Protectia Faunei Si Florei din Romania In Contextul Dezvoltarii Durabile

[NUME_REDACTAT]

Introducción

Capitolul I Protecția mediului

Definiție și concept

Protecția mediului necesitate stringentă

Caracteristici ale componentelor de mediu

1.4 Mediul ca factor vital pentru economie și producție

1.5 Amprenta ecologică

Capitolul II Dezvoltarea durabilă

2.1 Conceptul de dezvoltare durabilă

2.2 Conservarea biodiversității

2.2 Condiții ale asigurării dezvoltării durabile

2.4 Agenda XXI

Capitolul III Protecția faunei și florei din România în contextul dezvoltării durabile

3.1 Protecția faunei terestre și acvatice

3.2 Regimurile dedicate protecției animalelor

3.3 Protecția și regimul exploatării fondului piscicol

3.4 Regimul protecției florei

3.5 Regimul utilizării organismelor și microorganismelor modificate genetic

3.6 Regimul legislativ al protecției faunei și florei

Capitolul IV Studiu de caz

4.1 Stabilirea ipotezelor și a metodelor de lucru

4.2 Culegerea și administrarea datelor

4.3 Evaluare pentru biodiversitate a unei zone protejate din România

4.5 Analizarea datelor administrate pentru ipoteza nr.1

4.6 Analizarea datelor administrate pentru ipoteza nr. 2

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]

Lumea noastră se schimbă rapid,evoluția naturală este mai lentă decât evoluția științei care a,,explodat”în ultimele două secole,omul înaintând în evoluția sa mult mai rapid decât natura,iar acest aspect a devenit nu numai evident,dar îngrijorător de periculos pentru însăși existența rasei umane. Civilizația umană a intrat deseori în perioade de mari crize politice sau economice care au degenerat uneori în războaie mondiale ,care au provocat distrugeri de tot felul și mari pierderi pentru umanitate,nu atât în pierderi de nenumărate de vieți omenești,cât în uriașe și ireparabile pierderi în domeniile economice,culturale și cu siguranță și în pierderi semnificative din punct de vedere al mediului natural.

În cuprinsul vieții noastre, observăm schimbări privind în oglinda din baie,dar nu observăm schimbările din natură-doar dacă suntem artiști și avem ochiul format pentru palete cromatice sau metaforă – decât când aceste lucruri ne afectează,sunt vădite, sau este prea târziu!

În urmă cu câțiva ani unii dintre noi,ne bronzam pe plaje pe care astăzi observăm că nisipul nu mai este același,apa mării parcă nu mai are aceeași nuanță de albastru ,auzeam despre topirea ghețarilor la emisiunile de știri în așteptarea rubricii mondene sau a celei sportive-ce ne păsa?se întâmpla atât de departe! – acum aflăm că efectul de seră și noxele de la pe motoarele cu sute de cai,afectează în mod alarmant și chiar dramatic ,,respirația” planetei care abia mai suportă nu numai din punct de vedere gravitațional.

Degeaba mă laud că sunt urmaș al mamei Geea dacă de fapt nu-mi pasă de soarta ei,dacă nu-l,,trag de mânecă”pe vecinul meu să-l atenționez și să colaborăm împreună pentru a,,însănătoși”nu numai planeta și mediul care ne susține și întreține viața,ci însăși continuitatea și speciei din care facem parte.

Acum ceva ani-nu mulți-eram conștienți că există un anumit număr de state în declin. Acum,însă,suntem martorii creșterii numărului acestora cu fiecare an,iar statele în declin nu sunt altceva decât semnele timpurii ale unei civilizații în declin. Cu câțiva ani în urmă,au apărut primele dovezi ale faptului că potențialul extinderii extracției de petrol este mult mai redus decât cel prevăzut în mod oficial. În prezent însă,știm cu siguranță că sfârșitul extracției de petrol bate la ușă. În urmă cu nu mulți ani,prețul petrolului era de 50$/baril,la sfârșitul anului 2007 era de circa 90/baril,pentru ca în 2011 să ajungă să treacă de un prag psihologic și descurajant de peste 100$/baril.

Pe măsură ce lista de probleme nerezolvate se diversifică,incluzând astăzi creșterea rapidă și continuă a populației,acutizarea penuriei de apă la nivel global,reducerea suprafețelor împădurite,eroziunea solului și transformarea zonelor verzi în deșert,guvernele mai slabe se prăbușesc sub povara stresului tot mai puternic,iar dacă nu vom putea inversa parcursul tendințelor care împing astăzi anumite state către declin,nu vom putea nici să oprim creșterea numărului celor care se vor confrunta cu acest declin. Unele din tendințele nou apărute-precum declinul iminent al producției mondiale de țiței,amenințarea încălzirii globale și creșterea accentuată a prețului la alimente-ar putea împinge chiar state puternice în prăpastie.

Provocarea adresată generației noastre este aceea de a construi o nouă economie, care să fie bazată în mare măsură pe surse regenerabile de energie,care să propună un sistem de transport extrem de diversificat și care să reutilizeze și să recicleze aproape totul. Și,mai presus de orice,care să facă asta recicleze aproape totul. Și,mai presus de orice,care să facă asta într-un ritm rapid,așa cum n-a mai făcut-o nimeni până acum.

[NUME_REDACTAT](mare) merge pe un drum greșit,chiar spre pieire,este pentru că universul nostru individual este labil;dacă Lumea se îndreaptă spre timpuri bune,aceasta se datorează –cu certitudine-faptului că lumea noastră,a fiecăruia,s-a îmbunătățit. [NUME_REDACTAT] își vor găsi rezolvarea doar atunci când lumile interioare ale oamenilor vor fi caracterizate prin ordine,generozitate, respect,prețuire și-mai ales – iubire față de semeni.

Lucrarea de față,încearcă să facă un studiu al managementului florei și faunei din România, și asupra protecției acestora în spiritul noului context mondial,acela al dezvoltării durabile, încercând să definesc și să aduc argumente pentru protecția și dezvoltarea unui subiect atât de minunat și de important pentru om.

Introducción

Nuestro mundo se va cambiando rapido, la evolución natural es más lenta que la evolucion de la ciencia que,,explotó”en los últimos dos siglos ;el ser humano evoluciona mucho más rápido que la naturanza, y esto es evidente y preocupante para la existencia de la raza humana. La civilización humana a entrado a menudo en periodos de grandes crisis económicas y políticas que han llevado aveces a guerras de grandes y pequeñas dimensiones que han provocado destruccion de todo tipo y grandes pérdidas para la humanidad. Hablamos de pérdidas humanas, y grandes y irreparables pérdidas económicas, culturales y seguramente perdidas significativas en el medio ambiente.

En cuanto a la diversificación de la lista de temas no resueltos, incluyendo el rápido crecimiento de la población y en curso, la profundización de la escasez mundial del agua, la cubierta forestal reducida, la erosión del suelo y la transformación de zonas verdes en el desierto, los gobiernos más débiles se caen bajo el peso del estres que es cada vez mas grande y sino consiguimos convertir la situacion , no vamos a poder parar que crezca el numero de los paises que se confrontan con esta situacion.

Nuestra generacion tiene el reto y la obligacion de construir una nueva economia basada en energias regenerables y en el reciclage absoluto.

Este proyecto intenta hacer un estudio sobre la gestion y la proteccion de la flora y fauna de Romania en el nuevo contexto mundial, que es el del desarrollo durable.

Capitolul I Protecția mediului

Definiție și concept

Mediul înconjurător este factorul de bază pentru continuarea supraviețuirii omului,iar prosperitatea omenirii pe termen lung este de neconceput dacă nu suntem în stare să asigurăm generațiilor viitoare posibilitatea de a se bucura din plin de binefacerile naturii în același timp însă,dezvoltarea este necesară pentru a putea soluționa problema sărăciei din țările în curs de dezvoltare și de a da posibilitatea oamenilor de pretutindeni să trăiască în mod civilizat într-un mediu ambiant mai propice. Deci,protecția mediului și dezvoltarea economică trebuie să constituie preocupări contemporane.

Problematica,,mediului înconjurător”este un subiect foarte complex și deosebit de delicat. Cuvântul,,mediu ”exprimă și acoperă o noțiune globală,utilizată în toate mediile de activitate,inclusiv în ramurile științei care se ocupă în mod direct sau indirect de protecția factorilor de mediu naturali și artificiali. [NUME_REDACTAT] Explicativ al [NUME_REDACTAT] pentru mediu este : ,,natura înconjurătoare alcătuită din totalitatea factorilor externi în care se află ființele și lucrurile”,sau ,,ansamblul de factori,de obiecte materiale și de condiții fizice,care înconjoară și influențează organismele”

Din punctul nostru de vedere(al celor care facem cercetare și nu numai) prin mediu înțelegem ,,ansamblul condițiilor și elementelor naturale ale Terrei : apa,aerul,solul și subsolul,aspectele caracteristice ale peisajului,toate straturile atmosferice,toate materiile organice și anorganice,precum și ființele vii,sistemele naturale în interacțiune cuprinzând elementele enumerate anterior,inclusiv unele valori materiale și spirituale,calitatea vieții și condițiile care pot influența bunăstarea și sănătatea omului”.

Conceptul astfel definit,evidențiază o dinamică aparte,exprimând tendința generală de includere în compunerea sa atât a elementelor naturale,cât și a celor create de om. Despre noțiunea de mediu,nu se poate vorbi decât cu referire la om,care ca viețuitoare,face parte din mediul natural.

Protecția mediului necesitate stringentă

Din cele mai vechi timpuri,omul a încercat să modeleze natura ale cărei legi aspre trebuiau respectat. În ultimele două secole s-a făcut însă simțită,prin comportament și concepție,încercarea omului de a domina natura,de a utiliza în folos propriu toate bogățiile naturale,accentuându-se progresiv conflictul dintre procesele ciclice naturale ale ecosferei și cele liniare ale tehnologiilor create și susținute de civilizația umană,ajungându-se la,,criza ecologică”.Cauzele acestei crize se datorează în primul rând dezvoltării civilizației industriale de la mijlocul secolului XIX,care a produs modificări profunde și accelerate mediului înconjurător.

Depășim praguri naturale pe care nu le vedem și violăm limite pe care nu le recunoaștem. Natura este păstrătorul timpului însă noi nu mai putem auzi orologiul acesteia.

Din ce în ce mai mult,resursele naturale au fost solicitate,s-au extins suprafețele cultivate și s-au schimbat sistemele de cultură,s-au făcut despăduriri masive pentru obținerea de masă lemnoasă și de terenuri noi pentru agricultură,s-a intensificat utilizarea pășunilor,s-a dezvoltat mult exploatarea subsolului. În același timp civilizația industrială a făcut posibilă și necesară o creștere demografică rapidă,a însemnat o puternică dezvoltare a procesului de urbanizare,a creat mari aglomerări umane pe spații tot mai restrânse,situându-l pe om în condiții de viață cu totul noi.

Dobândind posibilitatea de a transforma natura,omul nu și-a pus mult timp problema de a proceda rațional,în condiții normale de echilibru și dezvoltare a vieții.

Ruperea de către om prin intervențiile sale grăbite și nesăbuite a echilibrelor naturale,este o caracteristică a celei de a doua jumătăți a secolului XX,deși fenomene izolate au apărut cu mult înainte.

Aproape fără să-și dea seama,oamenii au pus în mișcare vaste experimente ecologice care implică întregul Pământ,fără a avea încă mijloacele de a urmări rezultatele în mod sistematic.

În mod oarecum paradoxal,omenirea este – din ce în ce mai mult,în epoca modernă și contemporană – amenințată de propriile acțiuni/activități,a căror diversitate și complexitate generează pericole care nu pot fi ținute în totalitate sub control. Cu cât societatea devine mai,,socială”,cu atât ea este mai dependentă de natură,întrucât problemele – care într-o perioadă de început – veneau exclusiv din biosferă,acum sunt,,completate”de cele care provin din sociosferă. Noile condiții de mediu sunt tot mai puțin favorabile pentru viața omului,întrucât deteriorarea continuă a acestuia(în principal,ca efect al acțiunii umane!) nu înseamnă numai distrugerea echilibrului ecologic,ci și apariția unor reacții adverse(inverse)din partea mediului – astfel modificat – asupra omului. Spre binele general al omenirii este absolut necesară adoptarea și punerea în operă a unor politici de mediu în primul rând preventive și numai apoi reactive,care să se caracterizeze prin internalizarea comportamentului de mediu rațional și prin atragerea acțiunilor tuturor actorilor sociali implicați în problemele de mediu respective.

Acum,în ceasul cel din urmă,când ne dăm seama de aceste tendințe și de nevoia de a le contracara,timpul ne presează. Ne aflăm într-o cursă contra cronometru între abisul care amenință sistemele naturale ale planetei și colapsul care amenință sistemele politice mondiale. În care dintre acestea vom cădea mai întâi?Vom ajunge oare în acel punct în care topirea calotei glaciare din Groenlanda va fi ireversibil?Sau vom decide închiderea centralelor electrice pe cărbune suficient de devreme pentru a împiedica această topire la nivel global?

Am lăsat la urmă,intenționat,ca o punte de legătură cu următorul subcapitol,definiția într-o accepțiune generală pentru protecția mediului,ca o,,totalitate a acțiunilor menite să asigure conservarea resurselor naturale și protejarea calității componentelor mediului”Alături de această definiție,este imperios necesar să definim și strategia de protecția mediului prin,,totalitatea acțiunilor și măsurilor destinate conservării resurselor naturale și menținerea calității factorilor de mediu la un nivel acceptabil”.Aceasta este un deziderat extrem de important în actualul context nou adoptat, acela de dezvoltare durabilă care trebuie pus/pusă în practică ca pe o formulă acceptată necondiționat de către toate guvernele lumii,care să consacre menținerea echilibrului ecologic global,regional sau local. Trebuiesc pentru îndeplinirea acestor cerințe,stabilirea unor priorități,în baza cărora să se aleagă instrumentele necesare de aplicare a politicilor de protecție a mediului.

Odată adoptată,strategia de protecție a mediului,conceptele și instrumentele însușite își dovedesc eficiența doar în măsura în care se reușesc :menținerea calității sănătății umane și menținerea calității tuturor valorilor specifice naturii

Alături de conceptele politicii de mediu, stau ca mecanisme de bază aflate la îndemâna guvernelor democratice,prin care acestea pot influența(sau constrânge)populația și organizațiile,în scopul schimbării mentalității cetățenilor în direcția necesară atingerii obiectivelor și scopurilor propuse de acestea.

Fără alegerea adecvată a unor instrumente pentru implementarea și respectarea politicilor de mediu,efectul acestora ar fi ca acela al unor,,frecții la un picior de lemn”,în acest sens trebuind să se aibă în vedere: – alegerea unor combinații adecvate de instrumente;

alegerea celor mai potrivite puncte de aplicare;

În funcție de componenta politică căreia îi aparțin,instrumentele politicii de mediu pot fi clasificate astfel :

a) politica reglementărilor globale –care se referă la ansamblul agenților economici,de stat sau privați,la toate categoriile de cetățeni(legi cadru,standarde,norme,studii și analize de impact asupra mediului);

b) politica reglementărilor specifice-care apelează la instrumente de tipul: responsabilități

1.3 Caracteristici ale componentelor de mediu

Structura mediului,potrivit și definiției sale,presupune existența și permanenta interrelaționare a elementelor lui vii cât și a celor nevii,legătură determinată de particularitățile fiecăreia dintre aceste grupări. De altfel,ca și în alte domenii,abordarea de o manieră sistematică a mediului este una care permite sublinierea legăturilor strânse ale elementelor componente ale acestuia. Este un sistem de tip deschis,care permite în cadrul său să apară și să dispară elemente,vii sau nevii,fapt care determină o permanentă reconfigurare a spațialității.

a) – Componentele fizice,naturale sau abiotice(nevii)ale mediului(apa,aerul,solul,etc.) prezintă următoarele caracteristici :

– necesitatea lor pentru existența vieții;

– întrepătrunderea lor totală; natura fizică și compoziția chimică le permite să se îmbine în forme variate;

– apa,aerul,solul sunt elemente finite deoarece transformările și prefacerile lor nu generează cantități în plus,neputându-se obține aer sau apă peste cantitatea aflată într-un continuu circuit în natură;

– gestiunea și buna gospodărire a lor constituie sursele posibilității de a acoperi necesitățile vieții;

b) – Componentele biotice(organismele) se caracterizează prin :

– nivelul înalt de organizare a materiei;

– faptul că toate componentele apar sub formă de comunități,iar răspândirea lor este direct legată de condițiile de mediu;

– în complexa lor evoluție în timp,organismele actuale,prin caracterele lor biologice reprezintă doar un stadiu din evoluția diferitelor specii vegetale și animale.

Mai trebuie semnalată și totodată subliniată ca foarte importantă alături de acestea,prezența componentelor sociale,care dau expresia pluridimensionalității mediului,atestând locul ocupat de om în cadrul acestuia.Ca element al naturii organice,pe fondul acestei existențe naturale,în procesul muncii,omul își depășește condiția sa naturală. Dubla poziție a omului,naturală și socială,face ca și comportamentele sociale să poarte amprenta dependenței sale de natură,cât și a detașării sale conștiente de ea.

Acționând prin prisma intereselor și necesităților sale,omul dă un scop precis tuturor proceselor naturale,stabilindu-le finalități.

1.4 Mediul ca factor vital pentru economie și producție

Uneori,degradarea mediului este explicată prin sărăcie. Aceasta nu poate fi cauza exclusivă,deoarece multe țări sărace conservă cu succes resursele,în timp ce țările bogate folosesc mai multe resurse și emit mai multe deșeuri decât cele sărace.

Economia,în sensul său originar,înseamnă,,luarea în stăpânire a lucrurilor utile ale lumii prin conducere gospodărească și conlucrare cetățenească,în vechiul,,polis”,care își căuta cu tenacitate prosperitatea,plăcerea de a trăi’’

Conștientizarea că mediul este elementul central în funcționarea sistemului economic a început să schimbe modul de percepție al economiștilor,chiar în țările mai sărace.

Intensificarea contradicției dintre om și natură a reliefat faptul că bunăstarea economică este doar o latură a bunăstării sociale,alături de ea impunându-se prezența unui mediu sănătos,apt să ofere nu numai resurse și servicii la nivelul necesităților raționale.

Întru-un astfel de context,dezvoltarea științelor despre natură a început să beneficieze de apariția unei noi științe ce își propune o abordare economică a aceluiași domeniu al realității înconjurătoare – ,,economia mediului”.

Economia mediului poate fi definită ca fiind acea știință economică ce studiază mediul ca pe un bun public și asemenea unui sistem bazat pe autoreproducție,aflat în strânsă interdependență cu mediul economic.

Între economie și mediu s-au stabilit în timp relații care au îmbrăcat diverse forme ce pot fi în general grupate în 4 categorii:

o relație simbiotică(din evul mediu și până în anul 1776);

o relație de indiferență și neutralitate;

o relație conflictuală;

legătura marcată de căutarea unei reconcilieri.

Teoriile economice sugerează că orice proces evoluează între doi poli – producție și consum – aflați în relație de interdependență,deci de recunoaștere a rolului activ al fiecăruia dintre ei. Producția presupune un input de materii prime,materiale etc. și un sistem de tehnologii care să transforme(cu un anumit randament)aceste inputuri în bunuri de consum în cadrul unor filiere specifice(strict necesare),dar și a unor filiere adiacente.

Într-o asemenea încadrare,relația,,mediu – economie”prezintă două componente :

un suport oferit de mediu pentru inputurile economice sub forma materiilor prime,a spațiului pentru producție,energiei,biodiversității,care se constituie într-o supapă pentru mediu(mediul asigură suportul inputurilor economice);

stocurile de mediu implicate în menținerea echilibrului ecologic,a căror structură se poate modifica odată cu mutațiile calitative în plan tehnologic

Pentru a realiza mai binele,oamenii au intrat în relații de interdependență economică și au direcționat efortul social spre ridicarea confortului cotidian al viețuirii. Dominația economicului a împins realizările omenești până la marginea stăpânirii fără înțelepciune,a puterii fără perspectivă,a dominării absolute a naturii fără conștiință și fără cultură ecologică.

Ecologia înseamnă locuire înțeleaptă,conviețuire armonioasă cu natura,parteneriat între societatea umană și mediul natural,creștere economică în condiții de corectă gestionare ecologică.

Pornind de la civilizația planetară,mozaicată economic și filosofico-religios,apar și alte exerciții ale gândirii,mai optimiste sau mai pesimiste,mai raționale sau dimpotrivă,dar cu acoperire integrală în complexitatea problemei.

Agrosofia tinde să devină un concept care să definească știința practicării unei agriculturi înțelepte,nepoluate și nepoluante în egală măsură,în totală armonie cu mediul și societatea. Accepții similare au agricultura ecologică,durabilă,sustenabilă,organică,biodinamică antientropică.

Bioetica ecologică, al cărei promotor este considerat academicianul român [NUME_REDACTAT], vizează aspecte sociale,culturale,de comportament controlat ale colectivităților umane în cadrul etologiei lor,așa încât factorii naturali de mediu să nu fie secătuiți sau grav deteriorați.

Ecosofia, ca dualitate între filosofia ecologiei și ecologia filosofiei,își propune să adune conceptele fundamentale de care filosofia a fost deposedată,,de către științele și disciplinele exacte,aflate în timpurile actuale într-o poziție privilegiată”

Biosofia, ca filozofie a înțelepciunii vieții sau ca înțelepciune a filosofiei vieții,se vrea o sinteză a ultimelor trei,o,,matrice și determinant al existențialității’’,din păcate apanaj al elitelor,al inițiaților și nu al factorilor de decizie importanți. O variantă aplicativă a acesteia este ingineria mediului,care oferă metode,modele de studiu și implicit,soluții unor fenomene de impact ecologic.Specialiștii spun că biosofia poate contribui la dezvoltarea economică atât prin principiul ,,politicii de stup’’,apreciat ca ideal,cât și prin acela al,,politicii de mușuroi’’,considerat un deziderat atât în teorie,cât și în practică.

1.5 Amprenta ecologică

Reorientarea și remodelarea gândirii economice, – revizuind din mers și principiile care stau la baza dezvoltării societății – a cunoscut în ultima perioadă abordări,de la cele mai timide,mai rezervate,până la setul de propuneri extrem de îndrăznețe și revoluționare. Din această ultimă categorie,amprenta ecologică s-a conturat ca fiind una dintre soluțiile de,,bun simț’’ și care s-a bucurat,în ciuda disputelor pe care le-a creat,de o intensă mediatizare și o largă acceptare.

[NUME_REDACTAT] organizație inițial nelucrativă din SUA,în căutarea ei de a identifica și propune noi definiții și unități de măsură pentru dezvoltare,într-un raport vizând indicatorii de dezvoltare durabilă,includ această sintagmă de amprentă ecologică. A fost propus astfel un indice nou – [NUME_REDACTAT] Indicator – indicator de progres real(și totodată original-genuine=original,în lb.engleză),care urma să determine o revizuire a PIB-ului. Amprenta ecologică este un indicator complementar al acestui calcul,destinat luării în considerare a influenței activităților umane asupra mediului,în termenii utilizării de resurse,a utilizării capacității de asimilare și exploatare a diverselor servicii oferite de mediu.

Amprenta ecologică a unei populații este definită ca fiind : ,,suprafața terestră și acvatică productivă din punct de vedere biologic,necesară producerii de resurse destinate consumului și asimilării deșeurilor produse de această populație,indiferent de localizarea respectivei suprafețe”.

Traducând în termeni spațiali,capacitatea mediului de a susține și a servi drept suport pentru activitățile umane,permite evaluarea durabilității exploatării actuale a mediului. Astfel,se poate menționa că în anul 1999(ultimul an în care s-au făcut asemenea calcule)potrivit calculelor care s-au efectuat,rezultatele arătau astfel : amprenta ecologică pentru :

cetățeanul mediu mondial – 2.3 ha

cetățeanul mediu american – 9,6 ha

O asemenea situație necesită luarea unor măsuri de reformă a modurilor de dezvoltare,care să stigmatizeze schimburile ecologice ilegale și să stopeze atingerea limitelor biofizice întrucât,potrivit acelorași calcule,depășirea ecologică a fost de 20%,deci umanitatea a,,consumat”deja120%din planetă!În acest context,s-ar părea că avem nevoie de trei planete Pământ pentru a putea susține activitățile umane,dacă populația mondială ar trăi la nivelul europenilor sau americanilor!

Capitolul II Dezvoltarea durabilă

2.1 Conceptul de dezvoltare durabilă

Legătura dintre dezvoltarea economică și problemele ecologice este definitorie în determinarea posibilităților de acțiune pentru protecția mediului.

Strategia națională a dezvoltării este un atribut al suveranității statului,care trebuie să țină seama de condițiile sale specifice,de resursele și capacitățile sale.

Foarte des folosit în contextul general al dezvoltării,termenul de ,,strategie’’ desemnează preocupările științei economice de a defini liniile generale pe termen lung de dezvoltare, metodele și formele cele mai eficiente pentru atingerea obiectivelor acesteia.

Problemele dezvoltării și ale creșterii economice nu pot fi separate de cele ecologice.

Relația dezvoltare – mediu ,este o relație între prezent și viitor. Dezvoltarea urmărește satisfacerea nevoilor generațiilor prezente,protecția mediului fiind o investiție pentru generațiile viitoare.

La nivel global,preocuparea pentru calitatea și protecția mediului înconjurător a fost pus în discuție în anul 1972 la prima [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] pe această temă.

În condițiile adâncirii crizei ecologice,protecția și îmbunătățirea condițiilor de mediu au devenit pentru umanitate un obiectiv primordial,a cărui realizare presupune nu numai eforturi materiale și organizatorice naționale și internaționale,ci și dezvoltarea unei concepții fundamentale în privința acestei noi atitudini față de mediu.

Pentru conceptul de dezvoltare durabilă este fundamentală necesitatea integrării obiectivelor economice cu cele ecologice și de protecție a mediului.

Până acum douăzeci de ani,s-a acordat prioritate creșterii economice,fără a se ține cont de necesitatea protejării mediului; formele grave de manifestare a deteriorării componentelor mediului înconjurător au impus schimbarea acestei optici.

Perspectiva creșterii economice înaintea protecției mediului este posibilă,putându-se chiar susține o astfel de strategie prin faptul că o economie stabilă generează fonduri și își poate permite să susțină o intensă muncă socială în domeniul protecției mediului.

Interesul pentru acest concept a sporit datorită revenirii în actualitate a preocupărilor pentru creșterea continuă a producției și a consumului,pe fondul resurselor limitate și a constrângerilor de mediu.

Nu există o teorie a dezvoltării durabile,deși la această noțiune se referă numeroase concepții. Se remarcă totuși două abordări :

Una care izvorăște din ecologia profundă(,,écologie profonde’’sau,,deep ecology’’), care merge până la revitalizarea drepturilor naturii,așa zisa concepție ecocentristă;

Teoria neoclasică a creșterii sustenabile,care este preocupată de optimul paretian intergenerații,sau concepția antropocentristă.

Noțiunea de durabilitate a căpătat înțelesuri multiple și datorită pătrunderii în sfera de preocupări a economiștilor,ecologilor,sociologilor,arhitecților,parlamentarilor,organelor locale,organismelor internaționale etc.

Sintagma dezvoltare durabilă a fost utilizată pentru prima dată în anul 1987 în cadrul unui raport denumit,,[NUME_REDACTAT] – Viitorul nostru comun’’,care a fost prezentat în cadrul [NUME_REDACTAT] pentru Mediu și Dezvoltare din cadrul O.N.U. definind,,acel tip de dezvoltare economică care asigură satisfacerea necesităților prezente fără a compromite posibilitățile generațiilor viitoare de a-și satisface și ele propriile cerințe.’’

Una dintre definițiile generale ale conceptului de dezvoltare durabilă precizează că aceasta are ca obiectiv general găsirea optimului interacțiunii între patru sisteme : economic,tehnologic,ambiental și uman,în cadrul unui proces dinamic și flexibil de funcționare. O condiție importantă pentru realizarea obiectivelor dezvoltării durabile este simultaneitatea progresului în toate cele patru dimensiuni. În acest scop,politicile economice,politica mediului,a investițiilor,a cercetării-dezvoltării,politica forței de muncă,a învățământului și sănătății sunt desemnate să-și coreleze obiectivele și acțiunile conform acestei priorități.

De la lansarea acestui concept și până acum,s-a încercat o definire cât mai corectă și cât mai consistentă a dezvoltării durabile,pentru a da concretețe,pentru a ancora în realitatea cotidiană îndemnul generos,dar destul de vag,formulat în 1987.

Ajunsă pe agendele politicilor interne și internaționale,primele lucrări având o optică planetară,datorită efectelor negative ale dezvoltării anterioare,observabile la acest nivel,sunt vizibile și unele rețineri,ezitări.

Deși a fost acceptată în mare măsură și indiferent de culoarea politică,sensul ei precis este încă alunecos. Mesajul său cel mai important este responsabilitatea care trebuie să se instaureze între generații,ca locuitoare ale Terrei,pentru că este considerată viabilă și sustenabilă numai ,,dezvoltarea care satisface nevoile generațiilor prezente fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a și le satisface pe ale lor’’.

Dar noțiunea de nevoi este una dintre cele mai complexe din teoria economică,iar introducerea ei în definiție deja o complică foarte mult,măcar și pentru simplul motiv ca,,sistemul de nevoi este în continuă diversificare,dinamic și nelimitat’’.

De asemenea se omit a o serie de elemente indispensabile pentru dezvoltarea viabilă,așa cum sunt cele referitoare la echitate,educație,drepturi civile,cultură și alte aspecte ale evoluției personalității umane,care de altfel,nu sunt cuprinse nici în indicatorii macroeconomici.

Dezvoltarea nu poate și nu trebuie să fie asociată numai cu creșterea economică,iar sustenabilitatea nu poate fi limitată la menținerea creșterii.

Nevoia de durabilitate a activității economice este totuși sprijinită de câteva argumente :

Moral, pentru că generația prezentă nu trebuie să prejudicieze șansele generațiilor viitoare nici sub aspectul volumului resurselor,al procesului de producție și nici al bunăstării;

Ecologic, pentru că activitatea omului nu trebuie să amenințe în vreun fel și cu atât mai puțin să reducă biodiversitatea,stabilitatea ecologică,integritatea sau capacitatea de regenerare biologică. Problematica este extinsă,dar invitația la o dezvoltare economică,,respectuoasă’’față de mediu este evidentă.

Economic,pentru că un comportament rațional constant,continuu este mai eficient decât unul inconstant,deoarece maximizează bunăstarea socială.

În ceea ce privește înțelesurile definiției date de [NUME_REDACTAT] care,chiar dacă nu a creat această noțiune,are meritul de a fi popularizat-o,acestea pot fi sintetizate astfel :

Stare durabilă este cea în care utilitatea nu scade în timp;

Economie sustenabilă este cea în care consumul nu se reduce în timp;

Economie viabilă este aceea în care resursele sunt alocate astfel încât să fie menținute aceleași șanse de a produce în viitor;

O activitate economică durabilă este aceea în care stocul de resurse naturale nu scade în timp;

O dezvoltare sustenabilă este una în care resursele sunt folosite în așa fel încât să mențină un beneficiu durabil al exploatării lor.

O stare durabilă este aceea în care sunt satisfăcute condițiile minime ale stabilității ecosistemului și ale refacerii sale în timp.

2.2 Conservarea biodiversității

Pentru menținerea unei calități corespunzătoare a patrimoniului umanității este de asemenea,foarte importantă conservarea biodiversității. Este o condiție sine qua non a strategiei dezvoltării durabile,prin aceea că trebuie să beneficieze și generațiile viitoare de frumusețile care compun printr-o mare biodiversitate de specii,regnurile anomal și vegetal. Defrișarea pădurilor a determinat distrugerea a numeroase habitate – ceea ce a însemnat o pierdere mult mai mare decât supraexploatarea în sine a acestei resurse -,ceea ce constituie cauza dispariției a aproape 10 milioane de specii dintr-un total estimat la 30 de milioane. La fel și în oceanul planetar,vânătoarea în exces a balenelor și focilor,a broaștelor țestoase și chiar a unor specii de rechin,a dus la împuținarea îngrijorătoare a unor specii dintre acestea. Încălzirea globală a făcut să scadă nivelul oxigenului din mare,care a dus la o reacție în lanț,prin scăderea drastică a planctonului și a vietăților marine a căror viață este dependentă de acesta. Este în continuă și îngrijorătoare scădere și populația de corali,în jurul căruia trăiesc o multitudine de vietăți marine,atât plante cât și animale.

Menținerea biodiversității nu se poate face însă fără să implice și unele costuri.

Lester R. Brown a susținut că trecerea la o dezvoltare durabilă presupune nu numai o schimbare în ceea ce privește gestionarea resurselor,ci și o schimbare mentalitate și atitudine,de la,,EU,ACUM’’la ,,ALȚII, ACUM ȘI MAI TÂRZIU’’. Cu toate că există divergențe de opinii,mulți specialiști au împărtășit aceste idei,discutabil fiind modul în care s-ar putea realiza acest lucru,și asupra valorilor care ar trebui impuse.

Avem pe de o parte,imaginea pieței libere și a cererilor de consum cu accent pe nevoile individuale și care subminează valorile comunităților largi,esențial necesare dezvoltării durabile.

Pe de altă parte este invocat argumentul,,calculabil’’ potrivit căruia piețele pot fi o modalitate puternică de a exprima și asigura valorile ecologice(,,verzi’’).,,Consumismul verde’’ s-a dovedit a fi de succes în determinarea agenților economici de a-și adapta produsele la cererile pieței legate de solicitările ecologice ale unei populații interesate cu adevărat de dezvoltarea durabilă.

Este demn de observat faptul că,în ultimii ani,aproape că s-a transformat într-o isterie generală și sunt tot mai căutate produsele ecologice în detrimentul celor care au folosit îngrășăminte chimice sau pesticide.

Indiferent de poziția adoptată în final,schimbarea atitudinii va fi generată printr-o combinare a factorilor informaționali,educaționali,de acțiune guvernamentală și a celor aferenți consumerismului verde.

2.3 Condiții ale asigurării dezvoltării durabile

Cerințele minime pentru asigurarea dezvoltării durabile includ :

redimensionarea creșterii economice,având în vedere o distribuire mai echitabilă a resurselor și accentuarea laturilor calitative ale producției;

eliminarea sărăciei în condițiile satisfacerii nevoilor esențiale legate de un loc de muncă,de hrană,energie,apă,locuință;

asigurarea creșterii populației la un nivel acceptabil( o creștere demografică controlată);

conservarea și sporirea resurselor naturale,întreținerea diversității ecosistemelor,supravegherea impactului activităților economice asupra mediului;

reorientarea tehnologiilor și punerea sub control a riscurilor;

descentralizarea formelor de guvernare,creșterea gradului de participare la luarea deciziilor privind mediul și coroborarea acestora cu dezvoltarea țărilor pe plan național și internațional.

Datorită importanței sale capitale,conceptul de dezvoltare durabilă s-a impus în întreaga lume ca obiectiv strategic.

2.3 Agenda XXI

[NUME_REDACTAT] în 1972,cu ocazia [NUME_REDACTAT] a ONU pentru Mediu și Dezvoltare, s-a prezentat conceptul de dezvoltare durabilă la nivel de președinți de state și guverne(din 140 de țări) și un plan concret pentru punerea în aplicare,numit,,Agenda 21’’ sau ,,Agenda schimbării’’, document deosebit de amplu și generos. Din el se desprind principiile și acțiunile care(puse în aplicare cu consecvență și seriozitate) asigură dezvoltarea durabilă a omenirii. Într-o enumerare selectivă,reținem cele mai importante acțiuni și activități care trebuiesc întreprinse la nivel mondial : cooperarea internațională,combaterea sărăciei,schimbarea modelelor de consum,populația și viabilitatea,protecția și promovarea sănătății umane,așezările umane viabile ,adoptarea deciziilor pentru dezvoltarea durabilă,protecția atmosferei,gospodărire viabilă a terenurilor,combaterea despăduririlor,combaterea deșertificării și a secetei,dezvoltarea montană durabilă,dezvoltarea durabilă a agriculturii și a localităților rurale,conservarea diversității biologice,managementul biotehnologiei,protecția și gospodărirea oceanelor,protecția și gospodărirea apelor dulci,gospodărirea deșeurilor periculoase,utilizarea în siguranță a produselor chimice toxice etc.

[NUME_REDACTAT] 21 în România :

Începând cu anul 2000,[NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] (CNDD),ca agenție de implementare a [NUME_REDACTAT] Unic de Dezvoltare (PNUD),împreună cu Capacity 21 și cu sprijinul guvernelor [NUME_REDACTAT] și Canadei,a trecut la implementarea [NUME_REDACTAT] 21 pentru nouă orașe din România : Baia-Mare,Galați,Giurgiu,Iași,Miercurea-Ciuc,Oradea,Ploiești,Râmnicu-Vâlcea,și Târgu-Mureș,numite în acest proces,orașe pilot. În momentul de față,procesul de implementare a [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] ([NUME_REDACTAT] 21) în orașele pilot s-a încheiat(ianuarie 2003),documentele finale fiind aprobate de către [NUME_REDACTAT]. Trebuie subliniat faptul că odată cu încheierea proiectului,activitatea CNDD în orașele respective nu a încetat,Centrul depunând în continuare eforturi pentru a ajuta comunitățile respective în implementarea proiectelor prioritare,în special prin stabilirea unor parteneriate public-private pentru infrastructura locală.

[NUME_REDACTAT] Locală 21 a fost deosebit de apreciat atât la nivel central guvernamental cât și la nivelul autorităților locale. A existat o cerere mare din partea altor autorități locale pentru a fi incluse în acest proces. Având în vedere rezultatele excelente ale fazei pilot,precum și experiența acumulată în timpul lucrului,[NUME_REDACTAT] a decis extinderea programului [NUME_REDACTAT] 21 la nivel național,în peste 40 de municipalități în perioada 2003-2007.

Capitolul III Protecția faunei și florei din România în contextul dezvoltării durabile

Protecția faunei terestre și acvatice

Considerații generale relative la faună :

Prin faună se înțelege totalitatea animalelor de pe întregul Glob,dintr-o anumită regiune,de pe un teritoriu dat sau dintr-o epocă geologică,constituită în urma unui proces istoric de evoluție.

Raportând înțelesul la zona țării noastre,fauna desemnează diferitele grupe de animale : mamifere,păsări domestice și sălbatice,albine,pești,viermi de mătase etc.

Reglementări naționale :

În legătură cu protecția faunei terestre și acvatice,în România putem distinge mai multe categorii de norme juridice și anume :

norme referitoare la protecția animalelor în general ;

norme referitoare la protecția animalelor de interes cinegetic ;

norme referitoare la protecția animalelor deținute în captivitate,în grădini zoologice și acvarii publice ;

norme privitoare la protecția animalelor domestice ;

norme ce au ca obiect protecția animalelor folosite în scopuri științifice sau experimentale ;

norme referitoare la acvacultură și protecția fondului piscicol.

Protecția animalelor, în general

Măsurile legale necesare pentru asigurarea condițiilor de viață și bunăstare pentru animalele cu sau fără deținător,domestice și sălbatice sunt prevăzute în Legea privind protecția animalelor nr.205/2004 din 26 mai 2004,precum și normele legislației sanitare veterinare.

Dragostea și grija pe care trebuie să o avem față de animale este transpusă în lege,prin obligațiile ce revin deținătorilor de a avea un comportament lipsit de brutalitate față de acestea și de a asigura condițiile elementare necesare scopului pentru care sunt crescute,de a nu le părăsi sau izgoni și de a aplica normele sanitare veterinare și de zoo-igienă privind adăpostirea,hrănirea,îngrijirea,reproducția,exploatarea,precum și a celor referitoare la protecția și bunăstarea animalelor.

În sensul legii 205/2004 art.2, prin deținător de animale se înțelege proprietarul,persoana care deține cu orice titlu valabil,precum și orice persoană fizică sau juridică în îngrijirea căreia se află animalul. La art.6 alin.1 mai este stipulat că, prin ,,rău tratament’’ se înțelege comportamentul brutal,abuzul în utilizarea animalelor,maltratarea și supunerea acestora la eforturi inutile,precum și neasigurarea condițiilor minime necesare vieții și bunăstării lor.

Prin ,,cruzimi față de animale’’ legea dă următoarele înțelesuri :

omorârea animalelor din perversitate,precum și prin practicarea tirului pe animale domestice sau captive ;

organizarea de lupte între animale sau cu animale ;

folosirea de animale vii pentru dresajul câinilor sau pentru a controla agresivitatea ;

folosirea de animale pentru expoziții,publicitate,realizare de filme sau în scopuri asemănătoare,dacă aceste activități le provoacă suferințe fizice și psihice,afecțiuni sau răniri ;

abandonarea unui animal a cărui existență depinde de îngrijirea omului ;

administrarea de substanțe destinate stimulării capacităților fizice ale animalelor în timpul competițiilor sportive,sub forma dopajului.

Autoritatea publică de stat în domeniul protecției animalelor este [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] și pentru [NUME_REDACTAT].

Animalele sălbatice pot fi deținute numai în baza unei autorizații eliberate de direcția veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană,respectiv a [NUME_REDACTAT],în condițiile stabilite prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale,la propunerea [NUME_REDACTAT] Veterinare și pentru [NUME_REDACTAT].

Deținătorii de animale au obligația de a îngriji și trata în mod corespunzător un animal rănit sau bolnav. Autoritatea sanitară veterinară poate dispune tăierea sau uciderea după caz,a unui animal bolnav ori rănit,pentru a-l scuti de suferințe fizice și psihice inutile,în condițiile stabilite prin ordin al președintelui [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] și pentru [NUME_REDACTAT].

Ținând seama de reglementările comunitare și din considerente privind protecția animalelor sau conservarea speciilor,ANSV poate impune anumite condiții,precum și limita sau interzice importul,exportul,tranzitul și comerțul cu animale.

Folosirea animalelor pentru scopuri științifice,publicitare sau pentru competiții sepoate face cu evitarea provocării unei suferințe inutile și cu respectarea obligației de a le asigura,în funcție de nevoile etologice,specie,rasă,sex,vârstă,un adăpost,hrană și apă suficiente,posibilitatea de mișcare,îngrijire și atenție.

Nerespectarea acestor dispoziții legale atrage răspunderea contravențională. Pe lângă aplicarea amenzii contravenționale,în cazul constatării relelor tratamente sau supunerii unui animal la cruzimi decătre proprietar,se aplică și măsura confiscării animalelor ; într-o asemenea situație animalele urmează a fi duse la adăposturile care funcționează pe lângă consiliile locale și urmează a se valorifica în condițiile legii.

Pentru depistarea bolilor transmisibile ale animalelor se derulează acțiuni de supraveghere sanitar-veterinară activă și pasivă,în vederea cunoașterii incidenței și prevenirii acestora. Pentru sprijinirea acțiunilor de luptă împotriva bolilor transmisibile ale animalelor,prin hotărâre a consiliului local sau județean ,respectiv al [NUME_REDACTAT],se constituie comandamente antiepizootice locale.

Transportul animalelor pe teritoriul României se efectuează în conformitate cu normele sanitar-veterinare privind spațiile alocate în mijloacele de transport pentru animale,timpul de călătorie,perioadele de odihnă și hrană etc. Pentru transportul anumitor specii de animale(păsări sălbatice,mamifere marine ș.a.) trebuie stabilite condiții suplimentare,în scopul asigurării protecției lor. Orice asemenea transport,trebuie să fie însoțit de o serie de documente care să ateste : identitatea animalelor,originea și proprietarul lor,locul de plecare și destinația,data și ora plecării,coordonatele transportatorului etc.

3.2 Regimurile dedicate protecției animalelor

Regimul de protecție a animalelor domestice

Protecția animalelor domestice nu beneficiază la ora actuală de o reglementare cu caracter special. Cu toate acestea,există stipulate anumite norme referitoare la protecția acestor animale în documentele legislative precum : Legea privind protecția animalelor(în general),Legea zootehniei,Legea sanitar-veterinară,documente ale [NUME_REDACTAT] preluate de România etc.,în virtutea cărora este statuat faptul că apărarea sănătății animalelor și prevenirea transmiterii de boli de la animale la om este o problemă de stat și constituie o sarcină permanentă pentru toate unitățile,precum și o obligație pentru toți locuitorii țării.

Măsuri speciale de protecție a animalelor folosite în scopuri experimentale

Utilizarea animalelor în scopul efectuării unor experimente și/sau testări(chiar dacă este vorba despre cele cu caracter medical-științific) a dat naștere unor aprige și intense dispute,care au antrenat în acest conflict persoane aparținând diferitelor categorii sociale,orientări politice,rase etc. Se fac auzite din ce în ce mai des,voci care condamnă vehement asemenea practici,invocând un ,,drept al animalelor’’,similar celui al omului. Protestele și nemulțumirile se îndreaptă împotriva experiențelor efectuate asupra animalelor în scopul identificării unor noi metode de tratament,testării unor medicamente,a unor produse cosmetice,pentru extragerea anumitor substanțe din corpurile lor-care urmează a fi folosite pentru realizarea anumitor preparate,utilizarea blănurilor etc.

Pentru a limita suferințele inutile și actele de cruzime în cazul animalelor utilizate în scopuri științifice sau alte scopuri experimentale,legea noastră instituie o serie de măsuri de protecție,precum : toate experimentele trebuie realizate sub anestezie locală sau generală(cu excepția cazurilor în care se consideră că anestezia este mai traumatizantă decât experimentul în sine, sau anestezia este incompatibilă cu scopul experimentului),după finalizarea oricărui experiment trebuie să se decidă dacă animalul folosit va fi lăsat în viață sau va fi sacrificat,după o metodă care să nu-i producă alte suferințe,în cazul în care starea sa de sănătate nu va mai reveni la normal; un animal nu poate fi folosit decât o singură dată pentru un experiment ce produce durere și suferințe intense-refolosirea animalelor în experimente este permisă numai în condițiile permise de lege.

În înțelesul actului normativ,prin animal se înțelege ,,orice animal viu,inclusiv formele larvare autonome capabile de reproducere,dar excluzând formele fetale sau embrionare’’.

Regimul juridic vizează următoarele tipuri de experimente :

Obținerea,fabricarea testarea calității,eficacității și a siguranței medicamentelor,alimentelor și a altor substanțe sau produse pentru : evitarea,prevenirea diagnosticarea sau tratarea unor boli,afecțiuni ori a altor anormalități sau a efectelor acestora asupra omului,animalelor oro plantelor,evaluarea,depistarea,reglarea sau modificarea condițiilor fiziologice la om,animale sau plante;

Protecția mediului natural în interesul sănătății și bunăstării omului și a animalelor.

România este una dintre țările care avansează ideea că pot fi obținute informații la fel de valoroase ca și cele furnizate în urma experimentelor efectuate pe animale și pe alte căi,utilizând tehnici alternative care fie impun un număr mai mic de animale sau proceduri mai puțin dureroase,fie chiar evita asemenea situații.

Atent monitorizate sunt de asemenea,tendințele manifestate în domeniul metodelor experimentale utilizate. Un rol important revenind în acest context [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] și pentru [NUME_REDACTAT].

Regimul de protecție a animalelor din fondul cinegetic

Conform art.1 din Legea nr.407/2006 , Vânătoarea este definită ca fiind,,acțiunea de pândire,căutare,stârnire,urmărire,hăituire sau orice altă activitate având ca finalitate capturarea vânatului sau uciderea acestuia,desfășurată asupra exemplarelor aflate în stare de libertate pe fondurile de vânătoare. Nu constituie acțiune de vânătoare capturarea exemplarelor din speciile de interes cinegetic în scop științific,urmată de eliberarea acestora’’

Regimul juridic al vânătorii și al protecției fondului cinegetic este stabilit prin Legea nr.407/2006.Acest act normativ,definește fauna de interes cinegetic ca fiind totalitatea exemplarelor din populațiile speciilor de faună sălbatică.

Importanța acordată de legiuitor modului de valorificare durabilă a acestei bogății naționale,cu rol semnificativ în menținerea echilibrului ecologic(dar prezentând și valențe economice),a determinat formularea unui set de principii care stau la baza protejării acestui patrimoniu :

Fauna de interes cinegetic este resursă naturală regenerabilă,bun public de interes național și internațional ;

Gestionarea durabilă a faunei de interes cinegetic ;

Exercitarea vânătorii se face în scopul asigurării echilibrului ecologic,ameliorării calității populațiilor faunei de interes cinegetic,cercetării științifice,precum și în scop didactic sau recreativ sportiv ;

Vânătoarea se exercită numai de către vânători care îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute în mod expres de lege ;

Nimeni nu are dreptul de a vâna pe terenul proprietatea altuia,fără a avea asupra sa autorizația de vânătoare care dovedește,în condițiile legii,consimțământul proprietarului,al asociației de proprietari sau al celui mandatat de aceștia în acest scop ;

Administrarea și gestionarea durabilă a fondului cinegetic presupune luarea măsurilor legale necesare în scopul : stabilirii regulilor privitoare la exercitarea vânătorii,îndeplinirii obligațiilor stabilite în sarcina deținătorilor de terenuri pe care se arondează fondul de vânătoare,precum și al instituirii unui regim sancționator corespunzător.

Protecția faunei privește,sub multiple aspecte,atât animalele sălbatice și păsările,cât și animalele domestice cărora trebuie să li se asigure o protecție sanitară corespunzătoare.

Problema protecției animalelor poate fi privită sub mai multe aspecte : al biodiversității,economic,științific,social-politic,administrativ etc.

3.3 Protecția și regimul exploatării fondului piscicol

Protecția fondului piscicol,pescuitul și acvacultura sunt activități de interes național,fapt pentru care prin lege se reglementează conservarea,administrarea și exploatarea resurselor acvatice vii,activitatea de acvacultură,precum și procesarea și comercializarea produselor obținute din pescuit și acvacultură.

Acvacultura constituie ansamblul procedeelor și tehnicilor care au ca scop reproducerea și/sau creșterea peștilor și a altor viețuitoare acvatice.

Instituția publică de interes național,cu personalitate juridică,aflată în subordinea autorității publice centrale care răspunde de pescuit și acvacultură este [NUME_REDACTAT] pentru Pescuit și Acvacultură.

Fondul piscicol (efectivul piscicol ) este format din totalitatea populațiilor de pești, scoici,crustacei,raci,broaște și alte viețuitoare acvatice,existente în bazinele piscicole amenajate. Potrivit legii,bazinele piscicole pot fi împărțite în : naturale și amenajate. Sunt considerate bazine piscicole naturale :

Dunărea teritorială ;

Delta și lunca inundabilă a Dunării ;

Complexul lagunar Razelm-Sinoe și lacurile litorale ;

Pâraiele și râurile de munte,colinare,de șes și zonele lor inundabile ;

Bălțile și lacurile naturale ;

Lacurile de acumulare etc.

Sunt considerate bazine piscicole amenajate :

Heleșteele ;

Iazurile cu zonele lor inundabile ;

Păstrăvăriile ;

Stațiile de reproducere artificială ;

Instalațiile pentru creșterea superintensivă etc.

Fondul piscicol din amenajările piscicole aparține,după caz,domeniului public sau privat al statului,precum și proprietății private a persoanelor fizice și juridice.

Pentru gestionarea resurselor acvatice vii care aparțin domeniului public al statului a fost înființată [NUME_REDACTAT] de Administrare a [NUME_REDACTAT],ale cărei atriguții se exercită prin intermediul filialelor teritoriale.

În bazinele piscicole naturale aparținând statului (exceptând apele de munte și cele administrate de [NUME_REDACTAT] “[NUME_REDACTAT]”) atribuirea dreptului de pescuit persoanelor fizice cât și celor juridice se face numai pe baza autorizării date de către [NUME_REDACTAT] pentru Pescuit și Acvacultură prin intermediul asociațiilor de pescari legal constituite.

Autorizația de pescuit este un document cu regim special,emis și eliberat anual și conține date referitoare la zona de pescuit ,gestionarul resurselor acvatice vii,populația de pescari,nave și ambarcațiuni,beneficiarii resurselor acvatice vii și cotele alocate.

Exercitarea pescuitului se face pe baza unui permis eliberat de persoanele juridice autorizate,pentru dobândirea lui fiind necesară dovedirea calității de membru al unei asociații de pescari sportivi legal constituite.

Pescuitul comercial se face numai de către personalul autorizat în condițiile prevăzute lege.

Reglementarea internă consacră obiectul,,utilizării optime a resurselor piscicole și altor resurse biologice’’ prin luarea măsurilor tehnice sau de altă natură cu privire la conservarea și gestionarea lor pe baza celor mai avansate cercetări științifice și cu colaborarea organizațiilor internaționale cu preocupări în materie.

Protecția resurselor acvatice vii se realizează prin instituirea unor măsuri tehnice și de altă natură prin care se urmărește efectuarea unui pescuit rașional,care să țină seama de capacitatea de conservare,protecție și regenerare a resurselor biologice,la care se adaugă obiectivele stabilite prin lege și cele aferente controlului aplicării și respectării legislației.

Annual,la propunerea âgenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură,prin ordin al ministrului ministerului de resort,sunt stabilite perioadele de prohibiție a pescuitului,precum și zonele de protecție a resurselor acvatice vii.

3.4 Regimul protecției florei

Flora reprezintă totalitatea speciilor de plante dintr-o anumită regiune sau zonă geografică,dintr-un anumit mediu caracteristic(de nisip,de sărături etc.) sau dintr-o perioadă geologică.

Lumea înconjurătoare este animată și de microorganisme vegetale (bacterii,drojdii,mecegaiuri,micelii etc),care sunt denumite de știință ca flora microbiană.

Flora microbiană (din sol,apă,aer,alimente sau din cavitatea bucală,flora intestinală care ajută aparatul digestiv etc)poate fi alcătuită din specii banale,inofensive sau din specii patogene.

Din punct de vedere al florei,se disting : flora sălbatică și plantele cultivate.

Flora sălbatică(mai este definită și ca flora spontană),crește în mod natural,fără intervenția omului,reprezentând nu numai o bogăție naturală,ci și una estetică și de interes științific.

Cea de a doua formă de existență a florei o constituie plantele cultivate,care cresc,se întrețin și se recoltează prin intervenția și cu mâna omului.

Plantele cultivate sunt împărțite pe grupe de plante agricole sau plante horticole.

Plantele pot fi :

furajere – acele plante care servesc sau sunt folosite la hrănirea animalelor ;

industriale – plantele cultivate în vederea prelucrării lor de către industrie (în industria alimentară-plantele oleaginoase;sfecla de zahăr etc, industria chimică:plante din care se extrag rășini,uleiuri-inul sau cânepa-sau chiar cauciuc-plantele cocsacâz și tauragâz

medicinale – sălbatice sau cultivate,având proprietăți terapeutice,unele folosite în industria farmaceutică la sintetizarea de compuși pentru medicamente :

ornamentale – cultivate în scop decorativ pentru înfrumesețarea parcurilor,grădinilor sau locuințelor.

Există modificări survenite în flora sălbatică cât și în cea cultivată,datorită factorilor chimici cu acțiune poluantă,care devine vizibilă la un anumit prag de depășire a limitelor admisibile.

Sensibilitatea mecanismelor fiziologice a plantelor la acțiunea poluantă,a devenit în multe cazuri drept indicator de poluare,modificările pe care le aduc asupra lor de către aerul sau apa viciate de noxe,sau de către cele care infectează solul,au devenit în timp indicatori după care s-au stabilit unități de măsură și standarde de verificare a gradului de poluare.

Datorită acestor împrejurări,protecția plantelor este una dintgre sarcinile fundamentale ale omenirii care poate fi realizată doar în contextul general al protecției aerului,apei,solului,al mediului în întregul său ansamblu.

3.5 Regimul utilizării organismelor și microorganismelor modificate genetic

În scopul asigurării sănătății populației și a mediului,activitățile cu organisme modificate genetic trebuie să se desfășoare într-un cadru strict reglementat și cu respectarea principiului precauției.Aceste activități cuprind :

introducerea deliberată în mediu și/sau pe piață a organismelor modificate genetic,ca atare sau ca și componente ale altor produse ;

mișcarea transfrontalieră a unor asemenea organisme,în scopul introducerii lor în mediu și/sau pe piață .

În categoria activităților cu organisme modificate genetic,nu intră :

organismele obținute prin tehnici de modificare genetică admise de lege ;

transportul organismelor modificate genetic pe calea ferată,pe drumurile publice,pe căi de navigație interioare,pe mare sau prin aer ,cu excepțiile prevăzute de lege ;

operațiunile de comerț și mișcarea transfrontalieră a organismelor modificate genetic,care sunt reglementate special prin alte acte normative ;

autorizarea introducerii pe piață a alimentelor și/sau hranei pentru animale,care sunt și/sau conțin produse din organisme modificate genetic ;

autorizarea introducerii pe piață și mișcarea transfrontalieră a produselor medicamentoase de uz uman și veterinar conținând asemenea organisme,care sunt reglementate printr-o legislație specială ;

utilizarea microorganismelor modificate genetic și a produselor modificate genetic,din momentul în care nu mai au capacitate de replicare sau de transfer de material genetic.

Microorganismele modificate genetic,pot fi utilizate numai în condiții de izolare și cu respectarea principiului precauției,în acord cu măsurile optime de biosecuritate prevăzute de lege,în vederea protecției sănătății umane și a mediului.

3.6 Regimul legislativ al protecției faunei și florei

Protecția faunei și florei din România este asigurată din punct de vedere juridic prin următoarele acte normative :

Legea nr.137/1995 a protecției mediului ;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2005 privind protecția mediului ;

Legea nr.98/1992 prin care s-a ratificat Convenția privind protecția [NUME_REDACTAT] împotriva poluării ;

Legea nr.407/2006 privind fondul cinegetic și protecția vânatului ;

Legea nr.266/2002 privind producerea ,prelucrarea,controlul și certificarea calității,comercializarea semințelor și a materialului săditor,precum și înregistrarea soiurilor de plante ;

[NUME_REDACTAT] nr.42/2004 privind organizarea activității sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor,aprobată prin Legea nr.180/2008 ;

[NUME_REDACTAT] privind protecția animalelor în transport internațional ;

Legea nr.58/1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică(semnată la Rio de Janeiro în 1992) ;

Legea nr.13/1993 pentru ratificarea Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa (adoptată la Berna în 1979).

Capitolul IV Cercetare științifică

Studiu de caz : Protecția faunei și florei din România în contextul dezvoltării durabile

Având în vedere multitudinea subiectelor și volumul uriaș de date pe care acestea îl conțin, (nu ne-ar fi de ajuns nici 1000 de pagini ) am decis să ne axăm partea de cercetare pe conservarea biodiversității din fondul forestier național, pentru care am reușit să culegem date puse la dispoziție de către surse autorizate în domeniu,demne de încredere (și subiectul este pe cât de frumos,pe atât de interesant de studiat).

Stabilirea ipotezelor și a metodelor de lucru

Pentru ca studiul nostru să poată avea conținut și o finalitate care să aducă dovezi pentru a concluziona scopul cercetării,va trebui să stabilim obiective și targeturi pe care dorim să le atingem.

În primul rând,vom stabili un obiectiv,spre ținta căruia să ne îndreptăm cu metode științifice clare,care să fie veridice,viabile,demonstrabile și sustenabile.

Dacă vorbim despre flora și fauna României,atunci vom stabili drept obiectiv dezvoltarea durabilă a biodiversității din ecosistemele aflate în patrimoniul Rezervațiilor,Parcurilor și [NUME_REDACTAT] protejate din România.

Dacă vorbim despre dezvoltare durabilă,trebuie să avem în vedere în mod obligatoriu caracteristicile acestui concept,care se bazează pe anumite condiții,pentru asigurarea cărora este nevoie de aplicarea unor politici publice care să urmărească și să pună în aplicare în mod judicios, să controleze evoluția în timp a unor strategii de dezvoltare având în vedere interesul general al tuturor oamenilor,nu numai a unei anumite comunități.

Vom încerca efectuarea unei cercetări științifice pornind de la următoarele ipoteze :

Ipoteza nr.1 : -Datorită multitudinii de specii, locul administrației(organelor abilitate în domeniu) pentru asigurarea și conservarea durabilă a biodiversității faunei și florei în România este unul central;

Ipoteza nr.2 : – Punerea în aplicare a unor politici de dezvoltare durabilă,implementarea și dezvoltarea unor programe în acest sens,trebuie să implice în mod activ și angajarea populației.

Studierea în finalul cercetării a validității actelor și programelor derulate,trebuie să ne confirme dacă metodele folosite au fost viabile,dacă programele au finalitate și sunt sustenabile.

Pentru cercetarea în sine,vom colecta și administra date din surse credibile,respectiv date statistice despre statutul și starea actuală a biodiversității din România,raportate bineînțeles la date anterioare,vom analiza și vom prezenta predicții despre un viitor pe care ni l-am dori ca un salt calitativ mai bun,atât pentru noi,cât și pentru generațiile următoare. Pentru sprijinirea teoriilor și demonstrarea ipotezelor,vom aplica și un chestionar de 10 întrebări pe un eșantion reprezentativ de subiecți.

4.2 Culegerea și administrarea datelor

Se va încerca culegerea de date din mai multe surse, informațiile să fie credibile și cât mai actuale.

O primă sursă din care vom colecta și administra o serie de date care ne interesează, respectiv despre flora și fauna României,este cea a site-urilor și blogg-urilor instituțiilor oficiale,precum și lucrări științifice în domeniu.

Cea mai credibilă și mai apropiată sursă este [NUME_REDACTAT] și Pădurilor,care pune la dispoziția publicului următoarele date

Habitatele naturale

Ecosistemele naturale și seminaturale din România reprezintă aproximativ 47% din suprafața țării. Ca urmare a studiilor efectuate prin Programul CORINE Biotopes au fost identificate și caracterizate un număr de 783 tipuri de habitate din 261 de zone analizate pe întreg cuprinsul țării,respectiv :

13 habitate de coastă,

89 habitate de zone umede,

196 habitate de pajiști,

206 habitate de pădure,

54 habitate de mlaștină,

90 de habitate de stâncării/nisipuri,

135 habitate agricole.

De asemenea,au mai fost identificate 44 zone de importanță avifaunistică,cu o suprafață totală de 6 557 km pătrați,reprezentând circa 3% din suprafața țării.

În vederea stabilirii și implementării planurilor de management necesare asigurării unei stări favorabile de conservare a unor tipuri de habitate naturale cu importanță deosebită atât la nivel național,cât și comunitar,prin intermediul programului LIFE al [NUME_REDACTAT] s-a obținut suport financiar pentru următoarele proiecte :

Conservarea unei păduri euro-siberiene cu stejar(Quercus robur) ;

Conservarea habitatelor în [NUME_REDACTAT] Bucegi ;

Acțiuni complexe pentru protecția și dezvoltarea patrimoniului natural al [NUME_REDACTAT] .

Flora și fauna sălbatică

Prin nivelul ridicat al diversității habitatelor,se reflectă și un nivel ridicat al diversității speciilor de floră și faună. Pe teritoriul României au fost identificate 3700 de plante din care :

23 sunt declarate (până în prezent) monumente ale naturii;

79 sunt extincte;

39 periclitate;

171 vulnerabile;

1253 sunt specii rare.

Speciile caracteristice pășunilor reprezintă aproximativ 37% din totalul celor existente în România. Există de asemenea,un număr de 600 specii de alge și peste 700 specii de plante marine și costiere. Speciile endemice reprezintă 4%.Astfel,s-au identificat un număr de 57 de taxoni endemici(specii și subspecii) și 171 de taxoni subendemici .

Sunt identificate 33792 specii de animale din care :

33085 nevertebrate,

707 vertebrate.

În anul 2000 [NUME_REDACTAT] a finanțat realizarea ”Cărții roșii a vertebratelor din România”.În anul 1999 s-a obținut suport financiar prin programul LIFE (L'[NUME_REDACTAT] pour l'Environnement) al [NUME_REDACTAT] pentru stabilirea și implementarea planurilor de conservare pentru două specii periclitate la nivel național și comunitar :

Romanychthys valsanicola (aspretele) – endemit terțiar – conservarea speciei (pește de apă dulce care trăiește în apele râului Vâlsan jud.Argeș)

Vipera ursinii (vipera de stepă) – conservarea ”in situ” a viperei de stepă din România.

Vipera de stepă(Vipera ursinii) Castorul ( Castor fiber)

Un alt proiect LIFE vizează managementul carnivorelor mari din [NUME_REDACTAT] (consolidarea [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]).[NUME_REDACTAT] se află în derulare programe privind reintroducerea în cadrul arealului lor natural,a unor specii de vânat care au dispărut din fauna cinegetică în decursul timpului,cum ar fi :

zimbrul – rezervația de zimbrii de la Hațeg și rezervația de la Târgu-Neamț;

castorul – au fost introduse familii de castori pe [NUME_REDACTAT] pe Olt și afluenți mai mici ai acestuia,fiind monitorizate încontinuu de către oamenii de știință;

marmota alpină.

Zimbrul (Bison bonasus) Marmota alpină(Marmota marmota)

Oamenii de știință biologi români,sunt optimiști în ceea ce privește viitorul acestor specii,rezultatele de până acum fiind încurajatoare. De asemenea,o componentă a proiectului privind ”Managementul conservării biodiversității” o constituie programul de reintroducere a zimbrului în zona [NUME_REDACTAT]. În anul 2000 [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT],cu suportul tehnic și financiar al [NUME_REDACTAT],a dezvoltat proiectul ,,[NUME_REDACTAT] în România”,care vizează identificarea și caracterizarea unor habitate naturale și a unor specii sălbatice existente în România și care sunt incluse în Rezoluțiile 4.1996 și 6/1998 ale Convenției de la Berna privind conservarea habitatelor naturale și a vieții.

Fauna cinegetică a României :

Conform rezultatelor cercetărilor ICAS,fauna cinegetică a României este constituită din :

urs – Ursus arctos – 5 600 bucăți,circa 60 % din populația Europei,

cerb carpatin – Cervus elaphus – 9 000 bucăți,

mistreț –Sus scrofa – 46 000 bucăți,

iepure – Lepus timidus -1 100 000 bucăți,

capră neagră – Rupicapra rupicapra – 9 000 bucăți,

lup – Canis lupus – 3 000 bucăți,circa 40 % din populația europeană,

râs – Lynx lynx – 1500 bucăți,circa 40 % din populația europeană,

vulpe – Vulpes vulpes – 31 000 bucăți,

pisică sălbatică – Felix silvestris – 8 000 bucăți,

jder de copac – Martes martes – 10 400 bucăți,

jder de piatră – Martes foina 2 600 bucăți,

viezure – Meles meles – 18 000 bucăți,

dihor – Putorius putorius – 28 000 bucăți,

cocoș de munte – Tetrao urogallus – 9 700 bucăți,

muflon – Ovis ammon musimon – circa 170 bucăți numărate în [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]

potârniche – perdix perdix – 92 000 bucăți, ș.a.m.d.

Râsul (Lynx lynx) Pisica sălbatică Jderul de piatră

(Felix silvestris) (Martes foina)

Cerbul și [NUME_REDACTAT]

(Cervus elaphus și Capreolus capreolus) (Ovis ammon musimon)

Fondul cinegetic național este arondat în 2231 fonduri de vânătoare, gestionate în temeiul Legii fondului cinegetic și a protecției vânatului nr. 103/1996 de către [NUME_REDACTAT] a Pădurilor, organizațiile vânătorești și instituțiile de învățământ și cercetare științifică cu profil cinegetic din România. Fauna sălbatică de interes cinegetic ocupă, la nivelul întregii țări, un areal foarte diversificat, începând cu [NUME_REDACTAT] și luncile joase ale râurilor mari și a fluviului Dunărea (păsări de pasaj ca specii de bază de vânat), continuând cu zonele de câmpie și coline (mistreț, căprior, cerb lopătar, iepure, fazan), apoi zona montană (cerb comun, urs, cocoș de munte), și până în golul alpin, dominat de capra neagră. Carnivorele mari, specii strict protejate, ocupă în principal arealul zonelor montane, fiind reprezentate de lup, râs și pisica sălbatică.

Efectivele de vânat evaluate în ultimii ani sunt relativ constante, neexistând fluctuații mari de efective la nici una din speciile principale de vânat. Această stare a fost realizată, în principal, prin condițiile de mediu favorabile și prin buna gospodărire a fondurilor de vânătoare, realizată prin măsuri ca: selecția artificială la speciile de vânat purtătoare de trofee cinegetice, reglarea corespunzătoare a raportului dintre sexe (cervide), asigurarea hranei suplimentare în perioada de iarnă, reducerea efectivelor de răpitoare până la un nivel acceptabil pentru menținerea echilibrului ecologic, paza fondurilor de vânătoare și lupta împotriva braconajului.

România ocupă unul din locurile de frunte, în lume, în ceea ce privește trofeele de vânat recoltate pe fondurile de vânătoare din țara noastră, deținând astfel recordurile mondiale pentru trofeul de urs (craniu și blană) și capra neagră (16 trofee din primele 20 sunt recoltate din Romania).

Trofee remarcabile au fost recoltate, de-a lungul anilor, în România, și la speciile de cervide (căprior, cerb comun și cerb lopătar), mistreț, precum și la răpitoare (lup, râs, pisică sălbatică).

Mistrețul (Sus scrofa) Lupul (Canis lupus)

Ursul brun (Ursus arctos) Cocoșul de munte ( Tetrao urogallus)

[NUME_REDACTAT] se află în derulare programe privind reintroducerea, în cadrul arealului lor natural, de specii de vânat care au dispărut din fauna cinegetică în decursul timpului, cum ar fi zimbrul, castorul și marmota alpină, rezultatele obținute până acum fiind notabile în acest sens.

Din cele 19 mari unități de vegetație ale Europei,cu circa 500 unități cartografice,în România există 11 mari unități de vegetație cu 52 unități cartografice,figurate pe harta de vegetație europeană.

Conservarea biodiversității ecosistemelor forestier

Biodiversitatea ecosistemelor forestiere este constituită din totalitatea varietății formelor de viață și a complexelor ecologice componente , înglobând diversitatea genetică,diversitatea speciilor,diversitatea ecosistemelor și complexelor de ecosisteme forestiere.

Biodiversitatea include și multitudinea de procese care au loc în cadrul populațiilor, ecosistemelor și al biosferei în ansamblul ei.

Importanța biodiversității pentru societate este dovedită de întreaga activitate umană care este condiționată vital de resursele biologice componente ale diversității biologice. Acestea sunt utilizate pentru hrană sau alte materii prime necesare economiei,fiind evident că specia umană nu poate exista izolată de lumea naturală. Conservarea biodiversității asigură stabilitatea și eficacitatea funcțională a ecosistemelor forestiere și – într-un sens mai larg – asigură echilibrul în natură,condiție esențială pentru dezvoltarea economico-socială a societății umane.

Excepționala biodiversitate a lumii vegetale și animale din România,determinată în principal de amplasarea geografică a țării,de varietatea formelor de relief și a tipurilor staționale, este întregită de diversitatea biologică a ecosistemelor forestiere. Cu excepția terenurilor agricole și a unor ecosisteme terestre sau acvatice supuse impactului negativ al factorilor destabilizatori (poluare, secetă, pășunat, incendii, defrișare, combaterea chimică a dăunătorilor, turism excesiv și necontrolat etc.), unde s-au înregistrat modificări ale structurii și dinamicii biodiversității, mediul natural românesc nu a fost alterat profund și oferă condiții optime pentru conservarea biodiversității biologice.

Din categoria păsărilor de pădure o situație alarmantă o au răpitoarele mari și mici, respectiv acvilele,șoimii și vulturii,precum și cocoșul de mesteacăn(Lyrurus tetrax )și cocoșul de munte.

Unele specii de plante ocrotite prin lege (floarea reginei,bujorul românesc ,ghimpele, narcisele, jneapănul,smârdarul etc.) sunt reduse sistematic prin defrișare ( jneapăn și smârdar), recoltare și comercializare ilegală ( bujor românesc,floarea reginei,ghimpe,narcise).

Bujorul românesc Floarea reginei sau floarea de colț Narcisa

(Paeonia peregrina) (Leontopondium alpinum) ( Narcissus)

[NUME_REDACTAT] sau Bujorul de munte Merișorul

(Pinus mugo) (Rhododendron myrtifolium) (Vaccinium vitis-idaea)

Protejate prin [NUME_REDACTAT] a CE în țările Europei, o situație mai avantajoasă se prezintă la mamiferele din pădure ( urs,lup,râs ) care în pădurile României au populații numeroase și fac obiectul reglementărilor ca efective numerice prin cotele de recoltă aprobate anual de autoritatea publică centrală.

Reducerea diversității biologice a ecosistemelor forestiere este rezultatul acțiunilor necontrolate umane,din care se pot exemplifica :

defrișarea pădurilor din câmpie pentru extinderea izlazurilor comunale ;

tăierile rase din pădurile naturale și reâmpădurirea terenurilor cu puieți forestieri proveniți din rezervațiile de semințe,plantaje sau arbori plus,cu simplificarea diversității genetice a ecosistemelor ;

substituirea plopișurilor indigene și sălcetelor naturale din [NUME_REDACTAT] și luncile râurilor interioare,cu culturi monoclonale de plop euramerican sau salcie selecționată,precum și a unor făgete,gorunete și stejărete cu rășinoase,respectiv cu salcâm ;

aplicarea de măsuri silvotehnice uniforme pe suprafețe întinse ale unor unități amenajistice ;

combaterea chimică a dăunătorilor forestieri ;

tăierile în delict ale arborilor ;

incendiile provocate de om ;

utilizarea fertilizanților chimici ;

pășunatul în pădure ;

poluarea industrială și a traficului rutier ;

turismul supranumeric,necontrolat etc.

Ecosistemele forestiere ale României sunt mediile de viață reprezentative pentru conservarea impresionantei biodiversități a naturii. Evident că, diversitatea biologică,ecologică și genetică este cel mai bine protejată în pădurile virgine și cvasivirgine,în pădurile naturale nemodificate structural,care în majoritatea cazurilor sunt incluse în ariile protejate din categoria parcurilor naționale și parcurilor naturale sau a rezervațiilor izolate declarate prin lege.

4.3 Evaluare pentru biodiversitate a unei zone protejate din [NUME_REDACTAT] a putea reuși să facem o evaluare cât mai obiectivă și mai minuțioasă,vom încerca apropierea de adevăr prin metode deja consacrate. Pentru a ne putea descurca prin multitudinea datelor,am apelat ca îndrumar la un set de întrebări al căror răspuns s-ar găsi dacă vom reuși să facem o evaluare corectă.

Întrebările menite pentru a ne asista în elaborarea evaluării pentru fiecare temă în parte sunt anexate în tabelul de la anexa 1. Evaluarea nu înseamnă doar a răspunde la întrebări,ci drept un ghid care să ne ajute să acoperim cât mai multe din problemele pe care trebuie să le abordăm,în baza faptului că,, evaluările nu trebuie să fie doar înșiruiri de răspunsuri la întrebări, ci trebuie să reprezinte un argument logic pentru acțiune”.Construcția și derularea efectivă a evaluării nu trebuie să țină cont în mod strict de termenii și ordinea aceasta,dar să fie în etape logice și clare,ținându-se cont în derularea evaluării de o ordine logică a temelor studiate.

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]

Evaluare pentru biodiversitate

Legalizat prin Legea pentru protecția naturii din 1930 cu statut juridic de rezervație naturală pentru [NUME_REDACTAT],Legea nr.5/2000 și HG.230/2003 au oficializat constituirea [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] pentru suprafața totală de 44 400 ha. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Rodnei este justificată de originea geologică,geomorfologică și climatică a acestor munți,care alcătuiesc cea mai importantă unitate orografică a [NUME_REDACTAT],precum și de marea bogăție floristică și faunistică a zonei,cu numeroase endemite și relicte glaciare. [NUME_REDACTAT] prin masivitatea crestelor alpine și înălțime, domină în vest [NUME_REDACTAT], în sud [NUME_REDACTAT] și în est [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT],fiind cei mai înalți munți din [NUME_REDACTAT].

Purtând amprenta glaciațiunii,acești munți constituie cea mai mare zonă de denundație glaciară din nordul țării,cu întinse suprafețe ocupate cu ecosisteme naturale, constituite din molidișuri de limită altitudinală,arborete de mare valoare ecologică și științifică sau jnepenișuri și tufărișuri de smârdar,pâlcuri de zâmbru sau exemplare izolate de tisă.

Din punct de vedere administrativ [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] este situat pe raza județelor Maramureș,Bistrița – Năsăud și Suceava.

Creasta principală a [NUME_REDACTAT] are o lungime de peste 56 km și o lățime variabilă de 10-40 km,cu o asimetrie asemănătoare [NUME_REDACTAT] Făgăraș.

Flora și vegetația

În cadrul [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT],în condițiile unui climat rece și umed,etajarea vegetației este bine evidențiată altitudinal. Pădurile ocupă peste 60% din [NUME_REDACTAT],fiind constituite din rășinoase și fag.

Tipurile de pădure predominante sunt :

molidiș de mare altitudine cu Oxalis acetosella ;

molidiș cu Oxalis acetosella pe soluri scheletice ;

molidiș normal cu Oxalis acetosella ;

molidiș pe stâncărie ;

amestec de rășinoase și fag pe soluri scheletice ;

amestec de rășinoase și fag cu Rubus hirtus ;

păduri de amestec de molid și fag pe roci cristaline ;

molidișuri cu Vaccinum myrtillus și Oxalis acetosella.

Cele mai întinse păduri sunt natural fundamentale și vârstnice.

Flora micromicetelor este reprezentată de 390 de specii,din care 4 specii sunt declarate a fi noi pentru știință.

Flora lichenilor este reprezentată de 248 de specii și 26 taxoni, din care 21 specii și 6 taxoni pot fi întâlnite numai în [NUME_REDACTAT] și 6 specii sunt endemite ale Carpaților.

Flora cormofitelor este foarte bogată,fiind înregistrate 1 123 specii de plante superioare. Analiza compoziției plantelor superioare,evidențiază predominanța elementelor euroasiatice(36,7%),la care se adaugă specii arctice,central europene și un număr mic de elemente mediteraneene și continentale. Modul de asociere a acestor specii este foarte interesant și în acest sens se pot enumera câteva fitocenoze endemice :

Saxifraga – luteo – viridis – Silenetum zawaddzkii din zonele [NUME_REDACTAT] – Puzdra – Coronginiș,

Asplenio-Cystopteridetum fragilis Veronicetosum baumgartii – pe stâncăriile calcaroase din [NUME_REDACTAT],[NUME_REDACTAT]-Ineu,[NUME_REDACTAT],[NUME_REDACTAT],(lista este mai lungă,dar ne oprim aici,din considerente de termeni latini greoi,expresii pretențioase)

Endemisme rare și foarte rare în flora României întâlnite în [NUME_REDACTAT] : Salix alpina, Salix bicolor, Androsace obtusifolia, Astragalus pedunculiflores, Laserpitium archangelica, Carex bicolor, Carex atrofusca, carex pediformes,Juncus castaneus,Draba fladnitzensis, Kobresia simpliciuscula, Conoselinum tataricum etc.

Endemisme carpatice și dacice întâlnite în [NUME_REDACTAT] : Aconitum moldavicum, Campanula carpatica, [NUME_REDACTAT], Centaurea pinnafida, Dianthus tenuifolius, Erysium vittmani, Festuca carpatica, Festuca nitida, Festuca flaccida, Heracleum carpaticum,Salix kitaibeliana, Thymus pulcherimus, Trisetum macrotrichum etc.

Relictele glaciare, care veghează în lacurile mlăștinoase, sunt reprezentate de : Carex limosa, Carex chordorrhiza,Empetrum nigrum,Salix bicolor,Carex paucifora,Scheuchzeria palustris etc.

Specii ocrotite :

Floarea de colț – Leontopodium alpinum,

Ghințura galbenă – Gentiana lutea,

Angelica – Angelica archangelica,

Sângele voinicului – Nigritella rubla,

Tisa – Taxus baccata,

Zâmbru – Pinus cembra.

Endemitele specifice [NUME_REDACTAT] sunt reprezentate de : Lychnis nivalis, Soldanella hungarica, Festuca versicolor, Minautia verna, Saussaurea porcii etc.

Pășunile naturale din [NUME_REDACTAT] ocupă un spațiu de circa 30 % din munți și sunt deteriorate de pășunatul oilor și bovinelor din localitățile învecinate.

Pajiștile alpine adăpostesc relicte glaciare în Rezervația științifică [NUME_REDACTAT], iar cele din culmea Roșu – Ineu sunt acoperite cu Tufărișuri întinse de smârdar (Rhododendron myrtifolium )

[NUME_REDACTAT] Rodnei dispun de un neasemuit și bogat fond cinegetic, reprezentat de urs(Ursus arctos ), cerb ( Cervus elaphus ), capră neagră (Rupicapra rupicapra), căprior (Capreolus capreolus),mistrețul (Sus scrofa ), lup (Canis lupus ), râs (Lynx lynx ), jderul de copac (Martes martes), marmotă (Marmota marmota ),colonizată începând din 1973 cu exemplare aduse din [NUME_REDACTAT].

Avifauna este reprezentată de specii de talie mare, cum ar fi cocoșul de munte (tetrao urogallus ),localizat în pădurile din zona de obârșie a pârâurilor Anieș și Cormaia cocoșul de mesteacăn (Tetrao tetrix), existent sub culmile împădurite Bătrâna și Mihăiasa, acvila de munte (Aquila chrysaëtos), acvila țipătoare mare (Aquila clanga), șorecarul comun ( Buteo buteo), șerparul (Circaëtus gallicus), buha mare (Bubo bubo) etc.

Apele din Rodna sunt habitatul ideal pentru diferite specii de pești și anume :

Păstrăv (Salmo truta fario ),lipan ( Thimallus thimallus ), în pâraiele Anieș, Cormaia, [NUME_REDACTAT],Rebra,Iza,Dragoș,Negoiescu,Repede,Bila,Lala și lacurile [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], boișteanul (Phoxinus phoxinus),mreană și scobar în [NUME_REDACTAT] etc.

Fauna nevertebratelor este foarte diversă,cu endemite și specii relicte, cum ar fi :

28 specii de enchitreide, 12 specii de lumbricide ,20 specii de diploide cu 9 endemite, 36 specii chilopode cu 6 endemite, 39 specii de ortoptere,cu endemitele : Isophia brevipennis, Pholidoptera transsylvanica și Miramella ebneri carpatica și 295 specii de lepidoptere, cu speciile ocrotite pe plan mondial – Erebia pharte carpatina,Erebia epiphron transsylvanica și Erebia sudetica.

Habitate,ecosisteme și peisaje reprezentative

[NUME_REDACTAT] Rodnei se întâlnesc tipurile de ecosistem caracteristice zonei montane înalte, cu predominanța ecosistemelor forestiere (60%) urmate de pajiștile alpine cu jnepenișuri(30%). Molidișurile naturale de înaltă altitudine și de limită altitudinală sunt majoritare în cadrul ecosistemelor forestiere. Habitatele altitudinale vulnerabile specifice se regăsesc în arboretele de molid de limită altitudinală, care fac trecerea spre zona alpină,în arboretele de molid instalate pe soluri scheletice și în molidișurile existente pe stâncării.

Ecosistemele naturale, neinfluențate de om,s-au păstrat mai ales la obârșia văilor,unde accesibilitatea este foarte redusă și nu a permis recoltarea lemnului din pădure. Peisajele sunt foarte diversificate și reprezentativ este peisajul glaciar din masivele Ineu și Pietrosu,care contrastează semnificativ cu platformele de nivelare de pe culmile sudice ale acestor munți.

Habitate și peisaje specifice sunt întâlnite în peșterile și avenele din [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT],din care se remarcă [NUME_REDACTAT] Tăușoarelor – monument al naturii,unicat pe plan național (speleoteme),situată în [NUME_REDACTAT],pe versantul stâng al pârâului [NUME_REDACTAT] ( lungimea galeriilor – 16 107 m, adâncimea maximă 600 m, diferența de nivel 461 m ).

Arii naturale protejate

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Rodnei există Rezervația științifică mixtă [NUME_REDACTAT] (3 300 ha ) și Rezervațiile naturale mixte,Cornedei – [NUME_REDACTAT] ( între 500 – 800 ha;există contradicții în acest sens în diferitele surse) și [NUME_REDACTAT] (234 ha).

[NUME_REDACTAT] Mare este acoperit cu o vegetație de tip alpin și subalpin,care cuprinde numeroase specii rare,endemite carpatice sau locale (rodniene). Ca rarități pot fi citate : gușa porumbelului (Silene nivalis), păiușul (Festuca porcii),clopoțelul (Campanula carpatica), șopârlița (Veronica baumgartenii ), ghințura (Gentiana punctata ), degetăruț ( Soldonella carpatica), mierea ursului (Pulmonaria filerszkiana ) ș.a.

Din categoria endemismelor rodniene se pot enumera : Polyschemone nivalis,Senecio glaberrimus, Saussurea porcii, Soldanella hungarica,Festuca versicolor, Minautia verna etc.

Rezervații naturale forestiere cu management diferențiat :

Peștera și [NUME_REDACTAT] al Izei – 177 ha,

Rebra – 1 342 ha,

Cormaia – 1 153 ha,

[NUME_REDACTAT] – 338 ha,

[NUME_REDACTAT] – 1 432 ha,

[NUME_REDACTAT] – 1 254 ha,

[NUME_REDACTAT] – 692 ha,

[NUME_REDACTAT] – 1 257 ha.

Vegetația lemnoasă este alcătuită preponderent din molid ( Picea abies ), iar la nivelul superior altitudinal al vegetației există exemplare de zâmbru ( Pinus cembra ), relict glaciar extins pe [NUME_REDACTAT] și izolat pe [NUME_REDACTAT].

Specii ocrotite : flora alpină foarte bogată,din care se evidențiază zâmbrul(pinus cembra), smârdarul ( Rhododendron kotschyi ), papucul doamnei ( Cipripedium calceolus ), floarea de colț sau floarea reginei (Leontopondium alpinum ), sângele voinicului ( Nigritella nigra ), țintaura (Centaurea carpatica ), crucea pământului (Heracleum carpaticum ), opaița (Llychia nivalis ) și elementul circumpolar Silene actualis.

[NUME_REDACTAT] sunt o zonă de interferență între flora Carpaților meridionali, [NUME_REDACTAT] și a [NUME_REDACTAT].

Obiective manageriale

Obiective principale :

conservarea biodiversității florei și faunei, în condiții de echilibru ecologic, menținerea cadrului fizico-geografic natural și a funcțiilor ecologice ale ecosistemelor ;

turism ecologic și recreere în mijlocul naturii.

Obiective secundare :

cercetare științifică

protejarea speciilor sălbatice și a elementelor naturale și/sau culturale specifice ;

educație ecologică și conștientizare publică pentru protecția naturii și a mediului ambiant.

Obiective potențial aplicabile :

utilizarea durabilă a resurselor naturale în zonele tampon și periferice ale parcului ;

practicarea activităților tradiționale ale comunităților locale,fără impact negativ asupra mediului înconjurător.

Comunități locale în parc

În perimetrul parcului nu sunt comunități locale,dar în vecinătatea acestuia sunt așezări umane situate la poalele munților. Acestea sunt :

mai numeroase în sudul [NUME_REDACTAT], ( [NUME_REDACTAT], Șanț, Rodna, Maieru,Sângeorz –Băi, [NUME_REDACTAT],Feldru și Rebrișoara) și în vest ( Năsăud, Salva, Coșbuc, Telciu, Fiad, Romuli, [NUME_REDACTAT] )

rare în nord și est ( Rotunda,Șesuri, Borșa, Moisei,Săcel )

Tradiții istorice, economice, sociale și culturale

Pășunile naturale din [NUME_REDACTAT] ( circa 30 % din suprafața totală ) sunt utilizate de locuitorii din comunele învecinate și din apropiere ( Borșa, Moisei, Săcel, Sângeorz-Băi, Maieru, Feldru etc.) pentru creșterea vitelor ( ovine și bovine ). Păstoritul este o activitate tradițională a populației autohtone din străvechile ținuturi ale Năsăudului și Maramureșului. Se constată că, uneori pășunatul este excesiv, atât în ceea ce privește încărcătura de animale,cât și perioada de pășunat,aspect care influențează negativ biodiversitatea ecosistemelor.

Pentru diminuarea efectelor negative și conservarea florei specifice și rare se impune studierea bonității pășunilor și a capacității de suport a acestora,în vederea practicării unui pășunat durabil,în armonie cu principiile de conservare a naturii. Sălașurile pentru bovine sunt situate la altitudini mai mici, în apropierea satelor, iar cele pentru ovine sunt amplasate în golurile alpine. Suprafața mare a pășunilor naturale a constituit baza furajeră majoră, pentru practicarea păcurăritului,activitate tradițională străveche a populației autohtone.

Agricultura este adaptată condițiilor specifice de mediu, respectiv : teren accidentat,climă relativ aspră, soluri brune și brune podzolite, și se practică pe scară redusă pentru subzistența locuitorilor ( culturi de cereale, culturi pomicole, legumicultură etc.).

Patrimoniul cultural și conservarea tradițiilor actuale

Marea majoritate a localităților din vecinătatea parcului sunt atestate documentar di secolele XIII-XV , respectiv : Borșa,Moisei,Rebra,Rodna,Năsăud etc.

În orașul Năsăud există patru situri arheologice care atestă vechimea așezării :

,,Pe lac” – conține resturi de ceramică neolitică ;

,,[NUME_REDACTAT]” – deține resturi ale unei așezări din epoca bronzului ;

,,[NUME_REDACTAT]” – resturi ale unei așezări din epoca bronzului ;

,,Prisaca” – conține resturi ale unei așezări din comuna primitivă.

[NUME_REDACTAT] Rodna datând din secolul X se pot vedea încă împreună cu catacombele de la 1241 construite cu scopul de a fi folosite drept refugiu în calea năvălirilor tătarilor.

Se remarcă marea bogăție,frumusețe și diversitate a portului și a obiceiurilor populare, fapt datorat comunităților naționalităților conlocuitoare de pe aceste meleaguri ( maghiari,germani,evrei, ucrainieni etc). Această conviețuire a românilor cu minoritățile stabilite în teritoriu se regăsește și în lăcașurile de cult,unele componente ale patrimoniului cultural național sau internațional. Monumente de arhitectură veche,catedrale,biserici,mânăstiri,schituri etc.,aparținând ortodoxiei,catolicismului,reformaților,greco-catolicilor,constituie o bogăție aproape unică în acest teritoriu etno-cultural și o atracție pentru turismul internațional.

Din punct de vedere etnografic se disting două zone distincte :

În nord – zona Maramureșului cu renumitele biserici din lemn,cu arhitectură tradițională,vechi de sute de ani și numeroase sculpturi ale caselor și porților ,

În sud – [NUME_REDACTAT],cu numeroase lăcașe de cult ale diverselor rituri creștine:

biserica greco-catolică din Feldru ,

biserica reformată și biserica romano-catolică din Năsăud,

ruinele bazilicii Dominicane din Rodna,

biserica ortodoxă de peste apă din Sângeorz-Băi etc.

În comuna Săcel din jud. Maramureș există un centru de ceramică roșie,nesmălțuită,dacică și un centru de creație a măștilor tradiționale,utilizate cu prilejul diverselor sărbători populare.

Ca element etnografic specific se evidențiază nedeia populară ,, Hora de la Prislop” ,sărbătoare anuală din luna august a populației locale,care atrage numeroși turiști cu frumusețea costumului popular de pe valea Someșului cu tradiționalul ,,clop cu Păun” purtat cu mândrie de feciorii acestor meleaguri.

Activitățile permise în parc

Permise în parc sunt doar acele activități care nu diminuează biodiversitatea și nu afectează negativ cadrul fizico-geografic natural al ariei protejate și se referă la :

Combaterea biologică a dăunătorilor vegetali și animali,forestieri și agricoli ;

Observații și evaluări ale vânatului ;

Cercetare științifică non-destructivă în ariile cu regim de ocrotire integrală, cu avizul [NUME_REDACTAT] și cu acordul administrației și cu acordul administrației parcului ;

Turism ecologic și recreere în mijlocul naturii, practicarea activităților tradiționale ale comunităților locale în consens cu utilizarea durabilă a resurselor naturale și în armonie cu legile de ocrotire a naturii.

Interacțiunea dintre om și natură în decursul timpului,a păstrat neschimbat echilibrul ecosistemic, precum și complexitatea ecologică. Lipsa unei dezvoltări industriale masive sau a unor aglomerări populaționale au reprezentat în timp un factor de menținere a echilibrului natural creat în decursul timpului .

Multe din formele tradiționale s-au menținut. Caii sunt încă folosiți într-un mod rudimentar pentru transport, munca la pădure sau la câmp. Zonele în pante deseori foarte abrupte fac indispensabilă folosința cailor pentru arat și alte munci agricole în care munca mecanizată nu se poate face. Casele,uneltele și multe din obiectele folosite în viața de zi cu zi sunt realizate folosind materiale locale și cu tehnici tradiționale(încă mai sunt folosite și se găsesc în târguri opincile tradiționale,putinile pentru brânză,coada pentru coase și ileul pentru baterea lor,chimirul lat etc.).O caracteristică aparte o reprezintă arhitectura tradițională a caselor cu ,,târnaț” (pridvor)cu stâlpi și ornamente și acoperite cu draniță ( mai ales cele din câmp),bisericile din lemn acoperite cu dranița fiind unele din cele mai frumoase construcții populare.

Prezența apelor minerale,care nu sunt destul de bine puse în valoare în ultimii douăzeci de ani,ar putea crește cota de popularitate a acestor zone printr-un turism balnear,dacă s-ar dezvolta mai mult aceste oportunități,atât de către particulari,cât mai ales trebuie o implicarea mai mare a administrației într-un sector unde se bate pasul pe loc (turismul ) și se cheltuiesc bani numai pe reclame și nu pe investiții efective în infrastructuri. Se practică doar un turism cu caracter mai restrâns de tip agro-turism,etno-turism ( cu ocazia unor evenimente cauzate de tradițiile locale gen,,[NUME_REDACTAT]”,,Parada portului popular de la Maieru” sau cu ocazia sărbătorilor de iarnă,în stațiunile montane care beneficiază de facilități pentru sportul alb,ex. stațiunea Borșa).

Oamenii din zonă trebuie conștientizați asupra valorilor care există aici, precum și a modului în care sunt păstrate tradițiile și valorile locale,deoarece tocmai acestea pot fi folosite pentru îmbunătățirea condițiilor de viață,situație în care activitățile legate de pădure se pot reduce la nivelul conservării biodiversității.

Se văd cu pregnanță lipsurile din infrastructură,prin proasta întreținere a căilor de acces pe șosea sau calea ferată. Drumurile sunt pline de gropi,care nu vor încuraja niciodată atragerea de turiști străini,dimpotrivă,chiar și cei autohtoni nu se mai avântă să-și distrugă mașinile pe șoselele de aici. Calea ferată cu vestita zonă Salva-Vișeu cu o magnifică viziune de la înălțimea viaductelor,este tot mai prost întreținută,cunoscute fiind la nivel național problemele din SN-CFR legate de infrastructură și materialul rulant la nivelul anilor 1950-1960.

Creșterea interesului comunităților asupra conservării biodiversității,în condițiile păstrării tradițiilor locale,se poate realiza în mare măsură,prin promovarea tuturor acestor valori la nivel turistic,situație în care s-ar ajunge și la o dezvoltare prosperă a zonei și la o monitorizare mai amplă asupra biodiversității și ocrotirii naturii.

Analizarea datelor administrate pentru ipoteza nr.1

Din multitudinea de date administrate la capitolul destinat demonstrării ipotezei conform căreia : -Datorită multitudinii de specii, locul administrației(organelor abilitate în domeniu) pentru asigurarea și conservarea durabilă a biodiversității faunei și florei în România este unul central; putem să delimităm în sprijinul în sprijinul ideii formulate următoarele aspecte :

Pentru o viziune corectă și de ansamblu asupra dimensiunii aspectului vizat (fauna și flora României) este nevoie de implicarea unor instituții de stat :

[NUME_REDACTAT] de Geodezie și Topografie pentru a măsura și cartografia suprafețele spațiului național ;

[NUME_REDACTAT],unitățile de cercetare biologică,respectiv institutele de cercetare,universitățile și școlile de profil care pot să-și aducă aportul cât de mic pentru identificarea de noi specii de floră sau faună(specii încă necunoscute) ;

Institutul de Cercetări și [NUME_REDACTAT],care ține sub monitorizare atentă desfășurarea ciclului natural din vegetația și fauna forestieră a României ;

[NUME_REDACTAT] de Statistică,ține în timp o evidență strictă a demografiei și migrației umane,în baza cărora se pot face predicții de necesar biologic și natural,pentru susținerea vieții în habitatele umane ;

Rețelele naționale de mass-media,care prin presa scrisă și audio-vizual,aduc un aport continuu pentru informare și conștientizarea publicului larg asupra unor aspecte de mediu prin care se autosesizează factorii de resort

Ministerele de resort,respectiv [NUME_REDACTAT] și Pădurilor plus alte organe implicate în procese de administrare ale statului ;

[NUME_REDACTAT] – Guvernamentale implicate în procese de monitorizare și măsurare asupra unor factori sau fenomene de mediu ;

Organizații internaționale implicate în procese de monitorizare și/sau ajutorare în implementarea și punerea în practică a unor programe de mediu ;

Strategia de protecție a mediului prevede în mod detaliat obiective și mijloace de acțiune,pe fiecare agent poluant,sector de activitate,zonă etc. centralizate la nivel de minister,pe ansamblul economiei. În țara noastră principalele mijloace pentru aplicarea politicii de reducere a poluării (care afectează în mod direct flora și fauna), cuprind:

mijloace tehnice de control și stopare la sursă a emisiilor poluante ce țin de restructurarea industrială ;

măsuri economice de stimulare sau restrângere ;

măsuri juridice – acte legislative,dispoziții și reglementări.

Pentru satisfacerea cerințelor la nivelul protecției mediului,respectiv :

să fie eficiente – atât din punct de vedere al protecției mediului,al sănătății umane cât și economic ;

să fie adaptate specificului național și în concordanță cu cerințele reformei în perioada de post-aderare a României la [NUME_REDACTAT](adoptarea aquisului comunitar)

În sprijinul ipotezei conform căreia rolul administrației pentru asigurarea dezvoltării durabile este unul central, mai putem adăuga următoarele argumente aflate dintr-o sursă pe a cărei autoritate ne putem baza:

În perioada 2007 – 2013,România va putea beneficia de sprijin financiar pentru implementarea unor proiecte care să contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare ale UE. Sectorul de mediu va fi sprijinit de [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] și de Fondul de Coeziune.

Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului-desemnată ca Autoritate de Management cu rolul de a gestiona fondurile postaderare pentru [NUME_REDACTAT] Sectorial de Mediu este responsabilă de elaborarea [NUME_REDACTAT] Sectorial pentru Infrastructura de Mediu (POS Mediu),program care identifică prioritățile de mediu actuale și concretizează proiecte de infrastructură de mediu.

Validitatea ipotezei nr.1 este întărită de :

Obiectivul global al POS Mediu care se va considera atins odată cu realizarea următoarelor obiective specifice :

– creșterea accesului populației din toate județele la servicii publice de apă,canalizare și epurare,până în 2015 ;

– ameliorarea calității solului prin gestionarea adecvată a deșeurilor,în minimum 30 de județe până în 2015 ;

– reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare în cele mai poluate localități,până în anul 2015 ;

– protecția naturii prin managementul ariilor protejate,inclusiv prin implementarea rețelei Natura 2000 ;

– reducerea riscului le dezastre naturale în cele mai vulnerabile zone,până în 2015.

Principalii beneficiari ai POS Mediu sunt autoritățile locale și [NUME_REDACTAT] ,, [NUME_REDACTAT] ”.

Analizarea și interpretarea datelor pentru ipoteza nr.2

Partea a doua a studiului de caz se adresează sondajului de opinie cu ajutorul chestionarului. Pentru efectuarea cercetării prin folosirea acestei metode am avut în vedere următoarele aspecte :

Eșantionul a fost format din 40 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 70 de ani;

Persoanele intervievate au fost din mai multe zone,alese aproximativ într-o proporție egală din zone orășenești,respectiv rurale ;

S-a încercat ca persoanele intervievate să fie cuprinse proporțional și din principalele categorii sociale : muncitori/agricultori ; elevi și/sau studenți ; intelectuali(profesori,ingineri,funcționari din diverse domenii,respectiv domeniu privat și/sau administrația de stat)

Chestionarul este format din 12 întrebări,un model al acestuia fiind atașat la anexele de final.

Întrebarea nr. 1 : – Care este vârsta dumneavoastră domnule/doamnă ?

În încercarea de a beneficia de date cât mai omogene privind părerea cetățenilor vizavi de problemele cercetate,s-a acoperit un palier larg de vârste,astfel încât cei intervievați fac parte din generații diferite.

Predomină grupul format din aparținători ai generației tinere,respectiv 26-35 de ani,datorită faptului că se află în plin avânt în desfășurarea activităților privind cariera profesională ,astfel că sunt interesați probabil mai mult decât cei mai în vârstă de o revigorare economică și implicit de un viitor mai bun în toate planurile vieții.

Pentru ca datele culese să reprezinte în mod egal părerile unor cetățeni care locuiesc în medii diferite,chestionarul a fost aplicat pe subiecți aparținând în număr egal din mediile urban/rural.

Întrebarea nr.2 : – Locuiți la țară sau la oraș?

Întrebarea nr.3 : – Ce pregătire școlară aveți ?

Am considerat că studiul nostru ar fi mult mai relevant dacă ar cuprinde oameni cu pregătiri diferite datorită faptului că viziunile diferite s-ar putea focaliza asupra aceluiași aspect propunând soluții diferite din care s-ar putea distinge mai ușor nu numai părerile dar și acțiunile pe care le întreprind cetățenii în anumite situații,sau cum cred că s-ar putea rezolva acele situații mai ușor,având în vedere că părerea cetățeanului contează în măsurile întreprinse de administrație în soluționarea unor probleme de interes comunitar.

Reprezentarea grafică a valorilor la întrebarea nr. 3

Întrebarea nr.4 : – Dețineți în proprietate suprafețe agricole sau de pădure ?

Întrebarea nr. 5 : – Folosiți îngrășăminte chimice pentru creșterea/îmbunătățirea randamentului agricol,sunteți de acord cu folosirea lor dar și a pesticidelor pentru a scăpa de dăunători?

Grafica răspunsurilor la întrebarea nr.5

Este știut faptul că pentru a crește randamentul produselor agricole se folosesc tot felul de îngrășăminte care conțin nutrienți care stimulează atât creșterea cât și aspectul legumelor, fructelor sau dimensiunea lor și a cerealelor,ca să nu mai vorbim de cantitatea lor raportată la unitatea de suprafață (la cereale în tone/ha).Desigur că unele produse chimice sunt scumpe,mai ales cele care au un randament mai ridicat,sau cele care au nevoie de un proces tehnologic mai îndelungat și deci se folosește mai multă energie pentru procesarea lor,astfel că toate acestea se răsfrâng în prețul de cost și achiziție până la destinația finală. Cei care cultivă suprafețe mai mari cu cereale spun că subvențiile acordate de stat sunt mici și nu acoperă în totalitate nevoile. Se știe că statul prin organele abilitate acordă subvenții atât la îngrășămintele chimice și la carburanții folosiți la lucrările agricole pentru a ajuta și încuraja totodată creșterea producției autohtone,ceea ce ar putea scădea importurile și implicit costurile produselor alimentare ceea ce ar conduce încet dar sigur la creșterea nivelului de trai al populației. Din păcate nu întotdeauna unele socoteli se potrivesc și cu realitatea,astfel că pentru produsele legumicole este știut faptul că substanțele chimice deși ajută la creșterea lor accelerată la dimensiunea și aspectul lor,pot însă produce și anumite neplăceri prin posibilitatea îmbolnăvirii din cauza conținuturilor de substanțe preluate din îngrășământ în timpul creșterii lor,și nu în ultimul rând mai este vorba de cele mai multe ori de lipsa de gust a lor. Trendul internațional este spre revenirea la îngrășămintele clasice bio,respectiv a gunoiului de grajd,a turbei naturale ș.a. Din acest punct de vedere noi românii nu ne situăm chiar prost deoarece în general cei de la țară sunt în general și crescători de animale în gospodăria proprie astfel că gunoiul de grajd ca îngrășământ este mai lesne și mai la îndemâna cultivatorilor de legume. De voie de nevoie,românul se folosește de ce are mai la îndemână și-l costă mai puțin.

Este uneori o situație mai delicată dat fiind faptul că toate costurile adunate în lucrările făcute,la final după strângerea recoltei și valorificarea produselor,prețul acestora nu acoperă cheltuielile,astfel că sunt lăsate în paragină suprafețe întinse de teren. Astfel se face că suprafețe întinse de extravilan sunt lăsate în paragină și năpădite de buruieni.

Întrebarea nr.6 : Dețineți în proprietate automobil sau utilaje agricole mecanizate?

La această întrebare,bineînțeles că majoritatea elevilor sau studenților au răspuns nu,cei de la țară mai înstăriți dețin pe lângă un autoturism și un tractor sau o combină,dar aceștia sunt mai puțini la număr,în schimb un motoferăstrău se găsește în mai multe gospodării,iar o motocositoare mai rar,aproape deloc în unele sate dat fiind relieful accidentat sau tradiția de a cosi manual cu coasa fânul și nutrețurile pentru animalele din gospodărie.

Graficul răspunsurilor la întrebarea nr.6

Întrebarea nr.7 : Credeți că aplicarea normelor de poluare la mașini pentru scăderea gazelor cu efecte de seră vor avea un efect pozitiv asupra mediului?

La această întrebare am bifat ca răspunsuri posibile doar două : da sau nu pentru că ne interesează posibilele efecte ale acțiunii în sine ca relevanță pentru studiul de caz,însă sunt interesante și comentariile pe care oamenii le fac pe marginea acestui subiect.

Bunăoară,oamenii simpli cred că până la urmă se vor plimbe cu mașina doar cei mai înstăriți datorită faptului că normele de poluare devin tot mai drastice,respectiv achiziționarea unei mașini cu un buget mic înseamnă una la mâna a doua care implică taxe uriașe. Apariția unor mașini mai performante care folosesc tehnologii hibride sau nepoluante implică pe lângă costurile mari de achiziție și unele mari de întreținere. Alte persoane,respectiv cei mai în vârstă spun că efectul acestor norme aplicate este precum,,o frecție la un picior de lemn”.Intelectualii vorbesc despre reducerea noxelor de la marii poluatori industriali,dar și de faptul că pe ansamblu, adunate,toate acestea vor putea duce la un control al noxelor poluante,dar și implicit la o dezvoltare durabilă.

Graficul răspunsurilor la întrebarea nr.7

Întrebarea nr.8 : Sunteți dispus să folosiți mai puțin mașina personală și mai mult mijloacele de transport în comun atunci când se poate,pentru a aduce un aport personal la scăderea emisiilor de gaze și implicit la menținerea calității mediului ambiant?

Cu siguranță că cetățenii cunosc efectul poluării dar poate nu realizăm cât de grave și avansate sunt lucrurile la această oră,beneficiind doar de statistici și prea puțin simțind efectele.

Cetățenii de la oraș spun că deja simt efectul poluării și al noxelor care intră în casă prin ferestrele deschise,dar și în timpul când circulă pe străzi la ore de vârf,deși în zonele noastre totuși traficul se ridică doar la zeci de mii de autovehicule pe zi. În general tinerii beneficiază doar de mașina părinților sau de transportul în comun,puțini sunt cei care au o mașină personală sau un moped,în general ei sunt cei care circulă pe biciclete sau îi întâlnim circulând pe role prin aglomerația urbană. Cei de la sat mai beneficiază și de mijloace la care folosesc animale de tracțiune cai/boi pentru muncile agricole sau de transportul la piețe al produselor spre comercializare. Cei mai dispuși la mersul pe jos și la drumeții sunt tot cei de la oraș în marea lor majoritate intelectualii,funcționarii cu muncă de birou care văd în aceste acțiuni atât o binefacere pentru natură cât o destindere și o revigorare musculară,un antidot împotriva sedentarismului dar și împotriva stresului. Cei care au o viață activă și respectiv o muncă care solicită un efort fizic atât cei de la oraș cât mai ales cei din mediul rural,care fac naveta la oraș efectuând serviciul ca angajați în fabrici etc. se văd în marea lor majoritate dependenți de mijloacele de transport.

Întrebarea nr.9 : Credeți că prin aplicarea programelor de tip ,,casa verde”cu utilități și accesorii bazate pe energii,,verzi”sau nepoluante,se va reuși reducerea folosirii de combustibili fosili și implicit se vor reduce tăierile de masă lemnoasă,crescând astfel suprafața,,plămânului verde”?

Părerile oamenilor în acest domeniu sunt împărțite,cetățenii fiind sceptici în ce privește implementarea de noi programe. Cu ani în urmă ca soluție pentru încălzirea apartamentelor din mediul urban dependente de sistemele centralizate de termoficare,a fost o perioadă în care toată lumea alerga și făcea eforturi pentru a-și putea achiziționa și beneficia de facilitățile unei centrale proprii de apartament,astfel că majoritatea centralelor mari orășenești au dat faliment și s-au desființat. Cu toate acestea,soluțiile găsite,sunt centrale și/sau accesorii care folosesc gaze naturale care prin ardere elimină cantități mari adunate de dioxid de carbon.

În țările mai evoluate deja pas cu pas se încearcă trecerea – e drept că treptat – la energii nepoluante,respectiv centrale electrice eoliene,panouri solare care să încălzească apa,sau cu celule foto-voltaice care să producă energie electrică pentru locuințe.

În țara noastră există un asemenea proiect numit ,,casa verde” care încearcă implementarea de astfel de tehnologii în proiectarea și construcția caselor noi sau utilarea celor deja existente cu asemenea utilități pe bază de energie eoliană sau solară,cu subvenții acordate de către stat prin intermediul [NUME_REDACTAT] și Pădurilor. Din păcate pentru cei mai mulți cetățeni, asemenea utilități,deși mulți recunosc că într-adevăr ar merita nu numai efortul dar și investiția, cei mai mulți nu-și pot permite datorită costurilor mari care le presupune o astfel de acțiune la noi în țară,rămânând și aceasta un atribut al celor cu dare de mână. Cei mai optimiști cred de asemenea că în timp se vor ieftini,făcând o paralelă cu apariția telefoanelor mobile care la început erau foarte scumpe iar acum sunt la îndemâna tuturor,cei mai mulți devenind dependenți de ele în mai mare sau mai mică măsură,trendul continuându-se cu calculatoarele personale și acum cu I-pad-urile. Sperăm să fie așa,și să vedem și la noi tot mai multe acoperișuri cu panouri solare,și tot mai multe elice eoliene să împodobească relieful uneori fad devenit din cauza marilor combinate industriale.

Grafica pentru întrebarea nr. 9

Întrebarea nr.10 : Ați fi de acord cu o lege care să permită cultivarea de plante modificate genetic?

Este interesant faptul că cei mai în vârstă sunt de acord cu plantele modificate genetic,motivând pe bună dreptate faptul că în timpul celor aproximativ 50 ani de economie planificată,s-au cultivat tot felul de hibrizi de cereale,respectiv porumb,grâu,orz,etc. și toată populația a consumat aceste cereale. Este un punct de vedere interesant, care motivat de unii dintre intelectuali pare a fi credibil. Genetica ca substitut al materiei biologiei pe care am studiato cu toții în anii de liceu,este o știință care se ocupă cu încercarea de a îmbunătăți calitățile plantelor prin conferirea de rezistență la boli sau dăunători,dar și cu factori de mediu pentru aclimatizarea în diferite zone de cultivare a lor. Fiind o știință relativ nouă,încă nu se știu cu exactitate rezultatele nocive sau nu asupra sănătății populației care consumă direct sau indirectlegume fructe sau cereale modificate .Mai este bine de știut și că ,,boala secolului XX”sau mai bine zis cancerul face ravagii printre noi,astfel încât oamenii vor să se protejeze de eventuale efecte nocive indiferent din ce direcție ar veni ele sau sub ce formă. Ar mai fi de adăugat și faptul că circulă în mass-media tot felul de știri alarmante și bulversante.

Întrebarea nr.11 : Ați cumpăra carne dintr-un magazin pentru consumul propriu,dacă aceasta ar proveni de la animale modificate genetic sau clonate?

Reprezentarea grafică pentru răspunsurile la întrebarea nr.11

Pentru răspunsurile afirmative la această întrebare nu cred că se poate avea în considerare decât factorul necunoașterii dimensiunii reale a pericolului reprezentat de posibilitatea nu numai a posibilității îmbolnăvirilor grave în urma consumului de carne de la astfel de animale,cât și posibilitatea teoretică de a suferi mutații în construcția și funcționarea corpului uman și a metabolismului său. Unii dintre subiecți au luat această întrebare ca pe o glumă,necrezând că ar putea fi posibil să găsim în comerț (cel puțin nu prea curând evident!) carne de la animale modificate genetic sau clonate câtă vreme la noi în țară este tot mai greu să fie crescute și cele autohtone. Am precizat că este posibil ca tocmai de aici să fie pericolul importului de carne pentru a acoperi necesarul hranei populației. Toți intelectualii au fost de părere că statul prin organismele sale va monitoriza atent evoluția pieței și a produselor puse în vânzare din producția internă sau importate. Despre acțiuni cu caracter științific de cercetare în domeniul modificărilor genetice sau de clonări de animale la noi în țară nu se știe să aibă loc în momentul actual,astfel încât din acest punct de vedere oamenii sunt liniștiți în ce privește un asemenea pericol,care dacă ar putea exista (cel puțin teoretic) nu va avea un început într-un viitor prea apropiat.

Întrebarea nr.12 : În general credeți că se face destul pentru conservarea florei și faunei,respectiv pentru un mediu natural propice speciilor existente ? Ce credeți că s-ar mai putea face ?

Reprezentarea grafică a răspunsurilor la prima parte a întrebării nr.12

Această întrebare în mod voit are două părți pentru a permite celor chestionați să se explice. Cred că administrația prin organele sale abilitate în domeniu se ocupă de ocrotirea faunei și florei un număr care acoperă 65 % dintre subiecți,respectiv 26 de persoane din totalul celor care au făcut parte din studiu,iar 14 dintre ei reprezentând 35 % cred că nu. Dintre cei care cred că da,unii se bazează pe documentarele de știință care prezintă frumusețile patriei,dar și pe legislație și programele care se implementează ( răspunsuri bazate tot pe culturalizarea din mass-media scrisă sau audio-vizual).Cei care au răspuns negativ,spun că ar trebui să se ia măsuri în ce privește câinii vagabonzi mai drastice,sau în ce privește animalele sălbatice care intră în gospodării sau intră n oraș cum este cazul urșilor din zona Brașov,cu o precizare că și în zonele de munte din județul nostru se mai întâmplă ca să se ,,plimbe” câte un ,,moș Martin” pe ulițele câte unui sat. Au mai fost cazuri când lupii au intrat în gospodăriile mărginașe,dar asta doar în iernile foarte reci.

Despre conservarea florei,bătrânii spun că românilor le place să afișeze la vedere lucruri cum ar fi poze,tablouri,la ramele cărora atașează uneori flori (de colț de exemplu) exotice culese din drumețiile făcute cu familia Duminica. O astfel de informație este preambulul care ne conduce la partea a doua a întrebării,respectiv : Ce credeți că s-ar putea face?

Majoritatea celor intervievați,cu precădere cei mai în vârstă și intelectualii,cred că ar trebui o campanie mai amplă în mass-media.Au observat de-a lungul anilor că de câte ori se face loby sau câte o campanie pe o anumită temă,pauzele publicitare la radio sau tv abundă și chiar inundă cu reclama la tema respectivă reluând informația în mod repetat în cadrul aceleiași pauze publicitare,iar după o perioadă mai lungă ssau mai scurtă de timp,probabil când se încheie sponsorizarea(susținerea financiară din partea celui/celor care sunt interesați de implementarea proiectului) nu se mai vorbește nimic despre subiectul respectiv.Oamenii ar dori să știe,să fie informați cu rezultatele proiectului,dacă se mai continuă sau nu,dacă a fost sau nu eficient etc.

Bunăoară a apărut o știre la tv prin care suntem informați că numărul urșilor din România s-a dublat în ultimii ani.Până aici,toate bune având în vedere că sunt țări europene care nu mai au asemenea animale demult prin pădurile lor(Germania,Franța) și ar fi interesate de repopulare.Alarmant este faptul că se pare că de vină ar fi chiar cetățenii și turiștii care hrănesc urșii care ies la,,plimbare” prin stațiunile montane în căutare de hrană și se pare că sunt tot mai bine hrăniți încât statisticile arată că ursoaicele aduc pe lume anual câte trei pui în loc de doi cum ar fi normal,iar rata lor de supraviețuire este de aproape 100 %.

[NUME_REDACTAT] ce privește finalitatea studiului,datele administrate pentru ipoteza nr.1 așa cum s-a demonstrat,arată fără de tăgadă faptul că dimensiunea și multitudinea de aspecte care compun dezvoltarea durabilă a florei și faunei din România sunt dependente total de administrație( de organele de resort) pentru implementarea unor programe care să angajeze societatea civilă prin multitudinea de științe și interdisciplinaritatea lor,astfel încât este necesară conlucrarea între diversele instituții deținând specialiștii în domeniile necesare.Este de asemenea nevoie pe baza studiilor făcute de către cei angajați în aceste instituții, de implicarea sferei legislative pentru a sancționa unele aspecte de viață umană sau animală astfel încât să existe armonia între specii, să se păstreze climatul necesar dezvoltării vieții în habitatele naturale. Ce fel de legume cultivăm? Ce soiuri ?

Este necesară colaborarea noastră cu factorii de decizie pentru a putea ști în orice moment care este starea naturală a culturilor,dezvoltarea plantelor și a animalelor să fie în concordanță cu specificul speciei care este cunoscut de generații de oameni dinaintea generației noastre și transmise nouă,astfel încât și noi le vom păstra și transmite la rândul nostru generațiilor următoare nealterate.Vorbind de nealterarea genetică a plantelor,suntem cu toții de acord că îngrășămintele chimice îmbunătățesc pe moment randamentul la hectar și rata de creștere,că pesticidele ne ajută să scăpăm de anumiți dăunători,dar totodată aceștia devin în timp imuni,astfel încât și pesticidele trebuie să fie mai puternice.Toate acestea afectează nu numai rata de creștere a plantei,dar și compoziția chimică,aceste combinații de substanțe influențând compoziția organică și implicit valoarea calorică și gustul totodată,care nu mai este atractiv,fiind fad.Consumate în mod repetat,s-a observat transferul de substanțe chimice conținute în plante și legume,transferate în metabolismul uman,afectând grav,uneori ireparabil anumite funcții ale organelor sau glandelor,provocând chiar moartea în timp. În mod indirect consumate de animalele domestice care alcătuiesc în final hrana oamenilor (lapte,ouă,carne,) afectează în timp sănătatea.

Deducem de aici,faptul că menținerea sub un anumit control al acestor factori de risc de către pârghiile aflate la îndemâna administrației centrale,este imperios necesară pentru menținerea sănătății populației.

Continuăm concluziile studiului analizând rezultatele la întrebările 6 până la 9 care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră care duc la încălzirea globală, a cărei efect începe să devină deja dezastruos provocând reacții în lanț la nivelul întregii mase vii aflată pe Terra.

Înțelegem desigur implicațiile folosinței îndelungate a mijloacelor de transport,dar și a mașinilor și utilajelor care ne ușurează munca și viața,însă este aproape infim aportul nostru luat pe ansamblu, nedorind sau fiindu-ne greu să hotărâm singuri renunțarea la motoare care ,,afumă” fiind necesare programe precum cele de emisii de tip Euro la mașini,sau a taxelor de poluare și de primă înmatriculare incluse de către administrația de stat în programe pentru a veni în întâmpinarea și contracararea acestor efecte.

Întrebările nr. 10 și 11 vor să evalueze modul în care populația conștientizează riscul expunerii la îmbolnăviri consumând hrană vegetală sau produse animale din plante sau animale modificate genetic. Este îngrijorător că există oameni care spun că ar consuma vegetale modificate genetic și asta într-o proporție de 32.5 % din total ceea ce ne conduce la partea a doua a întrebării nr.12 care spune că este necesară o educație mai amplă și campanii de presă care să atenționeze populația despre consecințele consumului de cereale,legume sau fructe modificate genetic. Pe de altă parte,genetica fiind o știință nouă care a luat amploare de la jumătatea secolului XX ,încă nu se cunosc toate efectele evoluției în timp ale consumului de astfel de vegetale,însă trebuie totodată să recunoaștem că demografia fiind în deplină și continuă creștere,sunt necesare soluții de susținere a vieții,astfel că genetica a dat astfel de soluții.Suntem în continuare la mila naturii,dar și a specialiștilor care trebuie să vină cu soluții la problemele legate de nevoile crescânde.Pentru asta este nevoie de cercetare,care are nevoie de specialiști și condiții care se întind în timp cu mari resurse materiale ce trebuiesc alocate de la bugetul țării pentru a putea beneficia de rezultate.Este clar că este o sabie cu două tăișuri,o persoană sau persoane fizice nu vor face pe propria cheltuială cercetări și analize întinse pe lungi perioade de timp,fiindcă asta ar însemna falimentul existând și cazuri în care s-a reușit experimentul,însă până la implementare sau întoarcerea fondurilor consumate înapoi la sursă să dureze foarte mult sau să nu se mai întoarcă deloc,astfel încât se pot încadra în categoria politicilor publice pe care o națiune trebuie să le aibă în vedere.Din aceeași categorie fac parte și răspunsurile de la întrebarea nr.10 prin care unii subiecți , 20% mai precis,declară la rândul lor că ar consuma carne de la animale modificate genetic sau chiar clonate dacă aceasta s-ar găsi pusă în vânzare și eventual la un preț mai lesne pentru buzunarul tuturor.La aceste două întrebări,toți subiecții repondenți cu ,,Da” spun că nu se face destulă educație în școli sau mass-media,prin afișe sau documentare tv care să prezinte riscurile și implicațiile acestor consumuri,la fel cum se face în cazul drogurilor sau al tutunului.

În consecință,credem că studiul este elocvent pentru tema aleasă și ipotezele lansate ca studiu de caz.

Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3

Anexa 4

Întrebările din chestionar

Aparțineți categoriei de vârstă : a) 18 – 25

b) 26 – 35

c) 36 – 45

d) 46 – 55

e) 56 – 70

2) Locuiți în mediul urban sau în cel rural?

– urban = nr.%

– rural = nr.%

3) Ce pregătire școlară aveți ?

gimnaziu

gimnaziu + școală profesională

liceu

studii superioare

4) Dețineți în proprietate suprafețe agricole sau de pădure?

da

nu

5) Folosiți îngrășăminte chimice pentru îmbunătățirea randamentului agricol,sunteți de acord cu folosirea lor dar și a pesticidelor pentru a scăpa de dăunători?

a) da

b) nu

c) sunt împotriva ambelor

6) Dețineți în proprietate automobil sau utilaje agricole mecanizate ? (tractoare/combine etc.)

a) da,am mașină personală pentru uzul familiei

b) nu,folosesc mijloace de transport în comun

c) da,am mașină și mai am și un tractor agricol sau motocositoare și/sau motoferăstrău

d) da,am mașină personală dar și de serviciu

7) Credeți că aplicarea normelor de poluare la mașini ,pentru scăderea gazelor cu efecte de seră vor avea un efect pozitiv asupra mediului?

a) da

b) nu

8) Sunteți dispus să folosiți mai puțin mașina personală și mai mult mijloacele de transport în comun atunci când se poate,pentru a aduce un aport personal la scăderea emisiilor de gaze și implicit la menținerea calității mediului ambiant ?

a) da,fac acest lucru destul de des

b) sunt nevoit să mă folosesc de mașină pentru navetă

c) sunt dependent de mijloacele de transport în comun

9) Credeți că prin aplicarea programelor de tip,,casa verde” cu utilități accesorii bazate pe energii ,,verzi” sau nepoluante se va reuși reducerea folosirii de combustibili fosili și implicit se vor reduce tăierile de masă lemnoasă,crescând astfel suprafața ,,plămânului verde”?

a) da

b) nu

c) nu știu

d) slabe speranțe

10) Ați fi de acord cu o lege care să permită cultivarea de plante modificate genetic?

a) da

b) nu

11) Ați cumpăra carne dintr-un magazin pentru consumul propriu,dacă aceasta ar proveni de la animale modificate genetic sau clonate?

a) da

b) nu

c) poate, dacă nu aș cunoaște proveniența

12) În general credeți că se face destul pentru conservarea florei și faunei,respectiv pentru un mediu natural propice speciilor existente? Ce credeți că s-ar mai putea face ?

a) cred că da

b) nu suficient

c) o educație mai amplă

b) o campanie în mass-media constantă

[NUME_REDACTAT] Marinescu ,,Tratat de dreptul mediului”ediția III-a revizuită și adăugită,[NUME_REDACTAT] Juridic,București,2008

[NUME_REDACTAT] Minea ,,[NUME_REDACTAT]”,[NUME_REDACTAT],Cluj-Napoca,2008

[NUME_REDACTAT] Minea ,,[NUME_REDACTAT]’’,note de curs pentru uzul studenților,Cluj-Napoca,2010

[NUME_REDACTAT] Șandor ,,Metode și tehnici de cercetare în științele sociale”note de curs pentru uzul studenților,Cluj-Napoca 2011,ediția electronică

[NUME_REDACTAT] ,,Politici publice”,note de curs pentru uzul studenților,Cluj-Napoca,2009

Felicia C. Macarie ,,Managementul financiar”,note de curs pentru uzul studenților,Cluj-Napoca,2009

[NUME_REDACTAT] ,,[NUME_REDACTAT]” [NUME_REDACTAT],București 2000

Lester R.Brown ,,Planul B 3.0 Mobilizare generală pentru salvarea civilizației”,[NUME_REDACTAT],București 2008

[NUME_REDACTAT] ,,Tratat de [NUME_REDACTAT]”,editura C.H.Beck,București,2007

[NUME_REDACTAT] ,,[NUME_REDACTAT]”,note de curs pentru uzul studenților,București,2010

[NUME_REDACTAT] ; [NUME_REDACTAT] ; [NUME_REDACTAT] ,,[NUME_REDACTAT]”,editura Intact,București 2004

[NUME_REDACTAT] ; [NUME_REDACTAT] ; [NUME_REDACTAT] ,,[NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]”,editura Intact,București 2004

Doniță ; Ivan ; Coldea și alții ,,[NUME_REDACTAT]”,[NUME_REDACTAT] Agricolă,București 1992

D.Hazaparu ,,Economie și ecologie’’,Terra XXI, anul II,nr.11,1996

[NUME_REDACTAT] ,,Ecosofia’’ Terra XXI,anul II,nr.11,1996

Michael R.Appleton ,,[NUME_REDACTAT] Protejate”,Fauna & [NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT] Conservării biodiversității din România-Facilitare și [NUME_REDACTAT] în schimbările instituționale – [NUME_REDACTAT] Mondiale nr.: RO – GE 44 176 ;

www.știrile protv.ro

www.tvr.ro

www.ministerulmediuluișipădurilor.ro

www.monitoruloficial.ro

www.rosilva.ro

www.asociațiaexperțilordemediu.ro

www.zooland.ro

www.dex-on-line.ro

www.wykipedia.ro

Legea 137/1995 – privind protecția mediului ;

Legea 98/1992 – prin care s-a ratificat Convenția privind protecția [NUME_REDACTAT] împotriva poluării ;

OUG – 236/1995 – privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale,a florei și faunei sălbatice ;

Legea 462/2001 – privind aprobarea OUG 236 privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale și constituirea administrației acestora ;

Legea 266/2002 – privind producerea,prelucrarea,controlul și certificarea calității,comercializarea semințelor și a materialului săditor,precum și înregistrarea soiurilor de plante ;

[NUME_REDACTAT] nr.42/2004 – privind organizarea activității sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor,aprobată prin Legea 180/2008 ;

[NUME_REDACTAT] privind protecția animalelor în transport internațional ;

Legea 205/2004 – privind protecția animalelor ;

Legea 407/2006 – privind fondul cinegetic și protecția vânatului ;

Legea 57/2007 – privind regimul ariilor protejate,conservarea habitatelor naturale,a florei și faunei sălbatice ;

Legea 41/2004 – privind înființarea direcțiilor teritoriale de regim silvic și de vânătoare ;

Legea 46/2008 – Codul silvic ;

Legea 69/1994 – privind punerea în aplicare a Convenției privind comerțul internațional cu specii de floră și faună sălbatică pe cale de dispariție ;

Legea 103/1996 – a fondului cinegetic și a protecției vânatului ;

OUG 115/2009 – privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale ;

HG 1635/2009 privind organizarea și funcționarea [NUME_REDACTAT] și Pădurilor ;

[NUME_REDACTAT] 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice ;

[NUME_REDACTAT] 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale,a florei și faunei sălbatice ;

[NUME_REDACTAT] 2006/105 CE privind adoptarea Directivelor 73/239/CEE ; 74/557/CEE ; și 2002/83/CE – toate vizând domeniul mediului.

Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3

Anexa 4

Întrebările din chestionar

Aparțineți categoriei de vârstă : a) 18 – 25

b) 26 – 35

c) 36 – 45

d) 46 – 55

e) 56 – 70

2) Locuiți în mediul urban sau în cel rural?

– urban = nr.%

– rural = nr.%

3) Ce pregătire școlară aveți ?

gimnaziu

gimnaziu + școală profesională

liceu

studii superioare

4) Dețineți în proprietate suprafețe agricole sau de pădure?

da

nu

5) Folosiți îngrășăminte chimice pentru îmbunătățirea randamentului agricol,sunteți de acord cu folosirea lor dar și a pesticidelor pentru a scăpa de dăunători?

a) da

b) nu

c) sunt împotriva ambelor

6) Dețineți în proprietate automobil sau utilaje agricole mecanizate ? (tractoare/combine etc.)

a) da,am mașină personală pentru uzul familiei

b) nu,folosesc mijloace de transport în comun

c) da,am mașină și mai am și un tractor agricol sau motocositoare și/sau motoferăstrău

d) da,am mașină personală dar și de serviciu

7) Credeți că aplicarea normelor de poluare la mașini ,pentru scăderea gazelor cu efecte de seră vor avea un efect pozitiv asupra mediului?

a) da

b) nu

8) Sunteți dispus să folosiți mai puțin mașina personală și mai mult mijloacele de transport în comun atunci când se poate,pentru a aduce un aport personal la scăderea emisiilor de gaze și implicit la menținerea calității mediului ambiant ?

a) da,fac acest lucru destul de des

b) sunt nevoit să mă folosesc de mașină pentru navetă

c) sunt dependent de mijloacele de transport în comun

9) Credeți că prin aplicarea programelor de tip,,casa verde” cu utilități accesorii bazate pe energii ,,verzi” sau nepoluante se va reuși reducerea folosirii de combustibili fosili și implicit se vor reduce tăierile de masă lemnoasă,crescând astfel suprafața ,,plămânului verde”?

a) da

b) nu

c) nu știu

d) slabe speranțe

10) Ați fi de acord cu o lege care să permită cultivarea de plante modificate genetic?

a) da

b) nu

11) Ați cumpăra carne dintr-un magazin pentru consumul propriu,dacă aceasta ar proveni de la animale modificate genetic sau clonate?

a) da

b) nu

c) poate, dacă nu aș cunoaște proveniența

12) În general credeți că se face destul pentru conservarea florei și faunei,respectiv pentru un mediu natural propice speciilor existente? Ce credeți că s-ar mai putea face ?

a) cred că da

b) nu suficient

c) o educație mai amplă

b) o campanie în mass-media constantă

[NUME_REDACTAT] Marinescu ,,Tratat de dreptul mediului”ediția III-a revizuită și adăugită,[NUME_REDACTAT] Juridic,București,2008

[NUME_REDACTAT] Minea ,,[NUME_REDACTAT]”,[NUME_REDACTAT],Cluj-Napoca,2008

[NUME_REDACTAT] Minea ,,[NUME_REDACTAT]’’,note de curs pentru uzul studenților,Cluj-Napoca,2010

[NUME_REDACTAT] Șandor ,,Metode și tehnici de cercetare în științele sociale”note de curs pentru uzul studenților,Cluj-Napoca 2011,ediția electronică

[NUME_REDACTAT] ,,Politici publice”,note de curs pentru uzul studenților,Cluj-Napoca,2009

Felicia C. Macarie ,,Managementul financiar”,note de curs pentru uzul studenților,Cluj-Napoca,2009

[NUME_REDACTAT] ,,[NUME_REDACTAT]” [NUME_REDACTAT],București 2000

Lester R.Brown ,,Planul B 3.0 Mobilizare generală pentru salvarea civilizației”,[NUME_REDACTAT],București 2008

[NUME_REDACTAT] ,,Tratat de [NUME_REDACTAT]”,editura C.H.Beck,București,2007

[NUME_REDACTAT] ,,[NUME_REDACTAT]”,note de curs pentru uzul studenților,București,2010

[NUME_REDACTAT] ; [NUME_REDACTAT] ; [NUME_REDACTAT] ,,[NUME_REDACTAT]”,editura Intact,București 2004

[NUME_REDACTAT] ; [NUME_REDACTAT] ; [NUME_REDACTAT] ,,[NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]”,editura Intact,București 2004

Doniță ; Ivan ; Coldea și alții ,,[NUME_REDACTAT]”,[NUME_REDACTAT] Agricolă,București 1992

D.Hazaparu ,,Economie și ecologie’’,Terra XXI, anul II,nr.11,1996

[NUME_REDACTAT] ,,Ecosofia’’ Terra XXI,anul II,nr.11,1996

Michael R.Appleton ,,[NUME_REDACTAT] Protejate”,Fauna & [NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT] Conservării biodiversității din România-Facilitare și [NUME_REDACTAT] în schimbările instituționale – [NUME_REDACTAT] Mondiale nr.: RO – GE 44 176 ;

www.știrile protv.ro

www.tvr.ro

www.ministerulmediuluișipădurilor.ro

www.monitoruloficial.ro

www.rosilva.ro

www.asociațiaexperțilordemediu.ro

www.zooland.ro

www.dex-on-line.ro

www.wykipedia.ro

Legea 137/1995 – privind protecția mediului ;

Legea 98/1992 – prin care s-a ratificat Convenția privind protecția [NUME_REDACTAT] împotriva poluării ;

OUG – 236/1995 – privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale,a florei și faunei sălbatice ;

Legea 462/2001 – privind aprobarea OUG 236 privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale și constituirea administrației acestora ;

Legea 266/2002 – privind producerea,prelucrarea,controlul și certificarea calității,comercializarea semințelor și a materialului săditor,precum și înregistrarea soiurilor de plante ;

[NUME_REDACTAT] nr.42/2004 – privind organizarea activității sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor,aprobată prin Legea 180/2008 ;

[NUME_REDACTAT] privind protecția animalelor în transport internațional ;

Legea 205/2004 – privind protecția animalelor ;

Legea 407/2006 – privind fondul cinegetic și protecția vânatului ;

Legea 57/2007 – privind regimul ariilor protejate,conservarea habitatelor naturale,a florei și faunei sălbatice ;

Legea 41/2004 – privind înființarea direcțiilor teritoriale de regim silvic și de vânătoare ;

Legea 46/2008 – Codul silvic ;

Legea 69/1994 – privind punerea în aplicare a Convenției privind comerțul internațional cu specii de floră și faună sălbatică pe cale de dispariție ;

Legea 103/1996 – a fondului cinegetic și a protecției vânatului ;

OUG 115/2009 – privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale ;

HG 1635/2009 privind organizarea și funcționarea [NUME_REDACTAT] și Pădurilor ;

[NUME_REDACTAT] 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice ;

[NUME_REDACTAT] 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale,a florei și faunei sălbatice ;

[NUME_REDACTAT] 2006/105 CE privind adoptarea Directivelor 73/239/CEE ; 74/557/CEE ; și 2002/83/CE – toate vizând domeniul mediului.

[NUME_REDACTAT]

Introducción

Capitolul I Protecția mediului

Definiție și concept

Protecția mediului necesitate stringentă

Caracteristici ale componentelor de mediu

1.4 Mediul ca factor vital pentru economie și producție

1.5 Amprenta ecologică

Capitolul II Dezvoltarea durabilă

2.1 Conceptul de dezvoltare durabilă

2.2 Conservarea biodiversității

2.2 Condiții ale asigurării dezvoltării durabile

2.4 Agenda XXI

Capitolul III Protecția faunei și florei din România în contextul dezvoltării durabile

3.1 Protecția faunei terestre și acvatice

3.2 Regimurile dedicate protecției animalelor

3.3 Protecția și regimul exploatării fondului piscicol

3.4 Regimul protecției florei

3.5 Regimul utilizării organismelor și microorganismelor modificate genetic

3.6 Regimul legislativ al protecției faunei și florei

Capitolul IV Studiu de caz

4.1 Stabilirea ipotezelor și a metodelor de lucru

4.2 Culegerea și administrarea datelor

4.3 Evaluare pentru biodiversitate a unei zone protejate din România

4.5 Analizarea datelor administrate pentru ipoteza nr.1

4.6 Analizarea datelor administrate pentru ipoteza nr. 2

[NUME_REDACTAT]

Bibliografie