Protectia Europeana a Drepturilor Omului Si a Minoritatilor Nationale

Cuprins:

INTRODUCERE……………………………………………………………………………………….3

1. DESCRIEREA EVENIMENTELOR…………………………………………………………..3

2. INFORMAȚII GENERALE………………………………………………………………………6

3. IMPACTUL EVENIMENTELOR……………………………………………………………….9

3.1. MĂSURI LEGISLATIVE……………………………………………………………………….10

3.3. ALTE INCIDENTE ÎMPOTRIVA ROMILOR…………………………………………….12

3.4. INCIDENTE ÎMPOTRIVA ALTOR MINORITĂȚI………………………………………13

CONCLUZII………………………………………………………………………………………………14

BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………………..16

Introducere

Deși subiectul principal al prezentului referat îl constituie evenimentele care îi privesc pe etnicii romi, unele informații fac referire și la alte grupuri minoritare. Acest lucru se datorează faptului că măsurile luate de guvernul italian ca răspuns la evenimente au fost înglobate simultan într-un pachet de măsuri care au afectat imigranții ilegali, iar atitudinea opiniei publice față de evenimentele în care au fost implicați romi s-a manifestat și în atacurile împotriva imigranților aparținând altor etnii.

Informații cu privire la aceste evenimente le-am cules apelând la Rețeaua Europeană de Combatere a Rasismului și Xenofobiei (RAXEN) cu cele douăzeci și șapte de puncte focale naționale (PFN), câte unul în fiecare stat membru.

Totuși trebuie menționat că este posibil ca unele aspecte să se fi modificat. De exemplu, unele dintre politicile anunțate de guvernul italian în timpul perioadei de raportare ar fi putut fi modificate sau retrase. Pe de altă parte, propunerea autorităților italiene de amprentare a tuturor romilor din Italia a fost făcută după data de 20 iunie 2008.

Descrierea evenimentelor

În seara zilei de 10 mai 2008, o tânără italiană, mamă a unui copil de șase luni, care locuia pe strada Principe di Napoli din districtul periferic Ponticelli al orașului Napoli, a găsit în apartamentul său o fată – identificată ulterior ca fiind o tânără în vârstă de 16 ani de etnie romă care locuia într-una din taberele din oraș – ținându-i în brațe copilul. Femeia a țipat și i-a smuls fetei copilul din brațe, iar fata a încercat să fugă. În timp ce fata cobora scările, a intervenit tatăl femeii care auzise strigătele de ajutor și a reușit să o prindă pe fată. În scurt timp, o mulțime de vecini s-a adunat la locul incidentului. Numai intervenția promptă a poliției a salvat-o pe intrusă din mâinile mulțimii care amenința să o linșeze. Curând după aceea, fata a fost acuzată de tentativă de răpire și violare de domiciliu și transferată într-un centru de corecție pentru minori din apropiere.

Judecătorul delegat cu efectuarea anchetelor preliminare (giudice per le indagini preliminary, GIP) de la Tribunalul pentru Minori a confirmat ulterior arestarea fetei, deținută la CPA din Nisida, după ce s-a aplicat măsura restrictivă custodia cautelare (detenție preventivă). Magistratul a confirmat acuzațiile. Potrivit presei, fata părăsise o comunitate din Monte Procida, unde locuia din 26 aprilie, după ce fusese arestată pentru furt.

A urmat imediat o reacție violentă împotriva romilor din cartierul Ponticelli, iar agenții de ordine au început să patruleze în zonă pentru a descuraja atacurile asupra taberelor de romi. La trei ore de la presupusa tentativă de răpire, aproximativ douăzeci de italieni care locuiau în Ponticelli au atacat un muncitor român care se întorcea de la serviciu; acesta a fost bătut și înjunghiat în umăr. De teama unor posibile atacuri împotriva lor, romii s-au organizat pentru a păzi barăcile și pentru a-i alerta pe ocupanți în cazul unui atac. În după amiaza zilei de 12 mai, trei tineri italieni au dat foc intrării unei tabere de romi din cartier, după ce au turnat benzină în jurul acesteia. Între timp grupuri mici de romi care locuiau în barăci izolate din cartier au început să le abandoneze, iar în noaptea dintre 12 și 13 mai persoane necunoscute au incendiat câteva dintre aceste barăci izolate. În zilele care au urmat presupusei tentative de răpire s-au desfășurat numeroase atacuri împotriva romilor.

În după amiaza zilei de 13 mai, un grup de aproximativ 300 – 400 de localnici în frunte cu femei au lansat un atac împotriva uneia dintre cele mai mari tabere de romi din cartier,

unde locuiau patruzeci și opt de familii de romi. Atacatorii au reușit să doboare gardul de fier folosind bâte de lemn și de fier. După ce au pătruns în tabără, aceștia au început să strige insulte și amenințări, au aruncat cu pietre în barăci și rulote și au răsturnat câteva mașini. Aproape simultan a fost incendiată o clădire abandonată în care până în urmă cu două zile locuiseră șase familii de romi. În două incidente petrecute în aceeași zi doi băieți romi au fost bătuți de o bandă de tineri italieni și a fost incendiată o furgonetă aparținând unei persoane de etnie romă. Două femei rome au fost hărțuite și alungate dintr-un supermarket aflat în apropierea uneia din taberele mari de romi, în timp ce acestea se aflau la cumpărături.

În aceeași zi, agenții de ordine au decis evacuarea taberelor mai mici și concentrarea rezidenților într-o tabără mai mare, cu un cordon de poliție în jur, pentru a fi mai bine protejați. În noaptea de 13 spre 14 mai o altă tabără din cartier a fost evacuată și șaizeci de persoane care locuiau în ea au fost mutate într-o școală situată în partea opusă a orașului. Alți romi și-au părăsit barăcile în grupuri mici de două-trei familii pentru a căuta adăpost în tabere din alte cartiere ale orașului sau la rude stabilite în alte localități. La data de 14 mai încă două grupuri de barăci abandonate au fost incendiate folosindu-se benzină și sticle incendiare. În scurt timp, barăcile au ars în aplauzele unei mulțimi de localnici care și-au arătat și dezaprobarea față de încercarea pompierilor de a stinge focul. Când cei câțiva romi rămași părăseau locul sub escorta poliției, mulțimea scanda: „am învins”, „afară, afară”, „trebuie să plecați cu toții”.

Un al treilea atac împotriva unei alte tabere de romi abandonate, comis de un grup de tineri localnici pe motociclete, a fost parțial zădărnicit de căderea ploii, în timp ce poliția a reușit să oprească atacatorii într-un un al patrulea loc. Până la 15 mai, toți rezidenții romi au fost obligați să părăsească taberele din Ponticelli și să se mute într-o școală și în tabere din alte cartiere. În aceeași zi, imaginile taberelor incendiate și chipurile îngrozite ale copiilor romi din furgonete care priveau cum le ard casele au ținut capul de afiș al buletinelor de știri și al ziarelor.

Unii administratori locali au afirmat că este posibil ca în spatele atacurilor să se fi aflat crima organizată (Camorra). Alți observatori ai ONG care au ajutat romii să își organizeze mutarea și au menținut legătura cu poliția și autoritățile municipale sunt de acord că este posibilă implicarea crimei organizate, dar au insistat că a existat un efort orchestrat din partea altor părți care au interese economice în zonă. În sprijinul acestor afirmații, ei scot în evidență faptul că zona în care erau așezate taberele era inclusă în programul de reabilitare urbană (PRU) aprobat de consiliul municipal, valoarea pre-finanțării fiind de 67 milioane EUR, cu condiția ca lucrările programului să înceapă înainte de și cel târziu la 4 august, în caz contrar pre-finanțarea ar fi fost retrasă. Ei susțin că prefectura orașului Napoli planificase deja evacuarea taberelor și demolarea barăcilor, pentru a face posibilă începerea lucrărilor de construcții în zona inclusă în PRU.

În declarația sa din 29 mai în fața Parlamentului, sub-secretarul de stat al Ministerului de Interne a condamnat fără rezerve violența și intoleranța față de romi și a reafirmat voința guvernului de a acționa ferm în scopul înlăturării cauzelor aflate la originea acestor manifestări de intoleranță. El a afirmat, de asemenea, că potrivit unui raport al secției de cercetare a departamentului de poliție din Napoli (DIGOS) înaintat autorității judiciare nu existau la acel moment dovezi privind implicarea „Camorra” în organizarea sau conducerea atacurilor, fără a exclude posibilitatea ca unele elemente infracționale locale să fi speculat situația pentru a-și întări prezența în teritoriu.

Informații generale

Districtul Ponticelli, denumit oficial Districtul 6 al municipiului Napoli, este situat în partea de est a orașului și are o populație rezidentă de 117 641 de locuitori, care include persoanele care au domiciliul permanent în acest municipiu. Districtul are o suprafață de aproximativ 19,28 km2, densitatea populației fiind de 6 102 locuitori pe km2, una dintre cele mai scăzute densități dintre cele zece districte ale municipiului Napoli (media pe municipiu fiind de 8 566 locuitori/km2). Cifrele nu includ grupurile de romi care locuiesc în barăci în acest district și care au fost cel mai grav afectate de izbucnirea violențelor împotriva romilor din zonă, în special deoarece majoritatea acestor romi, dacă nu toți, nu sunt înscriși în registrele de evidență a populației municipiului. Potrivit biroului local al Opera Nomadi, o organizație națională importantă care se ocupă de grupurile de romi, numărul romilor de cetățenie română este de aproximativ 400 – 500 în districtul estic al orașului Napoli și de circa 1 000 în tot municipiul, unde numărul aproximativ al romilor originari din Balcani care locuiesc aici se ridică la 1 500 – 1 600.

Conform informațiilor furnizate de ofițerul național de legătură pentru Italia al FRA provincia adăpostește circa 5 400 de romi originari atât din fosta Iugoslavie, care au sosit aici în anii '80, cât și din România, aceștia din urmă stabilindu-se după 2002. Taberele de romi neautorizate se află în districtele napolitane Ponticelli, Scampia, Poggioreale și Pianura, având aproximativ 2 000 de rezidenți. În districtul Ponticelli există șapte tabere neautorizate, unde trăiesc în total 600 de romi de cetățenie română. Orașele Giuliano, Caivano, Torre Annunziata, Acerra, Nola, San Giorgio, Casoria, Torre del Greco, Afragola-Casalnuovo adăpostesc, de asemenea, largi așezări rome. Potrivit ONL, relația dintre romi și locuitorii din zonă s-a înrăutățit treptat din cauza creșterii activității infracționale și deteriorării igienei publice.

Marea majoritate a grupurilor rome din Italia locuiesc în tabere „autorizate” sau „neautorizate”, acest lucru fiind valabil în special pentru romii provenind din România, care au intrat în Italia după ce în anul 2000 s-au eliminat vizele pentru țările din Europa Centrală și de Est iar în anul 2002 pentru Bulgaria și România. În municipiul Napoli există o singură tabără autorizată. În aceste tabere, deseori situate în apropierea șoselelor sau a liniilor de cale ferată sau în apropierea fabricilor, departe de centrul orașului, familiile rome locuiesc în rulote și barăci, de multe ori fără acces la apă potabilă sau energie electrică, gaze, drumuri de acces sau sisteme de canalizare. Situația în taberele neautorizate este înrăutățită de frecventele evacuări forțate ale rezidenților și distrugerea barăcilor în urma protestelor locuitorilor din districtele în care sunt situate aceste tabere. Evacuările forțate sunt de multe ori însoțite de expulzarea locuitorilor acestor tabere, care nu dețin forme legale de ședere în țară.

Politica de a oferi populațiilor de romi posibilitatea de a locui în tabere se bazează pe considerentul că aceste populații sunt nomade și, ca atare, se mută frecvent dintr-un teritoriu în altul. Această convingere este în opoziție cu nevoile și preferințele exprimate de majoritatea romilor atunci când au fost consultați în privința acestui subiect. Un sondaj recent a constatat că 75% dintre cei intervievați locuiesc în actuala locație de cel puțin patru ani și că durata medie de ședere într-o tabără este de 7,5 ani. Cu toate acestea, politica autorităților locale de înființare a taberelor pentru romi continuă. În majoritatea cazurilor, persoanele evacuate din taberele neautorizate fie se adăpostesc sub podurile autostrăzilor, unde pot ajunge să își construiască barăci, transformând treptat zona în tabără neautorizată, fie locuiesc temporar la rudele din taberele neevacuate. Un grup restrâns dintre cei evacuați din districtul Ponticelli în luna mai 2008 a fost mutat într-o școală abandonată, iar ceilalți au fost escortați de agenții de ordine la alte tabere apropiate, situate în afara cartierului.

Condițiile sanitare din taberele de romi sunt foarte precare. De multe ori, aceste tabere sunt situate în apropierea gropilor de gunoi sau, uneori, direct pe locul unor foste gropi de gunoi. În majoritatea orașelor, accesul romilor la serviciile sanitare este asigurat de societatea civilă și de organizațiile de voluntari. Probleme similare celor din sectorul sanitar se întâlnesc și în ceea ce privește educația: accesul limitat la serviciile publice de educație și faptul că inițiativele care încearcă să satisfacă nevoile educaționale ale copiilor care locuiesc în taberele din district provin din sectorul voluntar.

Districtul Ponticelli înregistrează un nivel mai scăzut în ceea ce privește ocuparea forței de muncă (22,99%) și un nivel mai ridicat al șomajului (39,95%) decât media pe municipiu (29,28% și, respectiv, 31,39%), dar aceste cifre nu includ romii. În urma anchetei realizate de Soleterre/Axis Market Research, privind romii din Italia, s-a constatat că 61% din romi au un loc de muncă și că numai 2% recurg la cerșit. Ocupațiile tradiționale ale romilor italieni – cum ar fi colectarea metalelor pentru reciclare sau creșterea cailor – sunt de multă vreme în criză, excepție făcând parcurile de distracții conduse în special de grupurile de sinti. Grupurile de romi din regiunea balcanică se confruntă cu și mai multe dificultăți în găsirea unui loc de muncă.

Ostilitatea împotriva populațiilor de romi nu constituie un fenomen recent în Italia și nu se limitează doar la zona Ponticelli. În acest cartier, ca în multe alte zone în care există tabere de romi, relațiile cu alte etnii sunt deseori dificile și tensionate. În zilele care au urmat evenimentelor din Ponticelli, locuitorii cartierului au declarat că furturile și alte infracțiuni minore au condus la sporirea tensiunii sociale și, din acest motiv, romii ar trebui obligați să părăsească zona. Compunerile scrise de elevi ai școlilor din Ponticelli reflectă puternice stereotipii împotriva romilor, precum și ostilitate și îngrijorare față de prezența acestora în cartier.

Nu există nicio dovadă că autoritățile locale au luat măsuri semnificative pentru prevenirea problemelor create în legătură cu taberele de romi. Taberele neautorizate de romi au fost „tolerate” de autoritățile locale și nu există dovada vreunei încercări de îmbunătățire a condițiilor de viață, nici în taberele autorizate, nici în cele neautorizate situate în Napoli, în perioada premergătoare evenimentelor.

În anii anteriori și lunile anterioare avuseseră loc evenimente similare în Napoli și în alte zone din Italia. Numai cu o lună înaintea atacurilor violente din Ponticelli, în Giugliano, un orășel din apropiere de Napoli, doi băieți au fugit temporar de acasă. Rapid s-a răspândit zvonul că au fost răpiți de romi. Doi bărbați au organizat o incursiune de pedepsire a romilor care locuiau într-o tabără apropiată. Poliția a intervenit la timp, oprindu-i, iar la scurt timp după aceea cei doi băieți au fost găsiți jucându-se într-un parc de distracții. În anul 2005, într-un alt sat de lângă Napoli (Ercolano), un grup de tineri au atacat o tabără de romi, au turnat benzină în câteva barăci și au încercat să le dea foc. Toți locuitorii taberei au fost salvați, iar atacatorii au fost imediat arestați.

La nivel național, în ultimul an, mai multe cazuri de infracțiuni comise fie de romi, fie de cetățeni români au stârnit valuri de xenofobie din partea societății civile, a presei și a politicienilor. Cele mai grave episoade au fost uciderea unei tinere italience de către un rom român în noiembrie 2007 și moartea unei tinere italience rănite în metroul din Roma de o tânără româncă. Cu un an înainte a avut loc un accident de mașină provocat de un tânăr rom aflat sub influența alcoolului, accident care a cauzat moartea a trei băieți și a unei fete. Toate aceste cazuri au dat naștere unor serioase controverse în ceea ce privește prezența romilor în Italia și unui val de reacții împotriva romilor, inclusiv incendierea taberei în care locuia șoferul care a provocat accidentul, după ce locuitorii de acolo evacuaseră zona în două ore de la accident.

Trebuie remarcat că, în unele cazuri, simpla prezență a unei tabere în zonă poate stârni atacuri violente împotriva romilor. La 21 decembrie 2006, un marș de protest împotriva unei tabere de romi de lângă Milano s-a sfârșit cu incendierea acesteia. Dintre cele cincisprezece persoane acuzate în acest caz, două erau consilieri municipali. În noaptea de 19 spre 20 septembrie 2007, aproximativ patruzeci de persoane mascate și înarmate cu cocteiluri Molotov, pietre și lanțuri au încercat să atace o tabără de romi din Roma. Singura persoană arestată pentru acest atac a declarat că este membru al unui comitet cetățenesc ad hoc, care protestează împotriva prezenței romilor în cartier.

Impactul evenimentelor

Sistemul juridic italian asigură un cadru de garanții pentru protejarea, în totalitate și în mod extensiv, a drepturilor fundamentale ale persoanelor, în baza principiului nediscriminării consacrat prin Constituția țării. Decretul legislativ nr. 215 din 9 iulie 2003 transpune Directiva 2000/43/CE a Uniunii Europene privind egalitatea rasială, care prevede protecția legală împotriva discriminării pe motive de rasă sau de origine etnică, în completarea legislației existente. Organismul italian pentru egalitatea de șanse, Biroul Național împotriva Discriminării rasiale UNAR (Ufficio Nazionale Antidiscriminazioni Razziali) a fost înființat în noiembrie 2004, cu misiunea de a combate și înregistra orice acte de discriminare și de a sprijini victimele în cadrul procedurilor juridice și administrative. UNAR operează o linie telefonică gratuită, în mai multe limbi, cu numărul 800. 90.10.10, prin care se înregistrează plângeri și se asigură sprijin victimelor. În anul 2007, UNAR a primit aproximativ 8 000 de apeluri telefonice, inclusiv cazuri de discriminare pentru care s-au instituit proceduri. Cu toate acestea, UNAR nu a putut furniza COSPE, punctul focal național din Italia al RAXEN, informații cu privire la impactul evenimentelor din Ponticelli.

Măsuri legislative

Înainte de evenimentele din Ponticelli, guvernul își anunțase intenția de a aborda infracționalitatea printr-un „pachet de siguranță” complet, care includea măsuri de facilitare a deportării imigranților fără forme legale și scoaterea în afara legii a trecerii frauduloase a frontierei. Guvernul a anunțat apoi intenția de a utiliza forța armată în activitățile de menținere a ordinii în orașe, de a reglementa intrarea în țară a romilor și a românilor prin suspendarea temporară a Acordului Schengen și de a demola toate taberele de romi neautorizate, locuitorii acestora urmând a fi deportați. La 23 iulie 2008, Senatul italian a aprobat decretul privind pachetul de siguranță, care a fost transformat în lege.

În urma evenimentelor din Ponticelli, dezbaterea politică pe tema pachetului de siguranță propus de guvern s-a intensificat, iar măsurile legislative propuse și-au extins conținutul, determinând guvernul să le împartă în patru instrumente legislative distincte: o propunere de lege, un decret și trei decrete legislative aprobate de Consiliul de Miniștri în ședința care a avut loc la 21 mai, la Napoli. Decretul, care prin natura sa a intrat în vigoare odată cu aprobarea de către Consiliul de Miniștri și publicarea în Monitorul Oficial, prevede ca expulzarea unui imigrant ilegal, provenind atât din interiorul, cât și din exteriorul UE, să se poată face la ordinul unui Giudice di Pace (judecător de pace). În cazul în care imigrantul nu părăsește țara în urma ordinului de expulzare emis de judecător, acesta riscă închisoare de la unu la patru ani; închirierea unei locuințe unui imigrant ilegal conduce, conform decretului, la confiscarea locuinței și la o pedeapsă cu închisoarea de până la trei ani.

De asemenea, decretul introduce o circumstanță agravantă nouă și generală pentru situația în care o infracțiune „este comisă de o persoană care locuiește ilegal pe teritoriul statului”, care se va aplica inclusiv cetățenilor UE. Pedeapsa pentru imigranții rezidenți ilegali găsiți vinovați de o infracțiune se majorează cu o treime. Decretul conferă mai multe puteri primarilor orașelor în vederea prevenirii și eliminării pericolelor la adresa siguranței publice și securității urbane, precum și poliției municipale sau administrative în ceea ce privește intervențiile în timpul comiterii unei infracțiuni.

Noua legislație scoate în afara legii trecerea frauduloasă a frontierei (imigrație ilegală), pedepsită cu închisoare de la șase luni până la patru ani, și introduce proceduri rapide de urmărire pentru infracțiunile legate de imigrație. Detenția imigranților ilegali în „centre de identificare și expulzare” se va prelungi de la maxim șaizeci de zile în prezent, până la optsprezece luni. Folosirea copiilor la cerșit va deveni infracțiune, pedepsită cu închisoare până la trei ani și pierderea drepturilor sau autorității parentale. Se prevede, de asemenea, ca înregistrarea în registrul municipal să fie condiționată de respectarea de către apartamentul sau casa respectivă a unui standard sanitar, condiție care nu se aplică cetățenilor italieni sau din Uniunea Europeană.

La 14 mai, primarul orașului Milano a anunțat numirea prefectului orașului în funcția de comisar extraordinar pentru „situația de urgență privind romii". Ca rezultat al acestui demers, Ministrul de Interne a numit comisari extraordinari în Lazio (Roma), Lombardia (Milano) și în Campania (Napoli), iar la 26 mai decretul referitor la aceste măsuri a fost publicat în Monitorul Oficial. Rolul acestor comisari este de a coordona monitorizarea, cartarea, reabilitarea și evacuarea, dacă este necesar, a taberelor de romi și înființarea altora noi.

Consiliul de Miniștri întrunit la 21 mai la Napoli a declarat stare de urgență până la 31 mai în regiunile Campania, Lazio și Lombardia. În plus, prefecții orașelor Napoli, Roma și Milano au fost învestiți cu puteri speciale, pentru a gestiona starea de urgență în colaborare cu primarii, autoritățile locale și organizațiile non-guvernamentale. Prefectul orașului Napoli a subliniat nevoia accelerării procesului decizional în ceea ce privește imigrația, cerând, totodată, deschiderea unui dialog cu alte instituții, autorități, reprezentanți ai comunităților de romi și ai societății civile. Prefectul a propus un pachet de măsuri care include un recensământ al romilor, îmbunătățiri aduse taberelor autorizate, eliminarea progresivă a taberelor ilegale, reîmpărțirea romilor în grupuri mici în regiune, precum și promovarea integrării și a proiectelor de incluziune socială.

La 26 mai, Ministrul de Interne și-a anunțat intenția de a începe cartarea taberelor de romi și de a efectua un recensământ al locuitorilor acestora. Prima acțiune de acest gen a avut loc în suburbiile orașului Milano, la 6 iunie, când aproximativ șaptezeci de agenți de ordine (poliția statului și poliția municipală împreună cu Carabinieri) au făcut o incursiune într-o tabără neautorizată și au percheziționat toate locuințele și treizeci și cinci de rezidenți, toți romi italieni. Totuși, asociația Opera Nomadi, precum și partidele din opoziție, organizațiile non-guvernamentale și sindicatul CGIL au criticat această inițiativă.

În timpul unei întâlniri la Prefectura orașului Milano, care a avut loc la 17 iunie, Ministrul de Interne a declarat că prefecții vor închide taberele autorizate care nu dispun de utilitățile de bază, de exemplu apă potabilă sau energie electrică. Singurii având permisiunea de a se stabili în tabere autorizate vor fi romii italieni și grupurile de sinti, în timp ce romilor străini li se va permite să utilizeze tabere de tranzit pentru o perioadă de cel mult trei luni.

Alte incidente împotriva romilor

În multe orașe au existat cazuri de agresiune verbală și fizică împotriva romilor și a românilor. La Milano, Genova, Viareggio, Trento, Asti și Bologna, grupuri de cetățeni au protestat împotriva prezenței taberelor de romi în cartierele în care locuiesc. În Pisa, un tânăr rom a fost atacat și bătut, fără niciun motiv aparent.

La Milano, o sticlă incendiară a fost aruncată asupra unui magazin abandonat, folosit ca loc de dormit de doi copii romi.În luna mai un copil rom a fost bătut și insultat de patru copii italieni. Agresorii i-au adresat insulte, spunându-i: „român împuțit și scârbos, să pleci din Italia”. La secția de maternitate a unui spital din Pisa, câteva femei au refuzat să stea în aceeași încăpere cu o femeie de etnie romă aflată în travaliu, asistentele fiind nevoite să-i găsească acesteia al loc. O tânără de etnie romă, în vârstă de șaisprezece ani, însărcinată în luna a șasea, a fost insultată și bătută, în timp ce cerșea pe plaja de la Rimini, de un bărbat care a lovit-o în spate. Din fericire, incidentul nu a afectat sarcina femeii. Ulterior, acest incident a fost făcut public de activiștii organizației de sprijinire a romilor Gruppo

Asociația Sucar-Drom a raportat mai multe cazuri de intoleranță și violență rasistă, care au avut loc în diferite orașe față de grupele de romi și sinti. În Brescia, o fetiță romă a fost insultată la școală, iar la Mantova a fost atacată locuința unei familii de romi. O altă asociație, Gruppo Everyone, a raportat un act de agresiune care a avut loc la 17 iunie împotriva unei fetițe rome și a tatălui ei, misionar al Bisericii Creștin-Evanghelice Penticostale, care a fost bătut, la 20 iunie, la Milano, de doi agenți de poliție în uniformă.

În localitatea Novara, două persoane necunoscute care mergeau cu motocicleta au aruncat patru bombe incendiare asupra unei tabere de romi, provocând daune materiale. Poliția a afirmat că atacul ar fi putut avea legătură cu o controversă publică din oraș privind mutarea populației rome locale într-o altă zonă.

La scurt timp după atacurile din cartierul Ponticelli din Napoli, în unele tabere autorizate din jurul Romei rezidenții au organizat patrule de noapte voluntare, pentru a păzi taberele.

Profesorii de la o școală secundară de la periferia orașului Milano au scris o scrisoare către Ministrul Educației, denunțând atmosfera de intimidare și violență împotriva elevilor romi din școala respectivă. Profesorii au arătat că elevii romi sunt ținta insultelor și amenințărilor rasiste din partea colegilor lor de alte etnii și, în consecință, mulți dintre ei au abandonat școala.

Incidente împotriva altor minorități

În atmosfera de xenofobie și rasism creată în această perioadă au fost implicate și minorități de altă etnie decât cea romă.

La 14 mai, un mecanic de locomotivă a fost acuzat de o femeie de origine ghaneză de abuz de putere, violență, daune materiale și agresiune fizică. Potrivit declarațiilor femeii și ale martorilor aflați la fața locului, mecanicul i-a aruncat acesteia bagajele din tren cu o stație înainte de cea la care trebuia să coboare, a împins-o și a insultat-o. În orașul Civitavecchia un cetățean senegalez a fost atacat, fără niciun motiv aparent, de două femei și un bărbat. Poliția i-a acuzat de discriminare, vătămare, amenințare și insulte rasiste.

În mai multe orașe a circulat un afiș cu caracter rasist, în care scria că „sezonul de vânătoare a fost declarat deschis” pentru următoarele „specii migratoare – albanezi, kosovari, talibani, țigani, în general cetățeni din afara UE”. Autoritățile orașelor respective au condamnat acest afiș și și-au anunțat intenția de a iniția acțiuni în instanță.

Un dansator albanez, vedetă de televiziune, a fost atacat și bătut în școala sa de persoane necunoscute care i-au strigat „albanez împuțit, o să te trimitem înapoi în Albania".

La 24 mai, într-un cartier al Romei cu densitate mare de străini, un grup de cincisprezece-douăzeci de persoane care purtau măști și erau înarmate cu bâte și răngi, au atacat trei magazine ale unor imigranți din India și Bangladesh. Atacatorii au spart vitrinele, bunurile și mobilierul din magazine, rănind un client dintr-un magazin. Agresorii au strigat „Bastarzilor, plecați de aici”. Toate partidele politice au condamnat atacul ca având caracter xenofob. A doua zi, rezidenți italieni și străini din acea zonă au organizat marșuri împotriva rasismului.

În orășelul Altopascio din provincia Lucca, ghereta de kebab a unui cetățean turc a fost grav avariată de cinci sticle incendiare aruncate noaptea de persoane necunoscute. După cercetările inițiale, poliția a afirmat că incendierea ar fi putut avea o motivație xenofobă.

Concluzii

Evenimentele care s-au petrecut în Italia reflectă problemele mai complexe cu care se confruntă comunitățile de romi din Europa. În ciuda măsurilor și politicilor statelor membre și ale Comisiei Europene de promovare a integrării și incluziunii romilor pe tot teritoriul Uniunii Europene și în ciuda eforturilor Consiliului Europei și ale altor organizații internaționale, implementarea acestora înaintează lent. Așa cum au subliniat, în mod repetat, rapoartele anterioare ale agenției, grupurile de romi, de sinti și travellers sunt cele mai vulnerabile grupuri din Europa, care se confruntă cu probleme precum condiții de locuit precare și izolate, discriminare și evacuări forțate în mai mult de jumătate din statele membre ale UE. Discriminarea sistematică împotriva romilor este prezentă și în ceea ce privește accesul la locurile de muncă, precum și în domeniul sănătății și educației. Cu toate acestea, chiar și fără această povară suplimentară a discriminării, condițiile extrem de precare de locuit ale romilor îngreunează progresul în celelalte sfere ale vieții sociale.

Este semnificativ că atât de multe tabere de romi din zonele în care au avut loc incidente în Italia erau tabere neautorizate. Este așadar important, ca măsură de urgență, ca în toate statele membre taberele neautorizate să fie înlocuite cât mai rapid cu locații autorizate, dotate cu facilitățile de igienă corespunzătoare care să asigure apă, canalizare, energie electrică și acces la transportul public. Totuși, pe tot teritoriul Uniunii Europene există situații în care autoritățile locale nu reușesc să sprijine grupurile de romi în îmbunătățirea condițiilor lor de locuit. Așa cum a declarat Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, „Neintegrarea și ostilitățile cu care se confruntă romii din multe state europene în zilele noastre își au originea în acțiunea sau lipsa de acțiune a autorităților regionale sau locale, în ciuda faptului că, în virtutea legislației și standardelor privind drepturile omului, acestea au aceleași obligații ca și autoritățile centrale”.

Evenimentele din Ponticelli demonstrează că protecția drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană impune ca guvernele să-și îndeplinească obligația de a respecta, apăra și promova drepturile fundamentale nu numai prin prevederea unor legi de protecție necesare, ci și prin asigurarea punerii efective în practică a acestor legi de către autoritățile publice la nivel național, regional și local.

Directiva 2000/43/CE din 29 iunie 2000 privind egalitatea rasială prevede protecția împotriva discriminării, dar în mod clar situația multor grupuri de romi și travellers din Uniunea Europeană arată că această protecție nu este suficientă. Atingerea obiectivului privind egalitatea de tratament necesită angajamente politice puternice și acțiuni urgente la fața locului, în contextul unei abordări globale, prin dezvoltarea de strategii, politici și măsuri pe termen lung pentru toate sferele vieții sociale.

Bibliografie:

B. Coscia (2008) „Voleva rapire una bimba’. Una rom rischia il linciaggio”, în: Corriere della Sera (12.05.2008), p. 18; F. Milone (2008) „La rom ruba una neonata”, în: La Stampa (12.05.2008), p. 6.

B. Coscia (2008) „Voleva rapire una bimba’. Una rom rischia il linciaggio”, în: Corriere della Sera (12.05.2008), p. 18; F. Milone (2008) „La rom ruba una neonata”, în: La Stampa (12.05.2008), p. 6.

„Napoli vendetta anti-rom ‘Via chi rapisce i bambini’’, în: Corriere della Sera (13.05.2008).

I. De Arcangelis (2008) „Napoli, è assalto ai campi nomadi”, în: La Repubblica (14.05.2008), p. 11.

„Napoli, spranghe e molotov contro i nomadi”, în: Corriere della Sera (14.05.2008);

M. Solani (2008): „Molotov e spranghe, vendetta contro il campo nomadi”, în: L’Unità, (14.05.2008).

F. Saudino (2008): „Ordinarie emergenze partenopee” în: OsservAzione – Centro di ricerca azione contro la discriminazione dei rom e sinti; http://www.osservazione.org/index.html (20.06.2008).

G. Fasano (2008) „La fuga dei rom dai campi sotto assedio”. în: Corriere della Sera (15.05.2008), p. 2.

I. De Arcangelis (2008) „Napoli, ancora roghi contro i rom ‘La camorra dietro agli assalti’’, în: La Repubblica (15.05.2008), p. 11.

D. Pizzuti (2008): „I vespri napoletani di Ponticelli” în: OsservAzione – Centro di ricerca azione contro la discriminazione dei rom e sinti; http://www.osservazione.org/index.html (20.06.2008).

Declarația sub-secretarului de stat al Ministerului de Interne cu privire la actele de violență împotriva romilor din Napoli de la 29 mai 2008.

Comune di Napoli http://www.comune.napoli.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/60 (20.06.2008).

F. Saudino (2008): „Ordinarie emergenze partenopee” în: OsservAzione – Centro di ricerca azione contro la discriminazione dei rom e sinti; http://www.osservazione.org/index.html (20.06.2008).

C. Mustacchio (2008) „Sicurezza, Bucarest stoppa Maroni “Norme xenofobe”, în: Liberazione (13.05.2008).

Italia/ Decret lege nr. 92 (23.05.2008). Acest gen de decret este o „măsură necesară și urgentă” aprobată de guvern și care intră în vigoare imediat după aprobare și publicare și rămâne în vigoare timp de maxim 60 de zile, perioadă în care trebuie transformat în lege sau își pierde valabilitatea.

F. Sarzanini (2008) „Un commissario per l’emergenza rom”, în: Corriere della Sera (14.05.2008).

R. Miliacca (2008) „Via la casa al clandestino in affitto”, în: Italia Oggi (22.05.2008), p. 6; L. Milella (2008) „‘Alt ai bimbi mendicanti arresto per i clandestini e nascerà la banca del DNA”, în: La Repubblica (22.05.2008), p. 3; S. Mastrantonio (2008) „‘Banca dati del DNA e giro di vite sull’accattonaggio”, în: Quotidiano Nazionale (22.05.2008), p. 6; M. Ludovico (2008) „‘Contro l’immigrazione clandestina più poteri ai sindaci”, în: Il Sole 24 Ore (22.05.2008), p. 7.

Italia / Decreto del Presidente del Consiglio dei Ministri (21.05.2008)

M. Ludovico (2008) ‘Frattini fondi UE per l’integrazione dei rom in Italai’, în: Il Sole 24 Ore (27.05.2008), p. 33.

D. Carlucci (2008) ‘Milano, blitz all´alba al campo rom "Schedati come al tempo fascista"’, în: La Repubblica (07.06.2008).

‘In Italia la musica è cambiata. DNA per i rom e chiusura dei campi’, în: Quotidiano Nazionale(17.06.2008), p. 8.

Agenția Europeană pentru Drepturi Fundamentale Raportul anual 2008.