Propuneri Pentru Mai Buna Cunoastere a Patrimoniului Turistic al Republicii Moldova In Randul Studentilor Facultatii de Geogafie a Universitatii Babesݦ Bolyai Cluj Napoca

LUCRARE DE LICENȚĂ

Propuneri pentru mai buna cunoaștere a patrimoniului turistic al Republicii Moldova în rândul studenților facultății de Geogafie a Universității Babeș Bolyai Cluj Napoca

Introducere

Fiind stundetă în anul 3 la facultatea de Geografie, specializarea Geografia turismului, am ales pentru lucrarea finală și anume lucrare de licență această temă de cercetare, am vrut să fiu sigură din propriile cercetări că se cunoaște foarte puțin despre atracțiile din Republica Moldova, țara unde mi-am petrecut anii copilăriei, locul unde am absolvit gimnaziul și liceul, locul unde înseamnă pentru mine amintire de cine sunt și de unde vin, acolo imi sunt cele mai apropiate persoane și într-un cuvânt spus – casa și patria mea. Republica Moldova pentru mine este o țară plină de datini, de sărbători tradiționale cum ar ,,Mărțisorul”, Sfintele Paști, și desigur misterul care te inconjoară mereu. Este o țară europeană care se evidențiază prin calitățile deosebite ale oamenilor de aici. În Molodva fiecare oaspete va fi mereu întâlnit cu un pahar de vin bun moldovenesc și cu bucate tradiționale cele mai gustoase. Chiar dacă nu se știe la nivel internațional despre aceast micuț teritoriu în forma unul trugure de viță de vie, el prezintă un importan patrimoniu cultural, religios și desigur turistic. Locurile unice de vizitat pot fi întâlnite doar în această zonă a Europei. Doar aici pot fi întâlniți cântăreți cu un renume național și internațional cum ar fi : Maria Bieșu, renumita cântăreață de operă, soprană și lied al Republicii Moldova, Nicolae Botgros, Ion Suruceanu, Nelly Ciobanu, Natalia Barbu,Anastasia Lazariuc, Dan Bălan, grupele Zdob și zdub, Catharsis, desigur fostele grupe O-zone și Noroc, acești minunați oameni au făcut ca țara să fie cunoscută de întreaga lume prin muzică, prin acele melodii care când le auzi îți saltă inima din loc. Cât de departe nu am fi căt de mult timp nu am mai fost pe acasă,doar auzind un cântec popular, moldovenesc dorul îți sfâșie inima, acest sentiment îl are fiecarea moldovean, pentru că fiecare are în sufletul său cât de adânc ar fi da există acel enigmatic sentiment de casa părintească.

,,Veșnicia s-a născut la sat”…, așa spunea Lucian Blaga, dar pot să confirm pe deplin aceste cuvinte și nu doar veșnicia, dar și libertatea, timpul nemăsurabil și umanitatea, am venit dintr-un sătuc pe numele Puhăceni, raionul Anenii Noi, Republica Moldova, un loc pitoresc pe malul râului Nistru, mereu plin de poftă de viață și activitate în câmp.

În această lucrare am încercat să evidențiez potențialul turistic bogat al Republicii Moldova, în capitolul I se va observa clasificarea tuturos atracțiilor turistice care ar putea prezenta interes celor care ar dori să viziteze zonele, la fel am evidențiat din fiecare regiune cele mai cunoscute atracții turistice, dar există cu mult mai multe locuri unice care merită a fi vizitate și care nu au avut o promovare destul de reușită pentru ca ele să fie cunoscute, pentru că dacă nu se cunoaște depe zonă, pur și simplu nu se merge acolo, și loculi rămâne a fi nedescoperite de turiștii din întreaga lume.

În capitolul II, am incercat să aplic cercetare pe care mi-am propuso de la bun început, studenților de la facultatea de Geografie anul I, II, III și Planificare și dezvoltare Master anul II, am aplicat un chestionar cu întrebările în urma cărora le-am analizat pe fiecare în parte. Întrebările sunt formulate foarte clar pentru ca să nu apară neclarități la completare. Această cercetare pe care am făcuto și anume cât de bine ecunosc studenții atracțiile turistice ale Republicii Moldova este rar întâlnită la nivelul învățământului superior și poate de loc la facultatea de Geografie Babeș Bolyai din Cluj Napoca. Această cercetare în sine prezintă o valoare importantă în acest domeniu și anume evidențiind nivelul cunoștințelor studenților referitor la Repulica Moldova. Astfel am concluzionat că din aceste categorii de studenți interogați un nivel mai ridicat de cunoaștere despre atracțiile din Republica Moldova îl au studenții din anul III, dar nici rezultatele obținute nu sunt atât de îmbucurătoare.

În final ultimul capitol este depre analiza făcută în urma aplicării de chestionare, Fiecare întrebare din chestionar a fost evaluată prin punerea datelor în excel și efectuarea unor diagrame, după care se evidențiază foarte bine răspunsurile.La fel în ultimul capitol veți întâlni și câteva recomdări de promovare a turismului din Republica Moldova.

Această lucrare este foarte importantă atât pentru acest studiu de cercetare cât și faptul că la partea de promovare am făcut o pagină de facebook, care mi-a oferit posibilitatea de a face o promovare reală cu propria sârguință, pe pagină am inclus cele mai cunoscute atracții turistice ale Republicii Moldova și am puso la dispoziția tuturor colegilor de la facultate să o analizeze, fiecare poză din album conține o informație succindă despre acele atracții. De la un mic pas se ajunge la succes, doar dacă fiecare dintre cei care vor vizita site-ul vor vorbi sau vor cunoaște câte ceva despre zona respectiva , aceasta va reprezenta un progres important.

Atracțiilor turistice din spațiul geografic al Republicii Moldova

Organizarea spațiului geografic este utilizarea posibilităților din spațiul respectiv care determină un punct de vedere și un mod de acțiune asupra naturii, dinamicii și structurii relațiilor dintre componentele acestuia (Mihăilescu , 1968).

Logica resurselor atractive naturale și antropice:

Organizarea naturală , sub forma de : peisaje , geosisteme naturale . Este rezultatul intercațiunii continue dintre forțe exogene și endogene, ghidate de legi fizice , chimice și biologice etc. (Ciangă , Dezsi , 2007);

Organizarea antropică: eliminarea/ conservarea unor elemente; corectarea unor tendințe ; crearea de noi tendințe .

Republica Moldova, ca destinație turistică, dispune de un bogat potențial pentru vizitatorii săi. Turismul are toate șansele de a ameliora balanța de plăți a statului prin majorarea exportului de servicii turistice. Produsul turistic al țării reprezintă un ansamblu complex de mediu, atât natural, cât și creat de oameni (patrimoniu, cultural, activități, servicii pentru vizitatori ).

Republica Moldova are un bogat și valoros potențial atât natural cât și antropic, care se impune prin atracții turistice de un pitoresc deosebit și unic. Elementele reprezentative ale potențialului natural, care pot conferi o calitate necesare dezvoltării turismului sunt: relieful republicii, potențialul turistic hidrografic, rezervații naturale, vegetația și fauna, geologie și arii naturale protejate, monumente ale naturii-hidrologice, rezervații peisagistice, silvice, și desigur patrimoniul cultural etc. Valorificarea acestor resurse turistice se realizează în cadrul tipurilor de turism practicate ca: turism de recreiere; turism religios; turism vitivinicol; turism de sănătate și recreiere; turism pentru cumpărături; turism rural. Iar potențialul antropic este evidențial prin : muzee de istorie și etnografie, muzeele de artă, cele două cetăți medievale de pe teriroiul țării, bisericile și mănăstirile și desigur o mulțime de monumente isorice.

Într-un mod bine organizat Republica Moldova este împărțită în trei regiuni : regiunea nord, regiunea centru și regiunea sud. Fiecare regiune prezintă un interes și o istorie foarte bogată, ceea ce le caracterizează pe fiecare în parte, la fel fiecare regiune este împărțită în zone turistice. În tabele ce vor urma sunt afișate toate atracțiile turistice ale Republicii Moldova, fiecare însoțit cu data fondării și puțină descriere.

3.1. Destinații turistice în Regiunea de dezvoltare Nord

3.1.1. Zona turistică Bălți include cel mai mare oraș din nordul țării supranumit neoficial capitala de nord a Republicii Moldova. Ofertă turistică potențială: (i) trasee intrazonale (“Bălți – tur de oraș”, “Personalități istorice”, “Bălți – oraș universitar”) și interzonale (întreaga gamă de trasee excursioniste spre Cobani, Criva, Țaul, Rudi, Soroca, Japca); (iii) restaurante, baruri, agrement, teatru, agenție de turism.

Structura zonei turistice Bălți

În această zonă cele mai cunoscute atracții turistice sunt: orașul Bălți, care din punct de vedere economic, social și cultural este un oraș important din țară și care este un mare centru industrial și cultural. Bălți este cel mai mare oraș din republica Moldova, după Chișinaă și Tiraspol. Denumirea orașului a provenit de la faptul că, în trecut, regiunea în care se află acum orașul era plină de bălți cu noroi, cu străzile nepavate și strâmte, fiind noroioase toamna, bâltoase iarna și pline de praf în perioada verii. Orașul mai era denumit și ,,cuibul frigurilor” , această denumire se datora faptului că acele bălți atrăgeau umezeala și frigul. Astăzi totul s-a schimbat, orașul este unul înfloritor,care are o mulțime de atracții turistice cum ar fi: Biserica “Sf. Împ. Constantin și Elena” (1924-1934), Biserica “Sf.Paraschiva” (1924), Biserica “Sfântul Nicolai” (înc. sec.XX), Biserica Armenească (sec.XIX), Muzeu de Istorie și Etnografie, Teatrul“V.Alecsandri”, Universitatea pedagogică “Al. Russo” Monument represiunilor regimului comunist zonă de odihnă și trei hoteluri orășenești. [7]

La fel o importanță deosebită din această zonă o are și atracía turistică ,,Suta de movile”, care se întinde pe un teritoriu de circa 1.600 ha, în partea de sud-est a satului Avrameni și Braniște din raionul Rîșcani. Făcând parte din rezervația Pădurea Domnească, valea celor o sută de movile este singurul loc din Europa, unde sunt concentrate într-un număr atât de mare recife submarine acoperite cu pământ , ale mărilor antice care acoperea pe vremuri acest teritoriu – Marea Sarmatică și Marea Tortoniană. Se vorbește că acest loc s-ar fi format cu aproximativ zece sau douăzeci de ani în umă. Ar exista și un alt punct de vedere științific, acest relief foarte complex s-ar fi format în urma unor alunecări de teren sau în urma spălării rocilor sedimentare moi. La fel sunt și legende care spun că aceste dealuri apar ca movile, fiind construite de cuceritorii acelor timpuri străvechi, înmormântând, după una din lupte sângeroase, în văii ostașii săi : în movilele mici fiind ostași obișnuiți, iar în cle mari fiind comandanții militari. [2]

Însăși Dimitrie Cantemir în lucrearea sa Descrierea Moldovei e denumit acesteastă localtate ,,Centum Monticuli”. [4] Distanța pe care o parcurge această vale a celor ,,O sută de movile” este de aproximativ 8 km, având o lățime de la 1,7 până la 2.3 km și este situată paralel cu cursul râului Prut, care la o distanță de 1,5 km de vale își are scurgerea. Pe această câmpie sunt în total 3500 de dealuri cu înălțimea de la 3 metri și jumate pînă la 60 de metri. La răscrucea a trei drumuri e amplasat cel mai înalt deal, care are o înălțime de 60 de metri și se numește ,,Movila Țiganului”. Doar de pe această movilă de 60 de metri se ivește o priveliște foarte minunată a acestui unic monument al naturii. [2]

3.1.2.Zona turistică Cobani – Costești cuprinde un landșaft pitoresc în preajma Prutului de Mijloc și celui mai mare lac din țară cu vestigii preistorice vechi în peșterile din stânci. Oferta turistică potențială: (i) trasee – rută ecologică pentru copii „Cobani-Costești” elaborată de administrația rezervației științifice, trasee intrazonale – “Valea Prutului de Mijloc” (Braniște, Cobani, Balatina, Cuhnești), “Stațiuni paleolitice în peșterile de toltre” (Butești, Duruitoarea, Horodiște, Văratic, cu posibilitatea extinderii spre nord în zona turistică Edineț), “Marea de la Costești” (inclusiv zonă de agrement), trasee interzonale – “Toltrele de la Prut” (spre nord în zona turistică Edineț), “Bălți- Marea de la Costești” ș.a.; (ii) zonă de agrement –plajă Costești; (iii) punct de trecere a frontierei la Costești (spre România). [7]

Structura Zonei turistice Cobani – Costești

[7]

Cea mai reprezentativă atracție din această zonă o prezintă Pădurea Domnească care este cea mai mare rezervație științifică din Republica Moldova. Se întinde pe un vast teritoriu, de-a lungul râului Prut și formează un complex silvic de luncă și de mlaștini. Aici este prezentă o faună bogată și variată, fiind alcătuită din 45 specii de mamifere, 15 specii de reptile și desigur amfibieni și 159 de specii de păsări dintre care 21 de specii au fost introduse în categoria speciilor rare de animale. O deosebită importanță în rezervație o au zimbrii. În urma acordului dintre Republica Moldova și Republica Polonă în anul 2005 sa luat decizia de a reaclimatiza zimbrii în Republica Moldova. Prin urmare în data de 19 august 2005 în rezervația Pădurea Domnească au fost aduși 3 zimbri (două femele și un mascul) din 2 rezervații ale Poloniei. Astăzi pe teritoriul rezervației sunt 5 zimbri. [5]

3.1.3.Zona turistică Criva este caracterizată de relief carstic în nordul Moldovei și prezența unei dintre cele mai mari peșteri ale planetei. Oferta turistică potențială: (i) traseu speologic în peștera “E. Racoviță” (pentru speologii amatori), trasee intrazonale: “Călătorie în subteranele mari ale planetei”, “Două păduri neobișnuite din Moldova: de arin și de mesteacăn”, “Capodopera meșterilor locali – biserica din lemn de la Larga”, trasee interzonale: “Peșterile din nordul Moldovei – Criva, Brânzeni, Gordinești, Rudi)”, “Bisericile din lemn din nordul Moldovei: Larga, Rotunda, Văratic, Horodiște, Cobani”, “Pădurile din lunca Prutului: Lipcani-Cobani”; (ii) punct de trecere a frontierei cu Ucraina (s.Criva).

Structura zonei turistice Criva

[7]

Cea mai reprezentativă atracție turistică din zonă este Peștera Emil Racoviță, care este una dintre cele mai mari peșteri din lume de gips. Are o lungime a galeriilor de aproximativ 89000 metri și este dezvotată pe câteva nivele. Faptul acesta plasează peștera pe locul al 3-lea printre peșterile din gipsuri și pe locul al 8- lea în general topul subteranelor gigantice de pe planeta noastră. În urma unei expediții din anul 1959 a fost descoperită această peșteră de la Criva. Iar după ce s-a eliberat peștera de apele suterană a fost posibilă cartografia de speologi. Luând în cosiderație geneza, este o peșteră de dizolvare, la fel tipul rețelelor ei este determinat de regimul de curgere al apei din subteran. Galeriile peșterii se află într-o rocă unitară care alcătuiesc la rândul lor un sistem de rețele în 4 etaje care sunt legate prin canale verticale. Unul dintre cel mai mare interes speologic îl prezintă etajul de jos din zona carstului activ, iar pe platoul peșterii din speleoterme au fost constatate stalactite.

3.1.4.Zona turistică Edineț, toltrele de la Prut – supranumite și “insulele mărilor străvechi”, sunt prezentate în cele mai diverse forme: țiglăie, chei, atoluri coraliere străvechi, stânci cu peșteri cândva populate ș.a. Oferta turistică: trasee intrazonale: “Toltrele de la Prut”, “Stațiuni în peșterile preistorice”, “Vasile Stroiescu – om de cultură și mare mecenat”, trasee interzonale: “Peșteri din nordul Moldovei”, “Biserici în lemn din nordul Moldovei”. [7]

Structura zonei turistice Edineț

[7]

3.1.5.Zona turistică Japca-Camenca este cunoscută prin localități vechi, ascunse în defileele adânci ale Nistrului și afluenților săi. Oferta turistică: trasee – “Mănăstirea Japca-Camenca”, trasee intrazonale: “Peisaje de excepție din Valea Nistrului”, “Viața monahală în stânci”, “Fortificațiile vechilor străjeri”; trasee interzonale: “Bălți-Camenca. În stațiunea balneară”, “Popasuri în sihăstriile rupestre” etc.

Structura zonei turistice Japca-Camenca

[7]

3.1.6.Zona turistică Rudi-Naslavcea se individualizează prin un brâu de fortificații antice și medievale timpurii din pământ, cele mai inaccesibile dealuri de pe malurile stâncoase ale Nistrului, biserici vechi moldovenești din lemn și piatră. Oferta include atracții turistice ce reprezintă adevărate obiecte de patrimoniu național și universal: trasee intrazonale tematice – “orașe fortificate pe stâncile Tirasului”, “2 mănăstiri vechi moldovenești pe Nistru: Rudi și Călărășeuca”, “Biserici din lemn în satele nistrene”, “Bătălia de la Lipnic din 1469”; trasee interzonale: “Bisericile din lemn din nordul Moldovei”, “Cetățile din pământ și piatră de pe Nistru”, “Personalități de vază în Moldova”. [7]

Structura Zonei turistice Rudi-Naslavcea

3.1.7.Zona turistică Soroca este marcată de prezența unei cetăți medievale plasată armonios într-un peisaj pitoresc nistrean cu păduri, stânci și plaje, în preajmă cu un vechi sat al pietrarilor. Oferta tuiristică potențială: (i) zona de odihnă –Trifăuți; (ii) trasee – “Soroca – tur de oraș”, trasee excursioniste tematice: ”Soroca în sec.XIX”, “Dealul țiganilor sedentari”, “În lumea sihastrului medieval”, “La Nistru la mărgioară…”; trasee intrazonale: “În ospeție la meșterii pietrari din Cosăuți”, “Și piatra este o filă a istoriei”, ”Rezervații de pe malul Nistrului: Cosăuți, “Bechir”, “Cobzanca”, “Sfârșitul de săptămână la odihnă în Trifăuți”; trasee interzonale: “Brâul de cetăți medievale din pământ și piatră”, “Mănăstirile din stâncile de la Nistru: Călărășeuca, Rudi, Cosăuți, Japca, Saharna, Țâpova”, “Din Bălți la Nistru”. [7]

Structura Zonei turistice Soroca

[7]

Cea mai cunoscută atracție turistică din zona turistică Soroca, o prezintă cetatea medievală din secolul al XV-lea, care a fost clădită din piatră sub conducerea lui Ștefan cel Mare, după care a fost reconstruită de conducătorul Petru Rareș . Forma și dimensiunile cetății sunt foarte importante pentru a înțelege originiile și locul acesteia în apărarea Moldovei medievale. Cetatea este unica prin sistemul arhitectonic de construcție. Circularul plan al cetății este de un diametru de 37 de metri și jumate, are în componența sa 5 turnuri, 4 turnuri circulare și prizmatic , toate fiind amlasate la distanțe egale. Cetatea Soroca a fost pe timpuri arena celor mai groaznice invazii. La bazele zidurilor se zice că s-au desfășural cele mai crude războaie.

La fel o importanță deosebită o prezintă și monumentul Lumânarea Recunoștinței, care a fost ridicat pe stânca, deasupra râului Nistru, este unul din cel mai importante construcții din istoria modernă a Republicii Moldova. Considerată o ,,epopee” a fost dedicată tuturor monumentelor culturii moldave. Înagurarea monumentului. Lumânarea Recunoștinței s-a făcut la data de 27 martie, anul 2004. Pentru a ajunge la monument este nevoie de a urca în jur de 600 de trepte , care încpe de la apele râului Nistru, până la piscul dealului din Soroca, în vârful căruia se află apariția, cu o capelă în formă de 29 metri și jumate, unde lumina acetuia, pe timp de noapte, străbate până în Camenca și Otaci. O piveliște pitorească de neuitat poate fi admirată din vârful acestui deal.

3.1.8.Zona turistică Țaul este cunoscută prin cele mai mari parcuri amenajate în jurul reședințelor aristocraților locali (sec.XIX) din Moldova. Oferta turistică locală: trasee intrazonale- “Bălți-Sofia-Țaul”, “Soroca-Țaul”; trasee interzonale: “Parcurile reședințelor aristocratice sec.XIX”. [7]

Structura Zonei turistice Țaul

Destinații turistice în Regiunea de centru

Zona turistică Centru este bogată în atracții naturale, antropice, dotări turistice. Un interes aparte îl reprezină frumusetea peisajelor și legendele minunate ale acestor locuri .

3.2.1.Zona turistică Codrii reprezintă suprafețe acoperite de păduri seculare unde sunt amplasate câteva dintre cele mai vechi mănăstiri din Moldova. Oferta turistică potențială: trasee – “Chișinău – Mănăstirea Hâncu”, “Chișinău – Rezervația Codri”, “Chișinău – Dolna: Pe urmele lui Pușkin în Moldova”; trasee intrazonale: “Cele mai vechi mănăstiri în codrii Moldovei: Vărzărești și Căpriana”, “Păduri rezervate în centru Moldovei”; trasee interzonale: “Două mari rezervații în centrul Moldovei: Lăpușna – Lozova”, “Mănăstirile codrene”. [8]

Structura zonei tursitice Codrii

[8]

La fel o importanță în turimul țării o prezintă Codrii Moldovei, fiind în țară cea mai veche rezervație. A fost fondată în anul 1971 și ocupă o suprafață de 5177 ha , relieful are înălțimi de maxim 380 m și e întretăiat de nenumărate văi, rîpi, hîrtoape.

Natura în rezervație uimește prin multitudinea formelor și speciilor, multe dintre ele sînt trecute la categoria rare și pe cale de dispariție. În rezervația naturlă „Codrii” sînt aproape 1000 de soiuri de plante protejate, adică jumătate din flora, caracteristică pentru Moldova. Cele mai mari suprafețe sînt ocupate de pădurile de gorun cu amestec de carpen, tei, frasin, arțar. Mai puțin răspîndite sînt pădurile de stejar pedunculat și de carpen.

Nivelul de arbuști și învelișul de iarbă este bine dezvoltat și include cornul sîngeros, călinul, vonicerul, cornul alb dintre ierburi – rogoz, piciorul-caprei (sau reg. laba-ursului), dar și leordă. Pe podișuri înalte, împrejurul izvoarelor și pîrăiașelor mici sînt pădurici de fagi. În rezervație cresc aproape 90 de soiuri de plante rare sau pe cale de dispariție, printre care se întîlnesc asemenea plante ca bumbăcarița, palma-Maicii-Domnului (în lat. Orchis maculata, face parte din familia orhideelor, se mai numește iarba-șarpelui sau limba-cucului), grîușor (untișor) și iarba de baltă (Eleocharisacicularis).

Este bogată și lumea animală a rezervației. Aici putem întîlni reprezentanți ai faunei din Carpați, Balcani și Asia. În trei zone funcționale ale rezervației au fost fixate 225 de specii de animale vertebrate și 1178 de specii nevertebrate. Dintre cele vertebrate, 55 de tipuri sînt rare, iar 43 foarte rare. În păduri se întîlnesc: cerbul roșu, pisica sălbatică, uliul, turtureaua, bufnița, vipera, etc. [5]

La fel de importantă în turimul religios este și mănăstirea Căpriana, care este printre cele mai vechi și importante mănăstiri din țară , fiind amplasată într-o zonă pitorească de codru, în centrul Moldovei, Căpriana a fost întemeiată în 1429. Dea lungul timpului a fost ctitorită de diferiți domnitori, printre care se numără și Ștefan cel Mare, și timp îndelungat mănăstărea a servit drept reședință a mitropolitului Moldovei. O perioadă îndelungată a fost închisă și devastată , anume în anii postbelici, apoi ea se redeschide printre primele în 1989, devenind foarte curînd un simbol al renașterii naționale. La Mănăstirea Căpriana a existat și cea mai mare bibliotecă mănăstirească din Republica Moldova, cu prețioase daruri domnești. [1]

3.2.2. Zona turistică Criuleni-Holercani include peisaje pitorești în preajma celui mai mare lac de pe Nistru, unde este amplasată o stațiune de odihnă importantă. Oferta turistică potențială: trasee – “Chișinău-Holercani”, “Dubăsari – Vadul-lui-Vodă, pe Nistru cu bărcile”; trasee intrazonale: “Dubăsari – Holercani – Goian”; “Pe dealul mare de la Holercani la Molovata”; trasee interzonale: “Dubăsari – Orheiul Vechi”; “Pe Nistru: Molovata – Țîpova și Saharna, prin mănăstirile rupestre nistrene”. [8]

Structura zonei turistice Criuleni-Holercani

[8]

Una din cele mai importante bogății ale țării o prezintă vinotecirile, ele prezentând în mod special istoria bogată a țării explimată prin vița de vie și istoria sa. Vizibil este faptul că generațiile de-a lungul timpului se schimbă, iar vinurile rămân pentru ca să vorbească despre acele taine și mistere ale timpului. Astfel numite niște ,,biblioteci” ale vinurilor, aceste galerii păstrează pe rafturile sale cronografia poporului moldav – harnic și păstrător de datini. Fiind păstrate la adincime destul de rezonabilă cum ar fi: în caverne, în beciuri, în renumitelele galeriile subterane ale vinurilor și bogatele și unicele colecții au obținut lent de-a lungul vremii (la temperaturi destul de scăzute, fără a fi posibil accesul oxigenului și luminii) acele calității ale gustului și aspectului de o finețe atât de rară rară : culori rubinii-cărămizii la vinurile roșii, culroir aurii la vinurile albe și desigur aromele de pâine proasăt coaptă în cuptorul cu lemne, mirosul de fructe uscate și stafide, la fel un gust deosebit și anume un gust de mărar într-un Muscat sec sau Traminer vechi, în vinurile de desert precum Nectar, Grătiești, Trandafirul Moldovei, Auriu, Trifești su Muscatul Moldovenesc se simte un gust atât de aromat al unui fagure de miere de albină . Iar Cahor vechi deține niște arome și gusturi ale cafelei, ciocolatei sau a prunelor fin parfumate.

Turiștii și oaspeții care vor să viziteze aceste locuri au la alegere 15 vinoteci. Printre cele mai valoroase și cunoscute se recomandă Cricova, Mileștii-Mici, Stăuceni, Cojușna, Ialoveni, Bălți , Taraclia, Comrat, Borceag, Ciumai, Tiraspol, Peresecina, Hâncești și desigur Colegiul Național de Viticultură și Vinificație din Chișinău și Institutul Național al Viei și Vinului, ,,Vismos”, ,,Aroma”.

Cantitățile stocate în aceste vinoteci variază de la 10 metri la 150 de metri la 1 mln. de sticle de vinuri alese. Ca de exemplu la Cricova, aflându-sepe rafturi : colecția de vinuri dintre cele mai vechi, printre care și sticle de vin religios evreiesc din anul 1902. Tot la Cricova desigur vizitatorii au posibiltatea de a vedea o parte din colecțiile de vinuri din anii 1950, anii de până la cel de-al II-lea Război mondial.

L dispoziția colecționarilor sunt o mulțime de vinuri rare pe care le pot procura adăugândule la colecție,dar desigur și ca amintire. La vinoteciurile Cricova și Mileștii Mici vizitatorii sunt invitați de de a se plimba pe aceste adevărate străzi ale orașelor subterane, unde lungimea străzilor galeriilor cavernicole ajunge a varia între 50 și 100 km. Asemeni orașelor contemporane, străzile poartă desgur și denumiri, care portă bineînțeles denumirea unor soiuri alese de vinuri de pe teritoriul Republicii Moldova cum ar fi : ,,Feteasca”, ,,Aligote”,,,Cabernet” și altele.

O deosebită impotanță o prezintă în zonă și Peștera Surprizelor. Care cu lungimea galeriilor sale de aproximatv 1700 m, este considerată a doua după mărime în Republica Moldova pe primul loc fiind peștera „Emil Racoviță" și ocupă locul al treilea după lungime din Europa,iar din lume este pe locul al șaselea. Peștera este situată pe malul drept al fluviului Nistru, în pădurea dinspre Zolonceni, la o distanță de numai 2 km nord – est de orașul Criuleni. Desigur peștera a fost descoperită de câțiva speleologi amatori prin anul 1970.

Peștera a fost săpată de câțiva curenții de apă, datorită fracturilor tectonice, proceselor exogene, a cutremurilor de pămînt din zonă, în calcarele Sarmațianului inferior și mediu, rețeua de crăpături și goluri a fosmat la rândul său o mulțime de săli, tunele și avene care au fost divizate convențional în minim 3 etaje.

Printre cele mai mari săli se numără: Sala Mare (cu o lungime de 25 metri și cu o lățime de 5-6 metri, iar înălțimea fiind de 7 metri), Sala II și Sala Cinematografului. În peșteră sunt mai multe topogane cu diferite denivelări pe verticală ajungând pînă la 10 metri. La general vorbind, galeria are o înălțime de aproximativ 10 metri, cu un tavan și pereți foarte puternic prăbușiți, datorită acestor prăbușiri accesul în peșteră se face printre pietre, care se strâng pînă la dimensiuni foarte mici („Metroul" are o lungime de 6 metri, o lățime de jumate sau un metru, iar înălțimea este de între 0,5 și 0,9 metri). Printre atractivitățile cele mai exotice ale peșterii se numără sălile : „Surprizele" și „Locul botezului".

3.2.3.Zona turistică Hârjauca este cunoscută prin cele patru mănăstiri din codrii Moldovei și dezvoltarea unei stațiuni balneolimaterice. Oferta turistică potențială: trasee – “Chișinău-Călărași-Hârjauca”; trasee intrazonale “Patru mănăstiri din codrii Călărașilor”; “În satul ucrainenilor din codru – Palanca”; trasee interzonale: “Mănăstirile codrene”, “Codrii Moldovei Lozova – Hârjauca”. [8]

Structura zonei turistice Hârjauca

[8]

3.2.4.Zona turistică Orhei este una dintre cele mai mediatizate destinații care oferă oportunități pentru diverse forme de turism. Oferta turistică este prezentată de: trasee- “Chișinău – Orhei Vechi”, “Chișinău – Orhei – Curchi”, “Chișinău – Orhei – Piatra”; trasee intrazonale: “Chișinău – Orhei Vechi – Ustia”, “Conacele personalităților istorice de la Orhei”. [8]

Structura zonei turistice Orhei

[8]

Cea mai reprezentativă atracție turistică din zonă este complexul muzeal din orașul Orheiul Vechi, care este amplasat într-un defileu foarte stîncos, la o adâncime de peste 200 m, al râului Răut. Aici este reprezentată una dintre vestitele zone cu vestigii de stabilire a mai multor și diferitor civilizații din perimetrul râurilor Nistru și Prut. Aici se găsește unul din cele două locuri din întreaga lume, unde s-au păstrat până în zilele noastre ruinele orașului și anume din perioada Hoardei de Aur. În aceste cavernele de piatră din zonă sa atestat prezența celor dintâi așezăminte umane vechi cu o aproximație de peste câteva sute de mii de ani în urmă. Pe dealul stâncos al complexului, în secolele V-lea și al III-lea î.e.n., ar fi existat o puternică și importantă fortificație a geto-dacilor. Suprafața complexului muzeal Orheiu Vechi, arheologii econsideră că ar fi foarte mică pentru numărul atât de mare al monumentelor naturale și de arhitectură descinse din această zonă turistică.  

La fel pe teritoriului din preajmă se pot vedea și niște urme de ziduri ale unei cetadele din piatră. Majoritatea obiectelor materiale care au fost descoperite în urma săpăturilor arheologice sunt păstrate în colecția complexului muzeal, numărând în jur de 4 mii de obiecte culturale unice. Iar cele cu o valoare mare sunt și astăzi expuse în sălile de expoziție ale complexului muzeal Orheiul Vechi. [3]

3.2.5.Zona turistică Hâncești-Lăpușna-Leușeni este amplasată pe locul unui popas la vama din codri de pe Drumul Mare Tătăresc, în preajma a două mari rezervații ale Republicii Moldova și la baștina domnitorului Alexandru Lăpușneanu. Oferta turistică potențială: trasee – “Chișinău-Lăpușna-Leușeni”, “Lăpușna–mănăstire Hâncu – Rezervația Codrii”; trasee intrazonale: “Hâncești – Lăpușna”, “La baștina lui Alexandru Lăpușneanu”, “Rezervația de plante medicinale Lăpușna – Sărata Galbenă”; trasee interzonale: “Pe moșiile de la Hâncești și Hâncu”, “Două mari rezervații Lăpușna-Lozova”.

Structura Zona turistică Hâncești-Lăpușna-Leușeni

[8]

În această zonă cea mai cunoscută atracție turisctică o prezintă castelul de vânătoare a lui Manuc Bei. După sfârșirea  războiului ruso-turc, Manuc Bei renumit negustor armenean din acea perioadă, părăsește Bucureștiul și își lasă majoritatea afacerilor sale pe mâinile unor oameni de încredere. Ulterior el se mută pentru o scurtă perioadă la Sibiu, apoi, în anul 1815, Manuc se mută împreună cu familia sa la Chișinău, în Basarabia, prin urmarea căreia a cumpărat cu 300.000 de mii "lei-aur" moșia Hîncești.

Mai tărziu, fiul său construiește pe moșie un conac cu o livadă de iarnă și o piscină cu acoperiș și cu ieșiri subterane. Distanța mare îl împiedică acum să mai tragă toate foloasele de pe urma conacului, astfel că hotărăște să îl vândă. El începe să facă unele demersuri pentru vânzare chiar la sfârșitul anului 1816, dar moare în unele împrejurări incerte la 20 iunie anul 1817, posibil printr-un accident de călărie, nu s-a concretizat cauza exactă a morții înainte de a găsi un cumpărător. Astăzi el este înmormântat în Chișinău și anume în pridvorul Bisericii Armenești din oraș.

În octombrie 2013 a fost încheiat un contract de grant în care includea restaurarea complexului arhitectural. Acest roiectul va fi aplicat în decursul anilor 2014 – 2015, complexul respectiv cuprinde nouă edificii care urmează să fie renovate. Este vorba de Conacul „Manuc Bei”, care cuprinde 4 nivele, Castelul Vânătoresc Clădirea, Casa Vechilului Contesei, Biserica armenească, fântâna arteziană, Turnul de pază, grajdurile și unele trecerile subterane care s-au păstrat până astăzi și își fac apariția din apropierea Conacului și care se extind sub întregul oraș Hâncești.

3.2.6.Zona turistică Plaiul Fagului este amplasată în valea Prutului unde sunt cele mai mari suprafețe din Moldova împădurite cu fag. Oferta turistică potențială: trasee: “Chișinău – Ungheni”, “Chișinău – Rădeni”; trasee intrazonale: “Cele mai mari culmi din Moldova”, “Radeni – Bălănești – Milești: trei rezervații diferite”; trasee interzonale: “Rădeni – Lozova”, “Rădeni – Hârjeuca”, “Lozova – Hârjeuca – Rădeni”.

Structura zonei turistice Plaiul Fagului

[8]

3.2.7.Zona turistică Saharna –Țipova este amplasată în jurul orașelor medievale monahale rupestre din stâncile de nepătruns ale Nistrului. Atracțiile turistice de aici sunt cunoscute departe de hotarele țării, iar oferta potențială este: trasee – “Chișinău – Saharna”, “Chișinău – Țipova”; trasee intrazonale: “Țipova – Saharna” (prin Echimăuți, horodiște inelară); trasee interzonale: “Saharna – Râbnița – Ofatinți”, “Țipova – Orhei Vechi, orașe monahale medievale timpurii”. [8]

Structura zonei turistice Saharna-Țipova

[8]

Una din cele mai cunoscute atracții turistice din zonă este mănăstirea rupestră ,, Adormirea Maicii Domnului” de la Țîpova, fiind numită la nivel european printre cele mai mari și importante mănăstiri rupestre. Comunitatea monarhală de aici a existat cu mult înaintea formării statului feudal Moldova. Se crede că unele chilii au fost săpate în stâncile abrupte ale Nistrului prin sec. X-XII (potrivit altor date sec. XVI-XVIII). Mănăstirea este zidită pe vârful unor stânci abrupte, deschizând o priveliște fermecătoare a luncii fluviului Nistru. Fiind situată la 100 de metri deasupra nivelului apei, ea include trei neveluri, numărând mai multe încăperi, inclusiv două biserici. Se spune că această mănăstire domnitorul Moldovei Ștefan cel Mare s-a cununat cu soția sa Maria Voichiță. O legendă ne spunde că în aceste locuri, lângă ceteatea geto-dacă, și-a petrecut ultimii ani din viață poetul Orfeu din mitologia greacă, care a fost înmormântat sub o lespede de piatră la poalele cetății. Legenda spunde că mormântul lui s-ar afla într-o nișă de la poalele cascadei, putând fi recunoscut după o lespede cu șapte găuri.Cercetătorii afirmă că un astfel de mormânt a fost descoperit în apropiere de Țîpova. [1]

La fel o importanță deosebită în turismul religios o prezintă și mănăstirea ,,Sfânta Treime” de la Saharna, care a fost considerată, pe bună dreptate, printre cele mai mari centre de pelerinaje religioase din Republica Moldova. La mănăstire se pot găsi unicele în moaște din republică aparținând Sfântului Cuvios Macarie, iar pe una din stînci potrivit unei legende – amprenta lăsată, de Maica Domnului. 

Rezervația naturală Saharna se află pe înălțimea nistreană într-o zonă de atracție turistică foarte populară. De sus, de pe stînciile din satul Saharna, se întind niște peisaje de excepție : defileul stâncos și împădurit al râulețului Saharna(16 km lungime) ce salță peste 30 de praguri și cascade.

Tot aici se găsește o stațiune arheologică importantă, cu vestigii din epoca fierului (sec. X-VIII î.e.n.) și o cetate de promotoriu geto-dacică (sec. IV-III î.e.n.), una din cele mai conservate de pe teritoriul Republicii Moldova. Deși mănăstirea era înfloritoare în anii 50, ea a fost închisă de autoritățile sovietice în anul 1964. În incinta mănăstirii a fost organizat un spital de psihiatrie, devastîndu-i-se avutul. Mănăstirea a fost redeschisă în 1991. Tot atunci au fost reparate clădirile bisericilor. [1]

Destinații turistice în Regiunea de dezvoltare Sud

3.3.1.Zona turistică Cahul este parte din Euroregiunea “Dunărea de Jos” fiind amplasată în preajma locurilor istorice, rezervațiilor naturale și resurselor balneare recunoscute. Oferta turistică este determinată de: trasee – “Chișinău-Cantemir-Cahul-Giurgiulești”, “Coridorul verde în balta Prutului”, “Bătălia de la Cahul”, “Confluența culturilor diferitor popoare în sudul Moldovei”. [9]

Structura zonei turistice Cahul

[9]

3.3.2.Zona turistică Tighina – Căușeni – Talmaz este situată în vechea Raia Turcească (Bender), unde s-au păstrat până azi fortificațiile antice Valul lui Traian, o grădină turcească – una dintre primele arii naturale protejate din Europa, cetatea medievală moldovenească și biserica semiîngropată de la Căușeni. Oferta turistică: trasee – Chișinău – Mănăstirea “Noul Neamț”, “Chișinău – Căușeni – Zaim”; trasee interzonale: “Bătrânele sate nistrene”, “Cele mai vechi arii protejate în Moldova: “Grădina Turcească” și “Râpa lui Vișan”; trasee interzonale: “Pe calea tătarilor: Tighina-Comrat”, “Nistrul de jos”). [9]

Structura zonei turistice Tighina – Căușeni – Talmaz

[9]

Una din cele mai impotante atracții turistice atât din țară cât și din zonă, este cetatea Tighina, care fiind așezată pe malul râului Nistru a fost una dintre cela mai puternice cetăți ale timpului, de pe teritoriul Moldovei. Cetatea a fost construită cu scopul de apărare a invaziilor tătărești din anii 1476 și 1484, în perioada conducerii lui Ștefan cel Mare, care încercau prin strâmtoarea Tighinei să patrundă pe teritoriul moldav. Ulterior cetatea a luat alt nume și anume Bender, numele orașului care la fel s-a schimbat. Astăzi cetatea prezintă un interes foarte important în domeniul turismului moldovenesc și pe teritoriul caruia există un muzeu de Istorie Militară și muzeul de Torturii, dar care obiecte de tortură sunt doar niște cadouri aduse din Germania și care nu o legătură anume cu cetatea propriu-zisă.

3.3.3.Zona turistică Taraclia este determinată de specificul localităților coloniștilor bulgari, unde se practică legumicultura și viticultura tradițională balcanicilor. Ofertele turistice sunt reprezentate prin: trasee – “Taraclia – Corten – Ciadâr-Lunga – Tvardița”; trasee intrazonale: “Satul bulgar. Tradiția conviețuirii”, “Stepa Bugeacului – patria nouă a coloniștilor bulgari”, “bulgăria – îndeletnicirea țăranilor din sudul Basarabiei”; trasee interzonale: “Confluența popoarelor în sudul Moldovei”, “Coloniile din Stepa Bugeacului”. [9]

Structura zonei turistice Taraclia

[9]

UTA Gagăuzia

Zona turistică Găgăuzia este determinată de coloniile compacte ale unicului popor ortodox din numeroasa familie turcică. Oferta turistică este determinată de trasee – “Comrat-Beșalma”, “Comrat-Cazaclia”; trasee intrazonale: “Satul găgăuz. Tradiția conviețuirii”, “Stepa Bugeacului – noua patrie a găgăuzilor”, “Cultura orientală în clepsidra timpului”, “Vânările găgăuze”; trasee interzonale: “Confluența popoarelor în sudul Moldovei”, “Coloniile din stepa Bugeacului”.

Structura zonei turistice UTAG

[9]

Capitolul 2

Cercetarea despre cunoștințele studenților de la facultatea de Geografie făcută în baza unui chestionar

O cercetare astfel aș putea spune am efectuat-o în urmă cu o lună, mai exact în luna mai al anului 2014, prin participarea stundenților la cursurile de la facultate. Aplicat a fost chestionarul studenților anului I, II, III de la facultate de Geografie ,Specialitatea Geografia Turismului, Universitatea Bebeș Bolyai și studenților de Planificare și Dezvoltare Master anul II, studenții de master fiind într-un număr mai mic decât cei din anii din ciclul de licentă ,au ca un fel de verificare a cunoștințelor. Cercetarea a fost prin aplicarea unui chestionar cu câteva întrebări grilă și câteva întrebări deschise, pentru a evidenția nivelul cunoștințelor despre Republica Moldova, a studenților de la Geografie, după gradul lor de studii. Cgestionarele au fost distribuite la ora de curs, și colectate tot la oră pentru a fi siguri că studenții nu au nici o sursă de informare pentru a modifica rezultatele așteptate în urma evaluării chestionarelor. Chestionarul arată în felul următor și conține doar 8 întrebări dintre care câteva sunt de identificare a studentului , cum ar fi anul de studiu și ce de naționalitate este, iar restul întrebărilor fiind alcătuite pentru a analiza cât de mult și cât de puțin știu studenții despre atracțiile din Republica Molodva, la fel să enumere câteva atracții turistice pe care le știu și să dea câteva detalii depsre acetse obiective, s-a mai pus întrebarea de au aflat despre aceste atracții , să aprecieze pe o scală de 1 la 5 , care dintre formele de turism sunt mai ine dezvoltate, iar în final a fost pusă întrebarea dacă următoarea călătorie ar dori să o petreacă în Republica Moldova.

Chestionar: _1_

Bună ziua! Mă numesc Ana Plămădeală, sunt studentă în anul III la Facultatea de Geografie, UBB Cluj-Napoca și aș avea rugămintea să completați acest scurt chestionar, necesar elaborării lucrării de licență. Vă mulțumesc!

1. Pe o scară de la 1 = știu foarte puține, la 5 = știu foarte multe, cum ați evalua cunoștințele Dvs. cu privire la atracțiile turistice din Republica Moldova? [ ] 1 [ ] 2 [ ] 3 [ ] 4 [ ] 5

2. Menționați primele trei atracții turistice ale Republicii Moldova care vă vin în minte:

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Ne puteți oferi câteva detalii, așa cum vi le amintiți, despre prima atracție pe care ați menționat-o la întrebarea precedenta?

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4. Gandindu-vă la toate atracțiile turistice din Republica Moldova pe care vi le amintiți, evaluați vă rugăm, pe o scară de la 1 = potențial foarte slab, la 5 = potențial foarte ridicat, potențialul următoarelor forme de turism:

Turism rural 1 2 3 4 5 Turism religios 1 2 3 4 5

Turism de afaceri 1 2 3 4 5 Turism festivalier 1 2 3 4 5

Turism cultural – educativ 1 2 3 4 5 Turism medical 1 2 3 4 5

Turism de aventură 1 2 3 4 5 Turism montan 1 2 3 4 5

Turism de vânătoare și pescuit 1 2 3 4 5 Turism gastronomic 1 2 3 4 5

Turism de reuniuni și congrese 1 2 3 4 5 Turism de shopping 1 2 3 4 5

5. De unde aveți informațiile pe care le dețineți despre atracțiile turistice ale Republicii Moldova? (puteți bifa mai multe răspunsuri, dacă e cazul):

[ ] din școală, de la cursurile de geografie și istorie

[ ] din facultate – menționați, vă rugăm, un curs relevant în acest sens: _____________________________

[ ] din lecturile mele personale (cărți, pagini web, mass-media etc.)

[ ] de pe rețele de socializare, din postările unor prieteni din Republica Moldova

[ ] din vizite anterioare la fața locului

[ ] din cataloage ale agențiilor de turism și târguri de turism

[ ] din familie

[ ] alte surse: ____________________________________________________________________________

6. Cât de mult interes prezintă pentru Dvs. aceste atracții? (alegeți un răspuns care vi se potrivește mai bine):

[ ] Următoarea vacanță mi-am propus să o petrec în Republica Moldova

[ ] Mi-ar plăcea să văd aceste atracții „pe viu” într-un viitor apropiat (până în 5 ani)

[ ] Mi-ar plăcea măcar o dată în viață să văd aceste atracții „la fața locului”

[ ] Dacă voi vedea vreodată un reportaj despre aceste atracții, cred că îmi va fi suficient.

[ ] Subiectul nu mă interesează chiar deloc.

7. Anul de studiu: ____ 8. Cetățenia: [ ] română [ ] moldovenească [ ] ucraineană [ ] alta:______

Vă mulțumesc!

Chestionarul în sine nu a fost deloc dificil de completat, nu a durat nici prea mult timp pentru că majoritatea nu cunoșteau atât de multe informații despre aceste atracții și au lăsat spațiile libere acolo unde trebuia ceva de descris sau de încercuit. Desigur încă de la bun început am fost convinsă că rezultatele nu vor fi foarte îmbucurătoare, dar vreau să menționez că printre răspunsuri care le-am colectat de la colegii mei, am fost foarte uimită, uimită dar pozitiv că câțiva totuși știu despre atracțiile Moldovei, nu am nume, pentru că chestionarul a fost făcut anonim, dar clasificând rezultatele în Excel, am fost foarte bucuroasă să văd un astfel de progres, deci nu e problema că nu prezintă interes aceste atracții, probelema este în promovare foarte slabă sau chiar deloc, în lipsa mediatizării unor informații despre zonele atractive din țară, nu se face absolut nimic în România dar nici în țările europene pentru a atrage turiști în zonele respective. Există problema asta la nivelul țării, poate nu la nivelul poporului ,dar la nivelul conducerii, mult timp Republica Moldova a fost limitată pentru ași mediatiza cele mai pitorești locuri ale țării,asta se făcea doar la nivel național și doar cu ajutorul profesorilor, că din propria experiență, am vizitat aceste atracții turistice prima data când eram elevă prin clasele șase – șapte. Toate aceste situații erau strigătoare, dar nimeni din conducere nu încercau să facă absolut nimc, astăzi un mulțumesc aș spune agențiilor de turism din țară care încă încearcă să promoveze locuri turistice ale Republicii Moldova, prin participarea la dieferite târguri de turism, la diferite festivaluri și congrese. Cu pași mici dar siguri se mișcă turismul în țară, desigur e mult de lucru la domeniu turismului în Republica Molodva, fiind o țară cu câmpii și podișuri, dar doar dacă încerci să cunoști mai îndeaproape poporul moldovenesc înțelegi că valoarea culturală este cea mai importantă .

Capitolul 3

Interpretarea cunoștințelor studenților de la facultatea de Geografie UBB Cluj Napoca, mai 2014 și recomandări

În urma chestionarului cum am menționat și mai sus, am efectuat niște diagrame, fiecare întrebare a chestionarului prezintă foarte bine atât nivelul cunoștințelor studenților dar și părerea loc despre aceste atracții turistice. Rolul acestor diagrame este de analiza ce trebuie de făcut și unde este exact problema, pentru a putea fi evaluată și a putea propune unele măsuri pentru rezolvare. Nu în ultimul rând aș vrea să menționez că Republica Moldova nu doar are locuri peisagistice unice care pot fi vizitate și cunoscute istoriile mai în detalii, dar și poporul Moldovei care se evidențiază prin ospitalitatea și mândria natală pe care o au în suflet. Toate acestea sunt foarte rar întâlnite întâlnite la alte popoare și foarte rar păstrate cu mândrie de fiecare cetățean în parte, nimănui nu-i va fi rușine să spună că ,,eu sunt moldovean”.

La întrebarea numărului 1 s-a obținut următoarea diagramă :

În urma interogării unui grup de studenți din anul I, II, III și Master anul II am efectuat o statistică pe care am prezentat-o în mai multe forme de diagramă. Deci la prima întrebare care sună în felul următor : Pe o scară de la 1 = știu foarte puține, la 5 = știu foarte multe, cum ați evalua cunoștințele Dvs. cu privire la atracțiile turistice din Republica Moldova? adresată studenților am efectuat o diagramă ce ar conține date precum numărul de studenți , clasificare studenților și scara de cunoștințe a studenților cu privire la atracțiile turistice ale Republicii Moldova. Se poate observa din diagramă că studenții anului I ceea ce ar prezenta aproximativ 29% din numărul total de studenți interogați știu au răspuns că nu pre știu despre atractiile turistice ale țării, aproximativ 20% din numărul total de studenți interogați din Anul Iila fel nu dețin destul de multe informații despre aceste atracții , studenți anul III aproximativ 37% din numărul total de studenți nu se bucură de nivelul foarte mare de cunosținte despre atracțiile turistice,referitor la studenții de la Master anul II aproximativ 4.5 % din numărul total de studenți interogați nu au dat un rezultat foarte ridicat. Ceea ce ține de răspunsurile studenților care este nivelul lor de a cunoaște destul de multe despre Republica Moldova este unul destul de scăzut ceea ce ar însemna că au este nevoie de informare, chiar dacă asta nu s-a reținut la ore sau nu și-au dat interesul de a cunoaște mai mult decât esențialul.

Deci în concluzie putem constata că doar studenții anului III conform procentajului calculat mai sus în diagrama sunt cei care știu foarte puține despre atracțiile turistice din Republica Moldova dar totodată deține un procentaj mai mare în comparație cu celelate nivele de studenți

Din păcate nici un student din cei interogați nu știu foarte multe despre atracțiile turistice din Republica Moldova, motivul fiind faptul că Republica Moldova nu ar promova atât de intens turismul, la fel ar însemna că turismul în Republica Moldova e slab dezvoltat din mai multe puncte de vedere, considerată a fiind o ramură nu atât de importantă, de aia mulți dintre studenții interogați știau decât că Republica Moldova este doar o țară vecină cu România.

Analizând întrebarea numărul 2 am obținut următoarea diagramă :

Această diagramă reprezintă o statistică privitoare la cele mai cunoscute atracții turistice ale Republicii Moldova de către studenții anului I, II,III și studenții de la Master anul II. Pe verticală pot fi văzuți numărul de studeților care au fost interogați iar pe orizontală – anul de învățămînt al studenților. Iar în partea dreapă este legenda care conține atracțile turistice pe care studenții le-au menționat în chestionarele lor pe care le-am marca cu culori diferite: albastru-chișinău, roșu- bălți, verde- mănăstirile și altele,dar acestea fiind cel mai des menționate de studenți.

Din diagrama numărul 2 este foarte vizibil faptul că cea mai cunoscută atracție turistică de către studenți este orașul Chișinău care este și capitala Republicii Moldova dar cei care știu cel mai bine de orașul Chișinău ca atracție turistică sunt studenții din anul III în număr de 40 studenți însemnând aproximativ 34 % din totalul de studenți, cei care știu cele mai puține despre or. Chișinău sunt studenții de la Master anul II în număr de 7 studenți care ar însemna doar 6 %, dar se în calcul și faptul că au completat chestionarul foarte puțini. Printre atracțiile turistice cele mai cunoscute sunt și cetățile (Tighina, Soroca) la fel cunoscute fiind cel mai bine de către studenții din anul III. Atracțiile turistice cele evidențiate la fel în diagrame sunt cunoscute de foarte, foarte puțini studenți acestea fiind : Monumentele istorice, Transnistria,Podgoriile de vin, Complexul istoric Orheiul Vechi, râul Nistru.

Întrebarea numărul 3 a fost intrepretată în diagrama următoare :

Diagrama numărul 3 reprezintă un răspuns vast la întrebarea: Gandindu-vă la toate atracțiile turistice din Republica Moldova pe care vi le amintiți, evaluați vă rugăm, pe o scară de la 1 = potențial foarte slab, la 5 = potențial foarte ridicat, potențialul unor forme de turism, astfel am realizat o statistică privind evaluarea potențialului turistic din Republica Moldova. După cum se vede am menționat și unele forme de turism care au fost puse trategic pentru a vedea la fel dacă studenții cunosc și de amplasarea Republicii Moldova: acesta ar fi turismul monta, care după amplasarea geografică a țării aceasta nu dispune de un astfel tip de relief. Majoritatea din aceste forme de turism pot fi practicate, dar puțini cunosc despre atracțiile turistice care pot fi vizitate. La fel în diagramă se evidențiază și faptul că unele forme de turism au un potențial mai ridicat, cel mai mare potențial turisctic îl are turimul religios, după care urmează turismul rural și cel gastronomic. După cum s-a așteptat un procentaj foarte scăzut îl are turismul montan el fiind de 4.3 %, asta însemnând că cineva din studenți încă nu știe care este relieful Republicii Moldova. Desigur și celelate forme de turism au câte un procentaj, dar nu destul de semnificativ, dar care în realtate el este cu mult mai mare. Dar situația actuală a formelor de turism în Republica Moldova ar fi următorea , cele mai dezvoltate forme de turism sunt : turismul vitivinicol, de afaceri, rural, balnear, religios, mai puțin fiind dezvoltate formele de turism ca cel cultura, gastronomic, social, economic și de week-end, dar asta este realitatea .

Întrebarea numărul 4 a fost înterpretată prin diagrama următoare :

Diagrama numărul 4 reprezintă o clasare a surselor de informare despre atracțiile turistice din Republica Moldova. Deci din diagramă putem deduce următoarea informație că cea mai frecventă sursă de informare despre atracțiile turistice din Republica Moldova este școala, cursuri de geografie, istorie, locuri de unde au aflat circa 29 % din totalul de studenți despre aceste atracții iar cu un procentaj destul de scăzut fiind cataloagele agențiilor de turism și târguri de turism , la fel vreau să menționez 23% din studenți se informează din lecturile personale și anume (cărți, pagini web, mass-media), 20% din studenți se informează din rețele de socializare, postările unor prieteni din Republica Moldova, 8% din studenți se informează din facultate, 8% din studenți se informează din familie, 7% din studenți se informează din alte surse și doar 4% din studenți se informează din vizite anterioare la fața locului și 1% din studenți se informează din cataloagele ale agențiilor de turism. E foarte rușinoasă situația atunci când nu se știe ce foarte de turism pot fi practicate într-o țară, cum ar fi Republica Moldova, că doar dacă nu se știe cu și-ar putea timpul într-o excursie, atunci se alege o destinație sigură și bine informată.

Întrebarea numărul 5 a fost analizată în următoarea diagramă :

Diagrama numărul 5 reprezintă o clasare de interes a studenților față de atracțiile turistice din Republica Moldova. Se poade deduce că aproximativ 32 % din totalul de răspunsuri au fost pentru ca să viziteze atracțiile turistice ale Republicii Moldova măcar o dată în viața, ceea ce prezință un rezultat destul de bun, adică printre toate neînformările, printre toate piedicile de promovare, studenții fiind potentiali turiști își doresc să viziteze Republica Moldova. Și la fel destul de mulți au fost cei care au răspuns că aceast subiect nu îl interesează, fiind aproximativ 20 % din totalul de studenți. Îmbucurător este și faptul că aproximativ 21 % au răspuns că și-ar dori ca în următorii 5 ani să viziteze acetse atracții turistice. În urma acestor răspunsuri știe clar unde trebuie să se lucreze atunci când se face promovarea acestor atracții, nu numai să se vorbeasc despre ele, dar să se arate și importanța și cât de bine ar fi dacă s-ar merge în zona respectivă. Doar așa se vor atrage mai mulți turiști și se va ști cum să le cucerească interesul de a reveni.

Concluzii

După cum se observă în urma realizării chestionarului studenților de facultatea de Geografie, rezultatul este unul negativ, nu se cunoaște doar despre câteva atracții turistice despre Republica Moldova și doar dacă întâmplător au auzit despre ele. Fiind toți acești tineri potențiali turiști totuși au răspuns că ar dori să viziteze măcar o dată aceste atracții ,dar dacă nu se promovează pur și simplu nu se știe despre zona respectivă și în rezultat nu se merge în zonă pentru a vizita. Studenți a căror pasiuni este turismul trebuie să se insiste mai mult pentru cunoașterea acestei țări. La fel ei sunt și potențiali agenți de turism și viitori ghizi, ei sunt cei care duc informația și cunoașterea zonei,dar dacă se rămâne doar la aces nivel , turiștii nu vor primi informațiile din zona respectivă , aceii agenți de turism nu vor putea produce acel pachet de turism care să promoveze și să pună în valoare locurile deosebite ale zonei, și aceeași necunoaștere se transmite mai departe și mai departe ,fără nici o schimbare. Republica Molodva este în primul rând o țară vecină cu România ,deci potențialii turiști ar trebui să fie în număr cât mai mare, la fel costuri care sunt mai mici la unele produse ar trebui la fel să prezinte un interes aarte și la oamenii chiar dacă Republica Moldova și România sunt numiți fiind un același neam de-a lungul timpului, dar totul e mereu în schimbare și fiecare regiune a încercat chiar neintenționat să-și facă propria istorie . Dacă s-ar face promovare măcar din băncile școlilor, facultăților, pentru ca toți cei tineri să știe că Republica Moldova nu este doar o oarecare țară vecină cu România, ea este într-o oarecare măsură componentă a aceleiași istorii.

Recomandarea 1

Unele promovări despre Republica Moldova s-ar putea începe și din aplicarea în practică a unor studii de caz la unele materii în cadrul programului de învățământ de la facultatea de Geografie cum ar la materia Economia turismului, lector universitar, domnul profesor Radu Cocean , cu ajutorul căruia se va ajunge la nivelul studenților, potențiali turiști și agenți de turism, cunoștințele mult mai avansate despre unele avantaje și probleme din Republica Moldova. Un studiu de caz ar arăta în felul următor:

Studiu de caz

După cum cunoașteți sau nu sunteți destuld e informați Republica Moldova este una dintre cele mai cunoscute țări care are o producție de vinuri de cea mai bună calitatea. La fel se știe că În Moldova , cultura viței de vie este o îndeletnicire dintre cele mai străvechi timpuri. La fel se cunoaște că de pe podgoriile moldovenești se obțin roade bogare de struguri de masă, cu niște calități curativ- dietetice, la fel precum și vinuri naturale cu cele mai rafianate gusturi. Cele mai importante vinoteci de pe teritoriul țării sunt considerate : Cricova, Milștii Mici, Purcari, Ciumai , Rmânești, Cojușna. Pe teritoriul acestor vinoteci , turiștii/ oaspeții pot aprecia pe viu aceste vinuri de calitate autohtonă cum ar fi: Cabernet, Riesling, Pinot, Aligote și nu în ultimul rând renumitul Chardonnay. Toate acetse denumiri de vinuri provin desigur de la însăși denumirea de soiuri de viță de vie care a fcu să fie cunoscute în toată lumea. Desigur vinurie moldovenești sunt foarte cunoscute pe numeroase meridiane, fiind desigur apreciate la mesele regale , la expoziții și în numeroase saloane de lux.

Dar pe lângă toate cele enumerate mai sus, câți dintre voi au văzut o reclamă despre promovarea acestor vinuri sau au încercat să procure o sticlă de vin din zona respectivă? Vreau să dați un răspuns sincer la această întrebare și să încercați a explica care ar fi cauza . Desigur vreau să dați și câteva idei de promovare atât pentru promovarea în România cât și la nivel internațional, la fel vreau să spun ca anual , Republica Moldova participă la diferite concursuri de vinuri și care obține mereu locuri importante, dar care este problema principală, care este pedica din care această țară nu este atât de cunoscută prin producția de vinuri cu o calitate atât de superioară. Și propuneți un plan de strategie prin folosirea diagramei SWOT.

O simplă temă de discuție, o simplă informare și deja o promoție din cadrul facultății de Geografie , va cunoaște despre Republica Moldova nu doar că capitala este Chișinău , așa cum sa constat și în urma răspunsurilor la chestionare. Doar atunci când Republica Moldova , va fi discutată de pe băncile facultății, informațiile obținute vor fi transmise mai departe.

Recomandarea 2

Dar puțini știu că sunt organizații studențești care încearcă să promoveze prin fiecare activitate organizată, cultura neamului moldovenesc și anume celui de peste Prut. Există în Cluj Napoca, organizația Grupul de Iniațivă Basarabeană non-profit(GIB) care are ca scop de a ajuta elevii și studenții de etnie română să se încadreze mai repede în societatea românească, unde se afirmă și se promovează tot mai mult valorile europene. Această organizație a fost înființată legal în anul 2006, fiind reprezentată de elevii și studenții care deja își fac studiile în Cluj Napoca.

Organzația GIB Cluj organizează în fiecare an training-uri și dezbatgeri pe diferite teme importante, unde fiecare este invitat să-și susțină punctul de vedere asupra unor teme. Studenții și elevii au posibilitatea la fel să se cunoască mai bine unii între alții, să facă schimburi de idei, experiențe acumulate și desigur pentru a lega prietenii noi. O importantă activitatea anuală este organizarea Festivalului Cultural Basarabia, în data de 27 martie, acesta fiind un bun pilej pentru a comemora evenimentul istoric de Unirea Basarabiei cu România, dar nu în ultimul rând răspândirea tendințelor culturale ale Republicii Moldova în cadrul diversității clujene.

Unul din multele evenimente din cadrul festivalului a fost și concursul Miss Barabia , în cadrul căruia am participat și eu ca concurentă . Acest concurs a avut rolul de a promova atât cultura moldovenească cât și frumusețea basarabencelor. În cadrul concursului au fost mai multe probe unul dintre care a fost și dansul popular, nu mulți cunosc a dansa astfel de dansuri, dar vreau să menționez că majoritatea tinerilor molodveni de peste Prut știu să păstreze aș putea spune această valoare. Ca fiecare concurs s-au înmânat o mulțime de premii și cadouri, și desigur fiecare participantă a obținut câte un titlu de Miss, fiind concurentă eu am obținut titlul de Miss Zâmbet 2014, de care sunt forte mândră.

Vreau să menționez că această organizație este cea mai cunoscută printre studenții moldoveni ,da acesta este și scopul ,dar printre altele e nevoie ca organizația să fie cunoscută și de tinerii atât din România cât și de cei care vin la studii prin diferite programe de învățământ. Dacă această organizție va încerca să aibă ca parteneri mai multe organizații studențești din România, atunci informația despre cultura bogată a poporului moldovenesc va fi cunoscută și de alți studenți, nu numai de cei molodveni de peste Prut. Aceștia la rândul lor vor încerca săși cunoască mai în deaproape prietenii și colegii de organizație prin informarea despre locul de unde provi aceștia.

Recomandare 3

Pentru facultate de Geografie, specializarea Geografia Turismului, Universitatea Babeș Bolyai aș propune următoarele :

De a se face unele prezentări prin invitarea unor profesori de la aceeași specializare, din Republica Moldova, pentru a informa viitorii potențiali turiști, ghizi și agenți de turism despre potențialul turistic din țara respectivă.

Fiind o țară vecină și despre care nu se cunoaște atât de mult, ar trebui ca la unele materii stundenții să aibă la alegere prin temele propuse de profesori și teme de proiect despre zonele turistice ale Republicii Moldova.

La fel tot în cadrul facultății s-ar putea organiza în anume perioade ale anului și niște prezentări despre potențialul turistic și desigur niște dezbateri și propuneri de planuri de promovare a turimului din Republic Moldova.

Toate aceste acțiuni care pot fi întreprinse în cadrul facultății va reprezenta o importanță foarte mare în cunoașterea mai bine a țării vecine, dar și ajutorul pentru promovarea acesteia în România.

Recomandare 4

La fel am încercat singură, dar cu câteva ideii a domnului profesor Radu Cocean, a promova în felul meu potențialul turistica al Republicii Moldova, prin creacrea unei pagine de facebook, unde am publicat câteva poze a unor zone turistice din țară,la fel la fiecare poză am adăugat și câteva informații despre aceste zone, la fel pagina a avut și un al doilea scop de apun la dispoziție și colegilor mei de la facultate această pagină pentru completarea cunoștințelor.Pagina arată în felul următor:

Ca poză de copertă am pus poza cu sloganului turistic care a fost ales în urma unui concurs în anul 2013 ,,Moldova – welcome. taste. Love”. La fel fotografia de profil cum se vede este harta Republicii Moldova, dar care are ilustrat drapelul și stema de stat al Republii Moldova. Doar în prima săptămână de viață a paginii a fost vizitată de 148 de persoane dintre care 30 au apreciat printr-un ,,Like”, dar acesta e doar începutul, mi-am propus la fel ca pe pagină să apară și câteva melodii reprezentative care la fel ar arăta prin muzică cum este poporul moldovenesc și care sunt valorile cele mai impotante. Pe parcurs voi adăuga poze și informații despre noi și noi atracții turistice din Republica Moldova , pentru că totul e mereu în mișcare.

BIBLIOGRAFIE:

1 Andrei Eșanu. Cond. de proiect dr. Constantin Manolach ( 2013 ), Mănăstiri și schituri din Republica Moldova/ studii enciclopedice , Chișinău

2 Alecu Reniță, Lucian Reniță ( 2011 ), Patrimoniul natural al Moldovei / The natural heritage of Moldova, Chișinău : „Continental Grup”

3 Constantin Mihailescu, Vitalie Sochircă, Tatiana Constantinov ( 2006 ), Mediul geographic al Republicii Moldova, vol. 1, Chișinău Știința, 2006, 150-180 p.

4 Dimitrie Cantemir ( 2001 ) , Descrierea Moldovei, , Editura Litera Interrnațional București – Chișinău

5 Tarhon, Petru Gh. ( 2013 ), Parcurile vechi boierești din Republica Moldova, Chișinău: Pontos

6 Atracțiile turistice ale Republicii Moldova [http://mediapublic.md/?go=articole&regiune= 25&tip=5 – accesat : 15.04.14]

7 http://adtm.md/old/projects/StructuraNord.doc

8 http://adtm.md/old/projects/StructuraCentru.doc

9 http://adtm.md/old/projects/StructuraSud.doc

http://www.tur.md/rom/inboundtours/6

http://www.gibcluj.ro/home.html

http://www.moldovenii.md/md/section/15

http://www.gov.md/public/files/ordinea_de_zi/9042014/Intr02.pdf

http://www.tur.md/rom/section/222/

http://basarabia-bucovina.info/2012/01/02/cetatile-romanesti-de-la-nistru-pumniistransi-ai-europei-crestine/

BIBLIOGRAFIE:

1 Andrei Eșanu. Cond. de proiect dr. Constantin Manolach ( 2013 ), Mănăstiri și schituri din Republica Moldova/ studii enciclopedice , Chișinău

2 Alecu Reniță, Lucian Reniță ( 2011 ), Patrimoniul natural al Moldovei / The natural heritage of Moldova, Chișinău : „Continental Grup”

3 Constantin Mihailescu, Vitalie Sochircă, Tatiana Constantinov ( 2006 ), Mediul geographic al Republicii Moldova, vol. 1, Chișinău Știința, 2006, 150-180 p.

4 Dimitrie Cantemir ( 2001 ) , Descrierea Moldovei, , Editura Litera Interrnațional București – Chișinău

5 Tarhon, Petru Gh. ( 2013 ), Parcurile vechi boierești din Republica Moldova, Chișinău: Pontos

6 Atracțiile turistice ale Republicii Moldova [http://mediapublic.md/?go=articole&regiune= 25&tip=5 – accesat : 15.04.14]

7 http://adtm.md/old/projects/StructuraNord.doc

8 http://adtm.md/old/projects/StructuraCentru.doc

9 http://adtm.md/old/projects/StructuraSud.doc

http://www.tur.md/rom/inboundtours/6

http://www.gibcluj.ro/home.html

http://www.moldovenii.md/md/section/15

http://www.gov.md/public/files/ordinea_de_zi/9042014/Intr02.pdf

http://www.tur.md/rom/section/222/

http://basarabia-bucovina.info/2012/01/02/cetatile-romanesti-de-la-nistru-pumniistransi-ai-europei-crestine/