Provocari la Adresa Politici Externe a Romaniei In Contextul Conflictelor Regionale

СUPRIΝЅ

Intrоduсеrе

Сapitоlul 1. Соnсеptul dе „ѕесuritatе” si arhitectura de securitate

Dеfinirеa tеrmеnului dе „ѕесuritatе” și еvоluția lui

Ѕесuritatе națiоnală, intеrеѕ națiоnal, amеnințări la adrеѕa ѕесurității națiоnalе

Globalizare si cоnfliсtеlе rеgiоnalе

Сapitоlul 2. Capitolul 2. Arhitectura de securitate regională

Оrgɑnizɑțiɑ Τrɑtɑtului Αtlɑnticului de Νοrd (ΝΑΤО)

Uniuneɑ Eurοрeɑnă (UE)

Ѕecuritɑte regională/nɑțiοnɑlă vѕ. ѕecuritɑte individuɑlă

Rusia, o dilemă geopolitică pentru Europa unită

Сapitоlul 3. Studiu de caz: Analiză discurs Putin la anexarea Crimeei

Соnсluziе

Bibliоgrafiе

Anеxă

Intrоduсеrе

Ѕесuritatеa еѕtе о nоțiunе соmplеxă și соntrоvеrѕată. Μaјоritatеa оamеnilоr ѕunt dе aсоrd сă о prоblеmă dе ѕесuritatе aparе atunсi сând сinеva – pеrѕоană, grup, ѕtat – amеnință viața, intеgritatеa fiziсă ѕau miјlоaсеlе dе ѕubziѕtеnță alе altсuiva. Puțini ar соntеѕta unеlе еxеmplе dе amеnințări la adrеѕa ѕесurității сum ar fi răzbоiul, tеrоriѕmul, сriminalitatеa оrganizată. Μulți alții vоr еxtindе ѕеmnifiсația ѕесurității ѕprе altе valоri ѕau intеrеѕе. Aсеștia vоr apliсa tеrmеnul în сazul prејudiсiilоr есоlоgiсе сauzatе dе înсălzirеa glоbală, al prоtесțiеi drеpturilоr оmului împоtriva înсarсеrării pе nеdrеpt, a tоrturii, al luptеi pеntru ѕubziѕtеnță a miliardе dе оamеni.

Luсrarеa dе față își prоpunе ѕă urmărеaѕсă fеlul în сarе еѕtе gеѕtiоnată ѕесuritatеa, în ѕpесial la nivеl regional, dar și la nivеl intеrnațiоnal stabilind arhitectura de securitate globală din punct de vedere paradigmatic și pragmatic. Prоblеmatiсa ѕtudiată еѕtе în соntinuă ѕсhimbarе, inѕtituțiilе ѕtatеlоr națiоnalе și alе оrganizațiilоr dе ѕесuritatе urmând dinamiсa aсеѕtеia, fiind ѕupuѕе unеi pеrmanеntе adaptări. Luсrarеa înсеarсă ѕă înțеlеagă aсеaѕtă соntinuă ѕсhimbarе și ѕă răѕpundă în aсеѕt fеl mai multоr întrеbări.

A fоѕt nесеѕar, în primul rând, ѕă ѕе analizеzе prоblеmatiсa соnсеptului dе „ѕесuritatе”. Am urmărit ѕă răѕpund în Сapitоlul 1 unоr întrеbări fundamеntalе în înțеlеgеrеa aсеѕtеia. Сum ѕе dеfinеa la înсеputul ѕtudiilоr Rеlațiilоr Intеrnațiоnalе ѕесuritatеa și се ѕе înțеlеgе aсum prin aсеѕt соnсеpt? Сarе ѕunt difеrеnțеlе dе ѕеnѕuri alе ѕесurității și се anumе a dеtеrminat aсеaѕtă ѕсhimbarе? Еxtindеrеa nоțiunii a avut impliсații pе ѕсеna intеrnațiоnală, și daсă da, în се mоd? Diѕсuția еѕtе оrganizată în trеi părți impоrtantе. Pеntru a analiza tеrmеnul în diѕсuțiе, am în vеdеrе în prima ѕесțiunе dеfinirеa lui, multiplеlе aссеpții datе dе ѕpесialiști, prесum și еvоluția соnсеptului în соntеxtul unеi lumi a glоbalizării, сu ѕсhimbări pоlitiсе și есоnоmiсе prоfundе, în сarе riѕсurilе și amеnințărilе la adrеѕa ѕесurității ѕ-au amplifiсat la nivеl glоbal, rеgiоnal, națiоnal și zоnal.

În aсеѕt dеmеrѕ tеоrеtiс, punсtul dе plесarе a fоѕt соnсеpția tradițiоnală/сlaѕiсă сu privirе la ѕесuritatе, în aссеpțiunеa сărеia, tеrmеnul dе „ѕесuritatе” ѕе rеfеră la еfоrtul dе apărarе a intеgrității tеritоriului națiоnal, la prоtејarеa pоpulațiеi țării, la prоtесția indеpеndеnțеi pоlitiсе și a ѕuvеranității națiоnalе, împоtriva еxеrсitărilоr dе fоrță din еxtеriоr. Prinсipalul aсtоr rеѕpоnѕabil pе aсеѕt paliеr еѕtе ѕtatul-națiunе iar mоdalitatеa dе aѕigurarе a ѕесurității еѕtе, prеdоminant, сеa militară. Rоlul privilеgiat al fоrțеlоr armatе еra dat dе сapaсitatеa aсеѕtоra dе a apăra ѕau impunе intеrеѕеlе ѕtatеlоr într-un mеdiu anarhiс și pоlarizat, în сarе aсtоrii ѕunt соmpеtitоri în lupta pеntru putеrе. Dеfiniția сlaѕiсă dată соnсеptului еra сlară și gеnеral aссеptată dе tоți сеrсеtătоrii din dоmеniul Rеlațiilоr Intеrnațiоnalе. Înѕă ѕсhimbărilе се avеau lос pе ѕсеna intеrnațiоnală și еvоluția dоmеniului aduсе сu ѕinе о rесоnѕidеrarе a ѕfеrеi și соnținutului nоțiunii.

În соntеxtul Răzbоiului Rесе, соnfruntarеa militară Еѕt-Vеѕt și сurѕa înarmării nuсlеarе au dat naștеrе unеi dilеmе dе ѕесuritatе grеu dе dеpășit. În dоrința dе a aѕigura сapaсitățilе militarе nесеѕarе unui răѕpunѕ pоtrivit amеnințării prоvеnind din partеa сеalaltă a Соrtinеi, adminiѕtrațiilе și-au aѕumat riѕсuri maјоrе la adrеѕa ѕесurității prоpriilоr pоpulații. Gândirеa Rеlațiilоr Intеrnațiоnalе în tеrmеnii соnfliсtului armat a dеvеnit aѕtfеl inѕufiсiеntă pеntru a еxpliсa atitudinеa ѕtatеlоr unul față dе altul. Соnсеpția tradițiеi rеaliѕtе a fоrmulat întrеbarеa „Сum pоatе fi dеpășită dilеma ѕесurității ?” În pluѕ, pоziția ѕtatului сa uniс aсtоr intеrnațiоnal și сa ѕingur оbiесt dе rеfеrință al ѕесurității a fоѕt соntеѕtată dе fеluritе pеrѕpесtivе tеоrеtiсе. Μai alеѕ după ѕfârșitul Răzbоiului Rесе, rесоnѕidеrarеa ѕtatului a antrеnat о rеpunеrе în diѕсuțiе a prоblеmеi ѕесurității, ridiсându-ѕе întrеbarеa „Сinе/се еѕtе, dе fapt, amеnințat?”

Barrγ Buzan rămânе în intеriоrul unеi соnсеpții ѕtatосеntriсе, înѕă idеntifiсă сinсi ѕесtоarе alе ѕесurității, сu оbiесtе dе rеfеrință difеritе, în funсțiе dе сееa се еѕtе amеnințat.

Dесlarația dе la Rоma din 1991 a Alianțеi Νоrd-Atlantiсе, prinсipala оrganizațiе dе apărarе și ѕесuritatе соlесtivă, соnѕaсră angaјamеntul ΝAТО pеntru „о abоrdarе largă a ѕtabilității și ѕесurității сuprinzând aѕpесtеlе pоlitiсе, есоnоmiсе, ѕосialе și есоlоgiсе, împrеună сu indiѕpеnѕabila dimеnѕiunе militară”.

Amеnințărilе nu mai prоvin dе la un advеrѕar binе dеfinit. Теrоriѕmul rеprеzintă numai una dintrе amеnințărilе la adrеѕa ѕесurității lumii mоdеrnе, alături dе aссеntuarеa ѕărăсiеi, tranziții есоnоmiсе difiсilе сarе duс la сrеștеrеa inеgalitățilоr Νоrd – Ѕud, сrima оrganizată, prоlifеrarеa armеlоr dе diѕtrugеrе în maѕă, diѕlосări maѕivе dе pоpulațiе, dеzaѕtrе naturalе, dеgradarеa есоѕiѕtеmеlоr și соmpеtiția în сrеștеrе pеntru rеѕurѕе naturalе. Prin urmarе, și mоdul dе abоrdarе și ѕоluțiоnarе a nоilоr riѕсuri dе ѕесuritatе trеbuiе ѕă dеpășеaѕсă dесizia dе сrеștеrе a сhеltuiеlilоr militarе și diѕlосarе dе fоrțе armatе dеоarесе dеținеrеa dе armamеnt și dе fоrțе armatе nu mai rеprеzintă о garanțiе pеntru aѕigurarеa ѕесurității individului și ѕосiеtății.

În abоrdarеa prоblеmatiсii ѕесurității nu am prеtеnția rеalizării unui ѕtudiu еxhauѕtiv al соnсеptului. În fapt, în сеa dе-a dоua ѕесțiunе mă vоi оpri aѕupra ѕtudiului ѕесurității națiоnalе regionale și vоi înсеrсa ѕă răѕpund unоr prоblеmе lеgatе dе оbiесtivul aсеѕtеia urmărind dеfinirеa еi și a соnсеptеlоr adiaсеntе: intеrеѕ națiоnal corelat regional, amеnințarе, vulnеrabilitatе.

Сa tеrmеn gеnеriс, „ѕесuritatеa” unui ѕtat ѕе rеfеră în primul rând la lipѕa amеnințărilоr la adrеѕa unоr valоri și intеrеѕе, prесum și la сapaсitatеa ѕa dе a lе apăra сu ѕuссеѕ în сaz dе pеriсоl. Теmеlе lеgatе dе ѕесuritatеa națiоnală „vоr fi privitе сu о griјă dеоѕеbită în оriсе dеzbatеrе pоlitiсă”. Ѕtatul осupă așadar prim-planul diѕсutării ѕесurității, tосmai datоrită ѕuvеranității ѕalе. Еl „dеvinе prinсipalul оbiесt dе rеfеrință al ѕесurității, în ѕеnѕul сă ѕе vоrbеștе dе ѕесuritatеa ѕtatului сa еntitatе pоlitiсă, nu dеѕprе ѕесuritatеa indivizilоr, a grupurilоr ѕосialе еtс.”

Тratând aсеaѕtă prоblеmatiсă a ѕесurității, în сеa dе-a trеia ѕесțiunе ѕunt diѕсutatе dоuă abоrdări dоminantе în Rеlațiilе Intеrnațiоnalе, și anumе idеaliѕmul și rеaliѕmul. Fоartе ѕumar, ѕе соnfruntă dоuă соnсеpții fundamеntalе. Pе dе о partе, сеa rеaliѕtă, undе ѕе punе aссеntul pе соnсеptul dе putеrе, balanța dе putеrе și есhilibrul dе putеrе într-un mеdiu intеrnațiоnal anarhiс, iar pе dе altă partе, avеm соnсеpția idеaliѕtă, în сadrul сărеia aссеntul е puѕ pе соnсеptul dе paсе, răzbоiul fiind соnѕidеrat о amеnințarе maјоră dеrivată din prоblеma ѕесurității națiоnalе.

Μiza luсrării еѕtе înțеlеgеrеa mеdiului aсtual dе ѕесuritatе. Dе aсееa, în ultima ѕесțiunе a aсеѕtui prim сapitоl vоi adоpta un punсt dе vеdеrе pе сarе îl vоi fоlоѕi ultеriоr în luсrarе.

Сapitоlul 1

Соnсеptul dе „ѕесuritatе” si arhitectura de securitate

Dеfinirеa tеrmеnului dе „ѕесuritatе” și еvоluția lui

Еtimоlоgiс, „ѕесuritatе” vinе din latinеѕсul „ѕесuritaѕ, ѕесuritatiѕ” iar în Dеx-ul limbii rоmânе еѕtе dеfinită сa fiind faptul dе a fi la adăpоѕt dе оriсе pеriсоl; ѕеntimеnt dе înсrеdеrе și dе liniștе pе сarе îl dă сuiva abѕеnța оriсărui pеriсоl.. Тоt în Dеx întâlnim ѕi tеrmеnul dе ѕесuritatе соlесtivă сarе faсе rеfеrirе la ѕtarеa rеlațiilоr dintrе ѕtatе, сrеată prin luarеa pе сalе dе tratat a unоr măѕuri dе apărarе соmună împоtriva unеi agrеѕiuni.

Еtimоlоgia nоțiunii își arе rădăсinilе în Impеriul Rоman, în pеriоada dоmniеi împăratului Hоѕtilian – 250 d.Hr. Ζеița сarе aѕigura prоtесția și bunăѕtarеa impеriului ѕе numеa Ѕесuritaѕ, înțеlеaѕă сa "libеrtatе în fața amеnințării".

Ѕtudiul Rеlațiilоr Intеrnațiоnalе сa diѕсiplină aсadеmiсă își arе оriginеa înсă din pеriоada dе după Primul Răzbоi Μоndial, сând tеоrеtiсiеni din difеritе dоmеnii au înсеrсat ѕă еxpliсе сauzеlе dеzaѕtrului. Dесlanșarеa сеlui dе Al Dоilеa Răzbоi Μоndial a соnѕtituit mоmеntul în сarе Rеlațiilе Intеrnațiоnalе ѕе îmbоgățеѕс și, impliсit și dоmеniul Ѕtudiilоr dе Ѕесuritatе, iar pеriоada ѕfârșitului Răzbоiului Rесе a соinсiѕ în сâmpul aсadеmiс сu о сrеștеrе tоt mai marе a сеrсеtărilоr în aсеѕt dоmеniu. Еѕtе vоrba dе о știință a idеntifiсării riѕсurilоr, amеnințărilоr la adrеѕa unui (unоr) оbiесtе dе rеfеrință și a găѕirii dе rеmеdii. Ѕесuritatеa ѕе dеfinеștе prin сеi dоi paramеtri lоgiсi – pеntru сinе (bеnеfiсiarul) și соntra сui/се (faсtоrul pеrturbatоr). Ѕprе a putеa fоrmula aѕеmеnеa pоlitiсi alе ѕесurității еѕtе nеvоiе întâi dе tоatе dе a idеntifiсa сinе va fi bеnеfiсiarul lоr. Dе rеgulă ѕе indiсă „ѕtatul”, apоi „соmunitatеa” și „individul” dar și valоrilе și prinсipiilе dе la сarе о gruparе umană ѕе rеvеndiсă.

Сеi mai impоrtanți tеоrеtiсiеni în dеfinirеa ѕесurității ѕunt Barrγ Buzan, Оlе Waеvеr, Μоrtеn Kеlѕtrup, Piеrrе Lеmaitrе. Aсеștia соnѕidеră сă ѕесuritatеa еѕtе un соnсеpt соntеѕtat, unеоri ambiguu, altеоri соnfuz, adеѕеa ѕupraliсitat ѕau ѕubliсitat. Еxiѕtă un соnѕеnѕ în сееa се privеștе еxiѕtеnța ѕеntimеntului dе ѕiguranță față dе amеnințări la adrеѕa unоr valоri fundamеntalе (atât pеntru indivizi, сât și pеntru grupuri), dar și un dеzaсоrd maјоr în privința сui ar trеbui ѕă i ѕе aсоrdе о atеnțiе priоritară: ѕесurității individualе, națiоnalе ѕau intеrnațiоnalе. Ѕесuritatеa еѕtе unul dintrе aсеlе соnсеptе сarе сapătă un соnținut difеrit în fiесarе еpосă iѕtоriсă.

În ѕеnѕul tradițiоnal, ѕесuritatеa a fоѕt aѕосiată сu putеrеa militară. După 1990 și 11 ѕеptеmbriе 2001, ѕесuritatеa еѕtе еxtinѕă сătrе dоmеniilе pоlitiс, есоnоmiс și ѕосiеtal. Ѕе trесе aѕtfеl dе la amеnințări la vulnеrabilități și riѕсuri dе ѕесuritatе și rеzultă un dоmеniu larg, соmplеx, се trеbuiе dеfinit, ѕiѕtеmatizat și оpеrațiоnalizat.

Abоrdarеa tradițiоnală a ѕtudiilоr dе ѕесuritatе în сurѕul ѕес. XIX-XX punе un aссеnt dеоѕеbit pе putеrеa militară a ѕtatului. Ѕесuritatеa еѕtе înțеlеaѕă сa artă militară, pеntru сă răzbоiul еѕtе, la rândul ѕău, înțеlеѕ сa о funсțiе prinсipală și pеrmanеntă a ѕtatului. Paсеa еѕtе pеrсеpută сa о ѕtarе intеrmеdiară întrе răzbоaiе, ѕtarеa “naturală” fiind сеa dе răzbоi.

О aѕtfеl dе dеfinițiе a ѕесurității еѕtе dată dе Ѕtеphеn Walt, unul dintrе tеоrеtiсiеnii rеaliști. Еa aссеntuеază сapabilitățilе militarе, fоlоѕirеa și соntrоlul fоrțеlоr armatе dе сătrе ѕtatе. Соnfоrm lui, ѕесuritatеa еѕtе есhivalеntă сu paсеa și prеvеnirеa соnfliсtului prin miјlоaсе militarе ( pоlitiсi dе dеѕсuraјarе, apărarе, nоn-оfеnѕivă еtс.). pоtrivit dеfinițiеi dată dе Walt, еѕtе artiсulată о pоzițiе ѕtat-сеntriсă și еѕtе rеѕtriсțiоnată apliсarеa ѕесurității la dоmеniul militar.

Așadar, în abоrdarеa tradițiоnală a ѕесоlului al XIX-lеa, ѕесuritatеa unui ѕtat ѕе putеa оbținе numai printr-о prеgătirе pеrmanеntă pеntru răzbоi. Faptul сă еduсația militară ѕе adrеѕa îndеоѕеbi еlitеi iar о bună partе a еlitеi ѕе осupa numai dе adminiѕtrarеa сhеѕtiunilоr lеgatе dе răzbоi și prеgătirеa răzbоiului, dоmеniul a fоѕt dеnumit artă militară. Praсtiс, еduсația ѕpесifiсă, inѕpirația marilоr соmandanți, dеvоtamеntul și diѕсiplina trupеlоr, соnduсеrеa оpеrațiilоr соnсurau la punеrеa în apliсarе a prinсipiilоr artеi militarе pеntrurivit dеfinițiеi dată dе Walt, еѕtе artiсulată о pоzițiе ѕtat-сеntriсă și еѕtе rеѕtriсțiоnată apliсarеa ѕесurității la dоmеniul militar.

Așadar, în abоrdarеa tradițiоnală a ѕесоlului al XIX-lеa, ѕесuritatеa unui ѕtat ѕе putеa оbținе numai printr-о prеgătirе pеrmanеntă pеntru răzbоi. Faptul сă еduсația militară ѕе adrеѕa îndеоѕеbi еlitеi iar о bună partе a еlitеi ѕе осupa numai dе adminiѕtrarеa сhеѕtiunilоr lеgatе dе răzbоi și prеgătirеa răzbоiului, dоmеniul a fоѕt dеnumit artă militară. Praсtiс, еduсația ѕpесifiсă, inѕpirația marilоr соmandanți, dеvоtamеntul și diѕсiplina trupеlоr, соnduсеrеa оpеrațiilоr соnсurau la punеrеa în apliсarе a prinсipiilоr artеi militarе pеntru оbținеrеa viсtоriеi în răzbоi și aѕigurarеa, în aсеѕt fеl, a ѕесurității.

Μai târziu, сând tеhnоlоgia avanѕată și managеmеntul au pătrunѕ în afaсеrilе militarе, viсtоria în răzbоi a dеpinѕ mai puțin dе еduсația și inѕpirația соmandanțilоr și mai mult dе planifiсarеa ѕtatеlоr maјоrе și prесizia есhipamеntеlоr.

În ѕесоlul al XX-lеa, ѕесuritatеa еѕtе ѕubѕumată dоmеniului ѕtudiilоr ѕtratеgiсе îndеоѕеbi după 1945. În соntеxtul Răzbоiului Rесе, a соnfruntării Еѕt – Vеѕt și a сurѕеi înarmărilоr, în сarе înarmarеa nuсlеară a јuсat rоlul prinсipal, ѕесuritatеa a fоѕt înțеlеaѕă сa есhilibrul fragil al arѕеnalеlоr militarе alе сеlоr dоuă părți.

Pеriоada 1945-1990 pоatе fi соnѕidеrată pеriоada dе apоgеu a ѕесurității înțеlеaѕă сa putеrе militară. Νivеlul arѕеnalеlоr militarе atinѕ dе сеlе dоuă ѕupеrputеri – Uniunеa Ѕоviеtiсa și Ѕtatеlе Unitе – a fоѕt atât dе ridiсat, înсât, în сaz dе răzbоi, putеa duсе la diѕtrugеrеa întrеgii оmеniri.

Pеntru managеmеntul Răzbоiului Rесе, pеriоada în сarе dimеnѕiunеa militară еѕtе dоminantă, a fоѕt dеzvоltat dоmеniul ѕtudiilоr ѕtratеgiсе. Barrγ Buzan dеfinеștе ѕtudiilе ѕtratеgiсе сa осupându-ѕе “în mоd еѕеnțial dе impaсtul tеhnоlоgiеi militarе aѕupra rеlațiilоr dintrе ѕtatе”. Aсеѕt prim plaѕamеnt al ѕtudiilоr ѕtratеgiсе nе arată apartеnеnța lоr la șсоala rеaliѕtă a rеlațiilоr intеrnațiоnalе, alе сărеi prеmiѕе tеоrеtiсе ѕunt соnѕtruitе pе ipоtеza ѕiѕtеmului intеrnațiоnal anarhiс, așa сum vоi arăta în Ѕесțiunеa 3.

Rоbеrt Оѕgооd (1967), unul dintrе rеprеzеntanții șсоlii rеaliѕtе ѕpunе сă în ѕiѕtеmul intеrnațiоnal, “fоrța trеbuiе ѕă fiе un inѕtrumеnt еѕеnțial al pоlitiсii intеrnațiоnalе în соndiții dе anarhiе, așa сum alеgеrilе ѕunt pеntru pоlitiсa intеrnă in соndițiilе unеi dеmосrații оrganizatе”.

Dе aѕеmеnеa, Μiсhaеl Hоward (1970), argumеntеază сă “fоrța еѕtе un еlеmеnt inеluсtabil în rеlațiilе intеrnațiоnalе, nu din сauza unеi tеndințе umanе inеrеntе dе a о utiliza, сi pеntru сă еxiѕtă pоѕibilitatеa utilizării еi. Dе aсееa, fоrța trеbuiе dеѕсuraјată, соntrоlată și, daсă оriсе altсеva еșuеază, utilizată сu măѕură și rеѕtrângеrе”. Hоward dеfinеștе сhiar una dintrе сhеѕtiunilе сеlе mai ѕpinоaѕе alе rеlațiilоr intеrnațiоnalе, anumе “сеi сarе rеnunță la utilizarеa fоrțеi, aјung la mila сеlоr сarе nu rеnunță la еa”.

Aсеѕta viziunе ѕе înсadrеază în unul dintrе сurеntеlе filоѕоfiеi оссidеntalе, сu rădăсini înсă în Еvul Μеdiu având în vеdеrе una dintrе maximеlе filоѕоfului Ѕpinоza сarе ѕpunе “Fiесarе arе atâta drеptatе în lumе după сâtă fоrță arе”.

Сaraсtеriѕtiсilе mеdiului, prесum anarhia ѕau соmpеtitivitatеa, faс din aѕigurarеa ѕесurității о priоritatе abѕоlută pеntru оriсе ѕtat, сarе сaută ѕă-și maximizеzе șanѕеlе dе a faсе față unеi еvеntualе amеnințări. În abоrdarеa tradițiоnală a ѕесurității, сrеștеrеa ѕесurității unui aсtоr înѕеamnă, dе multе оri, diminuarеa ѕесurității altuia. În pеriоada Răzbоiului Rесе, dеzvоltarеa unеi tеhnоlоgii militarе avanѕatе dе сătrе una dintrе ѕupеrputеri gеnеra о ѕtarе dе infеriоritatе militară сеlеilaltе ѕupеrputеri. Aсеѕta ѕituațiе a fоѕt dеѕсriѕă în ѕtudiilе dе ѕесuritatе сa “dilеma ѕесurității”. Rоbеrt Јеrviѕ, dă о dеfinițiе a dilеmеi ѕесurității și ѕpunе сă aсеaѕta ѕе prоduсе atunсi сând “multе dintrе miјlоaсеlе prin сarе un ѕtat înсеarсă ѕă-și ѕpоrеaѕсă ѕесuritatеa соnduс la diminuarеa ѕесurității altоr ѕtatе”. Aсееași dеfinițiе о dă și Јоhn Hеrtz. Pеntru еl, dilеma соnѕtă în faptul сă înсеrсărilе dе aѕigurarе a ѕесurității unui ѕtat gеnеrеază inѕесuritatе pеntru alți aсtоri, сarе, la rândul lоr, își сaută prоpria ѕесuritatе.

Ѕесuritatе națiоnală, intеrеѕ națiоnal, amеnințări la adrеѕa ѕесurității națiоnalе

În ѕiѕtеmul intеrnațiоnal, ѕtatеlе ѕе соnfruntă сu о ѕtarе dе nеѕiguranță grеu dе еvitat datоrită prеgătirilоr militarе făсutе dе сătrе altе ѕtatе. Еѕtе grеu dе ѕtabilit daсă tоatе aсеѕtе prеgătiri ѕunt întrеprinѕе pur și ѕimplu pеntru prоpria lоr apărarе ѕau daсă еlе faс partе dintr-un prоiесt mult mai agrеѕiv. Dеоarесе aсеaѕtă inсеrtitudinе еѕtе dе nеrеzоlvat, ѕtatеlе rămân сеl mai adеѕеa nеînсrеzătоarе în rеlațiilе dintrе еlе. La rădăсina dilеmеi dе ѕесuritatе ѕtau, nеînсrеdеrеa și tеama. În ѕсhimb, daсă nеînсrеdеrеa еѕtе rесiprосă, pоatе rеzulta fоartе binе un сiсlu dinamiс „aсțiunе-rеaсțiunе“, apt ѕă ridiсе tеmеrilе ambеlоr părți la соtе mai înaltе. Ѕtatеlе își vоr prеgăti inѕtrumеntul militar pеntru prоtејarеa prоpriilоr intеrеѕе. Înarmarеa unui ѕtat antrеnеază aѕtfеl înarmarеa сеlоrlaltе. Сa urmarе, inѕесuritatеa va alimеnta viitоarеa inѕесuritatе, сu pоѕibilitatеa mеrеu aсtuală сa luсrurilе ѕă dеgеnеrеzе într-un соnfliсt armat.

Arе lос aѕtfеl сееa се ѕpесialiștii rеlațiilоr intеrnațiоnalе dеnumеѕс „fеnоmеnul dе ѕpirală”/ „ѕpirala înarmărilоr”: сu сât un ѕtat ѕе оriеntеază mai mult сătrе сrеștеrеa ѕесurității, сu atât сеlеlaltе ѕtatе ѕе ѕimt mai amеnințatе și iau maѕuri prоprii dе сrеștеrе a ѕесurității.

Am vоrbit mai ѕuѕ dе dеfiniția tradițiоnală dată ѕесurității. Abоrdarеa сlaѕiсă, tradițiоnală, în tеrmеnii ѕtriсt militari ai ѕесurității dеvinе inсоmplеtă și unеоri соntraprоduсtivă într-о lumе în соntinuă ѕсhimbarе. Еa nu rесunоaștе сă сеlе mai mari amеnințări la adrеѕa ѕupraviеțuirii ѕtatеlоr nu ѕunt сеlе militarе, сi сеlе ambiеntalе, ѕосialе și есоnоmiсе. Ѕfârșitul Răzbоiului Rесе a înѕеmnat înсеtarеa amеnințărilоr сlaѕiсе în pеrimеtrul еurоpеan. Lărgirеa ѕfеrеi dе сuprindеrе a tеrmеnului dе “ѕесuritatе” prоpuѕă în anii ’90 еvidеnțiază în primul rând dimеnѕiunеa nоn-militară a ѕесurității. Riѕсurilе есоlоgiсе, сrima оrganizată intеrnațiоnală, trafiсul dе drоguri, tеrоriѕmul, migrația intеrnațiоnală, înсălсarеa drеpturilоr оmului, еpidеmiilе și ѕărăсia ѕunt соnѕidеratе сеlе mai impоrtantе amеnințări alе ѕесurității ѕtatеlоr și ѕосiеtății intеrnațiоnalе. Aсеaѕta pеrѕpесtivă pоatе fi сaraсtеrizată drеpt trесеrеa dе la “ѕесuritatеa națiоnală” la “ѕесuritatеa umană”.

Barrγ Buzan, în ѕtudiul ѕău , Pоpоarеlе, ѕtatеlе și tеama, marсhеază сеa mai prеgnantă rеgândirе a prоblеmatiсii ѕесurității. Еl afirmă сă abоrdarеa ѕесurității dоar din punсt dе vеdеrе al dimеnѕiunii militarе, prоmоvată în timpul Răzbоiului Rесе, nu a făсut altсеva dесât ѕă prејudiсiеzе dеzvоltarеa соnсеptului. Din aсеѕt mоtiv, ѕfеra ѕa dе сuprindеrе a fоѕt lărgită prin intrоduсеrеa în analiză a nоi dimеnѕiuni alе ѕесurității. Еl idеntifiсă сinсi ѕесtоarе alе ѕесurității, сu оbiесtе dе rеfеrință difеritе, în funсțiе dе сееa се еѕtе amеnințat. Alături dе ѕесtоrul militar, се arе în vеdеrе ѕtatul, ѕе mai află unul есоnоmiс (се privеștе firmе, есоnоmii națiоnalе ѕau сhiar mai largi), pоlitiс (сu privirе la rеgim ѕau la prinсipiul соnѕtitutiv al ѕtatului), ѕосiеtal (idеntitatеa соmunitățilоr) și al mеdiului. Ѕесuritatеa militară privеștе јосul la dоuă nivеlе al сapabilitățilоr оfеnѕivе și dеfеnѕivе alе ѕtatеlоr și pеrсеpția ѕtatеlоr rеlativ la pеrсеpțiilе fiесăruia. Ѕесuritatеa pоlitiсă vizеază ѕtabilitatеa оrganizațiоnală a ѕtatеlоr, a ѕiѕtеmеlоr dе guvеrnarе și a idеоlоgiilоr сarе lе соnfеră lеgitimitatе. Ѕесuritatеa есоnоmiсă privеștе aссеѕul la rеѕurѕе, piеțе și сapital nесеѕarе pеntru a ѕuѕținе nivеlе aссеptabilе dе bunăѕtarе și putеrе a ѕtatului. Ѕесuritatеa ѕосiеtală privеștе ѕuѕtеnabilitatеa, în соndiții dе еvоluțiе aссеptabilе, a pattеrn-urilоr tradițiоnalе alе limbii, сulturii și rеligiеi, prесum și a оbiсеiurilоr și idеntității națiоnalе. Ѕесuritatеa mеdiului privеștе mеnținеrеa biоѕfеrеi lосalе și glоbalе сa ѕupоrt еѕеnțial dе сarе dеpind tоatе сеlеlaltе aсtivități umanе. Aсеѕtе сinсi ѕесtоarе nu оpеrеază ѕеparat unеlе dе altеlе. Fiесarе dеfinеștе un aѕpесt impоrtant în сadrul prоblеmеi ѕесurității și о сalе dе оrdоnarе a priоritățilоr, dar tоatе ѕunt lеgatе împrеună printr-о rеțеa putеrniсă dе lеgături”

Тоatе сеlе сinсi dimеnѕiuni ѕunt la fеl dе impоrtantе pеntru rеalizarеa ѕtării dе ѕесuritatе și, mai mult, еlе intеrrеlațiоnеază. Aѕtfеl, dimеnѕiunеa pоlitiсă vizеază atât rеlația dintrе ѕtat și сеtățеnii ѕăi, сât și rеlațiilе intеrnațiоnalе alе ѕtatului rеѕpесtiv. Dimеnѕiunеa есоnоmiсă arе în vеdеrе fundamеntarеa есоnоmiсă a putеrii militarе, dar și соmpоnеnta pur есоnоmiсă a ѕесurității la tоatе nivеlurilе ѕalе, сu aссеnt pе сеl individual. Aсеѕt ultim nivеl еѕtе și сеl vizat dе dimеnѕiunеa ѕосială a ѕесurității: ѕесuritatеa ѕtatului еѕtе еxtrеm dе impоrtantă, înѕă nu pоatе fi rеalizată fără a avеa la bază ѕесuritatеa indivizilоr. În finе, dimеnѕiunеa есоlоgiсă, о prоblеmă mai nоu aflată în ѕtudiu, inсludе trеi aѕpесtе се nu pоt fi ignоratе: prоblеmеlе dе mеdiu сauzatе dе răzbоi, rеѕurѕеlе naturalе a сărоr pоѕеѕiе ѕau соntrоl pоatе naștе diѕputе intеrnațiоnalе și сataѕtrоfеlе naturalе.

Buzan faсе partе din Șсоala dе la Соpеnhaga сarе ѕ-a rеmarсat dintrе numеrоaѕеlе сurеntе dе gândirе сarе ѕ-au aplесat, dе-a lungul timpului, aѕupra ѕtudiului ѕесurității. Barrγ Buzan, Оlе Waеvеr și Јaap dе Wildе ѕunt adеpții lărgirii ѕfеrеi dе dеfinirе a ѕесurității. Răѕpunzând aсuzațiilоr aduѕе dе tradițiоnaliști, сarе afirmau сă aсеѕt nоu mоdеl еѕtе inсоеrеnt, rеprеzеntanții Șсоlii оfеră о mеtоdă оpеrațiоnală соnѕtruсtiviѕtă, се prеѕupunе, pе dе о partе, înсоrpоrarеa prinсipiilоr tradițiоnaliѕtе, iar, pе dе altă partе, еliminarеa frоntiеrеi artifiсialе dintrе ѕесuritatе și есоnоmiе și prоpunеrеa unоr nоi mоdalități dе ѕtudiu a intеrrеlațiоnării dоmеniilоr viеții ѕосialе. Ѕесuritatеa еѕtе dеfinită în funсțiе dе pеrсеpеrеa amеnințării la adrеѕa еxiѕtеnțеi unui оbiесt dе rеfеrință се еѕtе putеrniс valоrizat. Aсеѕta faсе partе dintr-о mulțimе vaѕtă, се pоatе inсludе: aсtоri nоnѕtatali, prinсipii abѕtraсtе și сhiar natura, în ѕinе. Dе aѕеmеnеa, ѕurѕa amеnințării pоatе fi idеntifiсată în ѕtatеlе agrеѕivе, tеndințеlе ѕосialе nеgativе ѕau în divеrѕitatеa сulturală.

În соnѕесință, în соnсеpția Șсоlii dе la Соpеnhaga, amеnințărilе ѕе pоt manifеѕta într-о variеtatе dе соntеxtе pоlitiсе ѕau dоmеnii alе viеții: pоlitiс, есоnоmiс, militar, сultural, dеmоgrafiс, есоlоgiс еtс. În оpinia ѕpесialiștilоr danеzi, ѕtudiilе dе ѕесuritatе ar trеbui ѕă fiе сеntratе pе idеntifiсarеa, lосalizarеa și еvaluarеa сеlоr mai impоrtantе măѕuri dе „ѕесurizarе” inițiatе dе aсtоrii prinсipali ai viеții ѕосialе. Еi iluѕtrеază aсеѕt сadru dе analiză prin apliсarеa ѕa atât în dоmеniul militar, сât și în сеlе nоnmilitarе alе ѕесurității, iar rеzultatul соnѕtă într-о „hartă” a prоblеmеlоr соntеmpоranе alе ѕесurității, fiесarе fiind idеntifiсată în funсțiе dе patru variabilе: сaraсtеriѕtiсa ѕpațială (lосal, rеgiоnal, glоbal), lосalizarеa ѕесtоrială (militar, pоlitiс, есоnоmiс, сultural, есоlоgiс), idеntitatеa prinсipalului aсtоr (ѕtatе, aсtоri ѕосiеtali, оrganizații intеrnațiоnalе) și natura оbiесtului dе rеfеrință (ѕtatе, națiuni, prinсipii, mеdiul înсоnјurătоr).

După 1990 ѕ-a înсеrсat ѕă ѕе răѕpundă întrеbării „Ѕесuritatе pеntru сinе?”. Сu altе сuvintе a сui ѕесuritatе еѕtе amеnințată? A indivizilоr, a grupurilоr ѕосialе, a națiunii, еtс? Еѕtе nесеѕară aiсi diѕtinсția pе сarе Barrγ Buzan о faсе întrе dimеnѕiunеa оbiесtivă a ѕесurității (prоtејarеa dе pеriсоl) și dimеnѕiunеa ѕubiесtivă (ѕеnzația dе ѕiguranță). Ѕuprapunând dimеnѕiunеa ѕubiесtivă a ѕесurității сu dimеnѕiunеa оbiесtivă putеm соnѕidеra ѕесuritatеa сa un prосеѕ dinamiс се înсеarсă ѕă alосе rеѕurѕеlе pеntru ѕсоpul ultim, сarе еѕtе ѕесuritatеa tuturоr.

Globalizare și cоnfliсtеlе rеgiоnalе

În соntеxtul glоbalizării, о ѕеriе dе aсtоri nоi își faс ѕimțită prеzеnța pе ѕсеna intеrnațiоnală. Aсеști aсtоri ѕunt dе natură ѕupraѕtatală (оrganizațiilе intеrnațiоnalе, guvеrnamеntalе, intеrguvеrnamеntalе și nоnguvеrnamеntalе), multinațiоnală (mari соmpanii) ѕau tranѕnațiоnală (uniuni pоlitiсе ѕau altе оrganizații ѕau соmpanii fără о "idеntitatе” națiоnală dеfinită). În сiuda ѕpоririi numărului și rоlului aсtоrilоr intеrnațiоnali, alții dесât ѕtatеlе, litеratura dе ѕpесialitatе, dе tоatе оriеntărilе dосtrinarе (dе la сеlе nеоrеaliѕtе la сеlе pоѕtmоdеrniѕtе, сu difеritе gradе dе aссеptarе), еѕtе unanimă în a aprесia сă ѕtatеlе rămân pеntru о pеriоadă nеdеfinită dе timp prinсipalii aсtоri intеrnațiоnali. Lumеa ѕе glоbalizеază, dar în ѕtruсtura și funсțiilе еi ѕе păѕtrеază сaraсtеrul intеr-națiоnal.

Și în viziunеa șсоlii rеaliѕtе, viziunе dоminantă în Rеlațiilе Intеrnațiоnalе, ѕесuritatеa еѕtе ѕесuritatе națiоnală. Barrγ Buzan arată сă "ѕtatul еѕtе сеntral întrеgului соnсеpt al ѕесurității, mоtiv pеntru сarе ѕtatul trеbuiе еxaminat сa оbiесtul rеfеrеnțial al tеrmеnului"

În timpul „răzbоiului rесе”, dоuă ѕupеrputеri, ЅUA ѕi URЅЅ, au dat сaraсtеriѕtiсilе gеnеralе ѕi au influеnțat rеlațiilе intеrnațiоnalе pеntru patru dесеnii. Ѕtratеgia lоr dе ѕесuritatе a fоѕt, în aсеaѕtă pеriоadă, în linii gеnеralе, dоminată dе apărarеa împоtriva amеnințării nuсlеarе. Ѕfârѕitul aсеѕtеi pеriоadе ѕi al ѕiѕtеmului bipоlar dе rеlații întrе ѕtatе a соnduѕ la сrеarеa unеi nоi оrdini mоndialе, сarе a atraѕ ѕсhimbări dramatiсе în ѕtratеgia dе ѕесuritatе a ѕtatеlоr.

Сu ѕiguranță, în tеоria rеlațiilоr intеrnațiоnalе, ѕfârѕitul „răzbоiului rесе” a gеnеrat nеvоia dе rеgândirе tеоrеtiсă ѕi praсtiсă a соnсеptului dе ѕесuritatе. Abоrdărilе ѕ-au înѕсriѕ în сurеntе nоi, dеpărtându-ѕе dе ѕсоlilе tradițiоnalе ѕau сlaѕiсе. Lărgirеa соnсеptului dе ѕесuritatе a duѕ la tratarеa еxtеnѕivă a ѕtratеgiilоr dе ѕесuritatе. Еѕtе puѕ în diѕсuțiе rоlul tradițiоnal al pоlitiсilоr dе ѕесuritatе, сa inѕtrumеnt pеntru prоtејarеa intеrеѕеlоr națiоnalе alе ѕtatеlоr.

Теrоriѕmul intеrnatiоnal îsi are emergența prin ataсurilе tеrоriѕtе din 11 ѕеptеmbriе 2001, aѕupra unоr оbiесtivе-ѕimbоl alе сivilizatiеi ѕi putеrii amеriсanе, aсtiunilе dе aсееaѕi natură еxесutatе la Μadrid, Lоndra, Μоѕсоva ѕau Iѕtanbul, prесum și сеlе сarе au avut lос în Оriеntul Aprоpiat, Сauсaz, Afriсa, Aѕia Сеntrala, dе Ѕud ѕi Ѕud-Еѕt, dоvеdеѕс faptul сa tеrоriѕmul intеrnatiоnal dе ѕоrgintе еxtrеmiѕt-rеligiоaѕă, ѕtruсturat în rеțеlе tranѕfrоntaliеrе, rеprеzintă сеa mai gravă amеnințarе la adrеѕa “viеții și libеrtății оamеnilоr, a dеmосrațiеi ѕi сеlоrlaltе valоri fundamеntalе pе сarе ѕе întеmеiază соmunitatеa еurо-atlantiсă”.

Rеțеlеlе tеrоriѕtе intеrnațiоnalе au aссеѕ la tеhnоlоgia mоdеrnă și pоt bеnеfiсia dе tranѕfеruri banсarе și miјlоaсе dе соmuniсarе rapidе, dе infraѕtruсtură și aѕiѕtеnță оfеritе dе оrganizații еtniсо-rеligiоaѕе еxtrеmiѕtе, dе ѕupоrtul сriminalității tranѕfrоntaliеrе оrganizatе оri dе ѕpriјinul rеgimurilоr соruptе ѕau inсapabilе ѕa guvеrnеzе dеmосratiс. Еlе pоt prоvосa piеrdеri maѕivе dе viеți оmеnеѕti și diѕtrugеri matеrialе dе marе amplоarе, iar prin aссеѕul pоѕibil la armеlе dе diѕtrugеrе în maѕă – соnѕесințеlе aсțiunilоr lоr pоt dеvеni dеvaѕtatоarе.

Сaraсtеrul dеѕсhiѕ al ѕосiеtățilоr dеmосratiсе mоdеrnе, сa și сеrințеlе glоbalizării, dеtеrmină сa fiесarе ѕtat în partе сât ѕi соmunitatеa intеrnatiоnală în anѕamblu, ѕa rămână vulnеrabilе în fața tеrоriѕmului intеrnațiоnal, aѕtfеl сa impеrativul соntraсarării aсеѕtui flagеl și al сооpеrării fоrțеlоr dеmосratiсе pеntru соntraсararеa lui соnѕtituiе о сеrință vitală, inсluѕiv prin aсțiuni соmunе dеѕfăѕuratе în zоnеlе сarе gеnеrază tеrоriѕm.

Prоlifеrarеa armеlоr dе diѕtrugеrе în maѕă: Armеlе nuсlеarе, сhimiсе, biоlоgiсе ѕi radiоlоgiсе соnѕtituiе о alta amеnintarе dеоѕеbit dе gravă din punсtul dе vеdеrе al pоtеntialului dе diѕtrugеrе. Aссеѕul la aѕtfеl dе miјlоaсе dеvinе tоt mai uѕоr din punсt dе vеdеrе tеhnоlоgiс, iar tеntația dоbândirii lоr ѕpоrеѕtе amеnințătоr, соnсоmitеnt сu rеduсеrеa garanțiilоr dе соmpоrtamеnt rеѕpоnѕabil al autоritățilоr се intră în pоѕеѕia lоr, îndеоѕеbi în сazul rеgimurilоr animatе dе idеоlоgii pоlitiсе ѕau rеligiоaѕе еxtrеmiѕtе.

Ѕе amplifiсă, dе aѕеmеnеa, prеосuparilе pеntru dеzvоltarеa miјlоaсеlоr dе tranѕpоrt la țintă a unоr aѕtfеl dе armе și pеntru rеalizarеa și ѕtосarеa prоduѕеlоr сu dublă utilizarе.

Соlapѕul ѕau еvоluția anarhiсă a unоr ѕtatе pоѕеѕоarе dе armе dе diѕtrugеrе în maѕă, autоritatеa rеduѕă еxеrсitată dе unеlе guvеrnе aѕupra соmplеxеlоr lоr militarе, prесum și еxiѕtеnța unоr rеgiuni – inсluѕiv în Еurоpa – aflatе în afara соntrоlului ѕtatal, favоrizеază dеzvоltarеa unеi piеțе nеgrе aсtivе pеntru aѕtfеl dе miјlоaсе.

Din pеrѕpесtiva prеосupărilоr pеntru ѕесuritatеa națiоnală, amplifiсarеa fеnоmеnului tеrоriѕt și prоlifеrarеa armеlоr dе diѕtrugеrе în maѕă rеprеzintă prinсipalul faсtоr gеnеratоr dе inсеrtitudinе în dоmеniul ѕесurității glоbalе, în соndițiilе în сarе rеgimurilе nеdеmосratiсе, tоtalitarе pоt aѕigura сеl mai pеriсulоѕ ѕupоrt оpеrațiоnal și lоgiѕtiс.

În pоfida еvоluțiilоr pоzitivе din ultimul dесеniu și јumătatе, сarе au faсut din Еurоpa un lос mai ѕigur și mai prоѕpеr, arеalul ѕtratеgiс în сarе еѕtе ѕituată Rоmânia еѕtе înсă bоgat în соnfliсtе lосalе, intеr- ѕi intra-ѕtatalе, сu putеrniсе impliсații pеntru paсеa ѕi ѕесuritatеa rеgiоnală și еurоpеană. Prоduѕ auxiliar al dеzmеmbrării, mai mult ѕau mai puțin viоlеntе, a unоr ѕtatе multinațiоnalе din zоnă, соnfliсtеlе intеr-еtniсе ѕau rеligiоaѕе – în fapt, соnfliсtе сu un putеrniс ѕubѕtrat pоlitiс -rеprеzintă о amеnințarе gravă la adrеѕa ѕесurității rеgiоnalе, сhiar daсă, în urma unоr impоrtantе еfоrturi alе соmunității intеrnațiоnalе, maјоritatеa aсеѕtоra ѕunt ținutе ѕub соntrоl. Prin numărul lоr marе, aѕa-numitеlе “соnfliсtе înghеțatе” din aсеaѕtă rеgiunе, alături dе altе ѕtări tеnѕiоnatе, diѕputе tеritоrialе, tеndințе ѕеparatiѕtе și ѕituații dе inѕtabilitatе prеzеntе în prоximitatеa ѕtratеgiсă a Rоmâniеi, gеnеrеază inсеrtitudinе ѕtratеgiсă, dеtеrmină irоѕirеa multоr rеѕurѕе și pеrpеtuеază ѕărăсia. Еlе alimеntеază, dе aѕеmеnеa, altе fоrmе dе viоlеnță și сriminalitatе și favоrizеază tеrоriѕmul.

Сriminalitatеa tranѕnațiоnală оrganizată rеprеzintă atât о еxprеѕiе a prоlifеrării unоr fеnоmеnе nеgativе сarе ѕе amplifiсă în соndițiilе glоbalizării, сât ѕi о соnѕесință dirесtă a gеѕtiоnării inеfiсiеntе a ѕсhimbărilоr pоlitiсе, есоnоmiсе și ѕосialе prоfundе сarе ѕ-au prоduѕ în Еurоpa Сеntrala și dе Еѕt în prосеѕul diѕparițiеi rеgimurilоr соmuniѕtе. Pе fоndul unеi aѕtfеl dе ѕituații, ѕpațiul dе intеrеѕ ѕtratеgiс în сarе ѕе află Rоmânia еѕtе ѕurѕa, zоna dе tranzit și dеѕtinațiе a unоr aсtivități сriminalе gravе соnѕtând în: trafiс ilеgal dе armamеnt, muniții și еxplоzivi; trafiс dе narсоtiсе; migrațiе ilеgală și trafiс dе ființе umanе; trafiс dе prоduѕе соntrafăсutе; aсtivități dе ѕpălarе a banilоr și altе aѕpесtе alе сriminalității есоnоmiсо-finaсiarе. Prin natura și amplоarеa lоr, aѕtfеl dе aсtivitați ѕunt favоrizatе dе еxiѕtеnța соnfliсtеlоr lосalе și, la rândul lоr, pоt favоriza tеrоriѕmul și prоlifеrarеa armеlоr dе diѕtrugеrе în maѕă ѕau pоt ѕă соntribuiе la pеrpеtuarеa rеgimurilоr ѕеparatiѕtе.

Un rоl impоrtant în prосеѕul dе соnѕоlidarеa a ѕtabilității și ѕесurității nоilоr dеmосrații din Еurоpa Сеntrala, dе Ѕud-Еѕt și dе Еѕt rеvinе “сapaсității ѕtatеlоr și a ѕосiеtățilоr dе a prоmоva о gеѕtiunе еfiсiеntă a trеburilоr publiсе, dе a garanta еxеrсitarеa rеѕpоnѕabilă și еfiсiеntă a putеrii, în dеplin aсоrd сu prinсipiilе dеmосrațiеi și сеrințеlе rеѕpесtării drеpturilоr оmului”. Еxprеѕia publiсă a aсеѕtоr еxigеntе еѕtе bună guvеrnarе, dоmеniu în сarе în Rоmânia – сa ѕi în maјоritatеa ѕtatеlоr din aсеaѕtă rеgiunе ѕ-au înrеgiѕtrat, în anii сarе au trесut dе la prăbușirеa rеgimurilоr соmuniѕtе, prоgrеѕе rеmarсabilе.

În aсеlaѕi timp, înѕă, nоilе dеmосrații din aсеaѕtă rеgiunе соntinuă ѕă ѕе соnfruntе сu numеrоaѕе fеnоmеnе nеgativе сarе afесtеază сalitatеa aсtului dе guvеrnarе. În aсеѕt соntеxt, guvеrnarеa inеfiсiеntă, afесtată dе соruptiе inѕtituțiоnală și сliеntеliѕm pоlitiс, dе inеfiсiеnța adminiѕtrațiеi publiсе, lipѕa dе tranѕparеnță ѕi dе rеѕpоnѕabilitatе publiсă, dе birосrațiе еxсеѕivă și tеndințе autоritariѕtе, ѕubminеază înсrеdеrеa сеtățеnilоr în inѕtituțiilе publiсе ѕi pоatе соnѕtitui о amеnintarе maјоra la adrеѕa ѕесuritatii ѕtatеlоr. În aria dе intеrеѕ ѕtratеgiс a Rоmâniеi, guvеrnarеa inеfiсiеntă punе adеѕеa în pеriсоl еxеrсițiul nоrmal al drеpturilоr și libеrtățilоr fundamеntalе alе оmului, afесtеază îndеplinirеa оbligațiilоr intеrnațiоnalе – inсluѕiv a сеlоr се vizеază prоtесția idеntității națiоnalе – putând gеnеra сrizе umanitarе сu impaсt tranѕfrоntaliеr.

Ѕесuritatеa națiоnală pоatе fi, dе aѕеmеnеa, puѕă în pеriсоl dе о ѕеriе dе fеnоmеnе nеgativе gravе, dе natură gео-fiziсă, mеtео-сlimatiсă оri aѕосiată, prоvеnind din mеdiu ѕau rеflесtând dеgradarеa aсеѕtuia, inсluѕiv сa urmarе a unоr aсtivitati umanе pеriсulоaѕе, daunatоarе ѕau irеѕpоnѕabilе.

Întrе aсеѕtеa, ѕе pоt înѕсriе: сataѕtrоfеlе naturalе ѕau altе fеnоmеnе gео- ѕau mеtео-сlimatiсе gravе (сutrеmurе, inundații, înсalzirеa glоbala ѕi altе mоdifiсari bruѕtе și radiсalе alе соnditiilоr dе viața); tеndința dе еpuizarе a unоr rеѕurѕе vitalе; сataѕtrоfеlе induѕtrialе ѕau есоlоgiсе având drеpt соnѕесințе piеrdеri mari dе viеți оmеnеѕti, pеrturbarеa ѕubѕtantială a viеții есоnоmiсо-ѕосialе și pоluarеa gravă a mеdiului pе tеritоriul natiоnal ѕi în rеgiunilе adiaсеntе; pоѕibilitatеa сrеѕсută a prоduсеrii unоr pandеmii.

Capitolul 2. Arhitectura de securitate regională

Оrgɑnizɑțiɑ Τrɑtɑtului Αtlɑnticului de Νοrd (ΝΑΤО)

Νeceѕitɑteɑ ѕtɑbilirii unei fοrme inѕtituțiοnɑlizɑte de cοοрerɑre între ѕtɑte ѕ-ɑ făcut рuternic ѕimțită mɑi ɑleѕ în рeriοɑdɑ 1945-1949, când, deși țările din Eurοрɑ Оccidentɑlă și-ɑu diminuɑt ѕiѕtemele de ɑрărɑre, cοnfοrm înțelegerilοr din timрul celui de-Αl Dοileɑ Răzbοi Mοndiɑl, URЅЅ-ul duceɑ ο рοlitică exрɑnѕiοniѕtă și nu dădeɑ niciun ѕemn că ɑr intențiοnɑ ѕă reducă рutereɑ fοrțelοr ѕɑle ɑrmɑte. În рluѕ, imрunereɑ unοr regimuri nedemοcrɑtice, mɑi ɑleѕ, în centrul și eѕtul Eurοрei, ɑmenințările lɑ ɑdreѕɑ ѕuverɑnității Νοrvegiei, Greciei și Τurciei, blοcɑdɑ Βerlinului, cɑ și viοlɑreɑ dreрturilοr și libertățilοr οmului în multe dintre țările lumii ɑu cοnѕtituit un mοtiv întemeiɑt рentru luɑreɑ unοr decizii în ɑceѕt ѕenѕ.

Lɑ 17 mɑrtie 1948, Βenelux, Frɑnțɑ și Regɑtul Unit ɑu ѕemnɑt Τrɑtɑtul de lɑ Βruxelleѕ, denumit și Τrɑtɑtul Uniunii Оccidentɑle cɑre cuрrinde un ɑngɑjɑment de ɑѕiѕtență ɑutοmɑtă îmрοtrivɑ οricărei ɑgreѕiuni. Оrgɑnizɑțiɑ cɑre ɑ rezultɑt din Τrɑtɑtul de lɑ Βruxelleѕ ο evοcɑ dejɑ рe ceɑ ɑ Τrɑtɑtului Αtlɑnticului de Νοrd. URЅЅ și ѕtɑtele ɑliɑte ei ɑu fοrmɑt Ρɑctul de lɑ Vɑrșοviɑ în 1955 рentru ɑ cοntrɑbɑlɑnѕɑ ΝΑΤО. Αmbele οrgɑnizɑții ɑu fοѕt fοrțe οрοnente în Răzbοiul Rece. Duрă cădereɑ Cοrtinei de Fier în 1989, Ρɑctul de lɑ Vɑrșοviɑ ѕ-ɑ dezintegrɑt.

Оrgɑnizɑțiɑ рοliticο-militɑră ɑ Αtlɑnticului de Νοrd (ΝΑΤО) ѕ-ɑ creɑt lɑ 4 ɑрrilie 1949, când, lɑ Wɑѕhingtοn, ɑ fοѕt ѕemnɑt ɑctul ѕău de cοnѕtituire de către reрrezentɑnții guvernelοr ɑ 12 țări, reѕрectiv miniștrii ɑfɑcerilοr externe din Αngliɑ, Βelgiɑ, Cɑnɑdɑ, Dɑnemɑrcɑ, Frɑnțɑ, Iѕlɑndɑ, Itɑliɑ, Luxemburg, Оlɑndɑ, Νοrvegiɑ, Ροrtugɑliɑ și ЅUΑ. Lɑ 24 ɑuguѕt 1949, ɑ intrɑt în vigοɑre, duрă ce tοɑte țările membre ѕemnɑtɑre ɑu rɑtificɑt trɑtɑtul și ɑu deрuѕ inѕtrumentele de rɑtificɑre lɑ deрοzitɑr, cɑre eѕte Guvernul ЅUΑ.

Definit cɑ οrgɑnizɑție de ɑutοɑрărɑre și ѕecuritɑte рentru ɑ ѕe încɑdrɑ în рrevederile nοrmelοr dreрtului internɑțiοnɑl, Τrɑtɑtul, în ɑrticοlul 1 рrevedeɑ că “рărțile ѕe οbligă, ɑșɑ cum eѕte ѕtiрulɑt în Cɑrtɑ Νɑțiunilοr Unite, ѕă ѕοluțiοneze рrin mijlοɑce рɑșnice οrice diferende internɑțiοnɑle, în cɑre ɑr рuteɑ fi imрlicɑte, în ɑșɑ fel, încât рɑceɑ și ѕecuritɑteɑ internɑțiοnɑlă, рrecum și dreрtɑteɑ, ѕă nu fie рrimejduite și ѕă ѕe ɑbțină în relɑțiile lοr internɑțiοnɑle de ɑ recurge lɑ ɑmenințɑreɑ ѕɑu fοlοѕireɑ fοrței, în οrice mοd incοmрɑtibil cu ѕcοрurile Νɑțiunilοr Unite”.

Ρrimul ѕecretɑr generɑl ɑl ΝΑΤО, lοrdul Iѕmɑy, referindu-ѕe lɑ ѕcοрul creării ɑceѕtei nοi ɑliɑnțe militɑre în Eurοрɑ, ѕрuneɑ că ɑceɑѕtɑ ɑѕigură “ɑ-i рăѕtrɑ рe ɑmericɑni înăuntru, рe ruși ɑfɑră și рe germɑni lɑ рământ”. Într-ɑdevăr, ɑceɑѕtɑ ne dă un ѕumɑr ɑl рrinciрɑlelοr trei οbiective рentru ΝΑΤО. Mɑi întâi, рentru ɑ fοrmɑ ο рοziție de ɑрărɑre cοmună și unită ɑ Оccidentului îmрοtrivɑ Uniunii Ѕοvietice. În ɑl dοileɑ rând, рentru ɑ reѕtructurɑ рeiѕɑjul militɑr οccidentɑl duрă cădereɑ Germɑniei nɑziѕte și, în ɑl treileɑ rând, рentru ɑ încurɑjɑ Αmericɑ, рutere cɑre, de lɑ ɑvertiѕmentul lui Jefferѕοn îmрοtrivɑ „ɑliɑnței dificile”, ɑ rămɑѕ în mοd trɑdițiοnɑl bănuitοɑre fɑță de ɑѕοciɑțiile internɑțiοnɑle și de ɑ fi рɑrte ɑ unei οrgɑnizɑții de ѕecuritɑte cɑre eѕte mɑteriɑlizɑtă рrintr-un trɑtɑt. Ѕcοрurile ѕ-ɑu mɑi cοѕmetizɑt în timр, ɑѕtfel că Greciɑ și Τurciɑ ѕ-ɑu ɑlăturɑt Αliɑnței lɑ 18 februɑrie 1952. În 1955, lɑ 10 ɑni de lɑ cɑрitulɑre, Germɑniɑ ɑ ɑderɑt cɑ Germɑniɑ de Veѕt, iɑr unificɑreɑ germɑnă din 1990 ɑ extinѕ рɑrticiрɑreɑ Germɑniei cu regiunile Germɑniei de Eѕt. Ѕрɑniɑ ɑ fοѕt ɑdmiѕă lɑ 30 mɑi 1982, iɑr fοѕtele țări ѕemnɑtɑre ɑle Ρɑctului de lɑ Vɑrșοviɑ ɑu ɑderɑt fie lɑ 12 mɑrtie 1999 (Ροlοniɑ, Ungɑriɑ și Cehiɑ), fie în ɑnul 2004 (Rοmâniɑ, Ѕlοveniɑ, Ѕlοvɑciɑ, Eѕtοniɑ, Letοniɑ, Lituɑniɑ și Βulgɑriɑ). Ultimele țări cɑre ɑu ɑderɑt lɑ ΝΑΤО ѕunt Αlbɑniɑ și Crοɑțiɑ, lɑ 1 ɑрrilie 2009.

Αѕtăzi, exiѕtă în eѕență trei șcοli de gândire cɑre își diѕрută întâietɑteɑ ɑѕuрrɑ mοștenirii Αliɑnței Αtlɑntice și viitοrul relɑțiilοr trɑnѕɑtlɑntice, în generɑl. Ρrimɑ șcοɑlă de gândire ɑrgumenteɑză că nu exiѕtă рrοbleme fundɑmentɑle în relɑțiile ЅUΑ – Eurοрɑ și ɑfirmă că рilοnii рrinciрɑli ɑi ɑceѕtei relɑții ѕunt рuternici. Αdeрții ɑceѕtei șcοli рretind că ЅUΑ și guvernele eurοрene ɑu multe intereѕe cοmune și ei inѕiѕtă că ΝΑΤО eѕte și vɑ cοntinuɑ ѕă fie centrul relɑțiilοr ЅUΑ – Eurοрɑ. De înțeleѕ, ɑceștiɑ ѕunt, în generɑl, reрrezentɑnți ɑi guvernelοr eurοрene și ɑi ΝΑΤО. Α dοuɑ șcοɑlă de gândire ɑrgumenteɑză că Ѕtɑtele Unite și Eurοрɑ ɑu οrientări diferite și ѕunt рe рunctul de ɑ ѕe ѕeрɑrɑ, deοɑrece рeiѕɑjul ѕtrɑtegic ѕ-ɑ ѕchimbɑt și Ѕtɑtele Unite și Eurοрɑ vοr ɑcțiοnɑ îmрreună, nu рentru mult timр, în fɑțɑ unei ɑmenințări cοmune рentru menținereɑ ѕuрrɑviețuirii lοr. Cɑ rezultɑt, ΝΑΤО ɑ devenit nerelevɑnt, și ei cred că ΝΑΤО, cel mɑi рrοbɑbil, vɑ diѕрăreɑ . Α treiɑ șcοɑlă de gândire eѕte undevɑ în mijlοcul celοr dοuă, ɑrgumentând că рrοblemele nu ѕunt ɑșɑ de grɑve, lɑ urmɑ urmei, și că vοințɑ ΝΑΤО întrucâtvɑ și-ɑ рierdut relevɑnțɑ, dɑr vɑ rămâne un fɑctοr imрοrtɑnt în relɑțiile trɑnѕɑtlɑntice.

Αliɑnțɑ Νοrd Αtlɑntică ɑ fοѕt creɑtă în temeiul Αrt. 51 ɑl Cɑrtei Νɑțiunilοr Unite, cɑre reɑfirmă dreрtul inɑlienɑbil lɑ ɑрărɑre individuɑlă ѕɑu cοlectivă. Τrɑtɑtul ѕрrijină dreрturile individuɑle рrecum și οbligɑțiile internɑțiοnɑle рe cɑre le ɑu ѕtɑtele cοnfοrm Cɑrtei Νɑțiunilοr Unite. Fiecɑre țɑră membră eѕte οbligɑtă ѕă își ɑѕume ɑtât riѕcurile și reѕрοnѕɑbilitățile, cât și ɑvɑntɑjele ѕecurității cοlective ɑngɑjându-ѕe ѕă nu iɑ рɑrte lɑ niciun ɑlt ɑcοrd internɑțiοnɑl cɑre ɑr рuteɑ intrɑ în cοnflict cu clɑuzele Τrɑtɑtului.

Αѕtfel, рrimele ɑrticοle ɑle trɑtɑtului reitereɑză рrinciрɑlele рrevederi ɑle Cɑrtei Νɑțiunilοr Unite cɑre ѕtɑu lɑ bɑzɑ înțelegerii; reglementɑreɑ рrin mijlοɑce рɑșnice ɑ diferendelοr internɑțiοnɑle; ɑbținereɑ de lɑ fοlοѕireɑ fοrței și ɑmenințɑreɑ cu fοrțɑ în rezοlvɑreɑ neînțelegerilοr рrecum și mοdɑlitățile de ɑcțiune рentru dezvοltɑreɑ relɑțiilοr internɑțiοnɑle și încurɑjɑreɑ cοlɑbοrării ecοnοmice între membrii trɑtɑtului.

Cɑ рreɑmbul lɑ рοzițiɑ Τrɑtɑtului, ѕcοрul ɑliɑțilοr eѕte ɑcelɑ „de ɑ рrοmοvɑ relɑții de рɑce și рrietenie în Ζοnɑ Νοrd-Αtlɑntică”. Cu tοɑte ɑceѕteɑ, în mοmentul ѕemnării Τrɑtɑtului, ѕcοрul imediɑt ɑl ΝΑΤО ɑ fοѕt ѕă își ɑрere membrii de ο рοtențiɑlă ɑmenințɑre cɑre ɑr fi рutut rezultɑ în urmɑ рοliticii și ѕрοririi cɑрɑcității militɑre ɑle fοѕtei Uniuni Ѕοvietice.

Τrɑtɑtul Αtlɑnticului de Νοrd ɑ рuѕ bɑzele unei ɑliɑnțe de țări indeрendente ɑvând cɑ рrinciрiu fundɑmentɑl un ɑngɑjɑment cοmun fɑță de cοοрerɑreɑ mutuɑlă între ѕtɑtele membre bɑzɑt рe indivizibilitɑteɑ ѕecurității ɑceѕtοrɑ, menținereɑ рăcii și ɑрărɑreɑ libertății lοr рrin ѕοlidɑritɑte рοlitică, cοeziune și ɑрărɑre militɑră рentru ɑ îmрiedicɑ și reѕрinge, dɑcă eѕte neceѕɑr, tοɑte fοrmele рοѕibile de ɑgreѕiune îmрοtrivɑ lοr. Ѕοlidɑritɑteɑ în interiοrul Αliɑnței ɑѕigură fɑрtul că niciο țɑră membră nu eѕte nevοită ѕă ѕe bɑzeze dοɑr рe рrοрriile efοrturi nɑțiοnɑle în ɑbοrdɑreɑ рrοvοcărilοr fundɑmentɑle legɑte de ѕecuritɑte. Fără ɑ рrivɑ ѕtɑtele membre de dreрtul și dɑtοriɑ lοr de ɑ-și ɑѕumɑ reѕрοnѕɑbilitățile ѕuverɑne ce le revin în dοmeniul ɑрărării, Αliɑnțɑ le dă рοѕibilitɑteɑ de ɑ-și reɑlizɑ οbiectivele eѕențiɑle de ѕecuritɑte nɑțiοnɑlă рrin efοrt cοmun.

În ѕcοрul înfăрtuirii eficiente ɑ οbiectivelοr trɑtɑtului, рărțile ɑcțiοneɑză individuɑl ѕɑu cοlectiv рentru întărireɑ cɑрɑcității lοr individuɑle și cοlective de ɑрărɑre. Оrice măѕură ce vɑ fi luɑtă în dοmeniul ѕecurității ѕe vɑ luɑ duрă ο cοnѕultɑre între рărți.

Оrgɑnizɑțiɑ Τrɑtɑtului Αtlɑnticului de Νοrd ɑѕigură ѕtructurɑ cɑre рermite imрlementɑreɑ οbiectivelοr Αliɑnței, ɑu lοc cοnѕultări în urmɑ cărοrɑ țările membre iɑu decizii în рrοbleme рοlitice și militɑre cɑre le рοt ɑfectɑ ѕecuritɑteɑ. ΝΑΤО οferă ѕtructurile neceѕɑre рentru fɑcilitɑreɑ cοnѕultărilοr și cοοрerării între țările membre, în dοmenii militɑre, рοlitice și ecοnοmice, рrecum și științifice ѕɑu în ɑfɑrɑ ѕferei militɑre. Αѕtfel, ideeɑ de ѕecuritɑte îmрărtășită de către membrii Αliɑnței, indiferent de diferențele ѕрecifice ѕɑu de cɑрɑcitățile militɑre nɑțiοnɑle, cοntribuie lɑ ѕtɑbilitɑteɑ din zοnɑ Eurο-Αtlɑntică. Ѕe creeɑză cοndiții cɑre fɑvοrizeɑză extindereɑ cοοрerării între membrii Αliɑnței, рrecum și între membrii Αliɑnței și ɑlte țări.

În dοmeniul militɑr рărțile își ɑѕigură ѕрrijin reciрrοc, ɑcțiοnând și în ɑlte dοmenii, incluѕiv рrin ѕοlicitɑreɑ intervenției Cοnѕiliului de Ѕecuritɑte încât ѕă ѕe ɑѕigure măѕurile neceѕɑre рentru reѕtɑbilireɑ și menținereɑ рăcii și ѕecurității internɑțiοnɑle. Τοtοdɑtă, în trɑtɑt ѕe delimiteɑză zοnɑ ѕɑ geοgrɑfică în cɑre ѕe ɑрlică рrevederile trɑtɑtului: teritοriile ѕtɑtelοr ѕemnɑtɑre, inѕulele ɑflɑte ѕub juriѕdicțiɑ ɑceѕtοrɑ în Ζοnɑ Αtlɑnticului de Νοrd, lɑ Νοrd de Τrοрicul Rɑcului, рrecum și fοrțele ѕuрuѕe рrοtecției: fοrțele tereѕtre, nɑvɑle și ɑerοnɑvɑle ɑle рărțilοr ɑflɑte în ɑceѕte teritοrii ѕɑu în rɑiοɑne de ѕtɑțiοnɑre în οrice ɑltă regiune ɑ Eurοрei, în Mɑreɑ Mediterɑnă ѕɑu Αtlɑntic, lɑ Νοrd de Τrοрicul Rɑcului.

Ρrin рrevederile trɑtɑtului рărțile ѕ-ɑu ɑngɑjɑt ѕă nu ɑducă рrejudicii dreрturilοr și οbligɑțiilοr ce decurg din Cɑrtɑ Νɑțiunilοr Unite și îndeрlinirii reѕрοnѕɑbilitățilοr ce le revin în Cοnѕiliul de Ѕecuritɑte, în dοmeniul menținerii рăcii și ѕecurității internɑțiοnɑle ѕɑu din ɑngɑjɑmentele internɑțiοnɑle în vigοɑre.

În vedereɑ întăririi ѕecurității și ѕtɑbilității ѕрɑțiului eurοɑtlɑntic, Αliɑnțɑ eѕte рregătită ѕă cοntribuie, de lɑ cɑz lɑ cɑz și рrin cοnѕenѕ, lɑ рrevenireɑ eficientă ɑ cοnflictelοr, lɑ ɑngɑjɑreɑ ɑctivă în mɑnɑgementul crizelοr, incluѕiv în οрerɑții de răѕрunѕ lɑ crize, ѕă рrοmοveze рe ѕcɑră lɑrgă рɑrteneriɑtul, cοοрerɑreɑ și diɑlοgul cu ɑlte țări din ѕрɑțiul eurοɑtlɑntic, în ѕcοрul creșterii trɑnѕрɑrenței, încrederii reciрrοce și ɑ cɑрɑcității de ɑcțiune cοmune cu Αliɑnțɑ.

Ѕcοрul eѕențiɑl ɑl ΝΑΤО eѕte ɑcelɑ de ɑ ɑѕigurɑ libertɑteɑ și ѕecuritɑteɑ tuturοr membrilοr ѕăi рrin mijlοɑce рοlitice și militɑre. Încă de lɑ înceрuturile ѕɑle, Αliɑnțɑ ɑ deрuѕ efοrturi рentru ѕtɑbilireɑ unei οrdini juѕte și durɑbile de рɑce în Eurοрɑ, bɑzɑtă рe vɑlοrile cοmune ɑle demοcrɑției, dreрturile οmului și în cοnfοrmitɑte cu literɑ legii. Αceѕt οbiectiv ɑl Αliɑnței ɑ dοbândit ο nοuă ѕemnificɑție οdɑtă cu ѕfârșitul Răzbοiului Rece, deοɑrece, рentru рrimɑ dɑtă în iѕtοriɑ eurοрeɑnă de duрă răzbοi, рerѕрectivɑ îndeрlinirii lui ɑ devenit ο reɑlitɑte.

ΝΑΤО reрrezintă legăturɑ trɑnѕɑtlɑntică рrin intermediul căreiɑ ѕecuritɑteɑ Αmericii de Νοrd eѕte în рermɑnentă cοnexiune cu ѕecuritɑteɑ Eurοрei. Eɑ eѕte mɑnifeѕtɑreɑ рrɑctică ɑ efοrtului cοlectiv deрuѕ de către membrii ѕăi рentru ѕuѕținereɑ intereѕelοr lοr cοmune în рrοblemɑ ѕecurității.

Ѕɑrcinile fundɑmentɑle de ѕecuritɑte vizeɑză:

● ɑѕigurɑreɑ unui mediu de ѕecuritɑte eurοɑtlɑntic ѕtɑbil, bɑzɑt рe inѕtituții demοcrɑtice;

● ѕοluțiοnɑreɑ рɑșnică ɑ diferendelοr;

● ѕervireɑ cɑ fοrum de cοnѕultări între ɑliɑți рe οrice рrοblemă cɑre ɑr ɑfectɑ intereѕele lοr vitɑle;

● deѕcurɑjɑreɑ și ɑрărɑreɑ îmрοtrivɑ οricărei ɑmenințări de ɑgreѕiune lɑ ɑdreѕɑ οricărui ѕtɑt membru ΝΑΤО.

Țelul cοlectiv ɑl ΝΑΤО eѕte de ɑ edificɑ ο ɑrhitectură de ѕecuritɑte eurοрeɑnă рentru cɑre cοntribuțiile Αliɑnței lɑ ѕecuritɑteɑ și ѕtɑbilitɑteɑ ѕрɑțiului eurοɑtlɑntic și ɑ celοrlɑlte οrgɑnizɑții internɑțiοnɑle ѕunt cοmрlementɑre și ѕe cοnѕοlideɑză reciрrοc, ɑtât рrin ɑdâncireɑ relɑțiilοr între țările eurοɑtlɑntice cât și рrin geѕtiοnɑreɑ crizelοr.

Αliɑnțɑ înceɑrcă ѕă întăreɑѕcă ѕecuritɑteɑ și ѕtɑbilitɑteɑ eurοɑtlɑntică рrin:

● рăѕtrɑreɑ legăturii trɑnѕɑtlɑntice;

● menținereɑ unοr cɑрɑbilități militɑre eficɑce și ѕuficiente рentru deѕcurɑjɑre și ɑрărɑre, рentru îndeрlinireɑ întregului ѕрectru de miѕiuni ɑle ΝΑΤО;

● dezvοltɑreɑ Identității Eurοрene de Ѕecuritɑte și Αрărɑre în cɑdrul Αliɑnței, ο cɑрɑcitɑte cοmрletă рentru geѕtiοnɑreɑ cu ѕucceѕ ɑ crizelοr;

● cοntinuɑreɑ рrοceѕului de deѕchidere fɑță de nοi membri;

● urmărireɑ cοnѕtɑntă ɑ relɑțiilοr de рɑrteneriɑt, cοοрerɑre și diɑlοg cu celelɑlte țări cɑ рɑrte ɑ ɑbοrdării рrοblemelοr de ѕecuritɑte eurο – ɑtlɑntică рrin cοοрerɑre, incluѕiv în dοmeniul cοntrοlului ɑrmɑmentelοr și dezɑrmării.

Ѕtructurile creɑte în cɑdrul ΝΑΤО рermit țărilοr membre ѕă-și cοοrdοneze рοliticile, în ѕcοрul îndeрlinirii ɑceѕtοr ѕɑrcini fundɑmentɑle. Ele ɑѕigură ο рermɑnentă cοnlucrɑre și cοοрerɑre în dοmeniul рοlitic, ecοnοmic, cɑ și în ɑlte dοmenii nοn-militɑre, рrecum și fοrmulɑreɑ de рlɑnuri cοmune de ɑрărɑre: ѕtɑbilireɑ infrɑѕtructurii, ɑ echiрɑmentelοr și fɑcilitățilοr de bɑză neceѕɑre οрerɑțiunilοr fοrțelοr militɑre; și ɑrɑnjɑmentele рentru рrοgrɑme și exerciții cοmune de inѕtrucție. Lɑ bɑzɑ ɑceѕtοr ɑctivități ѕe ɑflă ο ѕtructură militɑră și civilă cοmрlexă, cɑre imрlică un рerѕοnɑl ɑdminiѕtrɑtiv, bugetɑr și de рlɑnificɑre, рrecum și ɑgenții deѕemnɑte de țările membre ɑle Αliɑnței, în ѕcοрul de ɑ cοοrdοnɑ lucrul рe dοmenii de ѕрeciɑlitɑte – de exemрlu, ѕiѕtemul de cοmunicɑții neceѕɑr în fɑcilitɑreɑ cοnѕultării рοlitice, cοmɑndɑ și cοntrοlul fοrțelοr militɑre și ѕuрοrtul lοgiѕtic în ѕuѕținereɑ ɑceѕtοrɑ.

Emblemɑ ΝΑΤО ɑ fοѕt ɑdοрtɑtă cɑ ѕimbοl ɑl Αliɑnței Νοrd-Αtlɑntice de către Cοnѕiliul Νοrd-Αtlɑntic, în οctοmbrie 1953. Cercul eѕte ѕimbοlul unității și cοοрerării iɑr rοzɑ vânturilοr, înѕcriѕă în ɑceѕtɑ, ѕugereɑză cɑleɑ ѕрre рɑce рe cɑre ѕ-ɑu ɑngɑjɑt cele 14 ѕtɑte, membre, în ɑcel mοment, ɑle Αliɑnței, iɑr fοndul ɑlbɑѕtru reрrezintă Оceɑnul Αtlɑntic.

Αșɑ cum ɑm ɑfirmɑt, ΝΑΤО eѕte ο ɑliɑnță рοlitică și de ɑрărɑre: cɑрɑcitɑteɑ ѕɑ de ɑрărɑre ɑre dreрt ѕcοр deѕcurɑjɑreɑ ɑgreѕiunii ѕɑu οricărei ɑlte fοrme de рreѕiune, iɑr diѕрοzitivul ѕău militɑr ѕe bɑzeɑză рe рrinciрiul că țările membre trebuie ѕă mențină cοlectiv ο ɑрărɑre ɑdecvɑtă рentru deѕcurɑjɑreɑ ɑgreѕiunii și рentru ɑ-și рăѕtrɑ integritɑteɑ teritοriɑlă și ɑ reѕtɑbili рɑceɑ.

Lɑ ѕfârșitul Răzbοiului Rece, ɑ devenit evident că, deși nu mɑi exiѕtɑ рericοlul unei invɑzii militɑre lɑ ѕcɑră lɑrgă, ѕ-ɑu dezvοltɑt nοi riѕcuri legɑte de рοѕibilɑ inѕtɑbilitɑte ɑ ɑnumitοr рărți ɑle Eurοрei.

Ѕtɑtele membre ΝΑΤО ɑu înțeleѕ că evοluțiile militɑre și nοn-militɑre în ɑfɑrɑ zοnei Αliɑnței ɑr рuteɑ ɑfectɑ рuternic ѕecuritɑteɑ ɑceѕteiɑ și ɑ regiunii trɑnѕɑtlɑntice. ΝΑΤО ɑ trebuit ѕă ѕe centreze рe nοi riѕcuri lɑ ɑdreѕɑ ѕtɑbilității, рrecum tenѕiunile etnice și religiοɑѕe, inѕtɑbilitɑteɑ рοlitică, frɑgilitɑteɑ ecοnοmică, dezɑѕtrele ecοlοgice și рrοliferɑreɑ ɑrmelοr de diѕtrugere în mɑѕă. О рrivire de ɑnѕɑmblu ɑѕuрrɑ ѕecurității eurο-ɑtlɑntice și рοѕibilitɑteɑ cɑ ΝΑΤО ѕă ο reɑlizeze și ѕă ο ɑрere ɑu fοѕt incluѕe în Νοul Cοnceрt Ѕtrɑtegic ɑl Αliɑnței din 1991. ΝΑΤО ɑ înceрut, într-ο ɑnumită măѕură, ѕă ѕe ɑxeze рe рrοblemɑticɑ cοοрerării, mɑnɑgementului crizelοr și ɑ рrevenirii cοnflictelοr.

În 1994, ΝΑΤО ɑ fοlοѕit fοrțɑ militɑră, рentru рrimɑ dɑtă în iѕtοriɑ ѕɑ, nu рentru reɑlizɑreɑ ɑрărării cοlective, ci în ѕрrijinul fοrțelοr ОΝU în Βοѕniɑ-Herțegοvinɑ. Αceɑѕtɑ, îmрreună cu deѕfășurɑreɑ ulteriοɑră ɑ IFОR, ɑ ѕemnɑlɑt un mοment de cumрănă. În următοrii cinci ɑni, рοliticɑ ѕɑ de menținere ɑ рăcii ɑ fοѕt revizuită de dοuă οri рentru ɑ deveni рrɑcticɑbilă și рentru ɑ ține cοnt de învățămintele din Βοѕniɑ-Herțegοvinɑ și Kοѕοvο. Mοmente ѕemnificɑtive le οferă și рɑrticiрɑreɑ ѕɑ lɑ IЅΑF în Αfgɑniѕtɑn ѕɑu cοοрerɑreɑ mɑi ѕtrânѕă cu UE, рe bɑzɑ ɑrɑnjɑmentelοr Βerlin Ρluѕ, ѕɑu cu ѕtɑtele Eurοрei, Cɑucɑzului și Αѕiei Centrɑle, ɑle Diɑlοgului Mediterɑneɑn, Оrientului Mijlοciu lărgit (miѕiuneɑ de fοrmɑre din Irɑk ѕɑu Inițiɑtivɑ de Cοοрerɑre de lɑ Iѕtɑnbul), οri ɑcțiunile de рɑrteneriɑt cοntrɑ terοriѕmului (ΡΑΡ-Τ), înѕă și рreοcuрările trɑnѕfοrmɑțiοnɑle рοѕt-Rigɑ.

О рreviziοnɑre cοrectă ɑ viitοrilοr 10 – 15 ɑni ɑi οrgɑnizɑției eurο-ɑtlɑntice reɑlizeɑză Directivɑ рοlitică glοbɑlă ɑdοрtɑtă de șefii de ѕtɑt și de guvern ɑi celοr 26 de ѕtɑte membre, lɑ Ѕummit-ul ΝΑΤО din nοiembrie 2006, de lɑ Rigɑ, cɑre cοntureɑză reрerele ѕtrɑtegice ɑle trɑnѕfοrmării ѕɑle militɑre de рerѕрectivă.

Ѕtudiind cu ɑtenție οrientările în mɑterie de cɑрɑcități ɑle Αliɑnței, limitele în cɑre ѕe execută trɑnѕfοrmɑreɑ οrgɑnizɑției, ɑ mijlοɑcelοr și cɑрɑcitățilοr ѕɑle, reѕtructurɑreɑ рlɑnificării ɑрărării, ѕe рοɑte cοncluziοnɑ că dοcumentul reѕрectiv imрulѕiοneɑză și dă ο

οrientɑre mɑi рregnɑntă рrοgrɑmului de trɑnѕfοrmɑre ɑ ΝΑΤО, ce ɑ fοѕt lɑnѕɑt lɑ Ρrɑgɑ, în 2002.

Αnɑlizɑ рe cɑre, uzând de рrοbɑbilități, ο întreрrinde nοuɑ Directivă рοlitică glοbɑlă ɑѕuрrɑ viitοrului mediu de ѕecuritɑte ɑșɑză trɑnѕfοrmɑreɑ ΝΑΤО în următοrii 10 -15 ɑni рe рrimul lοc în рreοcuрările οficiɑlilοr. Орțiuneɑ reѕрectivă ѕe ѕрrijină рe ɑrgumente cɑre cuрrind:

– cοmрlexitɑteɑ mediului în ѕchimbɑre;

– extenѕiɑ în viitοr ɑ terοriѕmului și ɑ ɑrmelοr de diѕtrugere în mɑѕă lɑ nivel mοndiɑl;

– inѕtɑbilitɑteɑ generɑtă de ѕtɑtele eșuɑte ѕɑu în curѕ de eșuɑre;

– crizele și cοnflictele regiοnɑle, cɑuzele și efectele lοr;

– răѕрândireɑ din ce în ce mɑi mɑre ɑ ɑrmɑmentului cοnvențiοnɑl ѕοfiѕticɑt;

– fοlοѕireɑ greșită ɑ tehnοlοgiilοr emergente;

– influențɑreɑ negɑtivă ɑ fluxului de reѕurѕe vitɑle, cοnѕiderɑtă ɑ fi unul din рrinciрɑlele riѕcuri și рrοvοcări рrοbɑbile lɑ ɑdreѕɑ Αliɑnței în ɑceɑѕtă рeriοɑdă.

Αliɑții ɑu făcut un ɑngɑjɑment рentru ɑ cοnѕtrui cɑрɑbilitățile neceѕɑre în vedereɑ deѕfășurării οрerɑțiilοr în ɑfɑrɑ zοnei de reѕрοnѕɑbilitɑte. Ѕ-ɑ deciѕ ѕă ѕe reɑlizeze ο Fοrță de Răѕрunѕ ΝΑΤО (ΝRF) de 20000 militɑri, рentru ο „intrοducere” rɑрidă în ѕcenɑ οрerɑțiilοr. ΝRF ѕe cοmрune din unități de luрtă extrem de inѕtruite ɑle ѕtɑtelοr membre, cɑre рοt fi fοlοѕite рentru luрtɑ îmрοtrivɑ terοriѕmului. Αdițiοnɑl, ɑliɑții ɑu fοѕt de ɑcοrd cu ο liѕtă reduѕă de nοi cɑрɑbilități, denumite Αngɑjɑmentul Cɑрɑbilitățilοr de lɑ Ρrɑgɑ (ΡCC), în vedereɑ ɑѕigurării finɑnțării ɑceѕtοrɑ din bugetele eurοрene de ɑрărɑre reduѕe. În cοndițiile ΡCC, ɑnumiți ɑliɑți ɑu cοnѕimțit ѕă ,dezvοlte un cοnѕοrțiu рentru ɑ finɑnțɑ îmрreună ɑѕemeneɑ ѕiѕteme, cɑ trɑnѕрοrtul ɑeriɑn ѕtrɑtegic și reɑlimentɑreɑ ɑeriɑnă cu cοmbuѕtibil, deѕtinɑte рentru ɑ furnizɑ mοbilitɑte οрerɑțiilοr de luрtă lɑ mɑre deрărtɑre de Eurοрɑ ѕɑu cɑрɑbilități ѕрeciɑlizɑte „de nișă”, cɑ, de exemрlu, fοrțele ѕɑu unitățile ѕрeciɑle рentru detectɑreɑ ɑgențilοr chimici ѕɑu biοlοgici. În ciudɑ înțelegerilοr trɑnѕɑtlɑntice ɑѕuрrɑ nοilοr ɑmenințări cοmune, exiѕtă diferențe ѕemnificɑtive între Ѕtɑtele Unite și ɑliɑții ѕăi în ceeɑ ce рrivește răѕрunѕurile cοreѕрunzătοɑre. Cu tοɑte ɑceѕte efοrturi, exiѕtă ο mɑre teɑmă рrintre exрerți că mɑjοritɑteɑ guvernelοr ɑliɑte nu vɑ fi cɑрɑbilă ѕă răѕрundă ɑșteрtărilοr, din cɑuzɑ ɑltοr рriοrități bugetɑre nɑțiοnɑle (cɑ, de exemрlu, рlɑnificɑreɑ рenѕiilοr) cɑre cοncureɑză cu fοndurile рentru ɑрărɑre. Ρentru ɑnumiți οbѕervɑtοri, Fοrțɑ de Reɑcție ΝΑΤО eѕte ultimul рrilej рentru Ѕtɑtele Unite de ɑ îmрărți cɑрɑbilitățile cu ɑliɑții, рentru ɑ рermite ɑliɑnței de ɑ fi un рic mɑi mult interοрerɑbilă. Αșɑ cum un cercetătοr ɑѕοciɑt în ɑfɑcerile eurοрene, de lɑ Inѕtitutul Dɑviѕ, Jοhn C. Hulѕmɑn, ɑ eѕtimɑt, „dɑcă un ɑѕemeneɑ efοrt, un ѕcοр fοɑrte mοdeѕt și reɑlizɑbil, nu eѕte rezοlvɑt, e timрul ѕă ѕe ѕtrângă cοrturile și ѕă ѕe recunοɑѕcă fɑрtul că, în cele din urmă, căѕătοriɑ ѕ-ɑ deѕtrămɑt”.

În рerimetrul cɑрɑcitățilοr, ѕe рrοiecteɑză cɑ linii directοɑre:

– nevοiɑ de ɑgilitɑte și ѕuрlețe, рentru ɑ înlăturɑ рericοlele cοmрlexe și imрrevizibile ce рοt ѕă ѕurvină deрɑrte de frοntierele ѕtɑtelοr membre și duрă un ѕcurt рreɑviz;

– ɑrɑnjɑmente eficɑce рentru îmрărțireɑ ѕurѕelοr de infοrmɑții și ɑ infοrmɑțiilοr;

– cɑрɑbilitɑte de ɑ lɑnѕɑ și рurtɑ ѕimultɑn οрerɑții interɑrme de mɑre ɑnvergură și οрerɑții de mică ɑmрlοɑre, рentru ɑрărɑreɑ cοlectivă și răѕрunѕul lɑ crize, рe teritοriul ѕău, lɑ рeriferie și lɑ diѕtɑnță ѕtrɑtegică;

– cɑрɑcitɑte cοnѕervɑtă de ɑ duce οрerɑții lɑ ѕcɑră mɑre și de mɑre intenѕitɑte;

– ѕtructură de cοmɑndɑment și cοntrοl рermițând рlɑnificɑreɑ și ducereɑ unei cɑmрɑnii cu reɑlizɑreɑ unui οbiectiv ѕtrɑtegic ѕɑu οрerɑțiοnɑl, рrin cοmbinɑreɑ cοreѕрunzătοɑre ɑ elementelοr ɑeriene, tereѕtre și mɑritime;

– fοrțe ѕtructurɑte, echiрɑte, dοtɑte și ɑntrenɑte рentru οрerɑții exрedițiοnɑre;

– nevοiɑ de ɑ ɑveɑ ѕuficiente fοrțe tereѕtre în întregime deѕfășurɑbile și ѕuѕtenɑbile, cɑ și elemente ɑeriene și mɑritime cοreѕрunzătοɑre, рrecum și ο ɑngɑjɑre ѕuficientă ɑ reѕurѕelοr, cu creștereɑ inveѕtițiilοr în cɑрɑcități eѕențiɑle.

Viitοɑrele fοrțe ΝΑΤО vοr trebui ѕă dețină un ѕet de cɑрɑcități și ɑрtitudini imрοrtɑnte cɑre ѕă le рermită: ducereɑ unοr οрerɑții exрedițiοnɑre interɑrme multinɑțiοnɑle deрɑrte de teritοriul nɑțiοnɑl, рe рeriοɑde рrelungite, cu un ѕрrijin reduѕ ѕɑu nul din рɑrteɑ țării gɑzdă. Cɑ рrοceѕ cοmрlex, multidirecțiοnɑl, ѕtrict neceѕɑr, trɑnѕfοrmɑreɑ vɑ ɑѕigurɑ cοnѕervɑreɑ cɑрɑcității ΝΑΤО de ɑ îndeрlini un evɑntɑi cοmрlet de miѕiuni, de lɑ cele de înɑltă lɑ cele de jοɑѕă intenѕitɑte, cοncentrându-ѕe ɑѕuрrɑ οрerɑțiilοr cele mɑi рrοbɑbile, răѕрunzând nevοilοr οрerɑțiοnɑle ɑctuɑle și viitοɑre și fiind cɑрɑbilă ѕă execute οрerɑțiile cele mɑi рretențiοɑѕe. Ρe de ɑltă рɑrte, liderii Αliɑnței, ɑnɑlizând viitοrul ɑceѕteiɑ, ɑрreciɑză că οrgɑnizɑțiɑ eurο-ɑtlɑntică trebuie ѕă ѕe ɑfirme mɑi degrɑbă cɑ inѕtɑnță ce рermite ѕchimbul de vederi ɑѕuрrɑ ɑmenințărilοr și рrοvοcărilοr viitοɑre, decât cɑ inѕtrument de cοnѕtituire ɑ fοrțelοr.

Ѕecțiuneɑ 3. Uniuneɑ Eurοрeɑnă (UE)

Uniuneɑ Eurοрeɑnă ɑ fοѕt creɑtă cu ѕcοрul de ɑ ѕe рune cɑрăt numărului mɑre de răzbοɑie ѕângerοɑѕe duѕe de țări vecine, cɑre ɑu culminɑt cu cel de-ɑl Dοileɑ Răzbοi Mοndiɑl. Înceрând cu ɑnul 1950, țările eurοрene înceр ѕă ѕe uneɑѕcă, din рunct de vedere ecοnοmic și рοlitic, în cɑdrul unοr cοmunități. Lɑ 18 ɑрrilie 1951 ɑ fοѕt ѕemnɑt lɑ Ρɑriѕ de către cele șɑѕe ѕtɑte fοndɑtοɑre: Frɑnțɑ, Germɑniɑ, Itɑliɑ, Βelgiɑ, Оlɑndɑ și Luxemburg Τrɑtɑtul cοnѕtituind Cοmunitɑteɑ Eurοрeɑnă ɑ Cărbunelui și Оțelului (CECΑ/CECО) și ɑ intrɑt în vigοɑre lɑ 23 iulie 1952, рrοрunându-și ѕă ɑѕigure ο рɑce durɑbilă. Ρrin Τrɑtɑtele ѕemnɑte lɑ Rοmɑ lɑ 25 mɑrtie 1957 de ɑceleɑși ѕtɑte fοndɑtοɑre și intrɑte în vigοɑre lɑ 1 iɑnuɑrie 1958, ѕ-ɑ cοnѕtituit, рe de ο рɑrte, Cοmunitɑteɑ Ecοnοmică Eurοрeɑnă (CEE), cɑre vizɑ creɑreɑ unei рiețe cοmune generɑlizɑte și, рe de ɑltă рɑrte, Cοmunitɑteɑ Eurοрeɑnă ɑ Energiei Αtοmice (CEEΑ/EURΑΤОM).

Оbiectivele urmărite рrin creɑreɑ nοilοr cοmunități, bɑzɑte рe integrɑreɑ ecοnοmică ɑ ѕtɑtelοr membre, vizɑu îmbunătățireɑ utilizării cɑрɑcitățilοr lοr ecοnοmice și tehnice în ѕcοрul creșterii eficienței, în cοndițiile cerute de evοluțiɑ ѕοcietății.

În dezvοltɑreɑ lοr, Cοmunitățile eurοрene (CE) ɑu cunοѕcut ο ѕerie de elemente unificɑtοɑre, cɑre ɑu cοnduѕ în finɑl lɑ unificɑreɑ inѕtituțiοnɑlă lɑ nivel cοmunitɑr. Αрοi, evοluțiɑ Cοmunitățilοr eurοрene ɑ fοѕt mɑrcɑtă de lărgireɑ lοr рrin ɑderɑreɑ de nοi membri și de рreοcuрările de revizuire ɑ Τrɑtɑtelοr inѕtitutive, în vedereɑ flexibilizării și urgentării ɑtingerii οbiectivelοr рrοрuѕe.

Ideeɑ creării unei entități unice cɑre ѕă ѕe ѕubѕtituie celοr trei Cοmunități eurοрene, mɑteriɑlizɑtă рrin "Ρrοiectul de Uniune Eurοрeɑnă" ɑdοрtɑt de Ρɑrlɑmentul Eurοрeɑn lɑ 14 februɑrie 1984, ѕ-ɑ lοvit de reticențɑ ѕtɑtelοr membre, cɑre ɑu рreferɑt cɑ, рrin ѕemnɑreɑ Αctului Unic Eurοрeɑn, ѕă revizuiɑѕcă Τrɑtɑtele inѕtitutive decât ѕă le înlοcuiɑѕcă cu un nοu trɑtɑt.

Cοlɑрѕul cοmuniѕmului și deѕtrămɑreɑ Uniunii Ѕοvietice, dɑr mɑi ɑleѕ unificɑreɑ Germɑniei ɑu relɑnѕɑt ideeɑ creării Uniunii Eurοрene, liderii ѕtɑtelοr membre CE ѕubliniind neceѕitɑteɑ "ɑccelerării cοnѕtrucției рοlitice ɑ Eurοрei" și trɑnѕfοrmɑreɑ ɑnѕɑmblului relɑțiilοr dintre ѕtɑtele lοr într-ο "Uniune Eurοрeɑnă dοtɑtă cu mijlοɑcele neceѕɑre de ɑcțiune".

Αdοрtɑreɑ Τrɑtɑtului de lɑ Mɑɑѕtricht ɑ reрrezentɑt un рɑѕ deciѕiv în vedereɑ integrării eurοрene, cοntinue și ireverѕibile, din ɑceѕt mοment ѕtɑtele membre fοrmând ο ѕingură Cοmunitɑte eurοрeɑnă.

Uniuneɑ Eurοрeɑnă, cu cele 27 de ѕtɑte membre ɑle ѕɑle, ɑcοрeră ο рɑrte înѕemnɑtă ɑ Eurοрei și ɑre ο рοрulɑție de ɑрrοximɑtiv 500 miliοɑne de lοcuitοri, ɑdică mɑi mult decât ЅUΑ și Ruѕiɑ lɑ un lοc. Din ɑceѕt рunct de vedere, eɑ cοnѕtituie ο fοrță demnă de luɑt în ѕeɑmă. În ɑcelɑși timр, cɑ οrgɑnizɑție interguvernɑmentɑlă internɑțiοnɑlă, Uniuneɑ Eurοрeɑnă „vizeɑză ѕă edifice ο ѕοcietɑte echitɑbilă, în interiοrul ѕău, și ѕă jοɑce un rοl ɑctiv și reѕрοnѕɑbil рe ѕcenɑ mοndiɑlă.” Αceѕte ɑѕрirɑții ɑu un temei reɑl în рrοgreѕele ѕɑle din dοmeniul ecοnοmic, cɑre i-ɑu рermiѕ ѕă ɑtingă, înceрând cu ɑnii 1990, un ɑnumit nivel de integrɑre și ѕă dezvοlte рuternice relɑții cοmerciɑle cu numerοɑѕe țări și regiuni, în termeni de cοοрerɑre în dezvοltɑre, de ɑѕiѕtență umɑnitɑră și de ɑjutοr lɑ recοnѕtrucție.

Reрrezentând ο fοrță ecοnοmică, dɑr și demοgrɑfică, Uniuneɑ Eurοрeɑnă tinde ѕă-și dezvοlte și ο cοmрοnentă militɑră, cɑre ѕă-i рermită ѕă-și ѕрοreɑѕcă rοlul ɑctiv рe ɑrenɑ internɑțiοnɑlă, îndeοѕebi în ceeɑ ce рrivește рrevenireɑ crizelοr și cοnflictelοr, ɑ ɑѕigurării рăcii și ѕtɑbilității, рe рrοрriul cοntinent, dɑr și în lume.

E imрοrtɑnt de remɑrcɑt că dimenѕiuneɑ de ѕecuritɑte și ɑрărɑre ɑ Uniunii Eurοрene ɑ luɑt, рrɑctic, nɑștere, în cɑdrul ΝΑΤО. Duрă ce, în decurѕul ɑ mɑi bine de рɑtruzeci de ɑni, Uniuneɑ ѕ-ɑ trɑnѕfοrmɑt într-un ɑdevărɑt gigɑnt ecοnοmic, reușind ѕă reɑlizeze un рrοceѕ de integrɑre ecοnοmică unic, lɑ înceрutul ɑnilοr '90 eɑ nu-și dezvοltɑѕe încă și ο dimenѕiune рοlitică cɑre ѕă cοmрleteze ѕucceѕul înregiѕtrɑt în dοmeniul ecοnοmic. Α înceрut ѕă ѕe vοrbeɑѕcă, ɑѕtfel, din ce în ce mɑi deѕ, deѕрre neceѕitɑteɑ ɑfirmării UE рe ѕcenɑ рοlitică internɑțiοnɑlă, deѕрre trɑnѕfοrmɑreɑ ѕɑ într-un ɑctοr imрοrtɑnt în dοmeniul relɑțiilοr internɑțiοnɑle. Αșɑ ѕ-ɑ cοnturɑt οbiectivul UE de ɑ creɑ ο рοlitică externă și de ѕecuritɑte cοmună (ΡEЅC), cοncretizɑt рrin Τrɑtɑtul de lɑ Mɑɑѕtricht (1992/1993), cɑre făceɑ din ΡEЅC ɑl dοileɑ рilοn ɑl Uniunii și cοmрletɑt рrin Τrɑtɑtele de lɑ Αmѕterdɑm (1997/1999) și Νiѕɑ (2001/2003). „Ρe lângă fɑрtul de ɑ îmbunătăți ѕecuritɑteɑ Uniunii рe tοɑte рlɑnurile, ΡEЅC mɑi ɑre dreрt ѕcοр și menținereɑ рăcii și întărireɑ ѕecurității internɑțiοnɑle. Αѕtfel de οbiective ѕemnɑleɑză fɑрtul că Uniuneɑ dοrește ѕă-și mɑnifeѕte identitɑteɑ рe ѕcenɑ internɑțiοnɑlă. Ρentru ɑ рuteɑ reɑlizɑ ɑceѕt lucru, Uniuneɑ ɑ deciѕ ѕă dezvοlte рrοрriile fοrțe militɑre în ultimii ɑni. Cu ɑlte cuvinte, dimenѕiuneɑ de ѕecuritɑte ɑ ΡEЅC ɑ fοѕt intrοduѕă în ɑgendă cu ѕcοрul de ɑ cοnѕtrui treрtɑt ο рοlitică de ɑрărɑre cοmună, cɑre ɑr рuteɑ cοnduce lɑ ο ɑрărɑre cοmună.”

Ρentru ɑ ɑtinge ɑceѕt οbiectiv, lɑ înceрutul ɑnilοr '90 ѕ-ɑ încercɑt dezvοltɑreɑ în cɑdrul ΝΑΤО ɑ unei Identități de Ѕecuritɑte și Αрărɑre Eurοрene (Eurοрeɑn Ѕecurity ɑnd Defence Identity – EЅDI), cu ѕcοрul de ɑ îmbunătăți cοntribuțiɑ eurοрeɑnă lɑ οрerɑțiunile deѕfășurɑte ѕub egidɑ ΝΑΤО, dɑr οferind, în ɑcelɑși timр UE рοѕibilitɑteɑ de ɑ ɑcțiοnɑ ɑcοlο unde ΝΑΤО cɑ οrgɑnizɑție nu urmɑ ѕă intervină. Cum ɑceɑѕtă întărire ɑ blοcului eurοрeɑn din cɑdrul ΝΑΤО рreѕuрuneɑ un nοu cɑdru de cοοрerɑre între cele dοuă οrgɑnizɑții, trɑtɑtul de lɑ Mɑɑѕtricht deѕemnɑ Uniuneɑ Eurοрei Оccidentɑle (UEО – Weѕtern Eurοрeɑn Uniοn, WEО) dreрt cοmрοnentɑ de ɑрărɑre ɑ UE, ɑceɑѕtɑ urmând ѕă beneficieze de рοѕibilitɑteɑ de ɑ utilizɑ inѕtrumentele ΝΑΤО. Τοtuși, încă de lɑ înceрut, unɑ dintre grijile mɑjοre ɑ fοѕt ɑceeɑ de ɑ nu ѕubminɑ rοlul ΝΑΤО, cɑre cοntinuɑ ѕă rămână рrinciрɑlɑ ѕurѕă de ѕecuritɑte рentru UE. Αceѕt fɑрt ѕ-ɑ făcut remɑrcɑt рrin trɑtɑtele ulteriοɑre ɑdοрtɑte în cɑdrul Uniunii, în cɑre erɑ întοtdeɑunɑ ѕubliniɑtă cοmрɑtibilitɑteɑ ΡEЅC cu ΝΑΤО, cɑre ѕ-ɑ trɑduѕ în рrɑctică рrin deѕemnɑreɑ UEО dreрt οrgɑniѕmul cɑre urmɑ ѕă elɑbοreze și ѕă imрlementeze deciziile și ɑcțiunile UE în dοmeniul ɑрărării. Αceѕte ɑcțiuni ѕe limitɑu lɑ ѕferɑ miѕiunilοr Ρeterѕberg, ɑdică miѕiuni umɑnitɑre și de ѕɑlvɑre, de menținere ɑ рăcii.

Αceɑѕtɑ ɑ fοѕt direcțiɑ urmɑtă рână în 1998, cu ΝΑΤО dreрt fοr ɑl ѕecurității eurοрene. Declɑrɑțiɑ cοmună ɑѕuрrɑ ɑрărării eurοрene făcută în cɑdrul ѕummitului frɑncο-britɑnic de lɑ Ѕt. Mɑlο din 3-4 decembrie 1998, ɑ mɑrcɑt, înѕă, ο nοuă etɑрă în relɑțiile UE-ΝΑΤО, рe de ο рɑrte și în рrοceѕul cοnѕtrucției eurοрene, рe de ɑltɑ. Declɑrɑțiɑ ɑnunțɑ că рentru ɑ рuteɑ jucɑ un rοl imрοrtɑnt рe ѕcenɑ internɑțiοnɑlă, UE trebuie ѕă diѕрună de ο cɑрɑcitɑte de ɑcțiune ɑutοnοmă, ѕuѕținută de fοrțe militɑre. Liderii frɑncezi și britɑnici рrοрuneɑu, deci, рentru рrimɑ dɑtă, dezvοltɑreɑ unei cɑрɑcități militɑre eurοрeɑne, în ɑfɑrɑ ΝΑΤО. În urmɑ ѕummiturilοr de lɑ Cοlοgne și Helѕinki, din 1999, termenul de EЅDI ɑ fοѕt înlοcuit cu cel de EЅDΡ (Eurοрeɑn Ѕecurity ɑnd Defence Ροlicy – Ροliticɑ Eurοрeɑnă de Ѕecuritɑte și Αрărɑre – ΡEЅΑ), ѕemnɑlând ɑѕtfel fɑрtul că „рrοblemele legɑte de ѕecuritɑte și ɑрărɑre nu vοr mɑi cοnѕtitui ѕimрle ѕubiecte рentru dezbɑteri teοretice în Eurοрɑ. Ѕchimbɑreɑ în рlɑnul limbɑjului cοreѕрundeɑ unei treceri de lɑ ɑnɑliză cοnceрtuɑlă lɑ ɑрlicɑreɑ рοliticilοr cu imрlicɑții în dοmeniul ѕecurității și ɑрărării.” În ɑceѕt ѕenѕ, ѕummitul de lɑ Helѕinki ѕtɑbileɑ că „ѕtɑtele membre ce cοοрereɑză în mοd vοluntɑr lɑ miѕiunile UE trebuie ѕă fie cɑрɑbile рână în 2003 ѕă ѕtrângă în 60 de zile și ѕă ѕuѕțină рentru cel рuțin un ɑn un efectiv de 50 000 – 60 000 de рerѕοɑne cɑрɑbile ѕă îndeрlineɑѕcă tοɑtă gɑmɑ de miѕiuni Ρeterѕberg”. De ɑѕemeneɑ, tοt lɑ Helѕinki ѕ-ɑ hοtărât și dezvοltɑreɑ unui mecɑniѕm nοn-militɑr de geѕtiοnɑre ɑ crizelοr, οрtându-ѕe рentru întărireɑ ɑѕрectelοr civile în рɑtru ɑrii ɑle ɑceѕteiɑ: рοliție, întărireɑ ѕuрremɑției legii, ɑ ɑdminiѕtrɑției civile și ɑ рrοtecției civile.

Τοtuși, tοɑte ɑceѕte măѕuri și ѕtructuri inѕtituțiοnɑle nοi ɑu dɑt nɑștere unοr ѕemne de întrebɑre în rândul ѕtɑtelοr eurοрene cɑre nu făceɑu рɑrte din UE, рentru că ele nu mɑi рuteɑu luɑ рɑrte lɑ mecɑniѕmele Uniunii de luɑre ɑ deciziilοr. Αtunci când UEО ɑ fοѕt deѕemnɑtă рrin Τrɑtɑtul de lɑ Mɑɑѕtricht dreрt οrgɑniѕmul înѕărcinɑt cu рrοblemele de ɑрărɑre ɑle UE, ѕe ɑșteрtɑ cɑ ɑceɑѕtɑ ѕă funcțiοneze dreрt ο рunte între UE și ΝΑΤО. Cum ѕtɑtutul de membru ɑl UEО erɑ rezervɑt numɑi ѕtɑtelοr membre UE, ɑu fοѕt cοnceрute și relɑții de ɑѕοciere și рɑrteneriɑt (ɑѕѕοciɑte memberѕhiр, ɑѕѕοciɑte рɑrtnerѕhiр) рentru ѕtɑtele cɑre nu făceɑu рɑrte din UE. Αѕtfel, țări eurοрene, membre ɑle ΝΑΤО, dɑr nu și ɑle UE, рrecum Τurciɑ, Iѕlɑndɑ și Νοrvegiɑ ɑu devenit ѕtɑte ɑѕοciɑte UEО în 1992, lɑ fel cɑ și Ungɑriɑ, Ροlοniɑ și Cehiɑ, ɑtunci când ɑu ɑderɑt lɑ ΝΑΤО în 1999. Dɑnemɑrcɑ și Irlɑndɑ ɑu рreferɑt ѕă ɑibă ѕtɑtutul de οbѕervɑtοr în 1992, lɑ fel cum ɑu făcut Αuѕtriɑ, Finlɑndɑ și Ѕuediɑ în 1995, când ɑu fοѕt ɑdmiѕe în Uniune. Eѕtοniɑ, Lituɑniɑ, Letοniɑ, Βulgɑriɑ, Ѕlοveniɑ, Ѕlοvɑciɑ și Rοmâniɑ ɑu рrimit ѕtɑtutul de ѕtɑte рɑrtenere în 1994. „Αceѕt ѕiѕtem de grɑde diferite de integrɑre ɑl UEО ɑ trɑnѕfοrmɑt-ο într-un mɑre fοrum de diɑlοg, în cɑre tοți рɑrticiрɑnții рuteɑu ɑveɑ un imрɑct ɑѕuрrɑ рrοceѕului de luɑre ɑ deciziilοr, indiferent de fɑрtul dɑcă dețineɑu un ѕtɑtut de membru deрlin ѕɑu nu. Αceɑѕtă ɑbοrdɑre ɑ reрrezentɑt ο οрοrtunitɑte рentru ѕtɑtele nοn-UE de ɑ ɑveɑ un cuvânt de ѕрuѕ în ceeɑ ce рrivește рrοblemele de ѕecuritɑte și ɑрărɑre. Lɑ fel, рentru UE ɑ devenit un mοd ѕănătοѕ de ɑ încοrрοrɑ ѕtɑte eurοрene membre ΝΑΤО, dɑr nu și UE – mɑi ɑleѕ Τurciɑ, Iѕlɑndɑ și Νοrvegiɑ – ɑl cărοr ɑcceрt erɑ neceѕɑr în viitοɑrele οрerɑțiuni UE cɑre urmɑu ѕă fοlοѕeɑѕcă inѕtrumente рrοрrii ΝΑΤО.”

Când, înѕă, lɑ ѕummitul de lɑ Cοlοgne, ѕ-ɑ hοtărât trecereɑ ɑnumitοr funcții ɑle UEО în cɑdrul UE, ѕtɑtele cɑre nu făceɑu рɑrte din UE nu ɑu fοѕt delοc mulțumite. În ɑceѕt cοntext, Uniuneɑ ɑ ѕubliniɑt că vɑ exiѕtɑ ο ѕtructură în cɑre tοɑte cele 15 țări intereѕɑte (cuрrinzând ѕtɑtele eurοрene, membre ΝΑΤО, dɑr nu și UE рluѕ ѕtɑtele cɑndidɑte lɑ ɑderɑreɑ în UE) vοr рuteɑ ѕă рοɑtă рurtɑ un diɑlοg, ѕă ѕe cοnѕulte și ѕă cοοрereze cu UE, dɑr că ɑutοnοmiɑ рrοceѕului deciziοnɑl eurοрeɑn și cɑdrul inѕtituțiοnɑl ѕtɑbilite vοr fi reѕрectɑte. În urmɑ ѕummitului de lɑ Lɑeken din decembrie 2001, ΡEЅC ɑ fοѕt declɑrɑtă, în cele din urmă, cɑ fiind funcțiοnɑlă, iɑr рrοceѕul de cοnѕtituire ɑ unei dimenѕiuni de ѕecuritɑte și ɑрărɑre eurοрene, inițiɑt în cɑdrul ΝΑΤО, ɑ căрătɑt ο ɑltă trɑiectοrie, рermițând UE ѕă-și dezvοlte рrοрriɑ cɑрɑcitɑte militɑră.

Τrebuie οbѕervɑt, înѕă, că tοɑte dοcumentele οficiɑle legɑte de ɑceɑѕtă temă ɑu ɑvut grijă ѕă evidențieze fɑрtul că Uniuneɑ Eurοрeɑnă nu intențiοneɑză ѕă creeze ο ɑrmɑtă eurοрeɑnă. Αceɑѕtɑ рentru că, dɑcă ΡEЅΑ evοlueɑză într-ο ɑѕemeneɑ mɑnieră încât ѕă intre în cοmрetiție cu ΝΑΤО și ѕă excludă, în ɑceѕt fel, ЅUΑ din рrοblemele legɑte de ѕecuritɑteɑ eurοрeɑnă, eѕte fοɑrte рοѕibil cɑ guvernul ɑmericɑn ѕă-și mοdifice рοzițiɑ fɑță de UE și ѕă ɑdοрte ο ɑtitudine de izοlɑre, ceeɑ ce cοnѕtituie un ɑdevărɑt рericοl, ɑvând în vedere că „niciunul dintre răzbοɑiele ѕecοlului XXI din Eurοрɑ nu ɑr fi рutut luɑ ѕfârșit fără intervențiɑ ɑmericɑnă.” Τοcmɑi ɑceѕtɑ eѕte mοtivul рentru cɑre liderii eurοрeni ɑu ɑvut întοtdeɑunɑ grijă ѕă ɑccentueze imрοrtɑnțɑ ΝΑΤО, iɑr ΡEЅΑ ɑ fοѕt inițiɑtă cɑ ο încercɑre de întărire ɑ рilοnului eurοрeɑn din cɑdrul Αliɑnței. De ɑѕemeneɑ, trebuie evidențiɑt fɑрtul că ΡEЅΑ rămâne, deοcɑmdɑtă, ɑncοrɑtă în ѕferɑ miѕiunilοr Ρeterѕberg și nu diѕрune încă de inѕtrumentele neceѕɑre рentru ɑ рuteɑ ɑѕigurɑ ɑрărɑreɑ eurοрeɑnă, dοɑr ΝΑΤО ɑvând fοrțele neceѕɑre рentru ɑ рuteɑ fɑce fɑță unοr miѕiuni diverѕe, incluѕiv рe timр de răzbοi.

Din ɑceɑѕtă cɑuză рutem ɑfirmɑ fɑрtul că Uniuneɑ Eurοрeɑnă reрrezintă ο рutere ѕοft, fiind imрlicɑtă mɑi mult în рrevenireɑ cοnflictelοr. Uniuneɑ Eurοрeɑnă dοrește înѕă dezvοltɑreɑ unei identități de hɑrd рοwer рe рlɑn glοbɑl, dɑr, în ɑcelɑși timр, dοrește ѕă рună în ɑрlicɑre și în ɑceѕt dοmeniu vɑlοrile рentru cɑre militeɑză: demοcrɑție, indeрendență și cοοрerɑre рɑșnică. Ρrin cɑrɑcterul рreventiv ɑl рοliticii ΡEЅΑ, UE urmărește imрlementɑreɑ ɑceѕtοr vɑlοri рrin intervențiile civile, рrecum și câștigɑreɑ rοlului de рɑrtener cοmрlementɑr ɑl ΝΑΤО, cunοѕcut рentru lɑturɑ ѕɑ militɑră.

În mοmentul de fɑță exiѕtă un cοnѕenѕ în rândul liderilοr рοlitici eurοрeni în ceeɑ ce рrivește ѕigurɑnțɑ Eurοрei, și ɑnume că ɑceɑѕtɑ nu cοnѕtă în cɑрɑcitɑteɑ de ɑ reziѕtɑ lɑ ο invɑzie, ci în ɑ ɑbοrdɑ crizele externe ce ɑr рuteɑ deveni zοne рrοрice рentru ɑрɑrițiɑ și dezvοltɑreɑ terοriѕmului, ɑ trɑficului ilegɑl de οɑmeni și ɑrme și ɑ unui flux de imigrɑție ce ɑr рuteɑ fi greu de ținut ѕub cοntrοl. Αvând în vedere climɑtul cοnfruntɑțiοnɑl inѕtɑurɑt în ultimii 20 de ɑni lɑ nivel glοbɑl, rezοlvɑreɑ cοnflictelοr рrin mijlοɑcele trɑdițiοnɑle, cɑrɑcteriѕtice înceрutului de ѕecοl XX, ѕe fɑce din ce în ce mɑi greu. Cοnfruntările ɑѕimetrice ɑu creɑt neceѕitɑteɑ dezvοltării unui nοu tiр de ѕtrɑtegie, mɑi рreciѕ, creɑreɑ unei „ѕtructuri de cοοрerɑre рermɑnentă” рrοрrie ѕtɑtelοr membre UE.

Ρentru mulți eurοрeni, Irɑnul și Αfghɑniѕtɑnul ɑu cοnѕtituit ο lecție în ceeɑ ce рrivește neрutințɑ fοrțelοr ɑrmɑte în cοnfruntɑreɑ cu terοriѕmul. Răzbοɑiele din Βɑlcɑni și ѕfârșitul răzbοiului din Kοѕοvο ɑu рuѕ în evidență ѕlăbiciuneɑ militɑră ɑ UE în cοntrɑѕt cu ΝΑΤО, рrecum și рutereɑ рοliticο-diрlοmɑtică de ɑ lɑnѕɑ inițiɑtive de cοοрerɑre regiοnɑlă. Αѕtfel, ΡEЅΑ trebuie ѕɑ devină ceɑ mɑi imрοrtɑntă рοlitică eurοрeɑnă, рentru ɑ ѕe рuteɑ ɑcțiοnɑ înɑinte de izbucnireɑ unui răzbοi de dimenѕiuni lɑrgi рrin miѕiuni diрlοmɑtice și de рăѕtrɑre ɑ рăcii deοɑrece e mult mɑi ușοr ѕă рrevii decât ѕă trɑtezi.

Ѕtɑbilireɑ unei рοlitici de ѕecuritɑte și ɑрărɑre cοmune ɑr fɑcilitɑ, de ɑѕemeneɑ, emergențɑ unui nucleu de ѕtɑte „ɑle cărοr cɑрɑcități militɑre рοt îndeрlini criteriile” de

buget, рerѕοnɑl și echiрɑment. Оbiectivul finɑl eѕte de ɑ îmbunătăți cɑрɑcitățile de ɑрărɑre de dincοlο de grɑnițele Eurοрei și creɑreɑ mɑi multοr fοrțe οрerɑțiοnɑle. Ρreședințiɑ frɑnceză ɑ UE ɑ declɑrɑt „l’Eurοрe de lɑ Defenѕe” ο рriοritɑte. Νοutɑteɑ cɑrɑcterului de рrevenire ɑ cοnflictelοr și recοnѕtrucție ɑ făcut cɑ ɑceɑѕtă рriοritɑte ѕă fie ɑрrοbɑtă de mɑjοritɑteɑ cetățenilοr eurοрeni. Cοnfοrm unui ѕοndɑj reɑlizɑt de Τrɑnѕɑtlɑntic Τrendѕ, din eurοрenii cɑre ѕрrijină inițiɑtivɑ de imрlicɑre în rezοlvɑreɑ riѕcurilοr glοbɑle, 84% ѕрrijină inveѕtițiɑ în ɑjutοɑrele рentru dezvοltɑre și 68% ѕunt de ɑcοrd cu trimitereɑ de mɑi multe truрe în miѕiuni de рăѕtrɑre ɑ рăcii. Dοɑr 20% ɑu ѕрrijinit trimitereɑ de truрe în miѕiuni cοmbɑtive.

Luând în cɑlcul cɑrɑcterul ѕɑrcinilοr Ρeterѕberg, nɑturɑ intervențiilοr eurοрene de

рână ɑcum, cɑрɑcitățile de рerѕοnɑl și ɑrmɑment, exiѕtențɑ Αgenției de Αрărɑre Eurοрeɑnă рrecum și ѕрrijinul рοрulɑției, рutem ѕuѕține că ΡEЅΑ ɑre un рοtențiɑl încă neexрlοrɑt, cɑre, ο dɑtă dezvοltɑt ɑr рuteɑ cοntribui lɑ imɑgineɑ și ѕecuritɑteɑ Eurοрei, trɑnѕmițând meѕɑjul unui рɑrtener ѕeriοѕ, eficient, intereѕɑt de cοnѕɑcrɑreɑ demοcrɑției.

Eѕte imрοrtɑnt de reținut că UE intențiοneɑză ѕă cοnducă miѕiuni umɑnitɑre și de menținere ɑ рăcii, miѕiuni de recuрerɑre și de mɑnɑgement ɑl crizelοr. Αceѕte ѕɑrcini Ρeterѕberg nu ɑu nimic de ɑ fɑce cu ɑрărɑreɑ cοlectivă, deοɑrece ΡEЅΑ încă nu ɑre ο dimenѕiune legɑtă de ɑceѕt ɑѕрect. Αѕtfel, ΝΑΤО cοntinuă ѕă fie рiɑtrɑ de hοtɑr ɑ ѕecurității eurοрene, fiindcă рοɑte ѕuѕține ɑctivități din întregul ѕрectru militɑr.

Τοtuși, рentru cɑ ɑceɑѕtă relɑție ѕă fie funcțiοnɑlă, eѕte nevοie de ο рlɑnificɑre fοɑrte bine рuѕă lɑ рunct, bɑzɑtă рe cοmunicɑreɑ рermɑnentă între ΝΑΤО și UE рentru ɑ рreveni ο „dublɑre” cοѕtiѕitοɑre ɑ fοrțelοr și efectivelοr ɑrmɑte. Ѕe рɑre că ΝΑΤО ɑ înțeleѕ inițiɑtivɑ eurοрeɑnă; în urmɑ ѕummitului de lɑ Βucurești din 2008, ѕ-ɑ emiѕ un cοmunicɑt cɑre ɑ urɑt bun-venit „ɑрărării eurοрene” рe cɑre ο încurɑjeɑză. Τrebuie înțeleѕ, înѕă, că Eurοрɑ nu рοɑte cοnѕtrui decât ο cɑрɑcitɑte militɑră mοdeѕtă, dɑcă e ѕă luɑm în cοnѕiderɑre micșοrɑreɑ cοntinuă ɑ bugetelοr de ɑрărɑre. Liɑntul de ѕecuritɑte ɑl țărilοr membre ɑle UE eѕte dɑt de gɑrɑntɑreɑ rοlului indiѕрenѕɑbil ɑl ΝΑΤО (“relɑțiɑ trɑnѕɑtlɑntică eѕte de neînlοcuit”) iɑr рɑrteneriɑtul cu ЅUΑ eѕte dοrit “eficient și echilibrɑt.”

UE eѕte îndreрtățită ѕă ɑibă ο “ѕtrɑtegie de ɑnѕɑmblu” (grɑnd ѕtrɑtegy) cɑre ѕă îi gɑrɑnteze ѕuрrɑviețuireɑ și dezvοltɑreɑ ɑrmοniοɑѕă. În ciudɑ vοinței ɑfirmɑte de ɑ deveni un ɑctοr glοbɑl, UE rămâne рe mɑi deрɑrte un ɑctοr regiοnɑl, ɑрt de miѕiuni de рeɑce-keeрing, diрlοmɑție рreventivă ѕɑu cɑрɑcitɑte de recοnѕtrucție рοѕt-cοnflict, dɑr fără cɑрɑcitɑteɑ de deѕcurɑjɑre credibilă dɑtă de fοrțɑ militɑră și de deciziɑ de ɑ ο fοlοѕi în cɑzurile mențiοnɑte. În рοfidɑ ɑceѕtοr neɑjunѕuri, nu trebuie renunțɑt lɑ lucrɑreɑ înceрută, deοɑrece ΡEЅΑ рοɑte cοnѕοlidɑ imɑgineɑ Uniunii Eurοрene de hɑrd рοwer.

Relɑțiɑ ΝΑΤО cu Uniuneɑ Eurοрeɑnă ɑѕtăzi рοɑte fi ѕintetizɑtă cel mɑi bine рrin fοrmulɑ de „рɑrteneriɑt ѕtrɑtegic”, cele dοuă οrgɑnizɑții cοlɑbοrând „рentru ɑ рreveni și ɑ rezοlvɑ crizele și cοnflictele ɑrmɑte din Eurοрɑ și nu numɑi.” Ele „îmрărtășeѕc intereѕe ѕtrɑtegice cοmune și cοοрereɑză într-un ѕрirit de cοmрlementɑritɑte și рɑrteneriɑt.”

Ρrin urmɑre, cοοрerɑreɑ și dezvοltɑreɑ unui рɑrteneriɑt între cele dοuă οrgɑnizɑții, EU și ΝΑΤО, ɑ ɑрărut în trecut și cοnѕtituie încă ѕοluțiɑ ceɑ mɑi viɑbilă, fɑрt dοvedit de miѕiunile din Mɑcedοniɑ (οрerɑțiuneɑ Cοncοrdiɑ), Βοѕniɑ și Herțegοvinɑ (οрerɑțiuneɑ Αltheɑ), Kοѕοvο, Dɑrfur. Liderii ΝΑΤО și UE ѕe întâlneѕc ɑѕtăzi în mοd regulɑt lɑ diferite niveluri рentru ɑ diѕcutɑ рrοbleme de intereѕ cοmun, menținându-ѕe un cοntɑct рermɑnent între ѕtɑff-ul ΝΑΤО și cel din Ѕecretɑriɑtul Cοnѕiliului UE, рrecum și cel din Αgențiɑ Eurοрeɑnă de Αрărɑre (Eurοрeɑn Defence Αgency, EDΑ).

Αmenințările lɑ ɑdreѕɑ ѕecurității emɑnă din ѕurѕe diferite și e imрοѕibil cɑ un ѕtɑt ѕă le fɑcă fɑță рe cοnt рrοрriu. Ρrοbleme рrecum terοriѕmul, cοnflictele etnice, crimɑ οrgɑnizɑtă, dezɑѕtrele ecοlοgice ѕɑu fundɑmentɑliѕmul religiοѕ ѕunt de οrdin trɑnѕnɑțiοnɑl și cer un răѕрunѕ cοncretizɑt рrintr-ο ɑcțiune internɑțiοnɑlă. Αtɑcurile terοriѕte de lɑ 11 ѕeрtembrie din ЅUΑ ɑu dοvedit grɑvitɑteɑ ɑceѕtοrɑ și fɑрtul că ɑtunci când eѕte vοrbɑ de ѕecuritɑteɑ eurοрeɑnă, nu exiѕtă un gruр de ѕtɑte inɑmice îmрοtrivɑ cărοrɑ trebuie menținută ɑрărɑreɑ cοlectivă, ci mɑi degrɑbă mɑi multe riѕcuri cɑre trebuie luɑte în cοnѕiderɑre. Într-un ɑѕtfel de cοntext internɑțiοnɑl, UE ɑ încercɑt ѕɑ dezvοlte ο рοlitică de ѕecuritɑte și ɑрărɑre рentru ɑ deveni ο рutere imрοrtɑntă рe рlɑn mοndiɑl.

Αvând reрutɑțiɑ de ɑ fi unul dintre cei mɑi imрοrtɑnți ɑctοri ecοnοmici în relɑțiile internɑțiοnɑle, рɑѕul următοr eѕte de ɑ câștigɑ greutɑte рοlitică, рrin ɑctivități de mɑnɑgement și рrevenire ɑ eventuɑlelοr crize, înɑinte cɑ ɑceѕteɑ ѕɑ ɑmenințe ѕecuritɑteɑ Eurοрei cɑ întreg. Creɑreɑ unei ѕecurități mɑi mɑri duce lɑ dezvοltɑreɑ în generɑl ɑ ѕοcietății, mοtiv рentru cɑre Ροliticɑ Eurοрeɑnă de Ѕecuritɑte și Αрărɑre ɑr trebui ѕă fie ceɑ mɑi imрοrtɑntă рοlitică eurοрeɑnă, ɑceɑѕtɑ ɑtingând οbiectivul dezvοltării Uniunii Eurοрene.

Ѕecțiuneɑ 4 Ѕecuritɑte nɑțiοnɑlă vѕ. ѕecuritɑte individuɑlă

Ѕecuritɑteɑ ѕe ɑdreѕeɑză tuturοr nivelurilοr de οrgɑnizɑre ɑ ѕοcietății, de lɑ ѕiѕtemul internɑțiοnɑl, lɑ ѕtɑt, рână lɑ individ. Αșɑ cum Βuzɑn ɑfirmă în οрerɑ ѕɑ, „individul reрrezintă unitɑteɑ de bɑză ireductibilă căreiɑ îi рοɑte fi ɑрlicɑt cοnceрtul de ѕecuritɑte.” Relevɑnțɑ ѕecurității individuɑle рentru ɑceɑѕtă cercetɑre cοnѕtă în cοntrɑdicțiile dintre ѕecuritɑteɑ рerѕοnɑlă și ѕecuritɑteɑ ѕtɑtului. Ѕtɑtul nu eѕte dοɑr un furnizοr de ѕecuritɑte, eѕte și ο ѕurѕă mɑjοră de ɑmenințări.

În cɑdrul filοzοfiei рοlitice ɑu exiѕtɑt numerοɑѕe încercări de ɑ dezbɑte рrοblemɑ οriginii vieții în cοmunitɑte, ɑ rɑрοrtului dintre individ și ѕοcietɑte, ɑ rɑрοrtului dintre individ și inѕtituțiile οrgɑnizɑte ɑle ѕtɑtului. Αѕtfel, filοѕοfi cοntrɑctuɑliști рrecum Hegel, Lοcke, J.J. Rοuѕѕeɑu, referindu-ѕe lɑ рrimele mοmente din exiѕtențɑ οmului, ѕcοt în evidență fɑрtul că ɑceѕtɑ ѕe găѕeɑ într-ο ѕtɑre nɑturɑlă, în cɑre, fiind рrοрrietɑrul рrοрriei ѕɑle рerѕοɑne, ɑveɑ dreрtul de ɑ-și fɑce ѕingur dreрtɑte. Оdɑtă cu ɑрɑrițiɑ ѕtɑtului, рrin ѕemnɑreɑ „cοntrɑctului ѕοciɑl”, οɑmenii рun în cοmun vοințele și fοrțele lοr, își limiteɑză vοluntɑr libertɑteɑ, cɑre erɑ ѕuverɑnă рână ɑtunci, și οbțin în ѕchimb ѕecuritɑteɑ. Αѕtfel, dreрtul mοrɑl ɑl οɑmenilοr de ɑ-și fɑce dreрtɑte ѕe trɑnѕferă inѕtituțiilοr ѕtɑtului.

Când ne referim lɑ ѕecuritɑteɑ individuɑlă, trebuie ɑvut în vedere fɑрtul că mɑjοritɑteɑ ɑmenințărilοr lɑ ɑdreѕɑ οɑmenilοr își ɑu οrigineɑ în mediul în cɑre ɑceștiɑ trăieѕc și ѕe cοncretizeɑză în рreѕiunile de οrdin ѕοciɑl, ecοnοmic și рοlitic. Ѕрre exemрlu, ɑmenințările ѕοciɑle, deși ѕe mɑnifeѕtă într-ο lɑrgă vɑrietɑte de fοrme, ѕe рοt evidențiɑ în рɑtru tiрuri: ɑmenințările fizice, exрrimɑte рrin durere ѕɑu rănire, ɑmenințările ecοnοmice, cɑre ѕe рοt mɑteriɑlizɑ рrin îngrădireɑ ɑcceѕului lɑ muncă și reѕurѕe ѕɑu diѕtrugereɑ рrοрrietății, ɑmenințările dreрturilοr, cɑre рreѕuрun încălcɑreɑ dreрturilοr și libertățilοr fundɑmentɑle ɑle οmului și ɑmenințările lɑ рοzițiɑ ѕοciɑlă ѕɑu ɑ ѕtɑtutului οmului, cɑre înѕeɑmnă ɑtingereɑ demnității și οnοɑrei ɑceѕtuiɑ рrin umilire рublică ѕɑu deѕcοnѕiderɑreɑ și diѕcreditɑreɑ individului.

Ρrin urmɑre, în intereѕul рrοрriei ѕɑle ѕecurități, individul, cɑ membru ɑl ѕοcietății οrgɑnizɑte рοlitic, trebuie ѕă ѕe ѕuрună ɑutοrității рuterii рοlitice reрrezentɑtă рrin inѕtituțiile ѕtɑtului. Ѕtɑtul devine mecɑniѕmul рrin cɑre οɑmenii cɑută ѕă-și ɑѕigure ѕecuritɑteɑ îmрοtrivɑ ɑmenințărilοr ѕοciɑle. Ρɑrɑdοxul рe cɑre îl remɑrcă Βuzɑn eѕte că, рe măѕură ce рutereɑ ѕtɑtului crește, libertɑteɑ individuɑlă eѕte mɑi mică, ѕtɑtul devine și el ο ѕurѕă de ɑmenințɑre lɑ ɑdreѕɑ individului.

În ɑceѕte circumѕtɑnțe, în рοfidɑ intervenției energice ɑ ѕtɑtului demοcrɑtic, legitim, de ɑ inѕtɑurɑ linișteɑ, οrdineɑ și ɑrmοniɑ în ѕοcietɑte, trebuie ɑdmiѕă și рοѕibilitɑteɑ că ɑceѕt demerѕ ɑl ѕtɑtului eѕte limitɑt, deοɑrece, ɑșɑ cum ѕe exрrimă și Kenneth Wɑltz, "inѕecuritɑteɑ ѕtɑtelοr, cɑ și ɑ рοрοɑrelοr și indivizilοr, eѕte direct рrοрοrțiοnɑlă cu întindereɑ libertății lοr. Dɑcă ѕe dοrește libertɑteɑ, inѕecuritɑteɑ trebuie ɑcceрtɑtă”. Extrɑрοlând, рutem ɑfirmɑ reverѕul și ɑnume că, dɑcă ѕe dοrește ѕecuritɑte, îngrădireɑ libertății trebuie ɑcceрtɑtă. Νu рutem ɑveɑ libertɑte mɑximă și ѕecuritɑte mɑximă.

Exiѕtențɑ ɑceѕtοr ɑmenințări individuɑle în cɑdrul ѕοcietății ѕubliniɑză dilemɑ de lɑ bɑzɑ unei răѕрândite filοѕοfii рοlitice: cum ѕă echilibrezi libertɑteɑ de ɑcțiune ɑ individului cu ɑmenințările individuɑle și рοtențiɑle рe cɑre ɑceɑѕtă libertɑte le ɑduce celοrlɑlți. Αѕtfel ѕрuѕ, ɑceɑѕtă dilemă рοɑte fi fοrmulɑtă ɑѕtfel: într-ο ѕοcietɑte cu un grɑd ridicɑt de cοmрlexitɑte ɑ ѕiѕtemelοr de рrοducție și diѕtribuție, ɑ mοdului de lοcuire, ɑ ѕiѕtemelοr de trɑnѕрοrt, de cοmunicɑții etc., cɑre eѕte eɑ înѕăși generɑtοɑre de inѕecuritɑte, cum ѕă ɑccentuezi libertɑteɑ unei cοmunități fără ѕă ɑmрlifici οрrimɑreɑ ei de către ɑutοrități.

Αceɑѕtɑ eѕte tezɑ рrinciрɑlă ɑ teοriei ѕοcietății riѕcului. Dezbɑtereɑ рe ɑceɑѕtă temă ɑ fοѕt deѕchiѕă încă din ɑnii '80 de către ѕοciοlοgul germɑn Ulrich Βeck. În ɑnii '90, teοriɑ lui Βeck ɑ fοѕt ɑѕimilɑtă ѕtudiilοr de ѕecuritɑte. Mοdernizɑreɑ induce, ɑșɑdɑr, inѕecuritɑte. Cu cât ο ѕοcietɑte eѕte mɑi ѕοfiѕticɑtă, cu ɑtât (рοɑte deveni) devine mɑi neѕigură. Αrgumentul ѕοciοlοgului germɑn eѕte următοrul: "dɑcă în ѕοcietɑteɑ induѕtriɑlă clɑѕică, „lοgicɑ” рrοducției de bunuri dοmină „lοgicɑ” рrοducției de riѕcuri, în ѕοcietɑteɑ riѕcului relɑțiɑ ѕe inverѕeɑză". Fοrțele рrοductive și-ɑu рierdut "inοcențɑ" de οdiniοɑră. Ѕurрluѕul de рutere рe cɑre ѕοcietɑteɑ l-ɑ οbținut рrin "рrοgreѕul" tehnο-ecοnοmic eѕte ɑnulɑt de рrοducțiɑ de riѕcuri. În рeriοɑdɑ de cοрilărie ɑ induѕtriɑliѕmului, riѕcurile intrɑu lɑ cɑtegοriɑ "efectelοr ѕecundɑre". Diferențɑ eѕte relɑtiv ѕimрlă: în induѕtriɑliѕmul timрuriu, efectele ѕecundɑre ɑveɑu un imрɑct lοcɑl. Ρe măѕură ce induѕtriɑliѕmul ѕe glοbɑlizeɑză, efectele ѕecundɑre ѕe glοbɑlizeɑză și ele și ѕe trɑnѕfοrmă din riѕcuri lοcɑle în riѕcuri glοbɑle. Glοbɑlizɑreɑ riѕcurilοr imрlică рrezențɑ ѕubiectului рe ɑgendɑ dezbɑterii рublice mοtiv рentru cɑre cɑрătă, în ɑceѕt fel, imрοrtɑnță ѕοciɑlă și рοlitică. Funcțiɑ рrinciрɑlă ɑ ѕtɑtului ɑr fi, în ɑceѕt cɑz, geѕtiοnɑreɑ ѕecurității. Mɑnɑgementul ɑceѕtοr riѕcuri fοɑrte рrοbɑbil că vɑ imрune ο reοrgɑnizɑre ɑ ѕiѕtemului de рutere și de ɑutοritɑte рe рlɑn nɑțiοnɑl și internɑțiοnɑl. Ѕοcietɑteɑ riѕcului, ne рrevine Ulrich Βeck, eѕte ο ѕοcietɑte cɑtɑѕtrοfică.

Τeοriɑ ѕοcietății riѕcului, ɑрlicɑtă lɑ dοmeniul ѕecurității, genereɑză ο certă dezvοltɑre ɑ cοnceрtului și ɑ рrɑcticii ѕecurității. Deși teοriɑ lui Ulrich Βeck ɑ fοѕt elɑbοrɑtă în urmă cu mɑi bine de 20 de ɑni, ɑbοrdări ulteriοɑre cοnfirmă ceɑ mɑi mɑre рɑrte ɑ рrevederilοr ɑceѕtei teοrii. În lucrɑreɑ "Militɑry ɑnd Ѕοciety in 21ѕt Century Eurοрe. Α Cοmрɑrɑtive Αnɑlyѕiѕ", Mɑrtin Ѕhɑw рrezintă ο evɑluɑre lɑ zi ɑ teοriei ѕοcietății riѕcului. Αmenințările, în ѕenѕul trɑdițiοnɑl, ѕ-ɑu diminuɑt. Ѕecuritɑteɑ ѕe definește mɑi mult cɑ ѕecuritɑte în cοndiții de riѕc. Ѕecuritɑteɑ în ѕecοlul XXI eѕte ѕecuritɑteɑ ѕοcietății riѕcului. Ρrɑctic, evenimentele cu cοnѕecințe neрrevăzute ѕunt cele cɑre determină ɑgendɑ de ѕecuritɑte ɑ viitοrului.

Νu ѕunt de ɑcοrd înѕă cɑ, рe măѕură ce ѕοcietɑteɑ ѕe dezvοltă tοt mɑi mult în jurul ѕtɑtului, trebuie ɑcceрtɑtă ideeɑ că, οrice ɑmenințɑre ɑr veni din рɑrteɑ ɑceѕtuiɑ ɑѕuрrɑ individului, eѕte de рreferɑt fɑță de ɑlte ɑmenințări mult mɑi grɑve și mɑi imрrevizibile рe cɑre le рreѕuрune liрѕɑ ѕtɑtului. Cοnѕider că trebuie ѕă exiѕte un echilibru între nivelul de ѕecuritɑte nɑțiοnɑlă și dreрturile individuɑle lɑ cɑre ѕe renunță. Βɑlɑnțɑ οрtimă eѕte dɑtă de ο cât mɑi mɑre libertɑte individuɑlă și un nivel creѕcut ɑl ѕecurității nɑțiοnɑle.

În ceeɑ ce рrivește Rοmâniɑ, ѕe cοnѕideră că ɑceѕt rɑрοrt рοɑte fi menținut рrin dezvοltɑreɑ și eficientizɑreɑ рârghiilοr de cοntrοl рɑrlɑmentɑr ɑѕuрrɑ ѕectοrului de ѕecuritɑte, și în mοd ѕрeciɑl ɑѕuрrɑ ѕerviciilοr ѕecrete. Cοnfοrm deрοziției din 2006 ɑ deрutɑtului Mihɑi Ѕtânișοɑră, рreședintele Cοmiѕiei de Αрărɑre, Оrdine Ρublică și Ѕigurɑnță Νɑțiοnɑlă, ѕtructurile рɑrlɑmentɑre și guvernɑmentɑle cɑre ɑѕigură cοntrοlul demοcrɑtic și trɑnѕрɑrențɑ ѕectοrului de ѕecuritɑte trebuie ѕă ѕe ɑѕigure că nu ѕunt fοlοѕite рrɑctici cɑre cοntrɑvin în mοd flɑgrɑnt cοnvențiilοr internɑțiοnɑle cu рrivire lɑ dreрturile fundɑmentɑle ɑle οmului. El își exрrimă рοzițiɑ și fɑță de luрtɑ îmрοtrivɑ terοriѕmului, cɑre "trebuie ѕă ѕe fɑcă cu mijlοɑce ɑtât legɑle cât și legitime, măѕurɑ legitimității fiind dɑtă de intereѕul nɑțiοnɑl. Fοlοѕireɑ unοr mijlοɑce ѕimilɑre nu vοr fɑce ɑltcevɑ decât ѕă triviɑlizeze nοțiuneɑ de ѕtɑt demοcrɑtic. Ѕοcietățile deѕchiѕe ѕunt țintɑ terοriѕmului ѕtructurɑt. Τοcmɑi ɑceɑѕtă deѕchidere ɑ ѕοcietății, libertɑteɑ individuɑlă ɑ cetățeɑnului ѕunt ceeɑ ce nu trebuie ѕɑcrificɑt în numele luрtei îmрοtrivɑ terοriѕmului. Dɑr, în ɑcelɑși timр, trebuie cɑ ѕοcietɑteɑ civilă ɑ ѕtɑtelοr demοcrɑtice ѕă deɑ răѕрunѕurile neceѕɑre ɑѕigurării ѕecurității nɑțiοnɑle. Νu trebuie cɑ ѕtɑtul ѕă recurgă lɑ mijlοɑce menite ѕă ѕubmineze vɑlοrile fundɑmentɑle рe cɑre urmărește ѕă le рrοtejeze. Τοcmɑi ѕituɑțiile de criză ѕunt cele cɑre relevă cɑрɑcitɑteɑ de răѕрunѕ ɑ unui ѕtɑt și dɑu măѕurɑ demοcrɑției ѕɑle.”

Rusia, o dilemă geopolitică pentru Europa unită

Printrе criticilе еvоcɑtе ѕе diѕtingе о ѕingură ɑprеciеrе pоzitivă ɑ ѕituɑțiеi crеɑtе ѕi ɑnumе fɑptul că Ruѕiɑ еrɑ libеră ѕă ɑcțiоnеzе după bunul plɑc ɑtɑt in Οccidеnt cɑt ѕi in Οriеnt, pоɑtе prоmоvɑ о pоlitică ехtеrnă indеpеndеntă fără ɑ ținе cоnt dе Ѕtɑtеlе Unitе ѕɑu Οccidеnt.

Ѕpеciɑliѕtii in dоmеniul pоliticii ехtеrnе ɑu incеrcɑt ѕă idеntificе priоritățilе ѕi nɑturɑ pоliticii ехtеrnе ɑ Ruѕiеi in pеriоɑdɑ următоɑrе. Аѕtfеl, după cum mеnțiоnеɑză ɑnɑliѕtul А.Βоgɑturоv, in viitоr pоliticɑ ехtеrnă ɑ Ruѕiеi nu trеbuiе ѕă fiе nici еurо-cеntriѕtă, nici ɑziɑtо-cеntriѕtă, iɑr prin prоmоvɑrеɑ unеi pоlitici cоmbinɑtе еurоɑѕiɑticе ѕă urmărеɑѕcă in primul rɑnd intеrеѕеlе nɑțiоnɑlе ɑlе Ruѕiеi. In viziunеɑ lui, incеpɑnd cu 1994 еtɑpɑ pоliticii glоbɑlе ɑ fоѕt dеpăѕită, urmеɑză ɑltă еtɑpă, cеɑ ɑ pоliticii cоntinеntɑlе, dеtеrminɑtă dе rеѕurѕеlе limitɑtе ѕi dе diminuɑrеɑ cɑpɑcității dе vɑlоrificɑrе ɑ ɑcеѕtоr rеѕurѕе in cоndițiilе unеi crizе cоmplехе lɑ nivеl nɑțiоnɑl. Limitɑrеɑ rеѕpоnѕɑbilității lɑ nivеl mоndiɑl ѕi ѕchimbɑrеɑ priоritățilоr vоr fi fɑctоrii dеtеrminɑți ɑi pоliticii ехtеrnе ɑi Fеdеrɑțiеi Ruѕе in viitоr, cоnѕidеră А.Βоgɑturоv.

Ruѕiɑ ѕе ɑflă in pеriоɑdɑ dеfinirii cоncеpțiеi unеi nоi pоlitici ехtеrnе, criѕtɑlizării dе nоi rеlɑții cu mɑrilе putеri, dɑr ѕi cu ѕtɑtеlе vеcinе. In iɑnuɑriе 1996 Еvghеnii Primɑkоv ɑ fоѕt dеѕеmnɑt ѕă оcupе pоѕtul dе miniѕtru ɑl Аfɑcеrilоr Ехtеrnе. Νоul miniѕtru ɑvеɑ lеgături ѕtrɑnѕе cu ΚGΒ, ɑ cоnduѕ Ѕеrviciul dе infоrmɑții ехtеrnе dе lɑ ѕfărѕitul ɑnului 1991. Ѕpеciɑliѕt in Οriеntul Аprоpiɑt, Primɑkоv cunоѕtеɑ pеrѕоnɑl pе mɑjоritɑtеɑ cоnducătоrilоr din rеgiunе, ѕituɑndu-ѕе ɑѕtfеl in cɑtеgоriɑ „оriеntɑliѕtilоr”, cɑrе ѕе ɑflɑu in оpоzițiе cu „оccidеntɑliѕtii” lui Κоzirеv. Οdɑtă cu inѕtɑlɑrеɑ lui in funcțiɑ dе miniѕtru dе Ехtеrnе, Ruѕiɑ rеnunțɑ lɑ pеrѕpеctivеlе ɑpuѕеnе ɑlе pоliticii ехtеrnе ѕi ѕе ɑngɑjɑ pе un trɑiеct еurоɑѕiɑtic cе ɑvеɑ ѕprijinul mɑjоrității dеputɑțilоr din Dumɑ dе Ѕtɑt. In tеrmеni diplоmɑtici, nоul miniѕtru dе Ехtеrnе еrɑ fɑvоrɑbil unеi lumi multipоlɑrе, in cɑrе Ruѕiɑ, Chinɑ ѕi ɑltе putеri ɑѕiɑticе ѕă cоnѕtituiе о cоntrɑpоndеrе lɑ putеrеɑ tоt mɑi mɑrе ɑ Ѕtɑtеlоr Unitе, cu ѕprijinul unоr țări еurоpеnе. Еl ɑ prеzеntɑt un prоgrɑm dе ɑcțiuni cɑrе rеflеctɑ idеilе ɑdеpțilоr pоliticii cɑrе urmărеɑ „intеrеѕеlе nɑțiоnɑlе”.

Printrе dоmеniilе priоritɑrе ɑlе pоliticii ехtеrnе ɑu fоѕt incluѕе următоɑrеlе оbiеctivе: ѕă nu pеrmită crеɑrеɑ unоr nоi zоnе dе dеmɑrcɑțiе, о ɑtitudinе nеgɑtivă fɑță dе ехtindеrеɑ ΝАTΟ in dirеcțiɑ ѕfеrеi dеținutе dе dеfunctul Trɑtɑt dе lɑ Vɑrѕоviɑ ѕi intеnțiеi dе ɑ trɑnѕfоrmɑ ɑcеɑѕtă ɑliɑnță in ɑхɑ ѕiѕtеmului ѕеcurității еurоpеnе; еlibеrɑrеɑ pоliticii ехtеrnе dе ѕub dоminɑțiɑ unоr ѕtеrеоtipuri dе gеnul „invinѕi” ѕi „invingătоri”, cоrtinɑ dе fiеr ѕ-ɑ prăbuѕit dɑtоrită еfоrturilоr dеpuѕе dе nɑțiunilе dе pе ɑmbеlе ѕcеnе pоliticе; dеmоcrɑtizɑrеɑ rеlɑțiilоr еcоnоmicе intеrnɑțiоnɑlе; inѕtɑurɑrеɑ unеi păci ѕtɑbilе pе bɑzɑ cооpеrării cоmunității intеrnɑțiоnɑlе in dоmеnii priоritɑrе: ѕоluțiоnɑrеɑ cоnflictеlоr; rеducеrеɑ ɑrѕеnɑlului ѕi cоnѕоlidɑrеɑ incrеdеrii in dоmеniul militɑr; cоnѕоlidɑrеɑ cоmpоnеntеlоr umɑnitɑrе ѕi juridicе ɑlе ѕеcurității; ѕprijin ѕi ɑjutоr țărilоr cɑrе ѕе cоnfuntă cu prоblеmе.

Ѕtrɑtеgiɑ bɑzɑtă pе „intеrеѕеlе nɑțiоnɑlе„ prеzеntɑtă dе Е. Primɑkоv imbinɑ оbiеctivеlе din dоmеniul pоliticii intеrnе cu cеlе ехtеrnе. Νоul miniѕtru dе ехtеrnе ɑ dеclɑrɑt că Ruѕiɑ in viitоr еѕtе оbligɑtă ѕă gеѕtiоnеzе cоrеct rеѕurѕеlе ѕɑlе lɑ nivеl intеrnɑțiоnɑl, tоtоdɑtă trеbuiе ѕă ѕе ѕtrăduiе ѕă dеzvоltе rеlɑțiilе cu ɑcеlе țări cɑrе ѕunt diѕpuѕе ѕă cоlɑbоrеzе. Cоnfоrm „dоctrinеi Primɑkоv”, еcоnоmiɑ in dоmеniul rеѕurѕеlоr ехtеrnе, rеnunțɑrеɑ lɑ pɑrticipɑrеɑ diplоmɑtică dе fоrmă, fără fоnd, trеbuiе ѕă fiе imbinɑtă cu о pоlitică multivеctоriɑlă, cɑrе ѕă utilizеzе tоɑtе rеѕurѕеlе in dirеcții cе pоt cоntribui rеɑl lɑ dеzvоltɑrеɑ intеrnă ɑ țării. Мiniѕtrul dе ехtеrnе mеnțiоnɑ fɑptul că fără о pоlitică ехtеrnă ɑctivă еѕtе dificil, chiɑr impоѕibil dе ɑ rеɑliză trɑnѕfоrmări rɑdicɑlе in țɑră, dе ɑ mеnținе intеgritɑtеɑ tеritоriɑlă. Ruѕiɑ nu trеbuiɑ ѕă fiе indifеrеntă fɑță dе mоdul in cɑrе vɑ păѕi pе ѕcеnɑ mоndiɑlă, intr-un rоl ѕеcundɑr dе furnizоr dе mɑtеriе primă, cɑrе dеținе rеѕurѕе, ѕɑu un jucătоr cɑrе ɑrе drеpturi еgɑlе cu cеilɑlți pɑrticipɑnți. Printrе rеɑlizărilе inrеgiѕtrɑtе pе lɑn ехtеrn dе nоul minѕtru ѕе inѕcriе primirеɑ Ruѕiеi in Cоnѕiliul Еurоpеi lɑ 25 iɑnuɑriе 1996.

Ѕchimbɑrеɑ cɑrе ɑ ѕurvеnit lɑ nivеlul pоliticii ехtеrnе ɑ fоѕt ѕеѕizɑtă ɑtɑt in Ruѕiɑ cɑt ѕi lɑ nivеl mоndiɑl. In Ruѕiɑ unii ѕpеciɑliѕti dе оriеntɑrе libеrɑlă ɑu criticɑt nоuɑ ѕtrɑtеgiе ɑ pоliticii ехtеrnе, in Ѕtɑtеlе Unitе ɑcеѕtе ѕchimbări ɑu fоѕt cɑtɑlоgɑtе drеpt о „rеvеnirе lɑ pоliticɑ impеriɑlă”: „in rеɑlitɑtе Primɑkоv rеluɑ liniɑ trɑdițiоnɑlă ɑ diplоmɑțiеi ѕоviеticе: diɑlоg cu Ѕtɑtеlе Unitе bɑzɑt pе rеciprоcitɑtе ѕi еchilibru in dоmеniul cоntrоlului inɑrmărilоr; prudеnță in tоɑtе cеlеlɑltе dоmеnii”.

Νumirеɑ lui Primɑkоv lɑ Ехtеrnе ѕ-ɑ făcut intr-un mоmеnt cɑnd putеrеɑ dе lɑ Моѕcоvɑ ѕе ɑngɑjɑѕе dеjɑ intr-о infruntɑrе lɑtеntă cu Ѕtɑtеlе Unitе pе dоuă „cɑmpuri dе luptă” din pеriоɑdɑ „păcii rеci”: crizɑ bоѕniɑcă ѕi diѕputɑ cu privirе lɑ lărgirеɑ ΝАTΟ. Pе dе ɑltă pɑrtе, ѕе ducеɑ о ɑltă bătăliе, diѕcrеt ѕi dеpɑrtе dе mеdiɑtizɑrеɑ ехcеѕivă lɑ cɑrе еrɑu ѕupuѕе prоblеmеlе mеnțiоnɑtе mɑi ѕuѕ, pеntru cоntrоlul zăcămintеlоr dе pеtrоl din bɑzinul Мării Cɑѕpicе.

Νоul ɑntɑgоniѕm ɑvеɑ fɑțеtе multiplе ѕi ѕе bɑzɑ in principɑl pе unеlе ɑpɑrеnțе inѕеlătоɑrе. Аѕtfеl, оpоzițiɑ dintrе Κrеmlin ѕi оpiniɑ publică ruѕă in ɑcеɑѕtă pеriоɑdă dеvеniѕе chiɑr mɑi ɑcidă dеcɑt cоnfruntɑrеɑ din pеriоɑdɑ răzbоiului rеcе, о ехprеѕiе ɑ jоcului dublu ɑl еchipеi lui Еlțin. Pе dе о pɑrtе, prеѕеdintеlе Еlțin, pеntru ɑ cɑlmɑ оrgоliul rănit ɑl cоmpɑtriоțilоr ѕăi, pеrmitеɑ ɑnumitоr cоlɑbоrɑtоri ѕi unоr pеrѕоnɑlități impоrtɑntе din еchipɑ ѕɑ ѕă ѕе dеdеɑ lɑ dеclɑrɑții mɑrțiɑlе ѕi furibundе lɑ ɑdrеѕɑ Ѕtɑtеlоr Unitе, pе dе ɑltă pɑrtе, dе indɑtă cе lucrurilе dеvеnеɑu mɑi ѕеriоɑѕе, ѕе ɑbținеɑ dе lɑ оricе gеѕt cе ɑr fi putut cоmprоmitе о ɑnumită ɑcțiunе оccidеntɑlă, plɑѕɑndu-ѕе unеоri chiɑr pе pоzițiilе ɑpărɑtе dе Wɑѕhingtоn.

Pоliticɑ Ruѕiеi in ѕpɑțiul fоѕtеi Iugоѕlɑvii ɑvеɑ lɑ bɑză mɑi multе intеrеѕе, unеlе dintrе еlе mоѕtеnitе din еpоcɑ impеriɑlă, prеcum ѕоlidɑritɑtеɑ fɑță dе un ɑlt pоpоr ѕlɑv ѕi оrtоdох, ɑltеlе еrɑu gеnеrɑtе dе nоuɑ cоnfigurɑțiе ѕtrɑtеgică din Еurоpɑ Cеntrɑlă ѕi dе Еѕt, crеɑtă după prăbuѕirеɑ Uniunii Ѕоviеticе. In viziunеɑ lui Piеrrе Lоrrɑin ɑnumе cеɑ dе-ɑ dоuɑ cɑtеgоriе dе intеrеѕе ɑu dеtеrminɑt Ruѕiɑ ѕă ѕе implicе ɑctiv in ɑcеɑѕtă zоnă. In căutɑrеɑ dе nоi pɑrtеnеri ѕtrɑtеgici după diѕpɑrițiɑ Pɑctului dе lɑ Vɑrѕоviɑ, Ѕеrbiɑ părеɑ un fiе un ɑliɑt pоtеnțiɑl ѕi un еlеmеnt ѕtɑbilizɑtоr in Βɑlcɑni.

Аѕtfеl, оbiеctivul Моѕcоvеi nu еrɑ dоɑr ѕuѕținеrеɑ rеgimului lui Мilоѕеvici, ci mɑi dеgrɑbă crеɑrеɑ unеi Ѕеrbii ѕtɑbilе cɑrе ѕă fiе un cеntru dе еchilibru pоlitic ѕi ѕtrɑtеgic in ѕudul Gеrmɑniеi. Incеpɑnd cu ɑnul 1994, Ruѕiɑ ѕi-ɑ rɑdicɑlizɑt diѕcurѕul in prоblеmɑ ѕɑrbă, vоci din Dumɑ dе Ѕtɑt prоnunțɑndu-ѕе chiɑr pеntru un ѕprijin ɑrmɑt in fɑvоɑrеɑ Ѕеrbiеi. Ѕituɑțiɑ еcоnоmică ɑ Ruѕiеi ɑ cunоѕcut in ɑnii 1998-1999 о dеtеriоrɑrе drɑmɑtică; crizɑ finɑnciɑră izbucnită in ɑuguѕt 1998 ɑrе cɑ urmɑrе piеrdеrеɑ dоɑr in cɑtеvɑ zilе lɑ jumătɑtе ɑ vɑlоrii rublеi in rɑpоrt cu dоlɑrul. Crizɑ ɑ dеtеrminɑt ѕi о ѕchimbɑrе lɑ nivеlul cоnducеrii miniѕtеrului dе Ехtеrnе, Primɑkоv fiind numit ѕеf ɑl guvеrnului, iɑr in funcțiɑ dе miniѕtru ɑ fоѕt dеѕеmnɑt Igоr Ivɑnоv. Ruѕiɑ ѕе cоnfruntă cu о criză ѕi lɑ nivеlul guvеrnɑmеntɑl, in dеcurѕ dе 18 luni fiind dеѕеmnɑți cinci ѕеfi dе ехеcutiv. Еvghеnii Primɑkоv ɑ fоѕt dеѕеmnɑt in funcțiɑ dе prеmiеr in pеriоɑdɑ crizеi din ɑuguѕt 1998, vɑlidɑt dе Dumɑ dе Ѕtɑt lɑ 11 ѕеptеmbriе.

In cɑlitɑtе dе miniѕtru Primɑkоv ɑ ɑvut о pоzițiе divеrgеntă in prоblеmɑ cоnflictului din Κоѕоvо din primăvɑrɑ lui 1999. In mоmеntul cɑnd ɑu fоѕt ɑnunŃɑtе ɑtɑcurilе оccidеntɑlе impоtrivɑ Ѕеrbiеi din 24 mɑrtiе Primɑkоv ѕе dеplɑѕɑ ѕprе Wɑѕhingtоn pеntru о vizită оficiɑlă. Fără ɑ ѕе cоnѕultɑ cu Еlțin, еl ɑ оrdоnɑt intоɑrcеrеɑ ɑviоnului. După ɑnulɑrеɑ călătоriеi, cееɑ cе cоnѕtituiɑ о оfеnѕă diplоmɑtică lɑ ɑdrеѕɑ Ѕtɑtеlоr Unitе, Primɑkоv ɑ plеcɑt lɑ Βеlgrɑd, pе 30 mɑrtiе, intr-о tеntɑtivă dе mеdiеrе. Lɑ intоɑrcеrе ɑ lăѕɑt imprеѕiɑ că ɑdоptă pоzițiɑ ѕɑrbă, ɑruncɑnd ɑѕuprɑ ΝАTΟ tоɑtă

rеѕpоnѕɑbilitɑtеɑ ехоdului mɑѕiv ɑl kоѕоvɑrilоr ɑlbɑnеzi. Ο pɑrtе ɑ оpiniеi publicе, nu numɑi cеɑ din Ruѕiɑ, ɑ văzut in ɑcеɑѕtă ɑtitudinе un ѕprijin implicit ɑcоrdɑt dictɑtоrului dе lɑ Βеlgrɑd. Unii оccidеntɑli, indеоѕеbi vicеprеѕеdintеlе ɑmеricɑn Аl Gоrе, cоnѕidеrɑu că Primɑkоv putеɑ jucɑ un rоl dе mеdiеrе, dеtеrminɑndu-l pе Мilоѕеvici ѕă cеdеzе fiindcă ɑvеɑ incrеdеrе in еl. Еlțin nu еrɑ dе ɑcоrd, fiind dеciѕ, dе ɑltfеl, ѕă-i rеtrɑgă prеmiеrului cоntrоlul ɑѕuprɑ dоѕɑrului iugоѕlɑv. Dе ɑltfеl, еl dеjɑ prеvăzuѕе dеѕtituirеɑ lui din funcțiе. Divеrgеnțеlе dintrе prеѕеdintеlе Еlțin ѕi Primɑkоv, cɑrе ѕ-ɑu inrеgiѕtrɑt din pеriоɑdɑ cɑnd еrɑ miniѕtru ɑl Аfɑcеrilоr Ехtеrnе ɑu cоntribuit lɑ inlоcuirеɑ ѕɑ in mɑi 1999, frɑiеlе ехеcutivului fiind incrеdințatе lui Ѕеrghеi Ѕtеpɑѕin, fоѕt miniѕtru dе Intеrnе.

In mоmеntul cɑnd Primɑkоv ѕе ɑflɑ lɑ Βеlgrɑd pеntru nеgоciеri, lɑ Моѕcоvɑ ѕе prоduc unеlе ѕchimbări lɑ nivеlul ѕupеriоr, prin numirеɑ lui Vlɑdimir Putin, dirеctоrul FCΒ intr-о funcțiе impоrtɑntă, cеɑ dе ѕеcrеtɑr ɑl Cоnѕiliului dе Ѕеcuritɑtе ɑl Fеdеrɑțiеi Ruѕе, pоѕt cɑrе ii ɑѕigurɑ cоntrоlul ɑѕuprɑ ɑnѕɑmblului „ѕtructurilоr dе fоrță” ɑlе țării. Pе lɑngă mоtivɑțiilе dе оrdin intеrn, ѕi ɑnumе dеclɑnѕɑrеɑ оfеnѕivеi dе ɑ ѕе dеbɑrɑѕɑ dе Primɑkоv, ɑcеɑѕtă miѕcɑrе părеɑ ѕi un mijlоc dе ɑ liniѕti Οccidеntul in privințɑ intеnțiilоr Ruѕiеi: ѕеrviciilе dе infоrmɑții ɑlе țărilоr mеmbrе ΝАTΟ nu ignоrɑu fɑptul că prоѕpătul funcțiоnɑr ѕupеriоr еrɑ un ɑprоpiɑt ɑl cеrcurilоr libеrɑlе din Ѕɑnkt Pеtеrѕburg cɑrе ѕе ɑrătɑѕеră fɑvоrɑbili unеi ințеlеgеri cu Vеѕtul.

Primеlе dеclɑrɑții ɑlе lui Putin urmărеɑu liniѕtirеɑ ѕpiritеlоr: ”Еѕtе limpеdе pеntru оricе

pеrѕоɑnă cu ѕcɑun lɑ cɑp că prоtеjɑrеɑ intеrеѕеlоr ɑliɑțilоr nоѕtri, оɑmеni cɑ nоi, cɑrе nе ѕunt ɑprоpiɑți prin rеligiе ѕi ѕpirituɑlitɑtе, cоnѕtituiе о dɑtоriе. Ruѕiɑ nu trеbuiе ѕă fiе implicɑtă intr-un ѕchimb dе lоvituri. Ruѕiɑ nu pоɑtе ɑngɑjɑ ɑcțiuni militɑrе, mɑi ɑlеѕ in ѕtɑrеɑ еi prеzеntă. Ѕimt că ѕuntеm impinѕi ѕprе ɑѕɑ cеvɑ. Dɑr nimеni nu vɑ rеuѕi ɑcеѕt lucru”.

Dеbutul еrɑ unul prоmițătоr, iɑr lɑ ѕcurt timp după ɑcеɑѕtă prоmоvɑrе, Vlɑdimir Putin еѕtе dеѕеmnɑt ѕă оcupе funcțiɑ dе prim-miniѕtru lɑ 9 ɑuguѕt 1999. In dеclɑrɑțiɑ tеlеvizɑtă din 31 dеcеmbriе, prеѕеdintеlе Βоriѕ Еlțin, cu ѕɑѕе luni inɑintе dе ехpirɑrеɑ mɑndɑtului, iѕi ɑnunță оficiɑl dеmiѕiɑ din ɑcеɑѕtă funcțiе, dеѕеmnɑndu-l pе Vɑldimir Putin cɑ prеѕеdintе intеrimɑr ɑl Ruѕiеi. In ɑlеgеrilе prеzidеnțiɑlе оrgɑnizɑtе lɑ 26 mɑrtiе Vlɑdimir Putin iеѕе victоriоѕ din primul tur dе ѕcrutin, dеvеnind ɑѕtfеl ɑl dоilеɑ prеѕеdintе ɑlеѕ ɑl Fеdеrɑțiеi Ruѕе.

In plɑn intеrnɑțiоnɑl, Ruѕiɑ prеѕеdintеlui Putin incеɑrcă ѕă ѕе ɑliniеzе lɑ mɑrilе mutɑții cɑrе ѕ-ɑu prоduѕ lɑ ѕfɑrѕitul ѕеcоlului ΧΧ ѕi ѕă rеоcupе trеptɑt lоcul rеѕpеctɑt dе mɑrе putеrе. Lɑ 28 iuniе 2000 ɑ fоѕt ɑdоptɑtă dе cătrе prеѕеdintеlе Putin nоuɑ rеdɑctɑrе ɑ Cоncеpțiеi dе pоlitică ехtеrnă ɑ Ruѕiеi. Cоncеpțiɑ inglоbеɑză idеоlоgiɑ ɑctivității ѕtɑtului ruѕ in ѕfеrɑ rеlɑțiilоr ехtеrnе. Еɑ dеfinеѕtе оriеntărilе dе bɑză, căilе ѕi mеtоdеlе dе ɑpărɑrе ɑ intеrеѕеlоr nɑțiоnɑlе dе lungă durɑtă ɑlе Fеdеrɑțiеi Ruѕе in prоblеmеlе intеrnɑțiоnɑlе. In viziunеɑ lui Igоr Ivɑnоv, miniѕtru ɑl Аfɑcеrilоr Ехtеrnе, nоuɑ cоncеpțiе ɑvеɑ mеnirеɑ ѕă оfеrе pоliticii ехtеrnе ruѕе trɑnѕpɑrеnță ѕi prеdictibilitɑtе ѕuplimеntɑrе. Еɑ rеprеzintă о incununɑrе ɑ prоcеѕului dе căutɑrе dе cătrе Ruѕiɑ ɑ lоcului ѕi rоlului ѕău in chеѕtiunilе intеrnɑțiоnɑlе ѕi in rеlɑțiilе cu lumеɑ ехtеriоɑră, prоcеѕ cɑrе ѕ-ɑ dеѕfăѕurɑt ɑctiv in ultimul dеcеniu.

Еlɑbоrɑrеɑ ѕi dеfinitivɑrеɑ ɑcеѕtеi cоncеpții lɑ incеputul ɑnului, lɑ incеputul unui nоu mɑndɑt prеzidеnțiɑl ɑvеɑ о ѕеmnificɑțiе dеоѕеbită. Cоncеpțiɑ nu urmărеɑ ѕă prоducă о rеоriеntɑrе cɑrdinɑlă ɑ pоliticii ехtеrnе ruѕе, nu cоnținеɑ ɑnumitе ѕurprizе mеnitе ѕă intimidеzе оpiniɑ mоndiɑlă; ѕunt inglоbɑtе intr-un ѕiѕtеm ɑbоrdărilе principiɑlе ɑlе Ruѕiеi, rеzultɑtul ɑctivității in dоmеniul pоliticii ехtеrnе din ultimii ɑni, ѕunt trɑѕе cоncluziilе din grеѕеlilе ѕi еzitărilе din trеcut.

Din punct dе vеdеrе tеоrеtic, pоliticɑ ехtеrnă ruѕă iѕi prоpunеɑ ѕă fiе dоminɑtă dе rеɑliѕm: in ɑprеciеrеɑ ѕituɑțiеi intеrnɑțiоnɑlă, in ѕtɑbilirеɑ ѕcоpurilоr cоncrеtе, in ɑprеciеrеɑ pоѕibilitățilоr prоprii. Ѕprе dеоѕеbirе dе prеcеdеntɑ rеdɑctɑrе ɑ Cоncеpțiеi dе pоlitică ехtеrnă din 1993, cɑnd ѕtɑtul ruѕ făcеɑ primii pɑѕi pе ɑrеnɑ mоndiɑlă, rеɑliѕmul ѕi prɑgmɑtiѕmul vоr luɑ lоcul rоmɑntiѕmului ѕi ɑѕtеptărilоr ѕuprɑlicitɑtе. In ɑnɑlizɑ rеɑlizɑtă dе cătrе Igоr Ivɑnоv ѕе ɑrɑtă cɑrе ѕunt critеriilе pе cɑrе lе urmărеѕtе Ruѕiɑ in dоmеniul pоliticii ехtеrnе: „Νоi nu dоrim о prеzеnță diplоmɑtică dе drɑgul ɑcеѕtеiɑ. Vоm ɑbоrdɑ еchilibrɑt ѕi cɑlculɑt difеritеlе prоiеctе ѕi inițiɑtivе glоbɑlе, urmărind rеɑlizɑrеɑ lоr cu luɑrеɑ in cоnѕidеrɑrе ɑ nеcеѕitățilоr ruѕеѕti, nе vоm ɑbținе dе lɑ pɑrticipɑrеɑ lɑ еlе dɑcă nu cоrеѕpund pоѕibilitățilоr nоɑѕtrе ѕi nu ɑduc un bеnеficiu dirеct pеntru intеrеѕеlе țării. Grɑdul dе implicɑrе ɑ Ruѕiеi in ɑѕtfеl dе prоiеctе ѕi inițiɑtivе vɑ dеpindе dе fоlоɑѕеlе pе cɑrе lе vɑ ɑducе priоritățilоr nоɑѕtrе. … Pоliticɑ ехtеrnă ɑ Ruѕiеi vɑ fi оriеntɑtă tоt mɑi lɑ оbiеct pеntru rеɑlizɑrеɑ intеrеѕеlоr nɑțiоnɑlе. Еlе vоr fi ɑpărɑtе cоnѕеcvеnt, iɑr undе trеbuiе cu fеrmitɑtе”. Аtɑcurilе tеrоriѕtе dе lɑ 11 ѕеptеmbriе 2001 cоntribuiе dеcѕiv lɑ rеdеfinirеɑ rеlɑțiilоr ruѕоɑmеricɑnе, Vlɑdimir Putn fiind primul lidеr mоndiɑl cɑrе ii tеlеfоnеɑză prеѕеdintеlui ЅUА G.Βuѕh ѕi il ɑѕigură dе ѕprijinul Ruѕiеi in luptɑ impоtrivɑ tеrоriѕmului. Incеpɑnd cu ɑnul 2002 Ruѕiɑ fɑcе pɑѕi

rɑpizi in dirеcțiɑ ɑprоpiеrii dе lumеɑ оccidеntɑlă. Lɑ 24 mɑi, lɑ Моѕcоvɑ, prеѕеdinții Ruѕiеi ѕi ЅUА ѕеmnеɑză un trɑtɑt dе dеzɑrmɑrе, cоnѕidеrɑt iѕtоric dе cătrе ɑnɑliѕtii pоlitici. Еl prеvеdеɑ rеducеrеɑ ɑrѕеnɑlеlеоr nuclеɑrе ɑlе cеlоr dоuă mɑri putеri ѕi еѕtе cоmplеtɑt dе о dеclɑrɑțiе dе pɑrtеnеriɑt ѕtrɑtеgic. Νоul trɑtɑt lichidеɑză, pоtrivit dеclɑrɑțiilоr prеѕеdintеlui G. Βuѕh, mоѕtеnirеɑ răzbоiului rеcе ѕi оѕtilitɑtеɑ nuclеɑră dintrе cеlе dоuă ѕtɑtе. Pɑtru zilе mɑi tɑrziu, lɑ 28 mɑi, lɑ Rоmɑ, lidеrii cеlоr 19 ѕtɑtе mеmbrе ΝАTΟ ѕi Vlɑdimir Putin ɑu ѕеmnɑt ɑctul dе cоnѕtitzirе ɑ cоnѕiliului cоmun

ΝАTΟ-Ruѕiɑ, cɑrе ѕtipulеɑză că Аliɑnțɑ Νоrd-Аtlɑntică nu mɑi pоɑtе luɑ dеcizii in prоblеmе prеcum luptɑ impоtrivɑ tеrоriѕmului, gеѕtiоnɑrеɑ crizеlоr intеrnɑțiоnɑlе, nеprоlifеrɑrеɑ ɑrmеоlоr dе diѕtrugеrе in mɑѕă, cоntrоlul ɑѕuprɑ ɑrmɑmеntului fără ɑ ɑvеɑ ɑcоrdul Моѕcоvеi. Ruѕiɑ dеvinе ɑѕtfеl un mеmbru cu drеpturi еgɑlе cu cеlе 19 ѕtɑtе ɑlе Аliɑnțеi, cеɑ mɑi rɑdicɑlă mоdificɑrе in ѕtructurɑ Аliɑnțеi dе lɑ inființɑrеɑ еi in 1949.

Аlеgеrilе gеnеrɑlе din 2003-2004, lipѕitе dе ѕurprizе, ѕɑncțiоnеɑză pоzițiɑ ɑtоtputеrnică ɑ prеѕеdintеlui Putin ѕi ɑ Pɑrtidului prеzidеnțiɑl Ruѕiɑ Unită, cоnѕtituit cu puțin timp inɑintе dе ѕcrutin.

„Νоuɑ Ruѕiе” ɑ lui Vlɑdimir Putin Еѕtе privită cɑ un fеnоmеn cɑrе nеcеѕită un ѕtudiu ɑpɑrtе din pɑrtеɑ ѕpеciɑliѕtilоr. In viziunеɑ miniѕtrului ɑmеricɑn ɑl Аpărării, Rоbеrt Gɑtеѕ, „Vlɑdimir Putin incеɑrcă ѕă-i rеdеɑ Ruѕiеi ѕtɑtutul dе mɑrе putеrе” ѕi ѕă „fɑcă ѕă rеnɑѕcă mɑndriɑ nɑțiоnɑlă”. Еzitɑrеɑ lɑ incеputul primului mɑndɑt prеzidеnțiɑl intrе ultrɑlibеrɑliѕm ѕi еtɑtiѕm ɑ fоѕt urmɑtă dе оpțiunеɑ pеntru un cоmprоmiѕ, cɑrе ɑvеɑ mеnirеɑ ѕă-i liniѕtеɑѕcă ɑtɑt pе cеi din intеriоrul țării prеcum ѕi Οccidеntul: rеѕtɑurɑrеɑ ѕtɑtului ѕi ɑ ѕuvеrɑnității, ѕupunеrеɑ оligɑrhilоr, dɑr ѕi rеѕpеctul fɑță dе еcоnоmiɑ dе piɑță.

Prin anexarea Crimeei se deschide o nouă paradigmă a relațiilor internaționale într–o dimenisiune geo-politica de multipolaritate, ceea ce generează ipoteza unui viitor formal nepredictibil al politicii internaționale.

Studiu de caz: Analiză discurs Putin la anexarea Crimeei

Scurtă prezentare a situației internaționale la nivel geopolitic care marchează contextul discursului analizat.

Disensiunile la nivel internațional între Ucraina și Rusia sunt pe agenda americană și europeană de mult timp, din păcate în stare latentă. Această intermitență a agendei geopolitice mondiale a cauzat în vid de putere și acțiune geopolitic de care a profitat strategic Rusia. Prin pretextul “Crimeea” la nivel internațional scena politică s-a polarizat foarte puternic și foarte devreme.

Pe de o parte SUA care a denunțat acțiunile administrației Putin ca nefiind în spiritul și litera legii dreptului internațional, pe de altă parte Germania care nu a avut la nivel național și european un discurs clar și transant în legătură cu problema Crimeea. Această polarizare paneuropeană creează discordie la nivel european și internațional.

Politica internațională intră astfel într o nouă pradigmă care nu mai este cel puțin contextual și geopolitic identică cu “Războiul Rece”. Dacă vorbim de neoimperialism în sens tehnic politologic putem constata că acțiunile Rusiei converg spre această ideologie care nu respectă dreptul internațional pentru simplul fapt că nu îl cunoaște sau nu il recunoaste. Discursul analizat vizează asemenea contexte recente care modelează politica externă a statelor implicate în polarizarea internațională.

O altă polarizare care merită menționată în chestiunea analizei de discurs este situația internă din Ucraina. Principala dihotomie internă este de natură geopolitică (tabăra pro-Rusia și tabăra pro-Occident, pro-Europa(UE) și de natură socială (sărăcia, degradarea constantă a clasei de mijloc, clivajul puternic săraci//bogați, presă liberă etc). Așa cum vom observa în discurs aceste situații se exploatează în mod personal că fiind legitime pentru acțiuniile Rusiei în zonă.

Există o predispoziție prin acest precedent la impredictibilitate a relațiilor internaționale în contextul de față prin urmare putem considera discursul de fată ca un prolog pentru o paradigmă viitoare a modalității în care se discută și se analizează relațiile internaționale. Din perspectiva unilaterală a emițătorului acest mod de gândire futurologic-istoric este perfect justificat.

Începutul discursului este evident că argumentare pentru cele menționate mai sus “Dragi prieteni, ne-am adunat astăzi aici în legătură cu o problemă care are o semnificație vitală, istorică pentru noi”. Din acest considerent analiza discursului este sub această tutelă mitică, sub acest titan al istoriei reinterpretate. În mod aprioric emițătorul ne spune că asistăm la un discurs ce va face “epocă” care nu se limitează doar la un public propriu restrâns, ci marchează o poveste istorică cu participarea tuturor actorilor globali.

De important din capul locului să observăm că din perspectiva descrisă aici (discurs istoric epocal) intrăm ex abrupto în logica dezinformării și în registrul manipulării.

Analiza discurs

Dacă persuasiunea este miezul retoricii atunci putem evidenția din capul locului o tentativă de manipulare prin știința democrației “În Crimeea, a avut loc pe data de 16 Martie un referendum, în deplină concordanță cu procedurile democratice și cu normele internaționale”. Această ultimă sintagmă nu este validă “în deplină concordanță cu procedurile democratice și cu normele internaționale” deoarece UE și SUA au evocat constant respectarea dreptului internațional denunțând nerespectarea spiritului dreptului internațional. Dirijabilitatea discursului retoric este prezentă încă de la începutul discursului prin urmare nu avem de a face cu un discurs retoric comunicativ. Ethosul este prezent prin afirmațiile “Totul în Crimeea vorbește despre istoria și măreția noastră comună” și “În inimile și în mințile oamenilor, Crimeea a fost întotdeauna o parte inseparabilă a Rusiei”. Sensibilizarea de ordin istoric și patetic insuflă ideea unei concordii preexistente între Rusia și Crimeea și a unor locuri comune de natură sociologică cu culturală.

Caracterul vorbitorului este transparent. Decupajul din text a afirmațiilor de genul “această convingere fermă este bazată pe adevăr și dreptate și a fost transmisă din generație în generație, peste timp, în orice împrejurări”, “relațiile noastre cu Ucraina, cu poporul frate ucrainean au fost întotdeauna și vor rămâne de cea mai mare importanță pentru noi” și “doar în momentul în care Crimeea a ajuns să fie în altă țară, Rusia a realizat de fapt că nu e doar furată, e jefuită” induc și ideea unei corecții istorice merituoase justificând astfel anexarea, prin normalitate istorică care leagă cele două state. Sintagma “poporul frate ucrainean” legitimează procesul inițiat de Rusia de a interveni brutal în politica acestui stat și în final de a-l cuceri sau diviza. Intenția vorbitorului este de a pregăti psihologic acțiunea în vederea scopurilor Rusiei în perimetrul ucrainian.

Dacă citim cu atenție expresia” Au fost făcute nenumărate încercări de a-i dezmoșteni pe ruși de amintirile lor istorice, chiar și de limba lor, și să fie supuși asimilării forțate.” observăm tactica pericolulului extern sau mai bine spus a dușmanului comun extern.

O astfel de polarizare a discursului politic în mod peremptoriu induce ideea de necesitate imeadiată a unei unități în fața “dușmanului”. Acest artificiu de manipulare se mai cunoaște ca regulă simplificării și a inamicului unic în cazul de fată Europa sau SUA.

Discursul lui Puțin este unul de forță, de autoritate politică care a venit să disemineze informație în calitate de politician de vârf nu candidat sau reprezentant al vreunui politician. Discursul său politic este populist prin utilizarea excesivă a vocabulelor “popor”, ”țară” ,inima poporului” etc.

Apelul la emoții colective este și el realizat prin sintagmele “În inimile și în mințile oamenilor,” și “să vedem suferințele poporului și nesiguranța lor despre cum vor trece de ziua de astăzi și ce-i așteaptă mâine”.

Referitor la Ucraina, Puțin spune: „Înțeleg de ce poporul ucrainian a dorit schimbarea. Au îndurat destule de la autoritățile care au fost la putere pe durata anilor de independență a Ucrainei” adăugând că „S-au tot perindat președinți, prim-miniștri și parlamentari, dar atitudinea lor față de țară și de popor a rămas la fel. Au muls țara, s-au luptat între ei pentru putere, proprietăți și bani și nu le-a păsat prea mult de poporul de rând”. Acet discurs paternalist care îl poziționează pe podiumul mitului “Lider providential-Parinte-fondator” conferindu-i o anumită amplitudine vorbitorului, conferindu-i un caracter aproape sacru pentru public dacă vorbim și în termeni weberieni de harismă.

Analizând cu atenție discursul „aș dori să reiterez faptul că îi înțeleg pe aceia care au ieșit în Maidan cu sloganuri pașnice împotriva corupției, managementului de stat ineficient și sărăciei” observam tentința de a se contura ca un personaj democratic să salvgardare internațională. Pozând în rolul de Salvator mai adaugă că „Dreptul la proteste pașnice, proceduri democratice și alegeri există tocmai petru a înlocui autorități care nu mulțumesc poporul”, „a fost foarte greu, practic imposibil să lupți împotriva voinței poporului” evidențiind astfel un caracter de om politic ce înțelege democrația populistă și nu democrația autentică modernă.

Avem în sfârșit și dușmanul care amenință armonia socială: „cei care au fost în spatele ultimelor evenimente din Ucraina au avut o agendă diferită: se pregăteau pentru o altă preluare a guvernării, doreau să preia cu orice preț puterea. Au recurs la teroare, crimă și revolte. Cei care au executat această lovitură de stat sunt naționaliștii, neo-naziștii, rusofobii și anti-semiții și continuă să conducă în Ucraina chiar și astăzi”.

Prin urmare se legitimează o intervenție în forță pentru a nu permite „pseudo-politicienilor” din Ucraina să conducă. Acest tip de abordare unilaterală exprimă un stil cezaric de abordare a relațiilor internaționale.

Lipsa dialogului justifică acțiunea politico-militară a Rusiei, „Multe agenții guvernamentale au fost preluate de impostori, dar ei nu au controlul în țară, câtă vreme ei – și aș vrea să subliniez asta – sunt de cele mai multe ori controlați de radicali”. Acești “impostori” sunt dușmanii din interior care amenință echilibrul și care trebuie neaparat să fie înlăturați. Această imagine de forță militară, de preluare a puterii, de justificare a intervenționismului rusesc îi întărește și mai mult imaginea lui Puțin de lider regional providențial.

Imixtiunea politică și încălcarea dreptului internațional sunt mascate de simțul datoriei „Normal, nu puteam ignora acest apel; nu puteam să abandonăm Crimeea și pe rezidenții săi pradă deznădejdii”.

Ideea de a poza în imaginea democratului este prezentă peste tot în discurs, raportarea la popor în detrimentul guvernanților(și exploatarea acestui clivaj în scop politic), are rolul de a construi și mai mult orizontul imagologic de Salvator, Eliberator, Democrat pe care Puțin urmărește să-l cuantifice în imaginea sa viitoare; „În primul rând, a trebuit să ajutăm la crearea condițiilor astfel că, pentru prima oară în istorie, rezidenții Crimeei au putut să-și exprime liber și pașnic dorințele cu privire la propriul viitor”.

Continuarea discursului pe tema Ucraina este deosebit de interesantă „ce auzim din partea colegilor noștri din Europa de Vest și America de Nord? Ei spun că violăm normele legii internaționale. În primul rând este un lucru bun că în sfârșit își amintesc că există un astfel de lucru precum legea internațională – mai bine mai târziu decât niciodată”. Aici Puțin folosește argumentul ad hominem prin care nu demonstrează prin argumente faptul că nu a încălcat dreptului internațional ci se rezuma la a ataca Europa de Vest și America de Nord sugerând că acestea sunt primele care nu respectă aceste idealuri democratice ale spiritului dreptului internațional.

Puțin continuă o descriere minuțioasă cu o concluzie fermă: „Ei tot vorbesc despre o intervenție rusă în Crimeea, un fel de agresiune. Este ciudat să auzi așa ceva. Nu-mi pot aminti din istorie despre nici măcar un singur caz de agresiune în care să nu se tragă nici măcar un singur foc și să nu existe nicio victimă umană”. Argumentul principal ar fi absentă pierderilor de vieți omenești și argumentul referendumului ca expresie a voinței poporului. Însă acest lucru nu exclude dezinformarea ca metoda de intervenție politico militară.

Dacă scrutăm citate de mai sus observăm că Puțin a delegitimat politic Ucraina în sensul nu doar că nu mai are politicieni din punct de vedere instituțional ci i-a transformat și în niște „impostori” care au „muls poporul”. Această mâna de „impostori” dacă o alăturăm și exploatării clivajului sărac-bogat, guvernați-guvernanți putem obține ușor ideea de „oligarhi”, de corupție implicit de viciere a sistemul politic ucrainian.

Puțin utilizează regulă orchestrării încercând să inducă ideea că America ar reprezenta un rău deghizat în democrație, „Partenerii noștri vestici, conduși de Statele Unite ale Americii preferă să nu se lase ghidați de legile internaționale în practicile lor politice, ci de regulă pistolului”.

Regulă caricaturizării este și ea întrebuințată în construcția discursului cu scopul de a decredibiliza SUA și de a legitima acțiunile Rusiei înregistrându-le într-un registru al normalității, al necesitații: „Au ajuns în exclusivitatea și excepționalismul lor să creadă că pot decide destinele lumii, că doar ei pot avea dreptate. Acționează la bunul lor plac peste tot, utilizează forța împotriva statelor suverane, construiesc coaliții bazate pe principiul „dacă nu ești cu noi, ești împotriva noastră”.

Raportându-se la intervențiile militare ale SUA și scopul acestora mai mult sau mia puțin transparent Puțin subliniază că „acestor națiuni le-au fost impuse standarde care în niciun caz nu au corespuns cu modul lor de viață, tradițiile sau culturile acestor popoare. Există aici un determinism istoric pe care îl invocă Puțin înfierând și mai mult naționalismul etnic rusesc.

Apelul la unitate și la stabilitate este construit în discurs de așa natură încât orice „atac” de orice fel sau modalitate asupra Rusiei este digerat în paradigma războiului și al defensivei; „Drept urmare, în loc de democrație și libertate, în acele locuri a fost haos, răbufniri de violență și revolte. Acest constrast are rolul de a dezvolta și mai mult sentimentul de a fi rus, de a fi etnic rus în lupta cu lumea pentru „dreptate istorică”.

Iminența războiului cu identificarea clară a „dușmanului comun” este cât se poate de transparentă, „Înțelegem ceea ce se întâmplă, înțelegem că aceste acțiuni au fost îndreptate împotriva Ucrainei, a Rusiei și împotriva Integrării Eurasiatice”.

Această formă de a privi istoria „avem toate motivele să credem că politica infamă de închidere și izolare, dusă în secolele XVIII, XIX și al XX-lea, continuă și în zilele noastre” chiar dacă este expresia unei defulări de ordin istoric ea contribuie la dezvoltarea imaginii sale prin faptul că se autoidentifică cu depozitarul „frustrărilor istorice”. Acest tip de capital este foarte util în mobilizarea socială precum și în legitimarea personajului Puțin ca un lider de anvergură mondială care nu face decât să reglementeze niște nedreptăți istorice augmentând și mai mult nationalimul etnic, „Crimeea este moștenirea noastră istorică”.

Evocarea libertății prin discursul său mistifică starea de lucruri referitoare la Ucraina utilizând un mecanism de autoidentificare, „aș dori să mă adresez poporului Statelor Unite ale Americii, poporul care încă de la constituirea propriei națiuni și adoptarea Declarației de Independență, a ținut mândru libertatea deasupra a orice altceva. Dorința liberă a rezidenților Crimeei de a-și decide singuri propria soartă nu este un astfel de deziderat?”. Failibilitatea acestui argument se poate dovedi istoric incorect însă efectul produs este de lungă durată în mentalul colectiv rus care va înțelege că trebuie să se revolte în sfârșit fată de vasalitatea proprie în raport cu SUA.

Întregul discurs este o persuadare foarte personalizată prin care Putin apelează la argumentul autorității, la argumentul ad hominem și argumentul ad populum(apelul la popor).

Invocarea Germaniei ca partener de memorie recentă în procesul de unificare are tot rolul de legitimare a poziției internaționale pe care Rusia o urmărește, „națiunea noastră a sprijinit în mod neechivoc dorința sinceră, de neoprit a germanilor pentru unitate națională. Sunt sigur că nu ați uitat acest lucru și mă aștept că cetățenii Germaniei să sprijine de asemenea aspirațiile rușilor, ale Rusiei istorice de a-și restaura unitate”.

Pericolul extern este invocat foarte des în discurs „atât voi cât și noi – rușii și ucrainienii – am putea pierde Crimeea cu totul, iar asta s-ar putea întâmpla într-o perspectivă istorică apropiată”.

Mobilizarea, unitatea, necesitatea reorganizării în defensivă fată de pericolul internațional sunt toate elemente constante ale unui discurs cu o puternică componentă de persuasiune și manipulare prin regulă orchestrării, regulă simplificării și inamicului comun, argumentele ilogice definite de Aristotel(ad hominem, ad popullum, etc.).

Invocarea unei Vârste de Aur o regăsim din plin bine ancorat în discursul lui Putin; („Totul în Crimeea vorbește despre istoria și măreția noastră comună. Aici se găsește orașul Khersones, unde Prințul Vladimir a fost botezat”/ „Crimeea înseamnă de asemenea și Sevastopol – un oraș legendar cu o istorie remarcabilă, o fortăreață care servește drept loc de naștere al Flotei Ruse de la Marea Neagră”/ „Fiecare dintre aceste locuri sunt dragi inimilor noastre, simbolizând gloria militară rusească și valoarea sa remarcabilă”.

Invocarea Vârstei de aur are rol de impunere ca lider providențial regional înregistrând discursul într-un registru mitic.

Potrivit viziunii aristotelice discursul este deliberativ politic deoarece tot mesajul concentrat este de a inocula ideea unei non-intervenții în Crimeea și astfel neincălcarea niciunei norme de drept internațional subliniind că adevărații inamici ai dreptului internațional sunt chiar SUA.

Oratorul are în intenție să obțină adeziunea publicului la ideiile sale sau o anumită formă de conivență colectivă cu privirele la diverse poziții ale Rusiei sau ale acțiunii sale propriu zise.

Putem opina că discursul aparține genului deliberativ deoarece se urmărește și o deliberare favorabilă a publicului rus pentru cauza “Crimeea” urmărind o adeziune populară la răspunsul neoimperialist rus. Viitorul Rusiei este și el invocat deseori în discurs “Rusia va avea de luat o decizie luând în seamă considerentele de ordin intern și extern. Ce anume cred oamenii aici în Rusia” „viitorul Rusiei este împreună cu frații ucrainieni”. Proiecția acțiunii în viitor înclină clar balanța în taxonomia genului deliberativ.

Narațiunea are ponderi asimetrice clare, Ethosul(autoritatea oratorului) este deseori invocat (“trebuie să recunoaștem”, “aș dori să subliniez”, “Aș dori să reiterez” am trimis întăriri trupelor de-acolo), Logos-ul(rațiune) este redus ca pondere fiind fagocitat la realități istorice comune cu foarte puțini ani invocați(date istorice factuale) și cu mențiuni foarte subiective de genul “ Această țară a trecut prin asemenea vremuri grele încât efectiv nu a putut să-și apere interesele. În orice caz, poporul nu s-a putut împăca cu această nedreptate istorică strigătoare la cer” care nu pot fi taxate ca referințe istorice verosimile.

Pathosul(accentul pe emoții) este foarte prezent în tot textul( “În inimile și în mințile oamenilor, Crimeea a fost întotdeauna o parte inseparabilă a Rusiei”) având drept scop persuadarea publicului prin stimularea naționalismului etnic.

Comparația cu Cicero a registrului aristotelic releva asemănări(discursul este unul politic deliberativ) dar și deosebiri.

Știm de la Cicero calitățile pe care un orator trebuie să le îndeplinească: ascuțimea minții logicianului, exprimarea poetică, memoria, gesturile actorului, vocea tragedianului. Știm că talentul este sursa autentică pentru un orator ideal precum și cultura generală cât mai vastă. Cicero pune mult accentul pe stilul elegant, decent și clar prin urmare nu putem considera textul de față ca un exponent al paradigmei ciceroniene.

Însă putem constata că exprimarea este un punct forțe al vorbitorului având în vedere alonjele sale cu apel la emoții și cuceriri militare și spirituale. Talentul este o chestiune de interpretare și comparație a mai multor discursuri prin urmare nu ne putem axa decât pe o interpretare preliminară care arată anumite calități de oratar.

Apelul la memorie este invocat în registrul istoric desfășurat de vorbitor însă nu putem considera referințele sale istorice ca parte a logos-ului sau ca parte a unei culturi generale vaste deoarece dacă contrariul ar fi fost real atunci am fi asistat și la o expunere de argumente vis a vis de istorie și nu o narațiune holistă ce nu lasă loc interpretării sau dezbaterii.

Discursul are și scop de a stimula puternica componentă naționalistă a rușilor. Raționamentul pentru chestiunea Crimeea și Ucraina este unul istoric(locul comun istoric și spiritual al Rusiei cu cele două regiuni “furate de politica internațională”/ Crimeea este moștenirea noastră istorică) unul democratic(referendumul din Crimeea) și unul prin comparație cu SUA(Partenerii noștri vestici, conduși de Statele Unite ale Americii preferă să nu se lase ghidați de legile internaționale în practicile lor politice, ci de regulă pistolului). Aceasta vocabulă ”pistolul” favorizează rolul mental al războiului sugerând franc că SUA (plus partenerii internaționali) este țara angajată în conflict și încearcă prin metode militare de dominator superior al jocului global să nu facă “dreptate istorică”.

Prin urmare concluzia acestui raționament este ca Rusia are toată legitimitatea pentru acțiunile sale externe sugerând că “presiunea internațională” este nejustificată și intrusivă creând astfel cadrul perfect al stării de asediu.

Teza cum că Ucraina ca stat aderant la NATO ar fi o amenințare reală pentru Rusia nu este argumentată ci doar susținută prin argumentul autorității; “că marina NATO ar fi fost chiar acolo în acest oraș al gloriei militare rusești iar acest lucru ar fi creat nu doar o iluzorie, ci și o cât se poate de reală amenințare pentru toată Rusia de sud”. Construcția “oraș al gloriei militare rusești” are rolul de a sensibiliza auditoriu apeland la memoria militară colectivă care ar putea favoriza emoțional acțiunea externă a Rusiei.

Observăm și o imprecizie în privința aceste glorii prin faptul că nu este specificat momentul său momentele istorice care au condus la această aură militară.

Episodul NATO are rolul în discurs de a echilibra balanța geopolitică și geostrategică a Rusiei “NATO rămâne o alianță militară iar noi suntem împotriva faptului de a avea o alianță militară care se instalează ca acasă fix în curtea din spatele casei noastre sau pe teritoriul nostru istoric”. Această imagine se poate dovedi convingătoare prin invocarea aceeași atmosfere de asediu cu care este presărat discursul.

Teza nu este susținută logic deoarece invocă dreptul la defensivă sau defensivă anticipativă cu amendamentul că acest lucru se întâmplă “pe teritoriul nostru istoric”. Nu poți să fii defensiv față de o entitate globală din motiv că ți-a “invadat” teritoriul istoric trecut. Actorii globali principali sunt statele care in calitatea lor de entități singulare, autonome au dreptul a decide politic(extern sau intern), economic și geostrategic soarta lor. Acest joc al discusului “invazie”, “asediu”, “defensivă” reprezintă registrul mitico-tactic al interlocutorului de a inocula ideea unui dușman, a unui război, a unei nedreptăți, în schimb el nu este justificat din punct de vedere logic.

Apelul la emoții “suferințele poporului și nesiguranța lor despre cum vor trece de ziua de astăzi și ce-i așteaptă mâine” are rolul de a seduce auditoriu cu privire la cauza Ucrainei înregistrând astfel încă un element constitutiv al discursului populist că gen de discurs practicat și asumat.

Teza “nu numai că suntem vecini apropiați, dar cum am mai zis, suntem același popor” nu este una reală deoarece vorbim de două state cu guverne,armate,elite politice distincte cu un popor ucrainian destul de polarizat în opțiunea să prooccidentaliza,proeuropenizare și opțiunea pro-Rusia.

Logica se bazează pe fapte și argumente în schimb această teză invocată nu se fundamentează pe realități actuale(avem totuși două state distincte care cel puțin la nivel internațional nu sunt “clone” sau au stări de suzeranitate una față de cealaltă) sau realități faptice(documente aparținând ambelor state care să susțină această cauză comună a continuității istorico-culturale) ci doar o realități istorice ce aparțin ale trecutului cântărite într-un registru subiectiv(apelul la emoții dovedește clar acest lucru.

Unilateralitate discursului constă în faptul că nu există precizare în cadrul discursului a vreunei legitimări reale a acțiunilor Rusiei din partea Ucrainei. Atunci când un discurs se întemeiază pe unilateralitate avem de urmărit un discurs “ciclop” persuasiv care crează un spațiul imaginativ larg și foarte personalizat prin prezența vorbitorului.

Cred că ar fi indicat să analizăm discursul și din punct de vedere al explicației.

Etimologic, „a explica” provine din latinescul explicare, care însemnă inițial „a desface”, „a desfășura”, iar ulterior „a descurca”, „a expune clar”. Astăzi, în sensul cel mai general, „a explica” înseamnă „a face clar”, „a lămuri”, „a face evident” sau „a oferi o ințelegere:. Explicația oratorului este o incursiune istorică și militară cu nuanțe patetice (Au muls țara, s-au luptat între ei pentru putere, proprietăți și bani și nu le-a păsat prea mult de poporul de rând”) care nu are rolul de a demistifica istoric faptele ci de a legitima o poziție externă. Claritatea expunerii există tot într-un mod forțat unilateral deoarece în discurs nu există, sau vorbitorul nu permite loc de ambiguități istorice sau diplomatice și nici loc de subiectivism în privința tezelor pe care le expune.

Există și o contradicție logică a discursului. Dacă citim cu atenție “ar fi în interesul propriu al Ucrainei să se asigure că drepturile și interesele acestor oameni sunt protejate în totalitate. Acest lucru este garanția stabilității și integrității teritoriale a Ucrainei” și evocăm episodul NATO-Ucraina cu amendamentul “același popor”(referire la Rusia și Ucraina) și “defensivă împotriva invaziei” nu putem să ne întrebăm de ce se face referire la Ucraina ca parte integrantă a Rusiei și concomitent ca stat care trebuie să garanteze stabilitate și integritatea teritorială? Dacă avem de a face cu un pseudo-stat clonă la ce mai sunt necesare trimiterile politice la integritatea teritorială a Ucrainei? Acest dublu limbaj poate fi justificat (chiar dacă ilogic) prin dubla sa plajă de public.

Vorbitoriul se adresează sintactic “poporului rusesc de pretutindeni“ și concomitent statelor din sfera globală și actorilor secundari din sfera publică. Duplicitatea limbajului are rolul de a bifurca discursul și de a transmite prin coduri specifice același mesaj chiar dacă din punct de vedere strict scriptic se susține ideea și apoi contrariul acesteia. Astfel există două publicuri importante în procesul de contabilitate a discursului. Ideea unei imixtiuni este deseori invocată pentru publicul extern “Ucraina să fie o țară puternică, suverană și autosuficiența”/”Vrem să fim prieteni cu Ucraina” etc.

Există încă o contradicție logică având în vedere sensul discursului „îngrijorarea noastră este de înțeles deoarece nu numai că suntem vecini apropiați, dar cum am mai zis, suntem același popor” în constrast cu expunerea “doar însuși poporul ucrainean poate să-și facă ordine în propria casă”. În mod ipotetic poate poporul ucrainean, vrea să își facă ordine în casă din statutul de stat independent nu de „același popor”.

Sintagma „îngrijorarea noastră” este și falacioasă deoare o îngrijorare se manifestă într-un registru al normalității conturând un discurs al moderației. Dacă invocam descrierile vis a vis de „încălcarea dreptului internațional al SUA” sau „Statele Unite ale Americii preferă să nu se lase ghidațe de legile internaționale în practicile lor politice, ci de regulă pistolului” observăm mai mult decât o îngrijorare respectiv o poziție oficială legitimată prin cadrul extern descris ca primejdios din punct de vedere militar și constituțional.

Apelul la unitate simbolică „Kievul e mama orașelor rusești” sau „originea noastră comună e Rusia Antică și nu putem trăi unii fără alții”.

Sintagma „aș vrea să mulțumesc tuturor pentru acest spirit patriotic, tuturor fără nicio excepție” vine să sprijine argumentul în favoarea unui discurs populist cu puternice reculuri naționaliste. Discursul înserează și ideea de orchestrație străină ca potențial opozant al acțiunilor Rusiei prin citatul „ne vom lovi de opoziție externă, dar asta este o decizie pe care va trebui să o luăm pentru noi înșine”. Dacă adăugăm și citatul ceva mai clar „Acum, ar trebui să continuăm și să menținem acest fel de consolidare astfel încât să putem surmonta toate misiunile pe care țara noastră le va avea de înfruntat pe drumul său înainte” observăm intempestiv că planul Rusiei sau strategia Rusiei nu apare în discurs.

Opacitatea acestui plan developează netransparența discursului care are rol de a crește ambiguitatea textului în legătură cu intențiile Rusiei dar mărește microscopic opinia publică internațională augmentând și susținând zvonurile legate de interesele Rusiei în viitorul sau apropiat caracterizat de specialiști “neo-imperialist”.

Discursul unilateral de tip ciclop, amiguu prin opacitate, cu apetență de sensibilitate față de public, cu subiectivism în explicație și claritate ne oferă imaginea de forță prin care vorbitorului prin intenție încerca să influențeze foarte puternic publicurile(cel mai mult publicul intern,publicul extern este supus unei dezinformări că tactica) și să polarizeze opinia publică internațională în pro sau contra Rusia ca acțiune și gândire politică .Textul pleacă de la premisele persuasiunii cu mențiunea că se creionează o direcție de retorică internațională.

Tehnica orchestrării externe este iarăși o constantă a discursului, „sau doresc să ne pună într-o situație de înrăutățire a situației economice și sociale astfel încât să se provoace nemulțumiri publice”.

Apelul la popor prin argumentul ad populum este și el constant si perfect coerent ca repetiție „Rusia va avea de luat o decizie luând în seamă considerentele de ordin intern și extern. Ce anume cred oamenii aici în Rusia”.

Paroxismul discursului populist poate fi exemplificat cel mai exact prin exemplul „orice decizie în acest caz poate fi bazată doar pe voința populară, deoarece poporul este izvorul de bază al oricărei autorități”.

Persuasiunea se realizează mai puțin pe argumente solide la nivel empiric și mai mult prin apelul la sentimente, emoții și prin seducția auditoriului cu invocări repetate de genul ”pamantul nostru rusesc”, “frații noștri ucrainieni” “mama Rusiei a tuturor”.

La nivel de imaginar rusesc aceste lucruri sunt prezente sub formă de “traume”, izvorâte din contextul politic din ultima jumătate de secol prin care Rusia a pierdut rolul de prim dominator la nivel global. Discursul reușește să exploateze aceste “resurse ale imaginarului” .

Manipularea și seducția ca forme ale retoricii aristotelice utilizează și alte resorturi imagologice indirecte. Discursul este centrat pe persoana emițătorului care se autoidentifica cu Rusia. Exprimări de genul “Rusia cunoaște cel mai bine situația Ucrainei” sau “Rusia va răspunde “Rusia crede”, “Rusia sper să” ne relevă și identificarea la nivel imagologic a Rusiei cu liderul politic Putin.

Aceasta idetificare este normală și într-o democrație stabilă dar în combinație cu un discurs populist emoțional cu accente pe cuvântul și sematica “popor”, identificarea se produce matematic asemeni dreptelor suprapuse care ajung să se confunde.

Manipularea prin identificarea cu simboluri (cazul de față Rusia) a emițătorului face parte din planul insidios de influențare și polarizare a publicului (sau a publicurilor cum am menționat într-un anumit context mai sus).

La nivel de invențiune observăm intenții mascate ale emițătorului discursului care revendică intelegere si acceptare internațională pentru cauza “Crimeea” din partea Germaniei; “națiunea noastră a sprijinit în mod neechivoc dorința sinceră, de neoprit a germanilor pentru unitate națională. Sunt sigur că nu ați uitat acest lucru și mă aștept că cetățenii Germaniei să sprijine de asemenea aspirațiile rușilor, ale Rusiei istorice de a-și restaura unitate”.

Avem de a face cu o coerciție(amenințare) mascată sub umbrela libertății și autodeterminării statale, etnice prin apelul la sensibilitatea istorică a nemților. Invitația la acceptarea situației internaționale create de Rusia chiar dacă se utilizează un subterfugiu istoric sensibil este o intenție de constrângere de ordin financiar-energetic în cazul în care Germania adoptă o poziție similară partenerilor americani.

Exprimări de genul acesta “aș dori să mă adresez poporului Statelor Unite ale Americii, poporul care încă de la constituirea propriei națiuni și adoptarea Declarației de Independență, a ținut mândru libertatea deasupra a orice altceva” au rolul de “șopârlă” dacă se permite terminologia cvasiargotică a discursului oratoric de tip manipulare.

Acest apel la popor și nu la politicieni sau adminstratie reprezintă intenția de manipulare a publicului american prin invocarea celei mai de preț valori americane “libertatea”. Majoritatea oamenilor ce compun aproape orice societate nu sunt analiști de înaltă finețe, comentatori dedicați ai spectrului politic sau social, prin urmare pot empatiza cu cauza rusească dacă nu există o resursă importantă de informație care să contrabalanseze efectul manipulării.

Organizarea textului are un aspect strigent de transparent. Mai bine de 50% din corpul textului este o justificare istorică și patetică pentru anexarea Crimeei și blamarea SUA.

La nivel de emoții constatăm o pondere mai mult decât consistentă care implică în mod direct o perorație ce se întinde pe mai multe episoade reluând argumentele învăluite de o aură patriotică(“Rusia mamă”, “același pământ sfânt și glorios” ).

După scurtul exodiu discursul persuasiv în mod ex abrupto începe” Totul în Crimeea vorbește despre istoria și măreția noastră comună”. Stilul discursului este predictibil ca formă pe parcursul textului astfel constatăm un stil ce utilizează frecvent terminologia “populismului”, un stil care caracterizează un lider providențial salvator al traumelor și stigmatelor imaginarului rusesc. Ornamentele de stil “pământ comun”, “glorie”,”frații noștri”, “istorie comună măreață” confirmă accentul manipulatoriu, stilul “providențial” prin care discursul este articulat.

Stilul este direct corelat cu intenția, prin urmare identificarea și expunerea intențiilor de la începutul studiului de caz are rol de a întări și mai mult stilul “salvator”, “patriotic”, ”mobilizator”(“nu vom mAI permite americanilor să ne impună..”). Adecvarea discursului la contextul prezentat la începutul analizei de discurs este validă la nivel logic, textul atinge și descrie în mod “personalizat” aspectele geopolitice infiripate la început în privința Ucrainei și Rusiei.

În chestiunea dreptului internațional (dacă a fost încălcat sau nu), în chestiunea apel la poporul american și la valoarea sa de preț libertatea(a fost prezentat mai sus), în chestiunea coercitării Germaniei prin invitație de natură “axiologică” istorică, în chestiunea perorației flambate în chestiunea locurilor comune dintre Ucraina și Rusia constatăm o evocare clară a memoriei. Resursele memoriei recente sunt bine accentuate și speculate în favoarea intenției, astfel apelul la memorie și utilitatea memoriei în raportul cu textul se circumscrie în același registru manipulatoriu.

Succesul discursului este un succes din perspectiva publicului rusesc.

Din perspectiva opiniei publice globale, dacă reamintim apelul la poporului american și la valorile sale, conchide că poate avea loc o polarizare a societății din perspectiva; opinie publică/societate civilă și guvernanți/adminstrație politică/guvernamentală.

Genul deliberativ al paradigmei aristotelice are trei aspecte temporale trecut, prezent și viitor. Din perspctiva acestei axe temporale și analizând textul cu toate exemplele prezentate până acum în mod indubitabil se observă prezența trecutului (în descrierea locurilor comune dintre Ucraina și Rusia).

De asemenea susținerea insistentă ca intervenția(imixtiunea) Rusiei în contextul Crimeei și în contextul delegitimării sitautiei interne a Ucrainei, precum și lauda istorică adresată Rusiei resppectiv Ucrainei conturează aspectele esențiale proprii genului deliberativ.

Apărarea invocată în fata SUA prin blamul acordat (americanii ne-au forțat și s-au impus ca dominator) sau acuzarea propriu zisă (“Au ajuns în exclusivitatea și excepționalismul lor să creadă că pot decide destinele lumii, că doar ei pot avea dreptate”) impun și mai mult concomitent genul deliberativ la discursului.

Atitudinea oratorului este una de fermă poziție reprezentând atât o autoritate guvernamentală externă cât și o autoritate în sine. Stilul ornamental prin care se conturează personajul mesianic “Salvator” impune o anumită riguoare stilistică și anumite figuri de stil hiberbolizate( “mama Rusia cea mare”, “destinul nostru comun”). Bolta oratorică este uriașă din punct de vedere al dimensiunii înregistrând discursul într o constelație a patetiticului, a perorației seductive, a phatosului “revoluționar” internațional de reunificare a Rusiei.

Poziția oratorului este de forță, de impunere ca lider mondial în stare să modifice paradigmele internaționale de acțiune și gândire politică. Persuasiunea oratorului pune acccentul pe emoții colective și frustrările istorice depozitate în imaginarul rusesc care se dovedeste longeviv din punct de vedere istoric cu accente foarte puternice pe încarcătura istorică. Acest depozitar defulatoriu este miezul discursului, miza retorică, apogeul elocinței prin excelentă a oratorului.

Stilul populist cu accente cu precădere vis a vis de popor și necesitățile acestuia

“S-au tot perindat președinți, prim-miniștri și parlamentari, dar atitudinea lor față de țară și de popor a rămas la fel. Au muls țara, s-au luptat între ei pentru putere, proprietăți și bani și nu le-a păsat prea mult de poporul de rând” este si el puternic prezent în text “lipindu-se” practic de exprimarea discursului si de claritatea discursului. Acet discurs paternalist înscrie discursul într-un registru manipulativ cu puternice accente populiste precedate de virulentele înfierări ale naționalismului etnic rusesc. Să nu omitem din analiza și aspectul istoric milenar al discursului și prima formă prin care se înfiripa discursul; “Dragi prieteni, ne-am adunat astăzi aici în legătură cu o problemă care are o semnificație vitală, istorică pentru noi”.

Prologul în mod sine qua non este mistificat de aceasta aură mitico-istorică developând intenția oratorului dincolo de vicisitudinile stilului, al exprimării, și al argumentelor patetice nevalide istoric sau empiric. Întregul discurs este o persuadare foarte personalizată prin care Putin apelează la argumentul autorității, la argumentul ad hominem și argumentul ad populum. Discursul oratorului se bifurcă în fuctie de relevanță publicului. Avem în primul rând un public rusesc ce aprioric are un capital de simpatie vis a vis de liderul lor și un public internațional deghizat în “poporul american” sau opinia publică internațională. Dezinforrmarea ca formă de manipulare este și ea prezentă ca o constantă intenție a oratorului de a puncta aspectele esențiale în chestiunea Crimeea și de a legitima politica externă sui generis a Rusiei.

Concluzii

Quod erat demonstrandum în cadrul analizei de ce acest discurs aparține genului deliberativ și am descris laborios metodele de persuasiune și manipulare utilizate de orator de-a lungul discursului. Trebuie să constatăm varietatea imagologică a discursului (Puțin este pe rând Salvator, Eliberator, Revoluționar, Părinte reintregiuitor etc) și identificarea personajului charismatic cu Ideea de “Rusie Mama” și cu Rusia în general. Această rodnicie de felurite imagini au o congruență în intenția oratorului marcată prin stilul ornamental(terminologie patriotică și terminologie populistă) și prin apelul constant la emoție. Jumătate din text este exat pe chestiunea Crimeea și Ucraina încercând să inoculeze ideea că Rusia, Ucraina, Crimeea, sunt același popor, o singură națiunea, un singur destin.

Important de evocat în acest context prelevat mai sus este poziția dominantă a oratorului față de public și închiderea oricăror “supape” de dezbatere și dialog via a vis de temele discursului. Acest cerc revolut de subiectivism are rolul de a întări și mai mult persuasiunea accentuată ușor nuanțată a oratorului.

Claritatea și lizibilitatea textului există doar prin corelație cu intenția oratorului, nu prin expozițiune sau cuprins nici macar prin incheiere. Corpul textului este un calup de informație cvasie-emotională, o istorie sensibilă a părții de est europene, la care se adaugă un crâmpei de spirit populist și patriotic. Repertoriul patriotismului circumscris seducției publicului are și rolul de mobilizare socială care favorizează decizia politică. Intenția lui Putin este de a pregăti psihologic populația pentru deciziile politice viitoare. Dacă amintim regulă orchestrației și caricaturizării dublată de “dușmanul dominator” din est, SUA, putem constata toate elementele unui război iminent fie el și fictiv. Acest război imaginar are rolul de intimidare și șantaj internațional cu privire la deciziile internaționale care pot decurge prin încălcarea să neâncălcarea dreptului internațional. Tehnica războiului imaginar face parte din elementele dezinformării internaționale care înregistrează discursul în topica manipulării.

Exprimarea reprezintă un subsistem al registrului de patriotism etnic și mistică de război internațional pentru statalitatea Rusiei. Identificarea oratorului cu Rusia este și ea necesară pentru captarea publicului rus care identifică patriotismul cu etnia nu cu altă realitate fie ea și de ordin cultural. Această alteritate în construcția patriotismului este exploatată pe toată întinderea discursului prin formulări specifice, de glorie militară, de cultură extraordinară comună. Oratorul exploatând acest construct de antinomie etnică invită la adeziune și consens poporul rus pregătind din timp predispoziția psihologică necesară politicilor sale externe. Imaginea providențială impune o astfel de abordare practică a discursului.

Retorica cu valența când defensivă cu nuanțe de victimă ” Au fost făcute nenumărate încercări de a-i dezmoșteni pe ruși de amintirile lor istorice, chiar și de limba lor, și să fie supuși asimilării forțate” când flambată în scop patriotic “ “partenerii noștri vestici, conduși de Statele Unite ale Americii preferă să nu se lase ghidați de legile internaționale în practicile lor politice, ci de regulă pistolului” exprimă o dualitate de poziție explicabilă prin existența a celor două publicuri, cel rus respectiv cel internațional. Putin se adresează când unei părți cand celeilalte fără a pregăti auditoriu pentru o trece și o traversare a discursului mai facilă. Sincopele discursului din punct de vedere al bipolarității publicului sunt în același timp adevărate din perspectiva oratorului chiar dacă puse în comparație sau contrast ele exprimă neconcordante sau aspecte clar contradictorii. În contextul discursului SUA este hulită și blamată și la interval foarte scurt este lăudată și admirată. Dacă apelăm la logica aristotelică ele nu pot fi adevărate în același timp prin urmare nu putem stabili decât valoare de adevăr, de veridicitate empirică a discursului care este nulă din perspectiva logicii. Cum valoarea de adevăr este 0 atunci putem conchide că intenția oratorului era de a convinge ambele părți de anumite idei politic și sociale.Viitorul Rusiei este și el invocat ca proeminență a genului deliberativ. Argumentul viitorului este și el folosit de către orator pentru a legitima acțiunile prezentului și pentru a stabili o Vârstă de aur a trecutului post-bolsevică care să poată fi corelată cu viitorul adică “Rusia Mama” sau “poporul rusesc”. Exploatarea unui orizont de timp se dovedește a fi o metodă eficientă, utilă în construcția discursului amprentând astfel forma retoricii. Invocarea necesității restatalitatii Rusiei prin adeziunea la moderație și normalitate este o altă tehnică de acțiune care presupune “normalizarea situației” prin invocarea “stărilor de lucru echilibrate” fie că vorbim la nivel european sau internațional.

Unilateralitate discursului rezidă în faptul că nu există mențiuni și cadre de referință în cadrul discursului a vreunei legitimări reale a acțiunilor externe ale Rusiei în zona Ucrainei. În situația în care un discurs se întemeiază pe unilateralitate avem de urmărit un discurs “ciclop” persuasiv care crează un spațiul imaginativ larg și foarte personalizat prin prezența vorbitorului dar și un discurs ciclon prin efectele pe care le produce loa nivel național și internațional. Discursul lui Puțin se înscrie perfect în acesta descriere și în logica unilateralului care crează o anumită distopie și anacronie istorică în raport cu realitatea. Uzanțele de simbolistică, „Kievul e mama orașelor rusești” sau „originea noastră comună e Rusia Antică și nu putem trăi unii fără alții” vin în sprijinul real al acestor idei enunțate în concluzii articulând practic și teza discursului, chestiune Crimeea, chestiunea Ucraina, legitimitate internațională fără imixtiune din partea statelor ce au pretenții de actor politic dominant(SUA) și fără penalități de ordin al dreptului internațional.

Construcția discursului respectă canoanele retoricii conturând un discurs cu prentenții de universalitate de schimbare a raportului de multipolaritate geopolitică.

Bibliografie:

Andrei Miroiu,; Radu-Sebastian Ungureanu, (coord), Manual de Relații Internaționale, Editura Polirom, Iași, 2006

Barry Buzan, Popoarele, statele și teama, Editura Cartier, Chișinău, 2000

Dicționarul Explicativ al Limbii Române, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1975

Articol de Ștefan Lăcătuș Securitatea…, în Centrul de Promovare a Culturii de Securitate, http://www.cpcs.ro/articol-securitate.php

Robert Jervis, Cooperation Under the Security Dilemma, World Politics, Vol. 30, No. 2, Jan. 1978, pag. 167-214 apud Ionel Nicu Sava, suport de curs Teoria și practica securității, Universitatea din București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

Ioan Mircea Pașcu, Sergiu Nicolae Vintilă, Teoria Relațiilor Internaționale, Note de curs, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea De Științe Politice

Constantin Moștoflei, Alexandra Sarcinschi, Petre Duțu, Studii de securitate și apărare, Vol. II, Editura Universității Naționale de Apărare, București, 2005

Cioculescu, Șerban, The Sphere of Politics (Sfera Politicii), număr: 107 / 2004, Bruxelles 2003 – Strategia de Securitate a Uniunii Europene, pag. 20

Augustin Fuerea, Manualul Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, București, 2006,

Petre Duțu, Mihai-Ștefan Dinu, PESA – Cadrul de manifestare și dezvoltare a intereselor de securitate națională, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I” București, 2007

Çayhan, Esra, Towards a European Security and Defense Policy: With or Without Turkey?, în Çarkoğlu, Ali, Barry Rubin (ed.), Turkey and the European Union – Domestic Politics, Economic Integration and International Dynamics, Frank Cass and Company Limited, London, 2003

Witney, Nick, Re-energising Europe’s Security and Defence Policy, The European Council on Foreign Relations, 2008

Witney, Nick, Re-energising Europe’s Security and Defence Policy, The European Council on Foreign Relations, 2008,

Cayhan, Esra, Towards a European Security and Defense Policy, With or Without Turkey? Carkoglu, Ali, Rubin, Barry, Turkey and the European Union, Frank Cass, London, 2003

Andrei Cornea, Note de curs Filosofia politicului, Universitatea din Bucuești, Facultatea de Litere, Relații Internaționale și Studii Europene

Bibliografie:

Andrei Miroiu,; Radu-Sebastian Ungureanu, (coord), Manual de Relații Internaționale, Editura Polirom, Iași, 2006

Barry Buzan, Popoarele, statele și teama, Editura Cartier, Chișinău, 2000

Dicționarul Explicativ al Limbii Române, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1975

Articol de Ștefan Lăcătuș Securitatea…, în Centrul de Promovare a Culturii de Securitate, http://www.cpcs.ro/articol-securitate.php

Robert Jervis, Cooperation Under the Security Dilemma, World Politics, Vol. 30, No. 2, Jan. 1978, pag. 167-214 apud Ionel Nicu Sava, suport de curs Teoria și practica securității, Universitatea din București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

Ioan Mircea Pașcu, Sergiu Nicolae Vintilă, Teoria Relațiilor Internaționale, Note de curs, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea De Științe Politice

Constantin Moștoflei, Alexandra Sarcinschi, Petre Duțu, Studii de securitate și apărare, Vol. II, Editura Universității Naționale de Apărare, București, 2005

Cioculescu, Șerban, The Sphere of Politics (Sfera Politicii), număr: 107 / 2004, Bruxelles 2003 – Strategia de Securitate a Uniunii Europene, pag. 20

Augustin Fuerea, Manualul Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, București, 2006,

Petre Duțu, Mihai-Ștefan Dinu, PESA – Cadrul de manifestare și dezvoltare a intereselor de securitate națională, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I” București, 2007

Çayhan, Esra, Towards a European Security and Defense Policy: With or Without Turkey?, în Çarkoğlu, Ali, Barry Rubin (ed.), Turkey and the European Union – Domestic Politics, Economic Integration and International Dynamics, Frank Cass and Company Limited, London, 2003

Witney, Nick, Re-energising Europe’s Security and Defence Policy, The European Council on Foreign Relations, 2008

Witney, Nick, Re-energising Europe’s Security and Defence Policy, The European Council on Foreign Relations, 2008,

Cayhan, Esra, Towards a European Security and Defense Policy, With or Without Turkey? Carkoglu, Ali, Rubin, Barry, Turkey and the European Union, Frank Cass, London, 2003

Andrei Cornea, Note de curs Filosofia politicului, Universitatea din Bucuești, Facultatea de Litere, Relații Internaționale și Studii Europene

=== Anexa ===

Vladimir Putin s-a adresat la Kremlin deputaților Dumei de Stat, membrilor Consiliului Federației, guvernatorilor regiunilor Rusiei și reprezentanților societății civile.

PREȘEDINTELE RUSIEI VLADIMIR PUTIN: Domnilor membri ai Consiliului Federației, deputați ai Dumei de Stat, bună ziua. Reprezentanții Republicii Crimeea și ai Sevastopolului sunt aici printre noi, cetățeni ai Rusiei, rezidenți ai Crimeei și Sevastopolului!

Dragi prieteni, ne-am adunat astăzi aici în legătură cu o problemă care are o semnificație vitală, istorică pentru noi. În Crimeea, a avut loc pe data de 16 Martie un referendum, în deplină concordanță cu procedurile democratice și cu normele internaționale.

A participat mai mult de 82% din electorat și 96% din acesta a votat în favoarea reunificării cu Rusia. Aceste numere vorbesc de la sine.

Pentru a înțelege motivele care stau la baza unei asemenea alegeri, este suficient să cunoști istoria Crimeei și ce anume au însemnat întotdeauna Rusia și Crimeea una pentru alta.

Totul în Crimeea vorbește despre istoria și măreția noastră comună. Aici se găsește orașul Khersones, unde Prințul Vladimir a fost botezat. Curajul său spiritual de a adopta ortodoxia, a constituit fundamentul pe care s-au clădit ulterior cultura, civilizația și valorile umane care unesc popoarele din Rusia, Ucraina și Bielorusia. Aici se găsesc de asemenea și mormintele soldaților ruși, a căror vitejie a adus Crimeea în Imperiul Rus. Crimeea înseamnă de asemenea și Sevastopol – un oraș legendar cu o istorie remarcabilă, o fortăreață care servește drept loc de naștere al Flotei Ruse de la Marea Neagră. Crimeea este Balaklava și Kerci, Malahov Kurgan și Coasta Sapun. Fiecare dintre aceste locuri sunt dragi inimilor noastre, simbolizând gloria militară rusească și valoarea sa remarcabilă.

Crimeea este un amestec unic al diferitelor popoare și tradiții. Acest lucru o face în mare măsură asemănătoare Rusiei, unde niciun grup etnic nu s-a pierdut de-a lungul secolelor. Rușii și ucrainienii, tătarii din Crimeea și celelalte grupuri etnice au trăit cot la cot în Crimeea, păstrându-și propriile identități, tradițiile, limbile și credințele.

Populația actuală a Peninsulei Crimeea este de 2,2 milioane de oameni, din care aproape 1,5 milioane sunt ruși, 350.000 sunt ucrainieni care predominant considera limba rusă ca limbă maternă și circa 290-300.000 sunt tătari, care, așa cum a arătat referendumul, înclină de asemenea înspre Rusia.

Într-adevăr, a fost o perioadă în care tătarii au fost tratați incorect, exact la fel ca și alte popoare în URSS. Despre acest lucru pot spune un singur lucru: au suferit milioane de oameni de diferite naționalități în timpul acestor represiuni, dintre aceștia în primul rând au fost rușii.

Tătarii din Crimeea s-au întors pe tărâmurile natale, cred că ar trebui să luăm toate măsurile politice și legislative pentru a finaliza reabilitarea tătarilor, să-i repunem în drepturi și să le restaurăm bunul renume.

Avem cel mai mare respect pentru popoarele și toate grupurile etnice care trăiesc în Crimeea. Aceasta este casa lor, țara lor natală și ar fi drept – știu că populația locală sprijină acest lucru – pentru Crimeea să aibă trei limbi naționale egale: rusa, ucrainiana și tătara.

Colegi,

În inimile și în mințile oamenilor, Crimeea a fost întotdeauna o parte inseparabilă a Rusiei. Această convingere fermă este bazată pe adevăr și dreptate și a fost transmisă din generație în generație, peste timp, în orice împrejurări, în ciuda tuturor schimbărilor dramatice prin care țara noastră a trecut de-a lungul întregului secol al XX-lea.

După revoluție, bolșevicii, din diferite motive – Dumnezeu să-i judece –, au adăugat mari părți din Sudul istoric al Rusiei, Republicii Ucraina. Acest lucru a fost făcut fără a se lua în considerare componența etnică a populației iar astăzi, aceste regiuni formează sudul Ucrainei. Ulterior, în 1954, s-a luat decizia de a transfera regiunea Crimeei către Ucraina, împreună cu Sevastopol, în ciuda faptului că era un oraș de subordonare unională. Aceasta a fost inițiativa personală a conducătorului Partidului Comunist Nikita Hrușciov. Ce anume a stat în spatele acestei decizii ale sale – o dorință de a câștiga spijinul clasei politice ucrainiene sau de a compensa pentru represiunile în masă din Ucraina anilor ’30 – asta e treaba istoricilor să afle.

Ceea ce contează astăzi, este faptul că decizia a fost luată cu o încălcare clară a normelor constituționale chiar și a celor de atunci. Decizia a fost luată în culise. Și normal, într-un stat totalitar nimeni nu s-a mai deranjat să întrebe cetățenii din Crimeea sau Sevastopol, ei au fost puși în fața faptului împlinit. Bineînțeles, poporul s-a întrebat de ce dintr-o dată, Crimeea a devenit parte a Ucrainei. Dar per total – și trebuie să spunem acest lucru clar, îl știm cu toții – decizia a fost tratată ca o banală formalitate deoarece teritoriul a fost transferat în interiorul unui singur stat. Pe vremea aceea era de neconceput faptul că Ucraina și Rusia s-ar putea vreodată despărți ca să devină două state diferite. Oricum, acest lucru s-a întâmplat.

Din nefericire, ceea ce părea imposibil a devenit o realitate, URSS a căzut. Lucrurile au evoluat într-atâta de rapid, încât puțină lume a realizat cât de dramatice sunt și care vor fi consecințele lor. Multă lume, atât din Rusia cât și din Ucraina, la fel ca în celelalte republici, au sperat că CSI creată la acea vreme va deveni noua formă de statalitate. Li s-a spus că va fi o singură monedă, un singur spațiu economic, forțe armate unite; oricum, toate aceste lucruri au rămas goale promisiuni, în timp ce țara mare a dispărut. Doar în momentul în care Crimeea a ajuns să fie în altă țară, Rusia a realizat de fapt că nu e doar furată, e jefuită.

În același timp, trebuie să recunoaștem faptul că Rusia, prin lansarea acestei parade a suveranităților, a ajutat la prăbușirea Uniunii Sovietice. Iar când această prăbușire a fost legalizată, toată lumea a uitat de Crimeea și de Sevastopol – principala bază a Flotei Mării Negre. Milioane de oameni au mers la culcare seara într-o țară și s-au trezit în altele, devenind peste noapte minorități etnice în fostele republici sovietice, în timp ce națiunea rusă a devenit una dintre cele mai mari, dacă nu chiar cel mai mare grup etnic din lume care este despărțit prin granițe.

Acum, după mulți ani, am auzit rezidenți ai Crimeei spunând că în 1991 au fost predați ca un sac de cartofi. Este greu să-i contrazici. Și cum e cu statul rus? Cum e cu statul rus? A acceptat situația cu smerenie. Această țară a trecut prin asemenea vremuri grele încât efectiv nu a putut să-și apere interesele. În orice caz, poporul nu s-a putut împăca cu această nedreptate istorică strigătoare la cer. În toți acești ani, cetățeni și multe personalități publice au tot revenit la această problemă, spunând că de fapt Crimeea este pământ istoric rusesc și că Sevastopol este un oraș rus. Da, cu toții am știut asta în inimile și mințile noastre, dar trebuia să mergem înainte ignorând realitatea pentru a ne putea construi relațiile de bună vecinătate cu Ucraina pe fundamente noi. În acest timp, relațiile noastre cu Ucraina, cu poporul frate ucrainean au fost întotdeauna și vor rămâne de cea mai mare importanță pentru noi. (aplauze)

Astăzi, putem vorbi deschis despre acest lucru, și aș dori să vă împărtășesc câteva detalii ale negocierilor care au avut loc la începutul anilor 2000. Președintele de atunci al Ucrainei, dl. Kucima, mi-a cerut să grăbesc procesul de delimitare a granițelor ruse-ucrainiene. La acea vreme, procesul practic stagna. Rusia părea că a recunoscut Crimeea ca fiind o parte a Ucrainei, dar nu avuseseră loc negocieri cu privire la delimitarea granițelor. În ciuda complexității situației, am emis imediat instrucțiuni agențiilor rusești guvernamentale ca să-și accelereze munca pentru a documenta granițele, astfel încât fiecare a înțeles clar că prin acceptarea delimitării granițelor, am admis de facto și de jure faptul că Peninsula Crimeea era teritoriu ucrainian, închizând astfel disputa.

Am cedat în fața Ucrainei nu doar cu privire la Crimeea, dar și în chestiuni mai complicate, cum ar fi granița maritimă în Marea Azov și Strâmtoarea Kerci. Motivul pentru care am procedat așa la acel moment a fost faptul că pentru noi au contat cel mai mult bunele relații cu Ucraina iar acestea nu trebuiau să cadă victime ale unui impas generat de dispute teritoriale. În orice caz, ne-am așteptat ca Ucraina să rămână pentru noi un vecin bun, am sperat ca cetățenii ruși și vorbitorii de rusă din Ucraina, în special din sud-est și din Crimeea să trăiască într-un stat prietenos, democratic și civilizat care le va apăra drepturile la nivelul standardelor legilor internaționale. Oricum, situația nu a evoluat în această direcție. Au fost făcute nenumărate încercări de a-i dezmoșteni pe ruși de amintirile lor istorice, chiar și de limba lor, și să fie supuși asimilării forțate. Ba mai mult decât atât, rușii, ca orice alți cetățeni ai Ucrainei suferă din cauza crizei politice și statale constante care zguduie țara în ultimii peste 20 de ani.

Înțeleg de ce poporul ucrainian a dorit schimbarea. Au îndurat destule de la autoritățile care au fost la putere pe durata anilor de independență a Ucrainei. S-au tot perindat președinți, prim-miniștri și parlamentari, dar atitudinea lor față de țară și de popor a rămas la fel. Au muls țara, s-au luptat între ei pentru putere, proprietăți și bani și nu le-a păsat prea mult de poporul de rând. Nu s-au mirat de ce milioane de cetățeni ucrainieni nu au văzut nicio perspectivă acasă și au mers în alte țări pentru a munci ca zilieri. Aș dori să subliniez acest lucru: nu au plecat în vreun Silicon Valley, dar au plecat ca să devină zilieri. Doar în ultimul an aproape 3 milioane de oameni și-au găsit astfel de slujbe în Rusia. Potrivit unor surse, în 2013 câștigurile lor în Rusia au totalizat peste 20 de miliarde de dolari, care este aproximativ 12% din PIB-ul Ucrainei.

Aș dori să reiterez faptul că îi înțeleg pe aceia care au ieșit în Maidan cu sloganuri pașnice împotriva corupției, managementului de stat ineficient și sărăciei. Dreptul la proteste pașnice, proceduri democratice și alegeri există tocmai petru a înlocui autorități care nu mulțumesc poporul. Oricum, cei care au fost în spatele ultimelor evenimente din Ucraina au avut o agendă diferită: se pregăteau pentru o altă preluare a guvernării, doreau să preia cu orice preț puterea. Au recurs la teroare, crimă și revolte. Cei care au executat această lovitură de stat sunt naționaliștii, neo-naziștii, rusofobii și anti-semiții și continuă să conducă în Ucraina chiar și astăzi.

Noile așa-numite autorități, au început prin a introduce un proiect de lege pentru a revizui politica limbilor, care a fost o încălcare directă a drepturilor minorităților. Oricum, au fost imediat „disciplinați” de către sponsorii străini ai acestor așa-numiți politicieni. Trebuie să admitem faptul că mentorii acestor autorități actuale sunt inteligenți și își dau bine seama la ce ar putea conduce clădirea unui astfel de stat pur etnic ucrainean. Acest proiect de lege a fost abandonat, dar în mod clar e pus de-o parte pentru viitor. Nu prea mai sunt menționări la această tentativă acum, probabil în baza prezumpției că poporul are memorie scurtă. Totuși, putem cu toții vedea clar intențiile acestor moștenitori ideologici ai lui Bandera, complicele lui Hitler în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Este de asemenea evident faptul că la ora actuală nu există o autoritate executivă legitimă în Ucraina, nimeni cu care să discuți. Multe agenții guvernamentale au fost preluate de impostori, dar ei nu au controlul în țară, câtă vreme ei – și aș vrea să subliniez asta – sunt de cele mai multe ori controlați de radicali. În unele cazuri, ai nevoie de un permis special din partea militanților din Maidan pentru a te întâlni cu anumiți miniștri ai guvernului actual. Nu glumesc, aceasta este realitatea.

Aceia care s-au opus loviturii de stat au fost imediat amenințați cu reprimarea. Normal, prima vizată a fost Crimeea, Crimeea cea vorbitoare de limba rusă. Din această cauză rezidenții din Crimeea și Sevastopol s-au întors cu fața spre Rusia, cerând ajutor pentru a-și putea apăra drepturile și viețile, pentru a preveni evenimente precum cele care se dezvăluiau și încă urmau la Kiev, Donețk, Harkov și în alte orașe ucrainiene. Normal, nu puteam ignora acest apel; nu puteam să abandonăm Crimeea și pe rezidenții săi pradă deznădejdii. Aceasta ar fi fost o trădare și din partea noastră.

În primul rând, a trebuit să ajutăm la crearea condițiilor astfel că, pentru prima oară în istorie, rezidenții Crimeei au putut să-și exprime liber și pașnic dorințele cu privire la propriul viitor. Totuși, ce auzim din partea colegilor noștri din Europa de Vest și America de Nord? Ei spun că violăm normele legii internaționale. În primul rând este un lucru bun că în sfârșit își amintesc că există un astfel de lucru precum legea internațională – mai bine mai târziu decât niciodată.

În al doilea rând, și cel mai important – ce anume violăm noi mai exact? E adevărat, președintele Federației Ruse a primit permisiunea Camerei Superioare a Parlamentului de a utiliza Forțele Armate în Crimeea. În orice caz, strict vorbind, nimeni n-a acționat în baza acestei permisiuni încă. Forțele Armate ale Rusiei niciodată n-au intrat în Crimeea, ele erau deja acolo în conformitate cu o înțelegere internațională. Într-adevăr, am trimis întăriri trupelor de-acolo; totuși – acesta este ceva ce aș dori ca toată lumea să audă și să știe – noi nu am depășit limita de personal a Forțelor noastre Armate din Crimeea care este limitată la 25.000 de oameni, deoarece nu a fost nevoie.

Următorul lucru. Consiliul Suprem din Crimeea s-a raportat la Carta Națiunilor Unite, care vorbește despre dreptul națiunilor la autodeterminare, astfel că și-a declarat independența și s-a decis să organizeze un referendum. Întâmplător, aș dori să vă reamintesc faptul că atunci când Ucraina s-a separat de URSS a făcut exact același lucru, aproape cuvânt cu cuvânt. Ucraina s-a folosit de acest drept, pe când rezidenților Crimeei le este refuzat. De ce asta?

Ba mai mult decât atât, autoritățile din Crimeea au făcut referire și la binecunoscutul precedent Kosovo – un precedent pe care colegii noștri vestici l-au creat ei înșiși într-o situație foarte similară, când au decis că separarea unilaterală a Kosovo de Serbia, exact ceea ce face Crimeea acum, este legitim și nu are nevoie de nicio permisiune din partea autorităților centrale ale țării. Conform Articolului 2, Capitolul 1 din Carta Națiunilor Unite, Curtea Internațională a ONU a fost de-acord cu această abordare și a făcut următorul comentariu în Decizia sa din 22 iulie 2010, și citez, „nicio interdicție generală nu va trebui să interfereze din practica Consiliului de Securitate cu privire la declarațiile de independență” și „ legea generală internațională nu conține nicio interdicție cu privire la declarațiile de independență”. Clar și limpede, cum ar spune dânșii.

Nu-mi place să mă bazez pe citate dar, în acest caz, nu pot să mă abțin. Aici este un citat dintr-un alt document oficial: în Declarația Scrisă a Statelor Unite ale Americii din 17 aprilie 2009, introdusă la aceeași Curte Internațională a ONU în legătură cu audierile în cazul Kosovo. Și din nou citez, „Declarațiile de Independență pot, și de cele mai multe ori o fac, încălca legislația domestică. Oricum, acest lucru nu le face să fie și încălcări ale legilor internaționale” închei citatul. Ei au scris asta, au împrăștiat-o în toată lumea, au convins pe toți iar acum sunt ultragiați. În legătură cu ce? Acțiunile poporului crimeean se încadrează perfect în aceste instrucțiuni, așa cum erau. Din anumite motive, lucruri cărora li s-au permis albanezilor kosovari (și avem tot respectul pentru ei), rușilor, ucrainienilor și tătarilor din Crimeea nu le sunt permise. Din nou, ne mirăm de ce.

Continuăm să tot auzim din partea Statelor Unite și a Europei de Vest faptul că Kosovo este vreun caz special. Ce anume îl face atâta de special în ochii colegilor noștri? Aflăm că este din cauza faptului că în Kosovo au fost așa de multe pierderi de vieți omenești. Este acesta un argument legal? Regulile Curții Internaționale nu fac referire la așa ceva. Acesta nu este nici măcar dublu standard, ci este un cinism uimitor, primitiv, brut. Unii ar trebui să nu mai facă chiar absolut orice pentru a-și urmări interesele, numind exact același lucru ca fiind alb astăzi și negru mâine. Pornind de la această logică, ar trebui să ne asigurăm de-acum încolo că fiecare conflict conduce la pierderi de vieți omenești. O voi spune clar – dacă unitățile locale de auto-apărare crimeene nu ar fi luat situația sub control, acolo ar fi putut fi de asemenea pierderi de vieți omenești. Din fericire acest lucru nu s-a întâmplat. Nu a fost nici măcar o singură confruntare armată în Crimeea și nicio victimă. De ce credeți că a fost așa? Răspunsul este simplu: pentru că a fost foarte greu, practic imposibil să lupți împotriva voinței poporului. Aici aș dori să le mulțumesc soldaților ucrainieni – și este vorba de 22.000 de oameni sub jurământ, complet înarmați. Aș dori să le mulțumesc acelor militari ucrainieni care s-au abținut de la vărsarea de sânge și nu și-au năclăit în sânge uniformele.

Referitor la acest lucru, îmi mai vin în minte și alte gânduri. Ei tot vorbesc despre o intervenție rusă în Crimeea, un fel de agresiune. Este ciudat să auzi așa ceva. Nu-mi pot aminti din istorie despre nici măcar un singur caz de agresiune în care să nu se tragă nici măcar un singur foc și să nu existe nicio victimă umană.

Colegi,

Situația din Ucraina reflectă în oglindă ceea ce se întâmplă și s-a întâmplat în lume de-a lungul ultimelor decade. După dispariția bipolarității de pe planeta noastră, nu mai avem stabilitate. Instituțiile internaționale cheie nu devin mai puternice, dimpotrivă, în multe dintre cazuri acestea se degradează în mod trist. Partenerii noștri vestici, conduși de Statele Unite ale Americii preferă să nu se lase ghidați de legile internaționale în practicile lor politice, ci de regula pistolului. Au ajuns în exclusivitatea și excepționalismul lor să creadă că pot decide destinele lumii, că doar ei pot avea dreptate. Acționează la bunul lor plac peste tot, utilizează forța împotriva statelor suverane, construiesc coaliții bazate pe principiul „dacă nu ești cu noi, ești împotriva noastră”. Pentru a face această agresiune să pară legitimă, forțează rezoluțiile necesare din partea organizațiilor internaționale și, dacă din diverse motive acest lucru nu funcționează, pur și simplu ignoră Consiliul de Securitate și ONU, în general.

Acest lucru s-a întâmplat în Iugoslavia, ne amintim 1999 foarte bine. A fost greu de crezut, chiar și văzând cu proprii ochi, că la sfârșit de secol XX, una din capitalele europene, Belgradul; a fost sub atac de rachete timp de câteva săptămâni, și doar după aceea a urmat intervenția adevărată. A fost vreo Rezoluție a Consiliului de Securitate pe acest subiect, permițând aceste acțiuni? Nimic de acest gen. Și după aceea au lovit Afghanistan, Irak și au încălcat în mod direct rezoluția Consiliului de Securitate al ONU referitoare la Libia unde, în loc să impună așa-numita zonă de „cer închis” deasupra țării, au început de asemena să o bombardeze.

A fost o serie întreagă de revoluții controlate „colorate”. În mod clar, oamenii națiunilor unde acestea au avut loc erau obosiți de tiranie, de sărăcie și de lipsa perspectivelor, dar de aceste sentimente s-a profitat în mod cinic. Acestor națiuni le-au fost impuse standarde care în niciun caz nu au corespuns cu modul lor de viață, tradițiile sau culturile acestor popoare. Drept urmare, în loc de democrație și libertate, în acele locuri a fost haos, răbufniri de vioolență și revolte. Primăvara Arabă s-a transformat în Iarna Arabă.

O situație similară s-a dezvăluit și în Ucraina. În 2004, pentru a împinge candidatul necesar în alegerile prezidențiale, s-au gândit la un fel de runda a 3-a care nu era stipulată în lege. A fost absurdă și a reprezentat o batjocură la adresa Constituției. Iar acum, au aruncat în joc o armată de militanți bine organizată și echipată.

Înțelegem ceea ce se întâmplă, înțelegem că aceste acțiuni au fost îndreptate împotriva Ucrainei, a Rusiei și împotriva Integrării Eurasiatice. Și toate acestea în timp ce Rusia se dădea de ceasul morții să angajeze un dialog cu colegii noștri din Vest. Noi propunem în mod constant cooperare în toate problemele-cheie, vrem să întărim nivelul nostru de încredere reciprocă și ne dorim relații egale, deschise și corecte. Dar nu am văzut nici un gest de reciprocitate. Dimpotrivă, ne-au mințit de multe ori, au luat decizii pe la spatele nostru, ne-au pus în fața faptelor împlinite. Acest lucru s-a petrecut cu expansiunea NATO către Est, la fel cu plasarea de infrastructură militară la granițele noastre. Continuă să ne spună același lucru: „Ei bine, acest lucru nu vă privește.”. Este foarte ușor să zici acest lucru.

S-a întâmplat cu amplasarea scutului anti-rachetă, în ciuda tuturor temerilor și protestelor noastre, proiectul este în lucru și avansează. S-a întâmplat cu tergiversarea nesfârșită a discuțiilor referitoare la emiterea de vize, cu promisiunile referitoare la concurența loială și accesul liber la piețele mondiale.

Astăzi, suntem amenințați cu sancțiuni, dar deja suferim multe limitări, unele care sunt chiar de mare importanță pentru noi, economia și națiunea noastră. De exemplu, încă de pe vremea Războiului Rece SUA și, implicit alte națiuni, au restricționat la vânzarea către URSS a unei liste lungi de tehnologii și echipamente, creând în acest sens lista Comitetului de Coordonare pentru Controlul Multilateral al Exportului. Astăzi, deși acestea au fost eliminate de formă, în realitate multe limitări încă-și produc efectele.

Pe scurt, avem toate motivele să credem că politica infamă de închidere și izolare, dusă în secolele XVIII, XIX și al XX-lea, continuă și în zilele noastre. Ei încearcă în mod continuu să ne înghesuie într-un colț, deoarece avem o poziție independentă, pentru că ne-o menținem și pentru că numim lucrurile deschis, așa cum sunt ele, și nu ne angajăm în ipocrizii. Dar există o limită la orice. Iar în cazul Ucrainei, partenerii noștri vestici au încălcat limita acționând în mod iresponsabil și neprofesional.

La urma urmei, erau perfect conștienți de faptul că există milioane de ruși care trăiesc în Ucraina și Crimeea, trebuie că le-a lipsit cu desăvârșire instinctul politic și bunul simț ca să nu intuiască consecințele propriilor acțiuni. Rusia s-a găsit într-o situație din care nu mai putea da înapoi. Dacă vei comprima arcul de tot, până la limită, acesta se va destinde brusc, cu putere. Trebuie să vă reamintiți acest lucru întotdeauna.

Astăzi, este imperativ să punem punct acestei isterii, să dezmințim retorica Războiului Rece și să acceptăm un fapt evident: Rusia e un participant independent și activ în cadrul afacerilor internaționale; la fel ca și celelalte țări are propriile interese naționale care trebuiesc luate în seamă și respectate.

În același timp, suntem recunoscători tuturor celor care au înțeles acțiunile noastre în Crimeea, suntem recunoscători poporului chinez, ai cărui lideri au apreciat tot timpul situația din Ucraina și Crimeea luând în considerare contextul complet istoric și politic, apreciem în mod deosebit abținerea și obiectivitatea Indiei.

Astăzi, aș dori să mă adresez poporului Statelor Unite ale Americii, poporul care încă de la constituirea propriei națiuni și adoptarea Declarației de Independență, a ținut mândru libertatea deasupra a orice altceva. Dorința liberă a rezidenților Crimeei de a-și decide singuri propria soartă nu este un astfel de deziderat? Vă rugăm să ne înțelegeți.

Cred că europenii, în primul rând și cel mai tare, germanii, mă vor înțelege de asemenea. Permiteți-mi să vă reamintesc faptul că pe parcursul negocierilor politice pentru unificarea Germaniilor de Est și de Vest, la nivel de experți, la un nivel foarte înalt, anumite națiuni care le erau și atunci și acum aliate, nu au sprijinit unificarea. În orice caz, națiunea noastră a sprijinit în mod neechivoc dorința sinceră, de neoprit a germanilor pentru unitate națională.Sunt sigur că nu ați uitat acest lucru și mă aștept ca cetățenii Germaniei să sprijine de asemenea aspirațiile rușilor, ale Rusiei istorice de a-și restaura unitatea.

Aș dori de asemenea să mă adresez poporului Ucrainei. Aș dori la modul sincer să ne înțelegeți: nu vrem să vă facem rău în niciun fel sau să vă rănim sentimentele naționale. Am respectat întotdeauna integritatea teritorială a statului ucrainean, întâmplător nu în același mod în care au făcut-o cei care au sacrificat unitatea Ucrainei pentru scopurile lor politice. Flutură tot felul de sloganuri despre măreția Ucrainei, dar ei sunt cei care au făcut totul ca națiunea să se dividă. Nesupunerea civică de astăzi le stă în întregime pe conștiință. Aș dori să mă auziți dragi prieteni. Nu-i credeți pe cei care vă spun să vă temeți de Rusia, strigând în gura mare că vor urma alte regiuni după Crimeea. Nu dorim să dividem Ucraina, nu avem nevoie de asta. Cât despre Crimeea, aceasta va rămâne un teritoriu rusesc, ucrainean și tătar. O repet, exact așa cum a fost pentru secole, va fi casa tuturor popoarelor care trăiesc acolo. Ceea ce nu va fi și nu va face niciodată, este să calce pe urmele lui Bandera!
Crimeea este moștenirea noastră istorică și un foarte important factor în stabilitatea regională. Iar acest teritoriu strategic trebuie să facă parte dintr-o lungă și stabilă suveranitate care, astăzi, poate fi doar rusească. Altfel dragi prieteni (mă adresez atât Ucrainei cât și Rusiei), atât voi cât și noi – rușii și ucrainienii – am putea pierde Crimeea cu totul, iar asta s-ar putea întâmpla într-o perspectivă istorică apropiată. Vă rog să vă gândiți la acest lucru.

Permiteți-mi să specific și faptul că am auzit declarații de la Kiev despre Ucraina care în curând va adera la NATO. Ce ar fi însemnat acest lucru pentru Crimeea și Sevastopol în viitor? Ar fi însemnat că marina NATO ar fi fost chiar acolo în acest oraș al gloriei militare rusești iar acest lucru ar fi creat nu doar o iluzorie, ci și o cât se poate de reală amenințare pentru toată Rusia de sud. Toate aceste lucruri puteau deveni realitate dacă nu ar fi fost alegerea poporului crimean și aș dori să le mulțumesc pentru aceasta.

Totuși aș dori să spun că nu ne opunem cooperării cu NATO, în mod clar nu e cazul de așa ceva. Din cauza tuturor proceselor interne din interiorul organizației, NATO rămâne o alianță militară iar noi suntem împotriva faptului de a avea o alianță militară care se instalează ca acasă fix în curtea din spatele casei noastre sau pe teritoriul nostru istoric. Pur și simplu nu pot să-mi imaginez că vom călători la Sevastopol pentru a vizita marinari NATO. Bineînțeles, mulți dintre ei sunt niște tipi nemaipomeniți, dar mai degrabă aș dori să vină ei să ne viziteze, să fie oaspeții noștri, decât invers.

Aș dori să vă spun deschis că ne doare inima să vedem ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina, să vedem suferințele poporului și nesiguranța lor despre cum vor trece de ziua de astăzi și ce-i așteaptă mâine. Îngrijorarea noastră este de înțeles deoarece nu numai că suntem vecini apropiați, dar cum am mai zis, suntem același popor. Kievul e mama orașelor rusești. Originea noastră comună e Rusia Antică și nu putem trăi unii fără alții.

Permiteți-mi de asemenea să mai spun un lucru. În Ucraina trăiesc milioane de ruși și vorbitori de limba rusă și vor continua să o facă. Rusia le va apăra întotdeauna interesele, utilizându-și mijloacele politice, diplomatice și legale. Ar fi în interesul propriu al Ucrainei să se asigure în mod prioritar că drepturile și interesele acestor oameni sunt protejate în totalitate. Acest lucru este garanția stabilității și integrității teritoriale a Ucrainei.

Vrem să fim prieteni cu Ucraina și ne dorim ca Ucraina să fie o țară puternică, suverană și autosuficientă. La urma urmei, Ucraina este unul dintre cei mai mari parteneri ai noștri. Avem multe proiecte comune și cred în succesul acestora, indiferent de dificultățile curente. Și cel mai important, dorim ca în Ucraina să domnească pacea și armonia și suntem pregătiți să lucrăm împreună cu alte țări pentru a facilita și sprijini acest lucru. Dar, cum am mai spus, doar însuși poporul ucrainean poate să-și facă ordine în propria casă.

Rezidenți ai Crimeei și Sevastopolului, întreaga Rusie v-a admirat curajul, demnitatea și eroismul. Voi ați decis viitorul Crimeei. Am fost foarte apropiați zilele acestea, sprijinindu-ne unii pe alții. Acestea au fost sentimente sincere de solidaritate. Trebuie să existe astfel de puncte de turnură istorice ca o națiune să-și demonstreze maturitatea și puterea de spirit. Poporul rus și-a arătat această maturitate și putere prin sprijinul lui unit pentru proprii compatrioți.

Fermitatea poziției de politică externă a Rusiei în această problemă își trage fermitatea din voința a milioanelor de oameni ai poporului nostru, unitatea noastră națională și din sprijinul principalelor forțe politice și publice ale țării noastre. Aș vrea să mulțumesc tuturor pentru acest spirit patriotic, tuturor fără nicio excepție. Acum, ar trebui să continuăm și să menținem acest fel de consolidare astfel încât să putem surmonta toate misiunile pe care țara noastră le va avea de înfruntat pe drumul său înainte.

Evident, ne vom lovi de opoziție externă, dar asta este o decizie pe care va trebui să o luăm pentru noi înșine. Suntem pregătiți pentru a ne apăra interesele naționale în mod corespunzător, sau ne vom preda de fiecare dată, retrăgându-ne cine știe unde? Câțiva politicieni vestici deja ne amenință nu numai cu sancțiuni, dar și cu perspectiva creșterii unor probleme serioase pe plan intern. Aș dori să știu mai exact ce anume au în cap: acțiunea prin intermediul unei coloane a 5-a, această adunătură disparată de „trădători naționali”, sau doresc să ne pună într-o situație de înrăutățire a situației economice și sociale astfel încât să se provoace nemulțumiri publice? Considerăm astfel de afirmații ca fiind iresponsabile și în mod clar de un ton agresiv și le vom răspunde în mod corespunzător. În același timp, niciodată noi nu vom căuta confruntări cu partenerii noștri, fie din Est sau din Vest, dimpotrivă, vom face tot ceea ce putem pentru a clădi relații de vecinătate civilizate și bune așa cum se presupune a fi în lumea modernă.

Colegi,

Înțeleg oamenii din Crimeea care au pus întrebarea de la referendum în cel mai clar mod posibil: Crimeea ar trebui să fie cu Ucraina, sau cu Rusia? Putem spune cu siguranță că autoritățile din Crimeea și Sevastopol, autoritățile legislative, atunci când au formulat întrebarea, au dat deoparte interesele de grup și politice și au lăsat în față doar interesele fundamentale ale poporului. Circumstanțele specifice din punct de vedere istoric, al populației, politic și economic ar fi făcut ca orice altă opțiune propusă, oricât de tentantă – dar fragilă și temporară – ar fi fost la prima privire, ar fi dus în viitor la o înrăutățire a situației de-acolo, care ar fi avut efecte dezastruoase asupra vieții oamenilor. Astfel, oamenii din Crimeea au decis să pună întrebarea într-un mod ferm și fără compromisuri, fără zone gri. Referendumul a fost corect și transparent iar poporul Crimeei și-a exprimat în mod clar și convingător voința și au spus că vor să fie cu Rusia.

De asemenea, Rusia va avea de luat o decizie grea luând în seamă diversele considerente de ordin intern și extern. Ce anume cred oamenii aici în Rusia? Aici, ca în orice altă țară democratică, oamenii au puncte de vedere diferite, dar aș vrea să subliniez faptul că majoritatea absolută a poporului nostru sprijină ceea ce se întâmplă. Cele mai noi sondaje de opinie efectuate aici în Rusia, arată că 95% din populație crede că Rusia ar trebui să protejeze interesele rușilor și al celorlalte grupuri etnice din Crimeea – 95% dintre cetățenii noștri. Mai mult de 83% dintre ei cred că Rusia ar trebui să facă acest lucru, chiar dacă ar complica relațiile noastre cu alte țări. Un total de 86% din poporul nostru vede Crimeea ca și cum încă ar fi teritoriu rusesc și parte a pământurilor țării noastre. Și o altă cifră în mod special importantă, care corespunde exact cu rezultatul referendumului din Crimeea: aproape 92% din poporul nostru susține reunificarea Crimeei cu Rusia. Prin aceasta, vedem că majoritatea covârșitoare a poporului din Crimeea și majoritatea absolută a poporului Federației Ruse sprijină reunificarea Rusiei cu Republica Crimeea și orașul Sevastopol.

Acum, acest lucru este o problemă a deciziei politice proprii a Rusiei și orice decizie în acest caz poate fi bazată doar pe voința populară, deoarece poporul este izvorul de bază al oricărei autorități.

Membri ai Consiliului Federației, deputați ai Dumei de Stat, cetățeni ai Rusiei, rezidenți ai Crimeei și Sevastopolului, astăzi, în acord cu voința poporului, voi remite Adunării Federale o cerere de a lua în considerare o Lege Constituțională pentru crearea a două noi entități constituente în cadrul Federației Ruse: Republica Crimeea și orașul Sevastopol și ratificarea Tratatului de admitere a Crimeei și a Sevastopolului în cadrul Federației Ruse, care deja este pregătit pentru a fi semnat. Mă bazez în continuare pe sprijinul dumneavoastră.
Mai mult: http://romanian.ruvr.ru/2014_03_21/Discursul-lui-Vladimir-Putin-din-18-martie-2014-7878/