Protez,e i orteze medicale [602247]

'&
llt
Protez,e $i orteze medicale
\PROTEZF' $I ORTEZE MEDICALE
1. rsToRIC $I EVOLUTIE
Cele mai vechi documente privitoare la folosirea membrelor artificiale provin de la Herodot 9i
Aristophames ce dateaz[ din secolul V i.e.n.
Cu toate cd vestigiile gi unele documente dovedesc existenla unor preocupdri pentru construcfia
de proteze incd de mai multe sute de ani in urm[, un progres real se remarcd abia in secolul al XVI-
lea. Armurierii care se ocupau c.u construcfia protezelor realizau, pentru vremurile de atunci, adev[-
rate capodopere, compuse din mecanisme de prindere gi de rdsucire, dotate cu pdrghii 9i sisteme
dinfate de frdnare .
in Franla, celebrul Ambroise Pard (1517-1590) s-a ocupat de problema protezdrii, concepdnd 9i
recomand6nd diferite tipuri de proteze. Perfecfion[ri ale mdinilor artificiale cu articulalii mobile au
fost aduse qi de cdtre Pdrintele Sebastian (1675). Cu 100 de ani maitdrziu, Pierre Dionis descrie
construcfia unei proteze de lemn, in care incerca sd redea forma gi funclionarea unui membru inferi-
or.
De asemenea, sunt notabile gi incercdrile chirurgilor olandezi Solingen 9i Adrian Verduin, care
au realizat o protezd din lemn in formd de cizmd pentru gambd 9i coaps6, care era prevdzutd cu un
man$on din lemn pentru coapsd, o articulafie pentru genunchi in formd de balama, gine laterale din
ofel gi un picior de lemn.
in anii 1800, in Massachusetts, s-a realizat o protezd din lemn unde genunchiul 9i piciorul erau
mobile. Analog, construcfiile lui B.F. Palmer (1861) gi Duglas Bly (1858), ale ciror proteze, pentru
coaps[, semdnau forte mult cu cele de azi, ele putdnd asigura o mobilitate a piciorului pe patru di-
recfii de orientare.
in aceeagi perioadd, Caroline Eichler, Peter Balif, construiesc proteze din tabld de olel 9i alamd
ce se remarcau printr-o greutate micd, neatinsd pdnd atunci. Balif a elaborat 9i un picior mobil care
?n pozilie de incdrcare se bloca.
progresele urmdtoare ?n construclia protezelor gi inzestrarea invalizilor cu membre artificiale
sunt de menlionat la inceputul sec. XIX- lea. Dupd primul rdzboi mondial, problema protezdtii a
devenit o necesitate stringenta, datoritd numdrului mare de invalizi, ceea ce a impus un studiu 9i o
preocupare majora pe plan mondial in realizarca unor proteze eficiente. in aceastd perioad[ apar
pentru prima datd proteze, care in Anglia erau construite din aluminiu gi bronz de crtre meqterii in-
strumentigti.

Prcteze ,i orteze medicale
in Germania gi in alte state evolulia a fost canalizatd" spre construclia protezelor din piele cu
schelet metalic ai articulafie pentru genunchi qi gleznd. inceputul sec. XX aduce in continuare noi
imbundt5liri in ceea ce privegte reducere greutdlii protezelor. in Germania, von Baeyer construiegte
proteze din tabl6 albd, iar von Fuchs din aluminiu.
in Anglia frafii Dessoutter construiesc proteze din duraluminiu, ugoare gi foarte rezistente. in
acest timp in America a continuat construcfia protezelor din lemn care au corespuns intru-totul, fapt
ce a determinat extinderea confecfiondrii protezelor din lemn pe plan mondial.
De asemenea, in timpul 9i dupd cel de-al doilea rdzboi mondial s-a marcat un salt considerabil
in domeniul realizdrii protezelor pentru membrele inferioare, atdt din punct de vedere al materiale-
lor, cdt gi al adaptdrii 9i al funcfionalitdlii statice qi dinamice.
1.2 pRrNCrpII $r METODE DE PROTEZARE
Cuvdntul ,proteld" provine de la cuvintele grecegti:,,pro"- in loc, gi,,tilhemi,,- aqezare, indi-
cdnd prin urrnare un aparat care sd inlocuiascd lipsa unui organ in intregime sau numai a unui seg-
ment al corpului.
Denumirea de protezd este de multe ori folositd gregit in limbajul comun, fapt ce dd nagtere la
confuzii atunci cdnd este vorba de un aparat ortopedic, care are ca scop indreptarea unei atitudini
vicioase sau sd permitd reglarea unei funclii.
Principiul de protezare constd in folosirea de pdrli artificiale (proteze) pentru imbundtdlirea fun-
cfiei vitale gi a modului de viald a persoanelor cu deficienfe motorii gi nu numai. Trebuie de la ince-
put sd recunoagtem c[, pdnd in prezent, cu toate progresele realizate in domeniile industriale, nu s-a
ajuns inci pdnd acolo incdt sd se poatd inlocui natura, printr-o crealie tehnicd oric6t de desiv6git6 ar
fi ea.
Este gtiut ca pierderea unui segment unilateral sau bilateral, precum si diferite leziuni ce afec-
teazd, o funcfie fiziologica sau creeazd o atitudine vicioasd a aparatului locomotor, dau nagtere unui
traumatism psihic cu reacfii profunde asupra individului.
Completarea unui membru amputat este unul din capitolele cele mai importante din domeniul
protetic si este gi poate de sine stdtdtoare a biomecanicii gi terapeutici.
Protezele sunt foarte complexe gi pot varia in funclie de aplicabilitatea lor, gi anume:
– ortopedie (endoprotezele de umdr, cot, qold, genunchi, gleznd),
– oftalmologie (lentilele intraoculare),
– stomatologie(implantuldentar),
– chirurgia cardiovasculard (valvele artificiale ale inimii, pacemaker-urile, graft-uri, stent-uri),
– chirurgiareconstructivd (pldculele craniene).

Proteze Si orteze medicale
Se poate face o clasificare a protezelor din punct de vedere [A2]tBll[83][Cl][D2][D3]:
1. al modului de aplicarea al acestora in organismul uman:
& proteze interne care se imPart in:
– endoproteze, folosite pentru protezarea totald a unei strucfuri anatomice com-
plet compromisd (endoprotezele de gold, genunchi, gleznd, valvele artificiale
ale inimii, etc.);
– dispozitive de osteosintez[, folosite pentru fixarea fracturilor, care se pot clasi-
fica in:
dispozitive interne de osteosintezd:
– pldci,
– trje intramedulare,
– guruburi de fixare,
– dispozitive spinale de fixare,
– fire 9i ace ortopedice,
dispozitive externe de osteosintezl pentru:
– fixarea de fracturi,
– alungirea oaselor.
b. proteze externe (exoprotezele) care pot fi:
– exoproteze pentru membrele superioare, care ajutd la activitdlile zilnice, cum ar
fi: mdncatul, scrisul, imbrdcatul (protezele pentru braf);
– exoproteze pentru membrele inferioare, care ajutd la stabilitatea corpului, la
funcfia mersului, la absorlia de gocuri precum gi la o mai bund imagine a
corpului uman (proteza de gold, proteza de coapsd, proteza de gamb6, proteza
postpiciorului gi a zonei medio-tarsiene).
2. al rolului acestora pentru organismul uman:
a, proteze estetice, al cdror singur scop este acela de a reda forma structurii anatomice
(protezade um[r, protezamdinii, protezade ochi, etc);
b. proteze funcgionale, care se folosesc in general la protezarea membrelor superioare
gi urmdresc animarea membrului amputat, 9i pot fi:
– proteze funcfionale cu sursd de energie a corpului (migcarea tunelurilor oblinu-
te prin cinematizdri musculare, modificarea volumului muscular prin contraclii
izometrice, etc.);
– proteze funclionale cu sursd de energie extracorporald (energie electricd, gaze
sub presiune, pompe hidraulice, etc).