Protectia Juridica a Drepturilor Omului

UNIVERSITATEA TIBISCUS – TIMISOARA

FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA – anul IV

REFERAT

Protectia juridica a drepturilor omului

TEMA

DREPTURILE OMULUI

[anonimizat]

Timisoara

2016

CUPRINS

LISTA DE ABREVIERI……………………………………………………………………….. 3

INTRODUCERE…………………………………………………………………………………..4

CAPITOLUL I

EDUCAȚIA PENTRU DREPTURILE OMULUI…………………………………………5

1.1. „Generațiile” Drepturilor Omului…………………………………………..5

1.2. Conceptul de Educație pentru Drepturi ale Omului……………………6-7

CAPITOLUL II

DREPTURILE OMULUI ÎN CONSTITUȚIA ROMÂNIEI ȘI ÎN

DOCUMENTELE INTERNAȚIONALE…………………………………………………. 7

1.1 Tratatele internationale ptivind drepturile omului……………………7- 8

1.2 Constituția României………………………………………………………..8-20

CAPITOLUL III

CONCLUZII………………………………………………………………………………………21

LISTA DE ABREVIERI

Art. – Articol

C.E.D.O. – Convenția Europeană a Drepturilor Omului

D.U.D.O. – Declarația Universală a Drepturilor Omului

E.C.O.S.O.C. – Consiliul Economic și Social al O.N.U.

E.D.O. – Educația pentru drepturile Omului

O.N.U. – Organizația Națiunilor Unite

INTRODUCERE

Primele idei filozofice asupra drepturilor omului apar în antichitate. Ideea legalității naturale a oamenilor o întâlnim exprimată de Aristotel, în celebra sa lucrare „Politica”: „numai prin lege devine cineva sclav ori liber, după natură însă oamenii nu se deosebesc cu nimic".Filozofii stoici susțineau că oamenii se nasc egali și au drepturi egale de a cultiva înțelepciunea și virtutea, ca expresii ale unui drept natural și universal; legea umană nu are valoare decât dacă corespunde legii universale. Ideea egalității oamenilor în față lui Dumnezeu și a unor drepturi naturale ale acestora este propăvăduită și de doctrina creștină. Aceste idei de egalitate naturală a oamenilor au avut mai mult un caracter teoretic abstract, deoarece nici în societatea sclavagistă, nici în cea feudală dominată de biserică, ele nu și-au găsit transpunerea în pian economic, social, politic sau cultural. Nici stoicismul, nici creștinismul nu au impus, ca bază a structurilor sociale și politice a organizării sociale a omenirii, concepția lor asupra drepturilor omului.În Grecia Antică, înalte principii morale sunt exprimate în opera lui Platon. El emite ideea că "nu trebuie… să se răspundă prin injustiție și nici să se facă rău nici unui om indiferent de ceea ce acestane-a făcut". Ideea de justiție se regăsește, după părerea lui Platon, atât în individ cât și în organizarea cetății, care trebuie să reunească patru virtuți cardinale: înțelepciunea, curajul, temperanța și justiția. Cunoscutul filosof Protagoras din Abdera, ridicând omul pe un adevărat piedestal, emitea cu multă cutezanță ideea că"omul este măsura tuturor lucrurilor", raportând toate fenomenele naturale și sociale la om. Jurisconsultul roman Ulpian, sintetizând în plan juridic marele idei umaniste, sublinia că, în esență, principiile dreptului trebuie să fie următoarele: „să duci o viață onestă, să nu vatămi ceea ceaparține altuia și să atribui fiecăruia ce este al său"

CAPITOLUL I

EDUCAȚIA PENTRU DREPTURILE OMULUI

1.1 „ Generațiile” Drepturilor Omului

Evoluția drepturilor omului este descrisă în literatura de specialitate prin trei"generații". Prima generație de drepturi a cuprins drepturile civile și politice, de ex., dreptul la viață, dreptul la asociere, dreptul la judecată dreaptă, libertatea de expresie, dreptul de participare la viața politică a societății și așa mai departe. Drepturile civile se referă la garantarea integrității fizice și morale, cele juridice – de obicei clasificate ca "drepturi civile"

– protejează indivizii în relația cu sistemul legislativ și politic, iar drepturile politice

reglementează participarea la viața socială (de ex., dreptul la vot, dreptul de a se înscrie într-un partid politic, dreptul la asociere liberă și de a participa la întruniri,libertatea de expresie și accesul la informații). Delimitările între diferite tipuri de drepturi nu sunt clare,unele drepturi putând fi încadrate în mai multe categorii: de ex., dreptul la libera expresie este un drept civil, dar și unul politic. Valoarea centrală a primei generații de drepturi a fost libertatea.

A doua generație de drepturi a inclus drepturile sociale, economice și culturale – de

ex., dreptul la o viață decentă, dreptul a muncă, dreptul la sănătate și la educație, dreptul de a se asocia într-un sindicat. Valoarea fundamentală care a stat la baza celei de-a doua generații a fost egalitatea: accesul egal la servicii, oportunități sociale și economice echivalente. Drepturile sociale promovează participarea deplină la viața socială: dreptul la educație, dreptul de a avea o familie, dreptul de a petrece timpul liber, dreptul la sănătate, drept la non-discriminare. Drepturile economice se referă la standardele de viață, ca premisă a demnității și libertății umane: dreptul la muncă, la locuință, la asigurări sociale.

Drepturile culturale cuprind dreptul de a participa liber la viața culturală a comunității, dreptul la educație, drepturi referitoare la păstrarea identității culturale.

A treia generație de drepturi (solidaritatea) promovează o categorie nouă de drepturi,

aflate încă în curs de recunoaștere: drepturile "colective" ale societății sau ale persoanelor.

Acestea au apărut ca urmare a dezastrelor ecologice, a războaielor și sărăciei, fenomene care au atras atenția omenirii asupra dreptului la dezvoltare, la pace sau la un mediu sănătos,la asistenta umanitara.

1.2 Conceptul de Educație pentru Drepturi ale Omului

Ca și alte dimensiuni ale educației , EDO ( educatia pentru drepturile omului) este deseori definită prin scopul său: programe și activități care urmăresc să dezvolte o cultură în care drepturile omului sunt înțelese, apărate și respectate. Aceasta nu înseamnă o limitare a obiectivelor EDO la dobândirea de cunoștințe, la informarea despre drepturile omului, ci presupune în egală măsură cunoașterea și respectarea lor, o interrelaționare de atitudini, comportamente,convingeri, norme și regulamente. Obiectivele generale ale EDO vizează promovarea respectului pentru drepturile omului și pentru libertățile fundamentale, a respectului față de sine și respectul față de alții; dezvoltarea unor atitudini și comportamente care să conducă la respectarea drepturilor celorlalți, promovarea egalității de gen, respectarea, înțelegerea și valorizarea diversității culturale, în special în ceea ce privește diferențele naționale, etnice, religioase, lingvistice și alte minorități sau comunități; promovarea cetățeniei active și a democrației.

Rezultatele EDO se reflectă în: cunoștințe (învățare despre drepturile omului),

competențe (învățare pentru drepturile omului), atitudini și valori (învățare prin drepturileomului).

O definiție a drepturilor omului este dificil de formulat, ca și în cazul altor valori

fundamentale – binele, adevărul, dreptatea. În sens juridic, un drept este o revendicare pe care suntem îndreptățiți să o cerem. Un drept al omului este o revendicare atribuită prin simpla condiție de a fi ființă umană. La baza drepturilor omului stau valorile fundamentale: demnitatea umană, egalitatea, existență interpersonală și interstatală în mod practic. De exemplu: libertatea, respectul pentru celălalt, nediscriminarea, toleranța, dreptatea, responsabilitatea.

Comunitatea internațională a stabilit că drepturile omului sunt:

inalienabile (nimeni nu le poate pierde, deși în unele circumstanțe ele pot fi

suspendate sau restricționate);

indivizibile, interdependente și interrelaționate (nu pot fi abordate izolat unele de

altele);

universale (se aplică în mod egal pentru toate persoanele, indiferent de rasă,

culoare, sex, limbă, religie, opinii politice sau de alt gen, origine națională, origine socială sau alt tip de statut).

Protecția drepturilor omului sau solicitarea respectării acestora se realizează prin

uilizarea mecanismelor legale sau prin diferite activități ale societății civil . La nivel internațional, există tratate, acorduri, declarații sau convenții, coercitive sau nu, care recomandă norme de conduită pentru state și semnifică angajamentul statelor respective de a proteja drepturile indivizilor. În Europa, există Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, care se ocupă cu protecția drepturilor omului și veghează ca statele să-și îndeplinească obligațiile conforme legislației drepturilor omului. Organizațiile nonguvernamentale sau alte grupuri de inițiativă civică au un rol important în asigurarea respectării drepturilor omului. ONG-urile oferă asistență directă persoanelor ale căror drepturi au fost încălcate, exercită presiuni pentru modificarea legislației naționale și internaționale, formulează propuneri pentru modificarea legislației și dezvoltă programe educaționale pentru cunoașterea și respectarea drepturilor omului. Cunoașterea drepturilor și a mijloacelor de apărare a lor sunt premise pentru asigurarea respectării acestora în situații cotidiene.

EDO îmbină cu succes învățarea formală, non-formală ș i informală, pe tot parcursul

vieții.

Educația pentru drepturile omului promovează cunoașterea interculturală și respectul

pentru om, indiferent de rasă, etnie, religie, gen, origini sociale etc. Astfel, pe lângă

instrumentele care stipulează drepturile fundamentale, unele convenții sau tratate

promovează și drepturile unor grupuri specifice, ca modalitate specială de protecție, întrucât s-a constatat că acestea au fost deseori discriminate sau se află într-o situație de vulnerabilitate (dezavantajare). Obiectul unor asemenea documente l-au reprezentat drepturile minorităților, ale copiilor, drepturile femeilor, ale refugiaților, drepturile prizonierilor de război sau ale persoanele deținute.

Un aspect important al EDO îl reprezintă interpretările greșite ale drepturilor. În

multe situații, protejarea drepturilor unui grup poate limita drepturile altui grup sau altor persoane. În alte situații, drepturile omului sunt doar un slogan sau o scuză la îndemână pentru acțiuni ale căror valori și scopuri declarate diferă de intențiile sau efectele reale. De exemplu, lupta împotriva terorismului este adesea un motiv pentru îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale, cum ar fi dreptul la libera circulație.

EDO a beneficiat de atenția și sprijinul multor instituții sau organizații internaționale. Consiliul Europei a recomandat predarea și învățarea drepturilor omului în școli și întărirea rolului societății civile în promovarea și protecția drepturilor omului.

ONU a declarat perioada 1995-2004 "Decada Națiunilor Unite de educație pentru drepturile omului". UNESCO a subliniat importanța "învățării de a trăi împreună" în condițiile societăților moderne multiculturale și multireligioase.

CAPITOLUL II

DREPTURILE OMULUI ÎN CONSTITUȚIA ROMÂNIEI ȘI ÎN

DOCUMENTELE INTERNAȚIONALE

1.1 Tratatele internationale privind drepturile omului

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 20 – Tratatele internationale privind drepturile omului
(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.

Declaratia Universala a Drepturilor Omului:
–  Declaratia Universala a Drepturilor Omului, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 10 de septembrie 1948 

Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale:
–  Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, adoptata de guvernele membre ale Consiliului Europei la 4 noiembrie 1950 

Conventia ONU cu privire la Drepturile Copilului:
–  Conventia cu privire la Drepturile Copilului, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989 

Conventia de la Aarhus:
–  Conventia privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu, semnata la Aarhus la 25 iunie 1998 

Carta Europeana a Autonomiei Locale:
– Carta Europeana a Autonomiei Locale, adoptata la Strasbourg la 15 octombrie 1985 

– Organizatia Natiunilor Unite  
– Parlamentul European  
– Consiliul European  
 -Comisia Europeana  
 -Consiliul Europei  
 -Organizatia pentru Apararea Derepturilor Omului  
 -Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania – Comitetul Helsinki  

1.2 Constituția României

Drepturile fundamentale cetatenesti reprezinta acele drepturi ale cetatenilor care sunt esentiale pentru existenta fizica, pentru dezvoltarea materiala si intelectuala a acestora, precum si pentru asigurarea participarii lor active la conducerea statului. Drepturile fundamentale sunt acele drepturi subiective ale cetatenilor, esentiale pentru viata, libertatea si demnitatea acestora, indispensabile pentru libera dezvoltare a personalitatii umane, drepturi stabilite prin Constitutie si garantate prin Constitutie si legi.

Principiul egalitatii in drepturi si a egalitatii sanselor 

2. Dreptul la aparare si principiul accesului nediscriminatoriu la actul de justitie 
 3. Dreptul la viata, dreptul la ocrotirea sanatatii si dreptul la un mediu sanatos 

 4. Libertatea individuala si dreptul la libera circulatie a individului 
5. Viata intima, inviolabilitatea domiciliului si secretul corespondentei 
6. Libertatea constiintei 
7. Libertatea de exprimare 
8 Libertatea informatiei 

9.  Dreptul la invatatura si accesul la cultura 
10. Dreptul cetateanului de a alege si de a fi ales 
11. Dreptul cetateanului la initiativa legislativa 
 12. Dreptul de asociere 
 13. Munca si dreptul la greva 

14. Libertatea economica 
 15. Dreptul de proprietate privata si dreptul la mostenire 

16. Protectia copiilor si a tinerilor 
 17. Protectia persoanelor cu handicap 
 18. Dreptul de petitionare . Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica 
 19. Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati 

1. Principiul egalitatii in drepturi si a egalitatii sanselor

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 16 – Egalitatea in drepturi
(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati.

Legislatie romaneasca antidiscriminare:
 Legea nr. 48/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare 

Egalitatea de sanse intre femei si barbati:
 Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati 

Combaterea violentei domestice:
 Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie 

Declaratia ONU a Principiilor Tolerantei:
 Declaratia Principiilor Tolerantei proclamata si semnata la 16 noiembrie 1995 

Dreptul la aparare si principiul accesului nediscriminatoriu la actul de justitie

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 24 – Dreptul la aparare
(1) Dreptul la aparare este garantat.
(2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 21 – Accesul liber la justitie
(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.

Conventia privind facilitarea accesului international la justitie:
 Legea nr. 215/2003 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind facilitarea accesului international la justitie, incheiata la Haga la 25 octombrie 1980 

Dreptul la viata, dreptul la ocrotirea sanatatii si dreptul la un mediu sanatos

– CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 22 – Dreptul la viata si la integritate fizica si psihica
(1) Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale

persoanei sunt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi supus  torturii  si nici unui fel de pedeapsa sau de

tratament inuman ori degradant.
(3) Pedeapsa cu moartea este interzisa.

-CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 34 – Dreptul la ocrotirea sanatatii
(1) Dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat.
(2) Statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si a sanatatii
publice.

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 35 – Dreptul la mediu sanatos
(1) Statul recunoaste dreptul oricarei persoane la un mediu inconjurator
(2) Statul asigura cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept

sanatos si echilibrat ecologic.
(3) Persoanele fizice si juridice au indatorirea de a proteja si a ameliora

mediul inconjurator.

Protectia consumatorilor:
 Ordonanta nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor 

Protectia mediului:
 Legea nr. 137/1995 – Legea protectiei mediului 

Prevenirea, reducerea si controlul poluarii:
 Legea nr. 645/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii 

4. Libertatea individuala si dreptul la libera circulatie a individului

– CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 23 – Libertatea individuala
(1) Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile.
(2) Perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai in cazurile si cu procedura prevazute de lege.
(3) Retinerea nu poate depasi 24 de ore.
(4) Arestarea preventiva se dispune de judecator si numai in cursul procesului penal.
(5) In cursul urmaririi penale arestarea preventiva se poate dispune pentru cel mult 30 de zile si se poate prelungi cu cate cel mult 30 de zile, fara ca durata totala sa depaseasca un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile.
(6) In faza de judecata instanta este obligata, in conditiile legii, sa verifice periodic, si nu mai tarziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia arestarii preventive si sa dispuna, de indata, punerea in libertate a inculpatului, daca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au incetat sau daca instanta constata ca nu exista temeiuri noi care sa justifice mentinerea privarii de libertate.
(7) Incheierile instantei privind masura arestarii preventive sunt supuse cailor de atac prevazute de lege.
(8) Celui retinut sau arestat i se aduc de indata la cunostinta, in limba pe care o intelege, motivele retinerii sau ale arestarii, iar invinuirea, in cel mai scurt termen; invinuirea se aduce la cunostinta numai in prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu.
(9) Punerea in libertate a celui retinut sau arestat este obligatorie, daca motivele acestor masuri au disparut, precum si in alte situatii prevazute de lege.
(10) Persoana arestata preventiv are dreptul sa ceara punerea sa in libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune.
(11) Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata.
(12) Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii.
(13) Sanctiunea privativa de libertate nu poate fi decat de natura penala.

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 25 – Libera circulatie
(1) Dreptul la libera circulatie, in tara si in strainatate, este garantat. Legea stabileste conditiile exercitarii acestui drept.

5. Viata intima, inviolabilitatea domiciliului si secretul corespondentei

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 26 – Viata intima, familiala si privata
(1) Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata.
(2) Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri.

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 27 – Inviolabilitatea domiciliului
(1) Domiciliul si resedinta sunt inviolabile. Nimeni nu poate patrunde sau ramane in domiciliul ori in resedinta unei persoane fara invoirea acesteia.
(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru urmatoarele situatii:
a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarari judecatoresti;
b) inlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane;
c) apararea securitatii nationale sau a ordinii publice;
d) prevenirea raspandirii unei epidemii.
(3) Perchezitia se dispune de judecator si se efectueaza in conditiile si in formele prevazute de lege.
(4) Perchezitiile in timpul noptii sunt interzise, in afara de cazul infractiunilor flagrante.

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 28 – Secretul corespondentei
Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.

6. Libertatea constiintei

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 29 – Libertatea constiintei
(1) Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc.

Regimul cultelor religioase:
 Decret nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase 

7. Libertatea de exprimare

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 30 – Libertatea de exprimare
(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisa.

Dreptul la propria imagine:
 Decizie CNA nr. 80/2002 privind protectia demnitatii umane si a dreptului la propria imagine 

Legea audiovizualului:
 Legea nr. 504/2002 a audiovizualului 

10. Accesul la informatiile detinute de catre institutiile publice si protejarea intereselor legitime ce ar putea fi lezate prin publicarea acestora

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 31 – Dreptul la informatie
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit.
(2) Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal.

-Accesul la informatiile detinute de catre institutiile publice:
 Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public 

-Protectia avertizorilor de integritate:
 Legea nr. 571/2004 privind protectia personalului din autoritatile publice, institutiile publice si din alte unitati care semnaleaza incalcari ale legii 

-Prelucrarea datelor cu caracter personal:
 Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date 

-Protectia informatiilor clasificate:
 Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate 

Protectia informatiilor secrete de serviciu:
 H.G. nr. 781/2002 privind protectia informatiilor secrete de serviciu 

Siguranta nationala a Romaniei:
 Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei 

Legea privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii:
 Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii 

Accesul la dosarele fostei securitati:
 Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica 

Protectia martorilor:
 Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor 

Principiile de la Johannesburg:
 Principiile de la Johannesburg privind siguranta nationala, libertatea de exprimare si accesul la informatie 

9 . Dreptul la invatatura si accesul la cultura

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 32 – Dreptul la invatatura
(1) Dreptul la invatatura este asigurat prin invatamantul general obligatoriu, prin invatamantul liceal si prin cel profesional, prin invatamantul superior, precum si prin alte forme de instructie si de perfectionare.
(2) Invatamantul de toate gradele se desfasoara in limba romana. In conditiile legii, invatamantul se poate desfasura si intr-o limba de circulatie internationala.
(3) Dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a invata limba lor materna si dreptul de a putea fi instruite in aceasta limba sunt garantate; modalitatile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.
(4) Invatamantul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acorda burse sociale de studii copiilor si tinerilor proveniti din familii defavorizate si celor institutionalizati, in conditiile legii.
(5) Invatamantul de toate gradele se desfasoara in unitati de stat, particulare si confesionale, in conditiile legii.
(6) Autonomia universitara este garantata.
(7) Statul asigura libertatea invatamantului religios, potrivit cerintelor specifice fiecarui cult. In scolile de stat, invatamantul religios este organizat si garantat prin lege.

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 33 – Accesul la cultura
(1) Accesul la cultura este garantat, in conditiile legii.
(2) Libertatea persoanei de a-si dezvolta spiritualitatea si de a accede la valorile culturii nationale si universale nu poate fi ingradita.
(3) Statul trebuie sa asigure pastrarea identitatii spirituale, sprijinirea culturii nationale, stimularea artelor, protejarea si conservarea mostenirii culturale, dezvoltarea creativitatii contemporane, promovarea valorilor culturale si artistice ale Romaniei in lume.

Legea Invatamantului:
 Legea nr. 84/1995 a Invatamantului – republicata in 1999 

10. Dreptul cetateanului de a alege si de a fi ales

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 36 – Dreptul de vot
(1) Cetatenii au drept de vot de la varsta de 18 ani, impliniti pana in ziua alegerilor inclusiv.
(2) Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele condamnate, prin hotarare judecatoreasca definitiva, la pierderea drepturilor electorale.

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 37 – Dreptul de a fi ales
(1) Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot care indeplinesc conditiile prevazute in articolul 16 alineatul (3), daca nu le este interzisa asocierea in partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).
(2) Candidatii trebuie sa fi implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi in Camera Deputatilor sau in organele administratiei publice locale, varsta de cel putin 33 de ani pentru a fi alesi in Senat si varsta de cel putin 35 de ani pentru a fi alesi in functia de Presedinte al Romaniei.

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 38 – Dreptul de a fi ales in Parlamentul European
In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii romani au dreptul de a alege si de a fi alesi in Parlamentul European.

Legislatie electorala – alegeri locale 2004
 Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale 

Legislatie electorala – alegeri prezidentiale 2004:
 Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei 

Legislatie electorala – alegeri generale 2004:
 Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului 

11. Dreptul cetateanului la initiativa legislativa

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 74 – Initiativa legislativa
(1) Initiativa legislativa apartine, dupa caz, Guvernului, deputatilor, senatorilor sau unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care isi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete, respectiv in municipiul Bucuresti, trebuie sa fie inregistrate cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 150 – Initiativa revizuirii Constitutiei
(1) Revizuirea Constitutiei poate fi initiata de Presedintele Romaniei la propunerea Guvernului, de cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor, precum si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot.
(2) Cetatenii care initiaza revizuirea Constitutiei trebuie sa provina din cel putin jumatate din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 20.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.

Exercitarea dreptului la initiativa legislativa cetateneasca:
 Legea nr. 189/1999 privind exercitarea initiativei legislative de catre cetateni 

12 . Dreptul cetateanului de a organiza si participa la intruniri publice

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 39 – Libertatea intrunirilor
Mitingurile, demonstratiile, procesiunile sau orice alte intruniri sunt libere si se pot organiza si desfasura numai in mod pasnic, fara nici un fel de arme.

Organizarea si desfasurarea adunarilor publice:
 Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice 

13. Dreptul de asociere

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 40 – Dreptul de asociere
(1) Cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei Romaniei sunt neconstitutionale.
(3) Nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica.
(4) Asociatiile cu caracter secret sunt interzise.

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 9 – Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale
Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale se constituie si isi desfasoara activitatea potrivit statutelor lor, in conditiile legii. Ele contribuie la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale membrilor lor.

Infiintarea si functionarea organizatiilor neguvernamentale:
 Ordonanta nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii 

Activitatea voluntarilor:
 Legea nr. 195/2001 – Legea voluntariatului 

Infiintarea, organizarea si functionarea partidelor politice:
 Legea nr. 14/2003 a partidelor politice 

14 . Munca si dreptul la greva

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 41 – Munca si protectia sociala a muncii
(1) Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera.
(2) Salariatii au dreptul la masuri de protectie sociala. Acestea privesc securitatea si sanatatea salariatilor, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tara, repausul saptamanal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii deosebite sau speciale, formarea profesionala, precum si alte situatii specifice, stabilite prin lege.
(3) Durata normala a zilei de lucru este, in medie, de cel mult 8 ore.
(4) La munca egala, femeile au salariu egal cu barbatii.
(5) Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate.

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 42 – Interzicerea muncii fortate
(1) Munca fortata este interzisa.
(2) Nu constituie munca fortata:
a) activitatile pentru indeplinirea indatoririlor militare, precum si cele desfasurate, potrivit legii, in locul acestora, din motive religioase sau de constiinta;
b) munca unei persoane condamnate, prestata in conditii normale, in perioada de detentie sau de libertate conditionata;
c) prestatiile impuse in situatia creata de calamitati ori de alt pericol, precum si cele care fac parte din obligatiile civile normale stabilite de lege.

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 43 – Dreptul la greva
(1) Salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale.
(2) Legea stabileste conditiile si limitele exercitarii acestui drept, precum si garantiile necesare asigurarii serviciilor esentiale pentru societate.

Codul muncii:
 Legea nr. 53/2003 – Codul muncii 

Contractul colectiv de munca:
 Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca 

15. Libertatea economica

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 45 – Libertatea economica
Accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa si exercitarea acestora in conditiile legii sunt garantate.

Desfasurarea de activitati economice de catre persoane fizice:
 Legea nr. 507/2002 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice 

16. Dreptul de proprietate privata si dreptul la mostenire

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 44 – Dreptul de proprietate privata
(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.
(4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.
(6) Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.
(7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii.

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 46 – Dreptul la mostenire
Dreptul la mostenire este garantat.

Proprietatea intelectuala si dreptul de autor:
 Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe 

Dreptul de mostenire al sotului supravietuitor:
 Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor 

17. Protectia copiilor si a tinerilor

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 49 – Protectia copiilor si a tinerilor
(1) Copiii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta in realizarea drepturilor lor.
(2) Statul acorda alocatii pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protectie sociala a copiilor si a tinerilor se stabilesc prin lege.
(3) Exploatarea minorilor, folosirea lor in activitati care le-ar dauna sanatatii, moralitatii sau care le-ar pune in primejdie viata ori dezvoltarea normala sunt interzise.
(4) Minorii sub varsta de 15 ani nu pot fi angajati ca salariati.
(5) Autoritatile publice au obligatia sa contribuie la asigurarea conditiilor pentru participarea libera a tinerilor la viata politica, sociala, economica, culturala si sportiva a tarii.

Conventia ONU cu privire la Drepturile Copilului:
 Conventia cu privire la Drepturile Copilului, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989 

Protectia copilului:
 O.U.G. nr. 26/1997 Ordonanta de urgenta privind protectia copilului aflat in dificultate 

Sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural:
 Legea nr. 646/2002 privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural 

Sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinte proprietate personala:
 Legea nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinte proprietate personala 

 Ministerul Tineretului si Sportului  
 Asociatia Salvati Copiii  

18. Protectia persoanelor cu handicap

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 50 – Protectia persoanelor cu handicap
Persoanele cu handicap se bucura de protectie speciala. Statul asigura realizarea unei politici nationale de egalitate a sanselor, de prevenire si de tratament ale handicapului, in vederea participarii efective a persoanelor cu handicap in viata comunitatii, respectand drepturile si indatoririle ce revin parintilor si tutorilor.

Protectia speciala a persoanelor cu deficiente:
 Legea nr. 53/1992 privind protectia speciala a persoanelor handicapate 

Incadrarea in munca a persoanelor cu deficiente:
 Legea nr. 57/1992 privind incadrarea in munca a persoanelor handicapate 

 Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap  
 Organizatia Nationala a Persoanelor cu Handicap din Romania  

19. Dreptul de petitionare

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 51 – Dreptul de petitionare
(1) Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii formulate numai in numele semnatarilor.
(2) Organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusiv in numele colectivelor pe care le reprezinta.
(3) Exercitarea dreptului de petitionare este scutita de taxa.
(4) Autoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii in termenele si in conditiile stabilite potrivit legii.

Solutionarea petitiilor:
 Legea nr. 233/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor 

20. Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 52 – Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica
(1) Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei.
(2) Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege organica.
(3) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.

Avocatul Poporului:
 Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului 

Legea contenciosului administrativ:
 Legea nr. 29/1990 – Legea contenciosului administrativ 

 Avocatul Poporului  
 Institutia Europeana a Avocatului Poporului  

22. Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 53 – Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati
(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.

CAPITOLUL III

CONCLUZII

Conținutul și esența statului de drept, raportul dintre statul de drept și democrație, precum și drepturile fundamentale ale omului, constituie aspecte esențiale ale statului de drept.

STUDENT

[anonimizat]