Psiholog Clinician Practicant – sub Supervizare CĂLIN LĂCRĂMIOARA 2017 2 PARTEA a III -a Conceptualizarea cazului – o abordare din perspectiva… [628324]

1

DEPRESIA ȘI ANXIETATEA –
SUBIECTE COM UNE ÎN
CABINETELE DE PSIHOLOGIE

Psiholog Clinician Practicant – sub Supervizare
CĂLIN LĂCRĂMIOARA

2017

2
PARTEA a III -a
Conceptualizarea cazului – o abordare din perspectiva
Terapiei Cognitiv – Comportamentale

Modelul cognitiv al depresiei (Beck, 1967,1976)

EXPERIENȚE (TIMPURII)
FORMAREA UNOR CONVINGERI DISFUNCȚIONALE
INCIDENTUL CRITIC
ACTIVAREA CONVINGERILOR
GÂNDURI NEGATIVE AUTOMATE
SIMPTOMELE DEPRESIVE
COMPORTAMENTALE
MOTIVAȚIONALE
AFECTIVE
COGN ITIVE
SOMATICE

3
A. FACTORI ETIOLOGICI

Dintre factorii etiologici, se pare că, alcoolismul soțului, disputele conjugale,
viole nța domestică, situația emoțională a acelor doi copii mai mari și diagnosticarea cu
autism a copilului mic, au declanșat depresia și tulburarea de anxietate.
Acestor aspecte li se adaugă lipsa unor venituri stabile, moartea mamei, starea
emoțională a fetei de 22 de ani (dintr -o relație de concubinaj a reieșit un copil, iar
partenerul a părăsit -o pe fată, placând în străinătate și nu a mai dorit să contribuie la
creșterea copilului lor), starea emoțională a băiatului în vârstă de 21 de ani (stări
depresive, nu își poate menține un loc de muncă stabil).

B. EVALUAREA COGNIȚIILOR ȘI A COMPORTAMENTELOR ACTUALE

Doamna afirmă : “nu pot face multe lucruri, nu mă simt în stare, sunt depășită de
situație, mă simt epuizată, nefericită, tristă, enorm de tristă, nu mă iub ește nimeni, sunt
singură pe lume, sunt jignită aproape zilnic de către soț, îmi vin tot felul de idei în
cap…cred că mai bine aș fi moartă, poate mai liniștită…așa nu aș mai avea cum să plâng,
cum să sufăr, cum să simt că -mi arde inima și sufletul. Îmi e teamă, frică, nu știu mereu
de ce îmi e frică, am stări proaste, adesea tremu r ca un băț…”.
Ș. C. prezintă cogniții distorsionate :
– “nu sunt bună de nimic ”
– “nu mă iubește nimeni ”
– “nu voi fi fericită niciodată ”
– “mai bine mor decât să mai trăiesc aș a”
Ș. C. are următoarele comportamente: plânge des, tremură, stă mai mult singură în
cameră (când doarme copilul mic), nu poate duce la final unele activități casnice, țipă la
ceilalți membri ai familiei, nu are grijă mereu de aspectul fizic, uneori vorbeș te sacadat,
merge să ia un lucru de mai multe ori.

4
C. ASPECTE POZITIVE ȘI PUNCTE TARI ALE CLIENTULUI

Ș.C. este o persoană plăcută, o femeie simplă, spirituală , cu ochii mari și chip
blând. Deși a avut o viață grea, reușește să ma surprindă cu câteva aspect e pozitive:
băiatul mic este bine îngrijit , încearcă să -i ofere sprijin, tandrețe, iubire și să nu lipsească
de la centru. Doamna este cea care, deși are zilnic stări depresive și anxioase, face
mâncare pent ru toată familia și are grijă și de nepoțelul său , însă afirmă că pe zi ce trece
poate din ce în ce mai greu să facă față sarcinilor zilnici din gospodărie .
Respectă indicațiile terapeutice oferite pentru copilul cu autism și deseori se
remarcă implicarea sa în reabilitarea celui mic. Când este vorba des pre copil, încearcă cu
toate puterile să colaboreze cu echipa terapeutică.

D. IPOTEZA DE LUCRU

Ș. C. a dezvoltat depresie și anxietate genera lizată deoarece cognițiile sale
centrale (factorii predispozanți) a u facut -o să interpreteze situațiile de viață (fa ctorii
declanșatori) ca fiind unele amenințătoare și greu de gestionat.
Viața conjugală furtunoasă, alcoolismul soțului, lipsa unui suport familial și
social, diagnosticarea cu autism a mezinului, firea sa emotivă, problemele de sănătate au
condus la apari ția depresiei cu stări de anxietate și la elemente de ciclotimie (trece ușor
de la o stare la alta, iritabilitate crescută).

E. TRUCTURA TRATAMENTULUI (MODEL MELANIE FENNELL, 1989)

Interviul inițial urmează după interviul de evaluare, care stabilește dacă p acientul este
potrivit pentru terapie. Schema interviului inițial:
1. Evaluarea dificultăților curente:
– Simptome: amețeli, nod în gât, stări anxioase, plâns facil, iritabilitate, concentrare
scăzută, teamă (uneori nefondată), insomnia alternată cu perioade de somnolență și zile în
care cu greu reușește să se mobilizeze și să se ridice din pat, lipsa poftei de mâncare etc

5
– Probleme de viață : situaț ia conflictuală cu soțul, problema copiilor mari, dar și
diagnosticul mezinului, probleme financiare, lipsa suportul ui familial și social, probleme
de sănătate (colecist, aritmie extrasistolică)
– Gânduri negative asociate : “nu sunt bună de nimic, nu o să reușesc să schimb multe în
viața mea grea încercată, mai bine aș fi moartă, sigur nu voi ieși la liman, sunt pierdută,
uneori îmi vine să -mi iau viața, astfel nu aș mai vedea toate necazurile, certurile,
neputința celui mic…”
– Debut, evoluție și contextu l în car e a apărut tulburarea depresivă : tulburarea a debutat în
urmă cu 15 ani când problemele conjugale au fost din ce în ce mai dificil de gestionat și
s-a acutizat în urmă cu aproximativ 1 an când băiatul mic a fost diagnosticat cu autism.
– Lipsa de speranță: pacienta prezintă o lipsă a speranței, a dorinței de a lupta mai mult și
afirmă :” …nu văd nicio soluție, am încerc at diverse metode de a rezolva problema cu
alcoolismul soțului, iar despre I., nu cred că va fi sănătos vreodată, de boala asta nu mai
scapă, macar să -l aud și eu că -mi zice mamă, dar nu cred că mai apuc ziua aia… ”
– Idei suicidare : a avut o tentativă de su icid
2. Stabilirea scopurilor terapiei: se re alizează prin intermediul unor î ntrebări deschise,
ex: “Cum ați vrea să stea lucrurile în problema x, y ?”
“Cum vedeți desfășurarea diferită a lucrurilor în problema dvs?”
Scopurile se modifică pe tot parcursul t erapiei. Stabilirea acestor scopuri îl susține
pe terapeut să corijeze așteptările nerealiste cu privire la terapie, oferă câteva standarde în raport
cu care se poate înregistra progresul și focalizează atenția spre viitor.
3. Prezentarea programului de terap ie:
– Se prezintă câteva aspecte practice,
– Se prezintă cercul vicios: gâ nduri disfuncționale – depresive, comportament, simptome
– Posibilități de schimbare.
4. Începerea tratamentului:
Din punct de vedere general: I se prezintă pacientei cunoștințe cu privire la stilul
terapiei cognitiv – comportamentale.
Din punct de vedere specific : se selectează primele sarcini și se obține acordul cu
privire la sarcinile pentru acasă.
Obiective :

6
– Stabilirea relației teraputice,
– Consultarea unui medic psihiatru (depresie severă) ,
– Trezirea speranței pacientului,
– Creșterea stimei de sine,
– Acceptarea stării de sănătate din prezent,
– Identificarea și înlocuirea gândurilor negative (disfuncționale),
– În primă fază, axarea pe partea comportamentală (oferirea unor sarcini de tipul: să
meargă până la o vecină, să cumpere ceva de la magazin , să vorbească la telefon cu o
persoană dragă, să facă curățenie, să se aranjeze etc),
– Pacienta trebuie făcută să înțeleagă, la nivel preliminar, esența modelului,
– Se obține acordul doamnei că va testa în practică cele învățate.

Strategiile cognitiv -comportamentate de psihoterapie în depresie
(Melanie Fennell)
a. Strategii cognitive:
1. Tehnici de distragere
2. Numărarea gândurilor
b. Strategii comportamentale.
1. Monitorizarea activităților, plăcerii și a autocontrolulu i
2. Realizarea unor orare
3. Stabilirea unor sarcini gradate
c. Strategii cognitiv – comportamentale:
1. Identificarea gândurilor negative
2. Adresarea de întrebări gândurilor negative
3. Experimente în sfera comportamentală.
d. Strategii preventive:
1. Identificarea convingerilo r
2. Adresarea de provocări pentru viitor
3. Pregătirea pentru viitor.

7
*De reținut : un aspect care mi -a atras atenția atunci când studiam despre depresie este
urmatorul: pentru a maximiza angajarea pacientului și pentru a încuraja speranța, atât în cazul
ședințe lor, cât și al sarcinilor pentru acasă , este deosebit de important să fie obținute unele
succese, chiar dacă sunt mici, însă aceste reușite pacientul trebuie să și le atribuie lui însuși, să I
se dovedească astfel că depresia poate fi controlată prin efort propriu.

INTERVENȚIA PSIHOTERAPEUTICĂ

ȘEDINȚA I

Pas 1 : Mi-am propus ca prim pas stabilirea relației terapeutice . Nu a fost dificil deoarece
doamna a dorit să discute cu o persoană toate problemele prin care dânsa trece.
Apoi am parcurs împreună prot ocolul de terapiei și i -am solicitat doamnei acordul cu
privire la stabilirea și respectarea îndeplinirii sarcinilor din planul pe care urma să -l adoptăm.
Am stabilit pentru început câte 2 ședințe pe săptămână, luni și miercuri, iar după 3
săptămâni câte o ședință pe săptămână, doar miercurea. Durata unei ședințe este de 50 de minute,
iar în ultimele 5 minute vom revizui întâlnirea și vom stabili tema pentru acasă.
Pas 2 : Am întregit colectarea datelor anamnestice , apoi doamna a fost rugată să
identifice lista de probleme .
Lista de probleme:
– stimă de sine scăzută;
– ideile suicidare;
– stări depresive și anxioase;
– probleme maritale și cu cei 3 copii;
– lipsa de suport social și familial;
– lipsa speranței;
– plâns facil, lamentare;
– gânduri iraționale;
– stil deficitar de a rezolva situațiile problematice care apar în viață;
– teamă, uneori nefondată;
– dispoziție tristă;

8
– energie scăzută;
– sentiment de inutilitate;
– oboseală permanentă;
– dureri în diverse zone ale corpului (pre ponderent dureri abdominale) –
somatizare (nod în gât, transpirație abundentă);
-iritabilitate (datorită conflictelor cu soțul);
– scăderea capacității de concentrare.
După ce a fost întocmită lista de probleme i se explică doamnei modelul cognitiv
al dep reisie (Beck ). Am accentuat rolul cognițiilor distorsionate în apariția depresiei.
Am ajutat -o pe Ș.C. să împartă problemele în trei mari categorii , tocmai pentu a
face ordine în „ghemul” de probleme. Astfel, cele 3 categorii sunt:
1. Probleme intrapersonale :
– Crede că nu este plăcută de către persoanel e din jur și că este inferioară (stimă de sine
sczută),
– Lipsa speranței,
– Ideile suicidare,
– Plâns facil,
– Teamă, neliniște,
– Dispoziție tristă,
– Energie scăzută,
– Sentimente de inutilitate,
– Iritabilitatea.

2. Probleme interpersoanle:
– Dificultățile în căsnicie (certurile, violența domestică, alcoolismul soțului, jignirile),
– Dificultăți în a relaționa cu copiii mari (adesea apar certuri și reproșuri, atât din partea
mamei, c ât și din partea celor 2 copii mai mari), lipsa de suport familial,
– Izolarea socială: incapacitatea de a iniția, accepta și susține relații sociale.

3. Probleme legate de funcționarea în viața curentă:
– Lipsa satisfacției,

9
– Oboseala, energia din ce în ce mai diminuată, insomnia,
– Tendința de evadare (în ulti mul timp petrece mai mult timp în pat),
– Se simte adesea depășită de toate sarcinile gospodărești,
– Lipsa de concentrare.
Comunică spontan, detaliat și deschis despre evenimentele petrecute în viața sa,
dar și despre situațiile traumatizante.
Pas 3: La final ul terapiei am învățat -o pe doamnă un exercițiu de relaxare
(inspirație timp de 4 secunde, menținerea aerului timp de 8 secunde și expirul timp de 4
secunde). I -am explicat doamnei că poate realiza acest exercițiu or icând se simte
neliniștită .
Apoi i -am re comandat să consulte un medic psihiatru până la următoarea
întâlnire.
Pas 4: Temă : să întocmească 4 liste: o lista cu momentele frumoase petrecute cu
soțul, o lista cu momentele mai puțin frumoase petrecute cu soțul, la fel și pentru relația
cu cei 2 copi i mai mari (cu care are neînțelegeri).
Am realizat o sumarizare a primei etape a terapiei și s -a creeat o punte de legătură
cu viitoarea întâlnire.

ȘEDINȚELE II și III

Pas 1 : Ș.C. vine cu un alt tonus la întâlnire, afirmă :”Am fost la psihiatru, vă
mulțumesc pentru recomandare. Acum mi -am dat seama că trebuia să merg în urmă cu
mai mulți ani, dar mereu spuneam că nu am bani, dacă e să stau așa, niciodată nu o să am
bani. Mi -a prescris tratament , am început de ieri să iau pastilele, dar oare o să -mi trea că
mai repede? ”. Deși tonusul era puțin diferit, doamna are îndoieli și speranțe nerealiste (cu
privire la durata tratamentului cu Xanax) .
Pas 2 : discutarea temei pentru acasă. Doamna afirmă că la început i -a fost greu să
scrie, nu știa cu ce să înceapă, d ar apoi pixul aproape aluneca singur pe foaie. A adăugat:
„acum realizez câte evenimente negative au fost în viața mea, câți factori care m -au
chinuit și măcinat pe interior, dar… au fost în trecut mai ales, zile și momente când totul
era frumos, când er am fericită, mă bucuram de momentele cu soțul meu și cu copiii

10
mari… acum nu pot vedea decât pe cele urâte, nu pot să văd altceva, parcă totul și toți
sunt împotriva mea.”
Ș.C. afirmă că în final i -a făcut plăcere să facă tema și că astfel avea măcar un
scop într -o zi, doamna relatând că în majoritatea zilelor nu știa ce are de făcut, emoțiile și
stările negative o cuprindeau și nu reușea să ducă la bun sfârșit nici cele mai mici sarcini
gospodărești (mai ales în ultimele 10 luni, în urma diagnosticării copilului mic cu
autism).
Pas 3: am continuat cu aprofundarea problemelor pentru care doamna se află la
terapie, descoperirea gândurilor iraționale, negative, obsesive care conduc la starea sa și
la acumularea stresului.
Am realizat împreună cu Ș.C . o fișă în care am notat evenimentele precoce,
schemele cognitive și gândurile negative care tot îi apar în minte, momentul în care apare
acel gând și circumstanța în care se petrece acel moment.
Interviul a evidențiat rădăcinile convingerilor negative și anume t eama de eșec în
căsnicie (căsătorindu -se de tânără, neterminând decât 6 clase, plus situația economică din
familia de origine), teama față de alcoolismul soțului, îngrijorarea față de viitorul
copiilor, teama de moarte (în trecut soțul a amenințat -o că o v a omorî, chiar a deschis o
butelie pentru a da foc casei), lipsa unui suport familial (familia de origine) – mama
doamnei decedând, iar frații nu o pot susține deoarece au și ei diverse probleme cu
familiile actuale.
Pas 4: după realizarea fișei anterioare , i-am explicat doamnei cum aceste cogniții
conduc la apariția unor simptome. Împreună am realizat un tabel al simptomelor:
cognitive, afec tive, comportamentale, somatice și am discutat despre felul în care toate
acestea îi afectează funcționalitatea zilni că.
Pas 5 : lista ocupațiilor preferate : centrarea interesului asupra unor zone de
confort psihic . Împreună cu doamna am identificat 2 ocupații care în trecut îi făceau
plăcere: confecționarea unor haine, aranjarea părului.
Ca temă pentru acasă a fost tocm ai punerea în practică a celor 2 ocupații
preferate.

11
Doamna a solicitat efectuarea exercițiului din prima întâlnire și anume respirația
dirijată. După realizarea acestui exercițiu , i-am recomandat doamnei să -l repete ori de
câte ori consideră că este anxio asă și că nu mai deține controlul.
Observând preferința doamnei spre acest tip de exerciții, i -am propus și unul nou:
concentrarea pe un obiect. Am rugat -o pe doamnă să se concentreze asupra unui obiect și
să-l descrie pentru ea însăși cu cât mai multe det alii. Doamna a fost deschisă și a afirmat
că va repeta exercițiul acasă.

ȘEDINȚA IV

Pas 1. Ședința începe cu un tonus pozitiv, doamna se prezintă cu o noua coafură
și cu o eșarfă confecționată de dânsa. Îmi oferă eșarfa și -mi mulțumește că i -am
recomanda t acest tip de exercițiu.
Afirmă: „demult nu m -am simțit așa de bine, credeam că nu mai pot face nimic,
deși mi -a fost greu să mă apuc de cusut, pe parcurs am redescoperit ce minunat este să
faci ceva cu mâinile, să finalizezi ceva . Pentru câteva clipe am uitat cât de tare mă
jignește soțul, am uitat de problemele cu copiii mari și m.am bucurat de faptul că I.
dormea liniștit lânga mine. A fost un moment unic, parcă totul revenise la normal, la
normalul de acum 15 ani, eram cât de cât fericită, aveam un so ț cu care puteam
comunica, puteam să mă ocup cu plăcere de gospodărie, apoi m -am angajat și -mi plăcea
foarte mult, copiii erau bine…”. Doamna a început să plângă, se putea observa cum un
nod îi blochează respirația, prezenta palpitații și tremur ale braț elor.
Pas 2 : conștientizarea senzorială : am învățat -o să se concentreze asupra mediului
înconjurător ca un tot unitar, utilizând auzul, văzul, pipăitul, mirosul, gustul. Apoi m -am
concentrat asupra corpului doamnei și am întrebat -o :”Vă simțiți corpul pe s caun?… Ce
simțiți în interiorul corpului?… Vă puteți percepe hainele?… Ce vedeți în jurul
dumneavoastră?… Ce auziți?”
Cu ajutorul acestei strategii cognitive, doamna a reușit să se calmeze și a spus că
este mult mai bine, că ședința poate continua.
Pas 3: mi-am propus apoi să utilizez o nouă tehnică de testare a gândurilor
negative automate.

12
a. Adresarea unor întrebări cu caracter provocator: are ca scop să o învețe pe
doamnă să -și reevalueze modul de gândire pentru ea însăși. Am urmărit
scoaterea unor noi alternative de la Ș.C. și nu să -i ofer eu alte noi alternative.
Ex:
Eu: „Pe ce vă bazați când afirmți că niciodată nu va fi bine în familia dvs?”
Ș.C. : „Eiii… de vreo 10 ani tot rău este, plus că băiatul are autism, soțul mă
jignește, țipă, nu pot dormi, nu văd cum ar putea fi altfel. Nu sunt bună de
nimic, nu pot face nimic, pur și simplu nu pot ”
Eu: „Ce puncte de vedere alternative pot fi găsite aici?”
Ș.C. : „Aș putea încerca să fac ceva pentru copiii mei, aș vrea să văd altfel
lucrurile, aș put ea să încerc să mă despart de soț, nu mai vreau insulte, urlete
și agitație în casă”
Eu: „Care sunt avantajele și dezavantajele acestui mod de gândire?”
Ș.C. :”Păi… decât să zic că mereu va fi așa, măcar pot încerca să fac altceva,
dacă doar îmi fac idei , nu acționez, mai bine aș acționa”
b. întrebări menite să pună în evidență punctele de vedere alternative :
ex: „ Ce ați fi gândit despre asta înainte de a fi deprimată?”
„ Ce i -ați spune altei persoane care ar veni să vă ceară ajutorul într -o
situație asemănătoare?”
Ș.C. : „ Înainte… înainte era altceva, aveam alte idei, alte puteri, dar am venit aici
pentru a face totuși ceva pentru mine, să mă gândesc. Aș fi zis că mai înainte de a -mi face
idei fără soluții, aș fi acționat, aș fi schimbat comporta mentul față de soț și copiii mari, aș
fi avut grijă de gospodărie mai mult, aș fi mers la muncă, aș fi mers la vecina să mă ajute
la aranjarea părului. Poate nu aș fi țipat și eu la soț, puteam încerca să -l internez. ”
Pas 4 : temă: realizarea curățeni ei în casă.

ȘEDINȚA V și VI

Pas 1 : discutarea despre tema de data trecută.
Doamna afirmă că a reușit să facă curățenie în 3 camere, că mai are într -un hol și
în anexe. A adăugat faptul că, fata și băiatul mai mare au ajutat -o la curățenie și chiar a

13
putut observa că pot vorbi cu ea calm, dar și că ea poate să -i asculte fără să țipe la ei.
Copiii au observat noua culoare a părului și au spus că le -ar plăcea să o vadă mereu așa,
aranjată puțin și mai calmă. S -a emoționat când a povestit că a observat că o schimbare a
comportamentului ei, a dus la o schimbare în atitudinea și comportamentul copiilor ei mai
mari. Soțul nu a ajutat -o, chiar a jignit -o, spunându -i că s -a aranjat pentru un alt bărbat.
Dar doamna nu mai era atât de afectată de spusele soțului, acum se putea observa
concentrarea sa pe copiii. Copilul mic mergea la terapie săptămânal, se puteau observa
mici schimbări pozitive: era atent la mamă, accepta să se îmbrace și cu haine noi, nu mai
stătea mult timp la tv, se juca cu cuburi, învățase să s e spele pe mâini și dinți cu ajutor ,
chiar emitea anumite sunete.
Pas 2: citirea unei metafore terapeutice (pentru întărirea forțelor – întărire minte –
trup).
Pas 3: realizarea unei liste cu puncte forte și puncte slabe
În urma realizării acestei liste s -a observat faptul că au f ost identificate mai multe
puncte forte, decât în trecut. Printre acestea se enumără: aranjată, putea face mâncare și
curățenie, era puțin mai calmă cu copiii.
Pas 4 : efectuarea unui exercițiu : SURÂSUL INTERIOR
Exercițiul presupune o relaxare a mușchilor și cu o balansare a corpului:
„Balansează coloana vertebrală către laterale începând cu oasele șezutului. Surâde
coloanei vertebrale și balansează fiecare vertebră. De la baza coloanei până la baza
craniului. Simți coloana vertebrală caldă și relaxată, est e plină de o lumină aurie. Apoi
balansează -ți coloana înainte și înapoi, dând ușor din cap, ca atunci când aprobi ceva sau
pe cineva. Surâde coloanei vertebrale de sus în jos și de jos în sus. Relaxează -ți fruntea și
conștientizează energia surâsului adu nându-se în fața ochilor ca o lumină aurie.
Imaginează -ți sentimentele pe care le ai atunci când intri într -o grădină frumoasă, simte
acea energie a surâsului strălucind asemenea soarelui. Continuă să ab sorbi energia
surâsului prin pu nctul dintre ochi și las -o să s e reverse în nas și obraji. Sim ți cum se
relaxează pielea și mușchii, cum ți se încălzește întreaga față. L ăsați surâsul să se reverse
în gură, ridicând ușor colțurile gurii. Atinge cu limba cerul gurii și menține limba acolo
pe tot parcu rsul exerciți ului, lăsând gura ușor întredeschisă. ” Se continu ă cu fiecare parte
a corpului, cu organele, mulțumindu -le că fac o treabă bună pentru organism. „Simte

14
virtuțile inimii, iubire și bucurie, amplificând energia surâsului în plămâni pe parcurs ce
aceasta tran sformă orice tristețe și dep resie în drepta te și curaj …. Surâde ficatului,
mulțumește -i pentru rolul său în digestie. etc”
Aceste 2 ședințe au fost dedicate relaxării organismului și a mușchilor, deoarece
doamna acuza teamă, palpitații, stări de amețeal ă, vomă, încordarea spatelui, frici uneori
nefondate.

ȘEDINȚA VII

Pas 1: În această ședință am continuat pe întărirea eului și a modificării imaginii
de sine.
Am ulitlizat metafora terapeutică „Călătorie la o stâncă!”, am decis alegerea
acestei metafore deoarece în interviul pentru colectarea datelor, doamna a specificat că se
simte urâtă, nu are încredere în ea.
Pas 2: tehnica transformării evenimentelor negative în unele pozitive. Împreună
cu Ș.C. am identificat 2 evenimente negative și am încercat să a nalizăm partea lor
pozitivă. Dacă în trecut doamna afirma că totul este negru în viața ei, acum a fost
deschisă să analizeze 2 evenimente pe care dânsa le considera rele.
1. Faptul că fata a intrat într -o relație cu un tânăr, iar după ce au avut câteva
întâlniri , acesta a părăsit -o.
Transfomare: doamna se bucură că din acea relație a reieșit un copil, nepotul
dânsei, care are aproximativ 2 ani și jumătate. Acum afirmă „când mă strigă
buni simt că mă topesc după el, înainte nici nu -mi doream să stau cu el, deși
mă ruga fata să am grijă câteva ore de el.”
2. Aflarea diagnosticului copilului mic – în prezent doamna susține că dacă nu
mergea la medic cu I. probabil nici ea nu ar fi cerut ajutorul pentru problemele
sale și astfel nu ar fi fost capabilă nici pen tru cea mai mică schimbare , iar dacă
doamna nu era bine psihic, nici pentru copil nu se putea mobiliza.
Pas 3 : temă: exersarea exercițiului Surâsul Interior .

15
ȘEDINȚA VIII și IX

Pas 1 : utilizarea procedurilor de antrenament asertiv și abilități sociale –
modificarea problemei practice prin modifica rea comportamentului de interacțiune
socială prin tehnici de comunicare ș i negoci ere, tehnici de autocontrol emoțional ș i
compor tamental.
Am utilizat aceste proceduri în ceea ce privește relația cu soțul , uneori re ușind să
comunice (atunci când domnul nu consumă alcool) fără certu ri, țipete și jigniri reciproce ,
dar există recidive și pacienta nu poate trece peste acele evenimente.
Doamna afirmă că se gândește serios la un divorț, dar că o îngrijorează faptul că
nu are unde să plece cu cei 3 copii și cu nepotul. Se poate observa starea de anxietate
când vine vorba despre soț, însă acum reușește să își controleze palpitațiile și tremurul
brațelor. Susține că tratamentul de la psihiatru a reușit să o stabilizeze și că are momente
în care crede că viața ei se va schimba, deși încă există g ânduri negre, doar că ideile
suicidare au dispărut, fapt ce îi oferă o stare pozitivă.
Pas 2: utilizarea poveștii „Noroc? Ghinion? Cine știe?”, am ales această poveste
pentru ca doamna să poată înțelege relativizarea unor experiențe. Așa cum ședințele
anterioare am stabilit că unele evenimente negative pot fi transformate în unele pozitive,
la fel și în ședința VIII, am folosit această poveste.
Pas 3: realizarea împreună cu pacienta a unei liste de monitorizare a activităților .
Am cerut doamnei să noteze ce face, oră de oră, apoi să evalueze aceste activități în
funcție de 2 parametri: plăcere și grad de realizare. Scopul acestei liste a fost acela de a o
ajuta pe Ș.C. să verifice gradul de veridicitate al unor gânduri („Eu nu am făcut nimic!
Nu sunt bună d e nimic !, Nu sunt capabilă! etc”) . Această listă mai are un punct pozitiv și
anume, surprinde relația dintre dispoziție și activitate.
Pas 4: temă: să completeze fișa c u P și R (plăcere și realizare) și cu alte situații (
situații ce se vor întâmpla până la ședința viitoare ).

16
Ședința X

Pas 1: verificarea temei – doamna susține că a fost o temă utilă și că a realizat că
acele activități care îi fac plăcere sunt realizate într -un timp mai scurt și cu dăruire.
Pas 2: utilizarea unor strategii preventive și anume adresarea de întrebări
provocatoare convingerilor negative. („În ce mod această convingere are un caracter
irațional?” )
Ex: doamna afirma că :”Totdeauna trebuie să rezolv problemele singură, chiar
dacă mă simt rău!”
Am ajutat -o pe Ș.C. să construiască o convingere alternativă și mai ales reaalistă:
„Este în regulă să fac față problemelor mele într -o manieră independentă, dar nu este
corect față de mine să cer așa cer chiar în toate situațiile. Sunt om și am nevoie câteodată
de ajutor, așa cum oricine are nevoie!”
Pas 3. Pregătirea pentru viitor – am încurajat -o pe doamnă s ă exprime gândurile
și ulterior să le testeze validitatea.
Pas 4: temă: să ră spundă la întrebarea: „Ce dovezi aveți că terapia a acționat în
cazul dvs?”

ȘEDINȚA XI și XII

Pas 1. Verificarea temei: doamna a găsit mai multe dovezi: reușește să întrețină
gospodăria, se îngrijește, nu mai prezintă zilnic stări de greață și dureri de inimă, poate
comunica cu copiii, vrea să divorțeze, poate să -și identifice gândurile negative și uneori
chiar să le transforme în unele coerente și valide.
Pas 2: pentru a putea verifica pregătirea pentru viitor , i-am adresat următoarea
întrebare: „ Cum puteți aplica cele învățate pentru a deveni la sfârșitul terapiei o
persoană independentă și încrezătoare în sine?”
Răspuns: „Cum să încep… deja eu aplic cele învățate aici, fac ex ercițiile de
relaxare, identific gândurile rele, pot face planuri de acțiune pentru viitorul apropiat, iar
relația cu copiii este dovada vie a schimbării mele.”

17
Pas 3 : M-am axat pe realizarea unui ghid de „prim -ajutor”, ce să conțină toate
tehnicile și exe rcițiile utilizate pe parcursul terapiei.
Pas 4 : identificarea împreună cu doamnă a 2-3 persoane suport (o vecină,
terapeuții din cadrul centrului unde merge cu băiatul, fata dânsei).
Pas 5 : Sarcini generale : întrucât doamna are o preferință pentru confecț ii, i-am
recomandat să facă această activitate oricând dorește și oricând simte că o cuprind
gândurile negre. Să evite certurile cu soțul, să se axeze pe copii, să se îngrijească, să ceară
ajutorul când are nevoie.

EVALUAREA PROGRESULUI: Ș.C. a început s ă vadă viața diferit, poate
comunica cu copiii mari, a făcut mari progrese pe partea financiară (vinde haine pentru
câteva vecine din comună, copiii mari s -au angajat la îndemnul mamei), susține
reabilitarea copilului cu autism, ideile suicidare au dispăru t.
Doamna continuă să ia tratament, însă medicul psihiatru i -a spus că în următorele
2 săptămâni o să -i reducă doza.
După aproximativ 3 luni Ș.C. este capabilă să -și noteze gândurile disfuncționale,
să le analizeze și să le transforme în unele pozitive, câ știgă bani din croitorie, îngrijește
casa și curtea, merge la vecină o dată la 2 luni pentru a -și vopsi părul , își susține și ajută
copiii, are o viziune diferită asupra vieții, este capabilă să ia singură unele decizii, stima
de sine a crescut, abilit ățile sociale au fost dezvoltate.
I s-a oferit posibilitatea ca o dată pe lună să vină să discutăm și să sune ori de căte
ori simte nevoia.

18
Bibliografie

1. BECK, A.T., RUSH, A.T ., SHAW, B.F., (1979); Cognitive Therapy of depression .
Guilford Press, New York
2. BABBS, E., (2004); Adevărul despre stres , Editura Rao International Publishing
Company, București
3. CEAUȘU, V., (1983); Autocunoaștere și creație. Editura Militară, București
4. COTTRAUX, J., (2003); Terapiile cognitive. Cum să acționăm asupra propriilo r
gânduri , Editura Polirom, Iași
5. CREȚU, T. (2001); Psihologie Generală. Editura Credis, București
6. DAFINOIU, I., (2001); Elemente de psihoterapie integrativă , Editura Polirom, Iași.
7. DAFINOI U, I. și Vargha, J. -L., (2005); Psihoterapii scurte. Strategii, m etode, tehnici ,
Editura Polirom, Iași.
8. DAVID, D., (2006); Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale , Editura
Polirom, Iași.
9. DOMINIQUE, B., (2005) ; Ieșirea din depresie, medicamente sau psihoterapie?, Editura
Trei, București.
10. ENĂCHESCU, C., (200 5); Tratat de psihopatologie , Editura Tehnica 55, București
11. HOLDEVICI, I., (1996); Elemente de psihoterapie , Editura All, București.
12. HOLDEVICI, I., (2000); Ameliorarea performanțelor individuale prin tehnici de
psihoterapie , Editura Orizonturi, București
13. HOLDEVICI, I., (2005); Psihoterapia cognitive -comportamentală. Managementul
stresului pentru un stil de viață optim , Editura Științelor Medicale, București
14. HOLDEVICI, I., (2007); Strategiile psihoterapiei cognitiv -comportamentale , Editura
Dual Tech, Bucu rești.
15. HOLDEVICI, I., (20 09); Tratat de psihoterapie cognitiv -comportamentală , Editura Trei,
București.
16. HOLDEVICI, I., (2010); Psihoterapia un tratament fără medicamente , Editura
Universitară, București.
17. LAROUSSE, (1998); Dicționar de psihologie, Editu ra Univers Enciclopedic, București
18. PEARSON, P. , (2011), Scurtă istorie a anixietății , Editura Nemira, București

19
19. RĂȘCANU, R., (1997); Psihologie medicală și Asistență Socială , Editura Stiință și
Tehnică S.A., București
20. ROMILA, A. , (2003); Manual de diagnost ic și statistică a tulburărilor mentale, Editura
Asociației Psihiatrilor Liberi din România , București
21. SAMUEL, P. , (2015 ); Depresia, bola modernității , Editura Casa Cărții, Orade a

VĂ MULȚUMESC!!!