Psihologia actului infractional C2 20.11.2007 [605414]

Psihologia actului infractional C2 20.11.2007
Modul de operar e al ucigasului in serie
Uciga sul in serie actioneaz a in baza unor mecanis me psihice repetitive ce tind sa
transpuna in realitate cat mai aproape de perfectiunea ei o fanta sma.
Cum fanta sma reprezinta originalul, iar fiecare dintre uciderile apartinand unei
serii reprezinta o copie din ce in ce mai fidela a originalului, este firesc sa
const atam o similitudine intre faptele astfel co mise. Chiar si in ace ste conditii,
nici o ucidere nu se va supune identic. Dincolo de aspe ctele care in m od
obiectiv i mpun diferente (alta victima, alta situare in ti mp, alte conditii si
impreju rari favorizante) tendinta spre perfectiune a ucigasului il va deter mina pe
acesta sa aduca de fiecare data ele mente noi. Din acea sta perspectiva, vis-a-vis
de m odul de operare, chiar si la acel asi autor al unei serii cri minale, pot fi
identific ate particulari tati de la o ucidere la alta. Tocmai din ace ste m otive e ste
dificil sa se conceapa o sche ma de trecere la actul infractional universal valabila
in cazul ucide rilor in serie. Ne subordona m ratiunilor de o rdin practic si
elabora m o metoda obictiva de trecere la act sub conditia de a nu o absolutiza.
Potriv it opiniilor din doct rina si practica, trecerea la act cuprinde opt faze:
1.pregati rile – prima etapa in care se achizitioneaza sau s e verifica
functionalitatea obiectelor care ur meaza s a fie folosite la imobilizarea,
tortu rarea, je fuirea si uciderea victimei. Trusa de viol – legatura de sfo ri,
catuse, sarma, vestimenta tie cu car e imobilizeaza, cagul e, obie cte de imobilizar e.
Daca ucigasul dispun e de un loc anu me pent ru co miterea f aptei
(aparta ment e, garaje, pivnite, autovehicule) acest loc va fi pus la punct in
cele mai mici detalii. Cand ucigasul obisnuieste sa actioneze intr -un sp atiu
public, el va prospect a terenul in vederea gasirii locului ideal (strazi m ai
putin circulate, o parcare, un loc deza fectat)
2.panda – faza in care uciga sul isi cauta victi ma. Alegerea nu e ste
intamplatoare, victi ma trebuie sa corespund a unui tipar p restabilit de auto r
in fun ctie de prop riile f antas me. Din aceast a cauza nici cautarea nu se
desfasoara la inta mplare ci se va focaliz a asupra acelor l ocuri in care sunt
cele mai mari san se de a gasi o prada corespun zatoare. Daca victi mele
sunt de regula p rostituate, ucigasul le va cauta in cartierele, strazile
frecv entate de ace stea, daca tintele preferate sunt tinere fete sau baieti,
panda se va derula in preaj ma unor scoli sau parcu ri frecv entate de copii.
3.abordarea – aceasta faza se deruleaza diferentiat in functie de profilul
psihologic al ucigasului si victi mei. De regula ucigasul in s erie cu p rofilul
psihopatului de tip or ganizat se va folosi de puterea de sedu ctie si
convingere pe care le poseda co mbinata cu alegerea unor victi me usor de
manipulat datorita gradului l or rid icat de naivitate. In aceste cazuri
uciga sul recur ge la diferite scenarii care ii per mit s a ajunga in final in

situatia de a avea cont rolul asupra victimei. Etapa abordarii este extre m de
valorizanta pentru narcisis mul ucigasului deoarece ii permite sa si testez e
puterea de s eductie si capacitatea de a inspira incredere, el considera
aceste m omente ca expresie supre ma a superior itatii sal e.
4.tortu rarea victimei – reprezinta de cele m ai multe ori o etapa esentiala
pentru realizarea fanta smelor sexuale si sati sfacerea nevoii de dom inare si
control resi mtite de ucigas. Din acest motiv tortu ra dureaza atat cat
uciga sul are nevoie pentru a experi menta diferite variante de chinuire si
umilire a victi mei pana sa ajunga la varianta care sa corespunda cel mai
bine f antas mei sale. Cand victi ma moare prea repede cri minalii in serie se
simt frustrati, dar spera ca la viitoarele victi me lucru rile vor sta altfel.
5.suprimar ea vietii – este nu num ai punctul cul minant al trecerii la act dar
de cele mai multe ori est e in acela si timp si punctul cul minant al realizarii
fantas mei. De aceea supri marea vietii se executa in m od lent, de regula,
incat s a ofere ucigasului posibilitatea de a savura momentul. In cele m ai
multe cazuri, o morul se realizeaza in contact direct (m ari sugru matori) fie
cu ar ma alba sau diverse obiecte folosite la strangulare, su focare,
zdrobire.
6.prelevarea de “ trofee” si parti ale corpului victimei – faza care poate
urma supri marii vietii dar uneori poate sa se si suprapuna cu tortu rarea
victimei. Existenta ace stei etape ii este f atala uciga sului in serie, profilerii
speculand dorinta perve rsa a ucigasului de a ret rai in prezenta trofeelor ,
senzatiile pe care le-a incercat pe parcursul co miterii faptei. In ace st sen s,
au exi stat cazuri in care ucigasii fie au fotografiat, fie au f ilmat scene ale
tortu rii sau ucideri i pe care le -au pastrat ca trofee. In alte cazuri, uciga sii
au pa strat unul sau m ai multe obiecte ce apartinusera victi melor si pr in
intermediul acestor obiecte fetisi retraiau f antas mele perve rse. Au existat
si numeroa se situatii in care uciga sii au decupat si pastrat parti ale
cadavrului cu si mbolica sexuala (sani, or gane s exuale) folosindu-s e de
acestea pent ru a reco mpune at mosfera f antas mei sau pent ru a-si s atisface
porni ri canibalice sau vampirice.
7.organizarea scenei c rimei – faza ce se poate suprapune partial sau integral
cu cele anterioa re. In derularea acestei etape uciga sul urm areste doua
obiective: st ergerea ur melor care ar putea conduce la identificarea
autorului si eventual a victi mei si regizarea unei scen e terifiante care sa
socheze in m omentul des coperi rii fapt ei si s a asiguze mediatizarea
acesteia. C ele doua obiective aparent antagonice corespund profilului
general al or goliului ne masurat care il deter mina pe uciga sul in serie s a fie
preocupat de dobandirea unei celebr itati m ediatice sub for ma unei
recunoasteri publice a faptelor co mise.
8.compo rtamentul in cur sul anchetei – reprezinta o ulti ma etapa care desi
iese total din sf era actului, asigura uciga sului pe de o parte o prelungi re a
senzatiilor pe rverse si a nevoii de m ediatizare iar pe de alta pa rte raspunde

preocuparii lui de a nu fi identi ficat. Din ace ste m otive de m ulte ori
uciga sul in serie ur mare ste cu m are atentie anchet a si m ediatizarea care se
face o morurilor pe care le-a co mis, uneo ri se amesteca in ancheta,
contactea za presa, participa la inm ormantarea victi melor etc.
Modelul prezentat anterio r poate f i criticat, el putand fi imbunatatit toc mai
din perspectiva psihologului. Mai pot fi aduse reprosuri pe m otiv ca ulti mele
3 faze depa sesc sfera trecerii la act, ele referindu-se la co mporta mentul post-
factum al subiectului. Un ase menea rep ros este justificat in m asura in care se
are in vedere in m od exclusiv fapta in sine si nu in principal identificarea
simptomatologiei co mporta mentale probatorii.
In realitate, faptele care int ra in s eria c riminala sunt atat de inti m legate intre
ele incat comporta mentul post-f actum al unei ucideri este cel in care se
regase sc germenii viitoarei fapte, precum si indicii cu pr ivire la viitoru l mod
de co mitere al ace steia, izvoa re de p roba pentru contracararea cri melor
viitoare. Astfel se poate a firma ca cele 3 etape finale ale m odelului p ropus,
raportate la o fapta reprezinta in acela si timp un frag ment din pri ma faza, cea
a pregatirii p rin rapo rtare la viitoarea f apta ce intra in seria de ucideri. Din
aceasta perspectiva privind l ucrurile, di mensiunea practica a modelului
capata o mai mare consistenta, el putand rep rezent a un instru ment de lucru
eficient in eforturile de prevenire si co mbatere a cri minalitatii in serie.
Prioritatea de mersului preventiv in m aterie.
Sa previi si sa combati feno menul crim inalitatii in serie reprezinta un de mers
complex si dificil pentru ca nu s e poate f ace decat prin m ijloacele juridice si
mijloacele empirice. Din punct de vedere p reventiv obiectivul prior itar
trebuie sa se orienteze a supra unui factor cri minogen cu impact cat m ai
general si asupra caruia sa se poata actiona cu san se reale de eficacitat e la
nivel m acro-social. Un a stfel de factor pus in evidenta de cercetarile si
studiile de specialitate il reprezinta industria de violenta, o sintag ma care
acopera o sfera larga ce include m ediatizarea excesiva si detaliata a cazurilo r
reale, productiile art istice, fie inspirate din cazuri reale, fie cele de pura
fictiune (fil me, ziare, tv) si pornog rafia violenta.
Robert Re sller afir ma: “interesul morbid pentru vio lenta este vizibil in
muzica noastra, fil mele noastre, lite ratura noastra si in special in progra mele
si productiile noastre televizate”. Temele abordate de el m erg de la executia
prin arm a de foc la lovi tura de cutit, m uscatura, decapitare, dez membrare,
eviscerare co mbinate cu agresiuni s exuale, necrofilie, canibalis m si
vampirism, totul prezentat in m aniera cea m ai realista, cea m ai sang eroasa,
fiind disponibile la f el de bine pentru adultii inchizito ri cat si pentru t inerii
impresionabili. Spir itele diabolice si cri minal e se reproduc de-a lungul
industriei de violenta in ti mp ce poporul a meric an isi a suma nefericitul r ol de
consu mator si victi ma.

O pri ma veriga a industriei de violenta o rep rezinta mediatiz area exce siva si
detaliata a cauzelor ce au ca obiect uciderile in serie. Zia rele si canalele tv
prezinta f aptele cu lux de a manunte si se fac tot felul de supozitii cu priv ire la
autor , la viitoarele victi me. Uneori ucigasul contacteaza presa pentru a anunta
comiterea unei f apte lans and provocar i organelor de politie si terorizand
populatia (datori ta adancului sau complex de inferioritate ) . Dupa ce ucigasul
este identificat si capturat, m ediatizarea lui capata o si m ai mare amploare,
acesta devenind in scurt tim p o adevarata vedeta. Pe parcursul procesului si
uneori m ult timp dupa aceea, in ti mpul executarii pedeps ei, presa continua sa se
interesez e de ucigasii in serie. In unele cazuri se creaza grupu ri de f ani, a caror
admiratie si su stinere este de ase menea prezentata si co mentata pe larg. Acea sta
mediatizare exce siva a marilor c riminali co mpulsivi pune o p roble ma de fond,
efectul de vedetizare in ogl inda pe care societatea il trimite poate avea
consecinte de nebanuit asupra m entalitatii lor , in special daca in locul
oprobiului se nas c fascinatia sau dorinta de i mitare. Procesul de vedetizare al
uciga sului in serie este facilitat si de utilizarea figurii ace stuia in scopuri
publicitare. Me sajul subli minal pe care il po t gasi ast fel de reclame ar trebui sa
provoace cel putin ingrijo rare, insa corpul social m anifesta o toleranta
irespons abila. Periculoasa si nociva insa este reproducerea fid ela a unor tehnici
de operare ce vizea za tortu rarea si uciderea victi melor , transarea cadavrelor , acte
de necro filie sau canibalis m.
O a treia veriga a industriei de violenta e ste reprezentata de pornografia violenta
care s e misca dupa cerere si oferta pe piata pornog rafiei respectiv violenta
extre ma autentica nesimulata (se filmeaza scene de violenta sexuala reala, cu
tortu rarea victi melor, si uneo ri uciderea acestora). Astfel de s cene sunt difuzate
uneori indi rect prin inter mediul internetului iar alteor i sunt distribuite pe diverse
suporturi unui cerc din ce in ce m ai larg de persoane initiate. Victimele unor
astfel de spectacole sunt diversi tineri sau din ce in ce m ai multi copii. I n ulti mii
ani au fost depistate m ai multe retele internationale de pedo filie ai caror m embrii
puneau in ci rculatie m ateriale pornografice cu scene de violenta si cruzi me
avand ca victi me copii uneori de varste fragede. Membrii unei ast fel de retele au
fost implicati in uciderea m ai multor pe rsoane tinere care anterio r fusesera
abuzate sexual.