Protectia Consumatorului In Spatiul European Si Extraeuropean
INTRODUCERE
Proiectul ‘Analiza calității produselor comercializate de compania Oriflame în relație cu protecția consumatorilor’ tratează o temă de actualitate ținând cont de faptul căci consumatorul român devine din ce în ce mai exigent, astfel încât nevoia de calitate este acum una din cheile determinante ale competitivității. Satisfacerea cliențlor se vrea a fi un subiect interesant , în special într-o Românie care, istoric, a luat un start întârziat pe traseul economiei de piață.
În anii 2003 – 2005 am reprezentat compania Oriflame în calitate de reprezentatat, lucru ce m-a ajutat să reușesc a cunoaște comportamentul diferitelor tipuri de consumatori. În același timp am avut posibilitatea de a-mi dezvolta aptitudinile în ceea ce privește comportamentul meu în relație cu consumatorii. Astfel am realizat că domeniul ce privește aspecte legate de consumatori, de mărfuri mă atrage.
Punctul de plecare al acestei lucrări afost atât faptul că sunt atrasă de acest domeniu, cât și dorința de a continuă ceea ce am început în clasa a XII a, prin realizarea unui proiect (atestatul) ce avea ca temă ‘Sortimentul produselor comercializate de Oriflame’.
În lucrare se vor regăsi aspecte referitoare la calitatea produselor sub impactul globalizatii și mondializarii, calitatea produselor cosmetice sub impacul inovarii, aspecte referitoare la consumator și nu în ultimul rând la protecția lui.
Globalizarea oferă oportunități și provocări. țările în curs de dezvoltare și țările cu economii în tranziție se confruntă cu dificultăți în a răspunde acestor provocări și oportunități. Unele dintre aceste dificultăți apar tocmai în creșterea calității bunurilor. Extinderea procesului de globalizare a determinat firmele din aceste țări să-și reconsidere părerea cu privire la calitate.
Un astfel de fenomen este observabil și pe piața produselor cosmetice. Companiile care comercializează astfel de produse operează în prezent în tot mai multe țări, comercializandu-si produsele astfel încât să satisfacă nevoile diverse existente în fiecare țară.
Companiile de produse cosmetice reprezintă un motor al activităților inovatoare.
Necesitatea inovării companiilor din industria cosmetică derivă din calitatea anumitor echipamente utilizate, uzate fizic și moral care nu ar putea face față cerințelor la nivel European. Înbunătățirea sistemului de management, analiza nevoilor tehnologice, mijloace de stimulare a inovării în activitatea curentă, cât și diversificarea produselor pentru a răspunde nevoilor pieței, conduc la oportunitatea inovării acestui domeniu.
Dupa cum am mentionat in prezenta lucrarea se face referire si la aspecte privind protectia consumatorului.
Protecția consumatorului reprezintă un ansamblu de dispoziții privind inițiativa publică sau privată destinate a asigura și ameliora continuu respectarea drepturilor consumatorilor. În condițiile economiei de piață consumatorul, în calitate de cumpărător, devine agent de piață, se confruntă cu o serie de probleme legate de: calitatea produselor și serviciilor, de prețurile necorelate cu calitatea, cu structura gamei sortimentale neadecvate cerintelor sale, de sistemul de informare prin care să se asigure transparența pieței, sistemul de comercializare etc.
Lucrarea analizeaza și reglementarile legislative privind comercializarea produselor cosmetice
Un alt aspect atins în prezenta lucrare este prezentarea tendințelor actuale în inovarea și dezvoltarea produselor cosmetice.
În ultimii ani se pune un tot mai mare accent pe comercializarea produselor cosmetice naturale si ecologice.
Pe plan mondial, cererea de cosmeice organice este în continuă crestere, aspect ce a impulsionat atât marile brand – uri, cât și cele până nu demult anonime să investească în noi sortimnte de produse naturale, fără nici un fel de compuși chimici, sintetici, modificați genetic sau de origine animală.
Partea aplicativă a lucrării se referă la prezentarea companiei Oriflme, a produselor pe care le comercializează și nu în ultimul rând la prezentarea punctelor forte, a slăbiciunilor companiei, precum și a oportunităților și amenințărilor ce vin din mediul extern. Astfel, ORIFLAME este o companie care vinde produse cosmetice pentru o îngrijire naturală a pielii prin intermediul unei forțe de vânzări independente, în afara circuitului tradițional al magazinelor de desfacere cu amanuntul.
Compania comercializeză produse cosmetice pentru îngrijirea pielii, a părului, produse de machiaj, parfumuri. Oferă produse nu numai pentru femei, ci și pentru bărbați și copii.
ORIFLAME se orientează către lansarea de noi produse în acord cu tendințele actuale ce vizează protecția consumatorilor împotriva substanțelor chimice conținute în produsele cosmetice.
Principalii concurenți ai companiei Oriflame, practicanți ai vânzării directe sunt Avon, Faberlic și nu în ultimul rând Amway.
***
Pe tot parcursul întocmirii acestei lucrări, am fost îndrumată cu professionalism de Doamna conferentiar universitar doctor, Anca Purcărea. Doresc să-i mulțumesc pe această cale pentru faptul că m-a susținut și mi-a oferit sfaturi, fiindu-mi de un real sprijin în elaborarea prezentei lucrări.
CAPITOLUL I
CALITATEA -NOȚIUNE COMPLEXǍ ȘI DINAMICǍ ÎN RELAȚIE CU PROTECȚIA CONSUMATORULUI
1.1 CALITATEA PRODUSELOR SUB IMPACTUL GLOBALIZǍRII ȘI A MONDIALIZǍRII
În condițiile diversificǎrii și înnoirii rapide a ofertei de mǎrfuri, mondializǎrii piețelor, creșterii continue a exigențelor clienților, calitatea produselor și serviciilor a devenit factor determinant al competitivitǎții întreprinderilor.
Pe piața mondială actuală, atât producătorii, cât și consumatorii solicită garanții pentru calitatea produselor și serviciilor. În prezent, nu mai este suficient să se ofere produse și servicii care întrunesc anumite standarde, producătorii și prestatorii de servicii trebuind să demonstreze capacitatea de a asigura o calitate continuă pentru produsele și serviciile lor. De aceea firmele și organizațiile publice trebuie să stabilească sisteme ale calității care să le permită să garanteze că obținerea calității cerute se face la costuri normale, luând, totodată, în considerație problemele ecologice.
Competitivitatea, definită ca fiind capacitatea unei firme de a face față competiției este esența unui sistem de piață bine pus la punct. A fi competitiv înseamnă să ai succes într-un mediu în care firmele încearcă mereu să treacă una înaintea alteia prin reducerea prețurilor, prin creșterea calității produselor și serviciilor lor curente și prin crearea altora noi. O firmă este competitivă dacă poate produce produse și servicii de calitate superioară și cu costuri mai scăzute decât concurenții săi interni și internaționali.
Competitivitatea unei firme este o succesiune de factori cum ar fi: propriile sale resurse (capitalul uman, capitalul material și nivelul de tehnologie); puterea sa pe piață; comportamentul față de rivali și alți agenți economici; capacitatea de a se adapta schimbărilor; capacitatea de a crea noi piețe; mediul instituțional, în mare, asigurat de guvern, incluzând infrastructura fizică și calitatea politicilor de guvernare. Competitivitatea a fost determinată, în principal, de extinderea procesului de globalizare.
Globalizarea oferă oportunități și provocări. Țările în dezvoltare și țările cu economii în tranziție se confruntă cu dificultăți în a răspunde acestor provocări și oportunități. Unele dintre aceste dificultăți apar tocmai în creșterea calității bunurilor. Extinderea procesului de globalizare a determinat firmele din aceste țări să-și reconsidere părerea cu privire la calitate și astfel, pentru a putea rezista concurenților veniți din țările dezvoltate, s-au văzut nevoite să treacă la sistemul de management al calității totale.
O orientare cheie a globalizării este creșterea importanței standardelor globale. Ele au apărut din nevoia de a promova eficiența economică și comerțul internațional. Ca rezultat al globalizării, consumatorii experimentează noi mărci și produse realizate de firme localizate în alte țări. Aceste standarde au fost dezvoltate pentru a asigura consumatorilor calitatea, siguranța, caracteristicile sociale și de mediu ale procesului de producție oriunde în lume. Standardele au fost create, în cea mai mare parte, de țările dezvoltate. Adoptarea lor poate face diferența între participarea sau neparticiparea la piața mondială de către țările în dezvoltare.
Datorită globalizării a crescut volumul comerțului pe piețele locale și pe piața mondială. Creșterea volumului comerțului în interiorul piețelor a determinat accentuarea concurenței, iar accentuarea concurenței a dus la creșterea calității produselor. Odată cu liberalizarea piețelor și extinderea procesului de globalizare, diversitatea culturală nu mai este ceva neobișnuit. Acum preferințele consumatorilor sunt mai diversificate ca niciodată, calitatea fiind unul dintre criteriile de alegere.
Avantajul competitiv va fi al companiilor care vor putea produce bunuri de cea mai bună calitate și cu costuri scăzute.
Globalizarea are ca efect și concentrarea activităților industriale la nivelul corporațiilor industriale. Existenta acestor corporații și a comerțului pe care acestea îl desfășoară este, practic, o caracteristică a tuturor societăților civilizate bine organizate. Un asfel de fenomen este observabil și pe piața produselor cosmetice. Firmele de astfel de produse se preocupă, în permanență, de creșterea productivității muncii, renunțând la unitățile neprofitabile pe care le au în subordine sau reorganizând altele ce corespund mai bine cerințelor conjuncturale ale evoluției pieței. Ele operează, în prezent, în tot mai multe țări, comercializându-și produsele astfel încât să satisfacă nevoile diverse existente în fiecare țară. Chiar mai mult, globalizarea pieței mondiale a produselor de înfrumusețare a determinat și apariția conceptului de ‘produs cosmetic global’.
Liberalizarea comerțului mondial demonstrează tendința majoră a societății moderne, aceea de reducere treptată, până la dispariție a tuturor categoriilor de bariere care împiedică schimburile și respectiv, circulația mărfurilor la scară mondială. Creșterea dependenței statelor lumii de bunurile și serviciile produse de fiecare dintre acestea a determinat sporirea intereselor companiilor producătoare pentru extinderea activităților la nivel internațional. Importanța piețelor externe este cu atât mai mare cu cât majoritatea întreprinderilor sunt angrenate într-un proces de dezvoltare, care le obligă să găsească noi oportunități de afaceri în alte țări pe măsură ce piețele interne se maturizează și se îngustează. Acest lucru ne determină să aderăm la conceptul de globalizare care, nu este doar un cuvânt la modă, ci reprezintă o sinteză a transformărilor radicale cu care se confruntă economia mondială. Se vorbește tot mai des de: organizație globală, piață globală, produs global, distribuție globală, consumator global și chiar, gusturi globale.
Liberalizarea schimburilor intenaționale și globalizarea sunt factori cu influență majoră aupra modelării fenomenelor socio-economice.
În cadrul economiei globalizate, respectiv a “economiei informaționale”, “economiei electronice”sau a “economiei rețelelor sau a comunicațiilor”, cum mai este numită de către diverșii autorii, se preconizează o multitudine de posibilități de crestere a calitatii marfurilor. Într-o astfel de economie, tehnologia comunicațiilor, crează o competiție globală pentru toate produsele și serviciile, inovația este mai importantă decât producția de masă, investițiile sunt efectuate mai degrabă în noi concepte sau mijloace de a crea produse decât în produse, iar schimbarea rapidă reprezintă o constantă.
În cadrul economiei informaționale globalizate, firmele nu mai sunt dependente în întregime de propriile lor merite, ci ele sunt, de asemenea, legate de destinul clienților, concurenților, membrilor lorustează. Acest lucru ne determină să aderăm la conceptul de globalizare care, nu este doar un cuvânt la modă, ci reprezintă o sinteză a transformărilor radicale cu care se confruntă economia mondială. Se vorbește tot mai des de: organizație globală, piață globală, produs global, distribuție globală, consumator global și chiar, gusturi globale.
Liberalizarea schimburilor intenaționale și globalizarea sunt factori cu influență majoră aupra modelării fenomenelor socio-economice.
În cadrul economiei globalizate, respectiv a “economiei informaționale”, “economiei electronice”sau a “economiei rețelelor sau a comunicațiilor”, cum mai este numită de către diverșii autorii, se preconizează o multitudine de posibilități de crestere a calitatii marfurilor. Într-o astfel de economie, tehnologia comunicațiilor, crează o competiție globală pentru toate produsele și serviciile, inovația este mai importantă decât producția de masă, investițiile sunt efectuate mai degrabă în noi concepte sau mijloace de a crea produse decât în produse, iar schimbarea rapidă reprezintă o constantă.
În cadrul economiei informaționale globalizate, firmele nu mai sunt dependente în întregime de propriile lor merite, ci ele sunt, de asemenea, legate de destinul clienților, concurenților, membrilor lor și, desigur, de acela al mediului îconjurător. De aceea, se poate spune că, în contextul globalizării, calitatea mărfurilor ‘va ceda’ în fața protecției mediului înconjurător. Aceasta înseamnă că toate firmele vor putea opta doar pentru creșterea calității mărfurilor lor în contextul luării în considerare a protecției mediului înconjurător.
Globalizarea piețelor de capital, reducerea barierelor economice și comerciale, schimburile tehnologice determină, în prezent, o mai ușoară localizare a întreprinderilor partenere și facilitează vânzările de produse și servicii în întreaga lume. Dar, opținerea de profit nu se limitează doar la a localiza viitorii parteneri de afaceri ci, fiecare firmă în parte, trebuie să ofere pieței globale produse și servicii de calitate. Calitatea bunurilor și serviciilor este determinata și de calitatea relațiilor întreprinderii cu furnizorii și clienții săi, calitate ce îi influențează eficiența și eficacitatea. Dacă piața nu este satisfăcută de produsele pe care i le oferă întreprinderea, atunci aceasta nu-și poate atinge nivelul preconizat al profitului.
Globalizarea crescândă a piețelor și odată cu această prezență globală a diferitelor companii, a făcut necesară o schimbare în modul de concepere a strategiei de produs și a comunicării pe piața, precum și creșterea importanței produselor pe aceste piețe globale
aflate într-o strânsă interacțiune. Concurența devine tot mai acerbă și mai ales concurența de tip oligopolistic, ceea ce obligă companiile să-și revadă întregul mod de gestiune a afacerilor, în primul rând a gestiunii calității (indentificare, evaluarea și compararea permanentă a consturilor și efectelor economice ale calității), deoarece pe tipul de piață descris mai sus, concurența se face prin calitate și promovare.
1.2 CALITATEA PRODUSELOR COSMETICE SUB IMPACTUL INOVǍRII
Inovarea este un proces prin care se realizează un produs, bun sau serviciu nou sau semnificativ îmbunătățit, lansat pe piață sau introducerea în întreprindere a unui proces tehnologic nou sau semnificativ îmbunătățit.
Inovarea se bazează pe rezultatele unei tehnologii noi, a dezvoltării tehnologice a unor combinații noi de tehnologii avansate sau pe utilizarea altor cunoștințe obținute de întreprindere.
Inovarea de produs cuprinde un bun sau servciu care este complet îmbunătățit în ceea ce privește caracteristicile proprii fundamentale, specificații tehnice, software sau alte componente imateriale încorporate.
Inovarea trebuie sa fie ceva nou pentru întreprindere. Nu sunt incluse în inovarea de produse, modificările de natură estetică sau vânzarea de produse inovative care sunt realizate sau dezvoltate de alte întreprinderi.
Principalele componente ale activității de inovare sunt:
cerceterea-dezvoltarea în întreprindere;
activitatea de cercetare-dezvoltare preluată de la alte întreprinderi;
achiziția de echipamente și aparatură;
achiziție de cunoștințe din afara întreprinderii care include dreptul de utilizare e brevete,
invenții nebrevetate, licențe etc;
perfecționarea personalului;
introducerea pe piață a produselor rezultate în urma inovării;
proiectarea și alte activități pregătitoare pentru producție sau livrare.
Urmatorii factori antreprenoriali sunt cruciali pentru succesul companiilor inovatoare, inclusiv cele românești:
buna orientare a afacerii. Clienții trebuie să fie implicați încă din etapa inițială, lucru
care se ntamplă destul de rar în companiile românesti.
existența experților și a specialiștilor. Angajamentul lor este o cerință absolut necesară
pentru a avea succes .La această întreprinzătorii români, persoane independente sau firme, vor trebui să lucreze în mod constant;
nevoia de planificare pe temen lung. Obstacolele și timpul necesar pentru a reuși nu trebuie să fie substituite, deși aceasta nu pare a fi o problemă majoră pentru companiile din România. Totuși, în graba de a depăși obstacolele și de a scurta timpul necesar pentru a reuși întreprinzătorii cad deseori în capcane ;
planificarea de costuri inițiale scăzute. Dacă o abordare nu reușește se pierd puțin timp și puțini bani. Aceasta este înca o problemă semnificativă a întreprinzătorilor români, în special din cauza lipsei expertizei / abilităților de management ;
disponibilitatea pentru abordări multiple. Tehnologia tinde să avanseze în mod neașteptat, iar întreprinzătorii implicați trebuie să fie pregățiti să compenseze decalajele. Aceasta este o cerință dificilă pentru întreprinzătorii români care continuă să lupte pentru supraviețuire, din cauza proceselor tehnologice învechite, a lipsei inovării și a curajului de a-și asuma riscuri.
Companiile și implicit companiile de produse cosmetice reprezintă un motor al activităților inovatoare.
Necesitatea inovării companiilor din industria cosmetică derivă din calitatea anumitor echipamente utilizate, uzate fizic și moral care nu ar putea face față cerințelor la nivel European. De asemenea s-ar impune în unele cazuri, îmbunătățirea procesului de fabricație și crearea de spații de producție adecvate. Îmbunatațirea sistemului de management, analiza nevoilor tehnologice, mijloace de stimulare a inovării în activitatea curentă, cât și diversificarea produselor pentru a răspunde nevoilor pieței, conduc la oportunitatea inovării acestui domeniu.
Inovarea companiilor în domeniul produselor cosmetice românești trebuie să urmărească anumite direcții, cum ar fi: produse, procese, organizare. Potrivit unei anchete realizate de Institutul Național de Statistică (INS), în perioada 2000 – 2002, numai 17% dintre companiile romanești au desfașurat activități inovative, în timp ce în țările U.E proporția acestora era de 44%.
Industria cosmetică utilizează peste 100000 de tone de substanțe chimice în fiecare an. Majoritatea produselor de frumusețe conțin aditivi, conservanți și pot include și ingrediente modificate genetic, dintre care unele trec direct la sânge, în timpul aplicării lor pe piele, acumulandu-se în organism. Mai mult de 99% dintre uleiurile folosite provin din industria petro-chimică sau din plante ale căror uleiuri au fost extrase prim procedee chimice, pentru a fi rafinate, dezodorizate, vitaminele lor fiind distruse. Conform ultimilor cercetări, utilizarea regulată a unor asemenea produse prezintă riscuri pentru sănătate. Și produsele vândute în comerț și prezentate ca ‘naturale’ conțin adesea substanțe de origine chimică. Lista ingredientelor folosite este scrisă cu caractere minuscule pe etichetă sau în interiorul ambalajului. Industria produselor de frumusețe este insuficient controlată. Directivele Uniunii Europene interzic utilizarea a peste 700 de ingrediente, în vreme ce Nomenclatura Iternațională a ingredientelor cosmetice numește substanțele chimice care trebuie evitate. Din păcate, legislația privind etichetele nu este universală și se aplica pe toate săpunurile, pastele de dinți, deodorantele, cremele solare sau șampoanele.
O tendință actuală și o noutate o reprezintă ‘ cosmetica de generație nouă’ fabricată pe baza tehnologiilor de mocroemulsie.
Ca elemnte active în produsele cosmetice Faberlic s-au utilizat, pentru prima oară, peptidogliganele (imunoregulatori),ARN mocromolecular, delargin, obținute în laboratoarele companiei. Însă principala componentă este Aquaftemul, o emulsie de perfluoruri, capabilă să dizolve oxigenul molecular și să-l transporte în straturile profunde ale pielii. Produsele cosmetice Faberlic sunt unice, pe bază de oxigen activ, cu acțiune internă, care pătrund în straturile profunnde ale pielii și acționează la nivel celular.
Principalele produse Faberlic sunt: produse de machiaj, pentru îngrijirea corpului, cosmetică, parfumuri, produse pentru copii, produse pentru bărbați.
1.3 CONSUMATORUL ȘI CONCEPTUL DE PROTECȚIE A CONSUMATORULUI
Conceptul de consumator sau utilizator final are caracter multidimensional și nu poate fi înțeles decât dacă este privit în interdependența sa cu semenii, cu cei care participă la procesul de cumpărare sau de consum, respectiv cu producătorii sau comercianții care aduc pe piață produse sau servicii.
Consumatorul, ca purtător al cererii de mărfuri, joacă un rol important în mecanismul pieței, constituind elementul de referință al acțiunilor întreprinse de ceilalți participanți, furnizorii care proiectează produsele și serviciile, distibuitorii sau prestatorii de servicii. Toți vor avea ca punct de referință nevoile de consum, preferințele consumatorilor, comportamentul acestora.
Tipurile de consumatori sau utilizatori finali sunt diferențiați asfel:
consumatorul individual este privit nu numai ca o ființă biologică, ci mai ales prin prisma aspiratiilor sale, a nevoilor, trebuințelor și preferințelor sale. În același timp el are și unele caracteristici de consumator ‘colectiv’, deoarece face parte dintr-o familie și este integrat în societate. Familia este cel mai complet tip de consumator, deoarece nu este o sumă de consumatori individuali, ci este privită ca un sistem, cu caracteristici amplificate față de cele asociate părților componente.
consumatorul colectiv este reprezentat de organizațiile, unitățile și instituțiile care achiziționează bunuri și servicii pentru propriile lor nevoi.
Latura importantă a protecției sociale și componenta de bază a programelor guvernamentale în această direcție, protecția consumatorilor reprezintă un ansamblu de dispoziții privind inițiativa publică și privată , norme destinate a asigura și ameliora continuu apărarea intereselor acestora.
Pe piață, consumatorii se confruntă cu numeroase riscuri care nu se pot rezolva în totalitate prin controlul exercitat de inspectorii Oficiului de Protecție al Consumatorilor (OPC) sau agenții de protecție a consumatorilor.
Aceste riscuri (ex : produse falsificate cu proprietăți modificate, lipsa plații despagubirilor pentru servicii necorespunzătoare, piețe, târguri și puncte de vânzare care funcționează neautorizate, lipsa etichetării și certificării produselor, etc) pot fi rezolvate printr-o coordonare a tuturor factorilor care intervin in lanțul acesta de la producător la consumator, iar reglementările trebuie să fie armonizate.
Consumatorii trebuie să fie protejati pentru că ei sunt defavorizați în raporturile lor cu agenții economici, privite din mai multe puncte de vedere, și anume:
economic: resursele lor sunt mult mai reduse ;
informațional: cunoștințele despre calitatea produselor/serviciilor sunt inferioare;
juridic: cunoaste mai puțin legislația care îi apară drepturile;
organizatoric: asociațiile consumatorilor sunt, în multe țări, printre care și România, în faza incipientă de organizare pentru a se impune în fața ofertanților de produse și servicii.
1.3.1 Principii direcoare ale ONU pentru protecția consumatorilor
Organizația Națiunilor Unite a elaborat și adoptat în 1985 un document denumit: ‘Principiile directoare pentru protecția consumatorilor’ prin care recomandă tuturor țărilor să întreprindă măsuri organizatorice și legislative pentru protecția consumatorilor, încurajând în același timp, cooperarea înternațională în acest domeniu.
Principiile directoare pentru protecția consumatorilor adoptate de ONU sunt:
protecția fizică sau siguranța în consum, se referă la necesitatea ca bunurile achiziționate să îndeplinească condițiile de calitate, astfel încât să nu prezinte un pericol pentru viața și săntătea consumatorilor ;
promovarea și protecția intereselor economice ale consumatorilor, exprimă ideea obțnerii unor avantaje prin utilizarea resurselor financiare pe care le au, altfel spus optimizarea raportului calitate / preț ;
adaptarea de standarde pentru siguranța și calitatea bunurilor de consum și serviciilor;
identificarea căilor de desfacere pentru bunuri de consum și servicii esențiale, adică a acelora care sunt indispensabile consumatorilor, fară de care viața nu se desfașoară normal;
adoptarea de măsuri care să permită consumatorilor să obțină compensații.
Acestea se referă la situațiile în care consumatorii pot primi contravaloarea bunurilor achiziționate cu vicii ascunse sau alte compensații materiale când se dovedește nerespectarea condițiilor de calitate, termenele de garanție sau de valabilitate etc ;
elaborarea de programe de educare și informare a consumatorilor prin care se urmărește conștientizarea lor privind drepturile pe care le au de a alege produsele sau serviciilor pe care și le doresc în funcție de preferințele și opțiunile lor. Aceste programe de informare pot să înceapă înca din anii de scoală pentru a fi mai bine însușite de elevi, care mai tarziu devin consumatori independenți sau în cadrul familiilor ;
adoptarea de măsuri privind protecția consumatorilor în domenii specifice cum ar fi calitatea alimentelor, apei si a produselor farmaceutice.
Agenții economici trebuie să includă în cadrul politicii și strategiei calității prevederile legislației naționale de protecția consumatorilor, standardele naționale pentru a se armoniza cu legislația comunitară în domeniu și cu standardele europene, care au la bază principiile directoare ONU pentru protecția consumatorilor.
1.3.2 Drepturile fundamentale ale consumatorilor
Pentru satisfacerea nevoilor complexe ale consumatorilor agenții economici, fie producători, prestatori sau comercianți, trebuie să aibă în vedere cele sapte drepturi fundamentale, si anume :
dreptul de satisfacerea necesităților fundamentale, care constă în accesul consumatorilor la produsele și serviciile esențiale, pentru viața lor și anume: alimente suficiente și corespunzătoare, îmbrăcăminte, locuințe, îngrijirea sănătății, învătământ și cultură. Toate produsele și serviciile care participă la satisfacerea acestor nevoi trebuie să fie realizate în concordanță cu cerințele de calitate exprimate direct sau indirect de către consumatori;
dreptul la liberă alegere a produselor se referă la crearea condițiilor pentru ca toți consumatorii să aibă posibilitatea de a alege mărfurile pe care le doresc, în funcție de preferințe, tradițiile naționale sau locale, de prețurile practicate pe diferite piețe care trebuie să fie corelate cu calitatea produselor;
dreptul la protecția sănătății și securității presupune ca oamenii să fie protejați împotriva riscului de a cumpara un produs sau serviciu care le-ar periclita viața, sănătatea sau securitatea lor. Pentru a respecta acest drept agenții economici trebuie să ofere instrucțiuni clare de utilizare, păstrare, să specifice termenul de garanție (pentru produsele de folosință îndelungată) și valabilitate (pentru produsele alimentare, farmaceutice, chimice, foto etc.), să ofere informații asupra riscurilor potențiale asupra sănătății și securității consumatorilor;
dreptul la informare și educare stă la baza exercitării și altor drepturi ale consumatorilor.De exemplu, dreptul de alegere liberă, necondiționată a produselor sau serviciilor este dependent de oferirea posibilităților la informare asupra principalelor caracteristici de calitate pe care să le compare cu cele similare comercializate de alte firme concurente.
Consumatorilor trebuie să li se transmită prin diferite medii (TV, Radio, ziare, prospecte etc.), prin școli, licee și universități, informații necesare pentru a cunoaște unele aspecte esențiale ale calității unor produse mai complexe modul lor de utilizare și întreținere, precum drepturile fundamentale pe care le au consumatorii, legislația și organismele naționale și locale la care pot apela ;
dreptul la protecția intereselor economice ale consumatorilor împotriva abuzurilor de putere exercitate la unii agenți economici, precum : impunerea unor clauze ce pot favoriza folosirea unor practici abuzive ; nu asigură despagubirea unor daune provocate de produsele care nu corespund exigențelor sau clauzelor din contracte ; nu asigură service-ul și necesarul de piese de schimb pe toată durata de viață medie de utilizare a produsului stabilită în documentele tehnice normative sau declarată de producator sau convenită cu clientul;
dreptul la compensare se referă la situațiile în care produsele nu corespund calitativ în timpul utilizării, față de prevederile standardelor sau declarațiilor de conformitate ale producătorilor. În asemenea cazuri, consumatorii au dreptul de a li se restitui contravaloarea produsului, fie înlocuirea produsului defect cu altul de calitate corespunzătoare. Consumatorul mai are dreptul de a i se remedia gratuit defectul și de a i se acorda despăgubiri pentru pagubele suferite ca urmare a deficiențelor constatate în termenul de garanție;
dreptul la asociere și reprezentare
Consumatorii au dreptul de a se exprima în fața agentilor economici și a autorităților statului în legătură cu calitatea produselor și serviciilor. Pentru a-și exercita acest drep consumatorii se pot organiza în asociații, uniuni, federații, consilii și fundații pentru a-și apăra interesele și a aplica în practică drepturile lor fundamentale ;
Consumatorii au dreptul de a fi reprezentați cu prilejul luării unor decizii de către autorități, care-i intereseaza pe plan local, național, european sau internațional.
Pentru exercitarea acestor drepturi, guvernele țărilor membre ONU au obligația să asigure adoptarea unui cadru legislative și instituțional adecvat și să manifeste disponibilitatea de dialog cu reprezentanții asociațiilor de consumatori.
CAPITOLUL II
PROTECȚIA CONSUMATORULUI ÎN SPAȚIUL EUROPEAN ȘI EXTRAEUROPEAN
2.1. POLITICA UNIUNII EUROPENE ÎN DOMENIUL PROTECȚIEI CONSUMATORILOR
Uniunea Europeanăa fost foarte atractivă domeniul protecției consumatorului, producând un volum cosiderabil de directive care cer statelor membre să reglementeze protecția consumatorului la un standard particular care poate să recunoască sau nu unui standard mai înalt al reglementării. Foarte importantă a fost Directiva referitoare la Practici Comerciale Neloiale, cea referitoare la Termeni Contractuali Neloiali (93/13/EC), și Directiva referitoare la Comerțul Electronic (2000/13/EC)
Scopul politicii europene a consumatorului este de a da un caracter unitar la un nivel înalt pe cuprinsul întregii Uniuni Europene. Politica economică actuală în Europa este dominată de piața liberă și de idei liberale. Aceasta se manifestă în intensa privatizare a industriei din sectorul public, cum ar fi Poșta sau Căile Ferate. Se așteaptă, în general, ca privatizarea și descentralizarea să suscite o mai mare concurență și prin urmare o mai mare eficiență economică.
Politica de protecție a consumatorilor ca politică de sine stătătoare a fost recunoscută în tratatele Uniunii Europene. Interesele economice ale consumatorilor au fost promovate în cadrul altor politici comunitare, abordarea problemelor consumatorilor fiind parte integrantă a abordării sistemice a problemelor comunitare, constituind în același timp un subsistem cu obiective, priorități și instrumente proprii.
Potrivit opțiunilor Uniunii Europene este absolut necesar să se acționeze în domeniul protecției consumatorilor, deoarece, pe măsură ce consumatorii vor beneficia de granițe deschise, lărgite și de o piață competitivă la nivelul Uniunii, trebuie să crească grija pentru protejarea și promovarea pe scena europeană a drepturilor legitime ale acestora.
În acest sens, au fost adoptate la nivelul Uniunii Europene o serie de directive care, la nivel național, se transpun în legi, în reglementări cu caracter obligatoriu, ce au în vedere, în principal, securitatea produselor, reclama înșelătoare, responsabilitatea producătorilor pentru produsele cu defecte, creditul pentru consumatori, denumirea și etichetarea produselor.
În vederea realizării opțiunilor Uniunii Europene în asigurarea drepturilor și a protecției consumatorilor, au fost create structuri instituționale corespunzătoare care să răspundă de problemele consumatorilor. Trebuie să răspundă de atribuirea unei competențe generale și orizontale în domeniul drepturilor consumatorilor unei singure autorități cu responsabilități și inițiative în domeniu și care coordonează acțiunile întreprinse de autorități. În aplicarea altor politici, în același timp, au fost create structuri consultative, fie generale, cum este Comitetul Consultativ al Consumatorilor din Uniunea Europeană, fie specifice, care reprezintă interesele consumatorilor și asigură participarea acestora la procesul decizional. Directivele Uniunii Europene privind creditul de consum, clauzele abuzive din contractele încheiate cu consumatorii, călătoriile cu preț forfetar, dreptul de proprietate multiplă asupra bunurilor imobiliare cu divizarea duratei de folosință și contractele încheiate în afara unităților comerciale impun noi obligații ale producătorilor, importatorilor și vânzătorilor. Toate fac parte din responsabilitățile ce definesc mediul legal în care firmele trebuie să-si desfășoare activitatea pe piață.
În domeniul publicității false Directiva 84/450/CEE din 10.09.1984 obligă statele membre să se asigure că există mijloacele adecvate și eficiente pentru controlul publicității înșelătoare, atât în interesul consumatorilor cât și al concurenților, în general al publicului.
De la 1 ianuarie 2007, România beneficiază de suportul legislației europene privind protecția consumatorului, legislație valabilă pentru toți membrii UE. Documentul european cuprinde zece principii fundamentale care privesc modul în care UE protejează consumatorul, indiferent unde locuieste înUniune. Conținutul documentului reprezintă nivelul minim de protecție pe care toate statele membre ale UE ar trebui, potrivit legislației comunitare, să îl asigure consumatorilor.
Uniunea Europeană are reguli care asigură ca produsele care sunt cumpărate sunt sigure. Cu toate că nici un sistem legislativ nu poate garanta consumatorilor un grad de risc sau 100% siguranță, țările membre U.E. au printre cele mai ridicate standarde de siguranță din lume.
Siguranța alimentară se bazează pe principiul că trebuie să se aibă în vedere tot "lanțul alimentar" pentru a asigura siguranța. Legile siguranței alimentare din UE stabilesc, cum sunt procesate alimentele, ce tipuri de coloranți și aditivi pot fi utilizați și cum sunt vândute alimentele.
Legislația europeană are în vedere și siguranța alimentelor importate în UE din celelalte parți ale lumii. Detalii complete ale ingredientelor utilizate pentru fabricarea unui produs alimentar trebuie sa fie trecute pe etichetă, alături de informații privind coloranții, conservanții, îndulcitorii sau orice alt aditiv alimentar care a fost introdus în aliment. Dacă un ingredient utilizat este unul la care anumiți consumatori sunt alergici, acesta trebuie marcat pe etichetă, chiar dacă sunt utilizate cantități foarte mici.
Datorită legislației europene se poate afla și dacă alimentele sunt modificate genetic sau conțin ingrediente modificate genetic. Dacă acesta este cazul, atunci trebuie etichetate ca fiind modificate genetic.
Legislația europeană privind siguranța celorlalte produse destinate consumatorilor (jucării, cosmetice, echipament electric, etc.) sunt la fel de stricte. Este o cerință generălă a legislației europene ca toate produsele vândute în UE să fie sigure.
Acum pot fi făcute cumpărături din orice stat membru al U.E. Legislația europeană dă dreptul de a cumpara fără a trebui să fie plătite taxe vamale sau TVA în plus atunci când cumpărătorul se întoarce acasă.
Aceste reguli se aplică indiferent dacă ești prezent fizic în cealaltă țară la cumpărături sau comanzi bunuri pe Internet, prin poșta sau prin telefon.
Legislația europeană protejează consumatorul, și atunci când cumpără prin comandă poștală, Internet sau companii de teleșhoping, precum și de la alți "vânzători la distantă".
Dacă se achiziționează un bun sau un serviciu de pe un website, prin comandă poștală sau de la o companie de telemarketing contractul poate fi anulat, fără a fi oferită vreo motivare, într-un termen de șapte zile lucrătoare. Pentru anumite servicii financiare anularea contractului se poate face până la paisprezece zile calendaristice.
Rămânând tot în domeniu serviciilor financiare, legislația europeană obligă companiile care oferă astfel de servicii să pună la dispoziție, consumatorului, anumite informații într-o formă standardizată. De exemplu, companiile de împrumuturi și companiile care oferă carduri de credit trebuie să comunice care este dobânda anuală pe care o va plăti persoana în cauză, nu numai care sunt sumele care trebuie plătite lunar.
În afară de beneficiile pe care le aduce companiilor, Piața Internă oferă consumatorilor posibilități extinse de alegere și o calitate mai bună. Acest lucru înseamnă că va trebui ca toți consumatorii să aibă încredere să caute cele mai bune produse și servicii.
Rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor (ECC-Net) se întinde în toată Uniunea Europeană în scopul de a crește încrederea consumatorilor prin consultanță acordată cetățenilor asupra drepturilor lor în calitate de consumatori în UE și prin sprijinul acordat pentru rezolvarea problemelor lor. Aceste Centre pot oferi sfaturi privind drepturile consumatorilor atunci când cumpără din alte state membre și îi ajută să-și rezolve problemele pe care le au cu un comerciant dintr-un alt stat membru al UE.
2.2 ORGANIZAȚII INTERNAȚIOANLE CU PREOCUPǍRI ÎN DOMENUL PROTECȚIEI CONSUMATORILOR
Concentrarea eforturilor Comunității Europene pentru a crea o piață internă, fără frontiere, nu numai că încurajează autoritățile comunitare să adopte reguli unitare dar are și efectul de a convinge statele membre să acționeze în direcția adoptării, la nivelul Uniunii Europene, a unor reglementări uniforme în vederea asigurării protecției corespunzătoare a consumatorilor lor.
În ultimii ani, în cadrul UE, s-a acordat o atenție specială problemelor privind calitatea alimentelor. Comisia UE a urmărit dotarea UE cu normele de protecție alimentară cele mai exigente, în cadrul Comisiei, s-a propus crearea unei Autorități alimentare europene independente, responsabilă de evaluarea riscurilor alimentare și de comunicarea lor opiniei publice. În anul 1989, Comisia Europeană a creat Consiliul Consultativ al Consumatorilor, iar în anul 1995 se ia o nouă decizie cu privire la crearea Comitetului Consumatorilor.
Asociațiile și grupurile independente de consumatori sunt constituite în:
uniuni federale: de exemplu Uniunea Federală a Consumatorilor din Franța;
asociații naționale ale consumatorilor (Anglia);
uniuni naționale ale consumatorilor în diferite țări;
federații și uniuni de land ale consumatorilor din Germania;
asociații consumeriste, care se regăsesc în SUA și Canada.
La nivelul U.E. interesele consumatorilor sunt promovate de urmatoarele mari organizații:
a) Biroul European al Uniunii Consumatorilor
Biroul European al Uniunii Consumatorilor (BEUC) este o organizație federativă alcătuită din organizațiile naționale ale consumatorilor din țările membre ale Uniunii, dar și din țări aflate în faza de aderare la Uniune. Organizația are sediul la Bruxelles și este finanțată atât de membrii săi cât și din bugetul UE. BEUC a fost îființat în anul 1962, având în prezent o activitate recunoscută la nivel european și mondial în domeniul protejării intereselor consumatorilor și a influențării politicii în domeniu.
Organizația acordă o atenție specială categoriilor de consumatori vulnerabili din punct de vedere economic și social.
Activitățile BEUC sunt finanțate în principal din contribuția organizațiilor membre, dar și de Comisia Uniunii Europene pe bază de programe concrete ce susțin campanii de informare a consumatorilor.
Obiectivul organizației este să apere și să promoveze interesele consumatorilor europeni ce folosesc bunurile și serviciile. Bazându-se pe experiența și cunoștințele colective, BEUC dezvoltă politici ce formează bazele campaniilor sale.
BEUC reprezintă practic la nivel european vocea consumatorilor prin transpunerea problemelor cu care aceștia se confruntă în țările membre UE și în curs de aderare, în strategii și campanii de influențare a mediului politic în vederea îmbunătățirii situației acestora.
b) Centre Europene ale Consumatorilor
Inițial, centrele denumite „Euroguichets" și-au îndreptat atenția asupra informării onsumatorilor și sprijinirii acestuia cu privire la tranzacțiile realizate în alte țări. Plecând de la istoricul pieței europene unice și ca urmare a unei evaluări externe realizate în 1997, rețeaua a fost remodelată și i s-au conferit atribuții detaliate. Problemele interstatale au constituit o parte importantă a acțiunii rețelei, dar prioritare erau informațiile cu privire la consumatorul european.
Activitățile ECC sunt finanțate în parte de către Directoratul General pentru Sănătate și Protecția Consumatorului al Comisiei Europene și de către birourile ECC.
Obiectivele ECC sunt următoarele:
informarea consumatorilor despre oportunitățile oferite de piața internă;
îndrumarea consumatorilor care se confruntă cu probleme de consum și sprijinirea acestora în modul de depunere a plângerilor în alte țări;
cooperarea atât între centre cât și cu alte rețele europene, ca de exemplu EEJ (Rețeaua Europeană Extra Judiciară) și rețeaua FIN (Rețeaua Financiară);
informarea cu privire la legislația europeană și națională și cazurile juridice;
compararea interstatală a prețurilor, legislației și a altor probleme legate de consumatori.
c) Confederația Europeană a Sindicatelor
Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) cuprinde organizații sindicale ale țărilor europene care se ocupă și de interesele consumatorilor, dar cu accent pe caracterul interprofesional, al misiunii lor de apărare în ansamblu a lucrătorilor, subînțelegând și calitatea lor particulară de consumatori. Din acest motiv unele organizații sindicale au creat departamente speciale cu atribuții privind protecția consumatorilor.
d) Confederația Organizațiilor Familiale ale Comunității Europene
Confederația Organizațiilor Familiale ale Comunității Europene (COFACE) subsumează diverse organizații familiale din statele membre și pune accent pe familie, ca entitate de bază a mișcării consumeriste, integrând astfel interesele consumatorilor în obiectivul primar de apărare a intereselor familiei.
COFACE a fost înființată inițial în 1958 ca și Comitetul European de Acțiune a Uniunii Internaționale a Organizațiilor Familiale, în timp, a câștigat mai multă independență și în 1979 a devenit o organizație voluntară non-profit.
e) Comunitatea Europeana a Cooperativelor de Consum
f) Institutul Interregional al Consumatorilor
g) Asociația Europeană pentru Coordonarea Reprezentării Consumatorilor în Standardizare
h) Asociația Europeană pentru Securitatea Consumatorilor
De remarcat că, la nivel mondial, cel mai semnificativ moment a fost adoptarea de către Adunarea Generală O.N.U, prin Rezoluția nr. 39/248 din luna aprilie 1985, a ‚Principiilor Direcoare pentru protecția consumatorilor’, potrivit cărora guvernele tuturor țarilor trebuie să se dezvolte, să mențină o politică puternică de protecție a consumatorilor.
2.3. AMONIZAREA LEGISLATIVǍ ÎN DOMENIUL PROTECȚIEI CONSUMATORULUI DE PRODUSE COSMETICE
Obiectivele majore vizate a fi cuprinse în reglementările internațioanele și naționale privind mărfurile cosmetice sunt: armonizarea, organizarea, diferențierea, menținerea și ridicarea calității.
Legislația românească a produselor cosmetice se împarte, în principal, în legislație generală și legislație specifică.
Legislația generală care reglementează mai multe categorii de produse, inclusiv produsele cosmetice, cuprinde:
OG 21/1992 privind protecția consumatorilor, cu modificările și completările ulterioare;
HG 349/2002 privind gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje;
legea 73/2000 privind Fondul de mediu;
legea 148/2000 privind publicitatea;
legea 650/2002 pentru aprobarea OG 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață.
Legislația specifică produselor cosmetice vizează urmatoarele legi, ordine, hotărâri de guvern:
legea 178/2000 privind produsele cosmetice; publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 525 din 25 octombrie 2000.
legea 508/2002 pentru modificarea și completarea Legii 178/2000 privind produsele cosmetice, respectiv: compoziția produsului, specificații pentru materiile prime și pe produsul finit, metoda de fabricare conform normelor de bună practică de fabricație a produselor cosmetice în vigoare, evaluarea riscului pentru sănătatea umană, detalii referitoare la persoană / laboratorul care a evaluat produsul cosmetic, efecte nedorite pentru sănătatea umană și dovada privind efectul declarat al produsului cosmetic.
legea 379/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice, publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 901 din 4 octombrie 2004 ( cel mai recent act normativ care aliniază legislația la cerințele normelor Comunității Europene).
ordinul MSF nr. 1004/2000 pentru aprobarea listelor cuprinzând substantele ce pot fi utilizate în compoziția produselor cosmetice;
OMSF 1031/2002 pentru aprobarea listelor cuprinzând substanțele ce pot fi utilizate în compoziția produselor cosmetice;
OMIR/MSF/309/729/2001 privind inventarul pentru ingredientele folosite în produsele cosmetice;
HG 560/2001 privind unele măsuri pentru păstrarea confidențialității unor ingrediente din compoziția produselor cosmetice;
HG 63/2001 privind aprobarea Principiilor de bună practică de laborator, precum și inspecția și verificarea respectării acestora în cazul testărilor efectuate asupra substanțelor chimice;
OMIR 308/2001 pentru aprobarea Ghidului privind Principiile de bună practică de fabricație pentru produsele cosmetice;
2.3.1. Legislația privind produsele cosmetice în România
În vederea aderării la Uniunea Europeană, și astfel la Piața Unică, România trebuie să transpună legislația U.E. la legislația națională pentru a oferi un cadru legislativ armonizat cu cel al celorlalte State Membre. O legislație armonizată în cadrul U.E. va sprijini principiile de funcționare ale unei piețe libere ce încurajează libera circulație a mărfurilor.
În cadrul pachetului legislativ transpus în legislația națională, se află reglementările cu privire la produsele cosmetice. Astfel, România a transpus Directiva U.E. privind produsele cosmetice în legislația națională prin legi specifice, alături de alte reglementări adiacente, urmărind reglementarea clară asupra cerințelor pentru un produs cosmetic sigur care să circule liber în cadrul Pieței Unice.
Directiva care reglementează produsele cosmetice în Uniunea Europeană este Directica nr.76/68/EEC. Prevederile ei sunt transpuse în legislația românească prin Legea 178/2000 modificată și completată cu Legea 508/2002, Legea 379/2004 și Hotararea nr. 560/2001.
Legea 178/2000 are ca scop acoperirea unui domeniu specific privind produsele cosmetice. Ca obiectiv principal este garantarea siguranței produselor cosmetice pentru folosirea lor de către consumatori. Siguranța vizează compoziția, ambalajul, informația, fiind responsabilitatea producătorului sau importatorului.
Principiul Legii este de a asigura, pentru produsele care îndeplinesc cerintele, acces legal și imediat pe piață si de a facilita libera circulație a mărfurilor. Astfel, pentru ca produsele cosmetice să aibă acces imediat pe piață, se presupune că ele au fost evaluate ca sigure pentru sănătatea umană ( Articolul 4). Principiul se bazează pe următorul concept: o persoană sau un agent economic care pune pe piață un produs cosmetic este responsabilă pentru aceasta. Este responsabilitatea persoanei sau a agentului economic (producător sau importator) să se asigure că produsul cosmetic este sigur, respectând prevederile articolului 4.
Odată pus pe piață, produsul, dacă apar suspiciuni asupra siguranței, ambalajului sau etichetării sale, persoana sau agentul economic responsabil cu punerea pe piață va fi controlat în conformitate cu reglementările în vigoare. Dacă se constată că cerințele legii nu sunt respectate, persoana sau agentul vor fi sancționate ( Conform Cap. III – ,Sancțiuni’ – Legea 178/2000 ). Sancțiunile vor fi diferite în funcție de gravitatea faptelor.
Între legea românească și Directivele U.E. nu există, în această privința, nici o diferența. Ceea ce sete de menținat însa în această privință, este faptul ca numerele articolelor nu corespund în cazul legii, respevtiv a directivei. Astfel de exemplu, dacă în cadrul Legii 178/2000, definirea produsului cosmetic și a altor termini apar în articolul 2, aceste definiri sunt facute în articolul 1 al Directivei 76/768/CEE.
Directiva cosmetică UE 76/768/EEC are ca obiective:
Securitatea consumatorului;
Armonizarea legislației în statele member UE;
Informarea consumatorului;
Reglementarea testării pe animale.
Această directivă cuprinde:
Text / articole de : definiție, securitatea și etichetarea, informația produsului cosmetic și testarea pe animale.
Anexe: liste positive și negative cu ingrediente reglmentate specific.
În continuare voi prezenta, succinct, cuprinsul articolelor Directivei în discuție.
Articolele directivei:
Primul articol al Directicei 76/768/eec cuprinde definiția produsului cosmetic( ‘Un produs cosmetic este orice substanță care urmează să fie pus în contact cu diverse părți ale corpului uman – piele, păr, unghii, buze, organe genitale externe- sau cu dinții și mucoasa bucală, cu scopul exclusiv sau principal de a parfuma, modifica aspectul, corecta mirosurile corporale, proteja, menține în bună stare’), definiție care nu se deosebește prin nimic față de cea dată prin Legea 508/2002, pe plan național.
Articolul 2 al Directivei 76/768/EEC se referă la securitatea produsului cosmetic, respectiv la responsabilitatea pentru produsul cosmetic.
Legat de responsabilitatea pentru produsul cosmetic, se prevede că aceasta este în întregime a producatorului sau a importatorului autorizat, care pune produsul cosmetic pe piațaUE. De asemenea, nu există o înregistrare/certificare a produsului înainte de punerea pe piață.
Articolul 3 al Directivei 76/768/EEC descrie anexele ( listele de substanțe pozitive, negative, definitive și provizorii), precum și obligă Statele Membre să ia toate măsurile necesare pentru a fi puse pe piață numai produsele care respectă prevederile acestor anexe.
Articolul 4 al Directivei 76/768/CEE cuprinde produsele interzise. Sunt interzise produsele care conțin ingrediente sau combinații de ingrediente testate pe animale, în scopul respectării cerințelor Directivei 76/768/EEC, după 30 iunie 2002.
Articolul 5 al Directivei 76/768/EEC se referă la inventarul ingredientelor.
Articolu 6 al Directivei 76/768/EEC este legat de etichetare. Conform articolului etichetarea cuprinde :
numele și adresa companiei;
calitatea nominală;
termen de durabilitate minimă;
precauții de utilizare;
număr de cod de fabricație;
funcția produsului;
lista ingredientelor.
Articolul 7 a este legat de armonizare: ‘ Statele member nu pot , pentu motive legate de cerințele / prevederile Directivei și Anexelor sale, să refuze, să interzică sau restricționeze comercilalizarea oricărui produs cosmetic care repecta prevederile acestei Directive și Anexele corespunzătoare’.
Articolul 7b se referă la Informația Produsului Cosmetic.
‘Producătorul sau reprezentantul acestuia, sau persoana la a cărei cerere a fabricat un produs cosmetic, sau persoana responsabilă pentru punerea pe piața UE a unui produs cosmetic important, va deține, în scopul controlului, următoarea informație, usor accesibilă autorității competente din Statul Menbru corespunzător adresei specificate pe etichetă, în conformitate cu Articolul 6 (1) (a)’:
compoziția calitativă și cantitativă;
specificație fizico-chimică și microbiologică;
metoda de fabricație;
evaluarea securității produsului;
numele și adresa persoanei responsabile cu evaluarea securității produsului;
date privind efectele nedorite;
date privind efectul declarat dacă natura o justifică.
Articolele 8, 9, 10 cuprind aspecte administrative precum:
armonizarea metodelor de control și elaborarea unor metode de analiză, criterii, microbiologice;
satele mmbre pot permite, provizoriu, includerea unor substanțe pe listele positive;
constituirea CATP ( Comitet pentru adaptarea Progresului Tehnic);
actualizarea tehnică a Anexelor.
Articolul 12 cuprinde clauza de salvgardare. Fiecare Stat Membru are dreptul de a lua imediat măsuri (oprire, restricționare) împotriva produselor în cazul evidentțerii argumentate a unui risc pentru sănătate. Într-un astfel de caz Comisia UE trebuie informata si aceasta trebuie sa ia o decizie fara intarziere.
CAPITOLUL III
TENDINȚE ACTUALE ÎN INOVAREA ȘI DEZVOLTAREA PRODUSELOR COSMETICE
3.1 DEZVOLTAREA CERTIFICǍRII PRODUSELOR COSMETICE NATURALE ȘI ORGANICE
Inițial, certificarea legală în funcție de standardele ecologice a fost prevăzută doar pentru produsele alimentare, însă în prezent se poate vorbi de despre acest lucru și în domeniul cosmeticelor.
Multe dintre cerințele de pe piață ale produselor cosmetice se analizeză cerințelor general valabile din ultima vreme : produse cât mai naturale, produse cosmetice organice, cât mai puține ingrediente chimice ( sau deloc), adică produse BIO.
Organic nu înseamnă natural, ci mai mult decât atât. Principala diferență între natural și orgnic constă în faptul că, pentru produsele naturale nu există un regulament strict, în timp ce pentru cele organice trebuie să se respecte o legislație foarte exactă. Astfel, un produs se poate numi organic și poate afișa acest lucru pe etichetă doar dacă ingredientele și procesul de fabricație nu implică radiații, pesticide, îngrășăminte chimice sau modificare genetică.
Etichetele produselor organice trebuie să fie extrem de clare :
100% organic : trebuie să conțină ingrediente 100% produse organic ( exclusiv apă și sare). Aceasta este singura etichetă care garantează un produs complet organic. Aceste produse sunt însoțite de sigla organului de certificare.
Organic sau certificat organic : cel puțin 95% din conținut este organic, proporțional cu greutatea ( exclusiv apa și sare). Aceste produse sunt însoțite de sigla organului de certificare.
Fabricat cu ingrediente organice : cel puțin 70% din conținut este organic. Există mențiunea ‘fabricat organica’ pe fața produsului și sunt listate până la trei ingrediente specifice. Aceste produse nu sunt însoțite de sigla organului de certificate.
Mai puțin de 70% organic: cuvântul ‘organic ‘ se regăsește doar pe lista de ingrediente, nu pe fața produsului. Aceste produse nu sunt însoțite de sigla organului de certificare. Produsele
organice sunt privite ca fiind mai sănătoase și mai puțin contaminate.
Din păcate, în prezent, nu există nici o legislație care să limiteze producătorii în a-și eticheta termenul organic pe produse care au un procent mic de astfel de ingrediente organice. Motiv pentru care, brandurile care vor să câștige încrederea consumatorilor lucrează cu organizații de certificare.
Tabelul 3.1 Organizații de certificare
Sursa :http://www.rangali.ro/organic.php
Certificarea organică este singura garanție că produsele pe care le cupmărăm sunt fără ingredienți sintetici atât de dăunători, în timp, organismului uman.
3.2 CARACTERISTICI DE CALITATE ALE PRODUSELEOR COSMETICE
În conceptul modern, produsul cosmetic este definit ca orice substanță sau preparat care vine în contact cu diverse părți ale corpului uman ( piele, ochi, buze, unghii etc) sau cu mucoasa bucală și dantură pentru curățarea, parfumarea, protejarea, menținerea în bună stare, schimbarea aspectului acestor suprafete si / sau corectarea mirosului corporal.
În obținerea produselor cosmetice se utilizează numeroase materii prime din toate cele trei regnuri: mineral, animal și vegetal. Materiile prime folosite la fabricarea produselor cosmetice se pot grupa ținându-se seama de funcțiile pe care le îndeplinesc, astfel:
Excipienți – substanțe care costituie baza produsului cosmetic, în ei înglobându-se celelalte substanțe, asigurând protecția și hrănirea pielii. Aceștia sunt: minerali (vaselină, parafină, ulei de vaselină și de parafină), animali (lanolină, gălbenuș de ou, colesterol, ceară de albine, grăsime de porc), vegetali (ceară de palmier, uleiuri vegetale);
umectanti – substanțe folosite pentru a limita evaporarea apei. Ei sunt: glicolii, glicerină, sorbitolul;
substanțe active – care contribuie la regenerarea pielii. Acestea sunt: aminoacizii, biocatalizatorii (vitamine, enzime, hormoni), fosfatidele(lecitină), substanțe complexe (polen, lăptișor de matcă, nămoluri, lapte, uleiuri speciale);
emulgatori – substanțe care au rolul să mențină stabilitatea emulsiilor osmetice (gelatină, cazeină, săpunuri);
aglutinanți – folosiți în scopul obținerii unor consistențe vâscoase( pectină, amidon);
conservanți – substanțe cu rolul de păstrare în timp a proprietăților produsului (antioxidanți, antiseptici, dezinfectanți);
deodoranți – substanțe care pevin sau îndepărtează mirosul provocat de transpirație;
odoranti – substanțe care asigură un anumit miros (uleiri volatile naturale sau sintetice);
coloranți – substanțe care se introduc în produsele cosmetice destinate unor scopuri decorative;
solvenți – substanțe în care dizolvă diferiți constituenți ai anumitor produse cosmetice.
În continuare voi prezenta caracteristicile de calitate ale următoarelor produse cosmetice: săpun de toaletă, creme cosmetice și parfumuri.
Tabelul 3.2 Caracteristici de calitate ale săpunului de toaletă
Sursa: V., Dinu, Merceologia produselor nealimentare, Editura ASE, Bucuretsi, 2002, p. 147
Principalele caracteristici organoleptice ale cremelor cosmetice sunt redate în tabelul următor.
Tabelul 3.3 Caracteristici ale cremelor cosmetice
Sursa: V., Dinu, Merceologia produselor nealimentare, Editura ASE, Bucuretsi, 2002, p, 148
Tabelul 3.4 Caracteristici de calitate ale parfumului
Sursa: V., Dinu, Merceologia produselor nealimentare, Editura ASE, Bucuretsi, 2002, p.149
3.3 TENDINȚE ÎN DEZVOLTAREA PRODUSELOR COSMETICE NATURALE ȘI ORGANICE
Tendința de a apela din ce în ce mai mult la produsele organice nu se limitează la ceea ce mâncăm. Acest fenomen s-a extins și în lumea cosmeticelor. Dacă începuturile industriei au avut un start mai timid, lucrurile încep să se schimbe. Din ce în ce mai multe companii investesc în fabricarea și vânzarea acestui tip de produse.
Există numeroase definiții și criterii în ceea ce privește produsele organice și naturale, aspect ce face dificilă distingerea produselor cosmetice naturale de către consumatori. Termenul de organic nu înseamnă natural, ci chiar mai mult de atât. Principaa diferență între natural și organic constă în faptul că, pentru produsele naturale nu există un regulament strict, în timp ce pentru cele organice trebuie să se respecte o legislație foarte exactă.
Noua generație de cosmetice organice este inovatoare prin faptul că sunt realizate 95% din ingredinte naturale.
Termenul „natural” este unul dintre cei mai folosiți în vocabularul cosmetic. Surprinzător, cosmeticele naturale sunt mai mult un mit fabricat de industria frumuseții. Acest tip de produse pot conține numai 1% ingrediente naturale.
Cosmeticele organice sunt cosmeticele care conțin 100% ingredienti naturali care provin din plante crescute în zone nepoluate, fără fertilizatori sau modificări genetice, care nu conțin substanțele clasice de conservare a cosmeticelor: parabeni, parafină, uleiuri minerale, silicon, filtre chimice, coloranți sintetici, parfumuri artificiale.
Folosirea produselor organice aduce mai multe beneficii, deoarece:
acestea aduc un aport ridicat de vitamine, nutrienti și antioxidanți ce întăresc sistemul imunitar al organismului și îl ajută în lupta împotriva mai multor boli de ordin metabolic, hormonal, neurologic, precum și împotriva mai multor tipuri de cancer;
organismul se identifică mai ușor cu ingredientele organice, fiind benefice pentru persoanele cu piele sensibilă;
ajută la reducerea folosirii resurselor limitate și încurajează reciclarea, drept politică de consum ce pune pe primul loc păstrarea mediului nconjurator;
încurajează o industrie ecologică în dezvoltare, ce folosește metode tradiționale de fertilizare a solului și producție;
Pe plan mondial, cererea de cosmetice organice este în continuă creștere, aspect ce a impulsionat atât marile branduri, cât și cele până nu demult anonime să investească în noi sortimente de produse naturale, fără nici un fel de compuși chimici, sintetici, modificați genetic sau de origine animală.
Chiar dacă acest tip de cosmetice nu s-a impus imediat pe piață, evoluția din ultima perioadă a fost una spectculoasa, evoluând de la o piață de nișă la una aproape mătură. Acest segment înregistrează anual o creștere între 20- 25%.
Din ce în ce mai mulți consumatori sunt convinși de eficacitatea produselor nturale care sunt considerate mai pure, naturale și mai puțin dăunătoare, certificarea internațională fiind garanția produsului.
Clienții fideli ai cosmeticelor organice sunt, în general persoane care au un nivel ridicat de cultură, prretentiosi în ceea ce privește standardul de viață, cu acces la diverse surse de informații și deschiși la nou.
Majoritatea este constituită din femei cu studii superioare ce se informează de pe internet, mereu preocupate de mediul în care își desfășoară activitatea și de viața sănătoasă a familiei lor. Adevărat trend în industria cosmetică, produsul 1oo% organic este în topul celor mai de calitate produse cosmetice fiind certitudinea naturaleței și sănătății.
CAPITOLUL IV
STUDIU DE CAZ – COMPANIA ORIFLAME
4.1 PREZENTAREA GENERALǍ A COMPANIEI
ORIFLAME este o companie care vinde produse cosmetice pentru o îngrijire naturală a pielii prin intermediul unei forțe de vânzări independente, în afara circuitului tradițional al magazinelor de desfacere cu amănuntul.
COMPANIA ORIFLAME este caracterizată de un spirit întreprinzător, conducere descentralizată și o atmosferă tinerească și plină de entuziasm. Este una dintre companiile cele mai dinamice din lume, ce dispune de una dintre cele mai largi game de produse pe bază de ingrediente naturale.
ORIFLAME COSMETICS comercializează produse cosmetice naturale suedeze încă din 1967, produse de foarte bună calitate, având la bază valorile suedeze fundamentale: curat, simplu, modern și respectând permanent societatea.
ORIFLAME este reprezentată în 54 de țări, este lider de piață în 30 de țări, înregistrează, aproximativ, 918 milioane euro anual din vânzări, are peste 1,8 milioane de clienți direcți în toată lumea, prezintă peste 800 de produse și 94 de cataloage în 35 de limbi și are peste 5600 de angajați.
În ceea ce privește aceste aspecte se observă o creștere în comparație cu anul 2005 când era prezenta în 54 de țări, înregistra în jur de 550 milioane euro anual din vânzări, avea peste 1,4 milioane clienți direcți, prezenaa peste 600 de produse și avea în jur de 4200 de angajați.
În România, ORIFLAME este prezenta din 1995 și a devenit, firesc, întâia alegere pentru toți clienții care caută cele mai eficiente servicii și cel mai bun raport calitate – preț al produselor cosmetice.
ORIFLAME este o companie multifuncțională, care vinde produse cosmetice naturale de înaltă calitate pentru îngrijirea pielii prin intermediul unei forțe de vânzări independente, care nu face parte din mediul tradițional al magazinelor de vânzare cu amănuntul. Vânzarea directă ne oferă posibilitatea să primim sfaturi și idei de la persoane pe care le cuoastem și în care putem avea încredere. Folosirea acestui mod de cumpărare este foarte sigură și la îndemână.
Vânzarea directă este metodă de distribuție a viitorului: produse de calitate la prețuri accesibile, servicii personalizate și timp petrecut în mod plăcut. Prin acest sistem eficient de distriburie produsele ajung la noi, consumatorii finali, direct din depozitele Oriflame sau prin intermediul vanzaătorilor direcți autorizați de companie. În acest mod se reduc costurile ridicate pentru spații, impozitele pe salarii și cheltuielile cu utilitățile necesare funcționării unui magazin.
Costurile operaționale în sistem magazin sunt foarte mari în România ( energie, salarii, fiscalitate excesiva), iar că pentru un produs să fie accesibil, păstrând standardele occidentale de calitate, ocolirea magazinelor este o soluție eficientă.
În ceea ce privește concurența, drept concurenți cunoscuți sunt Amway, Avon, Faberlic.
Clienții sunt cumpărători direcți, persoanele fizice care cumpără și folosesc produsele Oriflame direct de la Oriflame, prin intermediul catalogului. Fiecare cumpărător direct este alocat unui consultant direct, care îi furnizează serviciile postvanzare. Consultanții sunt vânzători direcți Oriflame, persoane juridice care, în numele și pe răspunderea lor, desfășoară activitatea de distribuție directă a produselor Oriflame către consumatorii finali de pe piață pe baza unui contract încheiat cu Oriflame, precum și servicii de consultanță pentru cumpărătorii Oriflame. Consultanții care ating un nivel mai mare de 5000 de euro vânzări coordonate devin directori Oriflame.
4.2 PREZENTAREA PRODUSELOR DE BAZĂ ALE COMPANIEI ORIFLAME
În ultimul deceniu s-a produs, pe plan mondial, o imensă diversitate de bunuri cu uz cosmetic. Accesul consumatorilor zi de zi la cosmetice depinde de mecanismele prin care se formează sortimentul industrial (al producătorilor), completat cu un sortiment adecvat provenit din import și prin care se formează sortimentul commercial la nivelul grosistilor și detailistilor.
Produsele cosmetice sunt articole pentru curățire, întreținerea, înfrumusetarea și modificarea aspetului individual.
Sănătatea și frumusețea, igiena și cosmetica sunt și trebuie să fie lațurile unei activități unice. Din acest motiv nici nu există o limitare strictă între diferitele categorii de produse cosmetice, ele acționând în majoritatea cazurilor prin suprapunere, pentru același scop. Astăzi atenția și pretențiile pentru curățirea, protecția, infrumusetarea corpului omenesc și, în mod deosebit, a pielii au căpătat valențe multilaterale.
Piața cosmeticilor este repartizată, în funcție de destinația produselor, pe următoarele segmente:
produse de îngrijire a pielii;
produse capilare (de îngrijire a părului);
articole de toaletă ( parfumerie alcoolica);
machiaj ( cosmetică decorative);
produse pentru igiena corporală.
ORIFLAME oferă următoarele categorii de produse:
produse pentru îngrijira pielii: balsamuri pentru buze, creme de zi, creme de noapte, produse pentru zona ochilor, demachiante, exfoliante, loțiuni tonice, măști, produse antirid, produse pentru curățarea tenului, produse sub formă de ser, tratamente speciale;
produse pentru machiaj: corectoare, creioane contur pentru ochi, farduri de obraz, fonduri de ten, luciuri de buze, creioane contur pentru buze, creioane dermatograf pentru sprâncene, farduri pentru ochi, lacuri pentru unghii, produse pentru îngrijirea unghiilor, pudre, rujuri, rimeluri ;
parfumuri
Piața parfumurilor a crescut subsatanțial în ultimii ani. Parfumul bun nu mai este asociat în prezent cu cadoul primit cu ocazia unei aniversări sau accesoriul unei ținute elegante, ci a intrat în cotidian. Moda actuală, în special pentru cei tineri, recomandă asocierea parfumului cu machiajul pentru diferite ocazii, ceea ce determină tinerele să aibă patru sau cinci parfumuri. Cert este faptul că prin studii făcute, de catre analiști, reiese că pe piața parfumurilor oferta depășește cu mult cererea.
ORIFLAME pune la dispoziția clienților săi atât parfumuri pentru femei, cât și pentru bărbați. Astfel, sunt oferite :
parfumuri pentru ea: cu aromă de citrice, aromă de lemn prețios, aromă florala, aromă orientală ;
parfumuri pentru el: aromatic, aromă de lemn prețios, aromă de citrice, oriental ;
produse pentru îngrijirea corpului : deodorante, loțiuni de corp, produse pentru exfolierea pielii corpului, produse pentru îngrijirea mâinilor, produse pentru tonifierea corpului, geluri de dus, produse pentru baie, produse pentru îngrijirea intimă, produse pentru îngrijirea picioarelor, săpunuri;
produse pentru îngrijirea părului: balsamuri pentru păr, șampoane, produse pentru coafat, tratamente pentru păr;
produse pentru plajă : autobronzante, produse pentru plajă, produse de protecție;
produse pentru copii: produse pentru machiaj, produse de toaletă.
ORIFLAME are standarde unice pentru toate piețele, în conformitate cu normele Uniunii Europne. Produsele cumpărate la București sunt identice cu produsele cumpărate la Londra sau la Stockholm.
4.3 POZIȚIA INTERNĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ A COMPANIEI ORIFLAME
Piața produselor cosmetice din România cuprinde produse autohtone cu o cotă de piață de 20% și produse de import ce dețin o cotă de piață de 80%.
Principalii jucători care activează pe piața locală de cosmetice sunt giganții internaționali din vânzări directe, Avon, Oriflame, Amway, alături de companii din domeniul bunurilor de larg consum, ca P&G, Unilever sau Henkel.
În ultimii ani industria vânzărilor directe a câștigat tot mai mult teren în România. Piața vânzărilor directe s-a consolidat atât prin creșterea cifrei de afaceri, cât și a numărului de distribuitori implicați în această activitate. Vânzările directe reprezintă cel mai popular canal de distribuție pentru produsele de îngrijire a pielii, de machiaj și parfumuri. În 2006, vânzările directe de bunuri de consum din România s-au cifrat la 641 milioane de lei (177 milioane de euro), în creștere cu 45% față de 2004, conform studiului întocmit de firma de cercetare Euromonitor. Cea mai mare pondere în structura vânzărilor directe au avut-o produsele cosmetice și de îngrijire, ce au reprezentat circa 96% din totalul pieței, respectiv 620 milioane de lei ( 171,1 milioane euro). Vânzările directe reprezintă circa o treime din totalul pieței acestor produse, datorită dezvoltării multinationalelor Oriflame și Avon.
Cota de piață a acestui segment a crescut constant în primul rînd datorită dezvoltării multinationalelor Avon și Oriflame.’Vânzările directe reprezintă cel mai popular canal de distribuție pentru produsele de îngrijire a pielii, de machiaj și parfumuri’, se arată în studiu. Pe piața vânzarilor directe de produse cosmetice, cea mai importantă cotă revine companiilor Avon și Oriflame ce asigură împreună aproximativ 40% din piață totală de cosmetice.
COSMETICS ORIFLAME ROMÂNIA, filială locală a producătorului suedez Oriflame, este prima companie din domeniul vânzarilor directe de produse cosmetice ce a intrat pe piața românească.
ORIFLAME ROMÂNIA, unul din principalii jucători pe piața cosmeticelor, a înregistrat în 2006 o cifră de afaceri de 100,76 milioane lei ( 29,66 milioane euro), în creștere cu 17% comparativ cu anul 2005, creștere impulsionată de majorarea vânzărilor online, filiala locală a grupului suedez fiind liderul european pe acest segment.
ORIFLAME a introdus vânzările online în anul 2005, acestea reprezentând în acest an 85% din totalul vânzărilor din punct de vedere al valorii și aproximativ 80% din punct de vedere al numărului de comenzi.
ORIFLAME ROMÂNIA a înregistrat, în primele șase luni ale anului 2007 o cifră de afaceri de 48,9 milioane de lei, față de 47,5 milioane de lei în perioada similară a lui 2006. De asemenea, profitul companiei a crescut în primul semestru de aproape cinci ori, de la 1,3 milioane de lei la 5,6 milioane de lei. Evoluția indicatorilor economici a fost influențată atît de factori externi, cum ar fi aprecierea leului, cât și de factori care țin de organizarea companiei. S-au realizat investiții în modernizarea sistemului de distribuție, precum și în automatizarea primirii comenzilor.
În anul 2007, 92% din vânzările companiei se realiză prin intermediul internetului, directorul Oriflame estimând că anul acesta, ponderea vânzărilor pe acest segment va crește până la 99%. Filiala locală a Oriflame se plasează, ca profitabilitate, pe locul al doilea, la nivel de grup.
ORIFLAME este una dintre cele mai dinamice companii de cosmetice din lume, care activează in peste 60 de țari ale lumii și este lider de piață înpeste 30 dintre acestea . Oriflame oferă o gamă completă de produse pentru îngrijirea pielii, parfumuri cosmetice de calitate, distribuite prin intermediul a 1,6 milioane de consultanți de vânzări în întreaga lume. Deși compania a cunoscut o dezvoltare rapida, nu a pierdut nici o clipă din vedere conceptul inițial al afacerii – osmetice suedeze naturale, vândute între prieteni.
La ora actuală, structura de vânzări a Oriflame pe piață include 2000 de companii care se ocupă de partea de distribuție și peste 50000 de oameni care fac comenzi constante, în general de două ori pe lună.
În Moldova, Oriflame este prezentă din 2003 și a devenit ‘Întaia Alegerea’ petru toți clienții care caută cele mai eficiente servicii și cel mai bun raport calitate – preț al produselor cosmetice, la cel mai înalt nivel de deservire oferit de consultanții acestei companii.
Conform unui studiu realizat de Euromonitor, Oriflame se află pe locul trei în rândul țărilor Balcanice, după Grecia cu o piață cosmetică evaluată la 1,3 miliarde de euro, și Ungaria, unde piața de cosmetice a fost evaluată la 68 milioane de euro.
Oriflame este o companie de cosmetice care vinde produse cosmetice naturale de calitate pentru îngrijirea pielii prin intermediul unei forțe de vânzări, care nu face parte din mediul tradițional al magazinelor de vânzare cu amănuntul.
Oriflame se bucură de o dezvoltare exponențială și la fel se întâmplă cu industria vânzării directe. Astăzi, se estimează la 21 de milioane numărul agenților de vânzări independenți, cu o cifră a vânzărilor de peste 90 de milioane de euro în întreagă lume. Serviciile personalizate pe care le poate oferi un consultant reprezintă avantajul cheie față de comenzile prin poștă sau internet, deși toate cele trei metode vor continua să se dezvolte.
4.4 TENDINȚE ACTUALE ALE CALITǍȚII PRODUSELOR COMPANIEI ORIFLAME
Dezvoltarea industriei produselor cosmetice trebuie să țină seama de profilul consumatorului. Sunt două tipuri de consumatori: cei care doresc să achiziționeze produse comercializate sub o anumită marcă, deși nu întotdeauna acestea oferă o calitate mulțumitoare, cât și consumatori pentru care prețul scăzut al produsului nu inspiră încredere. Sunt acei consumatori ‘sofisticați’ care nu riscă să cumpere un produs ieftin, atâta timp cât consideră că acesta nu oferă calitatea dorită, preferând, în schimb, siguranța oferită de renumele internațional al mărilor mărci străine.
Pe plan național există milioane de români pentru care și prețurile medii sunt prea mari. De aceea compania Oriflame oferă produse cosmetice la cel mai bun raport calitate – preț.
Majoritatea cererii pentru cosmetice naturale s-a extins în ultimii ani pe piața europeană. Cosmeticele naturale câștigă teren întru-cât conțin nivele scăzute de substanțe dăunătoare cum ar fi parabenii. Alți consumatori se orientează spre cosmetice naturale și organice datorită funcționalității ingredientelor naturale și / sau urmelor de ingrediente organice
ORIFLAME se orientează către lansarea de noi produse în acord cu tendințele actuale ce vizează protecția consumatorilor împotriva substanțelor chimice conținute în produsele cosmetice. În încăperi special amenajate și controlate computerizat se refac condițiile atmosferice de depozitare existente în majoritatea țărilor unde exportă produse compania Oriflame. Testele durează o perioadă de șase luni, timpul minim necesar pentru a putea previziona stabilitatea formulei pe termen lung, deoarece reglementările UE în domeniu stabilesc că toate produsele trebuie să aibă un termen de garanție de minimum 2 ani și jumătate. De asemenea, se testează ambalajele, pentru a se stabili că nu există nici un fel de interacțiune între materialul ambalajului și produsul propriu-zis. Pentru ca produsele să rămână în stare optimă pe parcursul depozitării și folosirii și să nu fie contaminate cu microorganisme, ele sunt supuse unor țeste microbiologice complexe. Formulele noi sunt evaluate pentru a se stabili performanțele acestora, cum ar fi textura, aspectul pielii în timpul aplicării și după aplicare, emoliența și mirosul. Oriflame acordă o importantă deosebită siguranței produselor și are ca politică de bază testarea fiecărei noi formule care ar putea duce la iritarea sau sensibilizarea pielii.
Produsele Oriflame, bazate pe extracte naturale (majoritatea ingredientelor folosite la fabricarea produselor Oriflame provin din plante naturale), prezintă garanția puritatiii și a celei mai înalte calități. Sunt create în fabrici ultramodern echipate care funcționează conform normelor internaționale de protecție a mediului înconjurător.
ORIFLAME INTERNAȚIONAL nu folosește în compoziția produselor sale cosmetice ingredienti proveniți de la animale moarte. Totuși, se vor folosi în continuare ingrediente , cum ar fi : ceară de albine, lanolină și derivatele lactate .
ORIFLAME INTERNAȚIONAL nu testează produsele sale pe animale. Pentru că siguranța produselor este principala preocupare a companiei Oriflame, formulele sunt puse la punct printr-o atentă selecție. În plus , formulele noi sunt testate pe voluntari umani sub supravegherea unui cunoscut profesor medic dermatolog, garantându-se astfel că sunt sigure și eficiente, chiar și pentru cea mai sensibilă piele.
ORIFLAME folosește aerosoli care nu distrug stratul de ozon.
Politica Oriflame este de a utiliza ambalaje care au un impact minim supra mediului înconjurator. Ambalajele majorității produselor cosmetice Oriflame pot fi reciclate, acolo unde există astfel de posibilitati.
4.5 ANALIZA SWOT
SWOT este un instrument de analiză strategică, flexibil și ușor de aplicat, pe care o organizție sau o echipă de proiect îl folosește pentru a identifica cele mai potrivite direcții de acțiune.
Scopul analizei SWOT este de a realiza un plan strategic sau de a găsi o soluție la o problemă, luând în considerare factorii interni și exteri ai unei echipe sau a unei organizații.
Principalul avantaj al acestei analize îl constituie consensul între membrii echipei. După ce au căzut de acord asupra puctelor tari (‘strenghtsa’), a punctelor slabe (‘weaknesses’), a oportunitatilor (‘ opportunities’), si a amenintarilor (‘ threats’) care afecteză echipa, este mult mai usor să se identifice soluțiile necesare.
Punctele forte ale companiei sunt caracteristici sau competențe distinctive pe care aceasta le posedă la un nivel superior în comparație cu altecompanii, îndeosebi concurente, ceea ce îi asigură un anumit avantaj în fața lor. Altfel prezentat, punctele forte, reprezintă activități pe care compania le realizează mai bine decât firmele concurente, sau resurse pe care le posedă și care depășesc pe cele ale altor firme.
Punctele slabe ale companiei sunt caracteristici ale acesteia care îi determină un nivel de performanțe inferior celor ale firmelor concurente. Punctele slabe reprezintă activități pe care compania nu le realizează la nivelul propriu celorlalte firme concurente sau resurse de care are nevoie dar nu le posedă.
„Oportunitățile” reprezintă factori de mediu externi pozitivi pentru firmă, altfel spus șanse oferite de mediu companiei pentru a-și stabili o nouă strategie sau a-și reconsidera strategia existentă în scopul exploatării profitabile a oportunităților apărute. „Oportunități” există pentru fiecare companie și trebuie identificate pentru a se stabili la timp strategia necesară fructificării lor sau pot fi create, îndeosebi pe baza unor rezultate spectaculoase ale activităților de cercetare-dezvoltare, adică a unor inovări de anvergură care pot genera chiar noi industrii sau domenii adiționale pentru producția și comercializarea de bunuri si servicii.
„Amenințările” sunt factori de mediu externi negativi pentru companie, cu alte cuvinte situații sau evenimente care pot afecta nefavorabil, în măsură semnificativă, capacitatea companiei de a-și realiza integral obiectivele stabilite, determinând reducerea performanțelor ei economico-financiare. Ca și în cazul oportunităților, „amenințări” de diverse naturi și cauze pândesc permanent compania, anticiparea sau sesizarea lor la timp permițând firmei să-și reconsidere planurile strategice astfel încât să le evite sau să le minimalizeze impactul. Mai mult, atunci când o amenințare iminentă este sesizată la timp, prin măsuri adecvate ea poate fi transformată în oportunitate.
4.5.1 ANALIZA SWOT A COMPANIEI ORIFLAME
PUNCTE TARI:
investirea în calitatea ambalajelor. Ambalajele produselor Oriflame sunt testate pentru a se stabili că nu există nici un fel de interacțiune între materialul ambalajului și produsul propriu-zis. Sunt utilizate ambalaje care au un impact minim supra mediului înconjurator. Ambalajele majorității produselor cosmetice Oriflame pot fi reciclate
investițiile realizate în tehnologiile de ultima generație cresc calitatea produselor. În încăperi special amenajate și controlate computerizat se refac condițiile atmosferice de depozitare existențe în majoritatea țărilor unde exportă produse compania Oriflame.
diversificarea produselor. Produsele Oriflame sunt adresate atât femeilor cât și bărbaților și copiilor. Oriflame oferă produse cosmetice de calitate tuturor persoanelor, indiferent de vârstă. Cataloagele Oriflame prezintă produse de îngrijire a pielii, produse capilare (de îngrijire a părului), articole de toaletă (parfumerie alcoolica), machiaj (cosmetică decorative), produse pentru igiena corporală.
practicarea vânzării directe. Prin acest sistem de distribuție, produsele ajung la consumatorul final direct din fabricile Oriflame sau prin intermediul consultanților autorizați de campanie . În acset mod, se reduc costurile mari datorate chiriilor pentru spații, cheltuielile cu salariile și cu utilitățile necesare funcționării unui magazin.
orientarea către lansarea de noi produse în acord cu tendințele actuale ce vizează protecția consumatorilor împotriva substanțelor chimice conținute în produsele cosmetice.
PUNCTE SLABE :
frecvența scăzută a aparițiilor pe principalele canale media. Oriflame folosește reclama în mijloacele media normale numai că o susținere a activității.
cheltuieli mari în privința ambalării. Resursele financiare folosite pentru ambalaje sunt destul de ridicate.
atenția scăzută în domeniul publicității. Publicitatea companiei Oriflame se realizează numai prin intermediul cataloagelor și a consultanților.
OPORTUNITĂȚI :
creșterea vânzărilor. Acest fenomen este influiențat de practicarea vânzării directe. Vânzarea directă ne oferă posibilitatea să primim sfaturi și idei de la persoane pe care le cuoastem și în care putem avea încredere. Serviciile personalizate pe care le poate oferi un consultant reprezintă avantajul cheie față de comenzile prin poștă, internet sau vânzarea în magazinele tradiționale.
compania are posibilitatea extinderii nomenclatorului de produse fie prin noi sortimente de produse (de exemplu compania pune la dispoziția consumatorilor produse pentru toate tipurile de păr, piele, cataloagele prezenatând atât șampon pentru păr blond cât și pentru păr brun, produse pentru îngrijirea tenului uscat cât și pentru îngrijirea celui mixt și gras), fie prin produse derivate ( balsamuri, măști de păr).
posibilitatea creșterii numărului unităților productve. În septembrie 2007,directorul Oriflame România, anunța planurile companiei suedeze de a construi o fabrică de produse cosmetice în România. Deocamdată, acest proiect nu a fost concretizat, însă există posibilitatea că pe viitor să fie finalizat. Ucraina, Ungaria și Cehia sunt țările care au fost vizate în ceea ce privește acest proiect.
AMENITARI :
Presiunea tot mai crescândă a concurenței. pe piața românească Principalii conurenți sunt Avon, Faberlic ce are ca atuu comercializarea produselor cu oxigen, și nu în ultimul rând Amway. Reprezentanții Amway au declarat că produsele comercializate de compania în cauză va cunoaște un avans de 15% față de anii precedenți, ritm ce se va menține și în viitor.
Majorarea accizei la alcool (generează creșterea prețurilor la produsele cosmetice autohtone sau va duce la scoaterea din producție a anumitor produse)
CONCLUZII
Cunoașterea mărfurilor oferă un fond documentar indispensabil pentru rezolvarea problemelor comercilale privind structura sortimentală, clasele de calitate, prestatiile și serviciile oferite post – vânzare, raportul caliate / preț (nivelul de calitate oferă informații valoroase cu privire la preț), gradul de satisfacere a necesității de consum (cererii). Factorul calitate impune asigurarea anumitor condiții care, în funcție de mediul ambiental, tradiții, capacitatea de producție, nivelul progresului tehnic, permit o mai bună monitorizare a ciclului de viață al mărfii și luarea deciziilor adecvate pe piață (retragere, îmbunătățire, diversificare). Extinderea ignoranței asupra calității și a caracteristicilor mărfii poate conduce la creșterea confuziei consumatorilor aflați în fața unei achiziții și la agravarea fenomenului de fraudă asupra mărfurilor.
Pe fondul dezvoltării economice contemporane se îregistrează ritmuri accentuate de crestre a sectoarelor implicate în domeniul cosmeticii, diversificarea fiind dictată de permanentele schimbări intervenite în structura cerințelor populației, corelate cu nevoile, cu gradul de civilizație și cu nivelul de cultură.
Aceste mărfuri pot prezența o varietate de caracteristici de calitate. Companiile producătoare tind să-i aducă unui produs de bază schimbări pentru a crea un model cât mai sofisticat, caracteristicile mărfii constituind un instrument eficient de diferențiere a acesteia în raport cu produsele concurenților.
În ceea ce privește produsele cosmetice se poate vorbi de procesul de globalizare , a cărui extindere a determinat firmele din țările în curs de dezvoltare și țările cu economii în tranziție să-și reconsidere părerea cu privire la calitate.
Companiile de produse produse cosmetice se preocupă în permanență de creșterea productivității muncii, renunțând la unitățile neprofitabile pe care le au în subordine sau reorganizând altele ce corespund mai bine cerințelor conjuncturale ale evoluției pieței. Ele operează în prezent în tot mai multe țări, comercializându-și produsele astfel încât să satisfacă nevoile diverse existențe în fiecare țara. Chiar mai mult, globalizarea pieței mondiale a produselor de înfrumusețare a determinat și apariția conceptului de ‘produs cosmetic globala’.
Datorită globalizării a crescut volumul comerțului pe piețele locale și pe piața mondială. Creșterea volumului comerțului în interiorul piețelor a determinat accentuarea concurenței, iar accentuarea concurenței a dus la creșterea calității produselor. Odată cu liberalizarea piețelor și extinderea procesului de globalizare, diversitatea culturală nu mai este ceva neobișnuit. Acum preferințele consumatorilor sunt mai diversificate ca niciodată, calitatea fiind unul dintre criteriile de alegere. Companiile și implicit companiile de produse cosmetice reprezintă un motor al activităților inovatoare.
Necesitatea inovarii companiilor din industria cosmetică derivă din calitatea anumitor echipamente utilizate, uzate fizic și moral care nu ar putea face față cerințelor la nivel European. De asemenea s-ar impune, în unele cazuri, îmbunătățirea procesului de fabricație și crearea de spații de producție adecvate. Îmbunătățirea sistemului de management, analiza nevoilor tehnologice, mijloace de stimulare a inovării în activitatea curentă, cât și diversificarea produselor pentru a răspunde nevoilor pieței, conduc la oportunitatea inovării acestui domeniu.
Din cele prezenate în lucrare reiese că pe piață consumatorii se confruntă cu numeroase riscuri care nu se pot rezolva în totalitate prin controlul exercitat de inspectorii Oficiului de Protecție al Consumatorilor (OPC) sau agenții de protecție a consumatorilor.
Aceste riscuri (ex: produse alimentare falsificate cu proprietăți modificate, lipsa plății despăgubirilor pentru servicii necorespunzătoare, piețe, târguri și puncte de vânzare care funcționează neautorizate, lipsa etichetării și certificării produselor, etc) pot fi rezolvate printr-o coordonare a tuturor factorilor care intervin în lanțul acesta de la producător la consumator, iar reglementările trebuie să fie armonizate. Toate aceste aspecte sunt legiferate atât la nivel național, cât și internațional.
Fiind menbra a Uniunii Europene, România a trebuit să transpună legislația UE în legislatiea națională pentru a oferi un cadru legislativ armonizat cu cel al celorlalte state membre. O legislație armonizată în cadrul Uniunii Europene va sprijini principiile de funcționare ale unei piețe libere ce încurajează libera circulație a mărfurilor. În cadrul pachetului legislativ transpus în legislația natioanala se află și reglementarile cu privire la produsele cosmetice. Am făcut referire la acest aspect în capitolul consacrat legislației.
Referindu-mă, în continuare, la produse cosmetice am prezentat în lucrare aspecte cu privire la trendul în industria cosmetică și anume produsele naturale și organice.
Cosmeticele organice sunt cosmeticele care conțin 100% ingredienti naturali care provin din plate crescute în zone nepoluate, fără fertilizatori sau modificări genetice, care nu conțin substanțele clasice de conservare a cosmeticelor: parabeni, parafină, uleiuri minerale, silicon, filtre chimice, coloranți sintetici, parfumuri artificiale.
Din ce în ce mai mulți consumatori sunt convinși de eficacitatea produselor naturale care sunt considerate mai pure, naturale și mai puțin dăunătoare, certificarea internațională fiind garanția produsului.
Clienții fideli ai cosmeticelor organice sunt, în general, persoane care au un nivel ridicat de cultură, pretențiosi în ceea ce privește standardul de viață, cu acces la diverse surse de informații și deschiși la nou.
Partea aplicativă a prezentei lucrări aduce în prim plan aspecte legate de activitatea desfășurată pe piața cosmeticelor a companiei Oriflame. Astfel, ORIFLAME este o companie multifuncționala, care vinde produse cosmetice naturale de înaltă calitate pentru îngrijirea pielii prin intermediul unei forțe de vânzări independente, care nu face parte din mediul tradițional al magazinelor de vânzare cu amănuntul.
ORIFLAME se orientează către lansarea de noi produse în acord cu tendințele actuale ce vizează protecția consumatorilor împotrivas substanțelor chimice conținute în produsele cosmetice.
Produsele Oriflame, bazate pe extracte naturale (majoritatea ingredientelor folosite la fabricarea produselor Oriflame provin din plante naturale), prezintă garanția purității și a celei mai înalte calități. Sunt create în fabrici ultramodern echipate care funcționează conform normelor internaționale de protecție a mediului înconjurător.
Politica Oriflame este de a utiliza ambalaje care au un impact minim supra mediului înconjurător. Ambalajele majorității produselor cosmetice Oriflame pot fi reciclate , acolo unde există astfel de posibilități.
Viața este un dar minunat de care trebuie să învățam să ne bucurăm. Pentru ca această bucurie să fie deplină, aveam nevoie să ne simțim bine, să arătăm lumii întregi acea imagine a noastră pe care ne-o dorim. În toate aceste căutări Orifalme ne ajută să ne corectăm scăpările Naturii Mamă, simplu, natural și la prețuri minime.
Prezența lucrare se dorește a fi un material util pentru cei interesați în probleme de merceologie a produselor cosmetice.
BIBLIOGRAFIE
1. Bojin Emil, Clasic si modern in evolutia miscarii consumeriste, Revista de comert, nr. 4, aprilie 2003
2. Buda Valentina-Maria, Teză de doctorat, ASE, Bucuresti, 2006
3. Curierul National, 21 noiembrie, 2007
4.Dinu Vasile, Merceologia produselor nealimentare, Editura ASE, Bucuresti, 2002
5.Fordos Geza, Managementul strategic: analiza swot, Tribuna Economică, v.16, nr.10, 2005
6.Gőndőr Mihaela, Simpozionul – marfa – calitate – globalizare, Editura ASE, Bucuresti, 19 noiembrie, 2004
7.Laura Pascu, 15 martie Ziua Mondiala a Drepturilor Consumatorilor, Revista de Comert, nr.3, martie, 2003
8.Luiela Magdalena Csorba, Globalizarea pietei produselor cosmetice, Revista de Comert, nr. 10, octombrie 2007
9.Musliu George, Analiza swot, Tribuna Economică, v.19, nr.9, 2008
10Pistol, Gheorghe M., Marketing, Editura România de Mâine, București, 1999
11Popescu, Adina Claudia, Marketing, Editura Economică, București ,2002
12Raducanu Ileana, Calitatea produselor cosmetice – securitate si siguranta in utolizare, Inventica si Economie, nr.7, 2004
13Tomescu Florin, Managementul societatilor comerciale, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti
14. www.oriflame.ro
15.http://stiri.acasa.ro/articole/economie2/oriflame-romania-este-nr-1-in-europa-la-vanzari-online
16. http://www.prezentonline.ro/article_detail.php?idarticle=2434
17.http://www.wall-street.ro/slideshow/Lifestyle/41234/Cosmeticele-organice-capriciu-sau-necesitate.html/2/Conceptul-de-produs-organic.html
18.http://www.mayra.ro/frumuset-si-sanatate/cosmetica/cosmetice-organice.html?pagina=1
19. http://www.topsanatate.ro/produse-cosmetice-organice-sau-naturale-26484.html
20. http:/www.virtualarad.net/info/drepturleconsumatoruluiroman.html
21. http://www.sepoarta.ro/Aeticole/produse-cosmetice-organice.html
23.http:/htdig.informatia.ro/adevarulonline/afisez.php?sid=340898&date=2008-02-11&afisez=local
24. http:/www.121.ro/ce e nou/index.php3 ?cat id=2&prod id=2132
25. http:/www.unica.ro/articole/moda si frumusete/cosmeticele organice
26. http://beautycenter.ro/articol/486/cosmeticele-organice
27. http:/www.rangali.ro/organic.php
28.http:/www.gandul.info/sanatatea/cosmetice;e-organice-oalternativa.html?3891;2648231
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Protectia Consumatorului In Spatiul European Si Extraeuropean (ID: 125579)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.