Protectia Sistemului Financiar Bancar Impotriva Spalarii Banilor

=== 83d36de31e942dcaf272906cd5a6d374d301c8f3_651178_1 ===

PROTECȚIA SISTEMULUI FINANCIAR BANCAR ÎMPOTRIVA SPĂLĂRII BANILOR

CUPRINS

LISTĂ ABREVIERI

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE PRIVIND CADRUL JURIDICO-PENALDE REGLEMENTARE A INFRACȚIUNII DE SPĂLARE A BANILOR

Spălarea banilor în dreptul intern,dreptul comparat și pe plan internațional

Evoluția fenomenului spălării banilor

Evaziunea fiscală – principala infracțiune generatoare de bani murdari

1.4 Spălarea banilor în dreptul românesc

1.5 Incriminarea spălării banilor prin Legea 21/1999

1.6 Incriminarea spălării banilor prin Legea 656/2002

1.7 Prevenirea și combaterea spălării banilor la nivel european

CAPITOLUL 2. ANALIZA COMPLEXĂ A INFRACȚIUNII DE SPĂLARE DE BANI

2.1 Etapele activității de spălare de bani

2.2.Analiza condițiilor preexistente infracțiunii de spălarea banilor

2.2.1Obiectul infracțiunii de spălarea banilor

2.2.2 Obiectul material al infracțiunii de spălarea banilor

2.3 Subiecții infracțiunii de spălarea banilor

2.3.1 Subiectul activ al infracțiunii de spălarea banilor

2.3.2 Subiectul pasiv al infracțiunii de spălarea banilor

2.4 Latura obiectivă a infracțiunii de spălarea banilor

2.4.1 Elementul material al infracțiunii de spălarea banilor

2.5 Latura subiectivă a infracțiunii de spălarea banilor

2.6 Infracțiunea de spălarea banilor în forme și variante, aspect procesual și sancțiuni

CAPITOLUL 3. INSTITUȚII CU ATRIBUȚII ÎN DOMENIUL PREVENIRII, DESCOPERIRII ȘI SANCȚIONĂRII SPĂLĂRII BANILOR

3.1 OFICIUL NAȚIONAL DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR

3.2 Organele cu atribuții în prevenirea, descoperirea și sancționarea spălării banilor din sistemul judiciar

3.3. Banca Națională a României

3.4 Alte autorități publice cu competențe în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor

3.5 Procedurile dedicate identificării și prelucrării informațiilor ce privesc spălarea banilor

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

LISTĂ ABREVIERI

B.N.R. – Banca Națională a României

C.E. – Consiliul European

C.E.E. – Comunitatea Europeană

C.N.V.M. – Comisia Națională a Valorilor Mobiliare

C.S.A. – Comisia de Supraveghere a Asigurărilor

D.I.I.C.O.T. – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

G.A.F.I. – Grup de Acțiune Financiară Internațională

J.A.I. – Justiție și Afaceri Interne

M.A.I. – Ministerul Administrației și Internelor

M.J.L.C. – Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești

O.N.P.C.S.B. – Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor

O.N.U. – Organizația Națiunilor Unite

U.E. – Uniunea Europeană

U.N.O.D.C. – United Nations Office on Drugs and Crime

INTRODUCERE

În opinia unor oficiali ai Comisiei Europene spălarea banilor se constituie într-o adevărată resursă nu doar pentru fenomenul complex al criminalității, ci și pentru acțiunile teroriste ce au intrat într-un trend ascendent în ultima perioadă, motiv pentru care s-a impus necesitatea modificării normelor europene în domeniu, cu îmbunătățirea prevederilor legislative și înăsprirea legislației în vigoare.

În ceea ce privește înăsprirea legislației la nivelul spațiului european, oficialii Uniunii Europene au propus:

Realizarea unei întăriri a obligației privind evaluarea principalelor riscuri aferente instituțiilor financiar-bancare, ca și a celor asociate juriștilor și contabililor

Delimitarea cerințelor de transparență dedicate stabilirii adevăraților proprietari ai diverselor societăți comerciale existente la nivelul spațiului european comun

Fluidizarea cooperării între diversele unități de informații financiare, existente la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, în vederea identificării, ca și monitorizării diverselor transferuri de bani, considerate a fi suspecte

Facilitarea constantă a schimburilor de informații realizate la nivelul instituțiilor de informații financiare ale statelor membre ale spațiului european, astfel încât să se realizeze o cât mai bună identificare a transferurilor sumelor suspecte, ca și a monitorizării acestora

Instituirea politicilor coerente în raport cu statele aflate în exteriorul spațiului european comun și în interiorul cărora se identifică, în materia combaterii spălării banilor, ca și a finanțării terorismului, existența unor norme de tip deficitar

Extinderea diverselor competențe dedicate sancționării spălării banilor de către autorităților cu competențe în domeniu

Este cunoscut faptul că fluxurile banilor iliciți au capacitatea de a afecta serios nu doar integritatea unui sistem financiar, ci și reputația și stabilitatea acestuia, consecințele acestora putându-se răsfrânge în mod deosebit și la nivelul piețelor interne, cu efecte manifestate asupra dezvoltării economice.

La nivel european, se apreciază că în topul priorităților aflate pe ordinea de zi se poziționează:

Fenomenul spălării banilor

Fenomenul finanțării terorismului

Fenomenului criminalității organizate

În acest sens se estimează că pot fi obținute rezultate deosebite prin intermediul prevenirii utilizării diverselor sisteme financiare cu văditul scop al spălării banilor, ca și cel al finanțării acțiunilor de tip terorist.

În cadrul Uniunii Europene se apreciază că nu doar stabilitatea și integritatea diverselor instituții financiare, ca și a instituțiilor de credit pot fi puse în pericol de eforturile/tentativele infracționale privind disimularea originii banilor proveniți din acțiuni ilegale, ci și încrederea și soliditatea sistemului financiar per ansamblu, acestora adăugându-li-se intențiile/tentativele direcționării, respectiv alimentării cu fonduri (ilegale sau legale) a diverselor grupări și organizații ce sunt cunoscute ca având implicații diverse în fenomenul terorist contemporan.

Oficialii din spațiul comun european au ajuns la concluzia că persoanele care sunt implicate în acțiuni de spălarea banilor sau în finanțarea activităților de terorism pot să încerce să beneficieze, în cadrul diverselor lor activități ilegale, nu doar de libera circulație de capital, ci și de libertatea prestării serviciilor financiare diverse, facilitate la nivelul spațiului financiar european integrat.

Pentru prevenirea tuturor acestor probleme și disfuncționalități se impune adoptarea unor măsuri eficiente și coordonate la nivelul tuturor statelor incluse în spațiul comun european, în paralel cu:

Redefinirea constantă a diverselor obiective dedicate protecției societății contemporane împotriva fenomenului criminalității

Întărirea sistemului de protecție și de integritate la nivelul sistemului financiar european comun

Crearea unui mediu propice de reglementare prin intermediul cărora diversele societăți comerciale ce activează la nivelul spațiului european comun să își poată derula legal activitățile specifice.

Având în vedere faptul că atât fenomenul spălării banilor cât și cel al finanțării acțiunilor teroriste se remarcă nu doar pe plan regional ori continental, ci la nivel internațional, se impune coordonarea internațională în domeniul dedicat eradicării acestor fenomene, în paralel cu o cooperare internațională concertată, în caz contrar rezultatele obținute putând avea efecte limitate, în raport cu gravitatea acțiunilor/faptelor.

Acesta este motivul pentru care la nivelul Uniunii Europene s-a făcut recomandarea armonizării diverselor măsuri dedicate prevenirii și eradicării fenomenului spălării banilor și a finanțării terorismului cu acțiunile ce sunt întreprinse la nivel global în acest sens, o atenție sporită fiind acordată recomandărilor în domeniu ale G.A.F.I., ca și instrumentelor elaborate de diverse alte organisme de pe plan internațional în vederea prevenirii și combaterii spălării banilor, ca și a finanțării terorismului.

În vederea consolidării permanente a eficacității procesului dedicat prevenirii și combaterii fenomenului spălării banilor, diversele acte legislative elaborate la nivel european în domeniu sunt în mod periodic aliniate standardelor internaționale în domeniu, recomandări ce au fost adoptate de G.A.F.I. încă de acum șase ani.

În plus, o atenție deosebită se impune a fi acordată utilizării în mod abuziv a sistemului financiar european (dar și internațional) cu scopul canalizării/distribuirii unor fonduri a căror origine este incertă ori care sunt dedicate finanțării acțiunilor teroriste, riscurile la nivelul stabilității sistemului financiar, respectiv al integrității și funcționalității acestuia fiind unul deosebit.

Conform autorităților, folosirea unor sume mari în numerar s-a dovedit a fi extrem de periculoasă în cadrul fenomenului spălării banilor, ca și în fenomenul finanțării acțiunilor teroriste, pentru atenuarea riscurilor determinate de realizarea plăților în numerar urmând a se acorda o atenție deosebită persoanelor ce sunt implicate în activități comerciale și care sunt implicate în diverse plăți a căror valoare minimă este de 10.000 euro.

De asemenea, se consideră că folosirea monedei electronice poate fi substitutul conturilor bancare, aceasta justificând supunerea diverselor instrumente obligațiile privind combaterea spălării banilor, ca și a finanțării acțiunilor teroriste.

În vederea protejării împotriva spălării banilor, ca și împotriva finanțării diverselor acțiuni teroriste, a sistemului financiar al spațiului comun european, ca și a pieței interne, Comisia Europeană are în vedere identificarea în cadrul jurisdicțiilor statelor terțe ale Uniunii Europene a eventualele deficiențe de natură strategică, în cadrul regimurilor naționale.

Fluctuațiilor sesizate la nivelul amenințărilor ce pot fi determinate de spălarea banilor li se adaugă și evoluția tehnologiei aflate cu ușurință la îndemâna infractorilor, motiv pentru care se impune necesitatea adaptării constante și în scurt timp a cadrului juridic dedicat statelor Uniunii Europene cu risc major.

În acest sens, la nivelul spațiului european, s-a reușit definirea mai multor măsuri de tip preventiv, acestea fiind incluse în conținutul Directivei Parlamentului European și a C.E. 849/2015 vizând prevenirea folosirii sistemului financiar cu scopul spălării banilor ori finanțării terorismului. Această Directivă reușește să modifice Regulamentul (U.E.) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului Europei, în paralel cu abrogarea Directivei 2005/60/C.E., ca și a Directivei 2006/70/C.E.

CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE PRIVIND CADRUL JURIDICO-PENAL DE REGLEMENTARE A INFRACȚIUNII DE SPĂLARE A BANILOR

Spălarea banilor în dreptul intern,dreptul comparat și pe plan internațional

Termenul „spălare de bani” definește totalitatea operațiunilor dedicate ascunderii profiturilor ce rezultă din comiterea diverselor infracțiuni,. În cazul spălării de bani se realizează un transfer al sumelor ce provin din diverse activități de tip ilicit, prin intermediul unor tranzacții special realizate în vederea disimulării surselor respectivelor sume, ca și a originilor reale ale sumelor.

Acest termen a fost utilizat pentru prima oară în deceniul al doilea al secolului trecut, renumită fiind activitatea celebrului cap mafiot Al Capone, care reușise ca prin intermediul numeroaselor afaceri deschise să amestece sumele obținute în mod ilegal cu cele obținute legal, în acest fel fiind lansați pe piață numeroși bani proveniți din activități ilicite. Ulterior, termenul „spălare de bani” a fost menționat și în presă (în cursul anului 1973), cu ocazia celebrului scandal Watergate, el fiind preluat treptat de toate statele lumii.

Cu trecerea anilor, urmare a dezvoltării exponențiale a fenomenului criminalității organizate, s-a constatat și creșterea deosebită a pericolului reprezentat de către spălarea banilor, aceasta transformându-se într-o reală amenințare la adresa statului de drept. Din acest considerent, la nivel național, dar și internațional, au fost elaborate numeroase norme dedicate prevenirii și eradicării fenomenului spălării banilor.

Încă de la finele secolului trecut au început să se remarce tot mai multe opinii la nivel internațional în cadrul cărora a fost evidențiată nu doar exacerbarea deosebită a fenomenului spălării banilor, ci și impactul determinat de acesta la nivelul întregii societăți, motiv pentru care s-a luat decizia prevenirii și combaterii acestuia la nivel internațional.

Chiar dacă, la nivel aparent, spălarea banilor poate determina ideea infracțiunii ce nu este însoțită de victime, în realitate aceasta are capacitatea de a genera o multitudine de efecte negative la adresa întregii societăți, impactul negativ reflectându-se și în cadrul depistării fenomenului în sine și implicit a sancționării acestuia. Se poate remarca destul de facil faptul că în absența existenței infracțiunii spălării banilor fenomenul criminalității organizate nu ar fi reușit să capete o amploare deosebită, sumele uriașe provenite din cadrul săvârșirii diverselor infracțiuni contribuind în mod esențial la ascunderea originii acestora, ca și la creșterea fenomenului criminalității.

Spălarea banilor se constituie într-o infracțiune în conținutul căreia se remarcă existența mai multor acte specifice, ce luate în mod independent nu pot fi încadrate în categoria pericolelor sociale, adevăratul scop urmărit constând în disimularea diverselor bunuri ce au fost dobândite ilicit, urmărindu-se ulterioare beneficii determinate de acestea.

Pe plan internațional se remarcă, urmare a armonizării diverselor reglementări adoptate, adoptarea politicilor sancționatorii diverse, special dedicate prevenirii și combaterii spălării banilor, în paralel cu definirea cadrului legal dedicat obligativității impuse persoanelor fizice, ca și a celor juridice în vederea raportării tranzacțiilor suspecte în domeniul spălării banilor.

Urmare a faptului că pericolul determinat de fapta privind legalizarea diverselor venituri ce sunt realizate din cadrul unor activități criminale nu se manifestă numai pe plan național, la nivelul întregii comunități internaționale s-a remarcat un interes în continuă creștere pentru consolidarea eforturilor dedicate prevenirii și eradicării fenomenului spălării de bani.

În plus, interesul dedicat incriminării acestei infracțiuni s-a dovedit a fi comun statelor lumii, parte dintre acestea organizând represiuni contra fenomenului criminalității ce tinde nu doar să se internaționalizeze integral, ci și să se dezvolte în mod exponențial. Iar acest aspect a determinat elaborarea la nivel doctrinar a conceputului globalizării spălării banilor.

Așa se face faptul că la nivel internațional au fost elaborate o serie întreagă de norme special dedicate incriminării conduitelor remarcate în fenomenul spălării banilor în cadrul legislațiilor naționale, în contextul implementării voinței dedicate „asigurării pe cale penală a executării unei obligații internaționale”.

Cele mai multe dintre state au reușit să elaboreze, în timp, diverse măsuri special dedicate spălării banilor, acestea fiind fie preluate din recomandările G.A.F.I, fie din conținutul prescripțiilor Convenției. Demn de semnalat este faptul că măsurile adoptate de diversele state ale lumii în domeniul dedicat prevenirii și combaterii fenomenului spălării banilor diferă datorită faptului că spălarea banilor se constituie într-un concept juridic ce nu este universal recunoscut de statele lumii. În plus, se remarcă existența, chiar și în interiorul unor state ce au luat decizia adoptării statutului dedicat prevenirii și combaterii spălării banilor, a unor abordări diferite, contextul legal nefiind identic de la un stat la altul.

Cum infracțiunea spălarea banilor este percepută a fi una de tip complex, o parte dintre statele lumii au luat decizia adoptării unor concepte diferite în materia sursei veniturilor supuse legalizării.

Astfel, în vreme ce în cadrul legislațiilor unor state se apreciază ca și venituri pasibile de spălare de bani veniturile ce sunt obținute din diversele activități ilegale, în ale state aceste venituri sunt asociate doar veniturilor ce sunt obținute ca urmare a comiterii diverselor infracțiuni. Există însă și state în legislația cărora este prevăzută obligativitatea ca respectivele venituri ce sunt pasibile spălării de bani să provină numai din anumite infracțiuni ce sunt în mod expres prevăzute de către legiuitor.

De asemenea, se remarcă faptul că, în ciuda faptului că definirea spălării banilor este aproximativ omogenă la nivelul statelor lumii, sancțiunile penale prevăzute în legislațiile naționale ale acestora diferă în mod considerabil, existând situații în care pedeapsa prevăzută este de numai 5 ani de închisoare, dar și cazuri în care aceasta ajunge la 20 de ani de închisoare.

În plus, în unele state ale lumii se apreciază că infracțiunea de spălare de bani este întrunită numai în situația existenței unor indici cantitativi, mai precis operațiunile de legalizare vizează doar în cazul veniturilor aflate la nivelul pe care l-a prevăzut legiuitorul. În situația în care nivelul acestor venituri este mai mic, se apreciază că respectiva faptă nu se înscrie în sfera legii penale, aceasta fiind încadrată fie în categoria delictelor de altă natură, fie în categoria pericolului social.

Cel mai bun exemplu în acest sens îl reprezintă Federația Rusă, în conținutul legislației penale a acesteia menționându-se existența infracțiunii de spălare a banilor numai în situația în care în cauză au fost vehiculate sume uriașe.

Nu în ultimul rând, se impune a se remarca modul diferit de exprimare a faptei penale, reprezentate de spălarea banilor, aceasta putând îmbrăca diverse forme, în funcție de conceptul avut în vedere în momentul elaborării legislațiilor penale interne – mai precis binară, triplă sau guatriplă.

De asemenea, se impune a se sesiza în conținutul acestui subcapitol al prezentei lucrări faptul că și exprimarea elementului subiectiv al infracțiunii este realizată diferit de la un stat la altul, vinovăția sub forma consacrată a intenției fiind admisă în cadrul legislației marii majorități a statelor lumii, cu mențiunea existenței situațiilor în care unele state au luat decizia lărgirii formelor acestei vinovății, infracțiunii de spălarea banilor fiindu-le atribuite și operațiunile ce sunt comise ca urmare a neglijenței.

Evoluția fenomenului spălării banilor

Considerată a fi componenta cea mai periculoasă din cadrul economiei subterane din întreaga lume, spălarea banilor reușește să confere aparența unei legalități diverselor profituri ce sunt obținute în mod ilegal de către diverse persoane, ce ulterior reușesc să beneficieze de respectivele sume.

Practica spălării banilor își are rădăcinile în cea a ascunderii valorilor diverse ori chiar a banilor, existând dovezi că încă din perioada Chinei Antice comercianții vremii reușiseră să găsească diverse metode prin care să își păstreze ascunse averile pe care le acumulaseră pe diferite căi. Practica era cu atât mai uzitată cu cât în acele vremuri impozitele practicate erau unele colosale, iar mai marii comunităților își făcuseră obiceiul confiscării averilor prin metode diverse (unele destul de brutale), uzitând de numeroase pretexte ori motivații.

În istoria veche a rămas consemnată decizia dispusă de conducătorii Atenei antice privind aplicare unei taxe de 20% din toate importurile și exporturile ce se derulau pe o rută anume, ceea ce i-a determinat pe comercianții vremii să caute o metodă de a scăpa de bir. Astfel, pentru a evita să plătească sume deosebite mai marilor cetății, aceștia au identificat o rută ocolitoare, ce era cu 20 de mile mai mare decât ruta obișnuită, supusă taxării excesive. În acest fel, sumele ce erau obținute din activități diverse în anumite provincii ajungeau să fie utilizați în alte zone.

Ulterior trecerii timpului, tehnicile și metodele prin care comercianții din diverse zone ale lumii reușeau să își ascundă profiturile s-au diversificat și au devenit cu mult mai complexe, fenomenul spălării banilor intrând într-un puternic trend ascendent în ultimele decenii.

Un moment de creștere deosebită a fenomenului spălări banilor s-a înregistrat la începutul secolului trecut, în perioada celebrei prohibiții din Statele Unite ale Americii, interzicerea jocurilor de noroc și a alcoolului îmbogățindu-i peste noapte pe toți cei care au reușit să încalce interdicțiile impuse.

În intenția acestora de a scăpa de sancțiunile impuse de autorități, dar și de a se îmbogăți, numeroase persoane au reușit să identifice numeroase modalități de a-și plasa sumele de bani obținute facil, ulterior acesta fiind reciclate și căpătând aparența legalității.

În societatea contemporană, pe fondul accentuării deosebite a globalizării, ca și a creșterii exponențiale a interdependențelor de natură economică, socială, dar și politică, s-a remarcat o dezvoltare a volumului aferent capitalurilor ce au fost realizate din diversele activități ce sunt specifice domeniului crimei organizate, în paralel crescând și nevoia reciclării veniturilor obținute astfel.

Ulterior, pe măsura creșterii puterii financiare a tot mai numeroaselor organizații ale crimei organizate, s-a remarcat și dezvoltarea exponențială a influenței acestora diverselor nivele ale clasei politice, ca și în administrație, în finanțe ori în economie.

Iar ca urmare a pătrunderii masive a unor sume importante de bani negri în cadrul diverselor circuite financiare oficiale s-a remarcat accederea unor membri ai organizațiilor criminale în cadrul unor posturi/funcții importante, aceștia având astfel posibilitatea de a contribui la decizii esențiale în cadrul comunităților.

Numeroasele consecințe ale includerii în economia legală a capitalului realizat din cadrul diverselor activități criminale sunt dificil de prognosticat pe termen mediu și lung, acestea fiind considerate de specialiști ca fiind comparabile cu efectele determinate de poluare.

Datorită dezvoltării exponențiale pe care le-au cunoscut tehnologia și mijloacele de comunicare, ca și mijloacele dedicate informării financiare, se remarcă faptul că un volum mare de fonduri poate fi transferat aproape instantaneu în orice colț al lumii. Integrarea la nivelul sistemului bancar internațional a sumelor provenite din activități criminale a devenit un fenomen aproape obișnuit în societatea contemporană, procesul identificării surselor acestor fonduri dovedindu-se din ce în ce mai dificil.

Se poate aprecia că în acest moment fenomenul spălării banilor se constituie într-o adevărată amenințare la adresa securității statelor lumii, în contextul în care acesta reușește să alimenteze crima organizată, ca și corupția extinsă, prin intermediul său reușindu-se inclusiv coruperea unor reprezentanți ai puterii publice la nivelul unui stat.

În plus, pe lângă faptul că reușește să afecteze în mod deosebit reputația instituțiilor financiar bancare, fenomenul spălării banilor contribuie la amplificarea acțiunilor teroriste, tot mai numeroasele grupări teroriste dispunând de fondurile necesare achiziționării logisticii și armelor necesare.

Nu în ultimul rând, în actuala societate se remarcă faptul că spălarea banilor are capacitatea de a afecta dezvoltarea statelor pe termen mediu și lung, sumele tranzacționate în întreg circuitul ilegal descurajând investițiile ce se bazează pe principiul bunei guvernanțe, ca și al stabilității financiare de lungă durată.

Dimensiunea actuală a fenomenului spălării de bani, ca și a volumul sumelor implicate în cadrul diverselor circuite financiare ilegale, sunt destul de greu de estimat, urmare a caracterului ocult ce este specific acestui proces deosebit de complex.

Cu toate acestea, conform estimărilor realizate de U.N.O.D.C., pe perioada unui singur an, sumele ce sunt spălate la nivel internațional ating valoarea de 2.5 % din totalul produsului intern brut la nivel global, specialiștii estimând o valoare cuprinsă între 900 de miliarde de dolari și două trilioane de dolari.

În plus, procesul identificării diverselor produse infracționale, ca și cel al blocării și confiscării acestora, sunt destul de dificil de realizat în societatea contemporană, mai ales în contextul:

Dolarizării realizate la nivelul tuturor piețelor negre

Proliferării secretului bancar

Tot mai numeroaselor denominări

Evaziunea fiscală – principala infracțiune generatoare de bani murdari

În domeniul dedicat banilor murdari, o abordare interesantă este regăsită la Chris Mathers, care consideră că ori de câte ori este comisă o infracțiune în urma căreia sunt generate anumite sume, respectivii făptuitori urmăresc identificarea diverselor metode prin intermediul cărora să reușească ascunderea produselor infracțiunii.

Astfel, pentru a reuși să-și cheltuiască veniturile realizate în mod fraudulos, făptuitorii încearcă în permanență să se asigure că nu se poate face legătura între ei, bani și activitatea infracțională comisă, cu identificarea unor justificări plauzibile privind o legalitate aparentă a sumelor deținute.

În plus, înaintea folosirii sumelor obținute din activități ilegale ori a transmiterii acestora în circuitul legal economic, făptuitorii urmăresc „curățarea” acestora.

În materia dedicată spălării banilor, prin prisma complexității diverselor operațiuni ilegale derulate, ca și a frecvenței acestora, se remarcă de-a lungul timpului existența a două practici, mai precis:

Exploatarea constantă a zonelor geografice ce sunt cunoscute drept paradisuri fiscale sau refugii financiare

Folosirea diverselor activități bancare contemporane în vederea ascunderii și transferării frauduloase a sumelor ce au fost obținute în mod ilicit

În actuala societate, se remarcă faptul că nu doar corupția sesizată la nivelul diverselor instituții democratice, ci și subminarea unor sectoare ale economiilor statelor lumii sunt în mod periodic alimentate de către puterea economică generată din rândul grupurilor de crimă organizată.

Tot mai numeroasele organizații criminale reușesc să dețină în patrimoniu sume colosale, provenite din diversele activități ilicite pe care le derulează, la nivel global nereușindu-se realizarea unei estimări aproximative privind valoarea totală a acestora.

Din totalul sumelor ilicite aflate la dispoziția grupurilor crimei organizate, un procent important este dedicat sprijinirii structurilor infracționale ce susțin o latură a economiilor subterane, în acest fel asigurându-se protecția în fața autorităților privind profiturile ilicite obținute și ulterior utilizate/reinvestite.

Includerea sumelor ilicite în cadrul circuitelor financiare și al celor productive de la nivel național (inclusiv la nivel internațional) reușește să aducă prejudicii uriașe pe piețele economice din întreaga lume.

În ciuda faptului că nu s-a reușit definirea unei concepții unanime la nivelul experților în domeniu, se apreciază că fenomenul spălării banilor reușește să includă totalitatea operațiunilor al căror principal scop constă în disimularea constantă a provenienței de tip ilicit, specifică capitalurilor rulate, ulterior urmărindu-se conferirea aparenței de legalitate acestora, în vederea facilitării demersurilor privind reinvestirile în diverse domenii ale economiei legale.

În cadrul fenomenului spălării banilor se remarcă existența diverselor aspecte ce pot fi, la prima vedere, dificil de remarcat și cuantificat, mai ales în contextul:

Dificultăților determinate de imposibilitatea estimării volumului fluxurilor financiare ce au caracter ilicit

Complexității deosebite sesizate în cadrul diversele tehnici de spălarea banilor

Lipsei de transparențe, ca și a disfuncționalităților sesizate în cadrul proceselor de comunicare/colaborare între diversele instituții cu responsabilități în prevenirea și combaterea acestui fenomen

Încă de acum 20 de ani, conform experților renumitului F.M.I., volumul fluxurilor de capital, rezultat ca urmare a activităților infracționale de spălare a banilor ajungea la valoarea de 5% din totalul produsului intern brut la nivel mondial.

Iar acum un deceniu, conform informațiilor date publicității de către U.N.D.O.C. (Biroul Organizației Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate), totalul sumelor ce au rezultat din diversele activități infracționale realizate la nivel global a ajuns la valoarea de 3.6 % din produsul intern brut la nivel mondial (mai precis valoarea de 2.100 miliarde dolari), fluxurile datorate fenomenului spălării banilor reprezentând un procent de 2.7% din produsul intern brut mondial (mai precis valoarea de 1.600 miliarde dolari).

1.4 Spălarea banilor în dreptul românesc

Spre deosebire de alte state ale lumii, în România legea penală nu include nici un fel de prevedere dedicată răspunderii penale în cazul spălării banilor, infracțiunea fiind incriminată prin intermediul unei legi speciale în conținutul căreia erau prevăzute, în cazul anumitor încălcări, diverse răspunderi civilă, disciplinare, contravenționale ori chiar penale.

La finele anului 1999 Parlamentul României a reușit să adopte, în cadrul ședinței comune, Legea 21 dedicată prevenirii și sancționării spălării banilor, în conținutul acesteia regăsindu-se prevederile incluse în cadrul Directivei C.E.E. nr.91/308/10.06.1991 privind constituirea organismelor specializate în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor. in 10 iunie 1991 referitoare la constituirea unor organisme specializate, cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor.

Pe lângă această lege, în materia dedicată spălării banilor se regăsesc următoarele prevederi legislative:

Legea nr. 656/2002, dedicată prevenirii și sancționării spălării banilor, ca și instituirii măsurilor de prevenire și de combaterea finanțării actelor de terorism, cu următoarele modificări și completări

Regulamentul nr. 5/2008 vizând instituirea măsurilor de prevenire și de combatere a spălării banilor, ca și a finanțării actelor de terorism prin intermediul diverselor piețe de capital, acesta fiind aprobat de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare prin intermediul Ordinul nr. 83/2008

Hotărârea Camerei Consultanților Fiscali nr. 7/2012 vizând aprobarea Normelor pentru instituirea diverselor măsuri de prevenire și de combaterea spălării banilor, ca și a finanțării actelor de terorism prin intermediul diverselor activități de consultanță fiscală – în conținutul acesteia fiind instituită în sarcina diverșilor consultanți fiscali obligația de a cunoaște clientul și de a raporta Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor toate tranzacțiile suspecte, ca și plățile în numerar, fie acestea lei ori valută peste suma menționată în lege

Incriminarea spălării banilor prin Legea 21/1999

Legea 21/1999, dedicată prevenirii și sancționării spălării banilor, reușește să definească, în cadrul articolului 8, sfera sa de incidență, incluzând:

Unitățile bancare, sucursalele diversele bănci străine, ca și instituțiile de credit

Diversele instituții financiare, precum:

Fondurile de investiții

Societățile de investiții

Societățile de administrarea investițiilor

Societățile de depozitare, societățile de custodie

Societățile de valori mobiliare

Fondurile de pensii și diverse alte fonduri ce îndeplinesc operațiuni de creditare, incluzând creditul de consum, factoringul, creditul ipotecar, leasingul financiar, finanțarea tranzacțiilor comerciale diverse, operațiuni de cărți, tranzacții pe cont propriu, produse financiare derivate, consultanță și servicii în domeniul fuziunilor, certificate de depozite, etc

Societăți de asigură, societăți de reasigurări

Diverșii agenți economici ce derulează activități ce privesc jocurile de noroc ori activități de amanet

Persoane fizice și persoane juridice ce acordă o anumită asistență de specialitate, respectiv asistență juridică, asistență notarială, asistență contabilă, asistență financiar-bancară

Diverse alte persoane fizice ori juridice, ca urmare a actelor și faptelor ce sunt comise în exteriorul sistemului financiar-bancar

Tot în conținutul legii anterior menționate, se prevede și faptul că toate persoanele juridice, anterior menționate, sunt obligate ca în situația tranzacțiilor cu limita minimă (lei ori valută) echivalentă cu suma de 10.000 de euro, să procedeze la stabilirea identității respectivilor clienți, atât în cazul în care tranzacția se produce într-o singură etapă, cât și în cazul în care aceasta implică mai multe operațiuni ce sunt interconectate.

În situația în care respectiva sumă nu este cunoscută la momentul acceptării respectivei tranzacții, respectivele persoane juridice ori fizice au obligația să identifice identitatea clienților ulterior informării privind valoarea respectivei tranzacții și după stabilirea atingerii limitei minime.

În cazul în care există informații conform cărora prin intermediul unei tranzacții se are în vedere spălarea banilor, se are în vedere, conform legii, identificarea respectivilor clienți, chiar și dacă valoarea respectivei tranzacții este sub limita minimă prevăzută de lege.

Tot în legea 21/1999 legiuitorul a reușit să includă și înființarea Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, acesta fiind un organ de specialitate, ce are personalitate juridică și urmărește prevenirea și combaterea spălării banilor, sens în care primește informații diversele, le analizează, le prelucrează și ulterior sesizează diversele autorități ale statului, ce au abilități î domeniu, conform legii.

Legiuitorul a reușit să definească în conținutul Legii 21/1999 și infracțiunea de spălarea banilor, pentru care textul de lege prevedea o pedeapsă cu închisoarea între 3/12 ani. Astfel, în categoria infracțiunii de spălarea banilor intră modificarea sau transferul valorilor, dacă se cunoaște că acestea au provenit din comiterea unor infracțiuni precum:

Nerespectarea dispozițiilor ce privesc jocurile de noroc, în vederea ascunderii ori disimulării originii ilicite a acestora

Proxenetism

Traficul de stupefiante

Nerespectarea regimului materialelor nucleare ori al altor materii radioactive

Șantaj

Nerespectarea regimului materiilor explozive

Falsificarea de monede ori falsificarea altor valori

Înșelăciune în domeniul bancar, în domeniul financiar ori în asigurări

Nerespectarea regimului armelor și munițiilor, în forma agravantă

Contrabandă

Lipsire de libertate în mod ilegal

Comerțul cu țesuturi și cu organe umane

Bancruta frauduloasă

Infracțiunile ce sunt comise prin intermediul calculatoarelor

Furtul și tăinuirea de autovehicule

Infracțiunile ce sunt comise de către persoane ce fac parte din diversele asociații ale infractorilor

Nerespectarea regimului de ocrotirea unor bunuri

Traficul animalelor ocrotite în statele lor

Nerespectarea dispozițiilor ce privesc importul de deșeuri și importul de reziduuri

Infracțiunile ce sunt comise cu cărți de credit

Tot în categoria infracțiunii de spălarea banilor intră și ascunderea ori disimularea privind natura reală a provenienței proprietății bunurilor, a apartenenței acestora, a mișcării ori a dispoziției acesteia, ca și a drepturilor asupra acestor bunuri, despre care se cunoaște că provin din comiterea infracțiunilor anterior menționate.

În aceeași categorie se încadrează și dobândirea bunurilor, posesia acestora ori folosirea lor, în cazul în care se cunoaște faptul că acestea au provenit din comiterea uneia dintre infracțiunile menționate anterior.

În cazul în care se constată o asociere, o inițiere, o aderare ori sprijinirea în vederea comiterii unei infracțiuni de spălarea banilor, pedeapsa ce a fost prevăzută de lege includea închisoarea între 5 ani-15 ani.

Demn de menționat este faptul că Legea 21/1999 a primit numeroase critici la nivel doctrinar, apreciindu-se că, prin prisma practicului, aceasta este imposibil de pus în aplicare, ulterior ratificării Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale de tip organizat (anul 2000), ce a fost ratificată în 2002 de Parlamentul României, aceasta fiind abrogată, urmare a adoptării Legii 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor.

1.6 Incriminarea spălării banilor prin Legea 656/2002

În conținutul Legii 656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor, este regăsită și delimitarea sferei de influență, în care se regăsesc:

Diversele instituții de credit, ca și sucursalele din țara noastră ale instituțiilor străine de credit

Instituțiile financiare, ca și sucursalele din țara noastră a instituțiilor financiare străine

Diverșii administratori ai fondurilor de pensii private, fie în nume propriu, fie în numele fondurilor de pensii private administrate de aceștia

Agenții de marketing ce sunt autorizați/avizați în cadrul sistemului pensiilor private

Auditorii, ca și persoanele fizice și persoanele juridice ce acordă consultanță contabilă ori consultanță financiară

Cazinourile

Notari publici, avocați, ca și diverse alte persoane ce exercită anumite profesii juridice liberale, în situația în care acestea acordă asistența pentru întocmirea ori perfectarea operațiunilor pentru clienți vizând:

Cumpărarea sau vânzarea bunurilor imobile, a acțiunilor ori părților sociale, ca și a elementelor fondului de comerț

Administrarea diverselor instrumente financiare ori a altor bunuri ce aparțin clienților

Constituirea ori pentru administrarea conturilor bancare, conturilor de economii sau conturilor de instrumente financiare

Organizarea procesului dedicat subscrierii aporturilor ce sunt necesare constituirii unei societăți comerciale, funcționării societății comerciale ori administrării acesteia

Constituirea organismelor de plasament colectiv în cadrul valorilor mobiliare ori a altor structuri similare

Derularea, în condițiile legii, a diverselor activități fiduciare

Operațiunile ce au un caracter financiar sau cele care vizează bunuri imobile

Furnizorii serviciilor pentru societățile comerciale, precum și diverse alte entități ori construcții juridice

Agenții imobiliari

Persoane ce au diverse atribuții în cadrul procesului de privatizare

Asociații și fundații, etc

Se remarcă, de asemenea, în conținutul articolului 29 al Legii 656/2002, transpunerea nu doar a dispozițiilor regăsite în conținutul articolului 6 al Convenției de la Strasbourg în materia dedicată prevenirii și combaterii spălării banilor, ci și a dispozițiilor regăsite în conținutul articolului 1 din Decizia cadru 2001/500/J.A.I., legiuitorul român prevăzând o pedeapsa cu închisoarea între 3 ani-10 ani pentru următoarele fapte ce se încadrează în infracțiunea de spălarea banilor:

Modificarea sau transferul valorilor, dacă se cunoaște că acestea au provenit din comiterea unor infracțiuni în vederea ascunderii ori al disimulării respectivei origini ilicite a bunurilor sau cu scopul sprijinii sustragerii urmăririi, a judecării ori a executării pedepsei a persoanei ce a comis respectiva infracțiune din care provin valorile respective

Ascunderea ori disimularea privind natura reală a provenienței proprietății bunurilor, a apartenenței acestora, a mișcării ori a dispoziției acesteia, ca și a drepturilor asupra acestor bunuri, despre care se cunoaște că provin din comiterea infracțiunilor anterior menționate

Dobândirea bunurilor, posesia acestora ori folosirea lor, în cazul în care se cunoaște faptul că acestea au provenit din comiterea uneia dintre infracțiunile menționate anterior

În conținutul articolului 30 al legii, anterior menționate este prevăzută și cauza atenuării pedepsei, legiuitorul român menționând în textul Legii 656/2002 că persoanele care au comis infracțiunile anterior menționate și care „în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor participanți la săvârșirea infracțiunii beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege”.

1.7 Prevenirea și combaterea spălării banilor la nivel european

La nivel european, infracțiunea de spălare a banilor, cu toate aspectele acesteia, se regăsește consacrată în conținutul Directivei Consiliului Europei 91/308/C.E.E. Din totalitatea legislației aplicabile la nivelul spațiului comun european și care vizează prevenirea faptelor de spălarea banilor și inclusiv sancționarea acestora se remarcă:

Convenția europeană (8.11.1990 vizând spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii, ce a fost încheiată în cursul anului 1990 la Strasbourg, aceasta fiind ulterior ratificată de țara noastră prin intermediul Legii nr. 263/2002.

Directiva nr. 91/308/E.E.C. privind prevenirea utilizării sistemului financiar pentru spălarea banilor

Directiva nr. 2001/97/C.E. vizând modificarea Directivei nr. 91/308/E.E.C.

Directiva 2005/60/C.E. dedicată prevenirii utilizării sistemului financiar cu scopul spălării banilor și finanțării terorismului

Directiva 2006/70/E.C. vizând stabilirea măsurilor de implementarea Directivei 2005/60/E.C. cu privire la definirea „persoanei expuse politic”, ca și a criteriilor tehnice dedicate procedurilor de cunoaștere simplificată a clientelei, ca și, pentru excepțiile ce privesc activitățile financiare ce sunt întreprinse ocazional ori sunt foarte limitate

Convenția Consiliului Europei vizând spălarea, descoperirea, sechestrarea, ca și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului, ce a fost adoptată în data de 16.05.2005, la Varșovia, pe care țara noastră a ratificat-o prin intermediul Legii nr. 420/2006

CAPITOLUL 2. ANALIZA COMPLEXĂ A INFRACȚIUNII DE SPĂLARE DE BANI

În ceea ce privește scopul spălării banilor, acesta constâ în mascarea ori în ascunderea diverselor fapte de natură penală din comiterea cărora se remarcă provenirea diverselor fonduri de tip ilicit, ce ulteior inducerii unei origini ilicite urmează să fie utilizate în vederea:

Derulării diverselor afaceri de tip ilicit

Finanțării comiterii unor noi fapte penale, menite să contribuie la generarea unor alte noi fonduri pentru participanților acestora

În domeniul dedicat naturii infracțiunii de spălarea banilor, la nivelul doctrinei de specialitate se remarcă existența mai multor mențiuni precum:

Activitatea de spălare a banilor se constituie în procesul dedicat convertirii banilor așa numiți „murdari”, mai precis a profitului ce a fost obținut ca urmare a diverselor infracțiuni, în bani așa numiți „curați”

Activitatea de spălare a banilor se constituie în eliminarea ori în deghizarea respectivei existențe de tip ilegal a unui bun, a sursei ilegale, a titlului de proprietate, ca și a utilizării respectivului profit ce a fost obținut din cadrul activităților infracționale, în urma acestui proces profitul transformându-se într-o sursă perfect legală

2.1 Etapele activității de spălare de bani

În cadrul activității de spălare de bani se remarcă se remarcă existența mai multor etape, respectiv faze, mai precis

Acțiunea de spălare a banilor în două faze

Acțiunea de spălare a banilor în trei faze

Acțiunea de spălare a banilor în patru faze

Cel mai frecvent, în practică se remarcă utilizarea etapei de spălare a banilor așa cum aceasta se găsește promovată în viziunea G.A.F.I., mai precis ea se derulează pe parcursul a trei faze fundamentale:

Plasarea banilor

Stratificarea banilor

Integrarea banilor

2.2.Analiza condițiilor preexistente infracțiunii de spălarea banilor

2.2.1Obiectul infracțiunii de spălarea banilor

Obiectul juridic al infracțiunii de spălarea banilor

La nivelul doctrinar, se apreciază că respectivul obiect juridic specific infracțiunii de spălarea banilor este unul complex (mai precis în natura pluralismului), el incluzând două categorii atent delimitate ale relațiilor sociale, mai precis:

Relațiilor sociale dedicate înfăptuirii justiției

Relațiile sociale patrimoniale – vizează circulația juridică de tip licit a diverselor bunuri, cu mențiunea că se apreciază că această infracțiune are capacitatea de a afecta nu doar circuitul juridic al bunurilor (legal), ci mai ales înfăptuirea actului de justiție, în acest fel reușindu-se facilitarea activităților diverse dedicate restabilirii respectivei ordini de drept ce a fost încălcată

Concret, prin prisma obiectului juridic, infracțiunea de spălarea banilor lezează și periclitează diversele relații sociale ce privesc înfăptuirea justiției, prin intermediul diverselor operațiuni juridice, ce sunt realizate de către o persoană pentru a se reuși împiedicarea activității de identificare a originii de tip ilicit, ca și a circulației bunurilor, a situării acestora, ori a titularilor reali asupra dreptului de proprietate privind bunurile respective, ca și a existenței diverselor drepturi cu privire la acestea. În subsidiar, se remarcă faptul că acest obiecti juridic include și diversele relații patrimoniale ce vizează o circulație juridică de tip licit a diverselor bunuri.

Împreună cu relațiile sociale dedicate înfăptuirii justițiie, în subsidiar, se realizează și o vărămare ori o periclitare a diverselor relații sociale ce provesc circulația juridică de tip legal a diverselor bunuri, mai ales în contextul în care, prin această prismă, această infracțiune de spălarea banilor poate fi încadrată în categoria infracțiunilor din domeniul dedicat afacerilor.

Mai precis aceasta reușește să afecteze și să pericliteze diversele relații sociale ce se conturează și ulterior se dezvoltă prin prisma derulării diverselor activități de natură economică, în acest fel fenomenul de spălarea banilor reușind să afecteze în mod deosebit lumea afacerilor.

2.2.2 Obiectul material al infracțiunii de spălarea banilor

În cazul acestei infracțiuni, se remarcă obiectul material, mai ales în contextul în care diversele operațiuni de natură juridică specifică vizează cu precădere diverse bunuri corporale.

Astfel, în cadrul obiectului material al infracțiunii de spălarea banilor sunt incluse totalitatea bunurile corporale ce fac obiectul exercitării elementului material al respectivei infracțiuni, acestea având, în plus, și proveniența naturii infracționale.

În conformitate cu prevederile articolului 2 al Legii 656/2002, se remarcă faptul că bunurile ce se constituie într-un obiect al infracțiunii de spălarea banilor reprezintă bunurile corporale, bunurile necorporale, bunurile mobile, bunurile imobile, ca și totalitatea actelor juridice, ca și a documentelor ce atestă drepturi ori titluri ce vizează aceste bunuri.

2.3 Subiecții infracțiunii de spălarea banilor

2.3.1 Subiectul activ al infracțiunii de spălarea banilor

O persoană fizică dobândește calitatea subiectului activ al unei infracțiuni de spălarea banilor în situația în care îndeplinește totalitatea condițiilor generale dedicate reținerii unei astfel de calități, mai precis a:

Vârstei minime – respectivul făptuitor să fi împlinit vârsta de 14 ani la data comiterii respectivei fapte de spălarea banilor

Discernământului

Responsabilității – are reprezentarea conduitei proprii, ca și a urmărilor acestei conduite

Libertății de acțiune – deține aptitudinea deciziei infracționale, ca și a comiterii respectivei fapte de spălare de bani fără a fi constrânsă

La nivelul practicii judiciare din România se apreciază că autorul infracțiunii de spălare de bani, ca și alți participanți la aceasta se poate/pot constitui în subiectul activ al infracțiunii de spălarea banilor.

În situația infracțiunii conexe a spălării banilor, așa cum aceasta este menționată în conținutului articolului 24 al Legii 656/2002, se remarcă o calificare a subiectului activ al acestei infracțiuni, el fiind inclus în categoria diverselor presoane ce se supun obligațiilor ce sunt menținute în conținutul articolului 18 al aceluiași text de lege.

Tot în categoria subiecților activi ai acestei infracțiuni sunt incluse și persoanele ce exercită diverse profesii de natură liberală (incluzând și avocații), în situația în care diversele informații pe care aceștia le obțin nu au legătură cu derularea diverselor proceduri de natură judiciară.

În domeniul dedicat persoanei juridice, se remarcă faptul că și aceasta se poate constitui în subiectul activ al infracțiunii de spălarea banilor, în situația în care au fost întrunite diversele condiții ce privesc răspunderea penală a acestor persoane juridice. Se remarcă faptul că această răspundere penală a persoanelor juridice se regăsește menționată inclusiv în conținutului articolului 10 al Convenției de la Varșovia.

În conformitate cu prevederile legislației penale, diversele persoane juridice, exceptând statul, ca și autoritățile publice și inclusiv instituțiile publice ce derulează activități ce nu pot să facă obiect al domeniului privat, sunt răspunzătoare penal pentru diversele infracțiuni pe care le comit în cadrul realizării obiectului de activite ori în interesul persoanei juridice ori în numele acesteia, în situația în care se constată că respectiva faptă a fost comisă sub forma vinovăției prevăzute în materia penală.

Demn de menționat este faptul că această răspundere penală a persoanelor juridice nu poate să excludă și răspunderea penală a respectivei persoane fizice ce și-a adus contrbuția la comiterea respectivei infracțiuni, indiferent de modul în care a făcut-o.

În situația în care această faptă este săvârșită de persoane, altele decât organele persoanei juridice, în vederea existenței infracțiunii de spălarea banilor, se impune necesitatea ca aceste persoane să fi avut cunoștință ori ar fi trebuit să dețină informații privind activitatea reprezentatului acestora ori a presupuselor sale.

În cazul contrar, se remarcă excluderea răspunderii penale a persoanei juridice, în situația în care infracțiunea de spălarea banilor este săvârșită în mod neașteptat de către simplul presupus al respectivei persoanei juridice.

În legea penală se prevede răspunderea penală a respectivei persoane juridice, cu mențiunea că se remarcă unele diferențe în raport cu vechea lege penală. Mai precis, în conținutului articolului 135 al Codului Penal al României, răspunde penal pentru diversele înfracțiuni pe care le-a comis în cadrul înfăptuirii oectivului său de activitate ori în interesul persoanei juridice sau în numele acesteia, toate persoanele juridice, exceptând statul, ca și diversele autorități publice.

Demn de menționat este faptul că nu pot răspunde penal, pentru diversele infracțiuni ce au fost comise în cadrul exercității activităților ce nu putea să se constituie într-un obiect al domeniului privat, diversele instituții publice.

2.3.2 Subiectul pasiv al infracțiunii de spălarea banilor

În cazul infracțiunii de spălarea banilor, statul se constituie în subiect pasiv principal, el fiind în drept respectivul titular al valorii sociale ce este ocrotită (mai precis înfăptuirea justiției). În plus, statul este și cel ce organizează diversele activități dedicate aplicării, ca și respectării prevederilor legale ce privesc asigurarea, la un nivel corespunzător, a totalității circulației juridice a bunurilor.

Prin prisma faptului că se remarcă și existența relațiilor sociale dedicate protecției derulării de tip licit privind circuitul juridic al bunurilor, mai precis a celui de-al doilea obiect juridic, infracțiunea de spălarea banilor poate prezenta și subiectul adiacent, respectiv subiectul pasiv secundat, în situația în care se vătămează ori se periclitează valoare socială ce îi aparține unei persoane fizice ori persoane juridice, particulare.

Demn de menționat variația subiectului pasiv secundat al infracțiunii de spălarea banilor, în funcție de respectiva infracțiune, respectiv de felul acesteia.

2.4 Latura obiectivă a infracțiunii de spălarea banilor

2.4.1 Elementul material al infracțiunii de spălarea banilor

Modificarea ori transferul bunurilor, cu scopul ascunderii ori al disimulării privind originea ilicită a acestora ori în vederea ajutării persoanei care a comis infracțiunea (cu mențiunea că se cunoaște faptul că aceste bunuri provin ca urmare a comiterii unor infracțiuni) din care au provenit respectivele bunuri în vederea sustragerii de la urmărire, de la judecată ori de la executarea pedepsei:

Schimbarea/modificarea bunurilor se constituie într-o operație juridică prin intermediul căreia se produce înlocuirea bunurilor provenite din comiterea uei infracțiuni cu diverse alte bunuri ce au o provenineță licită. La nivel doctrinar se apreciază că acțiunea modificării/schimbării bunului însumează și o schimbării a înfățișării unor elemente ale acestui bun, prin intermediul diverselor modalități

Transferul bunurilor – se constituie într-o operație juridică prin intermediul căreia se produce transmiterea drepturilor de natură patrimonială ce vizează respectivul bun ce este dobândit ca urmare a comiterii infracțiunii. Demn de menționat este faptul că prin intermediul respectivei acțiuni de transfer pot fi realizare și remiterile materiale de bunuri, în absența transmiterii drepturilor ce privesc respectivele bunuri. La nivelul literaturii de specialitate se consideră că această noțiune a transferului se include în activitatea de transfer a banilor între diversele conturi ale aceleiași unități bancare ori între diverse unități bancare.

2.5 Latura subiectivă a infracțiunii de spălarea banilor

La nivelul literaturii de specialitate se remarcă interesul manifestat în raport cu modalitățile privind intenția infracțiunii de spălarea banilor, mai precis dacă aceasta poate să fie comisă nu doar cu intenție directă, ci și, după caz, cu intenție indirectă. Marea majoritate a opiniilor specialiștilot converg către varianta examinării individuale a modalității dedicate vinovăției, având în vedere faptul că oricare dintre variantele infracțiunii atrage după sine o serie întreagă de aspecte de tip subiectiv.

În situația variantei infracțiunii ce se regăsește în conținutul alineatului (1), literele a) și b) ale articolului 23, ulterior analizării conținutului legal al respectivei infracțiuni de spălarea banilor, se constată faptul că se impune la latura subiectivă să fie sub forma modalității intenției directe, întrucât atât opțiunea modificării bunurilor ori al transferului acestora, ca și opțiunea ce vizează ascunderea respectivei naturi a provenienței bunurilor se impun a fi comise cu intenția directă.

2.6 Infracțiunea de spălarea banilor în forme și variante, aspect procesual și sancțiuni

Ca urmare a faptului că această infracțiune a spălării banilor este una de tip intenționat, aceasta permite nu doar tentativa, ci și diversele acte de pregătire, cu mențiunea că doar tentativa a fost incriminată de către legiuitor.

În ceea ce privesc diversele acte de pregătire, chiar dacă acestea sunt posibile, se remarcă faptul că legiuitorul nu le-a sancționat, acesta poziționându-le în afara incriminării. Și asta în ciuda faptului că acestea au trebui să fi fost incriminate, mai ales având în vedere gradul ridicat de periculozitate al acestora.

În privința tentativei la infracțiunea de spălarea banilor, aceasta include punea în executare a respectivei intenții de realizarea uneia dintre diversele modalități prin care se poate comite infracțiunea, cu mențiunea că executarea acesteia se întrerupe, rezultatul nemaiproducându-se din diverse motive.

În situația acestei infracțiuni, se remarcă faptul că tentativa se realizează numai la modul imperfect, respectiv se întrerupe executarea respectivului element material, cu mențiunea că rezultatul infracțiunii (mai precis a stării de pericol) se produce în mod instantaneu, astfel realizându-se și elementul material al respectivei infracțiuni.

În raport cu această particularitate, se apreciază cî dintre sesistae și impiedicarea producerii respectivului rezultat al infracțiunii, incidență are doar desistarea, aceasta impiedicând producerea rezultatului numai prin prisma infracțiunii de rezultat.

În ceea ce privește consumarea infracțiunii de spălarea banilor, aceasta se realizează doar în momentul în care este executat în mod integral întregul element material al respectivei fapte.

CAPITOLUL 3. INSTITUȚII CU ATRIBUȚII ÎN DOMENIUL PREVENIRII, DESCOPERIRII ȘI SANCȚIONĂRII SPĂLĂRII BANILOR

3.1 OFICIUL NAȚIONAL DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR

O.N.P.C.S.B. – Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a fost înființat în țara noastră prin intermediul Legii 21/1999 vizând prevenirea și sancționarea infracțiunii de spălarea banilor, impunându-se necesitatea existenței la nivel național a unei autorități specializate în domeniul combaterii acestei infracțiuni.

Tot în cursul anului 1999, prin intermediul Hotărârii de Guvern nr. 413/1999 s-a reușit și aprobarea Regulamentului de organizarea și funcționarea Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, ca și a structurilor sale teritoriale, prin intermediul Legii nr. 656/2002 (ce a abrogat Legea 21/1999) reorganizându-se această instituție (cu mențiunea că aceasta a suferit un nou proces de reorganizare ca urmare a prevederilor regăsite în conținutul H.G. 1599/2008).

În acest moment, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor se constituie într-o unitate de informații financiare a țării noastre, ea fiind liderul totalității activităților de elaborare, de coordonare, ca și de implementare a sistemului național dedicat combaterii spălării banilor, ca și finanțării terorismului.

În cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor funcționează un aparat propriu, pe baza unei organigrame (aceasta fiind, așa cum deja s-a menționat, modificată prin intermediul Hotărârii de Guvern 1599/2008) și fiind delimitată în :

Direcția Supraveghere și Control

Direcția Juridică și Metodologie

Înființarea acestei instituții s-a încadrat în categoria măsurilor de urgență ce au fost luate în conformitate cu recomandările ce se regăsesc incluse în cadrul Raportului de evaluare Moneyval, în conținutul căreia se exprima îngrijorarea privind necesarul resurselor umane dedicate supravegeherii, prin prisma diversității entităților ce erau supravegheate.

Ulterior aderării țării noastre la U.E. s-a continuat implementarea diverselor angajamente ce au fost asumate în domeniu,, ceea ce a determinat necesitatea elaborării și implementării diverselor măsuri legislative, dar și instituționale în vederea funcționării cât mai eficiente a întregului sistem dedicat combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, privind:

O prevenire a utilizării diverselor entități raportoare de tip financiar și non-financiar, în vederea spălării banilor, ca și a finanțării unor acte de terorism, prin intermediul detectării dievrselor vulnerabilități, ca și a evoluțiilor sectoriale

O îmbunătățire a asistenței judiciare

O îmbunătățire a activității de cooperare internațională, avându-se în vedere prevederile regăsite în conținutul Deciziei 2000/642/JHA vizând diversele acorduri de cooperare în domeniu

O întărire a supravegherii în cadrul diverselor sectoare de activitate considerate vulnerabile

3.2 Organele cu atribuții în prevenirea, descoperirea și sancționarea spălării banilor din sistemul judiciar

Prin intermediul Legii 508/2004 s-a reușit înființarea D.I.I.C.O.T. (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism), aceasta fiind o structură specializată în combaterea diverselor infracțiuni de criminalitate organizată și terorism, ce are personalitate juridică, funcționând în subordinea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. DIICOT se organizează și funcționează ca urmare a prevederilor regăsite în conținutul Ordinului M.J.L.C. 1226/C/2009.

O altă instituție este Direcția de Investigarea Fraudelor, ce este unitate specializată în cadrul M.A.I., aceasta urmărind în principal prevenirea, ca și combaterea criminalității din domeniul economico-financiar.

3.3. Banca Națională a României

B.N.R. – Banca Națională a României, autoritate cu competențe în activitățile de reglementare, de autorizare, ca și de supraveghere a instituțiilor de credit (în conformitate cu prevederile regăsite în conținutul alineatului (1) al articolului 4 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 99/2006, în categoria instituțiilor de credit intrând:

Diversele entități ce au activități ce vizează atragerea depozitelor ori a diverselor fonduri rambursabile din categoria publicului, ca și acordarea, în nume propriu, al diverselor credite

Diversele entități ce emit diverse mijloace de plată, cu reprezentare în moneda electronică

Având în vedere prevederile regăsite în Regulamentul C.E. nr. 1781/2006 vizând informațiile ce privesc plătitorul, acestea însoțind diversele transferuri de fonduri, se remarcă faptul că de supravegherea respectării diverselor dispoziții legale existente în materie se ocupă B.N.R. (în cazul instituțiilor de credit), cu mențiunea că supravegherea modului de respectare a legii în situația persoanelor ce realizează diverse transferuri de bani intră în atribuția Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

3.4 Alte autorități publice cu competențe în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor

În această categorie pot fi incluse:

C.N.V.M. – Comisia Națională a Valorilor Mobiliare – autoritate publică cu competențe în asigurarea respectării legii ce reglementeză întreaga piață de capital, cu precădere prevederile regăsite în conținutul Legii nr. 297/2004 vizând piața de capital

C.S.A. – Comisia de Supraveghere a Asigurărilor – urmărește apărarea tuturor drepturilor ce le revin asiguraților, în paralel cu promovarea stabilității întregii activități de asigurare în țara noastră

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private – are în vedere reglementarea, coordonarea, ca și controlarea întregii activități a sistemului pensiilor private, atribuțiile acesteia fiind reglementate prin intermediul Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 50/2005.

3.5 Procedurile dedicate identificării și prelucrării informațiilor ce privesc spălarea banilor

În situația în care se constată (de către angajații unei persoane juridice ori de către persoanele fizice cu atribuții în domeniu, așa cum acestea sunt prevăzute în legislație) sau există suspiciuni cu privire la faptul că o anumită operațiune urmează să fie realizată în vederea spălării de bani ori a finanțării diverselor acte de terorism, se are în vedere sesizarea în regim de urgență a Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

Dacă această instituție, urmare a verificărilor realizate, apreciază că în speță există un anumit pericol, ea poate să dispună pentru 48 de ore, cu motivare, suspendarea realizării respectivei operațiuni, termenul prorogându-se în cazul zilelor nelucrătoare.

Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor are obligația de a le comunica persoanelor desemnate în lege, în termenul legal de 24 de ore, fie decizia privind suspendarea realizării respectivei operațiuni, fie cea a prelungirii acesteia (dacă se impune), cu mențiunea că măsura de prelungire este luată de P.Î.C.C.J. În situația în care comunicarea nu este realizată în termenul prevăzut de lege, respectiva operațiune poate fi continuată.

CONCLUZII

Fenomenul spălării banilor se constituie într-o adevărată resursă nu numai pentru fenomenul complex al criminalității, ci și pentru acțiunile teroriste ce au intrat într-un trend ascendent în ultima perioadă, motiv pentru care s-a impus necesitatea modificării normelor europene în domeniu, cu îmbunătățirea prevederilor legislative și înăsprirea legislației în vigoare.

Se remarcă faptul că stabilitatea și integritatea diverselor instituții financiare, ca și a instituțiilor de credit pot fi puse în pericol de eforturile/tentativele infracționale privind disimularea originii banilor proveniți din acțiuni ilegale, ci și încrederea și soliditatea sistemului financiar per ansamblu, acestora adăugându-li-se intențiile/tentativele direcționării, respectiv alimentării cu fonduri (ilegale sau legale) a diverselor grupări și organizații ce sunt cunoscute ca având implicații diverse în fenomenul terorist contemporan.

Atât fenomenul spălării banilor cât și cel al finanțării acțiunilor teroriste se remarcă nu doar pe plan regional ori continental, ci la nivel internațional, motiv pentru care se impune coordonarea internațională în domeniul dedicat eradicării acestor fenomene, în paralel cu o cooperare internațională concertată, în caz contrar rezultatele obținute putând avea efecte limitate, în raport cu gravitatea acțiunilor/faptelor

O atenție deosebită este acordată utilizării în mod abuziv a sistemului financiar european (dar și internațional) cu scopul canalizării/distribuirii unor fonduri a căror origine este incertă ori care sunt dedicate finanțării acțiunilor teroriste, riscurile la nivelul stabilității sistemului financiar, respectiv al integrității și funcționalității acestuia fiind unul deosebit.

Folosirea unor sume mari în numerar s-a dovedit a fi extrem de periculoasă în cadrul fenomenului spălării banilor, ca și în fenomenul finanțării acțiunilor teroriste, pentru atenuarea riscurilor determinate de realizarea plăților în numerar urmând a se acorda o atenție deosebită persoanelor ce sunt implicate în activități comerciale și care sunt implicate în diverse plăți a căror valoare minimă este de 10.000 euro.

În plus, folosirea monedei electronice poate fi substitutul conturilor bancare, aceasta justificând supunerea diverselor instrumente obligațiile privind combaterea spălării banilor, ca și a finanțării acțiunilor teroriste.

Fluctuațiilor sesizate la nivelul amenințărilor ce pot fi determinate de spălarea banilor li se adaugă și evoluția tehnologiei aflate cu ușurință la îndemâna infractorilor, motiv pentru care se impune necesitatea adaptării constante și în scurt timp a cadrului juridic dedicat statelor Uniunii Europene cu risc major.

Spălarea banilor se constituie într-o infracțiune în conținutul căreia se remarcă existența mai multor acte specifice, ce luate în mod independent nu pot fi încadrate în categoria pericolelor sociale, adevăratul scop urmărit constând în disimularea diverselor bunuri ce au fost dobândite ilicit, urmărindu-se ulterioare beneficii determinate de acestea.

Datorită faptului că pericolul determinat de fapta privind legalizarea diverselor venituri ce sunt realizate din cadrul unor activități criminale nu se manifestă numai pe plan național, la nivelul întregii comunități internaționale s-a remarcat un interes în continuă creștere pentru consolidarea eforturilor dedicate prevenirii și eradicării fenomenului spălării de bani.

De asemenea, interesul dedicat incriminării acestei infracțiuni s-a dovedit a fi comun statelor lumii, parte dintre acestea organizând represiuni contra fenomenului criminalității ce tinde nu doar să se internaționalizeze integral, ci și să se dezvolte în mod exponențial

Diversele măsuri adoptate de diversele state ale lumii în domeniul dedicat prevenirii și combaterii fenomenului spălării banilor diferă datorită faptului că spălarea banilor se constituie într-un concept juridic ce nu este universal recunoscut de statele lumii.

În plus, se remarcă existența, chiar și în interiorul unor state ce au luat decizia adoptării statutului dedicat prevenirii și combaterii spălării banilor, a unor abordări diferite, contextul legal nefiind identic de la un stat la altul. Se sesizează faptul că nu doar corupția sesizată la nivelul diverselor instituții democratice, ci și subminarea unor sectoare ale economiilor statelor lumii sunt în mod periodic alimentate de către puterea economică generată din rândul grupurilor de crimă organizată.

Tot mai numeroasele organizații criminale reușesc să dețină în patrimoniu sume colosale, provenite din diversele activități ilicite pe care le derulează, la nivel global nereușindu-se realizarea unei estimări aproximative privind valoarea totală a acestora.

Iar din totalul sumelor ilicite aflate la dispoziția grupurilor crimei organizate, un procent important este dedicat sprijinirii structurilor infracționale ce susțin o latură a economiilor subterane, în acest fel asigurându-se protecția în fața autorităților privind profiturile ilicite obținute și ulterior utilizate/reinvestite.

BIBLIOGRAFIE

Autori români:

Cristian Adochiței, Iulia Adochiței, Spălarea banilor, în Revista de Drept Penal nr. 1/2003Ion Pitulescu, Considerații referitoare la infracțiunea de spălare a banilor, în Dreptul nr. 8/2002

I.Lascu, Spălarea banilor.Actualitate.Realitate socială și incriminare, în Dreptul nr. 6/2003

Ion Pitulescu, Considerații referitoare la infracțiunea de spălare a banilor, în revista Dreptul nr. 8/2002

Elena Cazan, Posibilitatea aplicării măsurilor asigurătorii asupra bunurilor terților în cazul săvârșirii infracțiunii de spălare a banilor, în revista Dreptul nr. 6, 2012

Camelia Bogdan, Infracțiunea de spălare a banilor. Infracțiuni conexe, Revista de Drept Penal nr. 4, 2010

Mona Pivniceru, Răspunderea penală în dreptul internațional, București, Editura Polirom, 1999

Valerică Nistor, Drept financiar comunitar, Galați, Editura Fundației Academice Danubius, 2008

Dorel George Matei, Regimul derogator al sechestrului asigurător și al confiscării în cadrul infracțiunii de spălare a banilor, în Dreptul nr. 6/2008

M.A. Hotca, M. Dobrinoiu, Infracțiuni prevăzute în legi speciale, 2008, București, Editura C.H. Beck

M.A. Hotca, M. Dobrinoiu, Elemente de dreptul penal al afacerilor, 2008, București, Editura C.H. Beck

I. Lascu, Incriminarea penală a unor fapte de spălarea banilor, Revista Prolege, 2001, nr. 4

P. Ciobanu, Prevenirea și combaterea infracțiunii de spălarea banilor, Revista română de drept al afacerilor, Partea I-a, 2003, nr. 5

H. Diaconescu, Drept penal, partea specială, volumul I, 2005, București, Editura All Beck

Autori străini:

Guy Bastable, Nicholas Yeo, Money Laundering Law and Regulation: A Practical Guide, Oxford University Press Inc, New York

Malorie Mani, L’Union Européene dans la lutte contre le blanchiment d’argent. Entre intérêts nationaux et intérêts communnautairs, Ed. Harmetten, Paris, 2003

Jacqueline Riffault-Silk, La lutte contre la corruptionnationale et internationale par les moyens du droit pénale

Patrycja Szarek-Mason, The European Union policy against corruption in the light of international developments, în Crime Within the Area of Freedom, Security and Justice: A European Public Order, Ed. Cambridge University Press, Cambridge, 2011

Mathew Austen, The fine line bethwen legal and illegal financial transactions, în Pace Law Review

Glaser Stephan, Droit international pénal conventionnel, Bruxelles, 1970

Chris Mathers, Crime School: Money Laundering. True Crime Meets the Worlds of Business and Finance, Firefly Books, 2004, New York

Site-uri consultate:

https://ec.europa.eu/ireland/sites/ireland/files/eu60_ie_rep_en_web-2.pdf

http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-10678-2016-INIT/en/pdf

http://www.fatf-gafi.org/fr/

http://www.fatf-gafi.org/media/fatf/documents/recommendations/Recommandations%20du%20GAFI%202012.pdf

http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-10678-2016-INIT/en/pdf

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?qid=1498628152292&uri=CELEX:32015L0849

http://siteresources.worldbank.org/EXTAML/Resources/396511-1146581427871/Reference_Guide_AMLCFT_2ndSupplement.pdf

http://www.unodc.org/documents/data-andanalysis/Studies/Illicit_financial_flows_2011_web.pdf

https://lege5.ro/Gratuit/giytsmrt/legea-nr-21-1999-pentru-prevenirea-si-sanctionarea-spalarii-banilor

http://codulfiscal.fincont.info/documente_cod_fiscal/titlul5/Directiva%2091-308-CEE.pdf

http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_656_2002_prevenirea_sanctionarea_spalarii_banilor_masuri_prevenire_combatere_finantarii_actelor_terorism_republicata.php

https://lege5.ro/Gratuit/gezdamjqge/regulamentul-nr-5-2008-privind-instituirea-masurilor-de-prevenire-si-combatere-a-spalarii-banilor-si-a-finantarii-actelor-de-terorism-prin-intermediul-pietei-de-capital

http://www.dreptonline.ro/legislatie/ordin_regulament_masuri_prevenire_spalare_bani_piata_capital_83_2008.php

http://www.ccfiscali.ro/despre-ccf/legislatia-ccf/hotararile-camerei-si-ale-consiliului-superior/807-hotarare-nr-7-2012-pentru-aprobarea-normelor-privind-instituirea-masurilor-de-prevenire-si-combatere-a-spalarii-banilor-si-a-finantarii-actelor-de-terorism-prin-intermediul-activitatii-de-consultanta-fiscala-publicata-in-mo-216-2012

http://www.onpcsb.ro/

https://lege5.ro/Gratuit/giytsmrt/legea-nr-21-1999-pentru-prevenirea-si-sanctionarea-spalarii-banilor

https://lege5.ro/Gratuit/giytsmrt/legea-nr-21-1999-pentru-prevenirea-si-sanctionarea-spalarii-banilor

https://lege5.ro/Gratuit/giytsmrt/legea-nr-21-1999-pentru-prevenirea-si-sanctionarea-spalarii-banilor

http://www.onpcsb.ro/pdf/legea656.pdf

https://lege5.ro/Gratuit/gmzdsojrha/legea-nr-656-2002-pentru-prevenirea-si-sanctionarea-spalarii-banilor-precum-si-pentru-instituirea-unor-masuri-de-prevenire-si-combatere-a-finantarii-actelor-de-terorism

https://lege5.ro/Gratuit/gmzdsojrha/legea-nr-656-2002-pentru-prevenirea-si-sanctionarea-spalarii-banilor-precum-si-pentru-instituirea-unor-masuri-de-prevenire-si-combatere-a-finantarii-actelor-de-terorism

https://lege5.ro/Gratuit/gmzdsojrha/legea-nr-656-2002-pentru-prevenirea-si-sanctionarea-spalarii-banilor-precum-si-pentru-instituirea-unor-masuri-de-prevenire-si-combatere-a-finantarii-actelor-de-terorism

https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list/-/conventions/treaty/141

https://lege5.ro/Gratuit/gm4dqmrq/legea-nr-263-2002-pentru-ratificarea-conventiei-europene-privind-spalarea-descoperirea-sechestrarea-si-confiscarea-produselor-infractiunii-incheiata-la-strasbourg-la-8-noiembrie-1990

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/ENG/ALL/?uri=uriserv:l24016

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/FR/TXT/?uri=celex%3A32001L0097

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A32005L0060

https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/c5e737f2-597f-4d54-8089-52903c1e4f0f/language-en

http://www.ilo.org/dyn/natlex/natlex4.detail?p_lang=en&p_isn=72975&p_country=ORG&p_count=228

http://www.onpcsb.ro/pdf/L%20420-2006%20-%20CONV%20VARSOVIA.pdf

https://lege5.ro/Gratuit/gmzdsojrha/legea-nr-656-2002-pentru-prevenirea-si-sanctionarea-spalarii-banilor-precum-si-pentru-instituirea-unor-masuri-de-prevenire-si-combatere-a-finantarii-actelor-de-terorism

https://legestart.ro/codul-penal-actualizat/

http://www.onpcsb.ro/

https://lege5.ro/Gratuit/giytsmrt/legea-nr-21-1999-pentru-prevenirea-si-sanctionarea-spalarii-banilor

https://lege5.ro/Gratuit/gizdmmjw/hotararea-nr-413-1999-pentru-aprobarea-regulamentului-de-organizare-si-functionare-a-oficiului-national-de-prevenire-si-combatere-a-spalarii-banilor-si-a-structurilor-sale-teritoriale

http://www.avocatura.com/ll34-legea-656-din-2002.html

http://www.dreptonline.ro/legislatie/hg_regulament_oficiu_national_prevenire_combatere_spalare_bani_1599_2008.php

http://www.onpcsb.ro/

http://www.dreptonline.ro/legislatie/hg_regulament_oficiu_national_prevenire_combatere_spalare_bani_1599_2008.php

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/56888

http://www.diicot.ro/

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/106462

https://www.politiaromana.ro/ro/structura-politiei-romane/unitati-centrale/directia-de-investigare-a-criminalitatii-economice

http://www.bnro.ro/Home.aspx

https://lege5.ro/Gratuit/geydcobrhe/ordonanta-de-urgenta-nr-99-2006-privind-institutiile-de-credit-si-adecvarea-capitalului

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/FR/ALL/?uri=CELEX%3A32006R1781

http://www.onpcsb.ro/

https://www.tradeville.eu/tradepedia/cnvm

https://asfromania.ro/

http://www.csspp.ro/pilonul-2

Alte materiale consultate:

O.E.C.D. (Organisation for Economic Cooperation and Development), Money Laundering Awareness Handbook for Tax Examiners and Tax Auditors, 2009, O.E.C.D. Publishing, Paris

World Bank-International Monetary Fund, Reference Guide to Anti-Money Laundering and Combating the Financing of Terrorism, 2006

Estimating illicit financial flows resulting from drug trafficking and other transnational organized crimes – Research report U.N.O.D.C., 2011