Provoc ările digitale aduse de pandemia de Covid -19 în domeniul [629098]

Provoc ările digitale aduse de pandemia de Covid -19 în domeniul
învățământului

Autori: Grosu Ramona Ioana
Stan (Dr ăjneanu) Ionela Sorina
Coordonator: Lect. Univ. dr. Brezoi Alina Gabriela
Universitatea Petrol -Gaze din Ploie ști, Facultatea de Științe Economice
e-mail: [anonimizat] , [anonimizat]

Rezumat
În luna martie 2020, Ministerului Educației și Cercetării a decis să suspend e cursurile față -în-față,
iar sistemul de învățământ a fost nevoit să găsească noi practici de comunicare și de cooperare astfel încât să
continue activitățile de învățare . Adulți și copi i sunt în situația de a descoperi noi moduri de conectare socială
pentru a putea continua activități le profesionale, sociale, culturale și de petrecere a timpului liber.
Pandemia de COVID -19 a dus la închiderea școlilor în 20 de țări și la închiderea unit ăților preșcolare
în 19 țări din Europa și Asia Centrală. Acest lucru a afectat un număr total de 49,8 milioane de copii, începând
de la preșcolari până la liceeni.
Provocarea adusă de această pandemie este semnificativă pentru profesori, directori de șco li și cei
responsabili cu luarea deciziilor din sistemul de educație. D eciziile luate de aceștia vor avea un impact major
în ceea ce privește atât prezentul, cât și viitorul copiilor, tinerilor, comunităților și societăților din punct de
vedere social, dar și economic. De aceea, îmbunătățirea sistemului educați onal, prin planificarea unei educații
incluzive de calitate pentru cei mai marginalizați copii, ar trebui să fie o prioritate maximă pentru următoarele
luni și ani și să reprezinte principiul de bază al reconstruirii unui învățământ mai bun și al unor școli mai bune.
Abstract
In March 2020, the Ministry of Education and Research decided to suspend face -to-face courses, and
the education system had to find new communicat ion and cooperation practices so as to continue learning
activities. Adults and children are in a position to discover new ways of social connection in order to continue
their professional, social, cultural and leisure activities.
The COVID -19 pandemic has led to the closure of schools in 20 countries and the closure of preschools
in 19 countries in Europe and Central Asia. This has affected a total of 49.8 million children, from preschoolers
to high school students.
The challenge posed by this pandemic is significant for teachers, school principals and decision
makers in the education system. The decisions they make will have a major impact on both the present and the
future of children, young people, communities and societies from a social and economic poi nt of view.
Therefore, improving the education system, by planning a quality inclusive education for the most marginalized
children, should be a top priority for the coming months and years and should be the basic principle of
rebuilding better education a nd better schools.

Cuvinte cheie: învățământ online, comunicare, pandemie, digitalizare

2
Introducere
Trăim cu toții în acest moment sentimentul incertitudinii create de pandemia cu
Covid -19, ce a început la finalul anului 2019. „Pe data de 31 decembrie 2019, un cluster de
cazuri de pneumonie de etiologie necunoscut ă a fost raportat în ora șul Wuhan din Provincia
Hubei, China. Pe 9 ianuarie 2020, China CDC a raportat un nou coronavirus ca agent cauzal
al acestei izbucniri, virus care, din punct de vedere filogenetic, se afla în aceea și clada cu
SARS -CoV. Boala asociat ă noului coronavirus a fost numit ă COVID -19.”1
Unii cercet ători sunt de p ărere c ă extinderea epidemiei echivalează cu un experiment
în deglobalizare. Deși b arierele sunt ridicate nu pentru a opri comerțul și migrația, ci pentru
a stopa răspândirea infecției , cei mai mulți se raportează și la efectele economice ale acestei
măsuri : lanțuri le de aprovizionare sunt sub presiune, încrederea companiilor este în scădere,
ceea ce duce la diminuarea comerțului internațional.
Vasile Sănescu, un autor contemporan ce a studiat fenomenul de globalizare,
consideră că acest fenomen este “cel mai întins proces de transformare social -istorică din
istoria omenirii, cea mai mare provocare a secolului al XXI -lea, antrenând într -o direcție
comună întreaga societate umană și întregul spațiu corespunzător planetei noastre .”2
Însă procesul de globalizare este de parte de a se fi terminat. Legăturile comerciale
care produc bunurile din epoca modernă, de la computere la automobile, implică atât de multe
persoane care coordonează atât de multe procese încât o industrie doar locală pare acum de
neimaginat la scară ext insă. Ceea ce confirmă afirmația autorului mai sus menționat.
Coronavirusul în sine nu respectă frontierele, necesitând coordonare internațională, proces
facilitat de infrastructura globalizării , însă cu siguranță reprezintă una dintre cele mai mari
provocări ale secolului al XXI -lea.
Raportându -se la acest virus, un alt autor, Ian Goldin , profesor de globalizare și
dezvoltare la Universitatea Oxford, apreciază că “virusul este doar ultima forță care d ezvăluie
deficiențele globalizării așa cum aceasta s -a dezvoltat în ultimele decenii – o formă de
interconectare insuficient reglementată și plină de complicații care a lăsat comunitățile
vulnerabile la o serie de amenințări puternice.”3

1 Odette Popovici, Extras din Evaluarea Rapida de Risc a ECDC , Pandemia cu noul coronavirus (COVID –
19):transmitere crescuta in EU/EEA si in UK – a sasea actualizare , 12 martie 2020 , CNSCBT, Bucuresti, p. 1
Disponibil on line la http://www.cnscbt.ro/index.php/evaluare -de-risc/1511 -pandemia -cu-covid -19-a-sasea –
evaluare -rapida -de-risc-a-ecdc-rra-12-martie -2020/file [accesat: 24.10.2020]
2 Vasile Stănescu, Globalizarea: spre o nouă treaptă de civilizație…, Cluj -Napoca, Editura Eikon, 2009, p. 51
3 Bogdan Cojocaru, Va fi ucisă globalizarea de coronavirus? , 2020, Business Magazin, paragraf 6 , disponibil
on line la https://www.businessmagazin.ro/actualitate/va -fi-ucisa -globalizarea -de-coronavirus -1897688 5
[accesat: 25.10.2020]

3
Cu siguranță că toate aceste elemente au rolul lor în evoluția societății și mai ales în
evoluția economică , dar de asemenea, pot reprezenta și o dezvoltare socială importantă . Însă
faptul că totul s -a întâmplat brusc „peste noapte” a pus societatea în fața unei provocări de
dimensiuni ne mai întâlnit e până în prezent , astfel , comunitățile devenind “vulnerabile” , așa
cum relatează Goldin.
Trecerea la “Invățământul online”
Sistemul de învățământ este printre cele mai afectate de pandemia COVID -19, iar pe
perioada carantinei, sistemul educațional a trebuit să se adapteze unei noi realități accentuând
mai ales necesitatea investițiilor în tehnologie, resurse, formare, astfel î ncât fiecare copil să
aibă acces la educație.
„În absența unei infrastructuri tehnologice decente la nivelul cadrelor didactice, dar
mai ales la nivelul elevilor, fără abilitare consistentă în zona competențelor digitale a
profesorilor, fără acces la platf orme online dedicate, de tipul Virtual Learning Environment
sau Virtual Classroom, cu resurse didactice digitale și multimedia precare, fără un orizont de
timp care să fie destinat activității online, cadrele didactice au fost nevoite să susțină activități
didactice într -un regim cu totul special. ”4
De aceea, în urmă cu câteva luni , utilizarea noilor tehnologii a luat foarte mare
amploare . Cu toate acestea, constatăm că demersurile de realizare a activităților educative
utilizând instrumente și resurse digitale au început în urm ă cu mult timp, deci nu constituie
o noutate, pentru cei mai mulți profesori.
Dar ceea ce a exercitat o presiune mai mare asupra sistemului de învățământ și a
societății este de fapt utilizarea exclusivă a mijloacelor de comunicare la distanță pentru a
putea face educație și mai ales faptul că educația trebuie facută doar de la distanță .
În aceste circumstanțe au apărut, inevitabil, o serie de impedimente de natură
logistică, pedagogică, tehnică și de conținut în domeniul multor discipline școlare.
„Platformele educaționale online, platformele de streaming, în general, facilitează
comunicarea în timp real între profesor și cursanții săi. Cu toate acestea, comunicarea în acest
caz este foarte frecvent percepută ca fiind oarecum artificială, pe de parte din cauza
imposibilității obținerii unui feedback comunicațional real (ceea ce face comunicarea
autentică), iar pe de altă parte din cauza contextului incomod al plasării în spațiul virtual. ”5

4 Petre Botnariuc, Constantin Cucoș, ȘCOALA ONLINE ELEMENTE PENTRU INOVAREA EDUCAȚIEI –
Raport de cercetare evaluativă, Mai 2020, București, p.9, disponibil on line la https://www.psih.uaic.ro/wp –
content/uploads/sc_onl_rap_apr_2020 .pdf [accesat: 26.10.2020]
5 Petre Botnariuc, Constantin Cucoș, ȘCOALA ONLINE ELEMENTE PENTRU INOVAREA EDUCAȚIEI –
Raport de cercetare evaluativă, Mai 2020, București, p.10

4
În același timp, trebuie menționat că nu au existat (și, parțial, nu au fost posibile)
măsuri care să poată fi aplicate la nivelul întregii populații școlare, soluțiile adoptate la
nivelul unităților de învățământ și al clas elor variind foarte mult de la experiențe antrenante
și memorabile de învățare prin sesiuni de învățare online și până la situații în care perioada
de suspendare a cursurilor față în față a însemnat pentru unii elevi un hiatus total față de
școală și, impl icit, față de învățarea formală. Aceste situații au avut la bază atât cauze
subiective cât și cauze obiective ca: lipsa de echipamente, de nivelul scăzut al competențelor
digitale, de tipul de încadrare, suplinirea pe post etc.
Avantaje și dezavantaje ale învățământului online
Trebuie să recunoaștem că această situație are și câteva avantaje. În primul rând,
societatea este forțată să e volueze din punct de vede re al digital izării, evoluție digitală ce se
dorește a se fi realizat de foarte mult timp. În același timp, renunțarea la modalitatea
tradițională de predare și identificarea modalităților mai eficiente de învățare ar reprezenta
un plus pentru sistemul de învățământ. Această reorientare pedagogică ar putea fi cea mai
indicat ă soluție în vederea dezvoltării unui sistem care s ă ne permit ă să evoluăm atât pe plan
economic, cât și social . Un alt aspect important ar fi r educerea timpului petrecut la școal ă și
eficientizarea procesului de învățare.
În ceea ce privește dezavantajele, vorbim în p rimul rând de l ipsa educării digitale în
rândul participanților , la care se adaugă și deficienț e la nivel tehnic ; pot apărea p erturbări ale
canalului de transmitere al informațiilor , ceea ce poate afecta procesul de predare în mediul
digital și determină o scădere a interesului elevilor. În lipsa unui proces de învățare practic ă,
în domeniile tehnice, pot ap ărea neconcordanțe între teorie și practic ă, ceea ce poate afecta
pe viitor buna desfășurare a anumitor meserii .
Posibilitate a apariției unor probleme de sănătate datorate timpului îndelungat petrecut
pe scaun, în fața unui computer ar trebui să se afle prin tre prioritățile noastre în alegerea unor
măsuri de adaptare la aces te schimbări. Lipsa mișcării poate contribui la creștere a în greutate
sau deficiențe lombare , iar cali tatea văzului ar putea fi afec tată.
Nu trebuie să ignorăm elementele negative care sunt evidențiate de către cadrele
didactice: în primul rând prea multe aplicații și platfor me îi încurcă pe elevi. Este evident că
școala – chiar și repoziționată în zona digitală – trebuie să continue să reprezinte pentru elev
o resursă de siguranță și de continuitate.
În momentul în care sunt utilizate prea multe platforme există riscul c a respectiva
unitate, elementul de securitate emoțională să fie perturbat, pentru că elevii pot să aibă o
senzație de nesiguranță cauzată de faptul că mutarea de pe o platformă pe alta induce o
repoziționare, o reconsiderare a adaptării și așa dificile efe ctuate foarte brusc.

5
„Criza agravează difere nțele educaționale preexistente, prin reducerea oportunităților
de continuare a învățării pentru mulți dintre copii, tineri și adulți, care trăiesc în zone sărace
sau rurale, femei, refugiați, persoane cu dizabilități etc. Pierderile de învățare amenință, de
asemenea, o extindere dincolo de această generație și să șteargă decenii de progrese. ”6 Sunt
foarte mul ți copii și tineri (de la învățământul preșcolar până la cel terțiar) care pot renunța
sau nu au acces la școală datorită impactului economic al pandemiei.
Aceste schimbări aduse brusc, distanțarea socială și lipsa de interacțiune fizică între
tineri, pot accentua senzația de panică și izolare. Distanțarea poate conduce la o lipsă a
emapatizării și la o “robotizare” a pop ulației.

Provoc ări cu care ne confruntăm
Cele mai mari provocări aduse de pandemia Covid -19 în ceea ce privește s istemul de
învățământ sunt de natură t ehnic ă, economic ă, financiar ă. Educarea va trebui realizată de la
distanță, cu do tarile tehnice deținute ce nu interferează întocmai cu idealul digital necesar
pentru un proces cât mai eficient , avânt resurse f inanciare limitate și o situație economică
mai puțin favorabilă.
Pe lângă acest aspect, t rebuie să ținem cont și de urm ătoarele :
• sistemul de învățământ este doar parțial pregătit, o parte din cadrele didactice nu
posedă în acest mo ment suficiente informații și competențe specifice instruirii asistate de
calculator;
• curriculumul permite într -o măsură variabilă/ secvențială/ revizuită transpunerea în
activități la distanță;
• companiile edtech nu au fost stimulate pentru a constru i soluții interoperabile,
mulate pe nevoile de sistem ale educației.
O altă preocupare ar fi evoluția părților implicate în ceea ce privește mediul digital ,
necesitatea modific ării curicculumului de învățare pentru adaptarea la noile condiții ,
identificarea de noi metode benefice de evaluare a elevilor , identificarea de noi metode de
învățare, captare și menținere a atenției, motivare a celui care învață sunt priorități pentru
care se dorește identificarea rapidă a unor soluții cât mai eficiente.

6 Ministerul Educației și Cercetării – Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor 2020,
Educația în timpul și după COVID -19, The News Letter, numărul 21, p.3, disponibil on line la
https://cnred.edu.ro/sites/default/files/Newsletter/2020/pdf/septembri e.pdf [accesat: 28.10.2020]

6
„Suspendar ea activităților didactice față -în-față poate să afecteze în mod negativ
procesul de învățare în general. Profesorii consideră că dedică mai mult timp decât în maniera
tradițională și reușesc mult mai greu să motiveze și să mențină treaz interesul elevilor .”7
Pandemia a afectat profund e ducația și a agravat inechitățile sociale existente în
regiune. Copiii din familii cu venituri reduse, copiii care locuiesc în zonele rurale cu
infrastructură deficitară, copiii din cadrul minorităților etnice și lingvistice, copiii cu
dizabilități, copiii migranți și refugiați, copiii aflați în conflict cu legea, copiii și tinerii care
nu frecventează instituțiile educaționale, băieții și fetele care locuiesc în condiții dificile sau
în cămine abuzive se confruntau deja cu bariere semnificative pentru part iciparea la educație
și învățare și aveau parte de educație și de avantaje sociale mai reduse decât cei de aceeași
vârstă.
Școlile nu sunt doar un loc pentru educație academică, ci și pentru învățarea
abilităților sociale și emoționale, interacțiune și spr ijin social. Închiderea școlilor nu numai
că a perturbat procesul de educație a copiilor, ci și accesul la mese oferite în cadrul școlii,
sprijin pentru bunăstare și referire la servicii medicale și sociale de bază.
Mai mult decât atât, de la momentul în care școala avea un anumit management
crescut în sala de clasă, în cazul mutării școlii în online rolul părintelui ca partener al cadrului
didactic este unul în creștere (pentru că părintele este un ul dintre factorii care trebuie să
gestioneze procesul de acasă și să se asigure atât de funcționarea fizică a sistemului cât și de
motivarea și implicarea elevului). În aceste condiții, este evident că profesorii observă că „în
general, părinții nu pot ac orda suportul necesar”8 pentru toate aceste elemente.
Toate acestea pot să fie văzute fie ca bariere fie drept provocări cărora profesorii,
elevii, părinții și decidenții educației încearcă să le facă față în ritmul rapid în care apar,
manifestând, în proporții variabile, disponibilitate, interes, măiest rie pedagogică,
inventivitate.
Un studiu realizat de către Educație în CTRL în cadrul proiectului “Vlogging de la
divertisment la educație ” arată că m ajoritatea tinerilor sunt familiariza ți cu e -learning -ul.
Printre for mele prefe rate de a urma cursuri online, pe primul loc se afla youtube. Majoritatea
tinerilor au utilizat you tube ca instrument de învățare (82,6%) , iar 59,4% consideră că

7 Lewin, C., Smith, A., Morris, S. and Craig, E. (2019). Using Digital Technology t o Improve Learning:
Evidence Review. London: Education Endowment Foundation. disponibil on line la
https://educationendowmentfoundation.org.uk/public/files/Using_Digital_Technology_to_Improve_learning_
Evidence_Review.pd f
8 Petre Botnariuc, Constantin Cucoș, ȘCOALA ONLINE ELEMENTE PENTRU INOVAREA EDUCAȚIEI –
Raport de cercetare evaluativă, Mai 2020, București, p.43

7
vlogging -ul reprezintă și un instrument de învățare, nu numai o for mă de divertisment. Ceea
ce demonstrează că vlogging -ul este un instrum ent relevant pentru educa ție.
Învățământul online din perspectiv e diferite
Analizând opiniile profesorilor referitoare la aspectele priv ind procesul didactic în
condițiile derulării activităților didactice online pe perioada suspendării întâlnirilor față -în-
față, remarcăm identificarea preponderentă a dezavantajelor, firească în contextul schimbării
radicale a modului de lucru.
“Elevii cu rezultate școlare bune și foarte bune au o obișnuință de a învăța care se
păstrează și în acest caz. Ei sunt în mai mare măsură pregătiți să lucreze și să se dezvolte în
spațiul online decât elevii cu rezultate medii și slabe la învățătură. ”9 Aici este un aspect
interesant ca re confirmă situarea lipsei obișnuinței elevilor de a învăța cu ajutorul noilor
tehnologii pe poziția secundă între dificultățile semnalate de cadrelor didactice pentru că,
deși elevii cu rezultate mai puțin bune la învățătură au și ei acces la tehnologie, aceștia sunt
mai puțin pregătiți să o folosească în scopul învățării.
Dacă pentru elevii cu rezultate bune și foarte bune aderența la modul de învățare cu
ajutorul tehnologiei este una de lungă durată (și astfel dispun de un cod tehnologic elaborat)
pentru elevii cu rezultate școlare medii și slabe acest lucru este mai dificil (ei dispunând de
un anumit tip de cod tehnologic restrâns, bazat în special pe utilizarea tehnologiei pentru
scopuri de socializare și entertainment).
Școala trebuie să se implice mai mult în diminuarea acestei discrepanțe (dându -le mai
des elevilor teme care implică utilizarea tehnologiei) astfel încât să diminueze ecartul dintre
cele două tipuri de coduri tehnologice.
“Problema supravegherii copiilor în timpul închiderii școlii a fost abordată parțial de
Parlament. O nouă lege, adoptată în procedura de urgență, prevede că unul dintre părinți are
dreptul la concediu, absența acestora în cazul în care școlile sunt închise din cauza situației
de urgență. Nu există dispoziții referitoare la părinții care desfășoară activități independente,
lucrători zilnici sau care au locuri de muncă temporare. ”10

9 Petre Botnariuc, Constantin Cucoș, ȘCOALA ONLINE ELEMENTE PENTRU INOVAREA EDUCAȚIEI –
Raport de cercetare evaluativă, Mai 2020, București, p.39
10 Traducere din Coronavirus COVID -19 outbreak in the EU Fundamental Rights Implications, 23 March
2020, p.5 , disponibil on line la : https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/spain -report -covid-19-
april-2020_en.pdf
Text original: „ The issue of supervision of children during school closure was partially addressed by the
Parliament. A new law, adopted in emergency procedure, stipulates that one parent is entitled to paid leave of
absence if sc hools are closed because of the emergency situation. There are no provisions related to parents
that are self -employed, daily workers or that have temporary jobs. ”

8
Concluzii
Pentru a atenua consecințele potențial devastatoare ale pandemiei COVID -19,
guvernele și părțile interesate sunt încurajate să urmărească suprimarea transmiterii virusului
în procesul redeschiderii școlilor, protejarea finanțării învățământului, reimaginar ea educației
și accelerarea schimbării în predare și învățare.
Tranziția către o eră digitală privește educația poate mai mult decât alte părți ale
societății noastre. Înzestrarea educației cu abilitățile și instrumentele digitale adecvate
reprezintă o con diție pentru a ține pasul cu economii și societăți digitale din ce în ce mai
exigente. Adoptarea și folosirea noilor tehnologii în procesul educațional ar trebui să
reprezinte o completare a acestui proces și nu o înlocuire a metodelor clasice de predare.
„Educația nu a fost printre principalele domenii vizate de digitalizare. Chiar dacă
accesul la informații și infrastructura tehnologiei comunicațiilor (TIC) în învățămâ nt sunt
răspândite, elevii întâlnesc, în general, noi tehnologii în afara clasei. Criza coronavirusului
a arătat că familiaritatea cu instrumentele digitale a rămas limitată.”11
În acest sens, educația se confruntă cu două provocări: obținerea beneficiilor
inovațiilor digitale pentru îmbunătățirea practicilor și a politicilor educaționale și pregătirea
elevilor cu abilitățile potrivite pentru economii și societăți din ce în ce mai automatizate,
inclusiv, abilitățile de a contribui la dezvoltarea în continuare a digitalizării .

Bibliografie
1. Bogdan Cojocaru, Va fi ucisă globalizarea de coronavirus?, 2020, Business Magazin,
paragraf 6, disponibil on line la https://www.businessmagazin.ro/actualitate/va -fi-
ucisa -globalizarea -de-coronavirus -18976885 [accesat: 25.10.2020]
2. Lewin, C., Smith, A., Morris, S. an d Craig, E. (2019). Using Digital Technology to
Improve Learning: Evidence Review. London: Education Endowment Foundatio n,
disponibil on line la
https://educationendowmentfoundation.org.uk/public/files/Using_Digital_Technolo
gy_to_Improve_learning_Evidence_Review.pdf [accesat: 01.11.2020]
3. Odette Popovici, Extras din Evaluarea Rapida de Risc a ECDC, Pandemia cu noul
corona virus (COVID -19):transmitere crescuta in EU/EEA si in UK – a sasea
actualizare, 12 martie 2020 , CNSCBT, Bucuresti, disponibil on line la

11 Ministerul Educației și Cercetării – Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor 2020,
Strategii digitale în educație în țările OECD: Explorarea politicilor educaționale privind tehnologiile
digitale , The News Letter, numărul 21, p.5, disponibil on line la
https://cnred.edu.ro/sites/default/files/Newsletter/2020/pdf/septemb rie.pdf [accesat: 28.10.2020]

9
http://www.cnscbt.ro/index.php/evaluare -de-risc/1511 -pandemia -cu-covid -19-a-
sasea -evaluare -rapida -de-risc-a-ecdc-rra-12-martie -2020/file [accesat: 24.10.2020]
4. Petre Botnariuc, Constantin Cucoș & all , ȘCOALA ONLINE ELEMENTE PENTRU
INOVAREA EDUCAȚIEI – Raport de cercetare evaluativă , Mai 2020, București,
disponibil on line la https://www.psih.uaic.ro/wp –
content/uploads/sc_onl_rap_apr_2020.pdf [accesat: 26.10.2020]
5. Vasile Stănescu, Globalizarea: spre o nouă treaptă de civilizație.. ., Cluj -Napoca,
Editura Eikon, 2009, p. 51
6. Ministerul Educației și Cercetării – Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a
Diplomelor 2020 , The News Letter, numărul 21 , disponibil on line la
https://cnred.edu.ro/sites/default/files/New sletter/2020/pdf/septembrie.pdf [accesat :
28.10.2020]
7. ***Coronavirus COVID -19 outbreak in the EU Fundamental Rights Implications , 23
March 2020, disponibil on line la :
https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/spain -report -covid -19-april-
2020_en.pdf [accesat: 30.10.2020]
8. ***Vlogging de la divertisment la educație , Educație în CTRL, la
https://www.educatieinctrl.ro [accesat: 30.10.2020]