PROSCPECTAREA STRAZII IULIU IULIU MANIU DIN SIGHETU MARMAȚIEI [306118]

[anonimizat]-NAPOCA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

EXTENSIA SIGHETU MARMAȚIEI

SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI

LUCRARE DE LICENȚĂ

Îndrumător: Absolvent: [anonimizat].Univ.Dr Gabriela Ilies Ileana Iusco

Iulie 2020

[anonimizat]-NAPOCA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

EXTENSIA SIGHETU MARMAȚIEI

SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI

PROSCPECTAREA STRAZII IULIU IULIU MANIU DIN SIGHETU MARMAȚIEI

Îndrumător: Absolvent: [anonimizat]. Univ. Dr Gabriela Ilieș Iusco Ileana

Iulie 2020

Sighetu Marmație

CUPRINS

Introducere………………………………………………………………………………………………………………………….3

Capitolul 1.Caracteristici generale ale Municipiului Sighetu Marmației…………………………………4

1.1 Localizare și accesibilitate……………………………………………………………………………………………4

1.2 [anonimizat] ……………………………………………………………………………………7

Capitolul 2.Metodele de cercetare………………………………………………………………………………………16

2.1 Metodele de producere a datelor………………………………………………………………………………….16

2.2 Metodele de prelucrare a datelor………………………………………………………………………………….17

Capitolul 3.Prospectarea strazii Iuliu Maniu din Sighetu Marmației…………………………………….20

3.1Încadrarea în localitate………………………………………………………………………………………………..20

3.2 Aspectul urbanistic general…………………………………………………………………………………………24

3.2.1 Clasificarea proprietaților…………………………………………………………………………………………25

3.2.2 Starea de întreținere a fațadei……………………………………………………………………………………27

3.2.3 Monumente istorice…………………………………………………………………………………………………29

3.2.4 Panta acoperișului și materialul…………………………………………………………………………………32

3.2.5 Regimul de înalțime………………………………………………………………………………………………..34

3.2.6 Materialul porțiilor………………………………………………………………………………………………….37

3.3 Infrastructura de comunicație………………………………………………………………………………………38

3.4 Infrastructura turistică…………………………………………………………………………………………………40

Capitolul 4.Trasee turistice…………………………………………………………………………………………….42

4.1 Traseu turistic Sighetu Marmației………………………………………………………………………………..42

Concluzii…………………………………………………………………………………………………………………………….48

Bibliografia………………………………………………………………………………………………………………………..49

Introducere

În lucrarea de față am propus să creionez o imagine complexa din perspectiva turistică asupra străzii Iuliu Maniu din municipiul Sighetu Marmației. Numele lui Iuliu Maniu are o rezonanță puternică în istoria poporului român, fiind considerat unul dintre oamenii de stat cei mai importanți din secolul XX. Iuliu Maniu născut în 8 ianuarie 1847 a fost președinte al Partidului Național Țăranesc și membru de onoare al Academiei Române. Iuliu Maniu a fost de mai multe ori prim-ministru al României, iar după anul 1947 a fost deținut politic la închisoarea represivă din Sighet, unde a și decedat în anul 1953, fiind îmormântat în ”Cimitirul Săracilor” din acest oraș.

Strada Iuliu Maniu, a purtat înainte de 1918 numele” Szent Istvàn”, în perioada 1918-1940 fiind denumită „Regele Ferdinand”, între 1940 și 1944 a avut numele ” Lònyai”, și ” Szent Istvàn” după Al Doilea Război Mondial a purtat numele de „Republicii”, iar după 1990 strada a primit numele actual „Iuliu Maniu”. Această stradă este importantă în ansamblu urban, ca făcând legătura dintre gară și autogară spre centru orașului. Ansamblul urban îmbogațește patrimoniul cultural al orașului, aici fiind localizare mai multe cladiri istorice care pot fi încadrate mai multor curente arhitectonice, dar în special stilului Art Nouveau.

Motivația pe care am avut-o pentru realizarea acestei lucrări a fost de a valorifica competențele dobândite in cadrul pregătirii universitare prin efectuarea unei analize spațiale, sper utilă din perspectiva promovării și valorificării potențialului turistic urban al municipiului Sighetu Marmației. Strada Iuliu Maniu s-a dovedit a fi un studiu de caz pefect din această perspectivă. Preocupările mele în perioada studenției pentru valorificarea turistică a patrumoniului cultural din Sighetu Marmației au putut fi puse astfel în valoare prin intermediul acestei cercetări.

Obiectivul de studiu al acestei lucrări este realizarea unei analize geografice asupra străzii Iuliu Maniu, din municipiul Sighetu Marmației, cu scopul de a valorifica din punctul de vedere turistic aspectele peisajului urban.

Lucrarea cuprinde în prima parte o analiză geografică generală care are ca scop evaluarea potențialului turistic al municipiul Sighetu Marmației. În partea a doua s lucrării este explicată metogologia de lucru, utilizată pentru realizarea studiului. În capitolul trei este analizat detaliat din perspectiva urbanistică și peisagistică ansamblul urban al străzii Iuliu Maniu. În capitolul patru a fost propus un traseu urban care pleacă de la gară și trecepe la principalele obiective culturale din municipiul Sighetu Marmației.

CAPITOLUL 1

1.1 Localizare și accesibilitate

Municipiul Sighetu Marmației este situat in partea de nord a Județului Maramureș(figura 1) la confluienta râurilor Tisa,Iza si Rona, având urmatoarele coordonate geografice:latitudine 47° 55’N, longitudine 23°53’E.Altitudinea minima este de 274 m la confluienta Izei și Tisa, iar altitudinea maximă atinge 1221.5 m in Vârful Țiganu(figura 2).

Având o formă de insulă triunghiulară, Sighetu se învecinează la nord, pe apa de graniță Tisa dincolo de care se situează orașul Solotvino și localitatea rurală Biserica Albă, ambele din Ucraina, Municipiul se invecinează la est cu trei comune :Bocicoiu Marea,Rona de Jos si Vadul Izei, la sud se situează comuna Giulesti, iar la vest comunele Sapânța si Sarasău.

Figura 1.Sighetu Marmației:localizare geografica in cadru Județului Maramureș

Sursa datelor:Infrastructura de Date Spațiale a României

Transporturi

Cele mai apropiate aeroporturi sunt cele de la Satu Mare și Baia Mare(tabelul 1),care fac legătura cu capitala.

Municipiul Sighetu Marmației este legat de sudul României printr-o cale ferată pitorească(Sighet-Salva) ce tranversează munții prin popasul Șetref, cu trenuri și viaducte, linie pe care circulă însă foarte lent.

O altă cale ferată este cea de legătură cu Ucraina, prin punctele de frontieră Câmpulung la Tisa și Valea Vișeului.Din Sighet pornesc trei trenuri pe saptamână spre Ucraina (Teresva),de unde există legături spre Lvov,Cernăuți, Kiev etc.Zilnic municipiul este legat,feroviar,de București (14 ore),Timișoara (13 ore) sau Cluj Napoca (6 ore). (Teofil Ivanciuc, Sighetul Marmației ghid cultural-turistic).

Tabelul 1.Distanțele spre principalele aeroporturi

Sursa informațiilor: https://distanta.ro/

Soselele naționale de legătură cu Sighetul sunt DN 19 (dinspre Oradea) și DN 18 (Baia Mare-Iacobeni-Suceava).Linii regulate de autocare leagă Sighetul de orașele Satu Mare ,Cluj Napoca,Oradea, sau chiar de București.

Companiile locale de transport asigură legăturile cu satele de pe vaile Iza, Vișeu,Mara ,Cosău și Ruscova.Pe ruta Sighet-Baia Mare (tabelul 2) și Sighet- Satu Mare (tabelul 3) circulă o mulțime de autobuse și microbuze.

Tabelul 2.Transportul public regional spre Baia Mare

Sursa informațiilor: https://www.autogari.ro/Transport/SighetuMarmatiei-BaiaMare

Tabelul 3.Transportul public regional spre Satu Mare

Sursa informațiilor: https://www.autogari.ro/Transport/SighetuMarmatiei-SatuMare

1.2 Caracterizare fizico-geografică a Sighetu Marmației

Municipiul Sighetu Marmației este capitala regiuni istorice Țara Maramureșului,fiind cel mai mare oraș din partea de nord-est a Județului Maramureș.

Factori naturali:relief,hidrografia,clima

Intravilanul localității(figura 2) este situat pe Valea Tisei in Depresiunea Maramureșului si are o suprafată administrativă de 13 536 ha,incluzând terasele râurilor Tisa si Iza ,o parte a piemontului Mara-Sapânta(zona Iapa-Șugău) si a platformei vulcanice o muntilor Ignis. Hidrografic, Sighetul Marmației este o adevărată insulă fluviatilă,cel mai important este râul de frontieră Tisa (debit 80 m3 /s la Sighetu Marmatiei),este principalul colector hidrografic al Depresiunii Maramureșului,colectând la Sighetu Marmatiei apele raurilor Iza (debit 16,3 m3 /s).De asemenea in inravilanul orasului este situata confluenta râurilor Iza si Rona.Pentru că orașul este situat pe traseele inferioare ale râurilor Iza si Tisa,apele freatice se gasesc la o adâncime de 5-6 metri.Lacurile de pe teritoriul municipiului reduse ca număr și importanță.

Figura 2. Municipiul Sighetu Marmației-relieful și hidrografia

Sursa datelor: https://www.usgs.gov/ , https://geoportal.ancpi.ro/

Clima reprezentată in figura 3 este temperat continentală cu influente dinspre Europa ocenica, temperatura medie anuala este de 8,5°C în vatra localitații situată pe valea Tisei, temperatura scazută in zona montană la 2-4°C.

Vegetația specific și arbori deosebiți.Padurile seculare de fag, intercalat cu brădețe, și pașunile subalpine cu paiuș din masivul Abruptului Pietrei.Padurile de stejar și gorun de pe Dealul Solovan și Valea Blidaru și cele de stejar secundar de pe Bagda (intercalat cu gorun și chiar cu cer, specie submediteraneeană de stejar).Parcul dendrologic din Muzeul satului Maramureșan cu specii precum scorușul, mojdreanul, tuia sau sequoia, in incinta Muzeului de pe Dealul Dobăies se află și o mică baltă acoperită cu stuf.În Parcul Grădina Morii cel mai vechi parc pastrat al osașului, amenajat înca în secolul XIX, creste exemplar de gorun în vârstă de 350 de ani.Alți arbori protejați sunt exemplare de tisă din curtea Spitalului Municipal (vârsta de 370 ani),strada Dragoș Vodă,livada Făget și Cimitirul Reformat. (Teofil Ivanciuc, Sighetul Marmației ghid cultural-turistic).

Figura 3. Climatograma Sighetu Marmației

Sursa datelor: https://www.meteoblue.com/ro/vreme

Orașul Sighetu Marmației a avut în calitatea sa de capitală a Țării Maramureșului o evoluție demografică cu schimbări politice, sociale, etnice și religioase, se poate observa cum în urma restructurări economice începută la finalul secolului XX populatia scade.

Figura 4. Evoluția populația municipiului Sighetu Marmației

Sursa: Pagina web, Primăria Sighetu Marmției / Cadru demografic, http://www.primaria-sighet.ro/pagina/cadrul-demografic , accesat in data de 7 iunie 2020

Figura 5. Structura etnică a populației

Sursa:Pagina web,Primăria Sighetu Marmației / Cadru demografic, http://www.primaria-sighet.ro/pagina/cadrul-demografic , accesat în data de 7 iunie2020

Figura 6. Structura populația pe grupe de vârstă și sexe

Sursa:Pagina web,Primăria Sighetu Marmației / Cadru demografic, http://www.primaria-sighet.ro/pagina/cadrul-demografic , accesat în data de 7 iunie 2020

Figura 7.Structura confesională a populației

Sursa:Pagina web, Primăria Sighetu Marmației / Cadru demografic, http://www.primaria-sighet.ro/pagina/cadrul-demografic , accesat în data de 7 iunie2020

Vechimea locuirii

În anul 1326 apare pentru prima dată în documente și in anul 1352 este ridicat rangul de oraș prin diploma dată de Ludovic I.După scurt timp orașul devine capitala regiunii Maramureș,fiind reședința comiților maramureșeni.

Profilul economic și ocupațiile populației

Sighetu Marmației a fost dintodeauna un important centru economic datorită poziției sale.În trecut a fost un centru de export pentru cherestea, vite si fructe iar după revoluție combinatul de prelucrarea lemnului, fabrica de tricoteje.În prezent orașul a început să se dezvolte pe latura comercială se deschid tot mai multe unitați cu profil comercial, bancar și prestatoare de servicii diverse.

Figura 8.Structura unităților de cazare pe categorie de primire

Sursa datelor:Ministerul Economiei,Energiei și Mediului de Afaceri

Municipiul Sighetu Marmației este localitatea din judetul Maramureș care are cele mai multe monumente cu valoare universală, națională și locală.În tabelul 4 am să prezint o parte din obiectivele turistice.

Tabelul 4.Cladirii-atractii si resurse turistice

Sursa:PUG Sighetu Marmației

Datele despre fluxurile turistice au fost obținute de la Institutul Național de Statistică privind numărul de turiști cazați in Sighetu Marmației în perioada 2010-2018.Se observă faptul că există există o puternică sezonalitate turistică demonstrată de datele din anul 2018.

Figura 9.Sighetu Marmației – evoluția numărului de turiști in perioada 2010-2018

Sursa datelor:Institutul Național de Statistică (Tempo Online)

CAPITOLUL 2

METODELE DE CERCETARE

2.1 Metodele de producere a datelor

Etapele realizări studiului

După definirea obiectivelor,am planificat o strategie care a presupus mai multe metode de lucru care au avut ca scop atingerea obiectivelor cercetării.Etapele de cercetare au fost următoarele:

Documentarea- a constatat în culegerea informațiilor despre acest frumos oraș Sighetul Marmației din bibliotecile online,internet și de la primăria osașului.Această etapă a avut ca rezultat adunarea informațiilor necesare pentru continuarea cercetarii.În faza de cercetare bibliografică accentul a fost pus pe metode de prospectare turistică.

Stabilirea arealului pentru proiectul de cercetare.

Metoda cartografică a permis realizarea harților municipiului Sighetu Marmației și analiza geografică a străzii Iuliu Maniu unde am aprofundat aspectele urbanistice.Spațiul urban a fost reprezentat pe hartă la nivelul general,dar am detaliat și alte aspecte precum : infrastructura generală,infrastructura turistică și cladirile monument istoric care pot avea funcțiune turistică.În acest scop am realizat hărțile folosind platforma Aecgis Online,programul ArcGIS Pro și programul Excel pentru analiză statistică a datelor.

Etapa de cercetare în teren a fost realizată utilizând un chestionar electronic care a fost completat cu ajutorul unui dispovitiv smartphone.Cherstionarele au fost realizate cu ajutorul aplicației Survery123 pentru ArcGIS care are ca scop culegerea datelor din teren prin intermediul unor formulare specifice colectari datelor geografice.Această aplicație a permis colectarea locațiilor GPS,realizarea fotografiilor,înregistrarea datei și a orei completării fiecărui chestionar și de asemenea completarea răspunsurilor la întrebarile de cercetare.Aplicația Survery123 permite analiza datelor și exploatarea acestora în diferite formate,dar și generarea unor rapoarte de cercetare foarte utile.

Etapa de analiză a avut loc după finalizarea colectării informațiilor de teren și a constatat în importarea datelor din diferite surse (hărți topografice scanate,imagini satelitare,ortofotoplanuri,date colectate din teren cu Survery123 etc).Datele au fost centralizate intr-o bază de date de tip geodatabase,fiind ulterior reprezentate pe hartă.

2.2 Metode de prelucrare a datelor

Cu ajutorul dispozitivului smartphone am colectat datele de pe teren utilizând un chestionar realizat cu aplicația Survery123 for ArcGIS.După colectarea etapei de colectare a datelor acestea au fost analizate în prima fază chiar în aplizația Survery123 disponibilă pe platforma Arcgis Online.Toate datele colectate au fost descărcate și analizate cartografic cu programul ArcGIS Pro al firmei ESRI.

ArcGIS Pro a permis realizarea analizei cartografice prin integrarea într-o singură bază de date a tuturor informațiilor, atât a celor care au rezultat din completarea chestionarelor electronice cât și a celor care au rezultat în urma procesului de digitizare.

În continuare este prezentat de exemplu o parte din raportul realizat asupra datelor colectate cu aplicația Survery123 pentru strada Iuliu Maniu.

Regimul de inaltime a cladirilor :

un etaj 47 61.04%

doua etaje 23 29.87%

trei etaje 7 9.09%

Figura 10.Regimul de înâlțime a cladirilor

Starea de intretinere a fatadei?

foarte buna 14 18.18%

buna 18 23.38%

mai putin buna 45 58.44%

Figura 11.Starea de întreținere a fațadei cladirilor

Panta acoperișului :

doua ape 58 75.32%

in patru ape 13 16.88%

trei ape 2 2.6%

intr-o apa 3 3.9%

Figura 12.Panta acoperișului clădirilor

Figura 13. Structura bazei de date realizată în programul ArcGIS Pro

CAPITOLUL 3

Prospectarea stazii Iuliu Maniu din Sighetu Marmației

„Prospectarea turistica se refera la cunoasterea in profunzime a particularitatilor fondului atractiv și a sistemului de interrelații creionat la nivelul cererii si ofertei turistice„ (Cocean si Dezsi,2001).

3.1 Încadrarea in localitate

Strada Iuliu Maniu are un caracter unitar pe toata lungimea ei pâna la gară,fiind o stradă care are multe cladiri istorice.Pe această stradă există case care chiar dacă nu sunt deosebit de valoroase, luate fiecere în parte, dar sunt importante în ansamblu străzii, respectând aceleași indici urbanistici care dau valoare străzii.De astfel în interiorul ariei de cercetare se află case mai noi care diferă din punct de vedere arhitectural cu cladirile mai vechi.Este importantă și în acest caz valoarea arhitectonică a acestor cladiri mai noi.

Figura 14.Aria de proiect – basamap Open Street Maps

Sursa datelor : Esri,DigitalGlobe,GeoEye

În Figura 14 Aria de proiect – bazemap Open Street Map am delimitat aria proiectului de cercetare în localitatea Sighetu Marmației.Pe harta de fundal se observă strazile care se intersectează cu strada Iuliu Maniu, bisericile din apropierea ariei de proiect,cimitirul reformat,poliția,sinagoga,Colegiul Național : „Dragoș Vodă ”etc.

În figura 15 este reprezentată aria de proiect având ca fundal o imagine satelitară,practic este vorba de basemap-ul din ArcGIS Pro.Pe această hartă se poate vizualiza o altă perspectivă a ariei de proiect.

Figura 15.Imagine satelitară a străzii Iuliu Maniu

Sursa datelor : Esri,DigitalGlobe,GeoEye

Orașul Sighetul Marmației (numit în trecut și Sighetul Maramureșan)este atestat documentar în anul 1326,iar ca oraș în anul 1352. Capitală de peste șase veacuri a Maramureșului istoric,Sighetu Marmației are urmă de viețuire umană din paleoliticul superior (10.000 î.C),neolitic,epoca bronzului și epoca fierului. Asezarea de pe Dealul Solovanului din perioada dacică permite concluzia că teritoriul actualului oraș a fost un important punct stategic,fiind probabil locuit permanent de comunitați umane din cele mai vechi timpuri până in zilele noastre.

Figura 16 este un plan topografic cu scara 1 : 20000 în care se poate vedea o reprezentare ariei de proiect.Planurile directoare de tragere au fost publicate în anul 1921 în sistem de proiecție Lambert-Choleski,fiind reproiectate printr-un proiect al comunitații GIS din România în sistemul național Stereografic 1970 și publicare pe site-ul http://www.geo-spatial.org/.

Figura 16.Aria de proiect suprapusă pe harta istorică Planuri directoare de tragere

Sursa datelor : http://www.geospatial.org/

În figura 17 este reprezentată aria de proiect suprapusă peste harta topografică 1 : 25000.

Proiectul realizării acestei hărți militare a fost foarte amplu.

„Pentru realizarea edițieia doua a hărțiilor topografice 1 : 25000, culegerea datelor s-a realizat prin lucrari aerofotografierea și de topografie între anii 1974-1978.Procesul de editare-cartografiere s-a realizat în perioada 1974-1987.Procesul de editare-cartografiere s-a realizat în perioada 1974-1986 iar imprimare între anii1975-1987. ”(sursa :https://www.geomil.ro//Produse/Harti Torografice25ST).

Figura 17.Aria de proiect suprapusă cu harta topografică 1 : 25000

Sursa datelor: Pagina web, Geoportalul Agenției de Informații Geospațiale a Apărării, http://portal.geomil.ro/portal/home/ , accesat în data de 12 aprilie 2020.

În figura 18 sunt prezente punctele GIS preluate cu aplicația Survery123 atunci când au fost completate chestionarele electronice de prospectare turistică.Această aplicație a permis realizarea unei fișe de prospectare necesară pentu colectarea datelor din teren.

Fiecare punct GPS înregistrat conține răspunsurile la întrebările din chestionar.Punctele înregistrate în teren au fost editete ulterior în programul ArcGIS Pro.Toate înregistrarile au fost efectuate din drum,ulterior fiecare punct a fost mutat pentru a se suprapune cu cladirile despre care s-au colectat informațiile respective.Fiecare punct conține informații despre starea de înteținere,regimul de înălțime etc datele fiind reprezentate pe hărți tematice în subcapitolele următoare.

Figura 18.Locațiile completarii chestionarelor de prospectare cu aplicația Suevery123.

3.2 Aspectul urbanustic general

Aspectul arhitectural al cladirilor de pe strada Iuliu Maniu este specific perioadei interbelice,majoritatea cladirilor fiind istorice.

Biserica reformată este cea mai veche cladire din oraș a fost construită din piatră în sec al XIII-lea,fiind mentionată explicit intr-un act de la 1346 care confirmă și faptul că era scaun vicarial catolic. Pentru construcție a fost folosită piatră sedimentară adusă de pe dealul Solovan.Absida bisericii avea formă de semicerc specifică stilului romanic este reconstruită într-o absidă cu cinci laturi pe exterior fiind întarită de contraforturi specifice stilului gotic.Cladirea a suferit multe schimbări în structură și stil și încă păstrează câteva elemente gotice de o mare frumusețe.Cele mai frumose ornamente sunt reprezentate de garguie : turnulețele fiind în formă de câini iar cele aferente turnului cu clopotnița având forma unor balauri cu aripi de liliac.

Palatul Culturii ridicat pe locul cimitirului reformat între ani 1912-1913 cladirea realizată din fier beton,fiind prima de acest fel în oraș.Structura construcției amintește de o cetate medievală transpusă în limbaj „art nouveau”se datorează baronului Perenyi Zsigmond,secretar de stat și președinte al Asociației Maramureș.

BCR(Banca Comercială Română) a fost cladirea băncii austro-ungare între anii 1906-1907.Stilul este unul electric dar se găsesc și elemente ale stilului art-nouveau,interiorul și exteriorul este bogat în ornamente și este marcată de o poartă frumos scluptată.

În teritoriul analizat sunt amplasate: imobile de locuințe,cladiri în care funcționează instituții publice și cladirile cu funcțiuni economice.

3.2.1Clasificarea proprietaților

Proprietatea desemneaza acele lucruri care sunt recunoscute ca fiind in posesia unei persoane sau a unui grup.Când vorbim de proprietate se face o distincție intre bunurile private si bunurile publice.În această lucrare am utilizat date privind parcele din aria de proiect.De la Primăria Sighetu Marmației am preluat date privind parcelele întabulate,iar pentru cecelalte parcele datele s-au completat prin digitizarea de pe harta topografică 1 : 5000.În baza de date parcelele fiind clasificate în doua categori întabulate și neîntabulate.În Figura 19 am reprezentat tipuri de parcele din aria de proiect.Aceste tipuri întabulate și neîntabulate,cele întabulate având afișat și o adnotație care reprezinta numărul cadastral.Parcelele neîntabulate reprezintă 72% din total fiind prezente în figura 20 și în tabelul 5 iar cele întabulate 28%.Infrastructura de comunicație,gara,autogara,biserica reformată și cateva instituți sunt situate în cadrul parcelelor întabulate.

Figura 19.Tipuri de parcele și suprafața acestora în aria de proiect

Tabelul 5.Suprafețele parcelelor din aria de proiect

Figura 20.Tipuri de parcele din aria de proiect

În figura 19 parcelele sunt reprezentate prin culori graduale în funcție de mărimea suprafeței acestora,culoarea este mai intensă reprezintă parcelele cu suprafața mai mare.

Partea simbolizata cu culoarea mai închisă cuprinde infrastructura de comunicați,liceul „Regele Ferdinand”,Casa municipală de cultură Viorel Costin,Biserica Reformată,Palatul Cultural Astra,gara,autogara.Simbolizarea datelor pentru parcele s-a realizat utilizând clasificare „natural breaks”.

Pentru realizarea diagramelor datele au fost exportate din baza de date geografică(geodatabase) într-un tabel Excel care a permis realizarea diagramei privind suprafețele.

3.2.2Starea de intreținere a fațadei

În acest subcapitol am analizat starea de întreținere/deteriorare a cladiriilor respectiv culorile acestora.Am parcurs traseul strazii pentru o analiză vizuală după care am realizat un calificativ pentru chestionarul Survery123.La starea de întreținere calificativele din chestionar au fost „foarte bună”, „ bună” și „mai puțin bună” figura 21.Pentru cladirile din aria de proiect care au avut vizibilitate din stradă s-a selectat categoria „neînregistrat”aceste construcți fiind vizibile pe ortofotoplan, au fost digitizate,dar nu am putut să le evaluez starea de întreținere.La fel am procedat și cu înregistrările privind la aspect/coloare, figura 21.Aspectul cladirilor a fost analizat pe baza următoarei clasificări : „neutru”, „placut” și „strident”.Cele clasificate „strident” aveau culori care nu erau în armonie cu ansamblu arhitectural analizat (culori stridente ),cele clasificate „neutru”erau culori greu de remarcat (bej,gri),iar cele placut erau culorile care se încadrau cel mai bine peisajului urban.

Figura 21.Culoarea și starea de întreținere a construcțiilor

Figura 22.Culoarea și starea de întreținere din aria de proiect

3.2.3 Monumente istorice

„Monumentele istorice sunt bunuri imobile,construcții și terenuri situate pe teritoriu României,semnificative pentru istoria,cultura si civilizația națională si universală”.(Legea nr .422/2001,Art.1/2).

Monument construcție sau parte din construcție,împreuna cu instalațiile,componente artistice,elemente mobiliare interioara și exterioară care fac parte din acestea,lucrarile artistice împreună cu terenul aferent delimitat topografic,care constituie mărturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural,istoric,artistic,etnigrafic,religios sau tehnic.

Sighetul este oraș cu un trecut bogat care și-a lasat amprenta asupra istoriei noastre.

În acest subcapitol am analizat fiecare construcție care este monument respectiv funcționalitatea lor(figura 23 ).Construcțiile au fost analizate pe baza următoarei clasificari: „monument istoric ”, „cladire”.Monumentele istorice sunt reprezentate cu o culoare mai inchisă, Biserica Reformată,Palatul Cultural Astra,liceul „Regele Ferdinand ” ,Universitatea Babeș-Bolyai.În figura 23 mai sunt reprezentate și tipurile de parcele.

Pentru cladirile din aria de proiect care nu aveau vizibilitate din stradă s-a selectat categoria neînregistrat.La funcționalitatea construcțiilor calificativele din chestionar au fost: „rezidențial ”, „Instituție publica”, „servicii”.

Figura 23. Monumente istorice și functionalitatea cladiriilor

Pentru realizarea diagramelor datele au fost exportate din baza de date geografică(formatul geodatabase)intr-un tabel Exel care a permis realizarea diagramei privind funcționalitatea cladirilor.

Figura 24. Funcționalitatea construcțiilor din aria de proiect

În figura 25 Monumente istorice -basemap Open Street Map se poate vedea o reprezentare a monumentelor din Sighetu Marmației reprezentată prin puncte.Pentru realizarea harții datele au fost importate în format geodatabase,în baza de date ArcGIS Pro care a permis realizarea hărții privind monumentele.

Figura 25.Monumentele istorice din Sighetu Marmației

Sursa datelor: Primăria Municipiului Sighetu Marmației; Open Street Map

3.2.4 Panta acoperisului și materialul

În acest subcapitol am analizat tipul acoperișului a cladiriilor respectiv materialul acestora.Tipul acoperișului a fost analizat pe baza următoarei clasificari „o apă ”, „2 ape”, „3 ape” și „4 ape”. Pentru cladirile din aria de proiect care nu aveau vizibilitate în stradă s-a selectat „neînregistrat”.La fel am procedat și la înregistrările privind materialul acoperișului.Materialul acoperișului a fost analizat pe baza următoarei clasificări: „metalic”, „ceramic,beton”, făra acoperiș”.

Figura 26.Tipul acoperișului și materialul acoperișului

La fel ca și in capitolele anterioare pentru realizarea diagramelor datelor au fost exportate din baza de date geografică(formatu geodatabase)într-un tabel Excel care a permis realizarea diagramei privind tipul și materialul acoperișului.

Figura 27.Tipul și materialul acoperișului pentru construcțiile din aria de proiect

3.2.5 Regimul de înăltime a clădirilor

Regimul de înalțime se definește prin numărul de etaje cât si înaltimea acestuia definit clar când sunt precizate două elemente.

In acest subcapitol am scos în evidența regimul de înalțime al construcțiilor reprezentat pe hartă număr de etaje în figura 28 respectiv distanța la drum.Număr de etaje este simbolizat în simbol grafic,cifra 0 reprezintă parterul construcției,cifra 1(un etaj),2(doua etaje),3(trei etaje) și 4(patru etaje.Distanța cladirilor fața drum este clasificată în patru categorii aceste fiind:simbolul 0 sunt cladirile care au intratea directa în cladire,4 și 5 au o distanța de aproximativ 5 sau 10m iar cele cu simbolul 10 depașesc 10m,20m. .Cele cu distanța 0 fața de drum sunt gara,autogara,BCR(Banca Comercială Română),Palatul Cultural ASTRA,liceul Regele Ferdinand,Biserica Reformată și cladirile cu servicii.

Figura 28.Număr de etaje și distanța la drum

Figura 29.Scenă 3D cu regimul de înălțime al construcțiilor din aria de proiect

Cu ajutorul soft-ului de cartografiere ArcGISPro am realizat o scenă 3D unde se poate observa regimul de înălțime al cladiriilor din arealul de proiect. Pentru realizarea acestei scene 3D au fost digitizate construcțiile de pe ortofotoplanul din anul 2012, ulterior aceste fiind clasificate în funcție de înălțimea lor.

Aici se pot observa forma cladirilor, regimul de înaltime clasificat astfel :parter, un etaj, două etaje și trei etaje, rețeaua de drumuri și aria de proiect. Cele mai înalte clădiri din această scenă sunt Biserica reformată și Palatul Cultural ASTRA.

3.2.6 Materialul porților

În acest subcapitol am analizat materialul porților la fiecare cladire fiind clasificate în lemn, fier și termopan.Am numit porți de termopan(PVC) acele uși care au intrare directă in cladire prezente la cladirile care prestează servicii,gară,autogara.

Casele rezidențiale majoritatea au porți din fier iar Banca Comercială Română deține o spectaculoasă poartă scluptată din lemn.În figura 30 mai sunt prezente și tipul parcelelor analizate mai sus.

Figura 30. Materialul porților din arealul de studiu

Figura 31.Materialul porțiilor din aria de proiect

3.3 Infrastructura de comunicații rutiere

În municipiul Sighetul Marmației tranzitează doua artere de drum national acestea fiind DN 18 și DN 19.

DN 18 face legatura intre municipiul Sighetu Marmației și municipiul Baia Mare respectiv orașele Viseu-Borșa iar DN 19 face legătura între Sighetu Marmației și Negrești Oaș-Satu Mare.

Putem spune că strada Iuliu Maniu este cu o circulație intensă iar cu circulație redusă sunt strazile mărginașe și celelale străzi care prin natura lor nu sunt destinate traficului rutier sau pietonal cu intensitate mare sau medie.Pe aceste artere circulă autobuze ale operatorilor de transport interurban cele care asigură transportul navetiștilor ,autovehicole de transport marfă ,transportul ,autoturisme proprietate personală etc

Stada Iuliu Maniu este tranversată de drumul național doar în partea sudică unde circulația este mai intensa figura 30.Pe hartă se poate observa încadrarea străzii urbane însotită de construcții, parcelele și aria mea de proiect care este realizată cu ajutorul programului ArcGIS Pro.

Figura 31.Clasificarea străzilor din aria de proiect

Figura 32.Infrastructura aferentă căilor de comunicație rutieră

În figura 32 am reprezentat suprafața carosabilului însoțita se trecerile de pietoni(locul special destinat pentru tranversarea strazii) ele sunt amplasate în intersectie,semaforul(dispozitivu de semnalizare optică ce indică ce semnale referitoare la circulație)amplasate tot în intersecție și sensul giratoriu(amplasate la intersecți circulare).

3.4 Infrastructura turistică

„Infrastructura turistică însumează totalitatea bunurilor și mijloacelor prin care resursele active ale unui teritoriu sunt exploatate turistic”(Cocean,1999,p.147)

Infrastructura turistică include:baze de cazare,căile și mijloacele de transport turistic,baza de alimentație publică,dotările pentru agrement și cură.În figura 33 este reprezentată infrastructura turistică simbolizate fiecare în parte după denumirea lor realizate în programul ArcGIS Pro.

Figura 33.Infrastructura turistică din arealul studiat

Capitolul 4

Trasee turistice

4.1 Traseu turistic Sighetu Marmației

Traseu din figura 35 urmărește să se parcurgă la pas cele mai importante obiective culturale din Sighetu Marmației.Durata traseului este de 6h,variază în funcție de cât timp se petrece la fiecare obiectiv turistic,traseu turistic ar urma să se întindă pe 10 km.

Plecarea se face de la gara Sighetu Marmației parcurs pe strada Iuliu Maniu unde se poate admira arhitectura construcțiilor declarate monument istoric de pe partea dreaptă, „Universitatea Babeș-Bolyai”Cluj-Napoca Extensia Sighetu Marmației,Palatul Cultural,Liceul „Regele Ferdinand”,Biserica Reformată.Tranversăm pe DN 19 la Casa Muzeu Dr Ioan Mihaly de Apșa,în timp ce se înaintează spre Piața Libertății pe partea stângă este Centru de informare turistică.Celelate obiective sunt Muzeul Etnografic al Maramureșului tranversăm pe Pietonala până la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței.Pe urmă se înaintează admirând arhitectura bisericilor și clădirilor de pe DN 19 si DN 18 pâna la Muzeul Satului.

La întoarcere obiectivele turistice sunt Casa Memorială „Elie Wiesel”,Sinagoga,Muzeul Maramureșului,Muzeul de Arheologie și Istorie,Catedrala Ortodoxă Sfinții Arhangheli revenim pe strada Iuliu Maniu până la gară.

Figura 35. Traseu turistic urban în Sighetu Marmației

Figura 36. Universitatea” Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca Extensia Sighetu Marmației

Figura 37. Palatul Cultural ASTRA

Figura 38. Banca Comercială Română(BCR)

Figura 39. Biserica Reformată

Figura 40. Casa Municipală de Cultură, Sala de spectacole Viorel Costin

Concluzii

Lucrarea intitulată „Prospectarea strazii Iuliu Maniu din Sighetu Marmației” este o analiză din perspectiva turismului, urmărind elementelor cheie de atractivitate urbanistică și a infrastructurii generale din arealul de cercetare centrat în jurul străzii Iuliu Maniu.

În prima parte este analizată structura spațiului urban cu scopul valorificării potențialului și a infrastructurii turistice existente. .În continuare este explicată metodologia de lucru utilizată pentru realizarea studiului.

În capitolul 3 am examinat sistematic clădiriile de pe strada Iuliu Maniu și monumentele istorice din Sighetu Marmației.În acest capitol este analizată starea de întreținere a cladirilor, cu o atenție specială pentru cladirile care fac parte din patrimoniul cultural al localității.

Concluzia generală fiind că starea lor de întreținere este degradată.

O altă concluzie a cercetării este că în interiorul ariei de studiu se află construcții noi, care diferă din punct de vedere arhitectural de clădirile mai vechi, care sunt importante în ansamblul urban pentru că documentează o etapă de evoluție a orașului. Pe parcursul acestui capitol a fost analizate cladirile, luând în calcul mai multe aspecte cum ar fi: regimul de inalțime,distanța cladirilor față de drum,culoriile construcțiilor, infrastructura de comunicație și infrastructura turistică.

Strada Iuliu Maniu este o stradă intens circulată, însă starea carosabilului este degradată, iar lipsa parcărilor este o problemă pentru rezidenți și pentru turiști care utilizează bazele de cazare, restaurantele, barurile și magazinele. O constatare importantă este că lipsesc indicatoarelor de informare turistică.

Strada Iuliu Maniu aparține „zonă istorică a orașului” prin faptul că are unui bogat patrimoniu aparținând mai multor curente arhitectonice, dar în special Art Nouveau.Am constatat de asemenea că acest ansamblu urban este puțin cunoscut de populația orașului, nefiind valorificat turisticîntr-un mod adecvat.

În capitolul 4 a fost propus traseu turistic urban care pleacă de la gară și merge mege de la principalele obiective culturale din municipiul Sighetu Marmației.

Bibliografie

Cocean,P .(1999). Geografia turismului. Cluj-Napoca: Editura Focului Viu(pag147)

Cocean P, Deszi S(2001), Prospectare și geoinformare turistică. Editura Presa Universitară

Clujeană,Cluj-Napoca (pag7-45)

Măran,P .D.(2010). Planul Urbanistic General localitatea Sighetu Marmației.Baia Mare:SC

Aedilis Proiect SRL

Robert Zolopcsuk.(2012). Sighetul Marmației:Editura Valea Verde (pag.7,9,11,13,43)

Teofil Ivanciuc .(2007). Sighetul Marmației Ghid cultural-turistic: Editura Echim(pag.19,14)

https://distanta.ro/,accesat în data de 08 ianuarie 2020 https://www.autogari.ro/Transport/SighetuMarmatiei-BaiaMare, accesat în data de 08 ian.2020

https://www.autogari.ro/Transport/SighetuMarmatiei-SatuMare, accesat în data de 08 ian.2020

https://www.usgs.gov/ , https://geoportal.ancpi.ro/, accesat în data de 04.mai.2020

http://www.primaria-sighet.ro/pagina/cadrul-demografic , accesat în data de 7 iunie 2020

http://www.geospatial.org/, accesat în data de 08 mai 2020

http://portal.geomil.ro/portal/home/, accesat în data de 12 aprilie 2020