Proxenetism Si Prostitutie
CUPRINS
CUPRINS………………………………………………………….2
CUVÂNT INTRODUCTIV ……………………………………..4
CAPITOLUL I – CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND
INFRACȚIUNILE DE PROSTITUȚIE ȘI PROXENETISM …6
1.Analiza infracțiunii de prostituție.Concept și caracterizare …………………….6
Conținutul legal………………………………………………………………….6
Condiții preexistente……………………………………………………………..6
Conținutul constitutiv……………………………………………………….……7
Forme.Modalități.Sancțiuni………………………………………………………9
Dinstincție între infracțiunea de prostituție și fapte contravenționale prevăzute de Legea 61/1991 cu modificările ulterioare………………………………………..9
2.Analiza infracțiunii de proxenetism.Concept și caracterizare………………….10
a) Conținutul legal…………………………………………………………………10
b) Condiții preexistente……………………………………………………………10
c) Conținutul constitutiv…………………………………………………………….11
d) Forme.Modalitați.Sancțiuni………………………………………………………13
e) Modalități de săvârșire a proxenetismului…………………….………………..14
3.Variabilitatea istorică a atitudinilor și relațiilor sociale față de prostituție…14
Începuturile prostituției……………………………………………………..14
Prostituția în Grecia Antică…………………………………………………15
Prostituția în Roma Antică………………………………………………….16
Reacțiile față de prostituție în creștinismul timpuriu……………………….17
Prostituția în Perioada Evului Mediu……………………………………….18
Prostituția ca expresie a discriminării femeii și mișcarea aboliționistă…….18
4.Prostituția și proxenetismul în legislația contemporană……………………….20
Reglementarea prostituției feminine și a celei juvenile în perioada contemporană……………………………………………………………….20
Teorii și cercetări psihologice în domeniul prostituției și proxenetismului în legislația contemporană……………………………………………………..22
CAPITOLUL II – PROSTITUȚIA CA ,,SUBCULTURĂ”ȘI IMPLICAȚIILE SOCIALE ALE EXISTENȚEI ACESTUI FENOMEN………………………………………………………………….24
1. Definițiile juridice și sociale ale prostituției…..……………………………….. 24
2. Evoluția și tendințele fenomenului infracțional pe linie de prostituție și proxenetism în România……………..……………………………………………..26.
3. Cauzele,condițiile și împrejurările care generează și favorizează infracțiunile de prostituție și proxenetism…………………….…………………………………….31
4. Tipuri de prostituție……………………………………………………………..33
5.Tâlhăria bazată pe fenomenul prostituției………………………………………..37
6.Cea mai veche meserie este și pentru bărbați…………………………………….38
7.Legalizarea prostituției în societatea românească – argumente pro și contra…….43
CAPITOLUL III – PROXENETISMUL – FORMĂ EXTREMĂ A PARAZITISMULUI SOCIAL…………………………………………….48
1.Rolul proxenetismului.Funcția madamei……………..……………………………48
2.Traficul de carne vie……………………….……………………………………..52
3. Recomandarea R(2000) 11 a Comitetului Miniștrilor Europei către statele membre,cu privire la acțiunea împotriva traficului de carne vie în scopul exploatării sexuale (adoptată la 19 mai 2000)………………………………………………………….56
CAPITOLUL IV – ORGANIZAREA ACTIVITĂȚILOR INFORMATIV-OPERATIVE ȘI DE CERCETARE PENTRU PREVENIREA ȘI COMBATEREA INFRACȚIUNILOR DE PROSTITUȚIE ȘI PROXENETISM……,………………………………..59
1.Activități informativ-operative întreprinse de poliție pentru prevenirea prostituției și proxenetismului…………………………………………………………………………59
2.Activități desfășurate de poliție pentru prevenirea și descoperirea și probarea infracțiunilor de prostituție și proxenetism…………………………………………….….65
Activități de descoperire a infracțiunilor de prostituție și proxenetism………..65
Activități operative și de cercetare……………………………………………..70
ANEXĂ – Prostituția și proxenetismul în legislația europeană…………73
STUDII DE CAZ……………………………………………………………83
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………89
=== proxenetism si prostitutie ===
CUPRINS
CUPRINS………………………………………………………….2
CUVÂNT INTRODUCTIV ……………………………………..4
CAPITOLUL I – CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND
INFRACȚIUNILE DE PROSTITUȚIE ȘI PROXENETISM …6
1.Analiza infracțiunii de prostituție.Concept și caracterizare …………………….6
Conținutul legal………………………………………………………………….6
Condiții preexistente……………………………………………………………..6
Conținutul constitutiv……………………………………………………….……7
Forme.Modalități.Sancțiuni………………………………………………………9
Dinstincție între infracțiunea de prostituție și fapte contravenționale prevăzute de Legea 61/1991 cu modificările ulterioare………………………………………..9
2.Analiza infracțiunii de proxenetism.Concept și caracterizare………………….10
a) Conținutul legal…………………………………………………………………10
b) Condiții preexistente……………………………………………………………10
c) Conținutul constitutiv…………………………………………………………….11
d) Forme.Modalitați.Sancțiuni………………………………………………………13
e) Modalități de săvârșire a proxenetismului…………………….………………..14
3.Variabilitatea istorică a atitudinilor și relațiilor sociale față de prostituție…14
Începuturile prostituției……………………………………………………..14
Prostituția în Grecia Antică…………………………………………………15
Prostituția în Roma Antică………………………………………………….16
Reacțiile față de prostituție în creștinismul timpuriu……………………….17
Prostituția în Perioada Evului Mediu……………………………………….18
Prostituția ca expresie a discriminării femeii și mișcarea aboliționistă…….18
4.Prostituția și proxenetismul în legislația contemporană……………………….20
Reglementarea prostituției feminine și a celei juvenile în perioada contemporană……………………………………………………………….20
Teorii și cercetări psihologice în domeniul prostituției și proxenetismului în legislația contemporană……………………………………………………..22
CAPITOLUL II – PROSTITUȚIA CA ,,SUBCULTURĂ”ȘI IMPLICAȚIILE SOCIALE ALE EXISTENȚEI ACESTUI FENOMEN………………………………………………………………….24
1. Definițiile juridice și sociale ale prostituției…..……………………………….. 24
2. Evoluția și tendințele fenomenului infracțional pe linie de prostituție și proxenetism în România……………..……………………………………………..26.
3. Cauzele,condițiile și împrejurările care generează și favorizează infracțiunile de prostituție și proxenetism…………………….…………………………………….31
4. Tipuri de prostituție……………………………………………………………..33
5.Tâlhăria bazată pe fenomenul prostituției………………………………………..37
6.Cea mai veche meserie este și pentru bărbați…………………………………….38
7.Legalizarea prostituției în societatea românească – argumente pro și contra…….43
CAPITOLUL III – PROXENETISMUL – FORMĂ EXTREMĂ A PARAZITISMULUI SOCIAL…………………………………………….48
1.Rolul proxenetismului.Funcția madamei……………..……………………………48
2.Traficul de carne vie……………………….……………………………………..52
3. Recomandarea R(2000) 11 a Comitetului Miniștrilor Europei către statele membre,cu privire la acțiunea împotriva traficului de carne vie în scopul exploatării sexuale (adoptată la 19 mai 2000)………………………………………………………….56
CAPITOLUL IV – ORGANIZAREA ACTIVITĂȚILOR INFORMATIV-OPERATIVE ȘI DE CERCETARE PENTRU PREVENIREA ȘI COMBATEREA INFRACȚIUNILOR DE PROSTITUȚIE ȘI PROXENETISM……,………………………………..59
1.Activități informativ-operative întreprinse de poliție pentru prevenirea prostituției și proxenetismului…………………………………………………………………………59
2.Activități desfășurate de poliție pentru prevenirea și descoperirea și probarea infracțiunilor de prostituție și proxenetism…………………………………………….….65
Activități de descoperire a infracțiunilor de prostituție și proxenetism………..65
Activități operative și de cercetare……………………………………………..70
ANEXĂ – Prostituția și proxenetismul în legislația europeană…………73
STUDII DE CAZ……………………………………………………………83
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………89
CUVÂNT INTRODUCTIV
Prostituția – un ,,rău necesar” pentru societate?
Sexualitatea umană în general și cea deviantă în special reprezintă o tematică fascinantă,care angajează deopotrivă judecăți morale și evaluări științifice.Orice discuție în acest domeniu implică referiri la moralitate,moravuri,tradiții și obiceiuri aparținând unei societăți.Astfel sexualitatea nu este numai o problemă de biologie umană,ci o problematică cu conținut social și cultural,care intră în aria de preocupări a sociologilor,psihiatrilor,istoricilor și juriștilor.
O lungă perioadă de timp problemele legate de sexualitatea umană au fost supuse prejudecăților conform cărora orice discuție despre sex era calificată ca fiind imorală,indecentă sau opusă convențiilor lumii sociale. Aceste prejudecăți corespundeau de fapt unui gen de ,,castrare intelectuală” aflată în concordanță cu spiritul lumii burgheze. Bineînțeles,multe din prejudecățile de altădată au fost înlăturate o dată cu larga răspândire a mesajelor mass-media cu privire la sex și cu amplificarea preocupărilor în domeniul educației sexuale.Viața sexuală a omului este mai puțin o funcție a unor necesități biologice pure și mai mult o expresie a conduitelor și atitudinilor modelate de societate.
Dată fiind diversitatea și variabilitatea culturală nu se poate spune că există un singur model cultural a sexualității umane în funcție de care să se poată judeca ,,abaterile” sau formele de ,,deviantă”,ci există o pluralitate de modele în raport cu care devianta sexuală devine o noțiune relativă,astfel că ceea ce într-o anumită societate poartă eticheta de deviant,în alte societăți sau perioade istorice este definit ca un fenomen normal.Chiar și în cadrul aceleași societăți există forme variabile de sexualitate și grade diferite de toleranță față de abaterile de la modelul evaluat ca fiind socialmente dezirabil.
Viața sexuală se îmbină cu întreaga istorie și evoluție umană.În tot cursul istoriei umanității sexualitatea s-a aflat într-o strânsă legătură cu magia,religiile și tradițiile legate de cultul sacrului.Marile zeițe asiatice erau divinități ale rodniciei și fertilității,slujite atît de fecioare,cât și de curtizane.Orice femeie trebuia să petreacă cel puțin o noapte în templul zeiței babiloniene Myllita practicând orgia cu caracter sacru.La una din populațiile africane,nunțile și nașterile gemenilor se sărbătoreau prin orgii.În Rusia orientală există obiceiul ca o femeie goală să meargă pe câmp și să semene mazăre.În Finlanda,semințele erau aduse la câmp în cămașa menstruală,în pantoful unei prostituate sau în ciorapul unui bastard pentru că,prin contactul cu obiectele purtate de persoane erotizate,ele să-și sporească rodnicia.În unele ritualuri indiene,boabele de orez întruchipau sperma fecundătoare.În China cu multă vreme în urmă,tinerii și tinerele întrețineau relații sexuale direct pe pământul gol având convingerea că actul lor favorizează germinația.
CAPITOLUL I – COSIDERAȚII GENERALE PRIVIND INFRACȚIUNILE DE PROSTITUȚIE ȘI PROXENETISM
1.Analiza infracțiunii de prostituție. Concept și caracterizare
Conținutul legal
Constituie infracțiune de prostituție,potrivit art. 328 Cod penal (art.234 Cod penal nou),fapta persoanei care își procură mijloacele de existență sau principalele mijloace de existență,practicând în acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane.
Condiții preexistente
Obiectul infracțiunii
Obiectul juridic special îl constituie relațiile sociale privind conviețuirea socială, a căror desfășurare este condiționată de procurarea mijloacelor de existență prin muncă, în condiții de respect pentru regulile umane și morale și de asigurare a demnității persoanei.Așadar, prositituția reprezintă o formă a parazitismului social,în care disprețul pentru muncă se îmbină cu un mod de viață imoral.
Obiect material al infracțiunii sunt bunurile pe care le dobândește ca mijloace de existență persoana care practică prostituția.
B. Subiecții infracțiunii
Subiect activ al infracțiunii poate fi orice persoană,textul nefăcând vreo distincție cu privire la sex.Deși în practică nu se întâlnește decât prostituția exercitată de femei,totuși,teoretic,se poate concepe și o prostituție practicată de bărbați.
În ceea ce privește participația,trebuie subliniat că nu poate fi conceput coautorul la această infracțiune,întrucât acțiunea ce constituie elementul material nu poate fi săvârșită decât în persoana proprie.Instigarea și complicitatea sunt posibile.
Subiect pasiv este statul (subiect pasiv principal ); infracțiunea nu are subiect pasiv secundar (adiacent)
Conținutul constitutiv
Latura obiectivă
Elementul material al laturii obiective constă în acțiunea de procurare fie a mijloacelor de existență în general,fie numai a principalelor mijloace de existență,prin practicarea de raporturi sexuale cu diferite persoane .Așadar, elementul material al acestei infracțiuni are o alcătuire complexă și se realizează prin două acțiuni strâns legate între ele,și anume,o acțiune de procurare a mijloacelor de existență,care indică scopul, finalitatea activității incriminate,și o altă acțiune,aceea de practicare de raporturi sexuale,care indică mijlocul de realizare a acestei finalități.
Elementul material se caracterizează deci prin două acțiuni conjugate, un scop și alta mijloc.
Acțiunea scop constă fie în procurarea integrală a mijloacelor de existență, fie numai a principalelor mijloace de existență. Prin mijloacele principale de existență înțelegem acelea care satisfac necesitățile esențiale ale vieții,cum sunt: locuința îmbrăcămintea și hrana.Pentru existența infracțiunii este suficientă oricare dintre aceste modalități alternative.
Acțiunea mijloc constă în practicarea de raporturi sexuale.Din natura acțiunii se constituie finalitatea urmărită de făptuitor; rezultă că nu este vorba de raporturi sexuale izolate și întâmplătoare,ci de o activitate cu caracter de obișnuință, îndeletnicire.
Cerințe esențiale . Pentru cele două acțiuni menționate să constituie elementul material al infracțiunii este necesară îndeplinirea unei cerințe esențiale,și anume, aceea ca raporturile sexuale să fie practicate nu cu aceeași persoană,ci cu persoane diferite .Continuitatea relațiilor cu aceeași persoană face să existe o rezumație de afecțiune între parteneri ,de oarecare stabilitate,care apropie aceste relații de acelea de concubinaj,și care exclude ideea de simplu comerț cu viața sexuală,caracteristică pentru prostituție.
De asemenea, legea cere să existe relații sexuale cu diferite persoane, eventualele relații homosexuale sau actele de perversiune comise chiar în scopul asigurării mijloacelor de trai, neconstituind infracțiune de prostituție.
Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru regulile de conviețuire socială,urmare care se produce prin însăși săvârșirea infracțiunii.
Legătura de cauzalitate. Între acțiunea făptuitorului și urmarea imediată trebuie să existe o legătură de cauzalitate; aceasta apare implicit din săvârșirea faptei.
Legea nu prevede condiții speciale de loc sau timp pentru existența infracțiunii.
Latura subiectivă
Latura subiectivă a infracțiunii de prostituție o constituie vinovăția sub forma intenției directe.Pentru existența infracțiunii este necesară îndeplinirea unei cerințe esențiale, și anume, aceea ca practicarea raporturilor sexuale cu diferite persoane să se fi făcut cu scopul de a procura pe această cale mijloace de existență sau principalele mijloace de existență.Dacă prin practicarea raporturilor sexuale cu diferite persoane nu s-a urmărit acest scop,nu va exista infracțiune.
Forme.Modalități.Sancțiuni
Forme
Actele pregătitoare și tentativa nu sunt posibile în cazul infracțiunilor care constau într-o inacțiune.Consumarea infracțiunii are loc în momentul în care se realizează un număr suficient de raporturi sexuale cu diferite persoane,din care să rezulte că făptuitorul își procură într-adevăr,pe această cale,mijloace de existență.
B.Modalități
Fapta este incriminată numai în modalitățile ei normale.Acestora le pot corespunde variate modalități faptice,în raport cu anumite împrejurări,de exemplu: decât timp se practică prostituția,cum sunt atrași partenerii,dacă s-a produs scandal public.
C.Sancțiuni
Sancțiunea este închisoare de la 3 luni la 1 an sau zile-amendă(noul Cod Penal).
Distincție între infracțiunea de prostituție și fapte contravenționale prevăzute de Legea 61/1991 cu modificările ulterioare
Referitor la infracțiunea de prostituție,trebuie să facem precizarea că anumite aspecte ale acestei infracțiuni le întâlnim la unele fapte contraveționale prevăzute de Legea nr.61/1991-modificată și republicată,ultima modificare fiind Legea nr.265/2004.
De aceea se impune delimitarea infracțiunii de prostituție de aceste fapte contravenționale.
Conform art.2 din Legea nr.61/1991 – constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât,potrivit legii penale să fie considerate infracțiuni:
pct. 6 – atragerea de persoane sub orice formă,săvârșită în localuri,parcuri,pe străzi sau în alte locuri publice,în vederea practicării de raporturi sexuale cu acestea sau de a obține foloase materiale,precum și îndemnul sau determinarea în același scop a unei persoane la săvârșirea unor astfel de fapte se sancționează cu amendă de la 5 000 000 lei la 15 000 000 lei.
pct. 7 – acceptarea sau tolerarea practicării faptelor prevăzute la art.2 pct. 6 în hoteluri,moteluri,campinguri,baruri,restaurante,cluburi,pensiuni,discoteci,sau în anexele acestora de către patronii sau administratorii,ori conducătorii localurilor respective se sancționează cu amendă de la 5 000 000 la 15 000 000 lei,iar în cazul repetării contravenției se dispune și măsura suspendării activității localului pe o perioadă cuprinsă între 10 și 30 zile.
2.Analiza infracțiunii de proxenetism.Concept și caracterizare
Cadru legal
Sub această denumire sunt prevăzute,în art.329 Cod penal(art.235 Cod penal nou),îndemnul ori înlesnirea practicării prostituției sau tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o persoană .
Fapta este mai gravă când constă în recrutarea unei persoane pentru prostituție ori traficul de presoane în acest scop, precum și constrângerea la prostituție.Fapta este și mai gravă când este săvârsită față de un minor sau prezintă alt caracter grav.
b) Condiții preexistente
Obiectul infracțiunii
Obiectul juridic special al infracțiunii îl constituie relațiile sociale privind conviețuirea socială, a căror desfășurare este condiționată de procurarea mijloacelor de existență prin muncă,în condiții de respect pentru regulile morale și de asigurare a demnității persoanei,împotriva faptelor de transformare a raporturilor sexuale în sursă de trafic și parazitism.Proxenetismul reprezintă un grad de pericol social mai mare decât prosituția, subiectul creându-și sau mărindu-și veniturile din exploatarea unor femei.De aceea,chiar în legislația care nu incriminează prostituția,proxenetismul este socotit totuși infracțiune.
Obiectul material al infracțiunii este corpul persoanei constrânse la prostituție sau care a făcut obiectul traficului în vederea practicării prostituției.
B.Subiectii infracțiunii
Subiect activ al acestei infracțiuni poate fi orice persoană,femeie sau bărbat.În practică se consideră că, de multe ori,săvârșesc fapte de proxenetism unele foste prostituate.
Subiect pasiv al infracțiunii este statul (subiect pasiv principal),iar subiect pasiv secundar,persoana constrânsă la prostituție ori recrutată sau traficată în acest scop .
c) Conținutul constitutiv
Latura obiectivă
elementul material al laturii obiective se prezintă sub forma unei pluralități de acțiuni alternative:
Îndemnul la prostituție reprezintă incitarea,trezirea interesului unei persoane pentru ca aceasta să practice prostituția.Îndemnul este un act de influențare pentru existența căruia nu este necesară determinarea persoanei îndemnate,respectiv ca aceasta să ia hotărârea de a săvârși prostituția.
Costrângerea la prostituție poate fi realizată prin mijloace fizice sau prin amenințări, constrângerea psihică sau prin amândouă modurile.
Înlesnirea practicării prostituției reprezintă un act prin care se face mai ușor de practicat sau de continuat practicarea protituției.Înlesnirea practicării prostituției ca și îndemnul și constrângerea la prostituție sunt forme de complicitate sau de instigare la prostituție.
Recrutarea unei persoane pentru prostituție constă în atingerea de elemente și îndrumarea lor spre prostituție,descoperirea și determinarea unei persoane care nu practicase până atunci prostituția de către o persoană.
Traficul are înțelesul de acțiune prin care făptuitorul procură,livrează persoane pentru a practica prostituția,iar o altă persoană primește ceea ce i se livrează.
Tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției se referă la obținerea de profituri,avantaje materiale de orice fel de pe urma practicării prostituției de către o persoană.
Cerințe esențiale.În toate modalitățile de existență a elementului material,legea cere o condiție esențială legată acțiunii incriminate cu practicarea prostituției,în sensul de a atrage foloase de pe urma acestuia sau ca aceasta să constituie scopul activității;
Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru relațiile de conviețuire socială; aceasta se realizează prin însăși săvârșirea activității incriminate;
Legea nu cere condiții speciale de loc sau timp pentru existența infracțiunii.
Legătura de cauzalitate. Între acțiunea făptuitorului și urmarea imediată trebuie să existe o legătură de cauzalitate; aceasta se realizează prin săvârșirea acțiunii descrise în norma de incriminare.
Latura subiectivă
Latura subiectivă a infracțiunii de proxenetism se realizează,în general,sub forma intenției directe.Pentru cei care înlesnesc practicarea prostituției sau trag foloase de pe urma acestei acțiuni,se poate concepe ca formă a vinovăției și intenția indirectă,caracterizată prin acceptarea acestor situații,chiar dacă ele nu au fost urmărite de către făptuitor. Nu interesează scopul sau mobilul săvârșirii infracțiunii.
d) Forme. Modalități.Sancțiuni
A.Forme
Actele prepararorii,deși posibile,nu se pedepsesc, în schimb tentativa infracțiunii de proxenetism se pedepsește conform art.329 alin.5Cod penal.Consumarea infracțiunii are loc în momentul în care s-a comis acțiunea sub una din modalitățile înfățișate,prin care s-a realizat elementul material al laturii obiective și s-a produs urmarea imediată.
Modalități
În varianta tip, fapta se săvârșește prin îndemn, înlesnire sau tragere de foloase de pe urma practicării prostituției de către o persoană.În varianta prevăzută în alin.2 fapta se săvârșește prin recrutare,trafic de persoane,precum și constrângerea la prostituție.În art.235 alin.3 Cod penal se prevede și varianta agravată sub mai multe modalități normative,după cum faptele sunt săvârșite față de un minor sau prezintă un alt caracter grav,de exemplu,proxenetul este părinte,tutore,profesor ori s-au folosit narcotice sau sechestrarea persoanei.
C.Sancțiuni
Sancțiunea în formă simplă este închisoarea strictă de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi, iar în cazul formei agravantei,închisoarea strictă de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.Pentru faptele prevăzute la alin.3 pedeapsa este detențiunea severă de la 15 la 20 ani(noul Cod Penal).
e) Modalități de săvârșire a proxenetismului
Pe lângă modalitățile menționate,prin dispozițiile alin.2 din art.235 Cod penal s-a incriminat și o agravantă,respectiv,când fapta s-a săvârșit față de un minor sau când prezintă un alt caracter grav.
Caracterul grav al infracțiunii,atuci când există,poate fi constituit prin următoarele împrejurări, datorate modului sau mijloacelor de săvârșire a acțiunii,numărului persoanelor care au căzut victime proxenetismului și modului deosebit în care s-a tulburat relațiile de conviețuire socială:
folosirea de violențe fizice;
răpirea și sechestrarea de persoane într-un imobil, unde sunt obligate la practicarea prostituției;
folosirea de substanțe narcotice sau arme;
proxenetul este părinte,tutore,profesor sau educator al persoanei pe care a îndemnat-o, constrâns sau i-a înlesnit practicarea prostituției.
3. Variabilitatea istorică a atitudinilor și relațiilor sociale față de prostituție
Începuturile prostituției
Deoarece faimoasa Kama Sutra își are originile în străvechiul poem indian Kama Kama al nu mai puțin celebrului și învățatului vremurilor de la începutul erei noastre Vatsyayana,vom încerca să vorbim în cele ce urmează despre cea mai veche meserie din lume pornind de la indieni.
Indienii aveau,ca mai toate popoarele primitive (a căror civilizație o depășește deseori în valoare pe cea europeană) un deosebit respect pentru prostituție.Nu o singură dată găsim în Kama Kama reflecții despre femeia castă,pusă în inferioritate de prostituată,atât din punct de vedere sexual cât și social.Acest lucru nu înseamnă altceva decât că a-ți câștiga existența prin practicarea amorului nu avea pe atunci nimic respingător în ochii poetului sau pentru contemporanii acestuia.
Nici măcar în zilele noastre geishele japoneze nu sunt disprețuite de Imperiul de la Răsăritul Soarelui.Acest popor a știut să împrumute știința și tehnologia Occidentului,lucruri esențiale unei dezvoltări statale moderne,fără însă a-și renega obiceiurile strămoșești,printre care prostituția elegantă și rafinată din bărcile cu flori,cea care va rămâne încă mult tinp una dintre cele mai curioase și mai inteligente forme de prostituție.
Curtezanele au evoluat de-a lungul timpului într-un mod diferit în funcție de principiile morale și religioase ale locurilor și epocilor.
II. Prostituția în Grecia Antică
În Grecia Antică,caracterizată de lipsa egalității între sexe,singurele femei care erau tratate ca fiind egalele bărbaților erau prostituatele.Prostituția era acceptată ca un fapt ,,normal”,ca o formă de negoț ,,cinstit “.Prostituția era organizată într-un sistem ,,stratificat” de la cele mai de jos prostituate în lupanare (plasate frecvent în apropierea docurilor și piețelor publice erau deschise tuturor celor care puteau plăti tarifele solicitate,relativ modice),teverne sau pe străzi,până la vestitele curtezane numite hetaire,care aveau o educație aleasă și erau destinate bărbaților din păturile alese (generali,politicieni,artiști).Prostituatele de stradă își gravau adeseori pe talpa pantofului mesajul ,,urmează-mă” care rămînea imprimat în sol.Atitudinea oficială față de instituția prostituției era vizibilă prin numeroasele temple și statui dedicate zeiței Afrodita pandemos (patroana prostitutelor) diferită de Afrodita Urania (patrona dragostei și afecțiunii).Hetairele erau deosebit de apreciate și aveau o mare influență asupra deciziilor conducătorilor.Aceștia consideră calitățile hetairelor ca o favoare oferită de zei,dedicându-le versuri și ridicând în cinstea lor statui din aur masiv.
III. Prostituția în Roma Antică
În Roma Antică prostituția era,de asemenea,acceptată,dar romanii o priveau ca pe un ,,rău” necesar.Prostituția era tolerată,dar desconsiderată ca profesie,iar prostituatele erau acceptate doar numai pentru raporturi sexuale,nu și pentru compania spirituală a bărbaților,cum erau hetairele în Grecia Antică.De aceea nici un senator nu avea permisia să se căsătorească cu o prostituată sau cu fiica unei prostituate.Pentru a putea fi deosebite de celelalte femei respectabile,prostituatele trebuiau să poarte o tagă scurtă și o mitră asemănătoare unei bonete. În perioada republicii romane,legile interziceau bărbaților căsătoriți să intre în alte relații sexuale decât cele din cadrul căsătoriei.Dar aceasta era o obligație numai formală,pentru că mulți bărbați recurgeau la serviciile prostituatelor.Adolescenții,mai ales, se inițiau precoce în tainele sexualității prin intermediul prostituatelor.Existau mai multe categorii de prostituate: cele de rând (își recrutau clienții din stradă),cele care lucrau în lupanare (recrutate din rândul sclavelor de altă naționalitate),cele cu statut ambiguu care lucrau în hanuri și băi publice și curtezanele (cele mai educate și instruite care țineau campanie oficialilor,politicienilor).Odată cu epoca imperială,prostituția a devenit la Roma in adevărat dezmăț public,curtezanele deghizate în zeițe se dezgoleau în mulțime,dansau,săreau și luptau în ritmul muzicii,dansurile lor devenind mai voluptuoase în timp ce tinerii se năpusteau în arenă și se produceau scene de prostituție publică.
În Roma Antică însă prostituția era practicată și de bărbați,sclavi sau eunuci,ale căror servicii erau utilizate de matroane sau de alți bărbați.Exista și prostituția juvenilă practicată mai ales în băile publice.La evrei prostituția era interzisă femeilor din cultul mozaic.
IV . Reacțiile față de prostituție în creștinismul timpuriu.
Lupta dintre Biserică și Prostituție,luptă mediatizată nu de mult,este una din imagini.Pe de o parte,prostituția încearcă o obrăznicie dezinvoltă,cochetând strategic,dar și justificat uneori,cu rolul de victimă,de copil nelegitim al societății.căutându-se un loc în legile țării.
Din această luptă,în care au fost angajate ,,talk-show”-uri cu rating ridicat de vizionare,deputați,prostituate,preoți,toți însoțiți de reacțiile contradictorii ale publicului anonim.Biserica este în perfectă legitimare în a emite și a susține sentințe și principii morale,este perfect justificată în demersul de a ieși în public pentru a-și spune părerea referitor la legi cu impact moral,mai mult,are obligația de a face acest lucru.Biserica a rămas la nivelu teoreticului,la cel al generalului ce pierde din vedere particularul.
În fapt,Biserica nu a reușit să depășească discursul prostituției,cu care s-a identificat în suficiență și,ca și Prostituția,a emis sentințe de alb și negru,doar că a făcut-o mai slab,tocmai pentru că s-a regăsit în contradicție cu spirutul său.
Astfel,tot acest conflict a desemnat un tablou de o colorație indecisă,haotică,în care nu se știe cu exactitate cine este bun și cine este rău.Dacă Biserica nu ar fi reacționat în cazul Prostituției,ar fi fost alarmant,dar maniera în care o face nu este în măsură să liniștească pe cineva.
V. Prostituția în Perioada Evului Mediu
În Evul Mediu sexualitatea a fost influențată în mare măsură de dogmele religioase ale Bisericii Catolice.Astfel,erau condamnate plăcerea erotică și relațiile sexuale,acordând o înaltă prețuire virginității,castității și celibatului.Singura justificare a sexualității o reprezintă procrearea,sexualitatea ca atare fiind considerată o dorință carnală cu caracter animalic,care împiedica mântuirea sufletului.Spre deosebire de alte societăți,în care sexualitate era considerată o sursă de regenerare,în societatea occidentală ea era socotită cu păcatul și viciul.În Evul Mediu teologii considerau că orice poziție în afara celei permise (bărbatul deasupra,iar femeia dedesubt) semnifica o ,,lucrare a satanei“.În pofida acestor reglementări severe,sexualitatea era larg răspândită și practicată chiar de preoți,chiar în formele ei cele mai deviante.Mânăstirile erau adevărate ,,case de pirzanie” deseori,unde se practicau cele mai perverse acte sexuale.Ideile cu privire la păcat și rușine iîn materie de sex,opinia largă răspândită că sexualitatea are un caracter privat,sacru,motiv pentru care viața intimă a indivizilor trebuie ascunsă indiscreției publice.Și comportamentul sexual nu este altceva decât preluări ale vechilor argumente religioase care considerau probleme sexului un rezultat și o sursă a ,,răului “,a păcatului,a elementelor impuse.
VI. Prostituția ca expresie a discriminării femeii și mișcarea aboliționistă
Reprezentantele mișcărilor feministe observă că în general legile elaborate împotriva prostituției discriminează femeile.Pentru unele feministe, femeile ar trebui să aibă drept legal de a-și comercializa sexul dacă doresc acest lucru și chiar să devină clientele unor stabilimente unde profesia de prostituție era exercitată de bărbați.O parte din prostituatele din țările occidentale au fondat diferite asociații și organizații cum sunt ,,COYOTE”(Call Off Your Tired Ethies – Înlăturați vechea voastră morală răsuflată) în S.U.A., ,,Aspasia” în Elveția.Aceste organizații își axează acțiunile pe ideea că legile respective cu privire la prostituție vizează prostituatele și doar într-o măsură limitată clienții.Pe de altă parte ele solicitau legalizarea ocupației de prostituată.Cele mai multe acuzații sunt adresate organelor de represiune, iar aceste acuzații sunt deseori reale. Statisticile oficiale demonstrează că arestarea și sancționarea prostituatelor este arbitrată, vizând mai degrabă acuzația de imoralitate, vagabondaj, tulburarea ordinii publice,decât comercializarea sexului.Cel mai frecvent sunt arestate prostituatele cele mai tinere,fără experiență care ,,fac trotualul”și cele care se află sub efectul drogurilor și a alcoolului.Majoritatea acestor prostituate provin din familii sărace,lipsite de resurse de supraviețuire. Riscul cel mai mic de a fi arestate o au prostituatele ,,de lux” așa–numitele ,,call girls” protejate de clienții lor.
Aplicarea legii în cazurile de prostituție implică deseori polițiști, informatori,autoritățile medicale. O prostituată de stradă poate fi arestată chiar pentru insultarea unui polițist sau pentru că refuză să întrețină relații sexuale cu el.Legea se aplică după bunul plac al polițiștilor.Spre deosebire de prostituate, clienții sunt tratații ca persoane respectabile,care își îndeplinesc datoriile civice și nu își încalcă norma publică.Deși unele țări au sancțiuni legale speciale împotriva clienților,acestea se aplică foarte rar sau deloc, mai ales dacă ei fac parte din categorii sociale favorizate.Aceste discriminări exprimă de fapt atitudinile tradiționale ale bărbaților față de femeie,considerată adeseori un ,,obiect” util pentru satisfacerea dorințelor sexuale.Primele organizații aboliționiste au apărut în Anglia și în Europa, determinând ulterior înființarea unor organizații similare și în alte țări, numite sub egida comună a Federației Internaționale Aboliționiste.Scopul principal al acestei federații constă în primul rând în eliminarea oricărei reglementări legale a acestei ocupații și eliminarea oricărei forme de prostituție.Printre alte obiective vizate de această federație se enumeră:
interzicerea traficului de femei și copii;
interzicerea turismului sexual;
sancționarea severă a clienților.
4. Porstituția și proxenetismul în legislația contemporană
Reglementarea prostituției feminine și a celei juvenile în perioada contemporană
Reglementările juridice contemporane în domeniul prostituției feminine par mai rigide și mai inflexibile decât acelea din Evul Mediu.Dacă până în sec.XV autoritățile priveau prostituția ca pe un ,,rău necesar”,util pentru societate care trebuie tolerat pentru a nu genera alte conduite mai grave,autoritățile perioadei contemporane interzic complet, în unele țări prostituția.De exemplu,în S.U.A.,cu excepția Nevadei,prostituția feminină este interzisă,iar patronii de bordeluri,prostituatele și chiar clienții sunt sancționați.Totuși estimările arată că numărul total de prostituate din S.U.A. se situează la circa 250 000-500 000.În anul 1945 acest număr se ridica la 1.200.000 fapt explicabil prin privațiunile determinate în perioada războiului.În Nevada,în anii 1980 prostituția era legală în aproape toate districtele statului,existând 40 de bordeluri cu statut legal care aduceau venituri de 3-5 milioane de dolari .În 27 de state americane prostituția nu este interzisă, neexistând nici o categorie juridică distictă,iar prostituatele sunt sancționate numai pentru vagabondaj cu închisoarea de la o lună la un an.
În alte țări ca Franța , Italia, Spania, Germania, Danemarca, Mexic și America de Sud, prostituția este acceptată cu condiția să fie practicată în arii special desemnate,iar profesionistele să plătească impozit.În Australia ea este o ocupație legală,dar există reglementări speciale care incriminează anumite forme de prostituție: interzicerea bordelulilor,a acostării, a vagabondajului în locuri de interes public, comportamentul indecent.Acceptarea este și în unele țări asiatice ca Japonia, Cambodgia.În Thailnda ea este interzisă,dar în această țară există peste un milion de prostituate. În Japonia,deși există restricții,prostituția este răspândită, iar până acum câteva decenii existau trei categorii de femei situate în afara femeilor respectabile:
joro(lucrau în bordeluri);
jogoku (neautorizate pe străzi sau în băi publice);
gheise (cu statut similar al hetairelor).
Alături de prostituția feminină,prostituția juvenilă este una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă societățile contemporane.În unele țări (Thailanda, Filipine, Coreea de Sud, Taiwan și Vietnam) prostituția juvenilă este foarte răspândită,alături de cea feminină, sub forma ,,turismului sexual” care permite pedofililor din alte țări să efectueze călătorii ,,de plăcere” în Asia,pentru a găsi parteneri de sex aflați la vârsta minoratului.Sex-voiajele (sex tours) spre Asia sunt organizate de diferite agenții care include în preț un partener de sex (adeseori un copil). Fostele țări comuniste, printe care și România au devenit o altă piață de exploatare sexuală a copiilor. Extinderea rețelelor informatice a deschis noi căi pentru difuzarea,prin intermediul computerelor, a pornografiei juvenile.Factorul principal care pare să explice acest proces de prostituare și exploatare sexuală a copiilor pare să îl reprezinte concepția eronată a mai multor pedofili,care consideră că minorii sau tinerii sunt mai puțin predispuși să contacteze SIDA decât adulții.
II. Teorii și cercetări psihologice în domeniul prostituției și proxenetismului în legislația contemporană
Sociologii au abordat cu precădere cauzele sociale ale genezei și răspândirii prostituției și proxenetismului și au conturat principalele componente și ierarhii ale subculturilor prostituției.Sociologii americani au studiat inițial prostituția și proxenetismul în legătură cu procesul de dislocare a familiei tradiționale și vieții comunitare, determinate de procesul de urbanizare și imigrare,care provoacă ,,demoralizarea”, ,,marginalizarea”, ,,anomia”, alienarea” și ,,lipsa de ajustare” a indivizilor,implicit a femeilor nevoite să se prostitueze.Alte interpretări teoretice ale
prostituției au arătat că ea a fost determinată de episoade traumatice intervenite în cursul copilăriei,de privarea afectivă,lipsa de resurse, educația în cadrul unor familii ale căror norme tolerează și chiar încurajează prostituția. Conform cu paradicma lui Robert Merton, prostituția este un gen de comportament ,,inovator” determinat de o stare de anomie,de lipsa unor mijloace legitime pentru a realiza scopuri dezirabile social,ceea ce implică folosirea unor mijloace legitime.
Teorii ce încearcă să explice cauzele și motivațiile prostituției și proxenetismului:
Teoria alienării – a luat ca premisă exploatarea femeii și a prostituției în societatea capitalistă;
Teoria controlului social – explică prostituția ca efect al atitudinilor contradictorii față de o asemenea instituție,existând țări cum este cazul S.U.A.,unde unele arii (Nevada) ea este permisă și în altele nu.
Alături de aceste teorii au mai fost elaborate ipoteze explicative cu privire la factorii structurali și cauzele generale care determină răspândirea prostituției în societatea contemporană.De exemplu,reprimarea sexualității,interzicerea sexualității premaritale și a discuțiilor despre sexualitate,lipsa de gratificație sexuală oferită de familie, susținerea acestei instituții,de o parte importantă a opiniei publice,ideologia sexistă.Aceste teorii și ipoteze au dus la apariția unor sisteme de interpretare teoretică a prostituției și proxenetismului: concepția fucționalistă, teoria conflictului social și concepția interacționalismului simbolic.
CAPITOLUL II—PROSTITUȚIA CA ,,SUBCULTURĂ” ȘI IMPLICAȚIILE SOCIALE ALE EXISTENȚEI ACESTUI
FENOMEN
1 .Definițiile juridice și sociale ale prostituției
În limba latină verbul ,,prostituo”desemna actul de expunere publică pentru și înainte de vânzare.Termenul avea două semnificații principale : a oferi (a se oferi) și a sacrifica (a se sacrifica).Plecând de la acest sens etimologic, majoritatea definițiilor vizează aspectul comercial al traficului trupului.
Definiția juridică se referă la fapta reprobabilă a unei persoane care practică relații sexuale în scopul de a-și asigura diferite avantaje materiale.Codul penal român califică prin art.328 prostituția ca un tip de infracțiune care constă în ,,fapta persoanei care își procură mijloacele de existență sau principalele mijloace de existență practicând în acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane”,faptă pedepsită înainte de anul 1993 cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani.Dar în toate țările definițiile prostituției din codurile juridice lasă să se întravadă faptul că această conduită sexuală este văzută mai mult ca o violare a moralității publice și nu ca o infracțiune propriu-zisă.Cea mai simplă definiție a prostituției o consideră o formă de utilizare a stimulării sexuale pentru a atinge scopuri non-sexuale.Alte definiții pun accentul atât pe caracterul promiscuu al relațiilor sexuale întrebuințate cu prostituatele,cât și pe finalitatea economică a activității întreprinse de acestea.O astfel de definiție este următoarea: prostituția este o relație între femeia devalorizată din punct de vedere social și a unui client respectabil,desfășurată într-un aranjament economic destinat activității sexuale. Ca și în cazul altor profesii din economiile de tip capitalist, prostituția implică forța de muncă a cărei activitate are ca scop principal lupta pentru existență.Aranjarea în relațiile sexuale,la fel ca vânzarea de mașini uzate,este o tranzacție comercială.Femeile,la fel ca mașinile sunt tratate ca mărfuri sau obiecte de vânzare, conform eticii societății capitaliste.Unii autori chiar le denumesc pe prostituate ,,lucrătoare în industria sexului”(în engl. Sexworkers).
Prostituția din punct de vedere sociologic,este un tip de comportament care se distinge de altele prin folosirea corpului în scopuri comerciale,mai precis,prin decizia zilnică a unei persoane de a-și vinde corpul,ceea ce conduce la căderea din dreptul cel mai elementar al unei persoane,acela de a dispune liber de corpul propriu.Prostituția așadar,face parte din categoria vânzării propriului trup și ca atare se află în vecinătatea imediată a sclavajului.Unii juriști au încadrat prostituția în categoria acelor fenomene pe care Covenția Europeană a drepturilor omului le încadrează în aceea ce denumește “drepul persoanei de a dispune de corpul său “(29).În realitate,prostituția suspendă acest drept al persoanei,din clipa în care aceasta a decis să-și vândă corpul,astfel persoana nu mai dispune de corpul său în mod liber,ceea ce trece dreptul de folosință al propriului corp asupra unei alte persoane și anume a “cumpărătorului”. Întâlnim aici același paradox ca cel pe care Tonnies l-a prezentat în cadrul relației dintre muncitor și capitalist sau patron,doar că aici în locul vânzării forței de muncă este vândut trupul. Evidențiem și noi,după modelul Tonnies,cele trei momente ale unei asemenea relații: vânzarea trupului,folosirea trupului,valorificarea trupului. În aceste trei momente ale relației,posesorul trupului (adică persoana care s-a decis pentru o astfel de vânzare ce reprezintă în fapt esența prostituției) este liber doar în primul moment,adică numai atunci când cu”liberă voință”a decis să-și vândă trupul.
O definiție clasică a fost elaborată de Geoffrey May care a caracterizat prostituția prin următoarele trei elemente:
plata primită în schimbul relației sexuale (poate costa în bani,diferite daruri sau distracții);
promiscuitarea sau caracterul imoral al acestei relații sexuale,asumată în mod voluntar;
indiferența emoțională.
2.Evoluția și tendințele fenomenului infracțional pe linie de prostituție și proxenetism în România
În România, prostituția este cunoscută de multă vreme deși,ca urmare a influențelor orientale,în vechile hotare ale teritoriilor românești femeia avea,cu puține excepții,o lipsă de libertate totală,fiind supusă complet dominației exercitate de părinți sau de soți.
În pofida acestei atitudini tradiționale față de femeie,în Evul Mediu prostituția era răspândită atât în Moldova cât și în Țara Românească,așa cum consemnează diferitele mărturii ale unor călători străini și vechile cronici.În vremea lui Vodă Caragea,la București,numărul prostituatelor,denumite kiramale și tălănite,era atât de mare încât i s-a sugerat domnitorului să impună taxe speciale pe comerțul practicat de ele,ceea ce i-a adus,se pare,venituri însemnate.
Prostituția de tip instituționalist,sub forma caselor de toleranță,a cunoscut o mare înflorire,mai ales în perioada interbelică, ,,emblema” ei reprezentând-o celebra ,,Cruce de Piatră” din cartierul Dudești,segregată de alte zone ale Bucureștiului prin tradiționalul ,,felinar roșu”.În cadrul ei lucrau ,,târfele cu condicuță”,înregistrate legal la poliție și examinate periodic medical.Încăperile erau sordide,iar condițiile igienice dintre cele mai proaste.Totuși, o mare parte din cetățenii vârstnici își amintesc și astăzi cu ,,nostalgie “ de acest loc,în care au avut prima dată o legătură sexuală cu o femeie,care i-a inițiat în primele taine ale erotismului.Alături de prostituția tolerată de stat,prostituția de stradă,ocazională sau sistematică și fără autorizare era extrem de răspândită în capitală și în alte orașe ale țării.Regimul comunist,prin rigorile sale impuse de ,,morala de tip nou”,a pus capăt prostituției legalizate,dar n-a putut împiedica practicarea ei.Alteori chiar organele de represiune stimulau prostituția,utilizând-o în scopuri politice,cooperând cu profesionistele pentru a obține informații de la străini.
După decembrie 1989, prostituția a ieșit din relativul ei anonimat și din semiclandestinitatea ei,pentru a cunoaște o largă expansiune.Dincolo de propria opțiune a unor prostituate exersate sau ocazionale de a practica această ocupație în Turcia sau alte țări,a apărut o adevărată ,,industrie a sexului“ circumscrisă,în majoritatea cazurilor,rețelei hoteliere din România.Prostituția s-a practicat și se practică în marile unități hoteliere situate în zone cu mare trafic turistic cum sunt: Constanța,Timișoara,Galați,Brăila,Arad,Oradea,BaiaMare,Suceava,Brașov,Predeal și bineînțeles,București,în principalele hoteluri sau stabilimente de distracție.Au pătruns totodată în România rețele internaționale ale traficului de carne vie,care, sub emblema inofensivă a unor firme care caută dansatoare,manechine sau alte lucrătoare pentru străinatate,recrutează prostituate pentru diferite țări (în special Turcia,Grecia,Italia,Franța,Germania și Spania).Multe tinere ajunse în străinătate prin intermediul acestor firme au constatat că de fapt semnaseră un contract pentru practicarea prostituției.
Alteori prostituția este patronată de așa-zisele agenții matrimoniale care nu sunt altceva decât locuri de întâlnire între partenerii de sex,a căror cunoștiință este mediată de patron,care își asumă rolul de proxenet.Multe dintre acestea publică la rubrica de anunțuri ale ziarelor solicitate de prietenie sau companie provenite de la persoane din țară și din străinătate.Angajarea în prostituție prin intermediul proxeneților,persoane deosebit de întreprinzătoare,este una din căile principale prin care o tânără din România devine profesionistă.
În ceea ce privește caracteristicile principale ale prostituatelor din România,conform cu informațiile date de organele de poliție,majoritatea provin din familii dezorganizate,au fost victime a unor abuzuri sexuale în copilărie sau mai târziu,au mare deficiențe de cultură și educație și refuză să muncească în alte domenii de activitate legală.În prezent acestor categorii sociale li se adaugă și persoane care provin din familii echilibrate,respectiv minore sau tinere cu o pregătire școlară medie sau chiar superioară.În cea mai mare parte prostituatele provin din zone sărace economic,de exemplu din Moldova,care furnizează cica 40% din toate prostituatele identificate de poliție.Unele lucrează pe cont propriu,dar cele mai multe sunt exploatate de proxeneți,care au fost și mai sunt taximetriști,ghizi în domeniul turismului,cadre hoteliere,chelneri sau simpli pensionari care dețin apartamente destinate sexului.
O analiză a cauzelor soluționate la nivelul I.G.P.R.conduce la ideea că,prostituția și proxenetismul este practicat în majoritatea cazurilor de către grupuri și familii întregi de rromi,care au monopolizat anumite zone din teritoriu și racolează tinere,majoritatea minore,pe care le plasează și chiar le constrâng să practice prostituția,obținând niște venituri exorbitante.
O categorie aparte de prostituate pentru cazul României o reprezintă cele care își desfășoară activitatea în zonele de parcare, special amenajate de-a lungul unor șosele principale,pentru TIR-urile conduse de șoferii străini,în special turci.O parte importantă din aceste parcări sunt dotate cu service-uri,baruri și alte facilități,printre care și existența unor prostituate,cum este cazul zonei care leagă Râmnicu-Vâlcea și stațiunea Călimănești.
Prostituția este practicată și în porturi existând filiere de proxeneți care racolează prostituate venite din toate colțurile țării care sunt îmbarcate pe diferite nave fluviale pe Dunăre.În ultimul timp prostituția este practicată și pe rețeaua INTERNET,multe dintre prostituate și-au deschis sitt-uri în vederea racolării de clienți.
Prostituția este atât de răspândită în România,încât până și în legea învățământului este prevăzută o reglementare specială(art.11) care interzice desfășurarea în școli,cămine,internate,cantine,cluburi,case de cultură a activităților care ,,încalcă principiile fundamentale ale moralei primejduind sănătatea fizică sau psihică a tineretului”.Obiectivul articolului este prevenirea prostituției în mediul școlar.
Încă din 1996 au fost adoptate modificări și completări ale legii nr.61/1991 pentru sancționarea delictelor de prostituție și proxenetism,separat de Codul Penal și Codul de Procedură Penală,adoptate de senat,dar respinse de Camera Deputaților.Astfel între 1996-2000 s-a cerut legalizarea bordelurilor,pentru a se micșora numărul violurilor și ca să se stopeze extinderea bolilor cu transmitere sexuală.Numai că oficializarea sexului pe bani chiar și în condiții controlate și igienice nu a obținut votul parlamentarilor.În legislatura 2000-2004 tema prostituției a fost reluată prin două proiecte: prima se referea la faptul că fiecare practicantă a celei mai vechi meserii să aibă o legitimație care să arate că e cu analizele ,,la zi”,dar să plătescă și o taxă forfetară la stat; iar a doua se referea la autorizarea de funcționare a bordelurilor, dată de primărie,și a prostituatelor ,dată de medic,acestea rămânând doar in stadiul de proiect.
De asemenea,prin frecvența mare a actelor sexuale practicate cu diferiți parteneri necunoscuți și,uneori în condiții neigienice,constituie o iminentă sursă de contaminare venerică și de SIDA.Astfel,numai între 1992-1995 au fost înregistrate în București 5800 de cazuri de sifilis contactat în urma unor relații cu partenere ocazionale.Numai o singură prostituată în vârstă de 22 ani,bolnavă de SIDA și sifilis a reușit să îmbolnăvească 156 de bărbați.
Prostituția este extrem de răspândită în România încât nici chiar amenzile primite de la poliție nu le mai sperie pe prostituate,deoarece ele imediat după ce sunt sancționate se reîntorc la ,,muncă”,neacordând nici un interes de a achita banii pe care îi datorează la stat.Numai într-un an,prostituatele au văduvit bugetul de stat cu vreo 50 de miliarde de lei.Suma,echivalentul a 1,3 milioane de euro,ar fi trebuit să ajungă în visteria statului român dacă ,,fetițele” care trăiesc periculos la marginea trotuarului și-ar fi plătit conștiincios, ca orice contribuabil,amenzile pe care le-au încasat de la polițiști.Așa se face că,numai anul trecut,cele 303 ,,păsări de noapte”care se află în ,,cartea de imobil”a polițiștilor bucureșteni și ilfoveni au dat la bugetul de stat o gaură de peste 2.5 miliarde de lei,banii care reprezintă valoarea amenzilor pe care ,,fetițele”le-au încasat.Din cele 1108 sancțiuni contravenționale,numai pe numele Savetei S.au fost completate 112 procese verbale,iar pe cel al colegei sale de breaslă Mihaela T.,cu care împarte bordura în zona Mătăsari din București,92 de amenzi.Județele Buzău și Argeș au de primit de la prostituate locale peste trei miliarde de lei.
3. Cauzele,condițiile și împrejurările care generează și favorizează infracțiunile de prostituție și proxenetism
Cauzele prostituției par să contrazică ideile acelor sociologi din Occident care susțin că acest fenomen nu este dependent de presiunile economice.
Puținele cercetări făcute în domeniul acestui fenomen au permis identificarea următorilor factori care determină angajarea unor tinere prostituate:
– șomajul – în condițiile procesului de restructurare a unor întreprinderi sau în cazul încetării activității acestora numeroase tinere(mai ales muncitoarele necalificate și absolventele fostelor licee cu profil industrial) nu mai pot găsi de lucru în altă parte,alegând calea prostitușiei ca fiind unicul mijloc de subzistență;
– nivelul scăzut al salariilor și condițiilor grele de muncă – multe prostituate tinere au părinți bătrâni în întreținere și ele însele au o situație familiară grea fiind abandonate de soți,divorțate,cu copii mici de crecut,deoarece și-au întemeiat familii foarte devreme,când opțiunea pentru căsătorie a fost complet lipsită de discernământ;
– climatul educațional deficitar – în familiile de unde provin ambii părinți sau numai unul din ei consumă excesiv alcool,conflictele sau bătăile sunt permanente,lipsa afecțiuni paternale este o constantă.Afinitatea cu subculturi infracționale a părinților determină episoade traumatice în care tânăra poate fi împlicată(viol,adesa comis chiar de tată sau de concubinul mamei,maltratare,abuz și alungarea de acasă).La acestea se adaugă lipsa de supraveghere,abandonul școlar,intrarea într-un anturaj favorabil prostituției (o prietenă care este deja în acest domeniu).
– proxeneții sau codoșii – la îndemnul acestora se face recrutarea în prostituție.Acest factor stimulează și procesul angajării în prostituție.Există o mare varietate a modalităților de recrutare prin intermediul acestor persoane,de la îndemnul propriilor ,,iubiții” ai tinerilor până la ademenirea exercitată de diferitele persoane cu care acestea vin în contact (patronii unităților în care lucrează,propietarii camerelor închiriate de ele sau chiar unele mai vârstnice);
Cauzele principale :
Eșecul familial personal (multe prostituate sunt divorțate);
Angajarea în viața sexuală de la vârste foarte fragede (15 ani sau chiar mai devreme);
Agresarea sexuală precedentă (violate în copilărie);
Practicarea unor meserii cu ,,afinitate ocupațională” față de cea de prostituată (chelnerițe,cadre de deservire în alimentație publică).
Prostituția nu este determinată,așa cum se crede de obicei,numai de cauze economice,ci implică cel puțin trei probleme strâns legate între ele:
– cauzele existenței prostituției ca instituție;
– cauzele răspândirii și frecvenței prostituței;
– cauzele individuale în virtutea cărora cineva devine client sau prostituată.
4.Tipuri de prostituție
Prostituția implică o structurare ierarhică a diferitelor categorii de prostituate în funcție de mai multe elemente,printre care locul în care își exercită ocupația,educația,venitul obșinut,clientela.
În raport cu aceste elemente au fost identificate următoarele categorii de prostituate:
1) Prostituatele de stradă – care își exercită meseria în ,,văzul lumii”,au statutul cel mai scăzut,nivelurile cele mai scăzute de instrucție,clienții cei mai dificili,șansele cele mai mari de a fi maltratate de clienți sau arestate de poliție.Recrutându-și clienții chiar din stradă,unde ,,fac trotuarul”,această categorie de prostituate se asociază frecvent cu un proxenet ,,iubit” care le apără de agresiunile unor clienți și își iau cea mai mare parte din veniturile obținute de ele.
În deceniile trecute ele lucrau numai noaptea,dar în prezent lucrează și în timpul zilei într-un apartament închiriat special,într-o cameră de hotel sorbid,în automobilul clientului sau direct pe stradă,într-un colț mai ferit sau într-un parc.Deoarece ele iau contact personal cu clienții,tehnica favorit pe care o folosesc este sexul oral ,,rapid” care le aduce un venit de circa 20$.Estimările arată că veniturile lor,de altfel scăzut,nu depășesc 8.000$ anual.
2) Prostituția de loc sau de local – care profesează în cadrul barurilor și restaurantelor adesea conform unor aranjamente prealabile cu proprietarii acestora sau cu chelnerii.În alte cazuri sunt tolerate de aceștia datorită clienților.În aceste locuri,unde racolează clienții,cerându-le să le comande ceva de băut,ceea ce este în interesul patronilor,ele sunt mai bine protejate decât prostituatele de pe stradă,de agresiunile unor clienți sau de raziile poliției.În plus,acest tip de prostituție își disimulează uneori ocupația,părând să fie ele însele cliente în localurile respective având o ținută decentă,elegantă,chiar lipsită de ostentație.Ele câștigă aproximativ 75$/ act sexual,dar pot câștiga și mai mult dacă în cursul unei nopți are mai mulți clienți.
3) Prostituatele care își exercită ocupația în saloanele de masaj sau în ateliere erotice – instituții deosebit de răspândite pe teritoriul american.Foarte puține dintre acestea oferă posibilitatea clienților de a beneficia de servici sexuale complete,deoarece majoritatea practică numai masajul sexual pentru a provoca orgasmul clienților.Aceste saloane sau ateliere sunt,de fapt,o formă ,,falsă”,un paravan legal pentru activitățile ilicite desfășurate,din punct de vedere sexual.Alături de masajul manual ce face din acest tip de prostituate un gen de târfe manuale în saloanele de masaj se practică și altfel de servici printre care sexul oral,anal,și mult mai rar cel normal,deoarece stabilimentelor respective li se interzice să posede paturi.Prostituția de acest tip are un profund caracter impersonal,evitând comunicarea cu clienții și având drept scop distracția acestora.O prostituată care lucrează în acest domeniu poate obține pentru o oră de ,,masaj” 10-15$,la care se adaugă bacșișurile.Venitul anual se ridică la 15.000-40.000$.
4) Prostituatele care aparțin unor stabilimente speciale de petrecere a timpului liber – în aceste stabilimente (hoteluri speciale,cu mai multe stele) clienții sunt tratați cu multă atenție și considerație,beneficiind de toate serviciile posibile,inclusiv cele ce se referă la toate gusturile în materie sexuală.Asemenea servici sunt foarte costisitoare,o oră de sex costând între 50-200$.
5) Prostituatele însoțitoare (de escortă) – care la solicitarea clientului își petrec seara în compania acestuia,în calitate de ,,damă de companie”și evident pe baza unor aranjamente prealabile,ca partenere de sex.Prostituția deghizată sub forma companiilor efemere pentru o seară este și o formă de prostituție a bărbaților,în favoarea femeilor practicată de așa numiții ,,gigolo”.
6) Prostituate de calitate medie – care fac parte din grupa de prostituate mai stilate din centrul Bucureștiului.Acestea nu beau alcool,se îmbracă decent,sunt parfumate, merg lunar la cotrol ginecologic,chiar dacă nu sunt bolnave,folosesc întotdeauna prezervativul,sunt mai frumoase și mai civilizate(mai spălate și mai culte),unele dintre ele cunoscând limbi străine ca spaniola,enleza,italiana și, din când în când, lucrează câteva luni la cluburi de noapte din Occident,plasate acolo de șefa lor.Au clienți fideli din Spania,Italia,Portugalia. Prostituatele sunt în jur de 200 fiind grupate și conduse de o femeie cu mai multă experiență poreclită ,,mama”.Prețul ,,ofertei” variază intre 100$ și 100 euro pe noapte.
7) Prostituatele din categoria call girls (fete închiriate prin telefon) – au statutul cel mai înalt dintre toate prostituatele,unele dintre ele fiind studente sau foste studente,având o instrucție și o educație superioară celorlalte profesioniste.Într-un anumit sens ele sunt echivalentele hetairelor de altădată,nefiind numai partenere de sex dar și însoțitoare spirituale,culturale,capabile să întrețină o conversație elevată.Sexualitatea însăși este oferită în cele mai diverse și sofisticate forme.Deși aceste prostituate își contactează clienții prin intermediul telefonului,numerele lor proprii de telefon sunt cunoscute clienților numai prin reclame sau referințe de la anumite persoane.Alteori ele nici nu își dau numărul de telefon,ci recurg la serviciul de informații speciale.Telefonul,ca și mijloc de comunicare impersonal,reprezintă o modalitate de a proteja clientul și prostituata de eventualele indiscreții.Acest gen de prostituție are un caracter indivizibil,fiind mai puțin expusă controalelor poliției sau agresiunii unor clienți needucați.Aflate de cele mai multe ori sub supravegherea unei ,,madame” prostituatele de acest tip pot controla atât calitatea clientului cât și business-ul implicat de actul de comercializare a favorurilor sexuale.În plus,unele dintre ele apreciază că nici nu sunt prostituate.Acestea sunt așa numitele ,,prostituate de lux” care percep circa 25-50$/oră ajungând să câștige circa 77.000$/an.
8) Prostituatele de bordel – stabiliment mai puțin frecvent în prezent,dar deosebit de răspândit în trecut.În Europa și în S.U.A.bordelurile,numite și ,,case de toleranță”deoarece erau autorizate,aveau diferite forme,de la localurile sorbide unde clienților li se furau banii în timpul practicării relațiilor sexuale cu prostituate complice,de fapt,ale jefuitoarelor,la diferitele locuințe plasate în zone cu ,,felinar roșu”(pentru a marca segregarea lor de la lumea respectabilă) și până la stabilimantele de ,,distracție”elegante,în care aveau libertatea de a alege între ele și a le cere orice fel de servici sexuale.Foarte puține asemenea stabilimante funcționează astăzi în întreaga lume.În deșertul Nevada,unde prostituția este legală,prostituatele își exercită meseria în rulote vopsite în culori roz sau violet purtând nume sugestive ca ,,Miss Kity”,sai chiar ,,Pink Pussycat”(denumirea în englză a organului genital feminin) și care sunt închiriate de la proprietar,acesta primind 50-60% din veniturile obținute.Pretutindeni în lume unde există bordeluri,care acoperă în funcție de dimensiune,tip clientelă și grad de rafinament,prostituatele sunt înregistrate legal și sunt controlate de poliție și de medici.O mare parte din câștigurile obținute sunt alocate dobândirii de materiale (lenjerie),plăților făcute avocaților medicilor,mită dată polițiștilor.Majoritatea acestor stabilimente sunt patronate de membri ai organizațiilor criminale și reprezintă un mijloc de splălare a banilor murdari,și de finanțări ale diferitelor operațiuni având ca obiect traficul de droguri și arme
9) Prostituția prin ,,mica publicitate” – care își exercită meseria,de obicei, în propriul apartament.Clienții sunt racolați printr-un anunț dintr-un ziar local,de genul:,,Blondă,cu experiență,stilată,tandră,ofer pasiuni senzaționale domnilor și doamnelor,cuplurilor generoase.Ofer discreție.Telefon 8989…”.aceștia sunt de vârste și profesii diferite ,,de la tractorist la director de firmă”,iar prețul este cuprins între 300.000-800.000 lei.
10) Prostituate ocazionale – care practică prostituția numai din necesități economice,participând la o viață ,,duală”.Ele muncesc numai câteva zile sau ore pe săptămână pentru a face rost de venituri pentru căminul familiei.O parte din soții lor cunosc și chiar aprobă genul de activitate în care sunt implicate,iar ceilalți nu știu nimic despre natura acestor activități.Acest tip de prostituate,cu jumătate de normă disociază rolul sexual cu caracter comercial de cel de gospodină,mamă și soție.
11) Prostituate de super lux – sunt cele care trăiesc doar în lumea bună.Sunt greu abordabile iar prețul pe care î-l practică poate ajunge chiar și până la 1.000 euro pe noapte.
12)Prostituția prin rețeaua ,,INTERNET” – este una din cele mai noi metode de practicare a prostituției.Este folosită de prostituate care știu să umble pe internet,în acest sens ele deschizându-și sitt-uri în vederea racolării de clienți.Prostituatele își prezintă pozele pe aceste sitt-uri lăsându-și și o adresă de e-mail prin care comunică cu clienții.Însă din spusele altor prostituate pe aceste sitt-uri nu apare niciodată fata reală ,,asta ca să nu facă ochii mari când își vede marfa în carne și oase”.Acest tip de prostituție tinde să ia amploare odată cu dezvoltarea societății umane.
5. Tâlhăria bazată pe fenomenul prostituției
Și această faptă este considerată un tip de infracțiune ,,fără victimă”,femeile atrăgând bărbații în locuri necunoscute unde îi fac incapabili să acționeze și îi jefuiesc.
În ultimii ani,ofițerii de poliție se confruntă cu delincventele poreclite ,,fetele knock-out” care folosesc droguri înainte de jefuire.Acestea acționează de obicei singure și vizează bărbații căsătoriți care vin în orașele respective cu afaceri,se angajează în conversații care au caracterul unui interogatoriu (de exemplu,dacă sunt bolnavi)pentru a evita unele situații mai grave.Dar,din păcate,în S.U.A.în ultimul timp acest mod de operare a dus la decesul a 13 persoane.Drogurile folosite sunt scopolamina,lorazepamul,atropina,iar toate caracteristicile de simptome precum delirul,incoerența,halucinații,pierderi pe termen scurt de memorie apar în urma administrării acestora.Aceste prostituate luau banii,bijuterii,ceasuri și mai nou cărți de credit.De ce? Răspunsul este în articolul,,carduri furate de curve și golite de pești” din ziarul Libertatea din 13 decembrie 2002 unde e prezentat cazul unui mod de operare poarte interesant: prima acțiune este achiziționarea unui terminal de citire a cardului; urmaeză intrarea în posesia unui card și prin imprimarea pe o factură falsă golirea acestuia.
Acest tip de infracțiune ajung doar în proporție de 10% în atenția poliției,mai ales că sunt implicați bărbați care de cele mai multe ori sunt căsătoriți și nu vor să riște scandalul conjugal și datorită ,,profesionalismului”fetelor,sunt oricum greu de probat.
6. Cea mai veche maserie este și pentru bărbați
Acest fenomen relativ nou în care bărbați,în general,tineri,își pun serviciile la dispoziția unor femei cu posibilități materiale,lăsându-se întreținuți și formându-și astfel,un mod de viață,apărut în anii 70 favorizat de independenșa financiară crescândă a femeii,s-a răspândit rapid și în România.
Astfel,prin intermadiul anunțurilor la mica publicitate (anunț telefonic,anunțuri concrete,anunțuri publicitare) sau al revistelor cu caracter obscen precum ,,Eros sex 2003”, ,,Galeria” se stabilesc termenii ,,ofertei” și modul de contactare a ,,furnizorilor”.
De cele mai multe ori,clientele sunt tinere întreținute de amanți,dar nesatisfăcute de relațiile cu aceștia,femei căsătorite și plictisite de viața de cuplu,femei singure ce nu doresc o implicare.
În ultimul timp însă, tot mai multe femei,în special cele tinere și care își pot permite (prețul variind în funcție de serviciile cerute,de la 50 la 300 $),privesc acest lucru ca pe un capriciu,o fantezie și îndemnate atât de curiozitate cât și de dorința de ,,a fi la modă” recurg la serviciile unui gigolo.Spre deosebire de prostituția feminină,acest tip de comerț prezintă un pericol social mai scăzut și foarte rar sau deloc nu are legătură cu elemente ale crimei organizate,fiind oricum practicat la scară mică.
7) Sclavagismul în epoca modernă
Atât timp cât femeile și copiii implicați în practica prostituției sunt cumpărați și vânduți,deținuți contrar dorinței lor reale și exploatați până la distrugerea lor biologică și psihologică,nu putem vorbi decât de o autentică relație de exploatare de tipul stăpân-sclav.Față de sclvagismul epocii primare,care avea,în cele mai multe cazuri,reglementări privind viața de familie sau un anumit respect al vieții private,intime,a sclavilor,sclavagismul modern al femeilor cumpărate pentru prostituție constă în exploatarea sexuală,în interdicția de a avea o viață normală,de familie.În felul acesta sclavagismul modern este mult mai josnic,dar și mai ipocrit în contextul unei societăți care vorbește de drepturi și echitabilitate,care afirmă libertatea persoanei și a opțiunilor reglementând,în același timp,exploatarea sexuală ca meserie.
Proxeneții controlează,înrobesc,violează și posedă femeile.Marea majoritate a copiilor și a femeilor în prostituție ocupă un statut de sclavi.Ei sunt cumpărați și vânduți pentru sex și violență.Cumpărarea sexului și a violenței este proprie prostituției și o caracteristică esențială a acesteia este puterea pe care bărbații o dețin asupra femeilor.Materializarea acestei puteri delimitează o clasă de femei și de copii disponibili incestului,violului,violenței și torturii.Clientului puțin îi pasă dacă o femeie consimte să se prostitueze sau a fost constrânsă să facă acest lucru.El obține oricum ceea ce vrea.Puțin îi pasă dacă o posedă în New-York sau în Bankok.Puțin îi pasă dacă are 12 ani sau 22 ani.Nu are de ce să-i pese.
Acesta este ceea ce proxeneții,clienții și chiar feminiștii vor să ne convingă să denumim sex,expresia sexualității feminine.În numele acestui sex,al sexualității feminine,clienții provoacă uneori moartea prostituatelor.În numele acestui sex,prostituatele sunt fotografiate nude pentru a stimula apetitul sexual al bărbaților.În numele acestui sex,bărbați de 60 de ani țin pe genunchi fete de numai 14 ani.
8) Atentat împotriva familiei
Legalizarea prostituției înseamnă crearea și statuarea în societate a unei noi instituții,care prin însăși natura ei,se află în opoziție sau în conflict de interese cu aceea a familiei.Fundamentul nașterii și continuității unei vieți de familie este dragostea care se împlinește în relația trupească intimă dintre soți.În acest context fidelitatea relației trupești dintre femeie și bărbat în viața de familie reprezintă condiția fundamentală a existenței familiei.Infidelitatea bărbatului ( în condițiile în care acesta apelează la prostituate) generează imediat tensiuni mari în familie provocând în multe cazuri și infidelitatea femeii.Rezultatul unui asemenea comportament al satisfacerii sexuale în afara căsătoriei reprezintă principala cauză a divorțului,astăzi.O astfel de familie,chiar dacă ar mai rezista un timp oarecare din motive financiare sau de conveniență socială,viata ei va fi caracterizată de certuri,tensiune și chiar violență,o existență total neprielnică nașterii de copii sau educării acestora.
Cercetările arată că relațiile sexuale din afara familiei, departe de a oferi echilibrul bărbatului,îl conduc la o stare de irascibilitate,de tensiune cu propria soție.Raportul bărbatului cu femeia prostituată tipică pentru relația stăpân-sclav,atâta timp cât bărbatul devine stăpân pentru o sumă de bani asupra trupului femeii care se prostituează,are urmări negative asupra mentalități bărbatului care prin asociație și obișnuință poate să-și piardă cel puțin respectul,dacă nu chiar mai mult,să aplice același tip de raport de posesiune și față de propria soție.De asemenea,experimentele sexuale pe care le va avea bărbatul cu prostituatele (folosită numai pentru producerea plăcerii),relații perverse de multe ori,vor influența profund psihicul bărbatului care poate ajunge să ceară soției să practice același tip de relații sexuale perverse,umilitoare pentru femeie prin însăși natura lor,relații care vor deveni izvor de tensiune și chiar de despărțire.
Așa cum arată în diverse studii (materialul semnat de dr.Pavel Chirilă) bărbații care frecventează bordelurile indiferent dacă folosesc sau nu mijloace protective se contaminează în timp cu diferite boli sexuale.Acestea aduse soției vor putea să provoace atât infertilitatea acesteia,cât și o situație conflictuală de criză familială sau divorț.
Pentru tineri efectele educaționale ale legiferării prostituției sunt dezastruoase.Odată legalizate bordelurile,acestea vor deveni principalele centre de educație sexuală a tinerilor.Ce poate învăța un tânăr de la o femeie care se prostituează,care consumă alcool sau droguri,despre unicitatea relației trupești,despre respectul,dragostea,tandrețea care ar trebui să caracterizeze relația trupească dintre soț și soție? Numai vorbim de faptul că bordelul instituționalizat,deci validat prin lege ca normalitate,va reprezenta totdeauna un ,,serviciu sexual” alternativ pentru relația cu propria soție.
La afirmația că legalizarea bordelurilor nu schimbă cu nimc situația privind frecvența raporturilor sexuale ale bărbaților cu prostituatele sau ponderea bărbaților care apelează la aceste servicii,ci doar îmbunătățește condițiile medicale ale desfășurării acestor relații,trebuie să precizăm următoarele: în Olanda după legalizarea bordelurilor fenomenul prostituție a luat amploare în sensul creșterii ponderii bărbaților care frecventează bordelurile datorită falsei imagini a siguranței medicalizării; în Franța unde prostituția este legalizată,un bărbat din trei a frecventat sau frecventează bordelul.Tot în Franța familia trece printr-o uriașă criză caracterizată de numărul mare de divorțuri (70% din totalul familiilor care se formează) și de asemenea prin numărul mare de copii instituționalizați (unul din patru copii născuți).
Prin natura lui bordelul prosperă atunci când tot mai mulți bărbați din societate apelează la serviciile acestuia.Aceasta înseamnă că instituția bordelului prosperă atunci când tot mai multe familii se vor afla în criza pricinuită de infidelitatea bărbatului.În felul acesta proliferarea industriei sexului înseamnă regresul vieții de familie în societate sau disoluția acestei instituții a familiei care de altfel este considerată fundamentală pentru sănătatea biologică și psihologică a unei națiuni.Criza familiei într-o societate înseamnă copii instituționalizați sau crescuți de un singur părinte,tineri lipsiți de căldura unui cămin,de stabilitatea unei educații sănătoase,aflați în derivă existențială (drog,alcool etc.),eșecul existențial al celor marcați de divorț etc.
Nu există valoare pozitivă în viața societății care să nu fie cultivată sau promovată de familie,totodată se poate afirma că nu există valoare negativă antisocială pe care bordelul să o susțină.
În acest context legiferarea instituției bordelului constituie una dintre cele mai perfide și eficace strategii pentru a submina existența unui stat,a intereselor sale fundamentale,respectiv a familiei.
9) Legalizarea prostituției în societatea românească argumente pro și contra
Schimbările produse în societatea românească după 1990 impun schimbarea cadrului legislativ privind fenomenul prostituției.Această cerință a unei părți din opinia publică a început să-și spună tot mai insistent cuvântul în ultima vreme și solicită o lege specială prin care,în anumite condiții,acest fenomen să fie scos din incidența dreptului penal,dorindu-se crearea unor stabilimente speciale conduse de particulari sau controlate de primării.Ar rezulta în acest mod un control,o evidență atât a sănătății cât și a stării civile,domiciliului,condițiilor și împrejurărilor care au determinat practicarea ei,folositoare în munca preventivă.
Practic,exercitarea prostituției în alte locuri decât în cele special desemnate,ar constitui în continuare o ilegalitate,iar tragerea de foloase de către alte persoane decât cele autorizate,ar fi infracțiune de proxenetism.
În acest sens Partidul Democrat a introdus un proiect de lege la Parlament în 1997,în legislatura 1966-2000,dar adoptarea ei a întâmpinat ca și astăzi,piedici atât din partea altor partide de care s-a realizat și se realizează guvernarea,cât și a Bisericii,înfruntându-se așadar analiza atentă a avantajelor și dezavantajelor adoptării unei asemenea legi.Câteva avantaje sunt:
oferirea unei defulări sexuale,mai ales pentru bărbați care,din diferite motive,nu pot concura la piața mariajului;
posibilitatea întrebuințării sexuale a bărbaților care sunt departe de casă sau care au rupt raporturile stabilite din cadrul căsătoriei;
satisfacerea unor fantezii,perferințe,păstrând în acest fel ,,repectabilitatea”soției;
nu este de neglijat nici avantajul financiar.Vasile Damian este elocvent în acest sens prin articolul său ,,legalizarea prostituției ar aduce 400 milioane de dolari la buget” din numărul 54 al ziarului ,,Capital”;
diminuarea numărului de violuri și agresiuni sexuale; ușurarea muncii de poliție.
Dezavantajele,evidențiate mai ales de Biserică,ar fi afectarea stabilității familiei prin întreținerea de relații sexuale ar trebui să se urmărească doar procrearea și nu plăcerea contra cost,lucru susținut și la întrunirea din luna martie 2002 a Înalților Bisericii Ortodoxe Române.
De asemenea punctul de vedere al Bisericii privitor la acest fenomen este cel exprimat de învățătura și morala creștină ortodoxă.El se fundamentează pe faptul că prostituția este o formă denaturată a actului intim între bărbat și femeie,a legăturii firești puse de Dumnezeu în prima pereche de oameni,în vederea nașterii de prunci și a perpetuării neamului omenesc. Prostituția este socotită păcat,fiind contrară poruncii Lui Dumnezeu,ea neurmărind nașterea de prunci,ci numai plăcerea împreunării trupești,lipsită de dragostea și responsabilitățile vieții de familie.Aceasta aduce după sine perturbarea și întunecarea minții și încercarea de a-L înlătura pe Dumnezeu sau a-L substitui în calitatea lui de creator al omului și de făuritor al menirii Lui.De aceea,orice legătură în afara celei binecuvântate prin sfânta taină a cununiei,în vederea întemeierii unei familii și a nașterii de prunci este fărădelege,păcat și nu poate fi acceptată de Biserică.
Prostituția este așezată de învățătura creștină în rândul celor șapte păcate capitale,fiind sinonimă cu desfrânarea sau curvia,când se săvârșește de persoane sau parteneri necăsătoriți,sau cu preadesfrânarea sau preacurvia (aduterul),când actul împreunării trupești se săvârșește între parteneri căsătoriți sau când cel puțin unul dintre ei are acest statut.
Canoanele Bisericii Ortodoxe pedepsesc grav toate formele păcatului trupesc:desfrânarea,preadesfrânarea sau adulterul,incestul,concubinajul,sodomia sau homosexualitatea,lebianismul sau perversiunile sexuale – întâlnite toate în practicarea prostituției.
Prostituția este o formă de degradare a femeii și demnității ei,transformând-o în obiect de satisfacere a plăcerii,plasând-o mai jos decât condiția necuvântătoarelor,ceea ce învățătura creștină nu admite,socotind femeia egală cu bărbatul înaintea Lui Dumnezeu și a societății.
Pentru toate acestea,Biserica nu este de acord cu legalizarea prostituției,care ar încuraja destrăbălarea și desfrăul,mai ales în rândul tinerilor,un adevărat atentat la viața de familie,fundamentul creștin al societății românești.
Nu legalizarea prostituției este soluția cea mai bună,ci stoparea ei și încercarea de recuperare a celor care au fost prinși în mrejele ei.Răul și păcatul nu pot fi legalizate niciodată.Pretextul că prin legalizare se exercită controlul medical riguros asupra prostituatelor,pentru a preveni răspândirea bolilor cu transmitere pe cale de contact intim,este fals,deoarece statisticile ne arată că procesul și perioadele de incubare a acestor boli scapă controlului medical sau bordelurilor,ca și prostituatele insele rămânând focare nesfârșite de infecție.La acestea se mai adaugă și argumentul care poate arăta cinismul și meschinăria celor care pledează pentru legalizare,și anume că vor face opere de caritate cu taxele pe desfrâu.
Oricare ar fi argumentele care pledează pentru legalizare,sunt fără temei căci răul produs de această plagă sau ciumă este imens mai mare decât câștigul sau beneficiul.
Studiile efectuate în mai multe țări au arătat că leglizarea bordelurilor nu elimină prostitiția ilegală și traficul de femei,ci doar aduce la dezvoltarea fenomenului prostituției,dându-i-se acestuia o acoperire legală.La umbra bordelurilor prostituția ilegală va prolifera.Însăși activitatea din incinta bordelurilor va avea un caracter ilicit,exploatarea violentă a femeilor de către pești și clienți,până la izolarea unor materiale compromițătoare pentru oameni influenți,care pot fi folosite în acțiuni de șantaj.Legalizarea bodelurilor nu elinină violență,ci doar legitimează abuzurile la care sunt supuse femeile.Clientul,care pentru o sumă de bani,devine pentru un timp stăpân pe trupul femei care se prostituează va putea recurge la orice mijloc pentru a-și satisface plăcerea.Acesta recurge de multe ori la molestări sau mutilări grave ale trupului femei.Patronul va închide întotdeauna ochii,fiind plătit pentru aceasta,iar femeia nu va avea cui reclama,deoarece,ca și în cazul prostituției ilegale,se teme mai mult de patronul pește decât se încrede într-o poliție ineficientă sau într-un act judecătoresc greoi.În războiul pește-patron,verigă a unui lanț al traficului de influență și prostituată,de cele mai multe ori bolnavă sau singură și epuizată,întotdeauna va birui primul.
Un studiu din 1994 făcut cu 68 de femei din Minneapolis / St.Paul unde prostituția este legală,care s-au prostituat cel puțin 6 luni,a evidențiat faptul că jumătate din ele au fost violate,iar o treime au suferit abuzuri fizice cel puțin de câteva ori,iar 23% dintre cele violate au fost bătute atât de tare încât au suferit rupturi de oase.Pe deasupra 90%din relațiile personale s-au soldat cu pierderi de sarcini,înjunghieri,pierderea cunoștinței și leziuni craniene.
Legalizarea prostituției nu va opri traficul de femei și sex-turismul.Este cunoscut fenomenul migrării occidentalilor,europeni sau americani,amatori de experiențe sexuale,către răsărit,în țările unde piața prostituției este mai tentantă.În acest context România, în urma legalizării prostituției,poate deveni una dintre cele mai ieftine și mai atrăgătoare piețe de prostituție a Europei.
Cei care susțin legalizarea prostituției,aduc drept argument faptul că astfel ar exista un control al fenomenului din punct de vedere medical,prevenind și diminuând îmbolnăvirile specifice.Însă practicarea prostituției are un pericol sporit în ceea ce privește contaminarea cu virusul SIDA precum și a altor boli cu transmitere sexuală.Astfel prostituția sporește riscul îmbolnăviri de SIDA de 30 de ori asupra persoanei care oferă aceste servici și prin aceasta este trecută asupra altor 60 de persoane,dintre care,câte 30 fără a fi fost măcar consultate ori prevenite în vreun fel.Un studiu efctuat la nivel mondial arată faptul că în America de Nord și Europa majoritatea bolnavilor atinși de SIDA sunt homosexuali,pe când în Africa 80% din bolnavi sunt heterosexuali având ca factori de risc principal raporturi sexuale cu prostituate și antecedente de boli cu transmitere sexuală.
Din statisticile efectuate în S.U.A. (unde prostituția este interzisă în marea majoritate a statelor americane,cu excepția a două sau trei dintre ele) și cele europene (unde prostituția este legalizată) se observă că rata sifisului primar și secundar nu diferă semnificativ.De asemenea,studiile medicale au arătat că în perioada incubației sifisului și SIDA prostituata transmite boala chiar dacă este seronegativă sau clinic sănătoasă.În aceste condiții clienții pot fi contaminați cu ușurință fără ca organele medicale să poată lua măsuri pentru a stopa răspândirea bolii.
În concluzie,prostituția nu reclamă urgent soluții de natură judiciară,ci soluții preventive și terapeutice concrete de natură medicală și educațională.
CAPITOLUL III – PROXENETISMUL – FORMĂ EXTREMĂ A PARAZITISMULUI SOCIAL
1.Rolul proxenetismului.Funcția madamei.
Proxeneții sau patronii afacerilor cu sex sunt personaje principale ale așa-zisei industrii a sexului. Ei sunt cei care instrumentează în societatea modernă campania de recunoaștere a prostituției ca profesie respectabilă.
Codos (proxenet) este orice bărbat sau femeie care influențează,determină,promovează și profită de pe urma prostituției.El se folosește de violență fizică și sexuală pentru a putea deține controlul asupra femeii respective,o vinde ca pe o marfă de larg consum,o forțează să facă sex fără voia sa și nu-i dă posibilitatea să se lase de prostituție.
În perioada actuală proxenetul a căpătat un rol deosebit de important în această industrie,deși munca prestată de el este extrem de ușoară și specifică unui mod parazitar de viată.Astfel,el exercită o dominare completă asupra personalității fetei,prostituatele fără proxenet fiind ,,disprețuite”în breaslă și chiar agresate,cu toate că acesta primește mai mult de trei sferturi din banii câștigați de prostituată.
Codoșii le șantajează pe femeile sau pe copii care au căzut adesea victime unui incest,îi antrenează și îi fac dependenți din punct de vedere psihologic,emoțional și financiar.
Clienții cred că au tot dreptul să cumpere femei și copii pentru a-și satisface violentele lor nevoi sexuale.Ei se folosesc de femei și de copii ale căror vieți sunt adesea caracterizate de violență,sărăcie,boală,stres,dezordine,lipsa unui cămin,droguri sau alcool.Femeile și copii care fac prostituție se supun cerințelor codoșilor și clienților deoarece au nevoie de bani,mâncare,adăpost și droguri.Ei cad victime unor variate forme de prostituție.
Prostituția a fost descrisă ca o ocupație alternativă pentru femei,ca reacție la slujbele prost plătite,plictisitoare și ca o soluție privind șomajul.Codoșii și clienții promovează prostituția ca pe o slujbă ca oricare alta.Un codos sau un client îi va spune prostituatei că este mai deșteptă decât celelalte femei,că nu se vinde pe ea însăși,ci doar face un serviciu care îi poate aduce foarte mulți bani.Dacă o femeie este nemulțumită de cariera sa și caută o profesie fascinantă cu un program flexibil,cu posibilități de câștig nelimitate și dacă dorește ca bărbații să se îndrăgostească de ea și să o adore,prostituția este soluția optimă,declară proxeneții.Dar înainte de a face această alegere femeia trebuie să știe ce perspective i se oferă.Va urma o serie întreagă de hărțuiri,exploatări,abuzuri,agresiuni fizice cu diverse obiecte.Ei o vor putea lega,constrânge în diferite moduri,o vor strânge cu funii și cu lațuri sau o vor arde cu țigări.Ei o pot fotografia și înregistra în timp ce își face meseria prin hoteleri,bordeluri,furgonete,băi publice,case de mâna întâi,gări baze militare,baruri și barăci.Patronul are dreptul de a contabiliza câștigul.Nu se oferă beneficii.Nu se oferă despăgubiri în cazul unei boli transmisibile,sarcină,feformare,oase rupte,mutilare,dezmembrare sau moarte.
Pe lângă faptele prezentate proxeneții sunt din ce în ce mai implicați în crimă organizată (trafic de carne vie,ori droguri,arme,ajungându-se chiar până la finanțarea unor organizații teroriste).
Spre deosebire de prostituție,proxenetismul reprezintă cea mai periculoasă formă de parazitism social și una din cele mai josnice,mai cinice și mai abjecte manifestări ale unei conștiințe înapoiate,pervertite.Pericolul social deosebit al acestei fapte constă în aceea că din practicarea prostituției de către o altă persoană face o sursă ilicită de câștig și de procurare a mijloacelor de trai,precum și în rolul nefast pe care-l joacă în favorizarea și extinderea fenomenului prostituției.
Periculozitatea socială a proxenetului mai rezultă din faptul că,pentru a trafica asupra prostituării altora,se folosește de toate mijloacele ce-i stau la îndemână,de la îndemn și înlesnire până la abile atrageri în cursă sau insidioase constrângeri la practicarea prostituției.
În prezent se constată că prostituția organizată a devenit pentru proxeneți o adevărată sursă de câștiguri,putând să o catologăm ca o ,,industrie” din care se obțin profituri fabuloase.Practicarea prostituției este folosită ca o sursă de câștig de către persoanele ce o practică,activitate ce constituie pentru proxeneți o meserie deosebit de avantajoasă.
Cunoscuți sub numele de ,,pești”, proxeneții au misiunea de a procura clientelă pentru ,,fetițele” pe care le au în grijă.În schimbul ostenelii lor,peștii obțin sume fabuloase,ajungând până la 1000 dolari americani pe noapte,în special,cei care lucrează în zone de lux.Alți proxeneții (peștii de baltă mică) din zone periferice,pot câștiga până la 1.500.000 lei pe noapte.
Tagma vânzătorilor de plăceri se împarte în două categorii: pești și intermediari sau combinatori.Doritorul de plăceri carnale intră în contact,întotdeauna,cu intermediarul,care are datoria să prezinte ,,marfa” și să comunice prețurile.Cartierul general al intermediarului se află la colț de stradă,acolo unde încearcă să agațe cât mai mulți clienți.În urma unei tranzacții,peștele ia 70%,iar intermediarul 20%.Fetele se aleg cu ce rămâne,plus protecția și uneori,cu cazarea pe care o asigură proxenetul.Cele mai multe fete care fac trotuarul primesc numai casă și masă.
Mai există așa-zisii ,,patroni”,proxeneții care acționează prin intermediul șoferilor de taxi sau a altor oameni plătiți,ei afișând o conduită legală,dar coordonând totul din umbră.Unii proxeneții și unele prostituate au început să acționeze cu predilecție în complexele hoteliere și de alimentație publică aflate pe traseele de circulație internațională ori în punctele de trecere și staționare a autovehiculelor străine,în special a autocamioanelor TIR,de pe liniile de centură ale orașelor și capitalei.
Din punct de vedere criminologic,proxenetismul este produsul ,,celei mai vechi meserii” (cum este denumită prostituția) practicarea acesteia este folosită ca o sursă de câștig de către persoane declasate și descompuse moral care își fac,la rândul lor,o profesie din exploatarea prostituatelor.
Spre deosebire de prostituție,care oficial nu este aprobată,dar tolerată în statele occidentale sub motivația că prostituarea persoanelor majore este o chestiune privată,proxenetismul este însă tratat ca un act de profit ilegal al prostituției și ca trafic de femei desfășurat în acest scop.
Drept urmare,proxenetismul este incriminat de toate legislațiile moderne.Combaterea proxenetismului,în special sub aspectul traficului internațional de persoane în vederea practicării prostituției și exploatării prostituatelor,a constituit și constituie obiect de preocupare pentru organizațiile internaționale,îndeosebi pentru Organizația Națiunilor Unite.În cadrul acestor organisme au fost adoptate convenții internaționale,deschise tuturor statelor prin care acestea se obligă să reprime în cadrul legislației interne proxenetismul în toate formele.Statul român a aderat la toate aceste convenții iar la incriminarea faptei de proxenetism,în Codul Penal s-a ținut seama de prevederile acestostor convenții internaționale.
Madama este de obicei o fostă prostituată sau în alte cazuri o femeie cu spirit de inițiativă și simț dezvoltat al afacerilor,încadrându-se într-un șablon modern (încă tânără și neuzată).Madama este o femeie care are multă experiență și are în jurul ei câteva fete cu care locuiesc împreună,mănâncă împreună și cu care lucrează organizat.Ele nu se consideră antrenoarele unor târfe,ci consideră că pregătesc profesioniste de calitate,responsabilitățile lor fiind,în urmare:
– aplanarea conflictelor între prostituate;
– contactarea și selectarea clienților;
– medierea relațiilor cu poliția.
2.Traficul de carne vie
Traficul de carne vie (prostituția și proxenetismul de mare amploare) reprezintă un fenomen deosebit de periculos deoarece el nu se manifestă niciodată singur ci în interdependență cu alte tipuri de infracțiuni: trafic de stupefiante,trafic de opere de artă sau cu mașini furate,cu armament,jafuri cu mâna armată etc.,infracțiuni puse în act de diverse grupări mafiote.
Acest ,,compartiment” al industriei sexului are manifestări din ce în ce mai îngrijitoare,mai ales prin implicarea copiilor în asemenea activități.
Actualmente proxeneții sunt foarte dibaci,în curs de a realiza adevărate rețele prin care,așa cum s-a mai precizat se spală câștiguri ilegale,se practică traficul de droguri,monedă falsă,armament,nu de puține ori prostituatele fiind gazde sau favorizând infractori,tăinuitoare de bunuri provenite din infracțiuni.
Traficul de carne vie se practică organizat și sub paravanul unor activități ,,licite”.Direcțiile în care rețelele europene de trafic de carne vie acționează sunt mai ales pe relația est-vest.,,Marfa” (fete tinere,multe dintre ele minore,aventuriere sau cu o situație materială care nu le permite un trai decent) este racolată din țările fostei U.R.S.S. sau din celelalte țări comuniste și,sub masca a diverse activități legale (baby-sitters, picolițe, balerine etc.), este transportată în Occident(Italia,Germania,Spania,etc.) fiind apoi plasată în hoteluri,saloane de masaj sau la domiciliul clienților.
Există și o altă direcție pe care acționează rețelele de trafic de carne vie și anume,pe relația nord-sud,țările de destinație fiind Cipru,Grecia și Turcia,țări cu o legislație mai permisivă în acest domeniu.
Traficul de carne vie este organizat în două tipuri de organizații:
organirzțiile mafiote care îl integrează altor activități criminale cu grad de periculozitate mare (trafic de stupefiante,atacuri teroriste,asasinate politice etc.),folosind prostituatele și ca gazde,tăinuitoare,curieri,surse de informații etc.;
grupările care realizează exclusiv acest tip de trafic sau legat de infracțiuni mai mărunte (trafic de obiecte,de acte furate).
Traficul de carne recunoaște o îngrijoratoare tendință ascendentă și de internaționalizare,în lume acționând rețele foarte bine organizate care racolează femei dar și copii de ambele sexe,pentru practicarea prostituției în alte țări decât cea de baștină.Chiar dacă și prostituatele sunt supuse riscului de agresiune,totuși copii sunt cei mai expuși abuzurilor,ei fiind de cele mai multe ori sechestrați,agresați și chiar uciși.Deși,toate țările au legi foarte aspre referitoare la abuzul asupra minorilor,totuși,chiar și în democrațiile vestice se întâlnesc cazuri cutremurătoare de pedofilie care șochează profund opina publică.
Aceste rețele de prostituție tind să se organizeze în forme surprinzătoare,în sensul că ele se acoperă sub masca unor activități legale în domeniul turismului,serviciilor,cazinourilor,barurilor și a altor localuri,prostituatele acționând ca dansatoare de cabaret,ospătărițe,animatoare,însoțitoare,ghizi etc.
Printre aceste activități se maschează și atragerea și exploatarea sexuală a minorilor,cea mai expusă fiind cea a ,,copiilor străzii” care a luat amploare,în special în perioada următoarelui decembrie 1989.
Un studiu a dezvăluit că acești copii provin în proporție de 36,2%, din familii cu părinți despărțiți,15% cu un părinte decedat,5% cu un părinte arestat,29% au în părinți un cuplu unit dar cu o viață degradantă,iar 5% sunt victimele unui abandon precoce.Așadar,principala cauză a numărului mare de ,,copii ai străzii” o reprezintă existența unui nivel proporțional al familiilor dezorganizate.
În urma contactelor diferite cu copii din zona Gării de Nord,membrii organizației ,,Salvați copiii” au fost expuse mai multe cazuri de fete și băieți supuși abuzurilor sexuale la vârste fragede.
Din cuprinsul unei cercetări făcute de Ilelena Karlenz și Cristina Hanguer referitoare la exploatarea sexuală a copiilor în țările central și est-europene a rezultat faptul că tinerii adolescenți români constituie un important germen al comerțului sexual masculin în Europa,orașe cu cerere mare fiind Berlin și Amsterdam.
Această activitate și-a întins brațele până în Taiwan,unde chinezul Jiang Quan Cheng din Shangai a pus la punct o filieră care a aprovizionat ,,piața” din Taiwan,începând din august 1995.
Un aspect surprinzător este că,în majoritatea situaților infractori străini s-au folosit de intermediari din rândul avocaților,direcțiilor de cămine de copii,asistente medicale,în scopul identificării și traficării unor copii sănătoși,cât și perfectarea rapidă a procedurii adopției.În urma studiului sociologic făcut de Varlem și Hagner asupra situației din Estonia,Lituania,Polonia,Rusia,Ungaria și România,s-a concluzionat că faptele descrise atestă că accesul adulților din Occident în aceste țări cu obiectivul ascuns de agrsare sexuală a copiilor a crescut în ultimii ani.Este imposibil de știut cât de extins este fenomenul,deoarece este puțin vizibil,menționându-se însă că România este o piață deosebită și e căutată datorită existenței unui număr mare de orfelinate și așa-zișii ,,copii ai străzii”.
3. Recomandarea R(2000) 11 a Comitetului Miniștrilor Europei către statele membre, cu privire la acțiunea împotriva traficului de carne vie în scopul exploatării sexuale (adoptată la 19 mai 2000)
Comitetul Miniștrilor în confomitate cu art.15 pct.b) din Statutul Consiliului European,având în vedere că,în ultimul timp,Europa se confruntă cu o considerabilă creștere a activității legate de traficul de ,,carne vie” în scopul exploatării sexuale,care este adesea asociat crimei organizate în măsura în care astfel de practici lucrative sunt utilizate de către grupurile de crimă organizată ca bază pentru finanțarea și extinderea altor activități infracționale,cum ar fi traficul de droguri și de arme,spălarea banilor,și luând în considerare totodată și multe alte elemente de ordin practic și statistic.
Recomandă ca guvernele statelor membre:
– să-și revizuiască legislația și practica în scopul introducerii, acolo unde este necesar,și aplicarea măsurilor descrise în anexa din această recomandare;
– să se asigure că această recomandare este adusă în atenția organelor publice și private,având competență în domeniu,în special publicul și autoritățile juridice,misiunile diplomatice,autoritățile pentru migrațiune,specialiști în alte domenii: social,medical,educațional și organizațiile non-guvernamentale.
ANEXĂ la Recomandarea R(2000) (fragmente)
IV Prevenirea
Creșterea nivelului de conștientizare și informare
Organizarea unor campanii și informare,în special în scopul discreditării ideii că din prostituție se pot obține ușor câștiguri foarte mari,direcționale mai ales pentru azil și refugiați.
Campanii pentru discreditarea potențialilor practicanți la astfel de activități.
Furnizarea unor informații adecvate – documentații,imagini video și broșuri-unei palete largi de receptori.
Răspândirea infomațiilor privind riscurile legate de starea sănătății asociate exploatării sexuale.
Încurajarea mass-media având în vedere influența pe care o poate avea asupra publicului.
2.Educația
2.1. Programe de educație sexuală în școli,pe ideea egalității între sexe și promovarea respectului pentru drepturile omului și demnitatea personală.
2.2. Riscurile existente și modalitățile de a se proteja,inclusiv pentru tineri din afara sistemului educațional,și metode ce-i vizează pe părinți.
3. Instruirea
3.1.Elaborarea unor îndrumare specifice pentru lucrătorii sociali, personalul medical, din învățământ, diplomatic, consular, judiciar, vamal și de poliție.
3.2.Punerea în practică a unor programe speciale de instruire,perfecționare și schimb de experiență.
V Sprijinul și protecția acordate victimelor
Înființarea și dezvoltarea centrelor de primire și alte facilități: acordarea asistenței medicale,psihiatrice,sociale,sprijinului pentru reintegrare;
Protejarea victimelor,martorilor și familiilor pentru evitarea actelor de intomidare și a represaliilor;
Împuternicirea instanțelor de a obliga infractorii la plata de compensații victimelor;
Se va avea în vedere,dacă e cazul,asigurarea unei reședințe temporare pe motive umanitare;
Acordarea dreptului la întoarcere și reabilitare.
VI Legislația penală și cooperare juridică
Elaborarea de legi noi sau asprirea celor existente cu privire la traficul de carne vie în scopul exploatării sexuale și introducerea unor prevederi cu privire la infracțiunea specifică.
Introducerea sau aspirarea sancțiunilor penale și eficientizarea cooperării judiciare a sistemului de extrădare a persoanelor puse sub acuzații sau condamnate.
Facilitarea investigațiilor polițienești și monitorizarea stabilimentelor în care sunt exploatate victimele acestui trafic și închiderea acestora,dacă e cazul.
Stabilirea de reguli care guvernează jurisdicțiile extrateritoriale și care să permită și să faciliteze judecarea și condamnarea persoanelor care au comis infracțiuni legate de traficul de persoane în scopul exploatării sexuale,indiferent de țara unde sunt comise.
De asemenea,această recomandare cuprinde o serie de măsuri de coordonare și cooperare la nivel național și internațional,foarte eficiente în lupta pentru stoparea acestui fenomen cu o asemenea rată a pericolului social.
CAPITOLUL IV – ORGANIZAREA ACTIVITĂȚILOR INFORMATIV-OPERATIVE ȘI DE CERCETARE PENTRU PREVENIREA ȘI COMBATEREA INFRACȚIUNILOR DE PROSTITUȚIE ȘI PROXENETISM
1.Activități informativ-operative întreprinse de poliție pentru prevenirea prostituției și proxenetismului
Analiza evoluției și structurii fenomenului infracțional de prostituție-proxenetism arată că acesta a devenit,în prezent,un fapt social îngrijorător pentru societatea contemporană,atât prin extinderea continuă,cât și prin creșterea gradului sporit de pericol social.
Pentru prevenirea și combaterea fenomenului în lume se manifestă atenție sporită față de creșterea și educarea tinerei generații,aceasta reflectându-se în elaborarea unor standare internaționale,sub auspiciile O.N.U.,sau a altor organisme interne și internaționale,care se ocupă cu prevenirea acestui gen de infracțiuni.
Totuși,cea mai bună activitate pentru prevenire rămâne descoperirea proxeneților și prostituatelor și tragerea lor la răspundere penală.De aceea,trebuie dusă o luptă susținută a tuturor organelor abilitate de lege (Poliție,Parchet,Judecătorie) pentru reprimarea acestui fenomen începe să capete proporții alarmante.
Organizarea activității de prevenire a infracțiunilor de prostituție și proxenetism constituie o sarcină importantă pentru poliție,mai ales pentru lucrători din formațiunile de investigații criminale.
Pentru ca activitatea de prevenire să fie eficientă,trebuie ca în organizarea activității de reprimare să fie avute în vedere concluziile desprinse din analiza situației operative existente,ținându-se cont de faptul că cifrele oficiale al numărului de cazuri soluționate,al persoanelor sancționate,al persoanelor implicate într-un fel sau altul în dosarele penale de prostituție (proxenetism) nu reprezintă realitatea,cifra neagră a criminalității fiind mult mai mare.
Pornindu-se de la aceste concluzii,organele de poliție trebuie să acționeze cât mai calificat și să recurgă la folosirea următoarelor măsuri operative și procedee:
Cunoașterea în permanență a evoluției și tendințelor fenomenului infracțional care permit luarea măsurilor corespunzătoare,ca de exemplu: stabilirea efectivelor ce urmează a fi detașate pe litoral în sezonul estival să acționeze pentru prevenirea infracțiunilor de prostituție și proxenetism;
Indentificarea și cunoașterea temeinică a locurilor și mediilor favorabile săvârșirii infracțiunilor de prostituție și proxenetism:
Locuri:
Prostituția și proxenetismul se practică în locurile și mediile unde,de obicei,există o mare afluență de persoane cum sunt: hotelurile,motelurile,campingurile,stațiunile balneoclimaterice și,în special,în sezonul estival,stațiunile de pe litoral.
De asemenea,aceste infracțiuni se comit în locuințele proxeneților și ale prostituatelor.
Alte locuri: restaurante,baruri de zi și de noapte, cluburi, pensiuni, discoteci, târguri, stații PECO, diferite străzii pe care se circulă către zonele de agrement sau distracție,porturi,ștranduri,parcuri,licee de artă cu specific de artă,cu specific de dans,balet și licee sportive,societăți comerciale care au ca obiect de activitate impresariatul artistic sau care facilitează contracte cu străinătatea,săli de masaj,complexe hoteliere și de alimentație publică,din centrele urbane,aflate pe traseele de circulație internațională ori în punctele obligatorii de trecere și staționare a autovehiculelor străine,în special,al autocamioanelor TIR etc.
Mediile pot fi cele ale : prostituatelor, proxeneților, escrocilor, traficanților de aur, valută și de droguri,elementelor libertine,cu comportament deviant,vicioase etc.
Asigurarea supravegherii operative a locurilor și mediilor pretabile,prin dirijarea surselor de informare și prezența sporită în teren a polițiștilor care lucrează în acest domeniu;
În funcție de situația operativă se va stabili necesarul de surse de informare pentru acoperirea tuturor locurilor și mediilor favorabile comiterii acestui gen de infracțiuni.
Formarea rețelei informative se va realiza cu respectarea ordinelor,instrucțiunilor și dispozițiilor în vigoare,având în vedere următoarele categorii de persoane:
personalul muncitor,administratorii,supraveghetorii și paznicii parcurilor, ștrandurilor, locurilor de distracție, complexelor hoteliere, turistice și de alimentație publică, din punctele de staționare a unor autovehicule străine(în special a autocamioanelor TIR);
patronii,recepționerii,cameristele și administratorii din complexele hoteliere și turistice,din pensiuni,cluburi de zi și de noapte,discoteci etc.
șefi de sală, barmani, ospătari, ajutori de ospătari;
tineri și tinere din medii care se bucură de încredere ce au putere de penetrare în cercurile de suspecți;
elemente cu antecedente penale din medii care au renunțat la comiterea de infracțiuni.
Identificarea și supravegherea operativă a elementelor suspecte de comiterea infracțiunilor de prostituție și proxenetism;
Această activitate se realizează prin:
– obținerea de date de la formațiunile de cazier judiciar și evidența operativă;
– studierea evidențelor poliției;
– semnalările rețelei informative;
– conlucrarea cu celelalte formațiuni de poliție,în special,de siguranță publică și exploatarea datelor furnizate de alte unități și formațiuni de poliție,S.R.I. și U.M. 0962 etc.
Trebuie să menționăm că agenții de proximitate și agenții de siguranță publică care vin într-un permanent contact cu populația au posibilitatea să cunoască elementele pretabile la comiterea unor fapte de această natură,prin:
– rezolvarea cu operativitate a sesizărilor și reclamațiilor unor cetățeni,asociiații de locatari sau sociatăți,firme și instituții prin care sunt semnalate fapte de prostituție și proxenetism;
– efectuarea de investigații,punerea în filaj;
-conlucrarea cu unitățile sanitare teritoriale în vederea exploatării unor date rezultate din anchetele epidemiologice și pentru depistarea unor surse potente de contaminare venerică ce se sustrag tratamentului.
Organizarea de acțiunii,razii și controale polițienești în locurile și mediile frecventate de prostituate și proxeneți,periodic,pe baza informațiilor obținute;
Când acțiunile se fac cu efective lărgite,la razii vor fi invitați să participe și:
reprezentanții unităților medicale și centrelor dermato-venerice pentru recoltarea de probe biologice și luarea măsurilor de tratament când se constată cazuri de comtaminări venerice;
reprezentanții mass-media pentru realizarea unor misiuni cu caracter educativ,cât și pentru antrenarea opiniei publice împotriva acestor fapte;
reprezentanți ai Parchetul
De regulă,contoalele polițienești se efectuează de către ofițerii de poliție de la formațiunile de investigții criminale împreună cu agenții de siguranță publică și lucrătorii de la evidența informatizată a persoanei în locuințele semnalate că sunt folosite pentru practicarea prostituției sau în alte locuri unde sunt găzduite astfel de elemente sau este organizată practicarea prostituției.
Cercetarea persoanelor suspecte depistate fie ca urmare a sesizării rețelei informative,fie în urma acțiunilor,controalelor și raziilor;
Aceste persoane vor fi conduse la sediul unității de poliție unde se vor executa următoarele măsuri specifice prevenirii comiterii în continuare a unor astfel de fapte:
ascultarea persoanelor respective cu privire la prezența lor în acele locuri,situația familială și preocupările pe care le au,modul de asigurare a mijloacelor de existență;
controlul în sacoșe,al cărui rezultat va fi materializat într-un proces-verbal;
fotografiere și amprentare;
avertizare asupra faptelor ilegale pe care sunt tentate să le comită;
dispunerea de măsuri medicale: de recoltare de probe biologice și de supunere tratamentului de specialitate a celor bolnave veneric și a sesizării celor cu tulburări psihice,laboratoarelor de sănătate mintală;
încredințarea familiei sau școlii a minorilor lipsiți de supraveghere pe baza unui proces-verbal – cu această ocazie se va proceda și la avertizarea minorilor asupra consecințelor comportării lor;
când se constată lipsa de supraveghere din partea părinților vor fi sancționați conform legii nr. 61/1991 cu modificările ulterioare;
internarea în centrele de plasament și reeducare a celor lipsiți de supraveghere când nu există posibilitatea încredințării familiei și urmează a se lua măsuri de ocrotire;
începerea urmăririi penale și luarea măsurilor ce se impun în cazul unor infracțiuni flagrante.
Pregătirea juridică și antiinfracțională a populației prin:
prelucrarea de acte normative și propuneri pentru perfecționarea legislației (dar nu în sensul de a se transforma aceste fapte în contravenții care să fie sancționate cu amenzi simbolice în condițiile în care proxeneții își asigură venituri exorbitante) în vederea aplicării de sancțiunii maxime pentru astfel de fapte;
dezvoltarea responsabilității civice a cetățenilor pentru semnalarea cu operativitate a unor astfel de fapte;
popularizarea și prezentarea cazurilor de prostituție-proxenetism soluționate și sancțiunile care se impun pentru cei care săvârșesc astfel de infracțiuni prin intermediul mass-media;
participarea cetățenilor la procese cu publicitate lărgită în cazuri de prostituție-proxenetism.
Chemarea la poliție a proxeneților și a prostituatelor,a elementelor din anturajul acestora și avertizarea asupra consecințelor comportării lor;
Păstrarea unei legăturii permanente cu unitățile medicale și centrele dermato-venerice,ce pot semnala atât persoanele bolnave veneric sau de SIDA,contaminate prin întreținerea de raporturi sexuale,cât și femeile ce le-au contaminat,care,de regulă,sunt prostituate;
Întocmirea unor evidențe stricte și la zi,inclusiv de albume foto,a tuturor elementelor depistate,cercetate și condamnate pentru asemenea fapte
2. Activități desfășurate de poliție pentru prevenirea,descoperirea și probarea infracțiunilor de prostituție și proxenetism
Activitatea de descoperire a infracțiunilor de prostituție și proxenetism
Activitatea informativă – constituie calea cea mai eficientă,cu ajutorul căreia se realizează identificarea și supravegherea elementelor suspecte și a celor predispuse să comită asemenea fapte,cunoașterea mișcării și activității lor,precum și a locurilor frecventate,în scopul aprecierii momentului oportun pentru prinderea în flagrant.
Avându-se în vedere proliferarea acestor infracțiuni,unitățile de poliție trebuie să ia măsuri hotărâte pentru întărirea rețelei informative și să execute activității directe pentru a asigura creșterea eficienței muncii de prevenire și descoperire operativă a făptuitorilor.În acest scop se impune luarea următoarelor măsuri:
– completarea rețelei informative prin recrutarea de noi surse, cu posibilități de pătrundere în locurile și mediile frecventate de prostituate și proxeneți,precum și în anturajele acestora (a se avea în vedere recrutarea de surse inclusiv din rândul lor);
– instruirea și dirijarea,în mod permanent și calificat,a surselor de infomare,antrenate pentru supravegherea elementelor suspecte se va realiza în scopul aflării:
– tuturor legăturilor și a persoanelor din intimitatea prostituatelor;
– tuturor prostituatelor angrenate în activitatea proxeneților;
– metodelor folosite de prostituate și proxeneți (locul de racolare și prezentare a partanerilor,profiturilor materiale și bănești realizate);
– datelor partenerilor sau a oricăror date ce ne pot ajuta la soluționarea cazurilor de prostituție-proxenetism;
– persoanalor care cunosc în întregime infracțiunile comise sau numai anumite aspecte: de acostare,prezentare,îndemn,constrângere, de întreținere a raporturilor sexuale sau de realizare a profiturilor materiale și în ce constau acestea.
De asemenea,în cursul activității informative trebuie acordată o atenție deosebită pentru conspirarea surselor de infornare.
Luarea în atenție și lucrarea calificată a prostituatelor și proxeneților.
În desfășurarea activității de descoperire a infracțiunilor de prostituție și proxenetism,trebuie avut în vedere că elementele ce săvârșesc aceste fapte provin din rândul următoarelor categorii de persoane:
femei și bărbați care au suferit condannări pentru asemenea fapte,despre care există semnalări că și-au reluat activitatea infracțională;
femei care gravitează în jurul cetățenilor străini;
persoane angajate permanent sau temporar pentru prestarea de servicii la hoteluri,moteluri,stațiuni balneoclimaterice,unități de alimentație publică;
personalul artistic (balerine,cântăreți și cântărețe de muzică ușoară sau populară) de la teatrele de revistă,barurile de noapte și restaurantele mari;
minore fugite din centrele de plasament și reeducare ori cele scăpate de sub supravegherea poliției;
tinere fete venite din alte localități pentru calificare sau încadrare în muncă și care au abandonat locurile de muncă;
tinere fete care au terminat cursurile unor școli,ce nu pot să-și găsească locuri de muncă;
tinere fete care au devenit șomere;
eleve,studente sau tinere angajate,ce sunt atrase de mirajul luxului și al vieții ușoare;
elemente dubioase care,deși nu muncesc,reușesc să-și asigure o existență mai mult decât îndestulătoare;
persoane semnalate ca afaceriste,traficante de aur,valută și droguri,la care se constată o disproporție vădită între modul de trai și sursele legale de câștig și există date că sunt în legătură cu femei pe care le folosesc la practicarea prostituției;
persoane sancționate cu amendă sau închisoare contravențională pentru astfel de fapte conform art. 2 din legea nr. 61/1991 cu modificările ulterioare.
Aceste categorii de persoane vor fi lucrate în mapa suspectului,iar atunci când se ajunge la un grup organizat sau la infracțiuni complexe cu pericol social deosebit sau la alte fapte și împrejurări care necesită o lucrare și documentare organizată se va deschide dosar de urmărire informativă.
Efectuarea de investigații,punerea în filaj și exploatarea datelor furnizate de alte unități și formațiuni de poliție,S.R.I. și U.M. 0962;
-investigațiile și verificările directe vor fi efectuate de lucrătorii de poliție care au cauza în lucru sau prin serviciile de specialitate.
Investigațiile se vor efectua,în principal,la domiciliul suspecților sau în locurile și mediile unde se comit astfel de fapte,urmărindu-se a se afla:
situația familială a suspecților,dacă sunt încadrați în muncă și felul cum își asigură existența;
persoanele din anturajul prostituatelor și proxeneților care,ulterior,pot fi audiate și folosite în cauză;
persoanele care l-au vizitat sau căutat pe suspect (numere de înmatriculare ale autovehiculelor,culoare,marcă,semnalmentele acestora etc.);
modul de trai,efectuatrea de cheltuieli mari,afișarea cu obiecte de îmbrăcăminte de lux,autoturisme scumpe,aparatură electronică sofisticată cu valoare mare,organizarea de petreceri);
vecini,salariați sau alte persoane care cunosc pe suspecți și faptele comise de aceștia;
alte date cu valoare operativă.
Filajul – se realizează asupra suspecților și,cel mai adesea,se efectuează,numai supravegherea locului unde este organizată prostituția care,în cele mai multe cazuri,este fie locuința proxenetului,fie cea a unei prostituate.
Cu această ocazie se pot stabili:
proxeneții și prostituatele folosite;
partenerii cu care practică raporturile sexuale;
locul unde se consumă faptele de prostituție-proxenetism și,eventual,alte infracțiuni de altă natură;
unele obiecte ce se dau în schimbul relațiilor sexuale;
identificarea unor martori care cunosc date despre aceste fapte;
alte aspecte cu valoare operativ
Executare de razii,acțiuni și controale polițienești.
Cu ocazia acțiunilor și raziilor întreprinse se urmărește depistarea elementelor suspecte.
În cazul depistării elementelor suspecte se va proceda la efectuarea unui control în poșetă sau a unei percheziții corporale,după cum situația impune,iar atunci când ne aflăm în situația realizării materialului informativ,se va proceda și la efectuarea percheziției domiciliare,cu respectarea noilor prevederi legale.
Cu ocazia acestor activități se vor urmări:
– înscrisuri (agende cu adresele și telefoanele partenerilor,proxeneților sau prostituatelor,precum și a unor persoane care au cunoștință și pot fi folosite ca martori,scrisori,vederi,cărți de vizită etc.)
– obiecte de îmbrăcăminte de lux sau aparatură tehnică și electronică de proveniență străină,autoturisme ce pot constitui mijloace de probă prin valoarea mare etc.;
– fotografii ale prostituatelor împreună cu partenerii români sau străini,fotografii pornografice,fotografii ale partenerilor;
– publicații pornografice;
– sume mari de bani în lei sau valută;
– obiecte din aur,platină,argint și pietre prețioase;
– diferite alte obiecte sau înscrisuri ce sunt interzise de lege pentru a fi deținute sau care prezintă importanță pentru munca de poliție.
De asemenea,în cadrul acestor acțiuni,pânda se realizează,de obicei,de către ofițerii sau agenții care instrumentează cauza în lucru,cooperând cu alți lucrători din aceeași formațiune sau compartimente de muncă ori cu cei de la siguranță publică,pe baza unor materiale informative primite de la sursele de informare sau ca urmare a unor sesizări din partea unor persoane fizice,asociații de locatari,instituții,societăți comercile etc.
În cele mai multe cazuri pândele s-au soldat cu rezultate pozitive,având un rol important la soluționarea cazurilor.
B. Activitatea operativă și de cercetare
Activitatea operativă și de cercetare are ca scop dovedirea vinovăției infractorilor prin transformarea informațiilor și datelor obținute în acte procedurale.Strângerea probelor și încheierea actelor corespunzătoare se realizează după regulile obișnuite.Există însă și anumite particularități,rezultate din dificultatea probării prostituției,mai ales cazurile în care bărbații cu care au întreținut raporturi sexuale sunt cetățeni străini.
În cadrul acestei activități se vor executa următoarele:
Ascultarea de martori
Pentru dovedirea faptelor vor fi audiate:
– persoanele în prezența cărora s-a perfectat înțelegerea între prostituată și partener sau între proxenet și partener,asupra raporturilor sexuale și plății;
– alte femei în prezența cărora prostituata a avut raport sexual și a realizat profitul material de la partener;
– personalul de deservire al restaurantelor,barurilor de zi și de noapte,discotecilor etc.,ce pot da relații despre frecvența prostituatelor în aceste locuri,bărbații acostați,consumațiile făcute și plătite de parteneri,banii ori obiectele pretinse în cadrul înțelegerii și,uneori,primite chiar înainte de a avea raporturi sexuale;
– personalul hotelurilor,motelurilor,campingurilor etc.,ce poate furniza date despre venirea prostituatelor în aceste locuri,camerele în care au întreținut raporturile sexuale,obiectele pretinse și primite;
– vânzătorii magazinelor cu mărfuri,de regulă, de proveniență străină,ce pot indica femeile care au venit cu bărbați pentru a le cumpăra diferite bunuri;
– soții,părinții,frații sau alte rude,în măsura în care sunt dispuși să dea declarații,care au cunoștiință despre activitatea desfășurată de prostituată ori proxenet;
– vecinii de la domiciliile prostituatelor și proxeneților,ce pot furniza date despre persoanele care îi vizitează,numerele de înmatriculare ale autoturismelor,organizarea de petreceri,cheltuielile ce se fac,obiectele de îmbrăcăminte sau tehnice de proveniență străină pe care le au etc.;
– bărbații care au întreținut raporturi sexuale cu prostituatele,despre numele date,despre cine i-a făcut cunoștință cu femeia respectivă etc.
Audierea învinuiților (inculpaților)
Făptuitori vor fi audiați în amănunțime cu privire la infracțiunea comisă,în cazul negării faptei,se va proceda la efectuare de confruntări și recunoașteri din grup.
Efectuare de constatări directe
Acestea se execută în cazul prinderii în flagrant și cu ocazia depistării prostituatelor și proxeneților în locurile pe care le frecventează,chiar dacă nu au comis faptele respective,în această ultimă situație,de fiecare dată cînd este depistată o asemenea persoană pentru a se putea dovedi fecvența venirii în locuri propice săvârșirii infracțiunilor de prostituție ori proxenetism se întocmesc procese-verbale de depistare și se efectuează percheziții corporale,când se pot găsi bani,valută,bijuterii,scrisori,diferite bunuri,ilustrate trimise de cetățeni străini,fotografii ale acestora sau bilete cu diferite însemnări,adrese,numere de telefon etc.,cu privire la care trebuie să dea explicații.
Efectuarea de percheziții domiciliare
Cu ocazia efectuării prchezițiilor domiciliare se pot găsi:
– obiecte de îmbrăcăminte sau tehnice de proveniență străină;
– înscrisuri ca: scrisori,ilustrate,cărți de vizită,carnete ori agende cu diferite însemnări (adrese sau numere de telefon,camere de hotel,fixarea datelor și a orelor de întâlnire etc.);
– valută și obiecte din aur;
– fotografii ale prostituatelor împreună cu diferiți bărbați, fotografii pornografice,fotografii ale unor bărbați etc.
Se va întocmi proces-verbal,iar asemenea obiecte și altele,ce prezintă interes probatoriu se vor ridica și fotografiile,în vederea întocmirii de planșe foto.
Obținerea de caracterizări
La solicitarea caracterizărilor de la locurile de muncă,în cazul celor care au serviciu,se vor avea în vedere:
– veniturile realizate,pentru a se putea dovedi că principalele mijloace de exiatență sunt obținute prin practicarea prostituției;
– absențele de la locul de muncă,
– randamentul scăzut în muncă,în cazul prezentării la serviciu,datorat nopților pierdute prin baruri,restaurante,hoteluri ori în alte locuri.
Procurarea de documente de la oficiul de repartizare a forțelor de muncă
În cazul în care persoanele în cauză sunt înscrise la oficiul de repartizare a foțelor de muncă,se vor solicita documente din care să rezulte că li s-au oferit servicii,dar au refuzat ori nu s-au prezentat la post.
De asemenea,în cadrul activității de cercetare,în funcție de fiecare caz în parte,se mai pot executa și alte acte de urmărire penală,necesare la probarea infracțiunii.
Succesul acestei activități depinde de polițiștii ce o efectuează,care trebuie să fie pregătiți profesional și exigenți.
ANEXĂ
PROSTITUȚIA ȘI PROXENETISMUL ÎN LEGISLAȚIA EUROPEANĂ
A.Franța face parte din Convenția Internațională din 1948,pentru reprimarea și abolirea exploatării ființei umane și a exploatării prostituării persoanei.
Aplicându-se dispozițiile Convenției s-a creat în 1958 Oficiul Central pentru Reprimarea Exploatării Ființei Umane,care coordonează acțiunile serviciilor de Poliție și Jandarmerie în acest domeniu.
Pe teritoriul Franței,toate serviciile de Poliție și Jandarmerie participă la lupta împotriva proxenetismului.
Conform dispozițiilor Convenției,fapta de a te prostitua nu este în mod special reprimată de legea franceză.
Fac obiectul reprimării doar manifestările exrerioare ale prostituției care destabilizează ordinea publică; este ceea ce se numește racolare,când o prostituată prin atitudinea pe care o are în public tinde să provoace indignare.
În schimb,proxenetismul face obiectul unor texte represive severe,care prevăd într-o manieră completă ansamblul cazurilor de exploatare a prostituării unei persoane.
Pedepsele prevăzute sunt de la 6 luni la 10 ani închisoare,tribunalul putând aplica totodată amenzi cu un cuantum maxim de 1.000.000 franci francezi (aprox. 153.000 euro ).
Trebuie specificat că pedepsele maxime sunt aplicate atunci când delictul s-a comis cu privire la o minoră,fie prin amenințări sau violențe,sau dacă autorul prin atribuțiile sale trebuie să mențină ordinea publică ori când sunt mai mulți autori sau victime.
Este totodată reprimată prin texte detaliate,punerea la dispoziție a localurilor de orice natură,deschise publicului sau nu,pentru exercitarea prostituției,sau vinderea acestor localuri ori închirierea acestor localuri,în cunoștință de cauză,prostituatelor.
Asocierea sau înțelegerea răufăcătorilor în vederea comiterii delictului de proxenetism se pedepsește,de asemenea.
După o analiză a Oficiului Central,în cadrul tuturor formelor de proxenetism (direct,prin intermediar,indirect prin sprijin și asistență,proxenetism hotelier,imobiliar,saloane de masaj etc.) annual sunt implicate peste 1.500 de persoane cu o pondere a femeilor proxenet de 45-50%.
Nu există statistici privind prostituția care se poate practica liber,cu rezerva infracțiunii de acostare în public.
Lipsind un control obligatoriu,se estimează totuși numărul prostituatelor ,,profesioniste” în Franța la circa 14.000,din care jumătate în Paris.
Aproximativ 80% din prostituatele marilor centre urbane sunt sub controlul proxeneților.
Texte legislative aplicabile în Franța pentru reprimarea proxenatismului :
Art.334 din Codul Penal stipulează ,,va fi considerat proxenet și pedepsit cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și o amendă de la 50.000 franci francezi (7.630 euro) la 500.000 franci francezi (76.300 euro),cel sau cea care:
Indiferent cum ajută sau protejează cu bună știință prostituția altuia sau racolarea în vederea practicării prostituției;
Sub orice formă împarte produsul prostituării altuia sau primește subsidii de la o persoană care practică în mod obișnuit prostituția.
Cu bună știință trăiește cu o persoană care practică în mod obișnuit prostituția.
Fiind în legătură cu una sau mai multe persoane care practică prostituția,nu-și poate justifica sursele nivelului de trai.
Acostează,îndeamnă sau întreține,chiar cu consimțământul acesteia,o persoană,chiar și majoră,pentru a practica prostituția sau acostarea de persoane.
Face oficiul de intermediar,sub orice titlu între persoane care practică prostituția sau acostarea și indivizii care exploatează sau remunerează prostituarea sau acostarea.
Prin amenințări,forțare,manevre sau orice alte mijloace care împiedică acțiunile de prevenire,control,asistență întreprinse de organismele calificate,în favoarea persoanelor care practică prostituția sau sunt pe cale să o facă.
Tentativa delictelor menționate în prezentul articol se sancționează cu aceleași pedepse ca pentru faptele comise”.
Ar fi de observat următoarele aspecte:
proxenetul,pe lângă închisoare,este sancționat și pecuniar,astfel profiturile fiindu-i diminuate;
sancționarea tentativei cu aceleași pedepse ca pentru fapta consumată;
varietatea acțiunilor prin care se săvârșește proxenetismul în configurația sa tipică.
Art.334(1) incriminează proxenetismul în modalitate agravată.În această situație se observă varietatea acțiunilor prin care se săvârșește proxenetismul și care în legislația românească sunt grupate în sintagma ,,un alt pericol grav”.
Astfel, ,,pedeapsa va fi cu închisoare de la 2 la 10 ani și amendă de la 100.000 franci francezi(15.250 euro) la 1.000.000 franci francezi (152.500 euro) în cazul în care :
– Delictul a fost comis față de un minor;
– Delictul a fost însoțit de amenințări,constrângeri, violență, abuz de autoritate sau dol;
– Autorul delictului purta o armă la vedere sau ascunsă;
– Autorul delictului este soțul , tatăl, mama sau tutorele victimei sau aparține uneia din categoriile enumerate în art.333 (ascendent legitim,natural sau adoptiv al victimei,persoană având autoritate asupra sa,persoană care abuzaeză de autoritatea funcției sale);
– Autorul delictului este obligat să participe prin funcția sa la lupta împotriva prostituției la protejarea sănătății sau la menținerea ordinii publice;
– Delictul a fost comis asupra mai multor persoane;
– Victimele delictului au practicat sau au fost obligate la practicarea prostituției în afara țării;
– Victimele delictului au practicat sau au fost îndemnate la prostituție la sosirea sau la scurt timp după sosirea în țară;
– Delictul a fost comis de mai mulți autori,coautori sau complici.
Pedepsele prevăzute în art.334,vor fi aplicate chiar dacă diverse acte care sunt elemenete constitutive ale infracțiunii au fost comise în țări diferite.
Tentativa se sancționează cu pedepsele prevăzute pentru faptele comise.
Art.335 prevede ,,va fi sancționată cu pedepsele prevăzute în precedentul,orice persoană:
1.Care direct,sau prin intermediar, deține, girează, exploatează, dirijează, face să funcționeze sau contribuie la finanțarea unui stabiliment pentru prostituție;
2.Care direct,sau prin intermadiar, deținând, exploatând, conducând, făcând să funcționeze (finanțând sau contribuind la finațarea unui hotel, casă, pensiune, restaurant, club,salon de dans,sali de spectacole sau orice loc public sau utilizat de public) acceptă ori tolerează,de obicei ca una sau mai multe persoane să practice prostituția,în interiorul acestora ori racolează clienți pentru practicarea prostituției;
3.Care direct, sau prin intermediar,înscrie,pe fondul exploatării comerciale a unuia din stabilimentele menționate,asigurări asupra unor creanțe fictive sau solicită în caz de confiscare de fonduri,plata unor creanțe fictive”.
Tentativa delictelor menționate,se sancționează cu aceeași pedeapsă ca pentru faptele comise.
În caz de repetare a infracțiunii,în termen de 10 ani,pedeapsa se dublează.
Art.335(1): ,,în toate cazurile prevăzute de art.335,justiția mai poate hotărî în plus:
1.Fie închiderea pe o perioadă de la 3 luni la 5 ani,în totalitate sau numai a anumitor părți din imobilul utilizat pentru practicarea prostituției cu retragerea licenței de restaurant pe aceeași perioadă.
2.Fie retragerea definitivă a licenței.
3.Fie confiscarea fondului comercial.
Este ușor de observat eforturile pe care statul francez le face pentru combaterea proxenetismului,prin incriminarea acțiuni ale altor persoane care ar putea trage foloase de pe urma practicării prostituției (proprietarii de restaurante,etc.)
De asemenea,se poate observa duritatea sancțiunilor.
Art. 335 mai prevede ,,persoanele condamnate prin aplicarea art.334,334(1),335 vor fi private pe o perioadă de la 2 la 20 ani de drepturi civile.
Justiția poate hotărî totodată retragerea pașaportului,suspendarea permisului de conducere,interzicerea reședinței.
Avându-se în vedere nivelul criminalității deosebit de ridicat (un exemplu ar fi ancheta ce a durat peste 2 ani,privind rețeaua de proxeneți din Bois de Boulogne,care a permis arestarea a 78 de proxeneți și expluzarea a 80 de străini) este explicabilă această organizare în vedere reprimării cu duritate a legii.
Prostituția și proxenetismul în Anglia.
I. Dispoziții legale interpretate
Actul normativ de bază care reglementeauă aceste activități în Anglia este ,,Legea privind infracțiunile sexuale” din 1956.
Proxenetismul.
Deși Legea nr. 9 definește în mod expres,practica judiciară a interpretat noțiunea de proxenetism în sensul racolării de femei în vederea practicării de relații sexuale,de regulă prin mijloace de constrângere psihică și mai puțin prin forță fizică.
Nici prostituția nu este clar definită de lege.
Practica judiciară stabilește că o prostituată este femeia care își oferă corpul oricui în scopuri obscene,pretinzând în schimb avantaje materiale.
Comiterea unor astfel de fapte constituie infracțiunea de prostituție.
Probarea faptei.
În conformitate cu mai multe acte normative,în dovedirea unei infracțiuni este necesară coroborarea mai multor probe.
O persoană care a comis una din următoarele fapte:
– racolare de femei prin amenințare;
– racolare de femei prin înșelăciune;
-administrarea de droguri pentru a avea sau înlesni un raport sexual;
– instigarea la prostituție a unei femei,
– racolarea femeilor sub 21 ani,
nu poate fi condamnată numai pe baza mărturiei unei singure persoane,dacă aceasta nu este coroborată cu alte probe.
Astfel,o condamnare poate fi pronunțată numei în baza a două sau mai multe ,mărturii,ori o mărturie confirmată sau întărită de alte probe.
II. Infracțiuni în legătură cu prostituția și proxenetismul.
Racolarea de femei pentru prostituție prin amenințare sau înșelăciune- pedeapsa –2 ani închisoare.
Comite o infracțiune persoana care racolează femei prin amenințare sau intimidare,în scopul de a întreține ,,relații sexuale ilegale în orice parte a lumii”.
În sensul prevederilor,amenințarea sau intimidarea semnifică asemenea metode care nu cad sub incidența infracțiunii de viol.
Exemple de amenințări și intimidări:
-dezvăluirea făcută poliției că ea,victima,a comis un furt;
-dezvăluirea făcută tatălui sau soțului despre imoralitatea anterioară a victimei;
-amenințarea cu concedierea.
În sensul prevederilor legale menționate ,,raport sexual ilegal”înseamnă orice raport sexual comis în afara căsătoriei.
Administrarea de droguri – 2 ani închisoare.
Constituie infracțiune fapta unei persoane de a administra unei femei sau de a o forța pe aceasta să consume orice drog,cu scopul de a-și pierde controlul sau de a-i neutraliza capacitatea de apărare,astfel încât orice bărbat poate avea raport sexual ilegal cu aceasta.
De menționat că această infracțiune este consumată ăn momentul în care drogul a fost administrat cu intenția menționată,nefiind necesar ca raportul sexual sau tentativa de raport sexual să se producă.
Raport sexual cu o minoră sub 13 ani – închisoare pe viață.
Permisiunea acordată minorilor sub 13 ani de a folosi localurile în scopul practicării de raporturi sexuale – închisoare pe viață.
Constituie infracțiune fapta unei persoane,proprietar sau ocupant al unei clădiri oricare are atribițiuni de administrare sau control asupra acelei clădiri,de a determina sau de a tolera în cunoștiință de cauză prezența în clădirea respectivă a unei minore sub 13 ani cu scopul de a avea raporturi sexuale ilegale cu bărbații sau cu un anumit bărbat.
Raport sexual cu o minoră sub 16 ani – 2 ani închisoare.
Permisiunea acordată minorelor sub 16 ani de a folosi localurile în scopul practicării de raporturi sexuale – 2 ani închisoare.
Racolarea în vederea practicării de raporturi sexuale a femeilor debile – 2 ani închisoare.
Nu se face vinovată de această faptă persoana care nu cunoaște și nici nu există motive temeinice să creadă că femeia respectivă este debilă.
Forțarea unei minore sub 16 ani de a se prostitua de către o persoană care are o răspundere față de aceasta (părinte,tutore,orice persoană care are în îngrijire minora într-un fel sau altul)-2 ani închisoare.
Obținerea de câștiguri din activități de prostituție – 7 ani închisoare.
Constituie infracțiune fapta acelui băabat care în mod conștient trăiește,total sau parțial,din venituri realizate prin prostituție.
Pentru existența faptei,este necesar ca bărbatul să conviețuiască cu o prostituată sau să se afle în mod obișnuit în compania acesteia,să exercite un control asupra acesteia,să-i direcționeze sau influențeze mișcările,astfel încât să se poată trage concluzia că el înlesnește sau determină prostituarea acesteia cu alți bărbați,dacă acesta nu dovedește contrariul.
Pentru probare este necesar să se dovedească:
că învinuitul cunoaște că femeia este o prostituată,cea mai bună probă fiind acostarea bărbaților de către acesta în vederea prostituției,în prezența învinuitului;
dacă se dovedește că respectivul conviețuiește cu prostituata,cade în sarcina lui să dovedească faptul că nu trăiește din cîștigurile ei de prostituate.
Constituie infracțiune fapta unei femei de a exercita controlul,coducerea sau influența asupra mișcărilor unei prostituate într-un astfel de mod încât se poate trage concluzia că o ajută sau o determină pe aceasta să se prostitueze – 7 ani închisoare.
Determinarea unei femei să se prostitueze – 2 ani închisoare.
Constituie infracțiune fapta unei persoane:
de a racola o femeie,în orice parte a lumii cu scopul de a deveni prostituată;
de a determina o femeie să părăsească Anglia cu intenția de a o transforma în angajata unui bordel în altă țară.
De departe se vede deosebirea între legislațiile celor două țări pentru reprimarea proxenetismului.
Oricum,legislația în domeniu,la nivel european este diferită de la o țară la alta,existând state în care nici prostituția și nici proxenetismul nu sunt incriminate.
STUDII DE CAZ
Speța nr. 1
ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI
ȘI INTERNELOR
DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE
A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI
SERVICIUL INVESTIGAȚII CRIMINALE
NR.1012/ 08.05.2004
CĂTRE,
D.G.P.M.B. – S.I.E.
Polițiști din cadrul Serviciului de Investigații Criminale,acționând pe linia combaterii infracțiunilor de prostituție,proxenetism și trafic de persoane,în urma exploatării unor date deținute,cum că în imobilul din strada Mircea Vulcănescu,nr.31,sector 1,se află persoane de sex feminin lipsite de libertate și obligate să se prostitueze,au efectuat o percheziție domiciliară la adresa mai sus menționată,în baza autorizației de percheziție domiciliară emisă de Tribunalul București.Afost identificat și reținut numitul NICULAE TUDOR PAUL de 27 ani,domiciliat în București,strada Mircea Vulcănescu,nr.31,sector1,fără ocupație,cunoscut cu antecedente penale,în sarcina căruia au fost reținute infracțiunile de proxenetism,lipsire de libertate,trafic de persoane și trafic de minori.
La domiciliul acestuia au fost identificate:
VÎJA LAURA IONELA de 15 ani,concubina lui NICULAE TUDOR PAUL,domiciliată în comuna Lupșaru,județul Călărași,fără ocupație,fără antecedente penale,dispărută de la domiciliu,fiind cercetată în stare de libertate pentru infracțiunea de complicitate la proxenetism.A fost luată măsura încredințării părinților prin intermediul Poliției orașului Lehliu.
DRĂGHESCU ȘTEFANA de 17 ani,domiciliată în București,str.Talisandrului,nr.64,sector 1,fără ocupație,având ambii părinți decedați,fără domiciliu stabil,față de care s-a luat măsura internării în Centrul de Minori ,,Cireșarii 2 “.
MARIN RALUCA IULIANA de 26 ani,domiciliată în mun.Giurgiu,str.Tineretului,bl.d7,ap.54,jud.Giurgiu,fără ocupație,fără antecedente penale,toate fiind victimele infracțiunilor anterior menționate comise de NICULAE TUDOR PAUL.
Cel în cauză a fost prezentat Tribunalului București,secția I penală,care a emis împotriva sa mandat de arestare preventivă pe o perioadă de 30 de zile,fiind cercetat pentru documentarea întregii activități infracționale.
Cazul poate fi dat publicității.
Șeful Serviciului de Investigații Criminale
Comisar Șef
Pitulescu Mihai
Speța nr. 2
ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI
ȘI INTERNELOR
DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE
A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI
SECTORUL 6 POLIȚIE
B.C.C.O.A.
NR.764 DATA: 09.03.2004
CĂTRE,
D.G.P.M.B.-S.I.E.
La data de 09.03.2004,în jurul orei 06:30,cadrele B.C.C.O.A.-Sector 6 Poliție,sprijinite de 2 echipaje S.P.I.R.,au efectuat o percheziție domiciliară în București,str.Fluviului,nr.6,sector 6,unde din informațiile deținute s-ar fi aflat sechestrată numita FERARU GETA,de 19 ani,din Bârlad,obligată să practice prostituția de un indivit poreclit ,,MECLAUD”.Cu această ocazie,la adresa mai sus menționată,a fost identificat ,,Meclaud” în persoana numitului LĂCĂTUȘ VIOREL,fiul lui Alexandru și Maria,născut la 09.02.1976 în com. Băbăița,jud.Teleorman,domiciliat în București,str.Fluviului,nr.6,sector 6,cunoscut cu antecedente penale și fără ocupație,care în perioada ianuarie-martie 2004,a sechestrat-o și obligat-o să se prostitueze pe numita FERARU GETA.
Tot cu ocazia percheziției,în locuință a fost găsită și numita DIMITRU CRINA,de 28 ani,din București,str.Ripiceni,nr.6,sector 2,cumpărată în luna februarie 2004 de la un alt proxenet și obligată să se prostitueze.
La percheziția domiciliară a participat un cameraman de la Serviciul Criminalistic al D.G.P.M.B.
Cercetările sunt continuate cu numitul LĂCĂTUȘ VIOREL,în stare de reținere,de către Parchetul de pe lângă T.M.B. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute și pedepsite de art.12 din legea 678/2001.
Cazul se poate mediatiza.
ȘEFUL SECTORULUI 6 POLIȚIE
Comisar Șef,
EFTIMIE CRISTINEL
Speța nr.3
ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI
ȘI INTERNELOR
DIRACȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE
A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI
SECTORUL 6 POLIȚIE
B.C.C.O.A.
NR:690 DATA: 03.03.2004
CĂTRE,
D.G.P.M.B.-S.I.E.
La 02.03.2004,cadrele B.C.C.O.A.Sector 6 Poliție,exploatând cu operativitate informațiile primite de la o sursă ocazională,au efectuat o acțiune în zona str.Dr.Taberei,nr.34,unde ,în jurul orei 18:00,au depistat pe numiții:
-DANILIUC OVIDIU,de 22 ani,din București,str.Cap.Mișcă Petre,nr.12,bl.M-13,ap. 80,sector 5,fără antecedente penale și fără ocupație și
-TINCU MARCELA,de 26 ani,din București, str.ConstantinBeiul, nr.22, sector 2,cunoscută cu antecedente penale și fără ocupație.
Cei doi,prin intermediul anunțurilor de mică publicitate din ziarul ,,Libertatea” de genul ,, Tânără stilată,ofer clipe de neuitat domnilor generoși numai la domiciliul acestora,tel.0723.954.297”,își racolau clienții în vederea practicării prostituției de către Tincu Marcela.
În momentul depistării numitul Daniliuc Ovidiu avea asupra sa suma de 1.000.000 lei,sumă ce fusese încasată de la un client pentru întreținerea de raporturi sexuale de către numita Tincu Marcela.
Cercetările sunt continuate cu cei doi în stare de reținere pentru săvârșirea infracțiunilor de proxenetism și prostituție,prev.și ped.de art.329 și 328 C.P.
Cazul se mediatizează.
ȘEFUL SECTORULUI 6 POLIȚIE
Comisar Șef,
EFTIMIE CRISTINEL
Bibliografie selectivă
Constituția României – modificată prin legea nr.429/2003;
Noul cod penal – adoptat prin Legea nr. 301/2004,publicată în M.Of. nr.575/29.06.2004;
Al.Boroi,Gh.Nistoreanu – Drept Penal,partea specială,ed.All Beck,București,2005;
Vechiul cod penal-modificat prin O.U.G.nr.143/2002 și aprobată prin Legea nr. 45/2003;
Codul de procedură penală
Legea nr.61/27.09.1991 – republicată –pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială,a ordinii și liniștii publice,modificată de Legea nr. 2/2000,Legea nr.169/2002,O.G.55/2002,Legea nr.265/2004;
Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane publicată în M.Of.nr.783/11.12.2001;
Legea nr.197/02.06.2004 pentru ratificarea acordului privind cooperarea dintre România și Oficiul European dePoliție semnat laBucurești la 25.11.2003;
Buletinul informativ al poliției nr.1/2002;
Nicolae Năstase și Damian Barbu – Curs de poliție juduciară,vol.II,editura M.A.I.,București,2002;
Nicolae Năstase și Damian Barbu – Curs de poliție judiciară,vol.III,editura M.A.I.,București,2002;
Constantin Aionițoaie – Trata de tactică criminalistică,ed.Carpați,1992;
G-ral Ion Pitulescu – Al II-lea război mondial,Crima organizată,ed.Național,1996;
Raymond Bonnden – Tratat de sociologie,ed.Humanitas,1997;
CătălinZamfir și Lascăr Vâsceanu – Dicționar de sociologie,ed.Babel,1993;
Vintilă Dongoroz și colaboratorii – explicații teoretice ale codului penal românesc,vol.IV,partea specială,ed.Academiei,București,1972;
Gheoghe Nistoreanu
Bullaugh Vern și Bulaugh B.-Prostituția: o istorie socială ilustrată,ed.Crown Publishers Inc.,New York,1978;
David Kingsley – Prostitușie.Probleme sociale contemporane.O introducere în sociologia comportamentului sexual deviant și dezorganizarea socială,New Zork,1961;
Brundage James – Lege,sex și societate creștină în Europa medievală,ed.Univesității din Chicago,1987;
Rădulescu Sorin – Sociologie și istoria coportamentului sexual deviant,ed.Nemira,1997;
Pr.prof. Nicolae D.Necula – Tradiție și înnoire în slujirea liturgică;
Dr. George Stan – Teologie și Bioetică;
M.Rosenhein,A.Itova-Nyaporo – Sida infection a HIV,Sursa: Universites Franco phones;
Efectele prostituției asupra sănătății – studiu de Janice G.Raymond;
Raport al Consiliului pentru problemele legate de prostituție;
Dr. G. Bucur – SIDA și prevenirea ei,București,1991;
Michel Foncauld – Istoria sexualității,ed. De vest,Timișoara,1995;
Ovidiu Amalinei – art. ,, Acăzut o rețea de proxeneți” din Evenimentul Local,30 aprilie 2003;
Mona Lazăr – art. ,,Rețea de prostituție descoperită în Argeș” din Curierul Național,3 noiembrie 2000;
Sorin Golea – art. ,,Curvele din România,pe locul doi în Europa” din Libertatea,3 martie 2005;
Cristian Burcioiu,Remus Vlad,Camelia Ștefan – art. ,,Târfele au țepuit statul cu 1,3 milioane de euro” din Libertatea,11 ianuarie 2005;
Murray și James Schaefer – art. ,, Flirting with danger” din revista Intersec nr. 1,ianuarie 1995,Anglia;
Christian Burcioin – art.,,Carduri furate de curve și golite de pești” din Libertatea din 13 decembrie 2000;
O.U.G. nr. 63/2003 privind organizarea și funcționarea M.A.I.,publicată în M.Of. nr. 462/28.06.2003;
Legea nr. 360/2002 privind Statutul Polițistului,modificată prin O.U.G. nr. 89/2003 și Legea nr. 101/07.04.2004;
Norme metodologice de aplicare a ordinului comun nr. 10/121/29.01.2004 privind înregistrarea și circuitul dosarelor penale,precum și evidența unitară a activități de urmărire penală – M.A.I. nr. 468069/12.02.2004;
Instrucțiunile M.A.I. nr. S/420/01.04.2003 privind efectuarea cercetării la fața locului de către unitățile de poliție;
Metodologii de investigații și cercetare a infracțiunilor judiciare – I.G.P.R. Direcția Poliției Judiciare – 2002;
Legea nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea poliției române;
Ordinul M.A.I. nr. 0116/2001 pentru metodologia privind organizarea și desfășurarea activităților informativ-operative de către poliția Română,modificat prin Ordinul M.A.I. NR.0306/2002,
Instrucțiunile M.A.I. nr. S/1060/2000 privind urmărirea și identificarea unor categorii de persoane,cadavre și obiecte,
Dispoziția I.G.P.R. nr. S/120450/25.03.2002 privind organizarea activutăților de urmărire și supraveghere a infractorilor voiajori;
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Proxenetism Si Prostitutie (ID: 125069)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.