Protecția Datelor în Societatea Contemporană

=== 9b4057ae62031ed242b282b3494c3eb689214165_120777_1 ===

UNIVERSITATEA …………………

FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE

SPECIALIZAREA: MASTER MANAGEMENTUL SECURITĂȚII ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ

REFERAT

Coordonator științific:

Prof. univ. dr. /alt grad

NUME:

Prenume :

Absolvent :

NUME

Prenume

…………., 2018

UNIVERSITATEA …………………

FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE

SPECIALIZAREA: MASTER MANAGEMENTUL SECURITĂȚII ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ

REFERAT

Titlu: ,,Protecția datelor în societatea contemporană ´´

Coordonator științific:

Prof. univ. dr. /alt grad didactic

NUME:

Prenume :

Absolvent :

NUME

Prenume

București , 2017

Pagina de gardă

CUPRINS

§Cuprins………………………………………………………………………………………………..4

§Introducere………………………………………………………………………………………….5

§Capitolul I.Considerații teoretice…………………………………………………………..5

1.1. Informații sensibile și clasificate-reglementare …………………………5

1.2. Conceptul de supraveghere………………………………………………………………7

§Capitolul II.Scurt istoric supravegherea în România…………………………..8

§ Capitolul III. Studiu de caz……………………………………………………….……….9

Concluzii………………………………………………………………………………………………11

Bibliografie…………………………………………………………………………………………..12

,,Protecția datelor în societatea contemporană ´´

§INTRODUCERE

Prezentul studiu propune o nouă abordare sintetizată în arealul teoretic, într-o manieră critică, asupra percepției fenomenului de protejare a datelor în societatea contemporană, atât în România cât și în state cu tradiție în ceea ce privește democrația Constituțională. . Intervenirea autorităților publice în exercitarea dreptului la respectarea vieții private și a corespondenței se realizează conform legii și în situații care privesc, printre altele, apărarea securității naționale sau siguranța publică. Supravegherea nu poate fi strictă și nici nu are ca rezultat întotdeauna o mobilizare ideological totală. Autoritarismul nu vizează anularea totală a pluralității practicilor sociale și culturale ci doar asigurarea ordinii publice exterioare și a unanimității de fațadă. Agreează indiferența și apatia masei de cetățeni. Ne propunem să realizăm această cercetare pornind de la demersurile istorice pentru o democrație parlamentară până la analiza de studiu de caz.

§CAPITOLUL I.CONSIDERAȚII TEORETICE

Informații sensibile și clasificate

Informații publice sunt informații care sunt deja înregistrate ca, sau cunoscute ca fiind, publice Părerile sunt împărțite în literatura de specialitate. În timp ce unii autori susțin că în ceea ce privește guvernul și organizațiile private, accesul sau eliberarea unor astfel de informații pot fi solicitate de către orice cetățean, și există adesea proceduri formale stabilite despre modul în care să se procedeze în astfel de cazuri, alții susțin că doar anumite tipuri de cetățeni pot accesa un anume set de date.

Spre exemplu, legislația română incriminează prin articolul 227 Cod Penal și prin legi speciale atingerea adusă domiciliului și vieții private, ca urmare a implementării la nivel intern a legislației europene în domeniu.

´´ Art. 227 (1) Divulgarea, fără drept, a unor date sau informații privind viața privată a unei persoane, de natură să aducă un prejudiciu unei persoane, de către acela care a luat cunoștință despre acestea în virtutea profesiei ori funcției și care are obligația păstrării confidențialității cu privire la aceste date, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.(2) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Legea nr. 677/2001 detaliază sfera de reglementare asupra ´´ prelucrărilor de date cu caracter personal, efectuate, în tot sau în parte, prin mijloace automate, precum și prelucrării prin alte mijloace decât cele automate a datelor cu caracter personal care fac parte dintr-un sistem de evidență sau care sunt destinate să fie incluse într-un asemenea sistem.´´ Astfel, datele sunt prelucrate doar în interes legitim, prelucrate cu bună-credință, se aplică atât operatorilor, cât și celor care prelucrează datele în scop artistic sau jurnalistic. Sancțiunile contravenționale prevăzute pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 677- sunt repreuentate de amenzi de la 10.000.000, la 250.000.000 lei vechi. Spre deosebire de informațiile publice, informațiile sensibile sunt informațiile sau datele care pot determina pierderea avantajului sau a nivelului de securitate (divulgări) datorită unor persoane care au un nivel de încredere redus și/sau intenții ostile sau indecise. Accesibilitatea înregistrărilor publice deținute de guvern este o parte importantă a transparenței guvernamentale, a responsabilității față de cetățenii săi, precum și a valorilor democrației Evidențele publice se pot referi în continuare la informații despre persoane identificabile care nu sunt considerate confidențiale, inclusiv, dar fără a se limita la: înregistrări ale recensământului, cazier, înregistrări infracționale, și înregistrarea alegătorilor. Există situații în care eliberarea de informații cu caracter personal ar putea avea un efect negativ asupra proprietarului său. De exemplu, o persoană care încearcă să evite un urmăritor va fi înclinată să restricționeze și mai mult accesul la astfel de informații cu caracter personal. Mai mult decât atât, CNP-ul unei persoane sau CI, datele cărților de credit, precum și alte informații financiare, pot fi considerate ca fiind private dacă divulgarea lor ar putea duce la infracțiuni, cum ar fi furtul de identitate sau frauda.De altfel, după unii autori mai existră și un al treilea tip de clasificare care implică mediul de afaceri.Acestea include informații de afaceri care nu sunt supuse protecției speciale și pot fi partajate în mod curent cu oricine în interiorul sau în afara afacerii.Sfera marketingului profită de detaliile personale ale unui posibil cumpărător pentru a-și plasa produsele.Există dezavantaje în acest proces, doar parțial protejat de norme legale, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice. Pierderea, folosirea eronată, modificarea sau accesul ncautorizat la informațiile sensibile pot afecta în mod negativ confidențialitatea sau bunăstarea unei persoane, secretele comerciale ale unei afaceri, sau chiar securitatea sau afacerile interne sau externe ale unei națiuni, în funcție de nivelul de confidențialitate și natura informației. Informațiile confidențiale sunt utilizate într-un sens general pentru a desemna informații sensibile a căror acces este supus unor restricții, și se pot referi la informații despre o persoană dar și la unele informații despre o afacere.Unele tipuri de informații private, inclusiv înregistrări ale sănătății unei persoane, educația și locul de muncă, pot fi protejate de legile privind confidențialitatea. Dezvăluirea neautorizată a informațiilor private pot face făptuitorul răspunzătoare prin căile de atac civile și pot face obiectul unor sancțiuni penale, în unele cazuri.

Conceptul de supraveghere

Un raport al Adunării Generală a Națiunilor Unite prezintă o serie de bune practici, identificate în diverse țări de pe glob, menite să asigure un grad înalt de performanță a serviciilor de informații și, complementar, de răspundere și bună conduită în raport cu cetățenii. Enumerăm aici câteva din elementele pe care un cadru legal solid pentru funcționarea serviciilor ar trebui să le reunească. Conform Jhones & Flaxman(2015), cadrul de acțiune al serviciilor de informații, concret spus cazurile în care acestea pot acționa, necesită o definire strictă și precisă în legislația accesibilă publicului și trebuie să fie limitat strict la protejarea intereselor de securitate națională. De asemenea, securitatea națională trebuie clar definită în legislație, iar toate posibilele amenințări la adresa siguranței naționale care cad în responsabilitatea serviciilor trebuie enumerate. Raportul Națiunilor Unite indică acesta ca fiind unul din principalele instrumentele pentru a asigura că activitățile serviciilor nu pot ajunge să dezechilibreze ordinea Constitutională. Având în vedere acestea, ne orientăm spre sugestia lui Hijmans(2016), conform căreia competențele și puterile serviciilor trebuie definite în legislația națională în mod clar și exhaustiv. Aceasta este o garanție fundamentală a statului de drept și aduce un element de transparență în activitățile serviciilor, fără însă a periclita caracterul secret al serviciilor.În literatura de specialitate se atrage adesea atenția asupra “pericolului ca serviciile și membri ai executivuluisă abuzeze de aceste puteri speciale”, prin urmare“pot intimida oponenții guvernării, pot manipula în scopul de a influența deciziile .

§CAPITOLUL II.SCURT ISTORIC -SUPRAVEGHEREA ÎN ROMÂNIA

Totalitarismul a adus încălcarea masivă a drepturilor omului în rândul populației . Utilizarea psihiatriei în perioada comunismului ca armă politică este odioasă atât prin însuși faptul că a existat, cât mai ales pentru că în Romania, ca și în U.R.S.S. (având în modelul sovietic premise teoretice și o practică bine pusă la punct), abuzul de acest tip a fost organizat de către stat care, prin aceasta, a devenit o adevarata "organizație criminală", implicand funcționari oficiali, activisti de partid, organe represive ale statului, inclusiv personalul medical în calitate oficială. Reglementarile legale – publice: Decretul nr. 12 din 1965, Decretul nr. 313 din 14 octombrie 1980, privind asistența bolnavilor psihici periculoși, Legea nr. 3 din 6 iulie 1978, privind asigurarea sănătății populației, art. 108 si Codul Penal din 1968 (care prevedea la art. 114 internarea "până la vindecare" a persoanelor care comiseseră deja fapte ce cadeau sub incidența legii) sau secrete și inaccesibile populației: Directivele PCR și ordinele interne ale Securității care prevedeau "asanarea socială a populației",

România de astăzi este o democrație modernă, cu servicii de informații și contrainformații de tip occidental, compatibile cn statutul României de membru al NATO și al Uniunii Europene. O nouă generație de intelectuali români se străduiește acum să dărâme ultimele bariere ridicate de comuniști între România și restul lumii, precum și între romani, și să dea țării o nouă identitate națională. în această nouă Românie. Serviciul român de spionaj s-a numit Direcția de informații Externe până în 1973, când a devenit Departamentul de Informații Externe, constituit prin Decretul prezidențial nr. 363 din 23 iunie 1973.

§ CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ

Edward Snowden este un exemplu de intern al serviciilor de informații care a depășit granița dintre legal și illegal. Istoricul profesional al acestuia este remarcabil. În 2013, deținea funcția de agent secret în cadrul CIA și NSA, unde îi era permis în interes de serviciu, accesul la informații de spionare și supraveghere a serviciilor de internet. Actul de înaltă trădare, așa cum a fost numit mai târziu, a fost pus în aplicare prin dezvăluirea informațiilor cu character secret la care avea acces unui journalist al publicației The Guardian. După recunoașterea publică a acestui episod, Edward Snowden a devenit un fugar . Stabilit în China, apoi în Rusia, acesta a cerut azil politic la peste 20 de țări, dar statutul său de urmărit international pentru înaltă trădare l-a împiedicat să-l obțină. În momentul de față, acesta are rol de avertizor de integritate, ocupație ce a dat de gândit opiniei publice în ceea ce privește reformarea serviciilor de securitate, Laureații Nobelului au transmis un mesaj președintelui Obama privind acest caz. Mai mult de 500 dintre cei mai importanți autori ai lumii au avertizat că amploarea supravegherii în masă dezvăluită de Snowden a subminat democrația și drepturile fundamentale ale omului în întreaga lume: "În gândurile lor și în mediile și comunicațiile lor personale, toți oamenii au dreptul să rămână nevăzuți și fără probleme . ´´ Supravegherea de către state și corporații a făcut acest drept de bază "nul și neavenit", au adăugat aceștia.În ultimele zile ale administrației Obama, fostul director al CIA, Michael Morell, a sugerat că Rusia ar trebui să extrădeze Snowden în Statele Unite ca un "cadou" pentru Donald Trump. Comentariul a atras critici dure de la Ministerul rus de Externe și a fost descris ca o "ideologie a trădării" de către purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus Maria Zakharova. Zakharova a adăugat că lui Snowden i s-a acordat o prelungire a șederii sale până în 2020.

CONCLUZII

Terorismul este o amenințare majoră a societății moderne. Acesta este în strânsă legătură cu evoluarea rapidă a tehnologiei și reprezintă cel mai important fapt de evitat, urmărit de Guvern prin supravegherea cetățenilor. Evenimentele de la 11 septembrie sunt doar un rezultat al unui vid legislativ, respectiv implementarea unor măsuri defensive împotriva eventualelor atacuri teroriste . După atacul din septembrie 2011, s-a decis a se lua măsuri din punct de vedere legislativ. SUA a implementat intern ´´Patriot Act´´. Europa îi vine în ajutor în cadrul organizațiilor internaționale de menținere a păcii. În pofida faptului că captarea și folosirea informațiilor pot eluda prevederile legale, concluzionăm că procedeul folosit în limite legale, implicit contractuale, vine în sprijinul cetățeanului, căruia îi este garantate dreptul de a cere despăgubiri prin instanțele naționale și internaționale. Edward Snowden este o excepție de la acest sistem, este un cetățean care, prin încălcarea unui acord profesional, a adus învinuiri guvernului, pentru practicile sale ilegale în domeniul securității datelor.

Bibliografie

Dancă Daniela, Dinamica Instrumentelor Normative Și Instituționale În Domeniul Securității Cibernetice, La Nivel Național Și Internațional, teză de doctorat, 2016.,

Bazele științei politice, suport de curs, https://agentieimobiliaradanpres.files.wordpress.com/2009/01/suport-de-curs-bazele-stiintei-politice.pdf,

Noul Cod Penal actualizat 2018 – Legea 286/2009

LEGE nr. 677 din 21 noiembrie 2001 (*actualizată*) pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 790 din 12 decembrie 2001.

Marie Jhones, Lary Flaxman, Războiaiele PSI, Lifestyle, U.S.A., 2015.

Hielke Hijmans, The European Union as guardian of Internet Privacy, Ed. Springler, Switzland, 2016,

https://www.transparency.org.ro/stiri/comunicate_de_presa.

David Wright, Reinhard Kreissl, Surveilance in Europe, Ed.Routledge, London, 2015, p.423.

Ion Mihai Pacepa, Moștenirea Kremlinului, Ed.Humanitas, București, 2013,

Luke Harding, The Snowden files, the inside story of the most wanted man, Routledge, U.S.A.,

Pascaline, Mary (January 18, 2017). "Russia Extends Snowden's Asylum By 'A Couple More Years'". International Business Times. Retrieved January 18, 2017.