Protectia Sociala In Domeniul Ajutorului Social

Protectia sociala in domeniul ajutorului social

Introducere

CAPITOLUL I

1.1 Scurrt istoric al asistentei sociale

1.2 Servicile comunitatii de asistenta sociala

1.3 Rolul asistentei sociale in comunitate

1.4 Prestatile sociale in Primaria Municipiului Vulcan

CAPITOLUL II

2.1 Alocatia de stat pentru copii

2.2 Alocatia complementara si alocatia monoparientala

2.3 Ajutorul social venitul minim garantat

2.4 Incalzirea locuintei

2.5 Indemnizatia crestere copil

2.6 Persoanele cu handicap

2.7 Sistemul national de asistenta sociala

2.8 Statutul asistentului social

CAPITOLUL III

3.1 Tabel nominal privind numarul beneficiarilor in perioada 2012-2013

3.2 Studiu de caz

3.4 Concluzii si propuneri

BIBLIOGRAFIE

1.1 Scurt istoric al asistenței sociale.

Asistența socială, respectiv asistentul social reprezintă unul din cele mai vechi domenii, respectiv este una din cele mai vechi profesii, chiar dacă nu a fost denumită astfel de la început. Este o profesie prin care se intervine atât la nivel individual/personal, cât și în comunitate.

Asistența socială a apărut ca răspuns la nevoile și suferințele umane, iar nevoia socială, și implicit nevoia de asistență socială au existat și vor exista întotdeauna.

În evoluția domeniului asistenței sociale din România putem distinge două elemente importante: biserica și statul. Dacă activitățile inițiale de asistență socială s-au dezvoltat pe lângă instituții religioase, cu timpul acestea au devenit o ocupație, dobândind apoi statutul de profesie și știință, iar mai apoi, s-a resimțit nevoia instituționalizării asistenței sociale.

Astfel, sub influența creștinismului, asistența socială are un puternic caracter religios, majoritatea acțiunilor de ajutorare a semenilor dependenți realizându-se în cadrul mănăstirilor și congregațiilor religioase, de către călugărițe. Pe lângă mănăstiri au apărut primele forme de asistență socială, numite bolnițe (ex. Cernica, Curtea de Argeș, Horezu, Dragomirești). Ulterior au apărut, începând cu secolul al XIV-lea așezăminte de asistență socială înființate de către domnitorii și boierii români, fiind cunoscute sub denumirea de calicii. Totul se limita la ajutorarea semenilor pe baza milei/carității publice. În 1832, prin Regulamentul Organic al Valahiei și cel al Moldovei s-au creat bazele unei mari arii de organizare și funcționare a asistenței sociale acordate săracilor, orfanilor și bătrânilor, în cadrul spitalelor existente la acea vreme. Pe lângă Fundația Colțea funcționa o mănăstire și primul spital din Țara Românească, spital care la sfârșitul secolului al XIX-lea a fost reconstruit în scopul îngrijirii bolnavilor bătrâni și a deficienților fizici. O altă instituție de aceeași natură, a fost înființată pe lângă spitalul Fundației Pantelimon, unde a funcționat și un orfelinat pentru copiii săraci. Domnița Bălașa, fiica lui Constantin Brâncoveanu, a fondat biserica și azilul destinat fetelor orfane și sărace.

Până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea biserica va fi un important sprijin pentru categoriile sociale defavorizate (copii, bătrâni, săraci).

În țara noastră asistența socială s-a dezvoltat în secolul XIX prin contribuția profesorilor Dimitrie Gusti, Henri H. Stall și a colaboratorilor acestora. Atunci a început să se manifeste organizat, pregătirea specialiștilor în acest domeniu de activitate la Școala Superioară de Asistență Socială „Principesa Ileana”. Începând cu anul 1862 Azilul „Elena Doamna” a asigurat creșterea și pregătirea fetelor sărace orfane. În 1864 a fost înființată Euforia caselor făcătoare de bine și folos obștesc, sub egida căreia a funcționat Casa copiilor sărmani, unde aceștia creșteau cu doici și personal medical de specialitate.

Primul serviciu de asistență socială a fost înființat la Primăria Capitalei, acesta ocupându-se de repartizarea copiilor găsiți și orfani la doici și „mame crescătoare”.

Sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX marchează diversificarea asistenței sociale, prin înființarea mai multor servicii de asistență socială specializate pe asistența copiilor și a familiei. S-au creat instituții de protecție pentru copii și adulți cu handicap fizic, psihic și social.

În anul 1900 în Cluj a fost înființat primul azil pentru nevăzători din Transilvania, iar în anul 1908, în urma insistențelor Reginei Elisabeta și a Regelui Carol I s-a înființat așezământul „Vatra luminoasă” care cuprindea o școală și un azil pentru orbi.

Pe lângă Primăria Capitalei, din anul 1910, s-au organizat o grădiniță de copii asistați cu vârste între 3 și 7 ani și Orfelinatul Radu Vodă, pentru o parte din fetele orfane care împlineau 7 ani.

Între 1896-1917 Primăria capitalei a asigurat asistența socială a populației sărace, prin asigurarea mesei la cantinele de ajutor social, ajutor material pentru elevii săraci și ajutor de subzistență pentru săraci.

În anul 1920 este înființat Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale, care coordona activitatea de asistență socială, la nivel local existând birouri județene și comunale.

În anul 1929 se înființează Școala Superioară de Asistență Socială „Principesa Elena” din București, școală aflată în subordinea Institutului Social Român, cu aprobarea Ministerului Sănătății și al Ocrotirilor Sociale. Până în anul 1959 programul de studii era de 4 ani, iar între 1959 – 1969 programul de studii era de 3 ani.

În 1930 a fost elaborată, în cadrul Institutului Social Român, Legea serviciului social, prin care s-au înființat oficii de ocrotire la nivel județean, precum și case de ocrotire la nivel rural.

În perioada 1929–1936 a apărut revista Asistența Socială – tradiție și necesitate, iar în anul 1936, sub coordonarea lui Dimitrie Gusti se înființează Asociația pentru Progresul Asistenței Sociale. Tot din inițiativa lui Dimitrie Gusti, la Institutul de Statistică, este înființată o secție de statistică socială, secție care a efectuat un recensământ general al unităților și acțiunilor de asistență și ocrotire socială.

În anul 1938 a fost organizat primul Congres al asistentelor sociale din România. Între 1936-1944 activitatea de asistență socială din România devine tot mai specializată. S-au înființat, în această perioadă Centre de asistență familială subordonate Consiliului de patronaj al operelor sociale. Activitatea acestor centre s-a desfășurat în 8 tipuri de servicii de asistență socială.

Asistența și ocrotirea copiilor se realiza în cămine de zi. Pentru copiii bolnavi sau care proveneau din medii TBC s-au înființat preventorii (Sinaia, Predeal, Herăstrău, Timiș) prin care se asigura tratament de specialitate, condiții de odihnă și creștere, dezvoltare și educație.

1.2 Servicile comunității de asistență socială

Definirea și clasificarea serviciilor sociale

Serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depășirii situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială, promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții. Sunt servicii de interes general și se organizează în forme/structuri diverse, în funcție de specificul activității/activităților derulate și de nevoile particulare ale fiecărei categorii de beneficiari.

Pornind de la nevoile fiecărei persoane, serviciile sociale pot avea o adresabilitate mai largă, la nivel de grup sau comunitate. Pentru realizarea unor acțiuni sociale coerente, unitare și eficiente în beneficiul persoanei, serviciile sociale se pot organiza și acorda în sistem integrat cu serviciile de ocupare, de sănătate, de educație, precum și cu alte servicii sociale de interes general, după caz.

Clasificarea serviciilor sociale are la bază următoarele criterii:

a) scopul serviciului;

b) categoriile de beneficiari cărora li se adresează;

c) regimul de asistare, respectiv regimul rezidențial sau nerezidențial;

d) locul de acordare;

e) regimul juridic al furnizorului de servicii sociale;

f) regimul de acordare.

După scopul lor, serviciile sociale pot fi clasificate în:

servicii de asistență și suport pentru asigurarea nevoilor de bază ale persoanei, servicii de îngrijire personală, de recuperare/reabilitare, de inserție/reinserție socială

După categoriile de beneficiari, serviciile sociale pot fi clasificate în:

servicii sociale destinate copilului și/sau familiei, persoanelor cu dizabilități, persoanelor vârstnice, victimelor violenței în familie, persoanelor fără adăpost, persoanelor cu diferite adicții, respectiv consum de alcool, droguri, alte substanțe toxice, internet, jocuri de noroc etc., victimelor traficului de persoane, persoanelor private de libertate, persoanelor sancționate cu măsură educativă sau pedeapsă neprivativă de libertate aflate în supravegherea serviciilor de probațiune, persoanelor cu afecțiuni psihice, persoanelor din comunități izolate, șomerilor de lungă durată, precum și servicii sociale de suport pentru aparținătorii beneficiarilor.

După regimul de asistare, serviciile sociale se clasifică în:

a) servicii cu cazare, pe perioadă determinată sau nedeterminată: centre rezidențiale, locuințe protejate, adăposturi de noapte etc.;

b) servicii fără cazare: centre de zi, centre și/sau unități de îngrijire la domiciliu, cantine sociale, servicii mobile de acordare a hranei, ambulanța socială etc.

După locul de acordare, serviciile sociale se asigură:

a) la domiciliul beneficiarului;

b) în centre de zi;

c) în centre rezidențiale;

d) la domiciliul persoanei care acordă serviciul;

e) în comunitate.

După regimul juridic al furnizorului, serviciile sociale pot fi organizate ca structuri publice sau private.

După regimul de acordare serviciile se acordă în regim normal și regim special:

a) servicii acordate în regim de accesare, contractare și documentare uzuale;

b) servicii acordate în regim special cu eligibilitate și accesibilitate extinsă, care vizează măsurile preventive care se oferă în regim de birocrație redusă și un set de servicii sociale, care vor fi accesate de beneficiari doar în condițiile păstrării anonimatului, respectiv de persoane dependente de droguri, alcool, prostituate, victimele violenței în familie etc. Serviciile acordate în regim special pot fi furnizate fără a încheia contract cu beneficiarii;

c) categoria serviciilor acordate în regim special este reglementată prin lege specială.

Beneficiarii și furnizorii de servicii sociale

Beneficiază de servicii sociale persoanele și familiile aflate în situații de dificultate, cu respectarea condițiilor. Grupurile și comunitățile aflate în situații de dificultate beneficiază de servicii sociale, în cadrul programelor de acțiune comunitară destinate prevenirii și combaterii riscului de marginalizare și excluziune socială, aprobate prin hotărâri ale consiliilor județene/locale.

Orice persoană dependentă are dreptul la servicii de îngrijire personală, acordate în funcție de nevoile individuale de ajutor, situația familială, socioeconomică și mediul personal de viață. Beneficiarii serviciilor de îngrijire personală sunt persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilități și bolnavii cronici.

Furnizorii de servicii sociale sunt persoane fizice sau juridice, de drept public ori privat. Furnizori publici de servicii sociale pot fi:

a) structurile specializate din cadrul/subordinea autorităților administrației publice locale și autoritățile executive din unitățile administrativ-teritoriale organizate la nivel de comună, oraș, municipiu și sectoare ale municipiului București;

b) autoritățile administrației publice centrale ori alte instituții aflate în subordinea sau coordonarea acestora care au stabilite prin lege atribuții privind acordarea de servicii sociale pentru anumite categorii de beneficiari;

c) unitățile sanitare, unitățile de învățământ și alte instituții publice care dezvoltă, la nivel comunitar, servicii sociale integrate.

Furnizori privați de servii de servicii sociale pot fi:

a) structurile specializate din cadrul/subordinea autorităților administrației publice locale și autoritățile executive din unitățile administrativ-teritoriale organizate la nivel de comună, oraș, municipiu și sectoare ale municipiului București;

b) autoritățile administrației publice centrale ori alte instituții aflate în subordinea sau coordonarea acestora care au stabilite prin lege atribuții privind acordarea de servicii sociale pentru anumite categorii de beneficiari;

c) unitățile sanitare, unitățile de învățământ și alte instituții publice care dezvoltă, la nivel comunitar, servicii sociale integrate.

Furnizori privați de servicii sociale pot fi:

a) organizațiile neguvernamentale, respectiv asociațiile și fundațiile;

b) cultele recunoscute de lege;

c) persoanele fizice autorizate în condițiile legii;

d) filialele și sucursalele asociațiilor și fundațiilor internaționale recunoscute în conformitate cu legislația în vigoare;

e) operatorii economici, în condiții speciale, prevăzute de lege.

Pentru a acorda servicii sociale pe teritoriul României, furnizorii de servicii sociale, indiferent de forma lor juridică, trebuie acreditați în condițiile legii.

Serviciile sociale pot funcționa pe teritoriul României numai dacă sunt acreditate în condițiile legii.

Acreditarea furnizorilor, precum și a serviciilor sociale acordate de aceștia se reglementează prin lege specială.

1.3 Rolul asistenței sociale în comunitate

Este deosebit de important să înțălegem rolul asistentei sociale si ce anume ofera ea. Asistenta socială oferă celor în nevoie posibilități de cunoastere si de acces la serviciile specializate de protecție socială, îi orientează către înțelegerea si utilizarea cadrului legislativ de protecție socială, mobilizează comunitatea, persoanele și grupurile în dificultate de a influența activ politicile sociale. Asistența sociala furnizează celor în nevoie ajutor financiar, material, moral, psihoterapie si consiliere. In cadrul programelor de asistenta sociala se înscriu și activitățile de prevenire a unor situații de viață, dezechilibrate, stresante sub aspect economic, cultural, psihologic sau moral, pentru indivizi sau grupuri, care pot fi de multe ori mai putin costisitoare decât terapia propriu-zisă.

Este de admirat cum se comportă asistenta socială în societatea contemporană. Astazi, asistența socială se orientează spre realizarea următoarelor funcții:

Identificarea si inregistrarea segmentului populației ce constituie obiectul activitaților de asistență sociala

Diagnosticarea problemelor de diferit ordin cu care persoanele vulnerabile sau grupurile cu risc sporit se pot confrunta intr-o anumita perioada de timp, și în anumite condiții sociale, economice si culturale

Dezvoltarea unui sistem coerent de programe, măsuri, activități profesionalizate de suport si protecție a acestora

Elaborarea propriilor programe de către cei aflați în situații de risc

Identificarea variatelor surse de finantare a programelor de sprijin

Stabilirea drepturilor și modalitatilor concrete de acces la serviciile specializate de asistență socială prin cunoașterea cadrului legislativ – instituțional

Suport prin consiliere, terapie individuală sau de grup, în vederea refacerii capacităților de integrare benefică în societate

Promovarea unor strategii de preîntâmpinare a situațiilor defavorizate

Dezvoltarea unui program de cercetari științifice la nivel național si local privind dimensiunea problemelor celor aflați în situații speciale

1.4 Prestările sociale în Primăria Municipiului Vulcan

COPITOLUL II

2.1 Alocația de stat pentru copii

Se instituie alocație de stat pentru copii ca formă de ocrotire a statului acordată tuturor copiilor, fară discriminare. Beneficiază de alocație de stat pentru copii toți copiii în vârsta de până la 18 ani. Se mai acordă alocație de stat pentru copii si tinerilor carora au înplinit vârsta de 18 ani, care urmează cursurile de învățământ liceal sau professional, organizate in condițiile legii, până la terminarea acestora.

Tinerii care repetă anul scolar nu beneficiază de alocație de stat, cu excepția celor care repetă din motive de sănătate, dovedite cu certificate medicale. Mai beneficiază de alocație de stat pentru copii si copiii cetățenilor străini și ai persoanelor fără cetațenie rezidenții în condițiile legii, in România, dacă locuiesc impreună cu parinții.

Cuamtumul alocației de stat pentru copii se stabilește în raport cu indicatorul social de referintă, denumit in continuare ISR, după cum urmează:

0,4 ISR pentru copiii cu vârstă până la 2 ani ( sau de până la 3 ani în cazul copilului cu handicap);

0,084 ISR pentru copii cu vârstă cuprinsă între 2 si 18 ani, precum si pentru tinerii care au implinit 18 ani.

0,168 ISR pentru copii cu vârsta cuprinsa intre 3 si 18 ani, în cazul copilului cu handicap conform prevederilor privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Alocația de stat pentru copii se plătește unuia dintre părinte pe baza acordului acestora sau, in caz de neințălegere, pe baza deciziei autorității tutelare ori a hotărârii judecătorești, părintelui căreia i s-a încredințat copilul spre creștere și educare. Se mai poate plăti alocația de stat pentru copii si tutorelui, curatorului, persoanei care i-a fost dat în plasament familial copilul, inclusiv asistentului maternal sau persoanei căreia i-a fost încredințat copilul în vederea adopției, în conditiile legii.

După împlinirea vârstei de 14 ani, plata alocației de stat pentru copii se poate face direct titularului, cu încuvintarea reprezentantului său legal. Alocația pentru copiii cu vârstă de 18 ani se virează în conturile personale deschise pentru aceștia de către conducătorul direcției generale de asistentă socială și protectia copilului din subordinea consiliului judetean, respectiv din subordinea consililor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, denumită în continuare direcție generală, inclusiv pentru copiii încredințați organismului privat acreditat și licențiat în condițiile legii. Sumele cu titlu de alocație de stat pentru copii se capitulează până la împlinirea de către aceștia a vârstei de 14 ani. După împlinirea de către titular a vârstei de 14 ani alocația de stat poate fi plătită direct acesteia, cu încuviințarea conducatorului direcției generale, sau, în funcție de opțiunea acesteia, poate fi capitalizată în continuare în contul personal al acestuia până la împlinirea vârstei de 18 ani.

Lunar, serviciile de stare civilă ale consiliilor locale, comunale, orășenești, municipale și ale sectoarelor municipiului Bucuresti comunică agenției pentru plăți și inspecției socială judetene, respective a municipiului București, denumite în continuare agenții teritoriale, situația privind copiii care au decedat.

2.2 Alocația complementară și alocația monoparientală

Alocația monoparientală

STABILIREA ȘI PLATA DREPTURILOR

Alocația de susținere pentru familia monoparentală se acordă lunar pe bază de cerere și declarație tip, însoțită de actele doveditoare privind componența familiei și veniturile acesteia care se înregistrează la primăria localității în a cărei rază teritorială domiciliază sau își are reședința familia.

OBLIGAȚII:

Familiile care beneficiază de alocație de susținere pentru familia monoparentală au obligația ca, pentru copiii de vârstă școlară, să prezinte Primarului, din 3 în 3 luni, dovada frecventării cursurilor.

Familiile care beneficiază de alocație de susținere pentru familia monoparentală au obligația să comunice în scris Primarului în termen de maximum 5 zile orice modificare cu privire la componența familiei și/sau a veniturilor realizate de aceștia.

RESPINGERE, SUSPENDARE, ÎNCETARE

RESPINGERE – venituri nete lunare pe membru de familie mai mari de 466 lei, situație juridică a familiei nestabilită legal și refuzul de a furniza informațiile necesare pentru întocmirea anchetei sociale.

SUSPENDARE – neindeplinirea obligației de a prezenta din 3 în 3 luni dovada frecventării cursurilor școlare pentru copiii de vârstă școlară.

ÎNCETARE – beneficiarul nu mai indeplinește condițiile legale de acordare a dreptului la alocație sau plata a fost suspendată și în termen de 3 luni de la data suspendării nu au fost prezentate dovezi că sunt întrunite cerințele legale de acordare a dreptului la alocație.

Beneficiari:

Familiile formate dintr-un singur părinte si copiii in varsta de pana la 18 ani aflati in intretinerea acestuia, care locuiesc impreuna daca realizeaza venituri nete lunare pe membru de familie de pana la 466 lei.

Acte necesare:

cerere tip (Cerere alocatie monoparentală);

acte de identitate/certificate de naștere ale copiilor cu care locuiesc (copie + original);

actele de identitate ale soțului / soției (copie + original)

alte acte doveditoare ca există un singur parinte (certificat deces, hotărâre judecătorească de divorț, hotarâre judecătorească de declarare a dispariției unui dintre părinți);

livretul de familie completat la zi (copie+original);

dovezile privind veniturile nete realizate in luna anterioara inregistrarii cererii;

adeverinta emisa de scoala unde frecventeaza copiii cursurile pentru copiii de varsta scolara;

talonul de alocatie de stat pentru copii, in cazul copiilor prescolari sau adeverinta de la Agentia Judeteana de Prestatii Sociale Ilfov;

alte acte, pentru situatii care nu sunt evidentiate in livretul de familie.

Dosar cu șină

Alocația complementară

Prin prezența lege se instituie alocația pentru susținerea familiei ca formă de sprijin pentru familia cu venituri reduse care au în creștere și îngrijire copii până în vârsta de 18 ani,denumită în continuare alocație.Acordarea alocației are drept scop complectarea veniturilor familiilor în vederea asigurării unor condiții mai bune pentru creșterea,îngrijirea și educarea copiilor,precum și stimularea frecventării de către copii de vârstă școlară,aflați în îngrijirea famililor cu venituri reduse,a cursurilor unei forme de învățământ,organizate potrivit legii.

Beneficiază de alocația fomilia formată din soț,soție și copiii aflați în întrținerea acestora,care locuiesc împreună,denumită în continuare familie.Mai beneficiază de alocație și familia formată din persoana singură și copiii acestora aflați în intreținerea acestora și locuiesc împreună cu aceasta,denumită în continuare familie monoparientală.Tot familie se găsește și bărbatul și femeia necăsătoriți, cu copiii lor și ai fiecăruia dintre ei,care locuiesc și gospodăresc împreună,dacă aceasta se consemnează în ancheta socială.

Prin persoana singură se înțălege persoana care se află în urma din următoarele situații

este necăsătorită

este văduvă

este divorțată

are soțul/soția declarat/declarată dispărută/dispărută prin hotărărea judecătorească

are sotul/sotia arestat/arestata preventiv pe o perioada mai mare de 30 de zile sau executa o pedeapsa privativa de libertate si nu participa la intretinerea copiilor;

nu a implinit varsta de 18 ani si se afla in una dintre situatiile prevazute la alit. a)-e);

a fost numita tutore sau i s-au incredintat ori i s-au dat in plasament unul sau mai multi copii si se afla in una dintre situatiile prevazute la alit. a)-c).

Sunt considerati ca facând parte din familia și copiii incredințati in vederea adopției, cei aflați in plasament la o persoana sau familie ori pentru care s-a instituit tutela, potrivit legii. Asistentul maternal profesionist beneficiază de alocație doar pentru copiii lui, luându-se in considerare la stabilirea dreptului toate veniturile realizate de membrii familiei, cu excepția celor provenite din alocațiile de plasament și alte sume acordate asistentului maternal pentru acoperirea cheltuielilor lunare, în condițiile legii.
Pentru familia al cărei venit net mediu lunar pe membru de familie se situează pana la 0,40 ISR inclusiv, cuantumul lunar al alocatiei este stabilit prin raportare la indicatorul social de referintă, denumit in continuare ISR, dupa cum urmează:
a) 0,06 ISR pentru familia cu un copil;
b) 0,12 ISR pentru familia cu 2 copii;
c) 0,18 ISR pentru familia cu 3 copii;
d) 0,24 ISR pentru familia cu 4 copii si mai multi.
(2) Pentru familia al cărei venit net mediu lunar pe membru de familie se situează peste 0,40 ISR si panâ la 0,740 ISR inclusiv, cuantumul alcoației este stabilit după cum urmează:
a) 0,05 ISR pentru familia cu un copil;
b) 0,1 ISR pentru familia cu 2 copii;
c) 0,15 ISR pentru familia cu 3 copii;
d) 0,2 ISR pentru familia cu 4 copii si mai multi.
Familia, al carei venit net mediu lunar pe membru de familie se situează până la 0,40 ISR inclusiv, cuantumul lunar al alocației este stabilit după cum urmează:
a) 0,1 ISR pentru familia cu un copil;
b) 0,2 ISR pentru familia cu 2 copii;
c) 0,3 ISR pentru familia cu 3 copii;
d) 0,4 ISR pentru familia cu 4 copii si mai mulți.
Pentru familia al cărei venit net mediu lunar pe membru de familie se situează peste 0,40 ISR și până la 0,740 ISR inclusiv, cuantumul alocației este stabilit după cum urmează:
a) 0,09 ISR pentru familia cu un copil;
b) 0,18 ISR pentru familia cu 2 copii;
c) 0,27 ISR pentru familia cu 3 copii;
d) 0,36 ISR pentru familia cu 4 copii si mai mulți.

Beneficiază de alocație familiile ai căror membri sunt cetățeni români care au domiciliul sau reședinta în Romania, precum si cetățeni ai altor state ori apatrizi care au domiciliul sau, după caz, resedința în Romania, in conditiile legislației române. Beneficiază de alcoație si persoanele fară domiciliu sau resedință și fară locuință, pe baza declarației pe propria raspundere că nu au solicitat alocația de la alte primării. Familiile care au în intreținere copii de vârsta scolară, beneficiază de alocație in condițiile în care copiii frecventează fară întrerupere cursurile unei forme de invățământ organizate potrivit legii, cu excepția celor care le întrerup din motive medicale, si nu inregistrează absente nemotivate în cursul unui semestru care să conducă la scăderea sub 8 a notei la purtare.
Pentru familiile care au în întreținere copii de varstă școlară cu handicap grav sau accentuat și care nu frecventeaza o formă de invațământ, organizată în condițiile legii, alocația se acordă cu condiția prezentării certificatului de incadrare într-un grad de handicap si a dovezii eliberate de către secretariatele comisiilor pentru protecția copilului din cadrul direcțiilor generale de asistentă sociaă pentru protecția copilului județente, respectiv ale sectoarelor municipiului București, denumite in continuare direcții de asistentă socială sau de către Serviciul de evaluare complexă din cadrul direcțiilor de asistență socială, prin care se atestă faptul că respectivul copil nu poate fi înscris în nici o formă de învățământ, prevazută de lege.

Nivelul lunar al venitului minim garantat se raportează la indicatorul social de referință, denumit în continuare ISR, și, începând cu data de 1 iulie 2013, este de: 

Nivelurile pentru VMG sunt următoarele:
Persoana singură = 0.271 x ISR = 136 lei  
Familia formată din 2 persoane = 0.488 x ISR = 244 lei  
Familia formată din 3 persoane = 0.684 x ISR = 342 lei 
Familia formată din 4 persoane = 0.846 x ISR = 423 lei 
Familia formată din 5 persoane = 1.009 x ISR = 505 lei 
Pentru fiecare altă persoană peste numărul de 5 persoane, ajutorul social se măreste cu 
0.070 x ISR =  lei. 
Cuantumul ajutorului social se stabileste că  între nivelurile menționate mai sus si venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure. 

 Începând cu data de 1 ianuarie 2014, nivelul venitului minim garantat este de: 

 a) 0,283 ISR pentru persoana singură; 

 b) 0,510 ISR pentru familiile formate din 2 persoane; 

 c) 0,714 ISR pentru familiile formate din 3 persoane; 

 d) 0,884 ISR pentru familiile formate din 4 persoane; 

 e) 1,054 ISR pentru familiile formate din 5 persoane; 

 f) câte 0,073 ISR pentru fiecare altă persoană peste numărul de 5 persoane, 

care face parte din familie.

2.3 Ajutorul social venitul minim garantat

Acte necesare depunerii ajutorului social

Acte de identitate ale solicitantului și ale membrilor familiei (buletin/carte de identitate, certificat de naștere /căsătorie/ deces, hotărâre judecătorească de divorț, livret familie) – original și copie;

Acte de venit (cupon pensie, plasament familial, îndemnizație persoană cu handicap, adeverință de salariu, declarație de la notar cu privire la venituri);

Adeverință Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă

TRIMESTRIAL — persoana aptă de muncă este în căutarea unui loc de muncă și nu a refuzat nejustificat un loc de muncă/ curs de calificare);
– Adeverință privind starea sănătății (certificate medicale din care să rezulte încadrarea în categoria peroanelor cu handicap accentuat sau grav sau în gradul I sau II de invaliditate );
– Adeverință privind starea sănătății (certificate medicale din care să rezulte încadrarea în categoria peroanelor cu handicap accentuat sau grav sau în gradul I sau II de invaliditate );

Adeverință de elev/student  (forma de învățământ, tipul și cuantumul bursei);

Cerere si declarație privind veniturile (tipizate)

Adeverinta privind veniturile realizate supuse impozitarii eliberata de Administratia Financiara

Dosar cu sina

Adeverinta Registru Agricol ( Primarie )

Certificat de atestare fiscala pentru persoane fizice privind impozitele si taxele locale si alte venituri ale bugetului local (Primaria Iasi – Corpul B Directia Economica de Finante Publice Locale)

Dovada privind componența familiei se face cu următoarele acte, în copie:

buletinul de identitate, cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie, aflate în termenul de valabilitate, în cazul cetățenilor români;

documentul de identitate, pașaport sau, după caz, permis de ședere temporară, permis de ședere permanentă, cartea de rezidență, cartea de rezidență permanentă, eliberate de autoritățile române competente, aflate în termenul de valabilitate, în cazul cetățenilor străini sau apatrizi.

certificatele de naștere ale copiilor;

livretul de familie;

certificatul de căsătorie;

hotărârea definitivă de încuviințare a adopției, de plasament familial al minorului, potrivit legii;

actul din care să rezulte calitatea solicitantului de tutore sau curator;

acte din care să rezulte că un membru al familiei urmează o formă de învățământ ;

acte din care să rezulte încadrarea, potrivit legii, în categoria persoanelor cu handicap accentuat sau grav ori în gradul I sau II de invaliditate, pentru persoanele aflate în întreținere;

după caz, alte acte doveditoare privind componența familiei.

Persoanele apte de muncă ce nu realizează venituri din salarii sau din alte activități trebuie să prezinte:

– adeverință că sunt în evidența agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, pentru încadrare în muncă, și nu au refuzat un loc de muncă,

– adeverință privind participarea la serviciile pentru stimularea ocupării și de formare profesională oferite de aceste agenții.

Cererile pentru acordarea ajutorului social se soluționează în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării de către persoanele din cadrul serviciului public de asistență socială sau, după caz, de persoanele desemnate prin dispoziție a primarului. Ca măsură prealabilă soluționării cererii, primarul dispune, în mod obligatoriu, efectuarea anchetei sociale la domiciliul sau, după caz, la reședința solicitantului ajutorului social, pentru a verifica situația ce rezultă din datele înscrise în actele doveditoare.

Ancheta socială se realizează de personalul serviciului public de asistență socială din subordinea consiliului local sau, după caz, de persoanele cu atribuții în domeniul asistenței sociale din aparatul de specialitate al primarului, în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii. Dacă solicitantul refuză să furnizeze informațiile necesare pentru întocmirea anchetei sociale se consideră că familia acestuia nu îndeplinește condițiile de acordare a ajutorului social.

Dreptul la ajutorul social se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a înregistrat cererea.Cuantumul ajutorului social se stabilește ca diferență între nivelurile lunare al venitului minim garantat și venitul net lunar al familiei sau persoanei singure, rezultat din fișa de calcul, de către persoanele din cadrul serviciului public de asistență socială sau, cele baza datelor din cerere și din declarația pe propria răspundere, din actele doveditoare depuse de solicitant, precum și a celor rezultate din ancheta socială.

Dacă soții sunt despărțiți în fapt, la stabilirea venitului net lunar al familiei sau al persoanei singure nu se iau în considerare veniturile celuilalt soț, dacă se constată prin ancheta socială că:

– nu au domiciliu comun;

– nu se gospodăresc împreună.

Cuantumul ajutorului social se majorează cu 15%, o singură dată, dacă un membru al familiei sau persoana singură beneficiară de ajutor social face dovada că:

– lucrează pe bază de contract individual de muncă,

– are statut defuncționar public sau prestează o activitate realizând venituri cu caracter salarial.

În ipoteza în care familia astfel cum e definită de lege, locuiește și se gospodărește împreună cu alte familii sau persoane, veniturile acestora nu se iau în calcul la stabilirea venitului familiei, cu excepția părții ce revine de drept din veniturile lunare nete, realizate în comun de persoanele din gospodărie. Dacă această sumă nu se poate determina fiecare familie sau persoană singură va completa o declarație pe propria răspundere pentru venitul rezultat din gospodărirea împreună.

Primarii au următoarele obligații:

– să întocmească lunar un plan de acțiuni sau de lucrări de interes local pentru repartizarea orelor de muncă;

– să țină evidența efectuării orelor prevăzute într-un registru;

– să asigure instructajul privind normele de tehnică a securității muncii;

– să afișeze la loc vizibil planul de acțiuni sau de lucrări de interes local prevăzut la lista cu beneficiarii de ajutor social, precum și cu persoanele care urmează să efectueze orele de muncă,

– să transmită agențiilor teritoriale documentele prevăzute în luna următoare aprobării acestora.

– numărul orelor de muncă pentru persoanele majore apte de muncă din familia beneficiară, se calculează proporțional cu cuantumul ajutorului social de care beneficiază familia sau persoana singură, cu un tarif orar corespunzător salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, raportat la durata medie lunară a timpului de muncă.

Dovada incapacității temporare de muncă sau, după caz, a pierderii totale ori parțiale a capacității de muncă se face cu următoarele documente:

– decizia medicală emisă de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul casei județene de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, pentru pensionarii de invaliditate;

– certificatul emis de comisia de expertiză medicală a persoanelor cu handicap, pentru persoanele cu handicap;

– certificatul medical de constatare a capacității de muncă, emis de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul casei județene de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, pentru persoanele cu afecțiuni cronice invalidante și care nu sunt asigurate în sistemul public de pensii.

– adeverință medicală emisă de medicul de familie sau, după caz, de medicul specialist, pentru persoanele cu afecțiuni e determină incapacitate temporară de muncă.

Cuantumul ajutorului social se modifică în situația în care venitul net lunar al familiei sau, după caz, al persoanei singure ori numărul membrilor familiei diferă față de cel avut inițial în vedere la calculul ajutorului social.

Dreptul la ajutorul social, respectiv plata acestuia se suspendă pentru întreaga familie sau, după caz, pentru persoana singură, prin dispoziție scrisă a primarului, începând cu luna următoare celei în care s-au constatat următoarele situații:

– dacă nu prezintă lunar adeverința eliberată de agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă.

– dacă refuză nejustificat efectuarea acțiunilor sau lucrărilor de interes local ;

– când se constată că dreptul la ajutorul social a fost stabilit pe baza unor date eronate privind componența familiei sau veniturile realizate ori pe parcursul acordării au intervenit modificări ale acestora;

– dacă nu depune, din 3 în 3 luni, declarația însoțită de o adeverință eliberată de autoritatea competentă cu privire la veniturile realizate supuse impozitului pe venit.

– când agenția teritorială constată, că s-a stabilit un cuantum eronat al ajutorului social 

– în situația în care timp de 3 luni consecutive se înregistrează mandate poștale returnate pentru titularul ajutorului social 

– în situația în care, în urma verificărilor efectuate se constată că nu sunt respectate condițiile de acordare a dreptului la ajutorul social.

Reluarea plății ajutorului social se face prin decizie a directorului agenției teritoriale, începând cu luna următoare celei în care s-au îndeplinit condițiile prevăzute de lege. 

Dreptul la ajutorul social, respectiv plata acestuia încetează începând cu luna următoare celei în care a fost constatată una dintre următoarele situații:

– dacă veniturile nete lunare ale familiei sau ale persoanei singure depășesc nivelurile prevăzute de lege;

– dacă plata ajutorului social a fost suspendată și în termen de 3 luni de la data suspendării plății nu au fost depuse documentele prevăzute de lege și nu au fost efectuate acțiunile sau lucrările de interes local;

– dacă în urma verificării se constată că beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de lege;

– dacă pe parcursul acordării dreptului la ajutor social, beneficiarii refuză să furnizeze informații cu privire la membrii familiei sau veniturile realizate.

Obligațiile beneficiarilor de ajutor social prevăzute de Legea nr. 166/2012 și de Hotărârea de Guvern nr. 1291/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare:

     1. Depunerea din 3 în 3 luni, a cererii și declarației pe propria răspundere  pentru acordarea unor drepturi de asistență socială. Cererea și declarația pe propria răspundere se va completa la sediul Direcției de Asistență Comunitară, în timpul programului de lucru cu publicul, respectiv luni, marți (orele:08,30-12,30) și joi (orele: 12,00-16,00), după modelul anexat la H.G. nr. 57/2012.

      2. Prezentarea lunară o adeveriței eliberată de Agenția Județeană pentru ocuparea Forței de Muncă, de către persoanele apte de muncă pentru care se acordă ajutorul social și care nu realizează venituri din salarii sau din alte activități, potrivit legii, care să ateste următoarele:

a) că sunt înregistrate ca persoane în căutarea unui loc de muncă,

b) că nu au refuzat un loc de muncă,

c) că nu au refuzat participarea la servicii pentru stimularea ocupării forței de muncă și la servicii de formare profesională și după caz, că participă la un program de pregătire profesională.

Precizăm că în perioada participării la un program de pregătire profesională, persoana aptă de muncă este exceptată de la îndeplinirea obligației de a efectua lucrările și acțiunile de interes local.

     3. Achitarea obligațiilor legale față de bugetul local, pentru bunurile pe care le dețineți în proprietate, conform prevederilor Legii nr.571/2003, privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare. Legea nr.166/2012 art.29(1) prevede ca pentru menținerea dreptului la ajutor social, familiile beneficiare cu drepturi stabilite de cel puțin 6 luni, au datoria să își achite obligațiile legale față de bugetul local. Neachitarea în termen (31.03 a fiecărui an) a obligațiilor legale față de bugetul local atrage după sine suspendarea dreptului pe o perioadă de 5 luni.Dacă se efectuează plata în interiorul acestei suspendări, se reia dreptul prin dispoziția primarului începând cu luna următoare față de cea în care s-a achitat obligația inclusiv pentru drepturile cuvenite în perioada suspendării. Dacă obligația nu a fost îndeplinită până la sfârșitul acestei  perioade (5 luni suspendare) dreptul încetează prin dispoziția primarului.

     4. Prezentarea contractului de proprietate a locuinței (doar în cazul proprietarilor) – “pentru locuințele aflate în proprietatea familiilor, respectiv persoanelor singure beneficiare de ajutor social asigurarea obligatorie împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor se plătește de către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială. În situația în care dreptul la ajutor social încetează înainte de achitarea integrală a primei de asigurare, familia, respectiv, persoana singură care a beneficiat de ajutorul social, are obligația de a achita diferența rămasă Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială", potrivit prevederilor art.50 alin. (1) – (6) din H.G.nr.50/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat

     5. Comunicarea, în scris, a oricărei modificari cu privire la domiciliu, venituri și componența familiei, în termen de 15 zile de la data la care a intervenit modificarea  neîndeplinirea acestei prevederi  constituind contravenție și se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei.

De aceleași drepturi beneficiază si una dintre persoanele care a adoptat copilul, careia i s-a incredințat copilul in vederea adopției sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenta, cu excepția asistentului maternal profesionist care poate beneficia de aceste drepturi numai pentru copiii sai, precum și persoana care a fost numită tutore. 

2.4 Încălzirea locuinței

Familile și persoanele singure cu venituri reduse vor beneficia pe perioada sezonului rece de ajutoare pentru acoperirea integrală sau parțială făcute pentu încălzire locuinței.Aceste drepturi se vor stabili începând cu data 1 noiembrie și se vor acorda pe bază de cerere și o serie de acte doveditoare, privind unui comunicat de presă al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale, și Persoanelor Vârstnice.

Actele necesare

acte de identitate ale membrilor familiei și documente din care să reiasă veniturile acestora (adeverințe de salariu/venituri eliberate de angajatori, serviciile Fiscului, mandate de plată ale unor drepturi sociale s-au decizii/dispoziții de acordare a acestora etc.)

actele privind locuință-actul de proprietate, contractul de închiriere, împuternicirea proprietarului pentru solicitarea ajutorului pentru încălzire (în cazul chiriașilor), alte documente ce atestă forma de deținere/utilizare a locuinței.  

Dacă apar suspiciuni în privința informațiilor care reies din documente justificative, primăriile pot stabili dreptul la ajutor în urma unei anchete sociale. Ajutorul pentru încălzirea locuinței se acordă, pentru un singur sistem de încălzire principal utilizat, familiilor și persoanelor singure care îndeplinesc criteriile de acordare și nu beneficiază de alte forme de sprijin pentru încălzirea locuinței acordate în baza contractelor de muncă sau altor reglementări specifice pentru diverse ramuri economice, precum și în baza legii, este precizat în comunicat.

Ajutoarele sunt

pentru energie termică

pentru gaze naturale

pentru energie electrică

pentru conbustibili solizi sau petrolieri

2.5 Indemnizație creștere copil

Indemnizația lunară se stabilește în cuantum de 75% din media veniturilor nete realizare în ultimele 12 luni și nu poate fi mai mică de 1,2 ISR și nici mai mare de 6,8 ISR. Cuantumul indemnizației calculate astfel se majorează cu 1,2 ISR pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil provenit într-o astfel de naștere.

Persoanele care în perioada în care sunt îndreptățite să beneficieze de concediu pentru creșterea copilului și indemnizația lunară, obțin venituri supuse impozitului, înainte de împlinirea de către copil a vârstei de un an, au drept la stimulent de inserție în cuantum lunar de 1 ISR pentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani.

În situația în care părintele nu se întoarce la serviciu, acesta va putea opta pentru acordarea unui concediu fără plată pentru îngrijirea copilului cu vârsta între 1 an și 2 ani. Părintele optează pentru rămânerea în concediu pentru creșterea copilului până la data în care acesta împlinește vârsta de 2 ani. Părintele va primi o indemnizație lunară în cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimile 12 luni, care nu poate fi mai mică de 600 de lei și nici mai mare de 1200 de lei. În cazul acestei opțiuni stimulentul de inserție nu se acordă.

2.6 Persoanele cu handicap

Prezenta lege reglementează drepturile și obligațiile persoanelor cu handicap acordate în scopul integrării și incluziunii sociale a acestora. Persoanele cu handicap, în înțelesul prezenței legi, sunt acele persoane cărora, datorită unor afecțiuni fizice, mentale sau senzoriale, le lipsesc abilitățile de a desfășura în mod normal activități cotidiene, necesitând măsuri de protecție în sprijinul recuperării, integrării și incluziunii sociale.

De dispozițiile prezenței legi beneficiază copiii și adulții cu handicap, cetățeni români, cetățeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul ori reședința în România.

Protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap au la bază următoarele principii:

a) respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului;

b) prevenirea și combaterea discriminării;

c) egalizarea șanselor;

d) egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă;

e) solidaritatea socială;

f) responsabilizarea comunității;

g) subsidiaritatea;

h) adaptarea societății la persoana cu handicap;

i) interesul persoanei cu handicap;

j) abordarea integrată;

k) parteneriatul;

l) libertatea opțiunii și controlul sau decizia asupra propriei vieți, a serviciilor și formelor de suport de care beneficiază;

m) abordarea centrată pe persoană în furnizarea de servicii;

n) protecție împotriva neglijării și abuzului;

o) alegerea alternativei celei mai puțin restrictive în determinarea sprijinului și asistenței necesare;

p) integrarea și incluziunea socială a persoanelor cu handicap, cu drepturi și obligații egale ca toți ceilalți membri ai societății.

Autoritățile publice, furnizorii de servicii sociale, reprezentanții societății civile, precum și persoanele fizice și juridice responsabile de aplicarea prezenței legi au obligația să promoveze, să respecte și să garanteze drepturile persoanei cu handicap, stabilite în concordanță cu prevederile Cartei sociale europene revizuite, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificată prin Legea nr. 74/1999, precum și cu celelalte acte interne și internaționale în materie la care România este parte.

În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile folosite au următoarele semnificații:

1. acces neîngrădit al persoanei cu handicap – accesul fără limitări sau restricții la mediul fizic, informațional și comunicațional;

2. accesibilitate – ansamblul de măsuri și lucrări de adaptare a mediului fizic, precum și a mediului informațional și comunicațional conform nevoilor persoanelor cu handicap, factor esențial de exercitare a drepturilor și de îndeplinire a obligațiilor persoanelor cu handicap în societate;

3. adaptare – procesul de transformare a mediului fizic și informațional, a produselor sau sistemelor, pentru a le face disponibile și persoanelor cu handicap;

4. adaptare rezonabilă la locul de muncă – totalitatea modificărilor făcute de angajator pentru a facilita exercitarea dreptului la muncă al persoanei cu handicap; presupune modificarea programului de lucru, achiziționarea de echipament, dispozitive și tehnologii asistive și alte măsuri asemenea;

5. angajare asistată – opțiunea de angajare care facilitează munca în locuri de muncă obișnuite de pe piața competitivă a muncii și care presupune oferirea de sprijin în căutarea locului de muncă și la locul de muncă, transport, tehnologii ajutătoare, instruire, specializare;

6. asistent personal al persoanei cu handicap grav – persoana care supraveghează, acordă asistență și la îngrijire copilului sau adultului cu handicap grav, pe baza planului de recuperare pentru copilul cu handicap, respectiv a planului individual de servicii al persoanei adulte cu handicap;

7. asistent personal profesionist – persoana fizică atestată care asigură la domiciliul său îngrijirea și protecția adultului cu handicap grav sau accentuat, aflat în condițiile precizate de lege;

8. asistență vie – include asistența animală, ca de exemplu, câinele-ghid;

9. atelier protejat – spațiul adaptat nevoilor persoanelor cu handicap, unde acestea desfășoară activități de formare, dezvoltare și perfecționare a abilităților; poate funcționa în locații din comunitate, în centre de zi, în centre rezidențiale și în unități de învățământ speciale;

10. bugetul personal complementar – stabilește limitele cheltuielilor personale din cursul unei luni, în funcție de gradul de handicap, pentru plata taxei de abonament radio/TV, a abonamentului telefonic cu impulsuri incluse și a taxei pentru abonamentul la curentul electric;

11. căi și mijloace de acces – elementele prin care se asigură accesul în clădirile publice și care asigură posibilitatea deplasării persoanelor cu handicap în interiorul clădirii;

12. cerințe educative speciale – necesitățile educaționale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educației adaptate particularităților individuale și celor caracteristice unei anumite deficiențe sau tulburări/dificultăți de învățare, precum și o asistență complexă de tip medical, social etc.;

13. clădiri de utilitate publică – clădirile aparținând instituțiilor publice și private care oferă populației diferite tipuri de servicii;

14. comisie de evaluare a persoanelor adulte cu handicap – organul de specialitate fără personalitate juridică în subordinea consiliilor județene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, ale cărei atribuții principale sunt stabilite prin prezenta lege;

15. contractare – procedura de finanțare/cofinanțare de către autoritățile administrației publice locale a serviciilor sociale publice realizate de furnizorii privați de servicii sociale, acreditați în condițiile legii;

16. dizabilitate – termenul generic pentru afectări/deficiențe, limitări de activitate și restricții de participare, definite conform Clasificării internaționale a funcționării, dizabilității și sănătății, adoptată și aprobată de Organizația Mondială a Sănătății, și care relevă aspectul negativ al interacțiunii individ-context;

17. egalizarea șanselor – procesul prin care diferitele structuri sociale și de mediu, infrastructura, serviciile, activitățile informative sau documentare devin disponibile și persoanelor cu handicap;

18. incluziune socială – setul de măsuri și acțiuni multidimensionale din domeniile protecției sociale, ocupării forței de muncă, locuirii, educației, sănătății, informării și comunicării, mobilității, securității, justiției și culturii, destinate combaterii excluziunii sociale;

19. indemnizație lunară – prestația socială lunară reprezentând sume de bani acordate persoanelor cu handicap de natură să faciliteze egalizarea de șanse, asigurarea unei vieți autonome și favorizarea incluziunii lor sociale;

20. integrare socială – procesul de interacțiune dintre individ sau grup și mediul social, prin intermediul căruia se realizează un echilibru funcțional al părților;

21. însoțitor – persoana care acompaniază persoana cu handicap și care beneficiază de drepturi în condițiile prevăzute de lege;

22. loc de muncă protejat – spațiul aferent activității persoanei cu handicap, adaptat nevoilor acesteia, care include cel puțin locul de muncă, echipamentul, toaleta și căile de acces;

23. manager de caz – membrul echipei pluridisciplinare care coordonează, monitorizează și evaluează îndeplinirea planului individual de servicii, precum și măsurile luate în legătură cu adultul cu handicap;

24. plan individual de servicii – documentul care fixează obiective pe termen scurt, mediu și lung, precizând modalitățile de intervenție și sprijin pentru adulții cu handicap, prin care se realizează activitățile și serviciile precizate în programul individual de reabilitare și integrare socială;

25. program individual de reabilitare și integrare socială – documentul elaborat de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, în care sunt precizate activitățile și serviciile de care adultul cu handicap are nevoie în procesul de integrare socială;

26. reprezentant legal – părintele sau persoana desemnată, potrivit legii, să exercite drepturile și să îndeplinească obligațiile față de persoana cu handicap;

27. șanse egale – rezultatul procesului de egalizare a șanselor, prin care diferitele structuri ale societății și mediului sunt accesibile tuturor, inclusiv persoanelor cu handicap;

28. tehnologie asistivă și de acces – tehnologia care asigură accesul cu șanse egale al persoanelor cu handicap la mediul fizic, informațional și comunicațional;

29. unitate protejată autorizată – operatorul economic de drept public sau privat, cu gestiune proprie, în cadrul căruia cel puțin 30% din numărul total de angajați cu contract individual de muncă sunt persoane cu handicap.

2.7 Sistemul național de asistență socială.

Sistemul de beneficii de asistență socială.

Legea nr. 292/2011 definește în primul rând beneficiile de asistență socială după care le clasifică în funcție de următoarele criterii:

condiții de eligibilitate: beneficii de asistentă socială selective, beneficii de asistență socială universale, si beneficii de asistență socială categoriale;

scop: beneficii de asistență socială pentru prevenirea si combaterea saraciei si a riscului de excluziune socială ( ajutoare sociale sustinute din bugetul de stat, acordate focalizat, pentru categoriile de populație aflate în risc de sărăcie; ajutoare de urgenta susținute din bugetul de stat și/sau din bugetele locale, acordate pentru situații datorate calamităților naturale, incendiilor etc.), beneficii de asistență socială pentru susținerea copilului si familiei ( alocatii pentru copii, indemnizatii pentru cresterea copiilor), beneficii de asistență socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale ( alocații pentru persoanele cu dizabilități, indemnizații de ingrijire), beneficii de asistență sociala pentru situații deosebite.

Pe lângă prevederile sus-menționate, în reglementarea acestei prime componente a SNAS, se identifică următoarele dispoziții relevante:

raportarea beneficiilor de asistență socială la Indicatorul Social de Referință (ISR) prin aplicarea unui indice social de inserție (ISI) incepand cu intrarea în vigoare a Legii nr. 292/2011;

instituirea unui formular unic pentru solicitarea beneficiilor de asistență socială finanțate din bugetul de stat, formular care urmează sa fie stabilit prin hotarare a Guvernului, in termen de 120 de zile de la data intrarii în vigoare a Legii nr. 292/2011;

condiționarea acordării beneficiilor de asistență socială de achitarea de către persoana indreptățită a taxelor și impozitelor locale față de bugetul local;

acordarea de facilități fiscale sau de altă natură angajatorilor care incadrează în muncă persoane cărora li se acordă beneficii de asistență socială;

instituirea unei limite maxime pentru beneficiile de asistență socială cumulate de care poate dispune o persoană sau familie.

Sistemul de servicii sociale:

In reglementarea acestui sistem, ca si în cazul sistemului de beneficii de asistență socială, Legea nr. 292/2011 definește mai întâi serviciile sociale si le clasifică după următoarele criterii:

scopul serviciului ( servicii de ingrijire personală, de recuperare/reabilitare);

categoriile de beneficiari cărora li se adresează ( servicii sociale destinate copilului si/sau familiei, persoanelor cu dizabilitați);

regimul de asistare, respectiv regimul rezidențial sau nerezidențial;

locul de acordare ( servicii sociale care se asigură la domiciliul beneficiarului, in centre de zi);

regimul juridic al furnizorului (servicii sociale organizate ca structuri publice sau private);

regimul de acordare (servicii sociale acordate in regim normal și în regim special).

Beneficiarii serviciilor sociale sunt persoanele și familiile aflate în situații de dificultate, iar furnizorii de servicii sociale pot fi persoane fizice sau juridice, de drept public ( autoritatile administrației publice centrale, unități sanitare, unități de învățământ) sau de drept privat ( asociații, fundații, persoane fizice autorizate).

2.8 Statutul asistentului social.

Prezență lege reglementează Statutul asistentului social în România, precizând rolul Colegiului Național al Asistenților Sociali, denumit în continuare Colegiul, în apărarea intereselor profesionale ale membrilor săi.

Pot fi asistenți sociali următoarele persoane:

a) cetățenii români;

b) cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai celorlalte state din Spațiul Economic European și ai Confederației Elvețiene;

c) cetățenii statelor terțe cu care România are acorduri bilaterale de reciprocitate și care au reședința temporară sau permanentă în România.

Titlul de asistent social poate fi deținut de:

a) persoana care a obținut diploma de licență în cadrul unei instituții de învățământ superior cu specializare în domeniu, forma de lungă durată, 4 ani, acreditată conform legii;

b) persoana care deține diplomă de absolvire a unei instituții de învățământ superior cu specializare în domeniu, forma de scurtă durată, 3 ani, acreditată conform legii;

c) persoana care deține diplomă de asistent social echivalată conform legii;

d) persoana care deține diplomă de asistent social eliberată sau recunoscută în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, în unul dintre statele aparținând Spațiului Economic European ori în Confederația Elvețiană.

În cazul cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, ai celorlalte state ale Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene, recunoașterea diplomei de asistent social obținută în unul dintre statele menționate va fi efectuată conform Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România. Prevederile se aplică și diplomelor obținute de cetățenii români în unul dintre aceste state.

Titlul de asistent social nu poate fi obținut de persoana care se găsește în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de prezenta lege. Asistentul social pune în practică cunoștințele, normele și valorile asistenței sociale pentru a interveni și a acorda asistență persoanelor sau comunităților, la cererea acestora sau ori de câte ori situația o impune.

Asistentul social participă activ la elaborarea și aplicarea politicilor sociale în domeniu, strategiilor și planurilor de acțiune la nivel local, județean, național și internațional, promovând bunăstarea socială. El își desfășoară în principal următoarele tipuri generale de activități:

a) identifică segmentul de populație ce face obiectul activităților de asistență socială;

b) identifică și evaluează problemele socioumane dintr-o anumită regiune, comunitate sau localitate;

c) dezvoltă planuri de acțiune, programe, măsuri, activități profesionalizate și servicii specializate specifice domeniului;

d) sensibilizează opinia publică și o informează cu privire la problematica socială;

e) stabilește modalitățile concrete de acces la prestații și servicii specializate de asistență socială pe baza evaluării nevoilor;

f) dezvoltă programe de cercetare științifică și formare profesională.

CAPITOLUL III

3.1.Tabel nominal privind numărul beneficiarilor în perioada 2013

3.2. Chestionar

Page 1 of 4

CHESTIONAR

I. DATE PERSONALE:

1. NUME*:……………………………………

PRENUME*:………………………………

2. CNP*………………………………………..

3. Vârsta:………………………………………..

4. SEXUL*:

M , F

5. ADRESA de domiciliu sau rezidență: *……………………………………………….

………………………………………………………………………………………………

6. Situația juridică a actelor:

Bifați actele pe care le aveți:

certificat naștere

certificat de căsătorie

buletin

acte studii

carte muncă

7. Starea civilă*:

căsătorit , necăsătorit , divorțat concubinaj1

8. Surse de venit* (pot fi bifate mai multe căsuțe, după caz):

 indemnizație de șomaj  alocație copii  pensie de boală

 pensie de urmaș  ajutor social (venit minim garantat) 

 venituri din activități ocazionale (specificați……………………………………………)

altele…………………………………………………………………………………………………………..

9. Condiții de locuit……………………………………………………………………………………………….

10. Număr de copii aflați în întreținere (pentru care primiți alocație)*

:…………………………………………………………………………………………………………………………….

1

Suplimentar față de situațiile care definesc relațiile conjugale convenționale, a fost adăugată și situația concubinajului,

având în vedere că, așa cum reiese din datele statistice puse la dispoziție de INS, 3,8% din populația României trăiește în

concubinaj, iar 56,3 % din persoanele care au ales această formă de conviețuire locuiesc în mediul rural.

11. Alte persoane aflate în întreținere: precizați care

……………………………………………………………………………………………………………………

12. Etnie declarată*:

roma altele (precizați care……………………………………………………………………………….)

II STUDII

13. Care este ultima școală absolvită *:

fără studii

 4 clase primare

școala generală incompletă2

școala generală

 studii minime obligatorii3

școala profesională/ucenici (arte și meserii)

liceul

școala postliceală

școala de maiștrii

facultate

14. Ce calificare4

aveți?*: meseria……………………………………………………………………..

Cursuri de formare profesională:

15. După terminarea școlii, ați urmat vreun curs de pregătire profesională?

Da Nu

Dacă ați răspuns afirmativ la întrebarea anterioară, precizați:

Cu sau fără certificat de absolvire sau de calificare?

Da Nu

Denumirea cursului ………………………………………………………………………..

Durata:……………………………………………………………………………………

Înainte de întrebarea nr. 16, vor fi oferite informații cu privire la locurile de muncă

vacante existente la nivel local.

16. Dacă vi s-ar oferi posibilitatea de a participa gratuit la un curs de formare

profesională, ce meserie ați alege (alegeți una dintre meseriile/ocupațiile enumerate în

clasificarea de mai jos)?

SECTOARE DE ACTIVITATE5

(bifați domeniul/ocupația pentru care v-ați dori să vă

pregătiți și în care v-ar plăcea să lucrați):

Agricultură, piscicultură, pescuit: agricultor , crescător de animale , lucrător în cultura

plantelor , pomicultor , viticultor , horticultor , lucrător în gospodăria agroturistică ,

mecanic agricol , pescar ,

altele:……………………………………………………………………………………………………………………..

Industria alimentară: brutar , morar , măcelar , preparator produse lactate ,

2

Între 4-8 clase, fără diplomă de absolvire

3

La data absolvirii (ex. în prezent durata minimă a studiilor obligatorii este de 10 clase)

4

În centralizator va fi introdus si nivelul de calificare corespunzator meseriei respective

5

Această listă a domeniilor de activitate poate fi completată cu toate ocupațiile (pe domenii de activitate și nivel de

calificare) și atașată ca anexă prezentului chestionar, pentru o mai bună orientare a persoanei consiliate altele…………………………………………………………………………………………

Industria textilă: confecționer , cusător piese din piele , pregătitor piese încâlțăminte,

tălpuitor industrial , altele…………………………………………………………………

Construcții: zidar-pietrar-tencuitor , zugrav , dulgher-tâmplar-parchetar , macaragiu

, faianțar ,

altele: ……………………………………………………………………………………………………………….……

Comerț și servicii: Lucrător în comerț , comerciant vânzător mărfuri alimentare ,

agent comercial agent curățenie , coafor , cizmar, altele:

Turism, hoteluri, restaurante: bucătar , barman , cofetar-patiser , ospătar ,

cameristă hotel , recepționer , ghid turistic , altele:

Educație/Învățământ/Cultură: educator , învățător , bibliotecar , altele:

Silvicultură, exploatarea și prelucrarea lemnului: tâmplar , tapițer , paznic de

vânătoare 

Transporturi: șofer transport marfă și persoane , șofer taxi profesionist , stivuitorist ,

liftier , docher ,

Alte sectoare de activitate și ocupațiile aferente care v-ar interesa (vă rugăm să le

menționați):………………………………………………………………………………………………………………

III. MESERII CUNOSCUTE (fără diplomă) / Abilități și competențe dobândite pe

cale nonformală:

17. Ce meserii cunoașteți, fără diplomă de calificare*?

………………………………………………………………………………………………………………………………

18. Care sunt meseriile tradiționale învățate în familie ?

19. V-ar interesa să obțineți un certificat de calificare6

în aceste meserii ?

Da Nu 

20. V-ar interesa să-i învățați și pe alții meseria pe care o cunoașteți dumneavoastră (să

deveniți maistru de ucenici7

) pentru a transmite mai departe această meserie ?

Da Nu 

21. Care este meseria care vă place cel mai mult ?

………………………………………………………………………………………………………………………………

22. Care este meseria pe care ați practicat-o cel mai mult ?

………………………………………………………………………………………………………………………………

3. Care credeți că sunt abilitățile/priceperile dumneavoastră ? Ce vă pricepeți să faceți cel mai

bine ?

………………………………………………………………………………………………………………………………

IV. EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ: activități desfășurate (se va specifica cu sau

fără carte de muncă)*

………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………..…………….

6

Se va comunica persoanei modalitatea prin care poate obține un certificat de calificare, pe baza certificatelor de competență

eliberate de un centru de evaluare și certificare a competențelor profesionale, autorizat în condițiile legii (vezi art. 39, alin 1 și

2 din HG 377/2002, cu modificările și completările ulterioare

7

Se vor comunica persoanei toate avantajele pe care le poate obține dacă devine maistru de ucenici cf. Legii 279/2005

privind ucenicia la locul de muncă. Page 4 of 4

V. DISPONIBILITATE

24. Ați căutat un loc de muncă ? Da Nu 

Dacă da, dați detalii ……………………………………………………………………….

25. Ați fost refuzat atunci când ați încercat să vă angajați? Da Nu 

Dacă da, care a fost motivul………………………………………………………………………………………..

26. Ați refuzat un loc de muncă ? Da  Nu 

Dacă da, care a fost motivul refuzului dumneavoastră ?

………………………………………………………………………………………………………………………………

27. Când puteți începe să lucrați ? *

 imediat  luna viitoare  la o altă dată (menționați care)…………………………….

28. Sunteți dispus(ă) să acceptați un loc de muncă aflat la o distanță de peste 50 km8

?*

Da  Nu 

29. Sunteți dispus(ă) să lucrați în altă localitate? * Da  Nu 

30. Starea de sănătate

30.1 Starea dvs. de sănătate vă permite să ocupați un loc de muncă ? Da   Nu 

30.2 Sunteți încadrat într-un grad de handicap9

? Da  Nu 

30.3. Sunteți încadrat într-un grad de invaliditate10 ? Da   Nu 

31. Transport

31.1 Aveți permis de conducere* ? Da   Nu 

31.2 Conduceți o mașină în prezent? Da  Nu 

32. Enumerați 3 motive care vă împiedică în acest moment să practicați meseria dorită:

………………………………………………………………………………………………………………………………

Ce alte informații ați dori să aflați cu privire la serviciile oferite de ANOFM ?

Semnătura persoanei intervievate

Numele și semnătura consilierului

Data:

8

Prezentarea prevederilor legale de stimulare a mobilității (primele)

9

printr-un certificat eliberat de comisia de evaluare a persoanelor adulte (vezi Legea 448/2006 privind protectia si

promovarea drepturilor persoanelor cu handicap)

10printr-un certificat eliberat de comisia de expertiză a capacității de muncă – pe perioada activă de muncă (vezi Legea

19/200 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale)