Propuneri DE Dezvoltare A Turismului In Arealul Geoagiu Bai
CUPRINS
INTRODUCERE
Studiind in cadrul Facultặtii de Geografie la un nivel înalt indrumatặ de cadrele universitare de renume național și internațional în fruntea carora se află domnul decan Prof. Univ. Dan Petrea am hotărât ca lucrarea de licentă care-mi va încheia studiile la această facultate si anume” Potentialul natural si antropic al arealului Geoagiu-Bai” să nu rămână o simplă formalitate ci să contribuie mai mult sau mai putin la relansarea turismului românesc si in acelasi timp sa reprezinte o invitatie in frumoasa statiune Geoagiu-Bai.
Fiind stațiunea cu cel mai mare potențial turistic, balnear (tratament și cură), de recreere din zonă, pe lângă alte interese, lipsa acută in anumite perioade a unei campanii de promovare a dus la declinul acesteia,dar in momentul de fata de afla intr-o continua reabilitare.Mulți ani la rand nu a mai existat nici o publicație care să prezinte istoria bogata a acestor locuri impletita cu o prezentare amplă a arealului Geoagiu – Băi.
Există vechi studii pe mai multe domenii, dar ele nu au fost reunite într-o sintezặ reactualizată și dezvoltată astfel încât turiștii care vin în această stațiune, să beneficieze de toate aceste informații. Așadar este strict necesară o astfel de lucrare care să cuprindă: descrierea cadrului natural, valențele terapeutice, efectele de cură și tratament, , o prezentare a tuturor bazelor de cazare începând cu cele ale hotelurilor de două stele și ajungând până la cele din vile.
Datorită pregătirii de care am avut parte în toți cei patru ani de studiu în cadrul Facultății de Geografia Turismului Cluj, concretizată în lucrarea de fata, sper ca voi putea face fata exigentelor comisiei de licență nutrind si speranța intr-o reușită cu acest prilej. Doresc de asemenea să dau publicității câteva din concluzii la care am ajuns, lucrarea realizată asociindu-se si altor masuri menite să contribuie la reintegrarea arealului Geoagiu-Băi in circuitul turistic balnear national si international.
Doresc să mulțumesc, totodată, pe această cale, domnului Prof. Dr. Ipatiov Filip, îndrumătorul lucrării mele de diplomă,pentru ajutorul, sprijinul și rabdarea de care a dat dovadă pe tot parcursul elaborării acestui proiect.
I. GENERALITAȚI
I.1. POZITIA GEOGRAFICĂ A STATIUNII GEOAGIU- BĂI
Strặvechea asezare balnearặ Geoagiu Bai, situata la 352 m altitudine, intr-o regiune impadurita, la 19 km de Orastie, este un minunat dar al Muntilor Metaliferi. Din punct de vedere administrativ este componentă a orașului Geoagiu, fiind situată la 6 km. de orașul reședință. Se învecinează la sud-est cu orașul Geoagiu, la sud cu satul Cigmău, la nord cu satul Rengheți iar la vest cu comuna Rapolțu Mare.
Față de principalele căi de comunicație, are o așezare destul de favorabilă, accesul realizându-se pe o șosea asfaltată secundară (12 km) ce leagă stațiunea de D.N. 7, Sibiu – Arad . La aceeași distanță se află și halta Geoagiu pe linia C.F.R.București–Deva care face legătura cu stațiunea prin D.j. 705.
Din punct de vedere geografic stațiunea Geoagiu-Băi este situată într-un bazin depresionar din partea de sud-est a Munților Săcărâmb la extremitatea celei mai mici și interesante bazine ale munților Metaliferi, cel al Glodului.
La nord stațiunea este dominată de Dealul Gheretul (550m alt.), iar la sud -vest se afla cornetul Cigmăului cu succesiunea de culmi Piscu și Pleșu ce nu depășesc 500 m alt. Versanții văilor au pante în general moderate ( 20-25˚) și sunt parțial acoperiți cu păduri. În perimetrul stațiunii confluează mai multe pâraie imprimând reliefului aspectul, unei depresiuni de dimensiuni reduse de natură erozivă. Bazinul hidrografic fiind astfel constituit din cursuri de apă mici și discontinui, excepție făcând valea Gheretului și valea Clocota ce realizează un traseu aproape rectiliniu până la confluența cu valea Geoagiului.
I.2. ISTORICUL CERCETĂRILOR
I.2.1. Atestare documentară și evoluție
Din punct de vedere arheologic, Geoagiu este cunoscut pentru așezarea romană care se întinde în hotarul acestei localități, ca și pentru descoperirea unor tezaure monetare. Se poate vedea și azi la ieșirea de nord-vest a localității Geoagiu, pe o lungime de câțiva zeci de metri, vechiul drum roman pavat cu lespezi de piatră și prevăzut cu bordură care conducea de la Germisara la străvechea stațiune balneară.
Pasiunea sportivă ca și curățenia corporală la romani, a determinat în toate epocile de existență, constituirea, amenajarea și folosirea pe scară largă a construcțiilor balneare de toate categoriile și proporțiile, la restabilirea sănătății și alinarea suferințelor. Stațiunea balneară cea mai importantă, mai bine organizată și mai frecventată de romani de pe teritoriul jud. Hunedoara a fost și a rămas cea de la Geoagiu –Băi , antica Germisara.
Denumirea stațiunii e moștenită de la daci și menținută sub această formă și de romani. Dacă mărturiile sigure ne conduc cu cca. 2 milenii în urmă, vestigiile arheologice din împrejurimile Geoagiului ne îndreptățesc să considerăm că apele termale de aici au fost folosite cu mult inaintea dacilor si romanilor.
Oricum ar fi, datele științifice cele mai bogate privind existența a unei așezări în hotarul actualei localități Geoagiu si învecinatul Cigmău, care în antichitate îngloba în sine și așezarea balneară, aceste date avându-le în special din perioada romană a Daciei.
Numele Germisara, pe care romanii l-au preluat este de fapt denumirea localității anterioare a strămoșilor daci, specialiștii fiind de acord in a accepta originea traco-dacică a denumirii: germi – cald, sara – apă.
Sub stăpânirea romană, băile cu izvoare calde ca cele de la Germisara erau mult cercetate și utilizate prevăzute cu instalații adecvate, cu sanctuare unde se venerau anumite zeități protectoare a apelor tămăduitoare. Despre importanța de atunci a băilor și a intensei lor utilizări ne vorbesc numeroase vestigii arheologice păstrate peste veacuri: vechi edificii, bazine pentru băi, inscripții și statuete dedicate zeilor tămăduitori.Totalul inscripțiilor aflate aici se ridică la peste 30, exceptând ștampilele pe țigle și cărămizi.
Piesele descoperite până în prezent și cunoscute în literatura de specialitate se adaugă celor patru inscripți, altare, de fapt baze de statui care au fost găsite în cadrul băilor de la Germisara și sunt închinate divinităților tămăduitoare și protectoare a izvoarelor termale. Este vorba de nimfe cărora le sunt dedicate monumentele, excepție făcând un altar care alături de divinitatea amintită este adorată și zeița Diana. Această piesă este ridicată pentru îndeplinirea legământului de către Auer Theodotus care i-a utilizat de trei ori cu bune rezultate apele izvorului de la Germisara. Apare așadar în textul inscripției mentiunea „Aqvis Germis”. Un alt monument dedicat nimfelor îl pomenește pe Livius Marcelius care la rândul lui s-a tratat în apele tămăduitoare ale Germisarei.
Semnificativă este și altă piesă închinată aceleiași zeități, binefăcătoare, de către Fabius Aqvelinus. Este pomenită astfel și unitatea militară de garnizoană staționată în castrul de la Germisara. Aceste baze de statui erau așezate de jur împrejurul bazinului natural, cu apă termală pe postamente săpate direct în travertinul din care este constituit mamelonul în care s-au săpat bazinele. Cel mai reprezentativ avand un diametru de 7,59 m care se umplea de la izvoarele naturale printr-o conducta de tuburi de teracota, marcate cu stampila lui Lucretius Aquila care conducea legiunea de soldati a XIII-a Gemina,constructorul instalatiilor balneare.
Ofrande depuse divinităților au fost găsite și în cadrul bazinului natural, loc de cult. Menționăm în acest sens cele șapte plăcuțe de aur și peste 600 monede de bronz și argint.Plăcuțele din aur poartă pe ele dedicația pentru divinitățile tămăduitoare. Trei sunt oferite nimfelor, semnificativă fiind una al cărei dedicant poartă numele de Lucius, nume de origine dacică ce se perpetuează în plină epocă romană.
De asemenea, Cornelia Marcelina, depune două plăcuțe cu dedicația pentru Diana și Hygia , divinități care sunt prezente pe piesă și cu figura lor, spre deosebire de celelalte care sunt simple, numai cu textul de dedicație sau acesta chiar lipsește. La Germisara mai sunt de asemenea generos venerati Hercules, Jupiter, Fortuna, Liber Pater, Libera Mater.Săpăturile recente au dat la suprafață o serie de țigle cu ștampilă,care intregesc tezaurul descoperirilor arheologice de la Geoagiu.
În imediata vecinătate a bazinelor săpate în travertin au apărut urme ale unor construcții care probabil aparțineau unor staționare pe perioada tratamentului celor care frecventau termele din localitate. S-a putut deduce existența unui castru sau castelum, unde a staționat in o unitate militară în vremea stăpânirii romậne.
Materialul epigrafic nu vorbește nimic de situația juridică a localității. Numai datorită inscripțiilor ne putem da seama de cum era grupata populația,de credințele locuitorilor,de numele persoanelor care au trăit si trecut pe aici.
Așezarea romană din dreapta Mureșului a luat ființă pe lângă lagărul militar de pe platoul din această parte, care a fost folosit ca punct strategic din vremea războaielor dacice, căci unitatea de “pedites singulares britanici” o avem amintită printre trupele romane de ocupație încă din anul 110.
Rolul castrului de la Germisara – Cigmău se pare că era înainte de toate supravegherea drumului ce urca pe apa orașului spre cetățile dacice de la Costești și Blidaru. În unitatea militară care se pare că tot timpul de la 106 la 271 a staționat în acest castru, au fost acei „ pedites singulares britanici”, detașați din trupele britanice ce staționau în Dacia, a căror eroism a fost apreciat de însuși împăratul Traian (cum se arată într-o diplomă militară 161-180) unitatea de la Germisara ia numele de „Memorus singulariorum peditum britanicorum ”. Locul exact al castrului nu a fost încă identificat, sigur este însă că în jurul acestuia a luat naștere o așezare civilă formată în majoritate din cetățeni romani. Teritoriul rural al Germisarei era împănat cu mici așezări sub formă de gospodării agricole, ca dovadă unele aflate pe dealul Pedepsa, pe teritoriul Renghet, Rapoțel și Bobâlna.
Lipsa oricărui magistrat local care să fie amintit în inscripții ne face să bănuim că aceste localități se aflau într-o situație inferioară față de cum era de exemplu Sucidava care avea un teritoriu al ei și se bucura din punct de vedere administrstiv de o anumită autonomie. Germisara probabil era un vicus, sau un popas dependent de un „municipiums au colonia”.
În general materialul epigrafic analizat de specialiști reflectă o viață locală asemănătoare cu cea a stațiunii Aquae (Călan) și Băile Herculane.
De la sfarșitul perioadei romane pana in evul mediu datele referitoare la Baile Geoagiu lipsesc, ele fiind lasate probabil in parasire. Primele mentiuni referitoare la epoca feudala semnaleaza refacerea bailor la mijlocul sec.16 de catre regina Isabela, sotia lui Ioan Sigismund Zapolya, regele Ungariei: “a infiintat acolo niste bai placute, pe care regele le foloseste adeseori”.
Asa cum se precizeaza in lucrarea”Ghidul statiunilor climaterice din Romania”intre 1656-1658 pastorul german Conrad militar de pe platoul din această parte, care a fost folosit ca punct strategic din vremea războaielor dacice, căci unitatea de “pedites singulares britanici” o avem amintită printre trupele romane de ocupație încă din anul 110.
Rolul castrului de la Germisara – Cigmău se pare că era înainte de toate supravegherea drumului ce urca pe apa orașului spre cetățile dacice de la Costești și Blidaru. În unitatea militară care se pare că tot timpul de la 106 la 271 a staționat în acest castru, au fost acei „ pedites singulares britanici”, detașați din trupele britanice ce staționau în Dacia, a căror eroism a fost apreciat de însuși împăratul Traian (cum se arată într-o diplomă militară 161-180) unitatea de la Germisara ia numele de „Memorus singulariorum peditum britanicorum ”. Locul exact al castrului nu a fost încă identificat, sigur este însă că în jurul acestuia a luat naștere o așezare civilă formată în majoritate din cetățeni romani. Teritoriul rural al Germisarei era împănat cu mici așezări sub formă de gospodării agricole, ca dovadă unele aflate pe dealul Pedepsa, pe teritoriul Renghet, Rapoțel și Bobâlna.
Lipsa oricărui magistrat local care să fie amintit în inscripții ne face să bănuim că aceste localități se aflau într-o situație inferioară față de cum era de exemplu Sucidava care avea un teritoriu al ei și se bucura din punct de vedere administrstiv de o anumită autonomie. Germisara probabil era un vicus, sau un popas dependent de un „municipiums au colonia”.
În general materialul epigrafic analizat de specialiști reflectă o viață locală asemănătoare cu cea a stațiunii Aquae (Călan) și Băile Herculane.
De la sfarșitul perioadei romane pana in evul mediu datele referitoare la Baile Geoagiu lipsesc, ele fiind lasate probabil in parasire. Primele mentiuni referitoare la epoca feudala semnaleaza refacerea bailor la mijlocul sec.16 de catre regina Isabela, sotia lui Ioan Sigismund Zapolya, regele Ungariei: “a infiintat acolo niste bai placute, pe care regele le foloseste adeseori”.
Asa cum se precizeaza in lucrarea”Ghidul statiunilor climaterice din Romania”intre 1656-1658 pastorul german Conrad Iacob Hiltebraud viziteaza baile, consemnând în jurnalul său, printre altele “apa venea dintr-un deal pe o campie si era potrivit de calda (…). Acolo unde cadea apa cu repeziciune ,se afla o stanca ingusta de piatra ,unde puteau sedea doua persoane spate in spate iar jos era un spatiu mare ,in forma de dreptunghi ,in care se putea inota,cu apa până aproape de gat (…).Romanii se scăldau adeseori aici” .
In epoca moderna, apele termominerale de la Geoagiu sunt utilizate sistematic din sec.19, dar mai ales la inceputul sec.20, cand se amenajează aici diferite utilitati balneare (bazine ,băi la putină in spatii acoperite,bai de namol, hoteluri,vile, spații acoperite, băi de namol, hoteluri, vile etc.). Între cele două razboaie mondiale stațiunea cunoaște un nou avânt ,după cum ne informează“curierul bailor
din 1927 , fiind frecventata de diferiti vizitatori si pacienti.
Din configuratia de atunci a bailor nu s-a pastrat aproape nimic, cu exceptia bazinului mic din strandul de astazi.Vechile amenajari balneare din perioada interbelica se situau aproximativ pe teritoriul ocupat de actuala parcare din fata strandului. Statiunea cunoaste insa perioada ei de maxima dezvoltare abia in anii 60 dar mai ales în ani 70, când se construiesc cele două moderne baze de tratament ale complexelor: Germisara, si Aurel Vlaicu, hotelul Diana cu piscina acoperita, precum si amenajarile de agrement in aer liber.
II. POTENȚIALUL NATURAL
II.1. GENERALITATI
generalități
Statiunea Geoagiu-Băi este situată în depresiunea Zlatna Glod, între culmile împădurite ale munților Metaliferi din Carpații Apuseni, pe vestul pârâului Clacota la o altitudine cuprinsă între 350-375m. Făcând parte dintr-un bazinet depresionar înconjurat de coline și dealuri cu înălțimi medii climatul imprimat este cel continental moderat, cu ierni blînde și ierni răcoroase.
La N stațiunea este dominată de Dealul Gheretul 550m, iar la S-V cornetul Cigmăului cu succesiuni de culmi ce nu depăsesc 500m. Din cadrul natural al stațiunii balneo-climaterice mai face parte și rețeaua hidrografică al cărei colector este valea Geoagiu. Semnificativă în acest bazin este cascada pârâului Clocota, care înregistrează o diferență de nivel de cca. 20 m pe firul apei și se datorează existenței unei trepte abrupte în relief, cu o extensie de cca. 200m pe orizontală și 15 m pe verticală. Această treaptă separă două platouri relativ netede, pe cel din amont situându-se ultimele gospodării ale localității Geoagiu- Băi. Căderea de apă a spălat rădăcinile unor arbori de pe fruntea platoului care s-au prăbușit și au fost înglobați parțial sau total în depunerile de travertin ale cascadei , ce se dezvoltă sub forma unor “perdele” în falduri succesive , aproape verticale, pe întreaga înălțime a căderii, ca în peșteri.La numai câțiva metri de vechiul drum roman în zona Nătău se află cantonat într-o dolină formată în travertin, un lac care este alimentat cu apă printr-un pârâiaș mic. Acum apa acestui lac este utilizată la exploatarea travertinului.
Caracteristic reliefului din această zonă sunt și fenomenele carstice materializate prin prezența grotei Haiducilor la cca. 20m de lacul cu apă rece. Dar cea mai importantă componentă a cadrului natural pentru care stațiunea Geoagiu-Băi a dăinuit de-a lungul timpului o reprezintă prezența apelor mezotermale și a nămolului terapeutic neexploatat.
Cercetările efectuate au evidențiat faptul că zona Geoagiu-Băi prezinta un fundament cristalin, Valea Clocota este semnificativă în acest sens, calcarele cristaline dure aflorează în această zonă vestică a stațiunii. Primele hărți geologice ale zonei se datorează cercetărilor efectuate înaintea primului război mondial, de. După 1960, cercetările hidrogeologice se intensifică iar în scopul măririi debitelor exploatabile de ape termo-minerale se execută în stațiune lucrări de foraj . Din punct de vedere hidrogeologic, fundamentul cristalin cantonează principala acumulare de ape termominerale, ca urmare a permeabilității ridicate a calcarelor din zona.Alimentarea orizontului acvifer se realizează pe largile suprafețe de aflorare ale calcarelor situate în vestul stațiunii,pe baza precipitaților și a apelor curgătoare ce traversează zonele aflorate Circulația subterană între zona de alimentare și cea de drenare se realizează prin intermediul sistemul carstic dezvoltat de-a lungul accidentelor tectonice ,cu viteze în general ridicate.
O altă caracteristică din punct de vedere geologic reprezintă complexul marnos ce aflorează la nord de stațiunea Geoagiu-Băi(valea Gheretului).Acumulările de ape termominerale din fundamentul cristalin se descarcă în tufurile calcaroase (travertinele ) acestea reprezentând rezultatul precipitarii apelor termale la iesirea la suprafata ,ca urmare a echilibrului fizico-chimic existent in zacamant. Atât dezvoltarea areală (la E de stațiune) cât și grosimile lor foarte mari, de ordinul zecilor de metri, fiind exploatate chiar în cariera din vecinătatea stațiunii, ceea ce oferă o imagine a intensei activități a izvoarelor termale .Dezvoltarea masivă în afara stațiunii a depunerilor de travertin, la cote superioare izvoarelor actuale, indică existența în trecut a unor aliniamente de surse dispărute astăzi. Faptul că terasa superioară a râului Geoagiu este săpată în aceste depozite a permis stabilirea vârstei primelor depuneri de travertin care sunt cel puțin de cca. 600.000 ani ( Pleistocen superior ).
Solubilitatea ridicată a tufurilor calcaroase expuse circulației apelor a determinat formarea celui de-al doilea sistem carstic în zonă, mai nou și mai puțin dezvoltat în travertin. Fenomenul este vizibil pe drumul de terasă ce duce din stațiune către carieră , unde în stânga și în dreapta drumului se află frecvente doline astupate de vegetație .
Din punct de vedere hidrogeologic, depozitele de travertin constituie o formațiune în general permeabilă în care sunt localizate acumulări acvifere. Orizontul are caracter freatic, supus infiltrațiilor pe toată suprafața travertinului. În afara alimentării din precipitații și din apele de suprafață (Pârâul Clocota ) acumularea din travertin beneficiază și de o fracțiune caldă provenită din descărcarea ascendentă a apelor termale din cristalin, ceea ce oferă orizontului un caracter de ape de amestec. Drenarea este asigurată de zonele depresionare ale reliefului din aval de stațiune, iar circulația subterană este haotică desfășurându-se după trasee complicate. Apele sunt în general cu temperaturi sub 30˚datorită amestecării fracțiunii termale profunde cu ape reci de suprafață.
II.2.CLIMATUL,BIOCLIMATUL SI AEROIONIZAREA STATIUNII
II.2.1. Climatul stațiunii
Caracterizarea climatului statiunii s-a efectuat pe baza datelor inregistrate la statia meteorologica Geoagiu, in intervalul 1966-1975.Particularitatile fizico-geografice locale (bazinet depresionar inconjurat de coline și dealuri cu inaltimi medii) imprima climatul particularitatii distincte continental moderate cu ierni blande si veri racoroase .
Temperatura aerului inregistreaza o medie anuala de 8C, cea mai scazuta medie lunara inregistrandu-se in ianuarie ( -4,1ºC), iar cea mai mare temperatura in iulie (20º C). Temperatura minima absoluta in intervalul 1966-1975 a fost de –29,1ºC si s-a inregistrat in ianuarie 1969, iar maxima absoluta a fost in luna iulie 1968 de 36,3º C.Zilele de iarna, (cu temperaturi maxime ale aerului mai mari de 0ºC) apar incepand din noiembrie pana in februarie , numarul maxim inregistrandu-se in ianuarie (10 zile). Zilele de inghet (cu temp minima mai mica de 0ºC) apar incepand din septembrie pana in aprilie, insumand anual , in medie , 107 zile .Cele mai timpurii zile de vara cu temperaturi (mai mari de 25ºC), apar incepand cu luna martie. Din iunie, odata cu intensificarea radiatiei solare , numarul zilelor de vara creste considerabil , ajungand la peste 20 de zile in lunile iulie și august. Ultimele zile de vară (1,5 ) se inregistreaza in luna octombrie .
Data medie a primului ingheț este in jur de 10 oct., iar cea a ultimului ingheț 20 aprilie, durata medie a intervalului fara inghet fiind de 170 zile .Umiditatea relativa a aerului prezinta o valoare medie anuala de 84%, cu un maxim lunar de 92% in decembrie, datorită advecției aerului rece , intensificarii racirii radiataive din timpul noptilor senine si linistite, care au ca urmare aparitia inversiunilor de temperatura .Cele mai scazute valori ale acestui parametru se inregistreaza in aprilie (76 %).Umezeala relativă evidentiază o valoare minima in jurul orei 13, incepand din luna martie pana la sfârșitul lunii octombrie, sub 70%.Maximum de peste 95% se inregistreaza noaptea si dimineata până în jurul orei 6 incepând din luna mai până in noiembrie.Umezeala absolută, reprezentând tensiunea vaporilor de apa, are o variație in cursul anului proporționala cu variația temperaturii. Media anuala este de 11,1 eb , pana la 18,4 eb in august .Variația diurnă este redusă si evidentiază un maxim de 15 mb in zilele de vară și minim sub 5 mb. in cursul lunii ianuarie .
Precipitațile atmosferice se caracterizează printr-o mare variabilitate in timp si in spațiu in ceea ce priveste intensitatea , frecvență si durată . Cantitatea cea mai mică de precipitații se inregistrează in sezonul rece , ploile fiind in general de natură ciclonică si frontală (19 mm in martie si 21,3 mm in ianuarie ).Primăvara ca urmare a intensificarii activitatii ciclonice si a patrunderii maselor de aer umed care afectează in primul rând vestul si nord-vestul țării , cantitatea de precipitații crește ajungând in iunie la peste 100 de mm , in medie pe luna .Cresterea interlunara cea mai mare este inregistrata in lunile aprilie – mai (35 mm ). Cantitatea medie anuală de precipitații este destul de redusa (575 mm).Numarul de zile cu precipitații este de 143,7 cu un maxim de 16,7 zile in iunie și un minim principal de 9,7 zile in martie si un secundar de 8,2 zile in septembrie.
Stratul de zapada inregistrează grosimi medii reduse , maxima ( 6,7 cm in medie ) se inregistreaza in a 3-a decada a lunii ianuarie, iar minima de 0,2 cm inregistrându-se la sfârșitul lunii noiembrie si inceputul lunii martie .
Durata de stralucire a soarelui inregistreaza o valoare medie anuala ridicata , de 2030 ore , cu maxim de 277 zile in luna iulie si un minim de 44 de ore in decembrie . Regimul orar al acestui parametru arata ca in zona stațiunii durata de stralucire a soarelui este maximă in intervalul 8,30-15,30 in lunile iulie-august (peste 20 de ore in medie ). Acesta este intervalul orar cel mai favorabil practicării curei naturiste prin helioterapie .
Fractia de insolatie inregistrează o medie actuală ridicată (0,45), subliniind durata reala ridicată de stralucire a soarelui, comparativ cu cea posibilă. Maxima de 0,58 se inregistrează in iulie, iar minima de 0,14 in decembrie. Nebulozitatea prezintă o medie anuală de 6,2 zecimi, cu maxim lunar de 8,2 zecimi in decembrie si un minim de 5 zecimi in octombrie, când predomina timpul anticiclonic, linistit si stabil. Numarul mediu anual de zile senine (nebulozitate mai mica de 2 zecimi) este de 50, cu un maxim de 8,5 zile in octombrie și un minim de 1,2 zile in decembrie. Zilele acoperite (nebulozitate mai mare de 8 zecimi ) prezinta o medie anuală de 128 zile , cu un maxim in decembrie (19,6 zile) si un minim de 6,3 zile in septembrie.
Presiunea atmosferica are o valoare medie anuala de 991,4 mm Hg, cu maxim de 994 mm Hg in decembrie – ianuarie si un minim de 987,8 Hg in aprile.
Pe fondul circulației generale a maselor de aer in zona stațiunii predomina vanturile de vest si nord-vest, viteza medie anuala a vântului fiind redusă (1,4 m/sec ). Regimul orar al vitezei vantului evidentiază un maxim de peste 2m/sec. in jurul orelor de amiază aproape in tot cursul anului si un minim sub 1m/sec in intervalul mai–octombrie in cursul noptii si până in jurul orei 7.
Numarul de zile cu bruma insumeaza in medie anual 61 zile incepand din septembrie cand se inregistreaza si minima lunara ( 0,2 zile ), până in mai cu un maxim de 11,6 zile in martie. Ceata este redusă in cursul anului ( in medie 14,4 zile ) cu un maxim de 3,5 – 3,6 zile in decembrie si un minim in perioada caldă a anului .Roua are o frecventa mai mare (in medie 159 zile anual) ,inregistrandu-se un minim de 0,3 zile in ianuarie si un maxim de 24,8 zile in septembrie .Zilele de chiciură sunt deosebit de reduse numai 4,9 zile in medie pe an cu un maxim de 3 zile in ianuarie . Grindina are o frecventa redusă (in medie 1,6 zile pe an ) in semestrul cald . Numarul mediu de zile cu oraje scade din septembrie până in aprilie, insumând in medie 35,7 zile anual cu un maxim de 8,4 – 8,7 zile in iunie – iulie.
II.2.2. Bioclimatul stațiunii
S-au luat in considerație cativa indici bioclimatici care se bazează pe elemente meteorologice ce sunt utile in practica curei naturiste. Pentru aprecierea gradului senzatiei de caldură sau frig a omului , in bioclimatologie se foloseste metoda TEE, cu ajutorul monogramei temperaturilor echivalente efective, care reda temperatura efectiv resimtita de catre organism in anumite conditii de incălzire a aerului, incarcarea cu vapori de apa si curenti de aer. Zona de confort termic este cuprinsa intre aprox. 16,8 grade si 20,6º TEE. Sub 16,8º TEE se constata inconfort prin racire iar peste 20,6 ºTEE inconfort prin incalzire .Numarul de zile cu confort termic in luna iulie la amiază in medie este 8 iar cel de zile cu inconfort prin incălzire este 9. Metoda stresurilor medii bioclimatice se bazeaza pe valorile principalelor elemente meteorologice, in cadrul carora organismul uman prezinta o stare medie de echilibru a sistemelor reglatoare .
Stresul cutanat reprezintă acțiunea temperaturii și dinamicii aerului asupra pielii , in zona statiunii Geoagiu indicele inregistrand valoarea medie anuala de 15 , cu lunile aprilie – mai si octombrie – noiembrie relaxante . In intervalul decembrie – martie se evidentiaza un stres hipertonic, datorat in special temperaturilor scazute iar in intervalul iunie – august, un stres hipotonic când temperaturile sunt mai ridicate și vantul slab. Stresul pulmonar, ca o expresie a tensiunii vaporilor de apa asupra aparatului respirator, insumeaza un indice mediu anual de 32. Lunile decembrie martie prezintă un stres deshidratat , iar lunile mai – septembrie un stres hidratat . Lunile aprilie , octombrie si noiembrie sunt echilibrate sub acest aspect.Stresul total reprezentand suma celor doua precedente cu o valoare de 47, releva caracterul de crutare al bioclimatului regiunii, relaxant, sedativ sub aspect bioclimatic .
II.2.3. Aeroionizarea stațiunii
Prin aeroionizare se intelege procesul de formare si evolutie a particulelor incarcate electric cât si spectrul ionic (proportia ionilor de diferite categorii) dintr-un loc dat.In statiunea Geoagiu nivelul aeroionizarii este moderat, dar cu un raport optim intre continutul de ioni pozitivi si negativi, cu o ușoară predominare a ionizării negative.
Climatul statiunii este temperat continental, aflat sub influența circulației vestice, dar de adapost, datorită poziției geografice a stațiunii intr-o zonă depresionară. Contrastele termice sunt reduse, iernile sunt blânde și verile moderat de răcoroase. Precipitațile atmosferice sunt de asemenea reduse, durata de stralucire a soarelui ridicata, circulația aerului cu viteze reduse si procetle relativ ridicate de calm atmosferic, caracterizează potențialul climatic al stațiunii ca deosebit favorabil practicării curei naturiste in statiune prin aero si helioterapie, diferentiată pe grupe de bolnavi și sezoane .
Bioclimatul statiunii este favorabil, sedativ, de crutare, la care adaptarea organismului se face fara efort . El este indicat pentru persoanele care nu suporta stresul factorilor climatici , pentru cei care nu suporta caldura excesivă a regiunilor de stepa, vara, insorirea abundentă in stepa și pe litoral, amplitudinile termice, umezeala mare a aerului, intensitatea mai crescută a curentilor de aer de pe litoral .. etc. Practic este un bioclimat lipsit de contradicții terapeutice, indiferent de sezon. Deține un rol activ in cea ce priveste efectul terapeutic alături de agentul balnear avand grijă ca persoana care urmează cura in aceste condiții bioclimatice sa se expună la aer, soare, apa progresiv, potrivit cu starea de confort termic după indicațile medicului.
Din punct de vedere topoclimatic și al gradului de ionizare al aerului, zona propusă pentru valorificare climatoterapeutica este cea situată in vecinatatea noii baze de tratament care se construieste o zona inconjurata de vegetatie bogata, nu atat de poluată si un grad de ionizare a aerului mai ridicat decat in restul statiunii (in jur de 1600 ioni + si – /cm³ de aer. Înclinarea pantelor este redusă intre 2 si pana la 5°, orientarea este estica deci o zona semiinsorită ce duce la un grad de insolație in perioada de vegetatie destul de ridicat.In cea ce priveste gradul de ionizare a aerului in stațiunea Geoagiu–Băi s-a inregistrat o aeroionizare moderată. Zona parcului propusă pentru valorificare climatoterapeutică este considerată și din acest punct de vedere un mediu ideal de practicare a terapiei cu ioni negativi și aceasta rezidă in primul rând prin faptul ca este un mediu natural și in consecință, in teritoriul ei se poate stabilii un raport optim natural intre concentratia de ioni pozitivi și negativi .
Dacă adaugăm la aceasta, atmosfera practic lipsita de poluare, intelegem importanța pe care o au in practica terapiei balneare aceste spații verzi care valorificate și exploatate in mod corespunzator contribuie la diversificarea mijloacelor de tratament cu factori naturali de cură.
II.3. REZERVELE DE APĂ DIN STAȚIUNEA GEOAGIU-BĂI
II.3.1. Apele de suprafață
In perimetrul statiunii confluează mai multe pâraie imprimând reliefului aspectul unei depresiuni de dimensiuni reduse de natură erozivă .Reteaua hidrografică al carei colector principal este valea Geoagiu are o dezvoltare mare cu văi inguste urmărind in general un traseu aproape rectiliniu cu pante mari ce determină cursuri de apa repezi . Debitele sunt mici dar din corelarea cu cantitatea medie anuala de precipitații (700 – 800 mm ) rezultă valori ridicate pentru infiltratii si evapotranspiratie.Densitatea rețelei hidrografice este cuprinsa intre (0,5 – 0,7 Km/Km²) , valoarea scurgerii medii specifice variază intre (35 – 40%) primavara și (20 – 25%) iarna .
Rețeaua apelor de suprafață aferentă bazinului hidrografic Geoagiu este constituită din cursuri de apa mici. In afara unei retele hidrografice permanente reprezentate in zona stațiunii prin valea Geretului si valea Clocota , relieful statiunii este afectat de vai uscate (pâraul Gledi si pâraul Sec) , de formațiuni torențiale si ravene .
In jurul localitatii Geoagiu-Băi se află câteva lacuri de scurgere, alimentate cu apă din izvoare și pâraie. La numai cativa metri de vechiul drum roman, in zona Nătău, se află cantonat intr-o dolina formata in travertin , un lac care este alimentat cu apa dintr-un pârâias mic. Acum apa acestui lac este utilizată la exploatarea travertinului. La extremitatea nord-vestică a localitatii există un bazin lacustru alimentat cu apa din valea Băilor. Mai sunt caracteristice aici numeroase fenomene carstice din jurul stațiunii cum sunt Grota Haiducilor la circa 200 m de lacul cu apă rece, peștera si cascada din apropiere .
II.3.2. Apele subterane
Resursele de apă subterana sunt reprezentate prin apele termominerale etajate pe verticală respectiv zăcământul principal localizat in calcarele cristaline si zăcământul secundar localizat in depunerile de travertin.
II.3.3. Izvoarele tradiționale ale stațiuni
Inainte de 1960 cand s-a inceput executarea seriei de foraje care alimentează in prezent stațiunea cu ape termominerale aceasta era asigurată, cu o singura exceptie, numai prin sursa natural.In 1927 se aminteste despre izvoarele Constanța, Minerva si Elisabeta dar intr-un mod prea vag pentru a mai permite identificarea lor astazi. Primele date mai detaliate apar in documentele de arhivă abia dupa cel de-al doilea razboi mondial, când in stațiune erau cunoscute 8 surse naturale :
Izvorul I (Tămăduirea ), localizat in malul drept al cursului canalizat al paraului Clocota, in dreptul restaurantului .Valentino este captat printr-un put de beton adanc de 3 metri care deversează printr-o țeavă de preaplin de 2 litri/ 2” amplasată la cca 0,6 m sub nivelul terenului. In 1954 sursa debita 67,5 m³/ zi , in 1960 57.6 m³/ zi , iar in anii 1983 – 1985 debitul a cunoscut de la 0,5 la 2,5 l/s (43 -> 216 m³/zi). Temperatura apei era in 1960 31,5° C iar in 1983 – 1985 varia intre 27,4 – 30°C. Determinarea continutului de radon, efectuata in 29 septembrie 1983 a indicat o valoare foarte scazuta , respectiv 1,1 . 10 c/l . Din punct de vedere chimic , conform analizei IMFBRM – Ministerul Sanatatii din 7 sept 1983 apa este oligominerală (mineralizarea totală 929,5 mg / litru , indicată in cura internă si externă. Sursa nu este utilizata in balneatie sau agrement din cauza nivelului negativ de debitare care nu permite dirijarea gravitatională a apei in rezervoare sau bazine .deversează direct in părăul Clocota fiind utilizată doar sporadic in cura internă de vizitatorii stațiunii.
Izvorul II (Ciuperca) se gaseste in imediata apropiere a izvorului I la cca 5 m , in malul stâng al cursului canalizat al pâraului Clocota. Este captat sub nivelul terenului printr-o coloana metalică amplasată intr-un beci betonat , acoperit cu de o copertina de beton.In septembrie 1960 deversa 17,28 m³/zi ape cu temp de 30°C insa in prezent captarea este deteriorată iar apa curge pe sub radier , in Clocota , situat la cca 2 m distantă .
Izvorul III (principal), reprezenta in realitate un foraj săpat in perioada interbelica in fata poștei vechi , astazi demolată. Era amplasat la cca. 2 m de forajul 1, in amont spre mamelonul de travertin. Săpat la adancimea de 65 de m si echipat cu o coloană de 6”,forajul debita inainte de război 7 litri pe secundă, apa fiind utilizată la alimentarea bazinului mic din ștrand și la vechile băi de namol de turbă aflate pe teritoriul actualei parcari.In timpul razboiului s-a incercat decolmatarea lui, intrucât dupa 1940 debitul incepuse sa scadă dar fară rezultat, ca de altfel si operația de adâncire până la 80 m, intreprinsă in 1950. In prezent forajul este astupat si neidentificabil in teren fără ajutorul localnicilor in varsta . Parametrii sai hidrogeologici initiali au determinat in 1960 saparea in imediata vecinatate a forajului ISPIF 1 care constituie si in prezent sursa cea mai buna a statiunii
Izvorul IV (Rozalia), situat in incinta băii cu acelasi nume in partea de est a bazinului pentru bărbati construit direct pe sursă debita până in 1960 5,6 l /sec , ape cu temp de 32 grade C. In prezent este dispărut .
Izvorul V (Diana), situat la 20 de m N-NV de Rozalia in incinta băii cu acelasi nume, in colțul din stânga a primului bazin pentru barbati, construit direct pe sursă, debita in 1960 3,5 l / sec ape cu temp. de 30°C. In 1984 – 1985 debita 2,1 l/sec la nivelul radierului, apa cu o temp de 28,5°C, bicarbonatată, calcică, magneziană, hipotonă,cu mineralizația totală de 1595,4 mg/l . Este indicată in cura internă in afecțiuni ale căilor urinare care necesită cură de diureză si in cura externă in stari preartrozice , reumatism degenerativ, abarticular,in stări algice dupa reumatism artricular acut sau infecții de focar, afecțiuni ale sistemului nervos periferic și sechelelor musculoarticulare după traumatisme. Apa izvorului Diana in care se inregistrează barbotări intermitente de gaze , alimentează cele 2 bazine de barbați, din incinta băilor cu același nume .Bazinele functioneaza cu regim de debitare continuă, iar preaplinul se scurge in pârâul Clocota cu 0,15 l/sec la +1,15m fata de radierul bazinului .
Izvorul VI (Roman), situat in colțul SV-ic al bazinului mic din ștrand, lângă peretele in care apar mulajele suprapuse in travertin ale vechilor jgheaburi romane, este captat in profunzime printr-o lucrare nevizitabilă. Din informații de arhiva, captarea consta dintr-un put de beton, din care apa deversa până prin anii 60 printr-un preaplin direct in bazinul mic. In prezent apa este dirijată prin canale ingropate la adâncime de cca. 2 m spre un cămin amenajat cu deversori si instalație de pompare, situată in colțul SV-estic al bazinului olimpic pe care il alimentează prin curgere liberă.Bazinul rezervor prevăzut cu instalația de pompare, a fost conceput in ideea alimentării temporare si a altor obiective (piscina Diana), in caz de necesitate. Debitul sursei variază intre 1,8 – 2,2 l/sec iar temperatura este intre 27 – 28°C. Documentele de arhiva inregistrează in anul 1952 debitul de 1,3 l/sec si temp de 30°C. Analiza chimică efectuată in iunie 1984, indică existenta unei ape bicarbonatate calcice hipotone, cu mineralizație totală de 1475,3 mg/l, indicată in aceleași afecțiuni ca si la izvorul V (Diana ).
Izvorul VII este situat aproximativ la mijlocul bazinului 3 din ștrand și a fost captat in 1977 sub radierul bazinului, cu ocazia refacerii acestuia. Captarea consta intr-un dren colector principal orientat după diagonala bazinului alcătuit din tuburi de azbociment cu diametrul de 200 mm, perforate in masa de pietris. Către colectorul principal converg arborescent drenuri secundare cu diametrul de 100 mm care acopera aproape toată suprafața radierului .
Bazinul 2, amplasat chiar pe traseul faliei Geoagiu este sectionat la mijloc de un rost de tasare montat cu plumb. Drenul diagonal principal este dirijat intr-un camin situat in coltul NE-ic al bazinului si este prevazut la capăt cu o vană care permite inchiderea totală, situație in care apa urcă intr-un rezervor cilindric subteran alăturat de unde poate fi pompată in bazin. Vana fiind insa in permanentă deschisă (si blocată probabil prin neutilizare),apa termominerală se scurge direct in reteaua de canalizare a stațiunii. Debitul sursei nu este masurabil in aceste condiții, fiind insă comparabil cu al forajului f1 si deci evaluat la cca 15 – 20 l/sec. Temperatura apei este de 27°C. Izvorul VII constituie o importantă rezervă de apă termominerală a stațiunii, provenind dintr-o sursă naturală care nu este utilizată .
In perimetrul bailor mai existau in trecut cel putin 3 izvoare, despre care s-a mai amintit, care au dispărut după saparea primelor foraje: izvorul din colțul terenului de sport situat in vecinatatea forajului f8, la baza versantului, a cărei captare se mai păstrează si azi; izvorul de la politie, in dreptul blocului de travertin si un izvor amenajat intr-un bazin in care trăiau pesti rosii, situat aproximativ la jumatatea distantei dintre forajele F8 si F10 .
In afara stațiunii in pădurea din amont de cariera de travertin și lacul Nătău, situat intr-o dolină in terasa de travertin, mai exista un izvor hipotermal (21°C), neamenajat, cu un debit de cca 2l/sec care alimentează lacul.
II.4. NĂMOLUL TERAPEUTIC
Nặmolul terapeutic constituie cel de-al doilea factor natural de cură prezent in stațiunea Geoagiu, căruia i s-a acordat insă insuficientă atenție in pofida faptului ca studiile de specialitate in vederea valorificarii sale au fost finalizate sub toate aspectele. Deși problema namolului vegeto-mineral de la Geoagiu-Băi nu face obiectul studiului de față, precizez ca au fost create toate premisele legale pentru trecerea sa in exploatare, respectiv omologarea rezervelor geologice si instituirea perimetrului de protectie.
Reamintim cu aceasta ocazie ca nămolul terapeutic de la Geoagiu este indicat in tratamentul stărilor preartrozice (tratament profilactic in profesiuni cu risc artrozic), reumatism degenerativ–artroze ale coloanei si articularitatior periferice (in afara perioadelor de reactivare clinicobiologica, reomatism abarticular, periartrita (in afara perioadelor active), stari alergice reumatism poliarticular acut sau prin infecții de focar in fazele de stabilizare clinico biologica,schele musculo-articulare si nervoase periferice dupa traumatisme, afectiuni dermatologice (exeme cronice , psoriazis).
Toate conditiile pentru valorificarea acestui namol terapeutic fiind in consecinta create, consider ca utilizarea imediată este un element in plus care sporeste oferta turistica si balneoclimaterica a statiunii.Se face recomandarea de a se utiliza namolul din straturile profunde ale zăcămantului ,ce sunt mai valoroase din punct de vedere terapeutic.
II.5. REZERVAȚII DI MONUMENTE
În arealul Geoagiu există două categorii de rezervații și monumente de o importanță și o semnificație deosebită . Acestea sunt reprezentate prin :
– rezervații naturale declarate ca făcând parte din categoria a IV-a reprezentând arii protejate , gestionate în principal pentru conservarea prin intervenții de management și educația publicului , din această categorie făcând parte cele două rezervații din arealul Geoagiu:
– rezervația de ape mezotermale Geoagiu – Băi în suprafață de 8 ha care include : un complex forestier de valoare istorică și protectivă a stațiunii balneo – climaterice și a izvoarelor de ape mezotermale.
– rezervația naturală Băcâia, rezervație de tip mixt de categoria a IV-a cu o suprafață de 1 ha pe raza localității Bahot, comuna Șoimuș, ce protejează zona cu ape minerale.
Rezervațiile, monumentele și ariile protejate fac parte prin decrete și hotărâri ale consiliului județean Hunedoara aprobate de organele de specialitate:
– Muzeul civilizației dacice și romane Hunedoara-Deva –
-Romsilva – filiala Deva
– Agenția de Protecție a Mediului Deva
II.6. ELEMENTE DE ECOLOGIE ACVATICĂ ȘI TERESTRĂ
De o parte și de alta a localității se desfașoară un relief de culmi împădurite, de făgete, gorunete și brad, iar pajiștile colinare secundare care se succed încă de la intrarea în stațiune au o vegetație compusă din păiuș amestecat cu iarba vântului. Pe malurile apelor din bazinul hidrografic cât și în luncile acestora apar specii spontane de salcie, salcâm, arin, etc.
Fauna constă în general în specii de pădure de interes vânătoresc, mistrețul, lupul, cerbul, vulpea, iepurele de câmp, fauna piscicolă:crap,caras,stiuca,platica.
Datorită Ord. Nr. 110 / 2203, 1968 al comitetului de stat al Geologiei nu există unități de producție agricolă, arealul stațiunii aflându-se într-un perimetru de protecție a zăcământului de ape minerale.Cât despre restul pajiștilor aflate în stațiune, distribuirea lor se face astfel:
– la intrarea în arealul balnear Geoagiu pe partea dreaptă a drumului de acces se află primul loc de campare de aproximativ 50 m² unde în perioada estivală staționează la sfârșit de săptămână un număr important de turiști.
– o altă zonă verde a stațiunii se află în imediata vecinătate a hotelului Germisara, unde un campus de căsuțe adăpostea turiștii cu venituri medii, dar care în prezent este într-o stare avansată de degradare, acest spațiu fiind neutilizat.
II.7. MAMELONUL DE TRAVERTIN
O particularitate a Băilor Geoagiu, insuficient cercetat și valorificat în raport cu posibilitățile pe care le oferă, o reprezintă existența mamelonului. Forme asemănătoare se întâlnesc la noi în țară și la Sângeorz- Băi și Călan.Mamelonul de travertin, cunoscut și sub numele de “dâmbul roman”, reprezintă un edificiu natural a cărui structură este asemănătoare unui con vulcanic, fiind alcătuit din: “curgeri “ succesive, suprapuse de tufuri calcaroase, rezultate prin precipitarea chimică a apelor termale furnizate de cea mai puternică sursă din trecutul stațiunii, astăzi dispărută. Mamelonul s-a format pe botul de deal cretacic cu care se termină interfluviul Clocota – pârâul Sec în zona confluenței fosile a celor două văi, astăzi îngropate sub depunerile de travertin.
Forma mamelonului este aproape circulară având diametrul de 80 m după direcția V- E și 90 m după direcția N-S, prezentând un ușor intrând în sectorul nord-estic, care constituie calea fosilă de evacuare a apelor termale furnizate de sursa dispărută. Înălțimea sa, în raport cu relieful înconjurător relativ plat, cu excepția părții sudice, unde botul de deal cretacic se ridică la zi sub depozite de travertin, este de 6 m (cota memelonului fiind de 358 m față de cota 352 m a zonei imediat învecinate).Din cauza reliefului inegal de eroziune precuaternară, grosimea depozitelor de travertin ale dâmbului roman în raport cu cretacicul îngropat, variază de la 22 m în partea vestică, deasupra interfluviului Clocota – pârâul Sec, la 55 m în partea estică, deasupra văii fosile a pârâului Sec.După direcția N- S, datorită îngropării interfluviului amintit către N- E, sub depozitele cvaziorizontale de travertin, grosimea scade uniform de la 47 m în N, la 15 m în S. Apariția sursei termominerale responsabile de edificarea mamelonului, se datorează unei tectonici locale foarte complicate, generate de intersecția faliei Geoagiu cu falia termală activă B. Întretăierea celor două accidente rupturale s-a realizat în plan după un unghi de cca. 90° și a determinat apariția, în afara hornului central ce debușează în bazinul natural, a unei zone adiacente de zdrobire tectonică ce se poate recunoaște în rețeaua de fisuri și fracturi de pe mamelon. Faptul că aceste rupturi, identificate prin ușoare dezveliri de suprafață de pe dâmbul roman dar și în forajul F12 săpat pe mamelon, afectează, pe lânga fundamentul cristalin și cretacic și depunerile de travertin ajungând până la suprafață, arată că sistemul de falii din zona Geoagiu este foarte recent , iar nu precuaternar sau chiar antecretacic, după cum susțin unii autori. Chiar dacă aceste falii ar fi mai vechi (ceea ce presupune însă identificarea unor travertine antecuaternare la baza stivei de tufuri calcaroase) ele au fost în orice caz reactivate la începutul cuaternarului, fiind de atunci și până în timpurile cele mai recente active din punct de vedere tectonic, ceea ce constituie un element de noutate.Rupturile în travertin, identificate în mamelon au putut fi urmărite pe distanțe de metri și chiar zeci de metri , având trasee în general sinuoase și uneori ramificate. Lățimea lor variază de la cm. la zeci de cm. la suprafață , dar în forajul F12, amplasat pe mamelon s-a întâlnit un gol de peste 8 m (între adâncimile 26,6 – 35 m) datorat probabil atât lărgirii planului de falie prin dizolvarea carstică a travertinului , cât și faptului că forajul a traversat ruptura aproape direcțional planului de falie fiind apropiate de verticală.
Funcția termală activă pe care o îndeplinește sistemul de falii ce afectează mamelonul, redusă însă doar la anumite sectoare preferențiale ale planurilor de fractură , este evidențiată de prezența emanațiilor de vapori care se observă iarna în ruptura din peretele sud- estic al bazinului roman fasonat ( așa numita fisură cu aburi) .
În centrul mamelonului de travertin se situează un bazin natural de formă neregulată, având un diametru de cca. 10-12 m, cu pereții ondulați după verticală , ceea ce trădează existența în trecut a unei oglinzi de apă cu nivel variabil . Adâncimea bazinului ne este cunoscută , din cauza faptului că este colmatat până la 1,5 m de suprafața platoului , dar este de presupus că fundul bazinului are forma unei pâlnii prin care se racordează la hornul central de acces al apei termominerale, format la intersecția faliei Geoagiu , orientată local V-E, cu falia termal activă B, orientată N – S.
Studiind pereții bazinului, se constată că numai peretele vestic prezintă în două locuri urme de curgere, ceea ce ne determină să constatăm că locul de debușare al hornului de acces al apei termominerale se situează în vestul bazinului. Precizări ulterioare vor confirma această ipoteză .La cca. 15 m vest de bazinul natural, se recunoaște în relieful plat al platoului mamelonului, acoperit cu sol vegetal gros de 0,3 – 0,5 m, o dolină cu diametrul de cca. 3 m care reprezintă de asemenea expresia de suprafață a unui gol subteran în travertin, situat pe traseul faliei Geoagiu. La sud de bazinul natural, la margine platoului mamelonului, apar două aliniamente perpendiculare, care separă un prag semidreptunghiular denivelat cu cca. 10 – 15 cm. față de zonele adiacente. Forma geometrică regulată a acestor aliniamente , ca și absența unor decroșări orizontale de-a lungul traseului, exclud posibilitatea ca ele să fie de origine tectonică. Probabil că terasa astfel delimitată este rodul unei intervenții antropice, efectuate în antichitatea romană pentru realizarea fundației unei clădiri funcționale, legate de activitatea termelor Dodonae, – sau poate a unui templu. În zona mamelonului au fost descoperite de-a lungul timpului statui, lespezi și pietre romane dintre care una cu inscripțiile săpate în travertin aproape șterse, este abandonată și astăzi la est de bazinul natural. Chiar după perioada romană, în care termele reprezentau construcții arhitectonice fastuoase, după cum o dovedesc cercetările arheologice, pe mamelon au existat și în Evul Mediu unele amenajări. În timpurile mai recente, în partea vestică a mamelonului, spre baza 1 de tratament, exista o bisericuță de care localnicii în vârstă își mai aduc aminte . La dărâmarea ei, o bună parte din moloz a fost aruncat în bazinul roman fasonat.
După colonizare, constructorii romani nu recurg la utilizarea bazinului natural în balneația organizată, foarte probabil datorită faptului că nu mai deversa liber, nivelul apei termominerale fiind stagnat la adâncimea de 2- 2,5 m față de platou, după cum se va vedea . Renunțând la fasonarea și amenajarea bazinului natural, care, pe lângă accesul dificil până la oglinda apei, mai prezenta probabil și dezavantajul unui fund adânc și neregulat, romanii adoptă o soluție ce dovedește o competență tehnică remarcabilă : sapă în travetin, la 3 m N-E de bazinul natural, în fosta vale de scurgere a emergenței naturale , un bazin de balneație, pentru care va fi utilizat termenul de bazinul fasonat roman.
Înainte de începerea lucrărilor , existența acestui bazin ca atare nu era cunoscută pe hărțiile topografice fiind figurate doar două adâncituri de formă neregulată. Neidentificarea bazinului roman se datorează mișcării conturului său regulat, geometric, de către prăbușirile de sol de pe mamelon, de vegetația măruntă și de faptul că bazinul era colmatat până la 0,5- 0,7 m de suprafață.
Stabilindu-se, cu ocazia cartării detaliate a mamelonului, faptul că această a doua adâncitură reprezintă de fapt parte superioară a unui bazin riguros dreptunghiular săpat în travertin, de evidentă natură antropică, interesul hidrogeologic al problemei a determinat IMFBRM să se adreseze Muzeului Județean Hunedoara – Deva pentru obținerea acordului de delcomatare a bazinului de balneație roman. Lucrările de degajare care s-au efectuat parțial sub asistența Muzeului din Deva ,au început în zona din aval de bazinul roman, unde a fost identificat canalul de scurgere al apei termominerale, cu un diametru de cca. 30 cm, având pardoseala dalată cu elemente hexagonale de gresie cretacică și acoperișul în arcadă, realizat din bolțari fasonați din aceeiași rocă. La cca. 7 m de aval de marginea bazinului, canalului, care prezintă evidente urme de curgere (depuneri de travertin), se desface în două brațe, care nu au putut fi urmărite mai departe, din cauza marelui volum de săpătură necesar. În partea vestică a bifurcației canalelor, la un nivel superior, a fost degajată o mică platformă orizontală , traversată de un șanț cu funcționalitate necunoscută.
Cea de-a doua etapă a săpăturilor,care avea în vedere clarificarea sistemului de alimentare al bazinului cu apă termominerală, s-a concentrat supra peretelui din amont (sud- vestic), care a fost degajat pe toată lățimea și adâncimea bazinului. Adâncimea s-a dovedit a fi de asemenea de 3 m , la nivelul acestui perete.Este interesant de remarcat că romanii care nu cunoșteau sistemul metric, au utilizat dimensiunile riguroase de 6×3 m la săparea acestui bazin.
Degajarea peretelui din amont, de formă pătratică a reliefat existența unui șanț orizontal cu lățimea de cca. 20 cm și aceeași adâncime, săpat la 40 cm de marginea superioară a bazinului. Faptul că șanțul se continuă în stânga și în dreapta și în pereții longitudinali ,la același nivel, pe toată porțiunea degajată (cca. 1,5 m) de-a lungul acestor pereți îndreptățește presupunerea că el servea la încastrarea unui acoperiș, alcătuit probabil din grinzi de lemn șI prevăzut cu un luminator . Fundul bazinului prezintă o ușoară pantă spre nord – est și mai păstrează din loc în loc dale rotunde și ovoidale, cu dimensiuni de 10- 15 cm., din gresie cretacică , cu care a fost pavat probabil întregul radier al bazinului. În părțile laterale sunt săpate în travertin 2 banchete, având lățimea de 30 cm. și înălțimea de 35 cm. de la pardoseală.În partea centrală a peretelui frontal a fost identificată o deschizătură săpată în travertin pe înălțimea cuprinsă între pardoseală și șanțul de încastrare al acoperișului bazinului având partea superioară în arcadă , limitată în partea inferioară de două praguri cu lățimea de 20 cm.Partea centrală a deschizăturii are lățimea cea mai mare (1,20 m ) și forma trapezoidală frântă , iar partea inferioară este asimetrică, decupată lateral în dreapta sub forma unui dreptunghi vertical cu dimensiunile de 0,60×1,20 m. Degajând în continuare pământul din această deschizătură, s-a constatat că în interior spațiul se lărgește, descoperindu-se o cameră (nișă) ,cu lungimea de 1,9 m și lățimea de 1,6 m, având tavanul în boltă și două cornișe laterale, extinse pe toată lungimea camerei. (in interior a fost găsit fragmentul triunghiular desprins în unghi drept din colțul deschizăturii). Fundul nișei este mai jos cu 1m față de radierul bazinului și are formă neregulată , aproximativ de copaie, săpată astfel pentru a degaja o fisură ce se continuă în bolta nișei și pardoseala bazinului fasonat. Din cauza adâncirii fundului camerei sub nivelul bazinului , înălțimea ei atinge 3,40 m până la boltă. În cornișele laterale, a căror lățime este de 30 cm. sunt săpate puțin sub nivelul fundului bazinului fasonat 6 găuri simetrice, câte 3 în fiecare cornișă , utilizate după toate probabilitățile la încastrarea unei platforme din lemn , aproximativ la nivelul fundului bazinului .
Grosimea peretelui care desparte camera (nișa) de bazinul fasonat,este de 28 cm. În partea inferioară, dreptunghiulară a deschizăturii , în pereții laterali sunt săpate până la fundul bazinului 2 caneluri vertical, cu adâncimea și lățimea de 5 cm. Forma riguros geometrică a acestor caneluri simetrice justifică presupunerea că ele au servit la încastrarea unor lame orizontale, realizându-se astfel un stăvilar cu deversare la nivel variabil, în funcție de necesități,prin scoaterea sau adăugarea unor lame. Opturarea totală a deschizăturii dreptunghiulare determina deversarea apei la înălțimea de 1,20 m față de nivelul fundului bazinului.ceea ce furnizează informația că nivelul piezometric al sursei se situa la cel mult 2,50 m adâncime în raport cu platoul mamelonului și marginea bazinului natural, după cum s-a specificat anterior.Referitor la partea superioară, în arcadă a deschizăturii, judecând după cele două praguri laterale de 20 cm. fiecare, acesta era probabil închisă printr-o lespede decorativă (basorelief), sau o piatră votivă, astfel că singura porțiune liberă a peretelui prin care deversa apa termominerală era trapezul neregulat cu baza inferioară de 1,20 m, baza superoară de 0,9 m și părțile laterale frânte de 0,3-0,5 m .
Ținând cont de toate aceste elemente ,rezultă că nișa (camera) în boltă îndeplinea funcția dublă de captare –rezervor de apă termominerală, separată printr-un stăvilar de bazinul de balneație. Existența platformei din lemn și a cornișelor laterale sugerează însă și utilizarea ei pentru băi de către un număr restrâns de persoane favorizate ( erau în amonte de bazinul fasonat ), care puteau sta fie în picioare pe platformă în apă adâncă de cca. 1,2 –1,3 m , fie șezând pe cornișele laterale, în apă adâncă de cca. 0,5 m.
Din colțul din dreapta al nișei rezervor, pornește în direcția planului de fisurare către bazinul natural un tunel parțial colmatat, care se îngroapă cu un unghi de cca. 45 de grade . Explorarea acestui tunel, având lățimea de cca. 75 cm, a arătat că acesta se curbează către vest și că debușează după 9 m într-o excavație ceva mai mare , din care pleacă sub un unghi de aproximativ 90°, două galerii, una în direcția sud, cealaltă în direcția vest. Galeriile au și ele lățimea de cca. 70 cm. și înălțimea necunoscută din cauza umpluturii, care de altfel le face și impracticabile. Ele au putut fi urmărite doar la lumina lanternei pe distanța de 7-8 m ( galeria sud ), respectiv 6-7 m (galeria vest ). Galeria sudică nu se oprește însă la această distanță , ci coboară cu o ușoară pantă , iar galeria vestică are în capăt un puț cu adâncime necunoscută.Ambele galerii ,având pereții rotunjiți de curgerea apei,urmăresc fracturile prezente în travertinul mamelonului , respectiv falia Geoagiu(galeria vest) și falia B (galeria sud )și reprezintă fără îndoială galerii naturale , formate prin lărgirea fracturilor în urma acțiunii de dizolvare a apelor termominerale . Intervenția umană în realizarea lor este exclusă datorită faptului că ele se situează la cca. 3-4 m sub nivelul de deversare al stăvilarului nișei rezervor, fiind prin urmare înnecate în perioada execuției captării romane.
Elementele nou descoperite în zona mamelonului de travertin de laGeoagiu permit reconstruirea cel puțin parțială a funcționalității fostelor terme romane. Apa termominerală vehiculată prin galeriile naturale subterane era stocată într-o captare rezervor (1,6 x 1,9 x 3,4) săpată în travertin de unde deversa prin stăvilar reglabil într-un bazin de balneație acoperit ( 3x6x3 m) , fasonat în aceeași rocă și în care nivelul apei se situa la 1,2 –1,3 m. Peretele din aval al bazinului nu a mai putut fi degajat de umplutură , dar este de așteptat ca și aici să fie identificat un stăvilar , care permitea atât reglarea nivelului în bazin , cât și scurgerea sa totală. Apa de balneație era evacuată printr-un canal îngropat care se desface în două ramificații la cca. 7 m aval de bazin. În afara capacităților de balneație propriuzise, termele romane mai includeau clădiri cu diverse destinații, dintre care fundația uneia, cu dimensiunile de cca. 10 x 30 m ,mai poate fi recunoscută l marginea sudică a platformei mamelonului, săpată în travertin. Captarea romană a funcționat cel puțin până în sec. XVII , când Conrad Iacob Hiltebrandt o descrie în felul următor : “ apa venea dintr-un deal pe o câmpie și era potrivit de caldă (…). Acolo unde cădea apa cu repeziciune se afla sus o stâncă îngustă de piatră , unde puteau ședea două persoane spate la spate , iar jos era un spațiu mare , în formă de dreptunghi , în care se putea înnota cu apă până aproape de gât “ . Se recunoaște fără dificultate în această succintă prezentare , stăvilarul cu deversor și bazinul fasonat roman. Textul mai conține de asemenea o informație foarte utilă , respectiv că apa : “ era potrivit de caldă “, ceea ce înlătură ipoteza unui declin termic al apelor în decursul secolelor. Nu același lucru se poate spune însă în legătură cu declinul hidrogeologic al sursei , care dispare în secolele următoare, probabil înainte de jumătatea sec. XIX , întrucât memoria localnicilor nu o mai reține nici măcar în tradiția orală.
Cercetările efectuate asupra mamelonului de travertin de la Geoagiu au avut o motivație strict hidrogeologică și nu au putut fi finalizate întrucât depășeau profilul , mijloacele și competența institutului. S-a dovedit astfel că pe lângă interesul hidrogeologic problema mamelonului în ansamblu comportă și o latură arheologică, rezultatele cercetărilor multidisciplinare putând fi în final valorificate complex atât sub aspectul cunoașterii de specialitate, cât și sub aspect turistic , prim amenajări corespunzătoare.
În acest scop, de cercetare și valorificare a mamelonului, consider că ar fi util de realizat următoarele lucrări:
– decolmatarea integrală a bazinului roman fasonat și canalelor de evacuare a apei termominerale,precum și a bazinului natural , prin grija Muzeului județean Deva . Într-o etapă ulterioara degajarea întregului mamelon de solul vegetal , până la roca de bază.
– executarea unei galerii de explorare în mamelonul de travertin, de către o unitate specializată în lucrări miniere. Galeria propusă are orientarea N – S și lungimea de cca. 60 m între gura de intrare , amplasată puțin la vest de forajul 1 ISPIF și verticala bazinului natural. Ea ar urma să intercepteze direcțional falia B și galeria naturală sud și transversal falia Geoagiu ,respectiv galeria naturală vest.
III.POTENȚIALUL ANTROPIC
III.1. STRUCTURILE TURISTICE DE PRIMIRE
Tabelul1. Situația structurilor turistice de primire in Geoagiu-Bai
Sursa: date obtinute din teren
III.2. STRUCTURILE DE TRATAMENT BALNEAR
In stațiunea Geoagiu-Băi functionează mai multe baze destinate tratamentelor in cura externa si intr-o mai mică masură in cura internă.Structurile de tratament sunt repartizate in stațiune la nivelul anului 2006 dupa cum urmează:
Baza de tratament Diana cu functionare permanenta ce deserveste hotelul Diana. Aceasta dispune de :
– o piscina inchisă care foloseste apa termală tot timpul anului + climatizare interioară,are capacitatea de 132 m;
– cabinet medical pentru prescriptii tratament ;
– impachetari cu parafina;
– cabinet masaj ;
– cabinet electro-terapie cu unde scurte si ultrasunete;
– curenti dinamici interferentiari;
– o piscina inchisa care folosete apa termala tot timpul anului,cu climatizare interioara,si capacitate de 132m ce functioneaza
tot timpul anului. Aceasta dispune de urmatoarele dotari:
– 2 piscine interioare de capacitate 42m³,respectiv 12m³,care folosesc apa termala tot timpul anului;
-cabinet tratament prin electro-terapie;
-unde scurte,ultrasunete,aparatura pe baza de curenti; dinamici,electrocardiograf,laseroterapie. – cabinet hidroterapie;
– cabinet impachetari cu parafina;
-sala fitness;
Această bază de tratament precum si hotelul Aurel Vlaicu de care aparține au fost până in anul 1989 sub patronatul fostelor C.A.P.-uri si erau folosite de catre tărani pentru recuperarea capacitătilor de muncă. Acum in stațiunea Geoagiu-Băi acest hotel are cele mai bune servicii,este inzestrat cu dotari de ultimă oră ,iar cei care sunt primiți in această unitate sunt in continuare tăranii si muncitorii, care vin aici pentru recuperarea capacitatilor de munca.Peste 90% din capacitatea hotelului este ocupată in permanentă de catre cei amintiti prin bilete de tratament
Baza de tratament Vila Sanda dispune de :
– cabinet masaj
– cabinet de tratament prin hidroterapie- băi galvanice
– cabinet pentru impachetări cu parafină
– cabinet de tratament electroterapie: curenți dinamici, interferentiari,
ultrasunete, unde scurte.
Aceasta baza de tratament a fost data in folosința in anul 2001 noiembrie,iar baza de czare “casute de vacanta” afost data in folosința in iunie 2000. In prezent s-a construit o baza de agrement ce conține : o piscină ,saună și sală fitness.
Hotel Germisara este un hotel cu servicii complete ce ofera tot confortul necesar pentru odihna , tratament si afaceri.A fost renovat in anul 2006 si dispune de un Wellness&Spa ce ofera foarte multe facilitati cum ar fi:bazine ,saune, saloane de infrumusetare,jacuzzi,cabinet inhalatii,sala electroterapie,sala fitness,3 sali de conferinte,2 baruri,3 terase.
După cum bine se știe stațiunea Geoagiu-Băi inainte de anul 1989 a fost clasată intre stațiunile mijlocii de marcă din Romania,dispunând de numeroase baze de tratament balnear.A urmat apoi o perioada de degradare care si-a pus amprenta asupra statiunii,dar dupa anul 2004 statiunea incepe sa se reabiliteze astazi fiind din ce in ce mai solicitata de turisti
III.3. STRUCTURILE DE AGREMENT
Structurile de agrement ale stațiunii Geoagiu-Băi sunt reprezentate, in principal, de bazine și piscine cu dotari adecvate care utilizează apa termală.Astfel, aici există :
Complexul Baile Daco-Romane este in aer liber si cuprinde 3 bazine: -bazinul1(mic),având capacitatea de 486 m³. Strandul este deschis în perioada mai-septembrie și are o capacitate programată de 2000 locuri.
Datorită suprasolicitării,vara se inregistrează consumuri foarte ridicate la apa termală ajungând până la o medie de 1474 m³/zi.Acest complex mai dispune de 2 terase amenajate pentru discotecă in aer liber precum si aproximativ 200 cabine de schimb, dușuri cu apă termală și cabinete de masaj. Tot in incinta ștrandului se afla o sală de fortă pentru sportivi,dar care din anul 1999 nu a mai functionat, cladirea fiind intr-o stare avansata de degradare,dar acum datorita imbunatatirilor se afla intr-o stare perfecta.
Baza de agrement Germisara care dispune de 2 bazine si sauna, dintre care unul de marmură. Această baza de agrement a fost inchisa 2 ani pentru reamenajare.
Piscina hotelului Diana, care dispune de urmatoarele dimensiuni 12/6/1,5 m, având o capacitate de132m³ si un consum mediu de 44m³ apa termală. Aceasta piscina este acoperita si este solicitata pe tot parcursul anului.
IV. FORMELE DE TURISM PRACTICATE IN STAȚIUNEA GEOAGIU-BĂI
Zona in care este amplasată stațiunea Geoagiu-Băi oferă posibilități pentru practicarea turismului balnear, in principal,dar și a unor forme de turism in completare cum sunt:odihna și recreerea,turismul de week-end , pescuitul sportiv și turismul de circulație.
IV.1. TURISMUL DE TRATAMENT BALNEAR
Este principala formă de turism practicată datorită valorii resurselor balneoturistice respective, a factorilor de cură localizati in stațiune.Apele termominerale bicarbonatate,calcice, magneziene,hipotome cu continuturi de dioxid de carbon dizolvat și mineralizații totale de 1,0-1-5/l, nămolul terapeutic si bioclimatul benefic terapiei creaza conditiile cele mai favorabile tratamentului in cura interna și externă. Astfel, în cura internă sunt recomandate in afectiuni ale căilor urinare care necesita cure de diureză iar în cura externă intr-o paleta largă de afectiuni ,care cuprinde stările preartrozice, reumatism degenerativ reumatism abarticular ,stari alergice dupa reumatism articular sau infectii de focar ,afectiuni ale sistemului nervos periferic,sechele musculo-articulare după traumatisme.
Această formă de turism are rezultate bune atat pe plan economic cât și medical .
IV.2 TURISMUL DE ODIHNĂ SI RECREERE
In stațiunea Geoagiu-Băi sunt numeroase puncte care ofera condiții favorabile desfăsurării turismului de odihnă si recreere, respectiv locuri cu un cadru natural pitoresc ,cu valente estetice deconectante ,cu un microclimat reconfortant si cu posibilităti de practicare a activitatilor recreative . Acești factori contribuie nemijlocit la refacerea capacitații fizice și intelectuale a populatiei. Principalele locuri destinate odihnei si recreerii sunt pacurile stațiunii ,obiectivele naturale din vecinatatea stațiunii ,care au o valoare peisajistică deosebită ,dar o valoare recreativă o au și structurile de agrement din interiorul sau exteriorul cladirilor.
Datorita termalitătii apelor stațiunii Geoagiu-Băi aici s-au dezvoltat numeroase structuri de agrement deoarece statiunea este folosită foarte mult si pentru turismul de week-end de către locuitorii orașelor din apropiere (Cugir, Orastie, Deva, Hunedoara, Alba-Iulia), mai ales in perioada estivala,dar și in restul anului in mini vacante de 3-4 zile.
IV.3. TURISMUl DE PESCUIT SPORTIV SI VÂNĂTOARE
Această formă de turism este favorizată datorita existentei padurilor de fagete , gorunete și de stejar in apropierea statiunii, păduri care reprezintă un bogat fond cinegetic : mistret iepure ,caprior fazan. Pentru pescuit in apa lacului Nătău și a lacului artificial de pe cursul superior al pârâului Clocota,se intalnesc specii de pești cum ar fi: carasul,crapul,știuca si porcusorul.Tot ca fond piscicol bogat crescatoria de pesti Aurel Vlaicu din apropire reprezintă principala premisă in dezvoltarea acestui tip de turism.Astfel pescuitul și vânatoarea sportivă pot fi folosite ca forme agrementare a curanților din stațiune,chiar dacă sunt incepători.Se pot organiza, astfel,sub indrumarea unor instructori amatori,partide de pescuit si vânătoare cu oferirea de premii câstigătorilor .Unul dintre premii ar putea consta in oferirea gratuită a serviciilor turistice in stațiunea Geoagiu-Băi în sezonul următor .
IV.4. TURISMUL DE AFACERI SI CONGRESE
Este o forma de turism care a luat amploare dupa anul 1990 dezvoltându-se foarte repede. Premisele desfășurarii acestui turism in Geoagiu-Băi ar putea fi generate de profilul balnear al statiunii .Cum piata burselor de mărfuri s-a modernizat an de an ,stațiunile turistice ,fie ele montane sau balnoclimaterice,sunt, de regulă, primavara si toamna, gazde ale contractarilor pe anumite teme de comert .
Așadar Geoagiu-Băi dupa o renovare temeinica a bazelor de cazare si reamenajarea spatiilor de alimentație abandonate (cantine, sali de mese) în săli moderne de conferintă ,poate gazdui astfel reuniuni de afaceri si intruniri (congrese , simpozioane).Această forma de turism dând rezultate frumoase economice ,mai ales dacă participarea este internaționala,crescând astfel renumele stațiunii si realizandu-se totodata o publicitate gratuita prin organizarea acestor intâlniri.
IV.5. ALTE FORME DE TURISM
În acesta categorie se încadrează:
Turismul de week-end: în stațiunea Geoagiu-Băi este practicat îndeosebi de către populatia oraselor apropiate dar mai ales in perioada estivala, cand se inregistreaza aglomerari in ceea ce privește consumul de ape termominerale.
Turismul de tranzit: este o forma de turism care se desfășoară datorită poziției geografice in calea fluxurilor turistice orientate dinspre centrul vestul si sudul tării ca si dinspre Europa ,datorită pozitiei geografice și așezarii in imediata apropiere a drumului european E68 si al importantelor vestigii romane.
Turismul de circulatie cu valente culturale: se desfasoara ca formă a turismului alternativ prin excursii organizate din stațiune, precum.:
-Geoagiu-Băi……………Aurel Vlaicu,..vizitarea-casei memoriale din localitate, Simeria (parcul dendrologic)
-Geoagiu-Băi……………Băcâia,…vizitarea-izvoarelor minerale in aer liber
-Geoagiu- Băi ……………Alba iulia -vizitarea orasului istoric
-Geoagiu-Băi……………Oraștie-,Deva-vizitarea cetații feudale,vechi vestigii dacice ,Hunedoara (Castelul Huniazilor)
– Geoagiu-Băi ……………crescatoria de pește Vlaicu program recreativ – concurs sportiv de pescuit.
Cel mai dorit dintre aceste trasee turistice fiind: Geoagiu-Băi-Orastie-Deva-Hunedoara cu oprire și la casa memorială Aurel Vlaicu, aceasta datorându-se incărcăturii istorice deosebite a peisajului.
IV.6. AGROTURISMUL
Ca formă de turism despre care se vorbeste tot mai mult pe piața românesca , agroturismul a cunoscut o dezvolvoltare rapidă, turistii care caută acest sector fiind cei din orasele mari ,dorind sa evadeze din stresul cotidian intr-un ambient rustic si reconfortant .La acest sector de turisti se adauga și cei străini care asigură segmentul de baza in desfasurarea pozitivă din punct de vedere economic al gospodariilor agroturistice .
In statiunea Geoagiu-Băi pe langa infrastructura hotelierặ mai există și un numar mic de gospodării care pot asigura toate conditiile de confort pentru primirea turistilor in regim de pensiune completa: cazare + 3 mese asigurate (meniul -la alegerea clientului sau cel sprecific zonei).Însă nici una din gospodariile de aici nu practică acest gen de turism, din punct de vedere legal, neexistand in acest sens nici un interes din partea localnicilor, ceea ce este in detrimentul lor,câștigul ocazional fiind sursa de venit minimă care se poate realiza in acest sector, pentru ca o asociere le una dintre organizatiile turismului rural ar duce la castigarea unui flux continuu de turisti indiferent de sezon si implicit o situatie favorabilă din toate punctele de vedere .
Cu speranța că mentalitatea localnicilor se va schimba,o privire de ansamblu intr-o perioada scurtă de timp, arealul Geoagiu-Bai va cuprinde in infrastructura sa imbinarea turismului balnear , de cură , recreativ-odihnă și agroturism ceea ce este ideal in relansarea și dezvoltarea turismului in aceasta zonă.
V. PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN AREALUL GEOAGIU-BĂI
V.1. STRATEGIA DE CONSOLIDARE ȘI DEZVOLTARE A OFERTEI TURISTICE
Stațiunea Geoagiu-Băi este o statiune cu reputație pe plan intern si internațional. Aceasta dispune de condiții favorabile pentru realizarea unei oferte turistice competitive si diferențiată in același timp. Intre elementele favorabile amintim:
– pozitia geografică la intersectia unor artere (E 68) si zone turistice internationale pe care se canalizează importante fluxuri turistice;
– resursele turistice care îi confera stațiunii un rol balnear important sunt, in primul rând, apele termominerale si nămolul terapeutic la care se adaugă bioclimatul sedativ, de crutare al stațiunii. La acestea se adaugă: peisajele date de dealurile subcarpatice acoperite de păduri de foioase (fag, stejar, gorun); cadru natural curat, placut; prezenta in stațiune a unor spatii verzi adaugă o atmosferă lipsită de poluare si o concentrație mare de aeroioni, predominant negativi.
V.1.1 Structurile turistice ale stațiunii.
Stațiunea oferă turistilor spații de primire și alimentație suficiente pentru etapa actuală. Ceea ce se impune este modernizarea si consolidarea lor, găsirea unor noi formule de distribuție, crearea unor produse turistice la preturi mai mici astfel incât sa crească anual cererea turistică iar toate acestea pentru a se ridica gradul de utilizare al stațiunii .
V.1.2. Cererea turistică de profil.
Cererea turistică este in crestere si constituie de asemenea un factor determinant in amplificarea activității turistice a stațiunii. Statisticile date de specialiști prognozează că in viitor vor crește solicitările pentru stațiunea studiată, ținând cont de tipurile de afecțiuni pe care le tratează.Direcțiile de dezvoltare și modernizare trebuie să aibă in vedere tendințele manifestate pe plan mondial in turismul balnear.
Transformările profunde prin care trece acest tip de turism au drept cauză o nouă viziune asupra turismului balnear, potrivit căreia el trebuie privit și tratat ca “ turism pentru ingrijirea sănătății“. Acest nou tip de turism nu neaga turismul balnear, ci il redefinește imbogățindu-i conținutul si aria de cuprindere, activând valențe neglijate și deschizând astfel noi direcții de acțiune in vederea dezvoltării, diversificării și modemizării sale. Conceptul de "turism de sănătate" inseamnă, practic, trecerea de la medicina omului bolnav la medicina omului sănătos. La aceasta definiție s-a ajuns in urma observațiilor și analizelor profunde făcute de specialiști care au constatat următoarele:
-Solicitarea accentuată a factorilor naturali de cură in detrimentul procedeelor terapeutice;
-Reconsiderarea metodelor și tehnicilor de utilizare a apelor minerale, si a nămolului.
-Radicalizarea principiilor de alimentație generală și cu precădere a omului sănătos.
-Creșterea vertiginoasă a ponderii celor sănătoși care solicită stațiunile balneare pentru odihnă, recreere, refacere după efort și mai ales pentru destresare ("punerea in formă" -fitness -tot mai mult asociat cu ideea de menținere a frumuseții personale), pentru refacerea periodică a grupului familial, pentru distracție, etc.
Revenind la turismul balnear din țara noastră, Autoritatea Națională pentru Turism și-a propus pentru stațiunile balneare două obiective strategice generale ce subordonează toate acțiunile de la ofertă până la produs și servicii:
-consolidarea, dezvoltarea, modernizarea și diversificarea ofertei balneoturistice românești in conformitate cu amploarea, valoarea, particularitățile potențialului de resurse naturale si cu tradiție unanim recunoscute, pe de o parte și cu cerințele standardelor existente in țările cu turism dezvoltat, in special de Comunitatea Europeană, pe de altă parte;
-recâștigarea si extinderea piețelor externe, organizarea și adaptarea ofertei, a produselor și serviciilor balneoturistice la cerințele constante ale pieței, dar mai ales la tendințele cu impact major ce prefigurează mutații importante in politicile de produs, comerciale, promoționale, etc.
-realizarea obiectivelor strategice mai sus menționate este o acțiune deosebit de amplă și complexă ce va angaja eforturi organizatorice, materiale si financiare cantonate, in principiu, in doua planuri: reorganizarea ofertei si constituirea produselor in conformitate cu exigențele si tendințele majore ale cererii in special externe și ale standardelor internaționale; eliminarea tuturor disfuncțiilor și a aspectelor negative datorate politicii generale și specifice practicată până in 1990 și toate acestea in perioada actuală de aplicare a reformei și in condiții de austeritate economică.
Direcțiile ce se vor urmări la concretizarea obiectivelor strategice sunt prezentate in continuare:
Directii majore:
1. Profilul și statutul funcțional al stațiunii balneoturistice.
2. Zonarea funcțională internă a stațiunii
3 Specificul ambiental.
4. Infrastructura generală.
Direcții specifice:
1. Amenajarea și reamenajarea structurilor de primire.
2. Alimentația.
3. Serviciile de cură balneoturistică.
4. Agrementul – animația.
În particular pentru stațiunea, Geoagiu-Băi lucrarea de fața prezintă câteva propuneri pentru dezvoltarea și modernizarea sa pornind de la conceptul de "stațiune balneară modernă" care presupune alinierea stațiunii, in toate planurile, la practicarea turismului de sănătate. Am considerat ca importante următoarele direcții de acțiune:
– Diversificarea ofertei turistice balneare a stațiunii Geoagiu-Băi ;
– Dezvoltarea formelor de turism asociate turismului balnear al stațiunii (forme de turism alternativ);
– Consolidarea, modernizarea și dezvoltarea structurilor turistice ale stațiunii(acolo unde este nevoie);
-Dezvoltarea infrastructurii generale;
– Resursele naturale specifice stațiunii îi conferă acesteia, in exclusivitate, premisele
dezvoltării turismului balnear;
V.2. DIVERSIFICAREA OFERTELOR TURISTCE ALE STAȚIUNII GEOAGIU- BĂI
V.2.1.Oferta pentru turismul balnear
Se referă strict la atragerea unui număr mai mare de turiști prin creșterea numărului de servicii baleneare sau nebalneare oferite de stațiune bineînțeles, in limita posibilităților actuale (cu investiții minime acum) sau pentru viitor.
Această direcție de acțiune presupune:
-includerea in profilul stațiunilor de servicii de sănatate "nebalneare" – foarte solicitate, dar neglijate cotidian din lipsa de timp: tratamente stomatologice cosmetice;
-adoptarea de "produse inedite" , dar cu mare căutare ca urmare a mutațiilor motivaționale generate de viața cotidiană de nevoi și aspirații firești: refacerea fizică -cura antistress, fitness – intreținerea frumuseții, apiterapia, fitoterapia, tratament medicamentos pe baza de produse românesti de prestigiu ( Gerovital, Aslavital, Boicil etc ), extinderea dietoterapiei ( alimentație dietetică după tratament ), reconsiderarea curei de teren.
Cura antistress presupune folosirea efectelor aeroionizării negative din atmosfera stațiunii, pornindu-se de la efectele binefacătoare ale acesteia asupra organismului, concretizate in: restabilirea mai rapidă a parametrilor respiratorii și a circulației perturbate in urma efortului; echilibrarea sistemului neuropsihic; creșterea randamentului psihofizic; creșterea rezistenței organismului la efort si la stress; realizarea unei stări de "confort biologic".
Pentru popularizarea stațiunii ca loc de cură antistress este necesar să se organizeze campania publicitară pe ideea rolului aeroionizării negative in crearea, menținerea și păstrarea bunei dispoziții.
Succesul acestei actiuni depinde si de: crearea unei moderne si complete baze de agrement; imbunatățirea calității serviciilor calitatea și varietatea programelor și excursiilor oferite atât in stațiune cât și in împrejurimi.
Fitness presupune educație fizică, gimnastică aerobică, practicarea sporturilor.
Apiterapia este terapia care utilizează produse apicole – mierea simplă sau cea de adaos și diferite alte substanțe, cum ar fi polenul, propolisul, Iăptișor de matcă, veninul de albine.
Fitoterapia sau cura de plante medicinale, din ce in ce mai des utilizată pe plan mondial, folosește in acest scop resursele din bogata flora inconjurătoare.
Cura de infrumusețare folosește dietotarapie, cultura fizică medicală și kinetoterapia, precum si unele din renumitele produse cosmetice românești .
Cura de teren utilizează factorii climatici din stațiune la car se adaugă mersul linistit și uniform pe poteci intreținute (in pădurile din imprejurimi) sau pe aleile parcurilor din statiune. Cura de teren are un rol deosebit de important in cadrul tratamentului balnear.
-Revizuirea tehnicilor de cură și a procedurilor medicale in sensul adoptarii unor mijloace nedureroase cu accent pe exercitii fizice, de reeducare, etc.
Potrivit noului concept "turism de sanatate" care ordonează integral strategia balneară pe plan international, scopul stațiunii balneare Geoagiu-Băi este și va fi acela de a oferi servicii turistic de sanatate pornind de la cura terapeutica, continuând cu cea profilactică si terminând cu refacerea psihofizica, repunerea in formă si chiar intretinerea generală, inclusiv a frumuseții. In astfel de condiții, centrul de greutate al organizarii și derularii serviciilor de profil se vor deplasa de la individul in suferintă la cel cvasisănătos si sănătos, de la medicina omului bolnav la medicina omului sănătos (Organizatia Mondiala a Sanatatii si Organizatia Mondiala a Turismului).
V.3. MODERNIZAREA ȘI DEZVOLTAREA STRUCTURILOR TURISTICE ALE STAȚIUNII GEOAGIU-BĂI
Acestea se impart în:
Structurile turistice de primire.
Pentru resursele turistice balneare care se pot exploata la ora actuală (fără a ne atinge de rezervele geologice) și structurile de tratament existente in satiunea Geoagiu-Băi (chiar și acelea care necesita lucrari de reparare), capacitatea structurilor de primire este depăsită.
Dintre masurile ce se impun pentru dezvoltarea statiunii si deschiderea ei spre un turism intern si international de calitate amintim:
-amenajarea si reamenajarea structurilor de primire existente (hoteluri, vile), structurarea lor funcțională ținand seama de: categoria de confort la care se preteaza, segrmentul de clienti vizati; locul si rolul in ansarmblul functional al statiunii; modernizarea vilelor pentru a putea reclasificate;
-pentru turismul de afaceri și congrese modernizarea sălilor din hotelurile “Germisara”,”Diana” care sunt destinate desfasurarii de reuniuni / conferinte; pregatirea si amenajarea unor sali mici, alăturate sălilor mari de conferință, in care sa se serveasca cocktailuri, bufete reci, astfel incât participanții sa poată schimba intre ei opinii pe marginea expunerilor facute;
-reamenajarea salilor de mese din zona hotelurilor, care dupa declinul turistic suferit de statiune dupa anul 1989 au fost lasate in paragină dezafectate ,nefiind astfel utilizate . Propun in acest caz printr-un proiect de amploare,transformarea acestor baze prin efectuarea de lucrari ce contin: reamenajari interioare si exterioare in ton cu destinația salii si instalarea sistemelor de sonorizare și traduceri simultane in mai multe limbi necesară desfășurării unor simpozioane si intâlniri cu participare internațională .
– modernizarea hotelurlor de generatia I la care exista o serie de deficiente si un grad de uzura mai avansata atat a constructiilor, cât si a echipamentului hotelier (stadiu avansat de degradare sau chiar dezafectate)
– intimizarea spațiilor comune ale hotelurilor și vilelor sporind atractivitatea și estetica ambientală prin aranjarnente florale, vegetatie, luminozitate, reclarne, recompartimentri, dotări
-specializarea unor structuri de primire din cele existente si care inregistrează un grad mic de utilizare pentru turismul social, in special tineret;
-intocmirea unui registru extrem de flexibil pentru servicii suplimentare cu și fară plata.
Pentru viitor trebuie ca structurile de primire de * * * sa detină 50 -60 % din totalul statiunii, cele de **** -***** impreuna cu cele de * -25 %, iar celelalte, moteluri, campinguri si bungalouri, casuțe, vor reprezenta 15 -25%.
Structuri turistice de alimentatie.
Aferent unitatilor de cazare se vor dezvolta si unitatile de alimentație pentru turism a caror realizare impune, de asemenea, rezolvarea unor probleme de dimensionare, organizare, dotare etc, pentru a răspunde valorii turistice ridicate a statiunii. Aceasta vizează, in primul rând, corelarea capacităților de alimentatie pentru turism cu numarul locurilor de cazare care trebuie să se afle intr-un raport optim de minim 1/1.
In al doilea rand trebuie avuta in vedere diversificarea structurilor de alimentație, acțiune care impune existența atat a unor unități clasice cât si a unor unitati specializate. Ele vor fi solicitate si de turistii veniți in statiune pentru tratamente balneare sau recreere la sfârșit de săptămână.
Astfel de unități se vor amenaja in cadrul hotelurilor existente prin reamenajarea saloanelor și instalațiilor de bucatarie sau ca unități independente in amplasare situate in estul statiunii lipsita in prezent de unitati cu profil de alimentație.
Dotarile acestor unităti se vor face la nivelul cerintelor actuale pentru a asigura alături de calitatea serviciilor incadrarea in categorii de clasificare lux și categorie I.
In legatură cu acțiunea de modemizare și de construire de noi unitati de alimentatie se subliniaza importanta realizarii lor in concordanță cu categoria de incadrare a stațiunii. Aceasta corelare este indispensabilă, intrucat, in final, constructiile modernizate si cele noi care se construiesc trebuie sa formeze un ansamblu de comercializare.
Dintre măsurile care se impun pentru modernizarea unitatilor de alimentație pentru turism existente amintim:
-modernizarea restaurantelor din cadrul hotelurilor având ca scop principal ridicarea gradului de confort prin recompartimentări, intimizari, dotarea cu echipamente si utilaje modeme; creșterea productivitătii muncii in bucătărie astfel incât sa fie o activitate argonomica si fără prea mari consumuri de apă rece și termală, gaze, energie electrica;
-modernizarea structurilor de alimentatie din cadrul hotelurilor de ** (acolo unde este cazul) prin recompartimentari, astfel incât sa se creeze saloane personalizate de mic dejun, dejun, cocktail, disco-bar, piano-bar etc;
– amenajarea unui restaurant cu specific pescăresc situat in imediata apropiere a laculu Nătău relevant pentru gastronomia româneascaă; aici se pot organiza mese festive in urma organizarii unor concursuri pescaresti pregătindu-se chiar peștele prins de concurenti;
-in privința meniurilor trebuie avute in vedere pe lângă varietate si rafinament meniurile cu specific românesc, cele reprezentative pentru zona ardelenească, cele cu specificul tarii din care provine segmentul de turiști și, nu in ultimul rând, cele dietetice care, din motive știute au importantă covârșitoare pentru anumite categorii de curanți;
-revizuirea "episodului" alimentație prin realizarea de retete si meniuri numai in urma conlucrării medic -restaurator – client.
3. Structuri turistice de tratament.
In prezent se consideră ca o dezvoltare a activitatii ba1neare pe seama potentialului zăcământului termomineral Geoagiu-Băi cantonat in depozite cretacice, este totuși posibilă, gradul de solicitare a acesteia situându-se la o limită rezonabilă de exploatare. Aceasta situație face ca nivelul de dezvoltare al Băilor Geoagiu sa nu se limiteze la cel actual, însa de un nivel limitat, de dimensionare a perimetrului construibil poate fi vorba având in vedere, suprafața maximă construibilă, a stațiunii, care nu va putea permite extinderea prea mare a unitaților de primire.
In aceste conditii, in vederea desfăsurării corespunzatoare a activitatilor de tratament si de agrement este necesară o gospodarire judicioasă a apelor termominerale exploatate. Prin aceasta se va asigura necesarul de apă termominerală in bazele de tratament și de agrement și se vor crea condițiile protecției și conservării zacamantului. Valorificarea apelor termominerale va ține seama de funcția prioritară a stațiunii si anume cea balneara, functia de agrement va fi considerată doar pentru turistii veniti la tratament
Exploatarea științifică și rațională a zacamântului termomineral in vederea protecției și conservării acestuia și a exploatării optime a surselor de substanțe minerale balneare este o prioritate de prim ordin. in acest sens trebuie avute in vedere urmatoarele:
-respectarea severă a restricțiilor privind debitul de exploatare al forajelor prevazute;
-adâncirea cunostințelor privind evoluția zăcământului termomineral Geoagiu-Băi;
-reactualizarea proiectului de exploatare pentru zăcământ pe baza unui nou studiu privind calculul de rezerve;
-rationalitzarea folosințelor de apa termominerală a stațiunii Geoagiu-Băi; trebuie redusă la minim utilizarea apei termominerale in alte scopuri decât cele balneoturistice (ca apa meajeră);
-inlaturarea deficientelor existente in reteaua de distributie si transport in vederea evitarii pierderilor de apă termală; in acest scop urmărindu-se:
-evitarea stagnării de apă caldă pe conducte;
-controlarea permanentă a conductelor și inlocuirea operativă a celor fisurate sau sparte;
-eliminarea risipei de orice natură a apei termominerale;
-inlocuirea operativă a capacelor care prezintă defectiuni și a pieselor de fix are a conductelor;
-intretinerea corespunzatoare a sistemului de evacuare a apei termominerale prin curățirea periodic a sifoanelor si conductelor de evacuare, de depuneri de mal si carbonați in vederea evitării stagnării apei sau a evacuării lente a acesteia.
-asigurarea personalului calificat necesar exploatarii și distribuirii ape lor termominerale conform normative lor in vigoare;
-imbunatațirea activitatii in bazele de tretament, de propunerile in aces sens vizând:
-efectuarea de reparații capitale la cladirile și instalațiile sanitare ale bazelor de tratament
-inlocuirea aparaturii uzate in toate bazele de tratament;
-aprovizionarea permanent cu piese de schimb din import a tuturor bazelor de tratament fără de care acestea nu po funcționa;
-largirea gamei tratamentelor efectuate cu Pell Amar, Boicil-forte, Gerovital, tratamente cosmetice etc.
4. Stucturi turistice de agrement
Segmentul agrement, componenta de baza a serviciului turistic vizeaza destinderea si reconfortarea fizica, divertismentul și dezvoltarea capacităților turistului. Agrementul este un factor de mare atracție pentru orice stațiune și are importante efecte economice pentru organizatori.
Strategia de dezvoltare a agrementului trebuie sa aibă în vedere pe de o parte motivațiile, aspirațiile și așteptările turistilor iar pe de alta parte profilul, structura si specificul statiunilor .Agrementul se particularizează pe forme de turism: de litoral montan de vara si / sau de iarna. balnear etc.
De felul in care este conceput si realizat agrementul mai ales in condițiile "turismului de săntate", depinde aprecierea generală a ofertei și in consecință nivelul patrunderii și stabilizării pe piața. În dozarea componentelor agrementului trebuie sa se aibă in vedere capacitatea de primire a stațiunii, delimitarea și agregarea zonelor functionale interne, segmentele cererii și nu in ultimul rând proveniența și structura socio-profesională și de vârstă a turistilor .
În stațiunea Geoagiu-Băi se impun măsuri de diversificare și dezvoltare a structurilor de agrement care să se adreseze deopotrivă curanților cat si celor sanatosi.
Este vorba de:
-amenajarea modernặ a padurii Geoagiu intr-un parc recreativ și terapeutic prin dotarea cu alei, banci, foisoare pentru adặpost, terenuri de sport, locuri de joacặ pentru copii;
Includerea in suprafața stațiunii a padurii Geoagiu este necesară in primul rând pentru a se ajunge la norma de suprafată de zona verde pe vizitator prevazută de normative. De asemenea, amenajarea pădurii in scopuri recreative va constitui o posibilitate de dispersare a vizitatorilor si descongestionoarea zonelor construite.
-organizarea unei discoteci in aer liber pe perioada estivală; trasarea si amenajarea unei piste de alergare pentru iubitorii de alergări;
-modernizarea ștrandurilor, refacerea bazinelor, dotarea lor cu cabine, dușuri, șezlonguri, umbreluțe etc;
-dotarea parcului din stațiune cu centre de vanzare a obiectelor de artizanat -souveniruri; cu centre de inchiriat material sportiv;
-refacerea și modenizarea structurilor de agrement necesare pentru zilele cu conditii climatice neprielnice.
Pentru o etapa viitoare este necesară formarea si pregatirea unor tineri ca ghizi -animatori care sa conducă grupurile de turisti in diverse acțiuni de divertisment. Serviciile de baby-sitting sunt de asemenea căutate, ele trebuind oferite de oricare unitate de cazare.
Desigur, nevoile si motivatiile turistilor sunt in realitate numeroase și complexe. Ele diferă in funcție de nivelul si modul de viată, categoriile socio-profesionale, nivelul de educație, situația familială, vârsta, sexul, gusturile si caracterul indivizilor etc.
O alta latură ce trebuie avută in vedere in elaborarea concepției de organizare a divertismentului este asigurarea implicarii efective a turistului în desfășurarea programelor de divertisment. In acest fel se realizeaza o trecere a acestuia de pe pozitia de "spectator" pe cea de "participant activ", preocupare ce constituie o caracteristică a conceptiei moderne de agrementare a stațiunilor.
Concluzionând, putem afirma ca dezvoltarea activitatilor de agrement influentează direct orientarea fluxurilor turistice și implicit desfășurarea unei activitati utile și eficiente.
VI. PROPUNERI PENTRU REAMENAJAREA ȘI DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚILOR TURISTICE ȘI DE AGREMENT
Cele mai importante propuneri de pus in aplicare sunt:
-Decolmatarea integrală a bazinului natural, a celui roman fasonat ,a galeriilor naturale de alimentare a captarii romane, de către,sau sub, asistența muzeului judetean Deva,apoi decopertarea sau copertarea intregului mamelon de travertin si imprejmuirea sa in scopul realizarii unui punct principal de atractie deosebită ;
-Pentru a se putea proteja vestigiile arheologice ,pentru vizitarea acestora se propune ,construirea unor pasarele cu podete.Pe langă calitatea acestor structuri de protectie a vestigilor, ele prezinta avantajul ca ofera posibilitatea de vedere panoramică asupra intregului ansamblu;
-Se vor amenaja locuri de odihnă in imediata apropiere,reprezentate prin banci de beton in stil romanic;
-Igienizarea lacului artificial de pe valea Clocota si popularea lui cu o faună piscicolă reprezentativă, având in vedere faptul ca acesta constituie in prezent o sursa de poluare, in special pentru izvorul 1 Tămăduirea utilizat in cura internă;
-In zona utilizată in prezent de parcarea din fata complexului Aurel Vlaicu se propune pentru amenajare un parc terapeutic care va cuprinde terenuri multifunctionale de volei, baschet, tenis, piste de biciclete, terenuri unde se pot monta diferențiat dispozitive pentru jocul de criket sau minigolf,mese pentru tenis de masă, zone pentru relaxare cu bănci, umbrare etc. Parcul terapeutic se recomandă a fi imprejmuit cu un gard viu,incadrat peisagistic in zona verde a stațiunii care să dea totuși posibilitatea accesului controlat – pe baza de prescriptie medicală .În același sens urmează să fie asigurate spații pentru vestiare (cu dusuri), cabinet medical si depozitare a dispozitiveler mobile care dotează parcul terapeutic.
-Ținând cont de profilul statiunii ,pentru completarea curei balneare se propune amenajarea unor trasee pentru cura de teren prin marcaje de distanțe, pante, amenajări de platforme pentru exerciții in aer liber, bănci pentru odihnă și relaxare , umbrare etc.
-In vederea îmbunătățirii gradului de utilizare a stațiunii în perioadele ploioase sau in extrasezon se propune transformarea bazinului 1 din complexul Ștrand in bazin acoperit cu toate dotarile necesare acestei funcțiuni (vestiare ,dusuri, grupuri sanitare,cabinet medical ,spatii de depozitare ,spatii administrative ).
-Zona ștrandului va fi completată cu amenajari de terenuri sportive in aer liber la dispozitia curantilor veniti in statiune cu program de cura activa.
– In legatură cu zona de agrement și balneație liberă a stațiunii (complex strand ,terenuri sportive ) se propune valorificarea prin construcții de buvete – izvoare si forajele care debiteaza apa minerală cu indicatii pentru cura internă .In imediata apropiere a acestora vor fi instalate panouri cuprinzând analiza fizico-chimică a apelor și indicațiile terapeutice precum și bănci de odihnă si relaxare.
-Aprobarea schimbării categoriei de clasa DC.31 in DJ.716 intre DJ.705 Geoagiu-Băi-Săcărâmb ,se vor deschide noi posibilități pentru cazarea turistilor in sistem agroturistic ,de organizare de mici ferme care sa aprovizioneze cu produse agroalimentare statiunea.
-Amenajarea cadrului natural “cascada” si zona din aval pentru campare . Zona din stânga drumului de acces de la ultima curba strânsă pana la str. Pinilor-pentru un motel si casă de vacant. -Amenajarea zonei Nătău –pentru un sat de vacantă .
-Se mai propune o dotare turistică de tip motel sau han și parcelarea terenului pentru vânzarea sau concesionarea in scopul construirii de case de vacantă,gradul de confort fiind impus de catre investitor .
VI.1. PROBLEME GENERALE
Identitatea, marca, imaginea și eficiența activității stațiunii Geoagiu-Băi sunt puternic influențate și chiar determinate de modul in care se concep si se rezolvă unele probleme de mediu si edilitare, precum si organizatorice. Astfel, trebuie retinute urmatoarele aspecte:
a) îmbunătățirea ambianței generale a stațiunii este un element cheie pentru identitate si marcă. In acest sens cateva remarci vizează urmatoarele elemente:
prezența, amenajarea si implicarea in produs a spațiului verde are caracter de normă;
Recomandarile și normele intenaționale prevăd o pondere de 12 42 % a spatiului verde in statiune. Aproape f'ără excepție motivatiile de consum turistic sunt structurate formal si pe ideea de natură; in cazul cererii pentru turism balnear , natura constituind esenta. Tratarea in sens ecoturistic a produsului balnear a devenit obligatorie, conditionând durata de viața si succesul de piața a acestuia.
– îmbunătățirea continuă a infrastructurii generale,
Modul in care sunt concepute, realizate și intreținute componentele acestui domeniu de factura tehnico-inginereasca (reteaua de drumuri, parcările, alimentarea cu apă si energie electrică si gaze, telecomunicatiile) se reflectă direct in produsul turistic și in calitatea serviciilor. In aceasta directie stațiunea Geoagiu-Băi reclama soluții și măsuri radicale, realizate numai prin investiții
– arhitectura spatiului construit contribuie hotarâtor la ambianța și estetica stațiunii, la personalitatea acesteia;
b). protecția optimă a factorilor naturali de cura si a mediului, în general, si eliminarea totală a oricarei surse de poluare (aer, apa, sol, poluare fonica).
c). realizarea de actiuni de marketing pentru cresterea fluxului de turiști la bazele de agrement din Geoagiu-Băi mai ales la sfârșit de săptămână
d) stoparea traficului la intrarea in statiune aceasta putandu-se realiza datorita amenajarii parcarii de cca 250 locuri in propunerea din capitolul de mai sus; asigurându-se astfel o protectie maxima din punct de vedere ecologic.
Aceasta reorientare strategica a ofertei statiunii Geoagiu-Băi este impusă de cauze obiective si este suficient sa relevăm ca deja in cele mai renumite stațiuni ale Europei aproape 80-90 % din clienti nu sunt bolnavi, dar apelează la servicii balneo-turistice pentru profilaxie si refacere psihico-fizica.
Practica internatională și practica turistica din țara noastră demonstrează ca in nici o forma de turism -exceptând anumite forme ale turismului de lux -preferințele și cererile nu sunt atât de individualizate ca în formele turismu1ui de tratament.
Orientarea balneologiei spre turismul de sanatate este, se pare, ireversibilă, iar dominația stațiunilor de acest gen,ca si fervoarea cu care se pregatesc celelalte -este un fapt consacrat.
Se poate aprecia deci ca balneoterapia in condițiile unui mediu ambiant favorizant oferit de statiunile balneoclimaterice, reprezintă o formă specifică a turismului modern care prin procedurile de cure si tratament urmăreste activizarea, ameliorarea sau stabilizarea stării de sănătate a pacienților care necesită asemenea tratamente.
VI.2. STRATEGll DE MARKETING PRIVIND RELANSAREA TURISMULUI INTERNAȚIONAL A STAȚIUNII GEOAGIU-BĂI
Strategiile de marketing vor avea in vedere relansarea pe piata externă a stațiunii Geoagiu-Băi in virtutea traditiei acesteia pentru ameliorarea afectiunilor reumatismale, si ale sistemului nervos. In elaborarea strategiilor de dezvoltare privind promovarea in turismul internațional a statiunii Geoagiu-Băi se va tine cont de elementele mixului de marketing, respectiv politicile de produs, pret si tarife, comercializare si promovare.
Relansarea acestei stațiuni pe piața turistică externă va presupune oferirea produsului turistic Geoagiu-Băi intr-o nouă viziune, respectiv alinierea acestuia la tendințele intenaționale balneare prin diversificarea produsului turistic balnear, modernizarea structurilor turistice, echiparea corespunzatoare sub aspectul agrementului.
VI.2.1. Strategii privind politica de produs turistic
Și in domeniul serviciilor, politica de produs reprezintă cea mai importantă componentă a mix-ului de marketing, fiind considerată de specialiști ca pivot al intregii activitati de marketing.
Avand un conținut modificat, datorită naturii si caracteristicilor serviciilor, politica de produs a unei intreprinderi prestatoare presupune desfasurarea urmatoarelor activităti:
-stabilirea continutului pachetului de servicii:
-diferențierea ofertei de servicii;
-poziționarea serviciilor in cadrul pachetului de servicii oferit;
-poziționarea intreprinderii prestatoare in cadru1 mediu1ui său concurential ;
VI.2.2. Definirea produsului touristic Geoagiu – Băi
Produsul turistic "Geoagiu-Băi” are urmatoarele elemente definitorii:
-pozitia in teritoriu, premisa importanța pentru dezvoltarea viitoare a activitatii turistice;
-accesul lesnicios indiferent de mijloacele de transport, rutiere sau feroviare:
-aspectele peisagistice oferite de zona în care se incadrează ,pădurile de foioase și amestec, care dau un aspect de liniste și calm, climă blandă, lipsită de vânturi puternice si precipitatii abundente, bioclimat sedativ, de crutare cu aeroioni în special negativi, ape termominerale, namol terapeutic;
-structurile turistice ( de primire, de alimentatie pentru turism, de tratament balnear si de agrement) sunt satisfacătoare sub aspect cantitativ, insă calitativ necesită modernizari in vederea ridicării gradului de confort si astfel ridicarea stațiunii la un nivel competitiv pe plan mondial;
-infrastructura generală reclamă unele lucrări de refacere și modernizare acolo unde este cazul pentru ca stațiunea sa se alinieze standardelor naționale și din acest punct de vedere.
Putem spune ca produsul turistic "Geoagiu-Băi” include: servicii de primire, de alimentatie pentru turism, de tratament balnear, de transport / transfer, precum și servicii de agrement.
VI.2.3. Strategia modernizarii și consolidarii produsului
Această strategie are ca obiective principale:
-modernizarea structurilor turistice de primire, respectiv a hotelurilor și a pavilioanelor balneare pentru reclasificare;
-modernizarea și diversificarea structurilor de alimentație pentru turism din cadrul hotelurilor pentru a se alinia la categoria de confort a structurii de primire pe care o deservesc;
-modernizarea si consolidarea structurilor de agrement.
VI.2.4. Strategia dezvoltarii si diversivicarii ofertei si crearea unui produs touristic competitiv
Această strategie vizează dezvoltarea si diversificarea ofertelor turistice precum si a structurilor turistice de tratament și agrement din statiunea Geoagiu-Băi conform propunerilor din cap. VI. al lucrarii. Pentru a crea un produs competitiv pe piata intemațională trebuie avute in vedere tendințele manifestate in balneologia europeană și nu numa
Aceasta strategie urmareste definirea si pregatirea pentru lansarea pe piață a unui produs turistic balnear complex care să satisfacă parte din cadrul "turismului de sanatate" . In cap. IV am aratat necesitatea introducerii unor oferte noi ale statiunii Geoagiu-Băi care să se adreseze nu numai oamenilor cu afectiuni reumatismale, neurologice dar și turistilor care caută un loc pentru petrecerea vacantelor combinat cu o cură antistress, o cură de infrumusetare, o cură de teren, apiterapia, fitoterapia. Pentru crearea acestui produs nou, diversificat, sunt necesare măsuri de dezvoltare și diversificare a spatiilor de primire, de alimențatie, dar mai ales a structurilor de agrement. Este necesar sa se amenajeze padurea din stațiune și dotarea ei conform propunerilor din capitolul anterior .
Pentru dezvoltarea turismului de vanatoare si pescuit sportiv ca formă de turism altenativ este necesară colaborarea cu persoane de specialitate din cadrul Asociatiei Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi, care să organizeze și să conduca partide de pescuit sau de vânătoare.
In ceea ce priveste dezvoltarea stațiunii ca ofertă pentru turismul de afaceri și congrese trebuie avute in vedere amenajarile prezentate in cap. IV dar și pregătirea de programe de petrecere a timpu1ui liber pentru însotitorii participanților.
VI.2.3. Strategia segmentării pieței
Produsul turistic "Statiunea Geoagiu-Băi" se adresează atat pieței turistice interne cât și celei externe, atât turismului organizat cât si celui semiorganizat si pe cont propriu.
Piața turistică extemă interesată de această stațiune ( din punctul de vedere al profilului) este formată din țari ca: Germania, Austria, Italia,Ungaria, Polonia.. Prin măsurile ce se vor lua pentru modernizarea, dezvoltarea si diversificarea produsului turistic balnear al statiunii Geoagiu-Băi se speră la creșterea numarului turistilor străini, în special a celor vestici.
Bineinteles, la toate aceste actiuni trebuie adaugată o campanie publicitara sustinuta care sa relanseze pe piata internationala aceasta statiune.
VI.2.4. Politica de preturi si tarife
Cea de-a doua politică a mixului de marketing, foarte importantă, este legată de strategiile de prețuri care trebuie bine stabilite și diferentiate în funcție de produsul turistic vândut, sezon, segment de piată, elemente conjuncturale.
Pentru produsele turistice balneare, de regulă, se recurge la un turism organizat, astfel incât turistul sa aibă pregatite dinainte rezervările pentru toate serviciile oferite de stațiunea respectivă. În cadrul turismului organizat pentru produsul turistic "tratament balnear cu odihnă și recreere “Geoagiu-Bai” se foloseste strategia preturilor forfetare sau "totul inclus" ce presupune un pachet minimal de servicii turistice: transfer, transport, cazare, masă, tratament, agrement, servicii complementare. in paralel, prețul aceluiasi pachet de servicii este mai ridicat pentru turistii sositi pe cont propriu. Tarifele suportă reduceri in cazul turismului social.
Pentru lansarea pe piată a noii oferte propuse in capitolul precedent se pot lansa programe promotionale cu bonusuri de grup (ex: camere cu două paturi la tarif de un pat, ceea ce ar corespunde unei reduceri de pret),
Tarifele pot fi diferentiate și in funcție de sezonabilitatea cererii turistice, in special pentru tratament balnear de odihnă si recrere. In stabilirea pretului produsului turistic trebuie sa se țină seama de preferintele de vacantă ale populatiei, de perioadele propice din punct de vedere climateric pentru efectuare tratamentelor, astfel incât acesta să se vândă in momentele cele mai oportune prin prisma raportului cerere –ofertă.
In cazul turismului extern, produsul turistic se contractează cu un tour-operator care efectueaza vanzarea prin agentia detailista din țară respectivă, contra comision,
In condițiile realizarii unor aranjamente turistice internaționale se poate asigura o reducere substanțială a cotei de transport in cadrul pachetului de servicii vândut turistilor străini .
Trebuie avut in vedere ca prețul să acopere cheltuielile pentru prestarea serviciilor + beneficiile prestatorulu și ale T.O.
Pretul de vanzare la public reprezintă costul total al pachetului de servicii + comisionul agentiei turistice partenere si, eventual, al agentei turistice revânzatoare + cota de publicitate. El trebuie să se situeze la un nivel accesibil cumpărătorului de mijloc și in nici un caz peste oferta asemnatoare a concurentei .
În cazul oferirii unor elemente inedite se poate folosi strategia prețurilor maximale datorită unicitații produsului.
VI.2.5. Politica de comercializare
Foarte importantă este alegerea canalelor de distributie a produselor cu scopul vânzarii lui in mod operativ și cu respectarea clauzelor contractuale.Exista societăți ce comercializează produsul turistic "tratament balnear, odihnă si recreere in stațiunea Geoagiu-Băi" ca un tot unitar sau ca elemente separate. Distributia acestui produs turistic se realizează fie direct, de către societăți, deținatoarele structurilor turistice din stațiune prin seviciile lor ce pot funcționa și ca agentie de turism (contractări directe pentru turism pentru turism neorganizat sau organizat), fie indirect, prin folosirea canalelor de distribuție .Acești intermediari pot fi, agentii de turism interne sau exteme, firme specializate din tară sau strainatate.
In comercializarea produsului ofertat trebuie tinut cont de principalele segmente de piată interesate in achizitionarea ofertei si de justa selectionare a agentiilor de turism partenere pentru desfacerea in bune conditii a produsului.
In alegerea agenției de turism se urmăresc o serie de aspecte ale acesteia :
-situatie financiara bună; prestigiu;
-existenta unei atitudini favorabile produsului turistic in concepția liderilor agenției etc.
-rețea de desfacere cuprinzătoare (tot teritoriul tării):
-atitudine ofensivă, acroșantă in desfacerea produsului;
Societatile comerciale de turism care functionează în stațiunea Geoagiu-Băi pot incheia contracte tip " charter" pentru un anumit numar de spații intreprinderi, societăti comerdiale , institutii etc. Totodată, cu mici eforturi pentru mobilarea unor vile, o parte din ele pot fi vândute in sistem "time -share" turistilor străini pentru perioade de două săptamâni pentru a fi cât mai corect (valoarea se va exprima in monede convertibile) și studiată bine problema -dacă societatea are de câstigat sau de pierdut?
VI.2.6. Politica de promovare
.
Strategia politicii de promovare aparține fiecărei societăți comerciale in parte iar campania publicitară poate fi intreprinsă pe cont propriu sau prin acțiuni comuneAceastă ultimă variantă este cea mai indicată, fiind avantajoasă din punct de vedere financiar.(costuri mai mici pentru fiecare agent economic de turism,balnear se adresează cu precădere segmentului turistic de vârstă a IIIa.)
Pentru celelalte forme de turism ( odihna si recreere, vânătoare si pescuit sportiv, congrese si afaceri), mai indicată ar fi o companie publicitară proprie fiecarei societăți comerciale, prin care fiecare sa evidențieze, in felul sau, oferta turistică a statiunii Geoagiu-Băi destinată acestor forme de turism. Indiferent de initiatorii de campaniei publicitare ,mijloacele de realizare sunt urmatoarele: mass-media ;participării la târguri și expozitii de turism; materiale publicitare tiparite (pliante), acesteea fiind dovada existentei ofertei cu care amatorii de turism pot lua cunoștiintă; realizarea de mese rotunde cu ziariștii, creatori de opinie, pentru documentare la fața locului și publicitarea, ulterior, a unor materiale in favoarea ofertei turistice a stațiunii.
Promovarea produsului turistic Geoagiu-Băi se poate realiza eficient pe trei niveluri diferite:
-promovarea proprie ca activitate componentă a politicii manageriale a societății comerciale.
-promovarea prin intermediul firmelor tour operatoare sau a agențiilor de turism partenere.
-promovarea prin intermediul Autorității Nationale de Turism (Ministerul Turismului) in cadrul strategiei si politicii acestuia de promovare a Romaniei pe piața externă.
Voi exemplifica strategia de promovare proprie statiunii amintite, strategie care are urmatoarele obiective:
-relansarea noului produs turistic “Geoagiu-Băi” pe piață;
-atragerea unor segmente ale cererii potențiale;
-fidelizarea clientelei;
In functie de evoluția pieței, strategia de promovare îsi va propune si unele obiective intermediare ca de exemplu stimularea interesului unor anumite segmente ale cererii.
-Relansarea produsului turistic pe piață se face intr-un moment care nu trebuie să coincidă cu alte evenimente care ar putrea să polarizeze interesul publicului, firmelor de turism, cercurilor de oameni de afaceri etc. Momentul lansarii poate sa coincidă cu un astfel de eveniment dacă stațiunea Geoagiu-Băi îl găzduiește.
-Atragerea unor segmente ale cererii turistice potențiale;
Produsul turistic Geoagiu-Băi este un produs complex având o gama variată de servicii. Se poate realiza o promovare in rândul urmatoarelor segmente ale cererii potentiale: instituții de stat, administrații publice, bănci ai caror angajați sunt predispuși la stări de stress si nevroze;federatii și cluburi sportive;federații și sindicate profesionale;cămine de copii și școli.
Totodată este necesară crearea unei bănci de marketing a stațiunii Geoagiu-Băi care va transmite prin poșta catre segmentele mai sus specificate oferta completă a stațiunii, inclusiv tarifele practicate conform politicii tarifare stabilite de managementul stațiunii. In această corespondentă se vor menționa explicit posibilitățile de organizare a unor reuniuni, seminarii, simpozioane, conferințe, mese rotunde.
-Atragerea unor segmente de turisti de pe piata externă:
Într-o primă etapă se pot trimite seturi de informații utile la birourile de Informații Turistice din străinatate ale României.
În baza rolului si atributiilor stabilite de catre A.N.T ., aceste birouri vor pune la dispozitia firmelor T.0. si agențiilor de turism de pe piețele respective, informatiile necesare privind oferta stațiunii in vederea realizării unor eventuale colaborări directe cu Geoagiu SA.
Pentru publicitate externă, se va solicita Birourilor de Informații Turistice ale Romaniei o listă cu cele mai importante reviste de specialitate de pe fiecare piață. In acest scop pot fi contactate Birourile din străinatate pentru a se primi lista publicațiilor de specialitate care sunt considerate cele mai eficiente in momentul respectiv, pentru publicarea ofertei turistice românești. Compartimentul de marketing analizează oportunitatea participării in cadrul standurilor nationale ale Romaniei (prin A.N.T..sau Patronat) la manifestarile expozitionale, burse si târguri de turism, organizate in străinătate.
O altă posibilitate eficientă de promovare pe piața externă a produsului turistic "Geoagiu-Băi" este asocierea cu un partener strain in exploatarea unora dintre hotelurile stațiunii. În acest scop, se poate apela la oficii A.N .T .(Ministerul Turismului) recomandat ca un partener potential, dispus in realizarea unui astfel de aranjament. Se poate asigura astfel o ocupare eficentă a hoteluilor respective cu turisti aduși de partener intr-un număr ferm stabilit prin contractul de asociere.
-Fidelizarea clientelei este un proces complex si de durată. Stimularea interesului clientelei pentru revenirea in statiunea Geoagiu-Băi va fi rezultatul intregii activități a stațiunii, tradus in gradul de satisfacere a cererii. Pentru mentinerea interesului de a reveni in statiune, managementul structurilor de primire din stațiune, prin compartimentul de marketing, va elabora o strategie suplă care va cuprinde câteva activităti esențiale:
-Infiintarea intr-o primă etapă a une bănci de date exhaustivă care va cuprinde lista clientilor hotelurilor (firme si persoane) cu cateva date personale;
-Elaborarea si distribuirea unui scurt chestionar. In toate unitatile de primire In care vor fi incluse :întrebăriale a căror răspunsuri sa contureze gradul de satisfacere a asteptarilor clientilor (aprecieri privind primirea, calitatea serviciilor, oferte de agrement, dorința de a mai reveni sau nu etc );
-Prelucrarea datelor obtinuțe si elaborarea unor scurte rapoarte care sa fundamenteze corecțiile politicii de produs;
-Redactarea si expedierea unor scurte scrisori de mulțumire pentru faptul de a fi ales statiunea ca destinatie de găzduire;
-Informarea clientilor cu privire la noutătile apărute in oferta stațiunii (servicii noi care se ofera turistilor la sugestia acestora, ca de exemplu excursii pe anumite trasee, organizarea de mese festive pentru sărbătorirea zilelor de naștere ale unor clienți, mese folclorice, alegerea de "miss si mister" in cadrul unor sejururi, plimbări cu sania in timpul sezonului de iarnă si altele );
-Transmiterea in timp util organizatorilor unor manifestări de genul: reuniuni, congrese, seminarii, simpozioane, concursuri sportive, a ofertei pentru găzduirea acestora; in unele cazuri se fac discount-uri pentru rezervări ferme făcute din timp si pentru un anumit număr de participanți.
Anii 1998 si 1999 au inregistrat cateva succese pe planul promovării turismului românesc: de la organizarea în România a unor expozitii si targuri nationale si internationale pana la participarea țării noastre la bursele de turism din străinatate,S.C. Germisara S.A.—Geoagiu-Băi putând fi prezentă aici. Dintre aceste târguri de turism amintium:
Târgul international de turism "Romania Internațional Travel Show -RITS 1998", editia a IlI-a desfășurat in perioada 26-29 noiembrie 1998 la Palatul Parlamentului.
In comparatie cu anii precedenți au fost participanți mai multi și mai "exotici", a fost un numar record de vizitatori, o promovare mai bună, precum si oferte mai clare și mai interesante. De o atenție cu totul aparte s-a bucurat eclipsa totală de soare di 11 august 1999, adică evenimentul turistic numarul unu al anului 1999. Mare realizare pentru turismul românesc a fost producerea si lansarea pe piață a CD-ului "Romanian Travel Guide" de către firma Norbert Computer. În rest agentiile turcesti s-au "batut" cu cele grecești pentru atragerea clientilor români, tari precum Cuba sau India au avut standuri frumoase dar aproape nimic de oferit, iar Tahilanda si-a asigurat pentru incă un an simpatia agentiilor românesti.
Târgul Internațional de Turism de la Madrid, ca și la Târgul International de la Berlin in primavara anului 1999 au reprezentat două acțiuni promoționale cu rezultate multumitoare pentru industria turistică românească.
Romania a fost reprezentată de 1 -20 agenții de turism , operatori și societăți din industria hotelieră. Pentru promovarea eclipsei totale din 11 august 1999, cu ocazia târgului de la Madrid, Autoritatea Națională pentru Turism a difuzat, prin intermediul agentiei de publicitate "McCann Advertisin", spoturi pe posturile de televiziune "Discovery" si "Eurosport", Concomitent, in presa scrisă din SUA, Marea Britanie, Germania și Italia, țări de unde au fost asteptați cei mai multi turisti,
Târgul Național de Turism organizat in perioada 22-25 Aprilie 1999, care a fost o provocare pentru liderii in acest domeniu. Expozitia s-a desfasurat sub patronajul Autoritatii Nționale pentru Turism (Ministerul Turismului) și in organizarea ROMEXPO SA, Asociației Naționale a Agențiilor de Turism :ANAT), Federatiei Industriei Hoteliere din România (FIHR), Federației Patronale din Turism (FPT), Organizației Patronale din turismul Balnear (OPTBR) si Asociatiei Naționale de Turism rural, Ecologic și Cultural (ANTREC).
In anul 2007 ,statiunea Geoagiu-Bai a fost promovata in cadrul Targului International de turism Bucuresti.Targul s-a bucurat de o larga participare atat din partea expozantilor cat si a participantilor care au dorit sa isi asigure din timp,pentru petrecerea concediului,un sejur sau un circuit cat mai frumos si cat mai convenabil.A fost prezentata o larga varietate de turism international dar si intern astfel incat EXIM TOUR si ANTREC au pus la dispozitie o serie de oferte interesante de turism in care se afla si Geoagiu –Bai ca si statiune ce are foarte multe de oferit,mai ales acum dupa ce s-a modernizat si mai sunt in plan proiecte pentru ridicarea acestei statiuni la standarde foarte inalte.
Pentru realizarea politicii de dezvoltare și promovare a turismului prin valorificarea și protejarea potentialului turistic din România, a fost constituit prin Ordonanța Guvernului nr .8/1998:Fondul special pentru promovarea și dezvoltarea turismului. Din acest fond sunt finantate, total sau partial, programele și activitătile de dezvoltare și promovare a produselor turistice din România, respectiv programele și activitățile de marketing și de promovare turistica, reprezentare și informare turistică in tară și in străinătate, crearea și dezvoltarea de produse turistice, ale activității de dezvoltare și promovare a turismului, in conformitate cu politica natională in domeniul turismului. Acest fond este constituit din următoarele surse:
Din contribuția pentru turism, stabilită la 3%, platită de:
-Agenții economici detinatori de capacități de cazare, indiferent de forma de proprietate calculată asupra veniturilor incasate pentru serviciile turistice, inclusiv cele de alimentație publică, oferite in pachet pe baza de bilet.
-Agențiile de turism, indiferent de forma de proprietate calculată asupra veniturilor proprii, incasate sub formă de comision din activitatea turistică.
-Veniturile incasate de Oficiul de Autorizare si Control in Turism și de Oficiul de Promovare a Turismului, stabilite prin hotarâre a Guvernului.
-O parte din venitul net al Institutului Național de Formare și Management pentru Turism, stabilită de Ministerul Turismului, odată cu aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli.
Finantarea și realizarea programelor și actiunilor din Fondul special pentru promovarea și dezvoltarea turismului se fac pe baza Programului anual de marketing și promovare și a Programului anual de dezvoltare a produselor turistice. Programul anual de dezvoltare a produselor turistice se elaborează de catre ANT si se aproba de catre Guvem, impreună cu Programul anual de marketing și promovare.
Fondul special pentru promovarea și dezvoltarea turismului se repartizează astfel:
-70% pentru actiunile de marketing și promovare;
-30% pentru acțiunile de dezvoltare și creare de produse
Finanțarea din fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului se face cu prioritate pentru:
-acoperirea cheltuielilor curente și de capital ale Oficiului de Autorizare și Control in Turism si ale Oficiului de Promovare a Turismului;
-activități de promovare, reprez. turistică, in țara și in străinătate;
-activități de cercetare a pieței turistice interne si internaționale;
-acordarea de credite pe termen mediu, cu dobândă preferențială egala cu rata inf1ației, pentru proiecte de investiții in turism. Acordarea acestor credite se va face prin intermediul societătilor bancare, pe baza de convenție;
-programe și activități de creare și dezvoltare de produse reprezentare
acțiuni de conștientizare, educare și formare a turistilor și a populației cu privire la turism, la protejarea și conservarea mediului inconjurator;
-programe de dezvoltare a sistemelor de informare turistică interna și internațională;
-programe și acțiuni de instruire si formare profesională;
-alte cheltuieli și programe aprobate de Guvern.
CONCLUZII
Analizând evoluția stațiunii Geoagiu-Băi se pot distinge 5 mari perioade reprezentative în istoria sa. Dintre acestea două sunt perioadele de înflorire,construcție și modernizari aduse vechii Germisara.Una in perioada colonizării romane,iar cea de a doua in perioada anilor ’60-’70 cand au fost construite marile baze de cazare și tratament ale stațiunii.
După aceste etape de modernizare și construcție ale stațiunii a urmat perioada de vârf atinsă la nivelul anilor ’80, prin fluxuri turistice foarte mari în tratamentul balnear și de cură când stațiunea a fost bine cotată atât pe plan național cât și pe plan internațional.
Perioada imediat urmatoare,a anilor ’90 a fost una a declinului stațiunii, când datorită intereselor de la nivelul conducerii stațiunii,a perioadei de tranzitie a economiei românesti simțită prin lipsa fondurilor alocate turismului,scăderea drastică a nivelului de trai al populatiei oraselor din jur care furnizau turiști (Hunedoara, Deva, Orăștie,Cugir),stațiunea Geoagiu-Băi a ajuns într-o stare jalnică.
Locurile de cazare ale stațiunii s-au deteriorat an de an ajungând la un moment dat ca un procent de aproximativ 50% sa fie într-un grad avansat de degradare sau chiar dezafectate. Cel mai elocvent exemplu fiind cea mai mare bază de tratament a stațiunii: ”Germisara” care totaliza 1/4 din totalul locurilor de cazare ale stațiunii.Aceasta dispunea de 2 cabinete stomatologice si cea mai mare baza de tratament din stațiune, la nivelul anului 2002 fiind încă dezafectată.
Cea de-a cincea perioadă, este cea de după anul 2000 si până în prezent,când o mare parte a bazelor de cazare dezafectate au devenit proprietăți private începându-se astfel seria lucrărilor de renovare din stațiune care continua.
In prezent stațiunea Geoagiu-Bặi este asaltatặ de turisti ,mai ales in weekend cand gradul de ocupare ajunge uneori de 100%.Acest fapt se datoreazặ si faptul ca in ultima vreme aceasta stațiune a avut parte de foarte multe imbunatặțiri si modernizặri iar acum pentru sezonul estival 2008 s-au pregatit foare multe surprize cum ar fi amenajarea unei plaje cu nisip,cu un numar mare de sezlonguri,un nou ring de dans pe strand si foarte multe evenimente .O altặ atracție o reprezintặ baile nocturne in apặ termalặ cu servicii de alimentație publica,audiții si videoproiecții.
Prin analiza realizatặ s-a produs identificarea elementelor pozitive si a celor negative ale ofertei balneoturistice a statiunii Geoagiu-Băi comparativ cu tendințele actuale și de perspectivă ale ofertei naționale si internaționale, identificare ce a constituit un punct de plecare in elaborarea unor direcții de dezvoltare, diversificare și crestere a calității serviciilor turistice pe ansamblul ofertei balneare a stațiunii, prezentate în lucrarea de față.
BIBLIOGRAFIE
Berlescu, E.(1971), Stațiunile balneare de-a lungul timpului și astăzi. Edit. Medicală, București.
Ciangặ, N. (1979) , Rolul stațiunilor balneoclimaterice .din Carpati in dezvoltarea turismului, Univ. Babeș-Bolyai, Geol.-Geogr.1. Cluj Napoca.
Ciangặ, N.(2003) ,Geografia turisticặ,Edit. Presa Universitara clujeanặ,Cluj-Napoca.
Ciangặ, N. (2003) ,Geografia turismului,Edit. Presa Universitara clujenặ,Cluj-Napoca.
Ciangă, N. (2001), România. Geografia turismului, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Cocean P., Negoescu B., Vlăsceanu Gh., (2002), Geografia generală a turismului, Edit. Meteor Press, București.
Cocean P. (2004), Geografia turismului, Edit. “Focul Viu”, Cluj Napoca.
Munteanu, L.,Stoicescu, C.,Ludnic. G. (1978), Ghidul stațiunilor baleoclimaterice din Romậnia, Edit. Sport Turism,București.
Munteanu, L.,Stoicescu C.,Ludnic. G. (1980), Quide des stațions thermales et climatiques de Roumanie, Edit. Sport-Turism, București .
Pricajan. A. (1972), Ape minerale și termale din România, Edit.tehnică, București.
Țeposu V. (2004), Geografia României, Vol. III, Geografia Carpaților și Depresiunea Transilvaniei, Edit. Academica. București.
Velcea, I. (1979), Geografia regionalặ a Romậniei, Tipografia Facultặtii de Geologie si Geografie,Bucuresti.
Velcea. V.,Savu. A. (1982),Geografia Carpaților si a Subcarpțtilor Romậniei, Edit. Didacticặ si pedagogicặ, Bucuresti.
php?localit_id=591Ropedia.ro.redescoperiti Romania(accesat in 20 mai 2008)
http://geoagiu.romturism.info/index.php?option=com_content&task=view&id=13&Itemid=27Geoagiu-Bai,Jud Hundedoara-Repere istorice(accesat in 20 mai)
http://www.geoagiu-bai.ro/Despre(accesat in 23mai 2008) http://www.geoagiu-bai.ro/hotel.htmlCazare(accesat in 26mai 200)
http://plai-strabun.com/page14/page14.html Plai strabun,magazin pentru oamenii din lumea intreaga(accesat in 26mai 2008)
http://geoagiu.romturism.info/index.php?option=com_content&task=view&id=14&Itemid=28 Vestigii istorice(accesat in 26mai 2008)
http://www.ropedia.ro/statiuni(accesat mai 2008).
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Propuneri DE Dezvoltare A Turismului In Arealul Geoagiu Bai (ID: 168082)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.