Proprietatea Intelectuala – Element DE Coeziune Economica Intre Imm Si Companii
Proprietatea intelectuală – ELEMENT DE COEZIUNE ECONOMICĂ ÎNTRE IMM ȘI COMPANII
CUPRINS
ABSTRACT
ANNOTATION
LISTA ABREVIERILOR
LISTA FIGURILOR
LISTA TABELELOR
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ CU PRIVIRE LA PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
1.1. Proprietatea intelectuală: repere teoretice
1.2. Conținutul economic al proprietății intelectuale
CAPITOLUL 2 MANAGEMENTUL PROPRIETĂȚII INTELECTUALE
2.1. Analiza sistemului național de proprietate intelectuală în Republica Moldova
2.2. Activitatea de înregistrare a obiectelor de proprietate intelectuală în Republica Moldova
2.3. Beneficiile obținute din utilizarea obiectelor de Proprietate Intelectuală
CAPITOLUL 3. REFLECTAREA PROPRIETĂȚII INTELECTUALE ÎN ACTIVITATEA IMM-URILOR ȘI COMPANIILOR
3.1. Încurajarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii în utilizarea sistemului de Proprietate Intelectuală
3.2. Aplicarea Proprietății Intelectuale în dezvoltarea managementului companiei
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII
GRAFICUL CALENDARISTIC DE EXECUTARE A TEZEI DE LICENȚĂ
FIȘA DE EVALUARE A TEZEI DE LICENȚĂ
ABSTRACT
Scopul tezei de licență. Într-o mică definiție, proprietatea reflectă asigurarea dreptului de a poseda, dreptul de a beneficia și de a utiliza legal un bun, iar din alt punct de vedere, cuvîntului "intelectual" se poate de definit că cuprinde capacitatea societății de a reflecta, de a chibzui, de a pricepe și de a opera cu diferite noțiuni. Se poate generaliza că proprietatea intelectuală este oricare produs nou, fiind unic și neevident în văzul inteligenței umane, care are o deosebită valoare pe piață, aceeasta fiind legalizată cu ajutorul proprietății intelectuale, și anume tema dată autorul a desfășurat-o în teza de licență. Obiectivele tezei de licență sunt determinate de capacitatea cunoștințelor studentului, cantitatea de informații acumulate în perioada studierii la universitate, la fel eficiența și utilitatea studierii în domeniul dat, de a face diferite comparări în concepte științifice, și de asemenea aplicarea lor în practică, formularea propriilor concluzii și recomandări. Rezultatele cercetării. În urma evaluării tezei de licență, autorul a cunoscut și a valorificat importanța temei în economia actuală și în coeziunea abordată între managementul companiilor și a Întreprinderilor Mici și Mijlocii, la fel a concentrat atenție sistemului de proprietate intelectuală în Republica Moldova cât și în străinătate și a demonstrat eficiența temei abordate. Concluzii și recomandări: În teza de licență “Proprietatea Intelectuală – element de coeziune economică între IMM și companii”, autorul a accentuat și a luat în vedere generală profiturile și plusurile pe care această formă de cunoaștere le poate aduce întreprinderilor economice. La momentul de față, statul este la o etapă cînd într-o economie lucrurile materiale încep să dispară în figura subiectului de capital intelectual. PI ar trebui să reunească diversele drepturi exclusive vremelnice, pe o perioadă acordată de stat cu scopul valorificării creațiilor și invențiilor intelectuale.
Nume, prenume autor: Dovbenco Roman
Titlul tezei de licență: Proprietate intelectuală – element de coeziune economică între IMM și companii.
Localitate: Chișinău, 2015
Structura tezei de licență: Teza de licență cuprinde introducere, trei capitole, concluzii și recomandări, bibliografie din 27 surse, 11 anexe, 54 pagini de text de bază, 6 figuri și 4 tabele.
ANNOTATION
In a small definition, the property reflects ensuring the right to possess the right to benefit from a good legal use, and from another point of view, the "intellectual" can be defined that includes the company's ability to reflect, to understand and to operate with different concepts. One can generalize that intellectual property is any new product is unique and unobvious in the sight of human intelligence, which has a special value in the world, the latter being authenticated using intellectual property, namely the topic once held by her undergraduate thesis. The thesis objectives are determined by a student's knowledge, the amount of information accumulated during studying at university studying as efficiency and effectiveness in the field, to make comparisons in different scientific concepts, and also their practical application, their formulation conclusions and recommendations. Results undergraduate thesis: The evaluation of a thesis, the author knew and realized the importance of the theme in the current economy and addressed cohesion between management companies and Small and Medium Enterprises, as attention focused intellectual property system in Republic of Moldova as and abroad and has demonstrated effectiveness approached theme. Conclusions and recommendations: In the thesis "Intellectual Property – economic cohesion element between SMEs and companies," the author emphasized and taken into account the overall benefits and strengths that this form of knowledge can bring economic enterprises. At present, the state is at a stage in an economy when material things start disappearing in Figure subject of intellectual capital. PI should bring together various temporary exclusive rights for a period granted by the State to valorise intellectual creations and inventions.
Name, surname author: Roman Dovbenco
Title to license „Intellectual property – economic cohesion element between SMEs and companies”.
Location: Chișinău, 2015
Thesis structure: Thesis includes introduction, three chapters, conclusions and recommendations, bibliography of 27 sources, 11 annexes, 54 pages of main text, 6 figures and 4 tables.
LISTA ABREVIERILOR
ACTA – Acordul Comercial împotriva contrafacerii
ADA – Agenția de Stat pentru Drepturile de Autor
AGEPI – Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova
art. – Articol
BOPI – Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuală
CIB – Clasificări Internaționale de Brevete
cca – circa
CIPS – Comitetul Interministerial pentru Planificare Strategică
CSI – Comunitatea Statelor Independente
DPI- Drepturi de proprietate intelectuală
Fig. – Figura
FNGCIMM – Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii
HG- Hotărâre de Guvern
ÎMM – Întreprinderi Mici și Mijlocii
M.O – Monitor Oficial
OEB – Oficiul European de Brevete
OMPI – Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale
OSIM – Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci
PI – Proprietate Intelectuală
RM – Republica Moldova
Tab. – Tabel
UE – Uniune Europeană
CIGR – Center for Industrial and Governmental Relations
UPOV – The International Union for the Protection of New Varieties of Plants
LISTA FIGURILOR
Fig. 1.1. Cereri de brevet de invenție și brevete acordate depuse la OSIM……………………………..13
Fig. 1.2. Modelul relațiilor de proprietate…………………………………………………………………………..18
Fig. 1.3. Formele veniturilor fundamentale în urma proprietății……………………………………………20
Fig. 1.4. Structura unităților comerciale cu diferite forme de proprietate……………………………….21
Fig. 2.1. Sistemul național de Proprietate Intelectuală al Republicii Moldova………………………..37
Fig. 3.1. Dinamica activității a IMM-urilor investigate………………………………………………………..47
LISTA TABELELOR
Tabelul 1.1. Domeniile proprietății intelectuale………………………………………………………………….11
Tabelul 2.1. Tratate, convenții internaționale în domeniul proprietății intelectuale………………….40
Tabelul 2.2. Comparația dreptului proprietății industriale și dreptului de autor………………………41
Tabelul 3.1. Numărul Întreprinderilor Mici și Mijlocii în totalul întreprinderilor în RM………….48
INTRODUCERE
Actualitatea și importanța temei: În teza de licență “Proprietatea Intelectuală – element de coeziune economică între IMM și companii”, autorul a accentuat și a luat în vedere generală profiturile și plusurile pe care această formă de cunoaștere le poate aduce întreprinderilor economice. La momentul de față, statul este la o etapă cînd într-o economie lucrurile materiale încep să dispară în figura subiectului de capital intelectual. În primul capitol al lucrării autorul a caracterizat prin repere teoretice cuprinsul înțeles de capital intelectual, cum și structurile acestuia, conform modelelor inventate și dezvăluite de marii cercetătorii din sectorul proprietății intelectuale. În al doilea capitol autorul a conceput analiza sistemului național de PI în Republica Moldova și care sînt beneficiile obținute din utilizarea obiectelor din domeniu de executare a capitalului intelectual și anume despre Agenția Națională de Stat pentru Proprietatea Intelectuală AGEPI, precum și modurile de raportare și viziunea asupra acestuia. În al treilea capitol autorul a dezvăluit subiectul importanței sistemului analizat de PI și a explicat modul în care capitalul intelectual este legat de încurajarea și sprijinirea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) la nivel național și internațional.
Scopul tezei de licență:
de a studia la general și mai aprofundat tema abordată de autor și de analizat sistemul național de Proprietate Intelectuală și de gestiune al companiilor și a IMM-urilor;
de relevat necesitatea acestui tip de cunoaștere în economia modernă;
dezvoltarea îmbunătățirii de cunoaștere și cercetare științifică;
de găsit metode pentru a evalua și a înainta proprietatea intelectuală;
de descoperit valoarea proprietății intelectuale în situațiile financiare ale întreprinderilor;
de stabilit avansarea creativității și împuterniciilor independente de studiere a autorului;
de descoperit cât de important este PI într-un mediu de afaceri competitiv și cum se pot folosi companiile de acest beneficiu pentru a ajunge primii pe piață;
de efectuat în mod independent o analiză aprofundată a unei situații problematice de propus direcții optime de soluționare a acesteia;
prin conceperea acestei lucrări, de reușit surprinderea concluziilor și recomandărilor.
Obiectivele tezei de licență:
de elaborat un program de diagnoză care presupune vizitarea întreprinderilor și a evalua o discuție cu managerii întreprinderilor și de a-i informa despre beneficiile ce le pot solicita.
de revăzut diverse conferințe, adunări cu cei ce doresc să aibă o afacere, a diferitor digestii și de reflectat reglementarea acesteia;
de dezvoltat capacitățile organizatorice și manageriale și de a elabora, coordona și monitoriza implementarea documentelor de strategie în domeniul sprijinirii IMM-urilor, prin activități de instruire, vizite și de schimb de experiență cu specialiștii în domeniul dat din străinătate, studiierea de evaluare și creare de instrumente specifice;
de întreprins acțiuni concrete de conștientizare și de stimulare a Drepturilor Proprietății Intelectuale în rândul IMM-urilor inovative, universităților și institutelor de cercetare, prin organizarea diferitor acțiuni și combateri cu caracter educativ;
Metodologia cercetării: Autorul a abordat în lucrarea sa cercetarea de tip calitativ, condițiile de bază fiind aprecierea și prețuirea principiilor de cercetare calitativă, tema este accesibilă prin metodele sale calitative și valoroase, fiind diverse observații, focus grup sau alte metode calitative, la fel caracterizarea evidentă a temei tezei, caracterizarea strictă a metodei de aplicare sistematică, și conține datele necesare studiului actual și la fel conține concluzii și recomandări corespunzătoare cu datele adunate.
CAPITOLUL 1. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ CU PRIVIRE LA PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
1.1. Proprietatea intelectuală: repere teoretice
Proprietatea intelectuală este un ansamblu de drepturi exclusive conferite asupra creațiilor intelectuale [15, p. 29]. Aceasta se divide în două ramurrins acțiuni concrete de conștientizare și de stimulare a Drepturilor Proprietății Intelectuale în rândul IMM-urilor inovative, universităților și institutelor de cercetare, prin organizarea diferitor acțiuni și combateri cu caracter educativ;
Metodologia cercetării: Autorul a abordat în lucrarea sa cercetarea de tip calitativ, condițiile de bază fiind aprecierea și prețuirea principiilor de cercetare calitativă, tema este accesibilă prin metodele sale calitative și valoroase, fiind diverse observații, focus grup sau alte metode calitative, la fel caracterizarea evidentă a temei tezei, caracterizarea strictă a metodei de aplicare sistematică, și conține datele necesare studiului actual și la fel conține concluzii și recomandări corespunzătoare cu datele adunate.
CAPITOLUL 1. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ CU PRIVIRE LA PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
1.1. Proprietatea intelectuală: repere teoretice
Proprietatea intelectuală este un ansamblu de drepturi exclusive conferite asupra creațiilor intelectuale [15, p. 29]. Aceasta se divide în două ramuri: proprietatea industrială, ce cuprinde brevetele (invențiile), mărcile, indicațiile geografice, desenele și modelele industriale, pe de o parte, și drepturile de autor, care accentuează operele artistice și literare. Prin diferitele sale decizii cu referință la drepturile de proprietate intelectuală, în deosebi invențiile bio-tehnologice, protecția juridică a bazelor de date, și a drepturilor de autor. Parlamentul susține asortarea progresivă a drepturilor de proprietate intelectuală. La fel, Parlamentul opune ca componentele corpului uman să execute subiectul brevetului. Parlamentul European s-a opus, la fel, brevetărilor noi, și sunt aplicate la computer, pentru a nu înfrîna răspîndirea inovațiilor în sferă și permite acordul liber al IMM-urilor, la programele informaționale evoluate de producătorii străini. Următoarea legislatură se concepe că vor înainta o gamă de provocări noi, și anume diferite ipostaze vizînd inovațiile e-tehnologice, care până la moment n-au fost stabilite. Una dintre marile provocări pe viitor poate figura asigurările confidențialităților, securității în bază cu folosirea siguranței, programelor informatice și stabilirea programelor informatice cu origine deschisă și neutile care sînt mai eficiente decît brevetele. Actual, în cadrul Parlamentului a fost ales un raport din propria inițiativă foarte discutabil cu privire la redevențele pentru copia privată (rezoluția din 27.02.2014). Parlamentul la fel este, foarte necesitat în proiectul de tratat al-OMPI cu privire la excepțiile la drepturile de autor pentru persoanele cu deficiențe de vedere. Proprietatea intelectuală include produse, acțiuni sau procese pe care le-ați creat și care vă oferă un avantaj competitiv. Proprietatea intelectuală are două subdomenii:
– proprietatea literară – artistică și științifică care le reprezintă cărțile, operele, interpretările și ilustrațiile.
– proprietatea industrială care sunt brevetele de invenție, metode și modele de utilitate, desenele, mărcile, topografia produselor semiconductoare și modele industriale) [19, p. 2].
Drepturile ce sustrag din proprietatea intelectuală protejează dreptul ce este redat prin posibilul economic al proprietății intelectuale. La fel, dreptul de autor asigură cuprinsul economic al proprietății și adaugă ca tratare de fundație, că opera unui autor reprezintă o expresie on-line a personalității personale, și este indispensabilă o asigurare care devarsează elementarul posibil economic al operei.
Drepturile de proprietate intelectuală se conceptă la :
– brevete de invenție;
– modele de utilitate;
– desene industriale;
– drepturi de autor;
– mărci comerciale și de serviciu.
– noi specii de plante;
– secrete comerciale.
Tabelul 1.1. Domeniile proprietății intelectuale [elaborat de autor]
Proprietatea industrială: brevete (invenții), desene industriale, mărci înregistrate, indicații de origine geografică și noi varietăți de plante. Opere artistice protejate de drepturile de autor: muzică, creații publicitare și de multimedia, lucrări literare și artistice originale, software, programe de televiziune și radio, baze de date, proiecte arhitecturale. Strategii comerciale: acorduri de confidențialitate, secrete comerciale, know-how, producție rapidă. Ne putem proteja proprietatea intelectuală cu sprijinul drepturilor de proprietate intelectuală determinate de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI). Forma de protecție depinde de modelul de proprietate intelectuală: Brevetele (invențiile) – oprește părțile terțe să producă, să foloseasca sau să vândă invenția (brevetele) dvs pe un oarecare interval de timp, în calitate de un tip de invenție. Invenția este un procedeu nou a unor subiecte caracteristice în sfera tehnologică, și se vizeaza la un bun sau la o soluție. Ele sint protejate cu legi, de administrația națională, pe o anumită perioadă, aproximativ 15 – 25 ani cu oferirea a unui titlu numit brevet. Administrația națională de regulă este numită Oficiul de brevete, iar în țările Europene este numit Oficiul de stat pentru invenții și mărci (OSIM) [24]. Brevetul de invenție asigură invenția, fiind consecința a unor activități creative. Conținutul condițiilor invențiilor specificate după legea 64/1991 care sînt:
– să fie de tip nou,
– să provină dintr-o activitate creativă,
– să fie sensibilă la aplicare în industrie.
Tot prin brevetul de creație e protejată invenția, fiind consecința a unei activități creative, care e nouă prin raportarea stadiului tehnicilor mondiale și e aplicată industrial. Invențiile în deosebi sînt imposibile-revetării unei invenții adverse ordinii interne publice și bunurilor moravuri și nu
sunt brevetabile conform art. 13 din lege 64/1991:
– părerile,
– inventările,
– conceptiile științifice,
– sistemului matematic,
– programele la computer,
– problemele cu însusire economică sau de structurare.
Mărcile înregistrate – apără numele produsului, oprind alte companii să vândă un produs cu același nume. La fel mărcile de fabrică sau de comerț sunt diverse semne, puse pe piață, utilizate pentru produse sau în relațiile cu aceste produse [6, p. 96]. O marcă de serviciu este un semn utilizat pentru efectuarea unui serviciu (de exemplu: companii aeriene și de turism, hoteluri). Semnul constitutiv al mărcii poate fi unul sau mai multe cuvinte, litere, cifre, imagini sau desene distinctive. Marca dă consumatorului încredere în produsele procurate sau în serviciile folosite, permite fabricantului să identifice produsele fabricate de el, iar autorităților care se ocupă cu controlul calității produselor și serviciilor să cunoască originea lor (fabricantul, distribuitorul). Marca permite ca fiecare persoană interesată să distingă produsele sau serviciile unei anumite organizații de produsele și serviciile, de același fel, ale altei firme.
Fig. 1.1. Cereri de brevet de invenție și brevete acordate depuse la OSIM în perioada 1906-2012 [20]
În multe state, mărcile sunt protejate pe baza unei înregistrări la administrația națională de protecție industrială. În alte state, mărcile sunt protejate dacă sunt utilizate, fără a avea o înregistrare formală, dar această protecție este mai limitată față de aceea a mărcilor înregistrate. Înregistrarea inițială este acordată pentru o durată de 7 – 10 ani, după care se poate reînnoi periodic, astfel validitatea mărcii poate fi nelimitată. Protecția unei mărci constă în aceea că utilizarea sa nu este permisă fără autorizarea titularului [6, p. 102]. Încălcarea unei mărci prin acte de contrafacere este supusă sancțiunilor legilor de protecție industrială aflate în vigoare, ca de exemplu este legea privind dreptul de autor și drepturilor conexe [Anexa 1]. În virtutea Aranjamentului de la Madrid cu privire la înregistrarea internațională a mărcilor, se poate obține înregistrarea mărcii în statele membre prin depunerea unei cereri la Biroul Internațional al OMPI, validarea acestei înregistrări fiind făcută în fiecare din țările membre în funcție de legislația națională.
Drepturile de autor permite controlarea producției, privind Legea 139 din 02.07.2011, în Monitorul Oficial Nr. 191-193, art Nr : 630, privind drepturile de autor și drepturile conexe [11], distribuirea, difuzarea sau prezentarea în public a operei dvs. Drepturile de autor se oferă automat, fără să fie utilă înregistrarea oficială. Se poate folosi îndată simbolul drepturilor de autor, adică copy-right. Drepturile de proprietate intelectuală sunt protejate de legi naționale. Protejarea lor în oricare stat din Europa poate fi grea și scumpă. Se poate face economie de timp și bani, protejând proprietatea intelectuală la nivelul Uniunii Europei. În așa fel, este sigur că inovațiile și creațiile avute sunt asigurate în UE și că se poate obține cîștiguri din urma acesteia. Prețurile legate de înregistrarea unei mărci variază la 1050 euro. Dacă se depune cerere on-line, atunci va costa numai 905 euro. Pentru a primi un brevet național se poate de adresat la oficiul care este competent din țara UE, dar pentru obținerea unui brevet european va trebui de depus o cerere la OEB (Oficiul European de Brevete). Însa, brevetul european necesită să fie validat de oficiul național de brevete din fiecare stat din care avem nevoie de protecție. În cîteva țări, legislația națională precizează traducerea obligatorie oficială a brevetului sau achitarea taxei cuvenite până la o perioada de timp anumită. Contrafacerea sau imitarea frauduloasă a unui produs renumit, și pirateria, adică copierea neautorizată a unor produse asigurate de drepturile de proprietate intelectuală, după sondajul on-line a aratat proporții îngrijorate (Anexa 2). Acestea au implicații mari asupra inovației, dezvoltării, cucerii persoanelor ce au nevoie de forță de muncă, protejării și stării sănătății consumatorilor. În funcție de legile naționale și de țara de proveniență a bunurilor ilegale contrafăcute, autoritățile la care trebuie să apelam sunt autoritățile vamale, organele de supraveghere a pieței – inspectoratele comerciale, poliția sau oficiile de brevete și mărci. Administrațiia vamala este pe prima linie a luptei pentru protecția drepturilor de proprietate intelectuală la granițele Uniunii Europene. Putem apela la oprirea produselor bănuite de încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală complectând o cerere de intervenție spre autoritățile vamale naționale și internaționale. Totuși cererile de intervenție se depun la nivel național, cu ordinile și hotărârile interne și ele pot solicita de același statut juridic în toate țările din Uniunea Europeana.
După disciplina invențiile se enumera in asa mod:,
schemele și sistemele de organizare,
procesele manuale,
executările cu insusire estetica.
După disciplina invențiile se enumera in asa mod:
produse (bunuri materiale),
substanțe chimice sau biologice,
amestecuri (fizice sau fizico-chimice),
procedee sau metode (succesiuni logice de operații – etapizate),
aplicații de mijloace noi (aplicarea unei metode cunoscute într-o ramură în care nu a mai fost utilizată), combinații de mijloace cunoscute și procese de urbanismprocese de urbanism.
O invenție de produs, procedeu sau metodă, e brevetabilă, doar dacă este de tip nou, rezultă într-o activitate creativă și este susceptibilă de aplicare industrială. Condiția noutății este îndeplinită în cazul în care soluția propusă nu este cunoscută în stadiul tehnicii. Noutatea pe plan național oferă invenției cel mult statutul de inovație. Stadiul tehnicii se apreciază la nivel global. Stadiul tehnicii reprezintă suma cunoștințelor făcute publice anterior, de orice persoană, în orice loc, iar tehnica mondială reprezintă totalitatea regulilor, metodelor, procedeelor cunoscute și utilizate, pentru a obține un anumit rezultat. Pot fi opuse noutății unei invenții efectele anteriorității – materialele documentare ca: broșurile, revistele, prospectele, referatele, comunicări etc. Divulgarea constitutivă de anterioritate trebuie să poată fi identificată exact în timp și trebuie ca pe baza acesteia să poată fi reprodusă invenția în totalitatea sa. Momentul examinării condiției noutății se face la momentul înregistrării cererii și nu la momentul constituirii depozitului reglementar. Condiția caracterului industrial sau al aplicabilității industrial are în vedere obiectul, aplicația și rezultatul invenției. Invenția este recunoscută când rezultatul ei se situează în sfera industriei, a utilului și nu a esteticului [13, p. 39]. Condiția este îndeplinită și atunci când posibilitatea aplicării se situează în viitor și nu implică, în mod necesar, producerea de rezultate economice. Descrierea invenției trebuie să fie expusă în termeni suficient de clari, complet și corect din punct de vedere tehnic și științific, astfel încât o persoană din domeniu să o poată reproduce fără să desfășoare o activitate inventivă. Descrierea invenției în domeniul tehnic, trebuie să conțină:
Titlul invenției care e obligatoriu;
Domeniul tehnic;
Prezentarea stadiului anterior al tehnicii cunoscut de către solicitant și documentele care stau la baza acestuia;
Expunerea invenției;
Prezentarea pe scurt al desenelor (dacă există);
Prezentarea detaliată a obiectului invenției (scopul, executarea, utilizarea, funcționarea etc.);
Modul unde e posibil utilizarea industriala. Prin brevetul de invenție este conferit titularului dreptul exclusiv de exploatare a invenției, acesta fiind un drept cu conținut patrimonial. Aceste drepturi aparțin titularului de brevet. Brevetul nu face decât să consolideze drepturile patrimoniale și morale obținute de către inventator în momentul descoperirii invenției. Drepturile care se nasc din conceperea invenției sunt drepturi cu conținut complex, iar acestea pot să aparțină:
inventatorului,
titularului de brevet,
unității care este titulară de brevet de invenție. Brevetul de invenție poate fi exploatat de către
titularul brevetului prin propria întreprindere sau prin crearea propriei afaceri în legătură cu fabricarea și punerea pe piață a produsului brevetat [13, p. 122]. Terți prin transmiterea drepturilor rezultate din brevetul de invenție: fie prin cesionarea brevetului, fie prin acordarea de licențe. Licențele reprezintă cel mai important mod de realizare a transferului de tehnologie. Licențierea permite fabricarea și punerea pe piață a produsului rezultat dintr-o invenție de către o întreprindere, alta decât titularul brevetului, contra unor redevențe care sunt taxele de licențiere, stipulate în cadrul contractului de licență. Valorificarea rezultatelor obținute din cercetare prin transformare în produse tangibile puse pe piață – dobândire venituri pentru finanțarea altor cercetări, creare de întreprinderi spin-of. Licențele pot fi exclusive dacă licențiatorul este obligat să nu transmită drepturile cu privire la exploatarea invenției și altor persoane și dacă licențiatorul își conservă dreptul de exploatare a invenției dacă nu se prevede altfel. Neexclusive atunci când licențiatorul își rezervă posibilitatea sa acorde dreptul la exploatarea invenției și altor persoane cu atribuirea invenției și atunci cand licențiatul acordă sublicențe numai cu acordul licențiatorului. Dacă brevetul a făcut obiectul unui contract de licență, refuzarea este posibilă numai cu acordul beneficiarului licenței. Brevetul conferă un drept de protecție inventatorului sau patronului său (dacă inventatorul este un salariat care a realizat invenția în cadrul funcției sale) sau unui terț dacă, inventatorul sau patronul a cedat dreptul. Protecția invenției este valabilă pe teritoriul țării în care oficiul de brevete a eliberat brevetul dar nu se extinde în străinătate. Protecția constă în esență în aceea că exploatarea invenției fără autorizarea sau licențierea de către titularul brevetului constituie un act ilegal sancționat de lege. În principiu se pot obține brevete în peste 160 de țări. Potrivit unor convenții regionale se poate obține protecția unei invenții printr-un brevet regional, care are efecte în mai multe state, ca de exemplu, brevetul European [1, p. 181].
Modele de utilitate reprezintă anumite invenții, invenții mici care pot fi înregistrate în unele state ca atare. Modelul de utilitate este o invenție la care nu se oferă un brevet, din motivul că acesta nu folosește condițiile puse de [10], care privește brevetele de invenție, fie persoana care solicită și preferă, din cauza perioadei de timp prea lungă necesară oferirii unui brevet sau taxei pe care asa un document le presupune, să refuze la subiectul de a primi un brevet și cere un Model de Utilitate. Categorii de invenții, precum substanțele de uz chimic, produselor farmaceutice, cosmetice și metodele de primire a produselor, nu se pot asigura prin Model de Utilitate. O invenție poate fi protejata prin Model de Utilitate dacă îndeplinește în general, urmatoarele condiții:
să aiba o caracteristică tehnică;
să prezinte o noutate absolută pe plan universal;
să fie aplicabil industrial.
Dacă brevetul de Invenție se conduce după activitățile inventive, în cazul Modelului de Utilitate acesta este înlocuit cu subiectul trecerii unei simple îndrumări speciale și profesionale. Desenele și modelele industriale prezintă imaginea ornamentală sau estetică unor subiecte folosite mai mult în industrie. Ipostaza ornamentală consistă cu forma și cu parțiunea sau cu părțile subiectului. Aspectul, ornamental sau estetic, este senzitiv aspectului. Desenele și modelele sunt asigurate pe o perioadă prin legislații, și dacă sînt originale și de tip nou , atunci după legile unor state Europene, și care sînt consemnate prin cererea în administrația publica. Potrivit Intelegerii de la Haga la nivelul depozitului internațional al desenului și al modelului industrial, se realizează o asigurare în statele vecine, fără a alege modificările înregistrării în fiecare din acestea. Procesul de depunere a cererii are loc la Biroul Internațional al Organisation Mondiale de la Propriété Intellectuelle (OMPI) [27] cu sediul la Geneva. La fel desenul industrial prezintă configurația unui produs sau a unei părți din acest produs ales, care e redat în două subdimensiuni, ca rezultat din îmbinarea între principalele caracteristici, în dpecial liniile, contururile, culorile, dimensiunea formei, textura materiei și diverse necesare ale produsului sau ornamentele propriu zise ale acestuia. Un este oricare obiect care se obține industrial sau artizanal, inclusiv lucruri pricepute la asamblarea produsului în unul complex, la fel producerea ambalajelor, formelor de prezentare și aranjamentele, diverse notițe grafice și caractere tipografice, care sunt excluse programele la computer.
1.2. Conținutul economic al proprietății intelectuale
Conținutul economic al proprietății reflectă:
sursele și mecanismul creșterii avuției;
principiile de distribuire a bunurilor materiale și veniturilor;
cauzele diferențierii în procesul de distribuție a averii în rândul populației.
Latura juridică și economică a proprietății se deosebește printr-o autonomie relativă. Totodată, este confirmat istoric că transformările juridice, formale, ale proprietății, de regulă, sunt precedate de dezvoltarea social-economică reală a societății și de schimbarea relațiilor de producție. În primul rând, este vorba despre schimbarea relațiilor de proprietate asupra mijloacelor de producție. Proprietatea este un proces complicat la felul său, are două simnificații [12, p. 10]. La fel are un cuprins economico-intern și un aspect juridico-exterior. Nivelul economic și juridic al proprietății, ca component, trebuie să fie adaptat și să se completeze unul de altul. În sensul economic, proprietatea reprezintă corelațiile reale dintre persoane, cu legătură și însușire sau înstrăinarea veniturilor, și a bunurilor economice. Relațiile definesc contactele dintre cei care participă, problemele proprietății, la tranzacțiile, care țin de însușirea și înstrăinarea unor anumite obiecte.
Fig.1.2. Modelul relațiilor de proprietate [elaborat de autor]
Subiectul proprietății îl formează agenții economici:
indivizii (ca persoane fizice) și gospodăriile casnice;
socio-grupurile (ca persoane juridice – asociații, societăți pe acțiuni);
administrațiile publice de stat.
Obiectul proprietății este un bun în jurul căruia se constituie relații de proprietate:
imobilul (pământul, clădirile, instalațiile, rețelele de transport);
bunurile materiale (utilajul, mijloacele de transport, materia primă și materialele, obiectele de consum);
active financiare (hârtiile de valoare, banii);
forța de muncă, talentul;
rezultatele activității intelectuale [12, p. 21] valorile nemateriale (operele de artă, invențiile, manuscrisele, scenariile, resursele informaționale). Indiferent de diversificarea obiectelor de proprietate, pot fi împărțite în două direcții: diferite resurse, care trebuiesc la răspîndirea de producție; bun de consum, folosit la consumul propriu de societate. Din alt punct de vedere al evoluării societății, o mare importanță le are relațiile de proprietate asupra unor condiții bune ale procesului de producere, și anume asupra mijloacelor de producție. Mai tirziu, civilizația umană, autoritățile economice s-au ținut pe acapărarea obiectelor proprietății, mijloacelor de producție care le domină (capitalul tehnic, pământul,). În societatea modernă, în momentul creșterii rolului cunoștințelor științifice și informaționale, apar unele idei pentru prioritatea proprietății intelectuale. În lipsa contestării importanței acesteia, se observă că acțiunea economică a proprietății intelectuale are un caracter nedefinitiv sau tranzitoriu, și se materializează cu folosirea activitații economice practice în know/how, tehnologiile și tehnicile sunt mult mai avansate. Din acest motiv, și în epoca modern, un rol apreciabil le au acțiunile care monopolizează materializarea și comercializarea ultimelor realizări științifice. Proprietatea are drepturi și în urmarea economică. Proprietarul bunului, averilor imobile și mobile, a talentului și a intelectului are potențialul de a avea profituri și venituri. În situațiile pieței originale, nivelul de vânzare a posibilității și mărimea veniturilor, este determinată de felul cererii și ofertei de pe piață, original respectivă. Proprietatea supra forțelor se retribuie cu salarii, dar proprietatea intelectuală cu bonusuri, onorficii și remunerări bănești. Proprietarul ce a împrumutat capitalul, are eventualitatea să primească dobânda șiprofitul stăpânului imobilului ce se numește rendiță sau rentă.
Corelațiile proprietații au definiție istorică, precum pentru oarecare societate e specifică poziția sa, ce legalizează corelațiile ereditare între oameni. Aspectul fizico-juridică al relațiilor de proprietate se efectuează și se specializează asupra comunității, în acțiunea de creșterea evoluată a istoriei. Sunt trei forme de proprietate: proprietate privată, publică și mixtă. Proprietatea intelectuală privată, se asamblează cu ajutorul patentelor și licențelor care este asigurată prin agențiile de delegații cu ridicări de protejare și asistență a dreptului de autor. Forma de proprietate privată ține de creșterea abilităților personale și a abilităților antreprenoriale, care e baza economiei libere și al dezvoltării stării, garantează ridicarea bunurilor în raport cu solicitările social-economice personale. Tot odată, admite un oarecare nivel de pericol și o presiune ridicată supra proprietarului. Este și un anumit grad de pericol pentru comunitate, în comun, nu e imposibilă omiterea ocupării cu rentabilitatea scazută sau acolo unde nu este profit.
Fig. 1.3. Formele veniturilor fundamentale în urma proprietății [elaborat de autor]
Forma de proprietate publică e justificată atunci cand obiectele țin de substructură, ce admit situații sociale normalizate și obligă la investițiile în partea social, în oferirea serviciilor socio-economice; în executarea analizelor științifice de bază. La fel, răspândirea ei reduce atenția, merge spre micșorarea producerii, care duce la provoacarea indiferenței sociale și în așa mod ajunge adevărată probalitatea unor oameni să trăiască pe baza altor oameni. La general, mai mult se utilizează cele 2 tipuri de proprietate care sînt publică și cea privată. În fiecare economie actuală, e abordată și cea publică și proprietatea privată, procentul de întrebuințare este diferit. Persoanele primesc dreptul de proprietate intelectuală (Anexa 11) printr-o asigurare ce e protejată de Ministerul Afacerilor Interne cu o unitate de formă organizatorică a activităților private personale. În așa mod, se zice că: "Țara e asigurată să realizeze dreptul de proprietate într-o formă aleasă de subsemnat și în așa fel nu vin în contrazicere cu atenția comunității" [23]. Pentru economia de trecere a statelor CSI, sînt benefice reformări fondamentale cu relațiile de proprietate. Se referă dezetatizarea obiectelor de stat și de creare a unui sector privat, ca bază al sistemului pe piață. În RM, la situația din 01.01.2014, numărul total de subiecte economice 83,2% constituie întreprinderile sectorului privat, 4,5% – întreprinderile sectorului public și 3,9% – cele mixte. La moment, se observa creșterea considerabila la importanța proprietății intelectuale, și mai este numită formă specifică a proprietății [4, p. 7].
Fig. 1.4. Structura unităților comerciale cu diferite forme de proprietate [elaborat de autor]
CAPITOLUL 2. MANAGEMENTUL PROPRIETĂȚII INTELECTUALE
2.1. Analiza sistemului național de proprietate intelectuală în Republica Moldova
Pentru prima data, Republica Moldova a început percepe și să utilizeze noțiunea de proprietate intelectuală cu 20 de ani în urma, pe data de 8 septembrie anului 1995 și anume prin două mai importante forme care sunt proprietatea industrială, drepturile conexe și depturile de autor. În acesti 20 de ani, s-a elaborat o formă favorabilă de creștere a programului de asigurare a Proprietații Industriale (PI) și indicii de ramificare a tipurilor de refacere a economiei interne, și cu valorizarea bunului intelectual, introducerea creațiilor inovaționale și schimbul de transfer tehnologic. Sistemul de asigurare a proprietații intelectuale e cea mai importantă însușire al RM, dreptul concetățenilor la proprietatea intelectuala [5, p. 2]. Printre primele Decrete Președintelui RM se evidențiază decretul cu privire la inventarea Agenției de Stat pentru Drepturile de Autor (ADA), din 26.11.1991 (nr. 228) și cu privire la instituirea Agenției de Stat pentru Protecția Proprietății Industriale (AGEPI) din 26 mai 1993 (nr.110), care au constituit piatra de temelie a sistemului național de proprietate intelectuală. La fel, se declară și despre cele 2 Hotărâri ale Guvernului RM: că din 25.02.1993, a fost hotărât Regulamentul Agenției de Stat pentru Drepturile de Autor și pe 8 septembrie 1992 prin care a fost hotărât și aprobat Regulamentul și Structura Agenției de Stat pentru Protecția Proprietății Industriale. Anume această dată este considerată ziua de naștere a AGEPI, a cărei Aniversare de 20 de ani o favorează și actual [20]. Codul cu privire la creare și inovație, nr. 259-XV din 15.07.2004, a fost executată reunirea instituțiilor și structurii de proprietate intelectuală și anume cu unirea acestor 2 agenții, în așa mod este inventat doar un sediu național în acest domeniu, fiind numit Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI). În prezent, e singura agenție națională cu ordinea Guvernului și care oferă asigurare în republica noastră, obiectele proprietății intelectuale își avansează regulile politice a țării în sectorul proprietății intelectuale, la fel are la baza sa o structură organizatorică [Anexa 9] foarte largă și puternică care efectuează și protejează utilizarea politicilor determinate în concordanță cu Programele activităților Guvernului, planul de acțiuni al Guvernului și strategiile interne în sectorul priceput. Jubileul a celor 2 decenii, formează o ocazie bună de a sugera AGEPI la invenție, creștere și executarea în Republica Moldova a unui Sistem de asigurare a proprietații intelectuale, fiind comparat cu un nivel similar țărilor europene. La moment, statul noastru e la nivelul 32 de aranjamente, convenții, acorduri naționale și internaționale și cooperează cu un parteneriat rentabil, cu o gamă de sedii în domeniul dat din intregul univers. Legile interne cu specialitatea proprietații intelectuale a perceput evoluarea pe viitor la nivel cu întreg sistem economic. În asa fel, înscrierea RM la Organizația Mondială a Comerțului în anul 2002, a fost concepută de crearea legii cu privire la asigurarea bunurilor de proprietate intelectuală (brevete, design unic și industrial, denumiri de origine, mărci, bunuri asigurate de dreptul de autor, cum și a legii administrative cu obiectivul supunerii acestor cerințe supuse Acordului privind comercializarea drepturilor de proprietate intelectuală (Acordul TRIPS). În același caz, a fost înființat o gamă de coduri penale pentru situațiile de nerespectare a drepturilor de Proprietate Intelectuală. Dezvoltarea RM cu ajutorul unirii cu europa, a provocat asortarea legilor cu scopul îmbunătățirii proprietății intelectuale cu ajutorul acquisului comun, în asigurarea nivelului de asigurare și de aprecierea drepturilor de proprietate intelectuală concordant acelui prezent în UE, și cu angajamentul actual în baza Acordului de Cooperare si Parteneriat a RM cu Uniunea Europeana. Între perioada anilor 2007-2010, tot cadrul legislativ al domeniului de PI a fost verificat și adoptat în noua redacție, cu șase legi legate cu legile UE, cu privire la asigurarea mărcilor și desenelor industrial, brevetelor, drepturilor de autor. Cadrul actual intern cu cadrul PI e actual în corespundere și cu legile naționale, și cu cele din Uniunea Europeana. În același timp, procesul de asortare a legilor e unic, fiind suprafața evoluției active din domeniul proprietății intelectuale la nivel internațional și național. Între anii 1994-2012, la Agenția AGEPI au fost înaintate 107764 cereri pentru înregistrarea bunurilor proprietății industriale. Naționale 789 de cereri de invenție și 93000 cereri de mărci. Tot atunci, AGEPI a dat denumiri de asigurări RM pentru 96314 de bunuri de proprietate intelectuală. La 31.12.2012 pe teritoriul statului moldovenesc, erau autentice cca 46100 mărci de origine străină, înmatriculate cu procesul Aranjamentului de la Madrid, cca 3600 de înmatriculari ale desenelor industriale prin procedura Aranjamentului de la Haga, cca 900 de tipuri de origine, înmatriculate prin procedura Aranjamentului de la Lisabona, si peste 5000 de invenții euro-asiatice [16]. Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuala (BOPI), este schimbat în fiecare lună de Agenția AGEPI, care include datele privind cereri de înmatriculare la BOPI. Invențiile nepublicate nu sunt prețioase cu informație tehnică și de vânzare. Informația publicată e aplasată și pe siteul web al AGEPI, și se editează CD-ul regional de brevete „CISPATENT”, cum și la bazele de date regionale „IMPADOC” și „EAPATIS”. Noutățile în vigoare sunt actualizate permanen pe pagina-web a siturile AGEPI: www.agepi/gov.md, www.info-invent.md, www.dbagepi.md, și portalul informațional Intra-net. Pentru a refuza intrarea celor ce folosesc informația depusa de către AGEPI prin Enternet, actual apare pag. oficială www.agepi/gov.md care a fost reînoită. La ziua de azi, mulți folosesc și accesează gratis web-siteul AGEPI. cu ajutorul www.AGEPI.md putem accesa bazele de date specificate ale altor state interesate de noi. Cel mai mult, informațiilor din subdeviziunea Proprietate Intelectuala o prezintă solicitanții din Republica Moldova de AGEPI, care dețin Colecția Națională de acte în compartimentul proprietații intelectuale. Actual, se numară cca 26,6 milioane de acte regionale și internaționale, dar majoritatea fiind în formă electronică.
În viziunea descreșterii consumului suportat de oameni pentru oferirea drepturilor de PI, pe parcursul anului 2012 AGEPI a elaborat un proiect care trebuia să introducă sistemul de desfășurare de tip electronic a cererilor de asigurare înaintate la depunere. La fel, clasele de persoane precum pensionarii, invalizii, persoanele fizice și juridice cu venituri joase și studenții puteau avea o reducere cu scutiri de taxele, fie parțiale sau totale, care pot fi oferite conform legislației, dar structura organizatorică din sectorul de cercetare și creații fiind scutite pe timp de 6 ani de menținerea denumirii asigurării. Evoluarea și întărirea sistemului regional de proprietate intelectuală a avut parte cu colaborarea complexă la nivelul european. Reușitele dobîndite sunt mai mult datorită ajutorului de care a solicitat pe parcurs să câștige statul nostru, în mare parte de la Organizația Mondială de Proprietate Intelectuală (OMPI), Oficiului Euro-asiatic de Invenții și Brevete (OEAIB), Oficiului European de Brevete (OEB) și sediului din sectorul (Oficiul de Stat de Invenții și Mărci și Oficiul de Drepturi de Autor). În ultimii 10 ani s-a intensificat cooperarea a AGEPI cu sediile de Proprietate Intelectuală de peste hotare, în special din Denmark, France, Hungary, Bulgarian, Cehia, Switzerland, Turkey, Russia, Ukraine, Kazahstan, Japonia și alte state [3, p. 27]. Cooperarea națională e legată de activitatea ce promovează sistemul de asigurare a PI, și răspândirea cunoștințelor luând în vedere profitul și veniturile care au agenții economici, obținând drepturi de activitate efectuată sub egida Guvernului Republicii Moldova și la general cu alte organe publice administrative. Cu așa obiectiv AGEPI a legat un acord si plan de acțiune comun cu Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici si Mijlocii, Organizația pentru Atragerea Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Academia de Științe a Moldovei. Cu obiectivul executării expeditive, generale și strategice a subiectelor legate de sistemul de PI, în anul 2009 fiind creată Comisia Națională al Proprietății Intelectuale – organ pentru consultații, înființat cu scopul de a coordona și asigura interacțiunea ministerelor, și a altor organe naționale de administrare, și a drepturilor de PI în activitățile dezvoltării și consolidării sistemului regional de PI, combaterea și înștiințarea călcărilor drepturilor de proprietate intelectuală și combaterea cu contramafia și contrafacerea exportului și importului comercializărilor în RM a vânzărilor contrafacute. Reclamarea proprietății intelectuale și acordarea asigurării de specialitate rămâne acțiunile curente și prioritare pentru lucrările eficiente a organelor naționale de PI. AGEPI a oferit o mare apreciere acestor sisteme de servicii și menține să activeze serviciile de înmatriculare a OPI, să impună inventalitatea și valorizarea directă a drepturilor de Proprietate Intelectuală. Mai solicitate sunt serviciile de obținere a drepturilor de Proprietate Intelectuală: analiza actelor, cercetări despre încheierea cererilor de asigurare, folosirea bazelor de date, amanet și gaj, efectuarea și abordarea evidenței contabile la OPI). Ansamblul proprietății intelectuale e foarte activ și are un volum remarcabil de a înainta și a se potrivi în condiții noi economico-sociale. Performanțele tehnologice actuale, în deosebi acele din sectorul tehnologiilor inovatoare și tehnologice, cum și evoluția societății, care necesită o evaluare stabilă. Agenda de bază a activităților AGEPI privind pretecția funcționării și modernizării sistemului național de protecție a PI care include și încadrarea unei serii de programe, strategii, planuri de nivel național, regional sau internațional, precum: Programul de Activitate al Guvernului „Integrarea Europeana: Libertate, Democrație, Bunăstare. 2011-2014”; Programul de dezvoltare strategică al AGEPI pentru anii 2012-2014; Planul de activități comune cu OMPI și OEB pentru anii 2012 si 2013; Programul de stat pentru susținerea dezvoltării IMM pentru anii 2012-2014, și desigur realizarea Planului de acțiuni pentru anii 2012-2014 privind implementarea Strategiei Naționale de Proprietate Intelectuală a RM pentru anii 2012-2020, care urmează a fi aprobată în viitorul apropiat. În conformitate cu misiunea sa, AGEPI va continua promovarea politicilor în sectorul PI și rentabilizarea sistemului de asigurare a bunurilor de proprietate intelectuală, care să consoleze progresul tehnologic, să activeze creativitatea și să aplice dezvoltarea economică, socială și culturală a RM. Meritul AGEPI în crearea, întărirea și dezvoltarea sistemului național de proprietate intelectuală este neprețuit. La fel, în anul 2012 Agenția a implementat Acordul de colaborare cu Compania Thomson Reuters Global Resources, ce privește transmiterea către acesta a datelor referitoare la mărci din Baza de Date „Mărci naționale”, gestionată de AGEPI, în scopul includerii acestora în masivul de date al companiei [3, p. 118]. Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI) e o agenție publica aflată în subordinea Guvernului, responsabilă de promovarea și realizarea activităților în domeniul protecției juridice a proprietății intelectuale privind drepturile de proprietate industrială, dreptul de autor și drepturile conexe. AGEPI își desfășoară activitatea pe principiile autogestiunii și autofinanțării, are statut de persoană juridică cu sediul în municipiul Chișinău, cu o denumire oficială, o denumire prescurtată în limba de stat și o stampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova. La nivel internațional – Agenția AGEPI reprezintă Republica Moldova în Organizația Mondială a Proprietații Intelectuale, în alte organizații internaționale, regionale și interstatale pentru protecția proprietății intelectuale, întreține și dezvoltă relații de colaborare cu acestea, precum și cu instituțiile de profil ale altor state. Agenția exercită urmatoarele funcții:
planifică din punct de vedere strategic și implementează obiectivele de dezvoltare a sistemului național de proprietate intelectuala;
organizează și gestionează funcționarea sistemului național de proprietate intelectuală în conformitate cu legislația Republicii Moldova și cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte.
protejează promovarea recomandărilor referitoare la cadrul normativ ce privește asigurarea cu protecția proprietății intelectuale și perfecționarea legislației naționale în domeniu, apreciază programe de acte normative elaborate de alte autorități publice;
receptionează și examinează cererile pentru acordarea protecției, acordă și elibereazîă, în numele statului, titluri de protecție pentru obiectele de proprietate intelectuală, conform legislației în domeniul proprietații intelectuale;
elaborează, coordonează și execută programe și oferte de colaborare cu alte state sau companii internaționale din sectorul acesta de activitate;
efectuiază și implică diferite sisteme de formare în continuu și are loc perfecționarea tutror specialiștilor din sectorul proprietații intelectuale;
elaborează și coordonează cursuri de pregătire și de perfecționare a consilierilor, a mandatarilor autorizați și a celor ce au evaluat în sectorul proprietații intelectuale eliberând certificate de calificare profesională;
are loc desfășurarea activității ce editează în limită funcțiile atribuite, modifică și publică Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuală și diverse publicații supuse înaintării domeniului proprietății intelectuale;
editează și acceptă reguli și instrucțiuni, formulare/tip și alte documente de procedură necesare efectuării prognozărilor legislației în domeniul proprietății intelectuale;
observă activitatea Comisiei de contestații, Comisiei de mediere și a Arbitrajului specializat în domeniul proprietății intelectuale;
desprinde marcaje de control pentru titularii drepturilor asupra exemplarelor unor opere sau fonograme înregistrate la AGEPI;
desfășură servicii din domeniul proprietății intelectuale, conform legislației.
Serviciile AGEPI sunt desfășurate conform Sistemului de Management al Calitații ISO 9001:2008, ceea ce dă dovadă calitații conform standardelor internaționale europene. La Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală se prestează diverse servicii informaționale. Orice persoană poate beneficia de urmatoarele tipuri de servicii prestate de către specialiștii AGEPI [21] :
Cercetări documentare-Invenții
Cercetări în literatura brevetelor sunt bunvenite atunci când se procedează la desfășurarea diverselor proiecte tehnico-științifice, efectuarea strategiei inovaționale a întreprinderii, firmei sau companiei, crearea noilor tipuri de producție sau reînoirea acelor prezente, vegherea concurenților, achiziționarea noilor invenții sau tehnologii, producerea produselor la export, cum și în alte diverse situații. Cercetările documentare tematice conțin stabilirea indicelui Clasificării Internaționale de Brevete (CIB) după subiectul dat și cuvintele/cheie, vederea și solicitarea actelor de brevete dupa princpiile dorite. Ele pot fi executate după numele persoanei dorite, inventatorului sau titularului. Cercetările documentare tematice se realizează în diverse colecții de documente de brevete, fie ale Republicii Moldova, sau fie ale altor țări și organizații internaționale (OMPI, OEB, OEAB etc.). În caz de solicitare, cercetările documentare tematice pot fi efectuate după sursele informației tehnico-stiințifice și de marketing. Expunerea perioadei cercetate, colecția documentelor de brevete și tipurile altor surse de informație diferă în funcția scopului cercetărilor. Cercetări documentare după numele titularului. Aceste cercetări pot fi executate după aceleași surse de informație ca și cercetările documentare tematice. Cercetările documentare după denumirea (numele) titularului are acces ca urmarire a activității economice și inovaționale a agenților economici, recunoașterea titlurilor de asigurare care aparțin acestor agenți economici, studierea direcțiilor activității lor stiințifice, de producție, comerciale, inclusiv de licențiere. Cercetări documentare ce privesc condiția de a determina statutul juridic al invențiilor. Prin impulsionarea statutului juridic în sectorul invențiilor se înțelege editarea și prezentarea informației privind cererea sau brevetul de invenție ales, conținuta din Registrul Național al cererilor de brevet de invenție și Registrul Național al brevetelor de invenție, Registrele Naționale ale contractelor de transmitere a drepturilor de licențiere, cesiune, /gaj, franchising), cum și datele publicate în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială (BOPI) cu referire la cererea sau brevetul de invenție indicat de persoana ce o alege.
Cercetări documentare, Desene și modele industriale Cercetări documentare tematice. Dacă de lăsat intenționat lansarea pe piață un nou design al unui produs, atunci este echilibrat de familiarizat în prealabil cu desenele și modelele industriale înregistrate deja pentru acest tip de produs. Evită astfel dublul nejustificat a executărilor, dar designerilor (specialiști profesionali în estetica tehnică) se poate prezenta tendințele de creștere a designului industrial. Cercetările se executează și în colecțiile naționale de desene și modele industriale din Republica Moldova, Portugalia, Federația Rusă, Polonia, Belorusia, Hungary, Letonia, Turcia, Croația, Bosnia, Slovacia, Tadjikistan, Uzbekistan, Suedia, Muntenegru și altele, și în colecția de cereri străine de peste hotare, depuse conform Aranjamentului de la Haga. Recunoașterea producătorilor de produse similare. Acest tip de cercetări documentare se realizează pentru a cunoaște firmele care fabrică, produc și vând anumite produse, cum și pentru a afla care este statutul juridic al titlurilor de asigurare ce le aparțin. Informația aleasă deține numele, adresa pentru corespundere, numărul de telefon. Prin aceste cercetări documentare poate fi stabilit caracterul activității de licențiere a firmelor ce sunt concurente. Analiza documentelor și actelor selectate este binevolă, dar uneori obligatorie pentru a solicita un sector de piață liberă încă de firmele concurente, pentru a găsi nivelul potrivit prin care compania poate străbate pe piață, ocolind concurența mare și motivând politica din sectorul activității. Cercetări documentare privind străbaterea de statut juridic al desenelor sau modelelor industriale. Prin justificarea statutului juridic în domeniul desenelor și modelelor industriale se întelege alegerea informației conținute în Registrul Național al cererilor de înregistrare a desenelor si modelelor industriale și Registrul Național de desene și modele industriale înregistrate, Registrele Naționale ale contractelor de transmitere a drepturilor de cesiune, de licență, gaj, precum si datele privind cererile de inregistrare a desenelor si modelelor industriale/desenelor și modelelor industriale stabile oficiale, publicate în BOPI, Buletinul Oficial de Proprietate Industrială.
Cercetări documentare, Mărcile. Cercetări documentare. Aceste cercetări se valorează după sistemele elementelor verbale, figurative, îmbinate sau tridimensionale ale mărcii. Ea se efectuiază în raport cu mărcile înregistrate și cererile depuse anterior la înregistrare pe cale regională, națională sau internațională. Rezultatele cercetării se înregistrează într-un raport special, la care se anexează xerocopiile actelor solicitate. Cercetarea se evaluează atât în Bazele de Date regionale din Republica Moldova, Armenia, Georgia, România, Marea Britanie, Russia, China, Ucraina, Belarus, Austria, Lituania, Bulgaria, Germania, Franța, Kârgâzstan, Polonia, Turcia, Letonia, , atât și în Bazele de Date internaționale a OMPI ROMARIN. Cunoașterea titularului sau solicitantului. Identificarea solicitantului sau a identificatorului unei mărci înregistrate sau cereri depuse spre înregistrare se efectuează cu diferite scopuri, inclusiv atunci când se intentionează încheierea unui contract de licență pentru utilizarea mărcii. Cercetarea se face după subiectele verbale, figurative sau îmmbinate, după codul numerar a mărcii înregistrate actual sau numarul cererii depuse anterior la înregistrare. Informațiile conțin datele despre titular, denumirea lui originară completa, adresa pentru corespondență. Identificarea producătorilor de produse și prestatorilor de servicii similare. Cunoscând producatorii de produse sau prestatorii de servicii asemănătoare, se poate de informat și de documentat asupra concurenților potențiali, licențiatorilor, licențiațiilor sau partenerilor care activeaza sau care ar putea activa pe piață de producere si de servicii prestate și oferite. Cercetarea se desfășoară după seriile clasificării internaționale a produselor și serviciilor CIPS, cu prezentarea listei titularilor mărcilor înregistrate și a cererilor depuse actual spre înregistrare. Identificarea portofoliului mărcilor condamnate de o anumită companie. Acest tip de cercetări aprobă cunoașterea mărcilor care sînt înregistrate de o anumită companie. Cunoscând produsele și serviciile pentru care firma dată a înregistrat marca, se poate de cunoscut care sînt direcțiile sale special pe prim-plan de activitate. Informațiile primate ce privesc portofoliul mărcilor unei companii ce este în concurență, poate oferi necesitatea de a proteja acțiunile date a firmei. La fel, cu ajutorul acestor surse informaționale, se poate de apreciat ce firmă anume poate configure ca partenerii de siguranță în afacere, care sunt sensibili de a nu pune în vedere regulile și drepturile de proprietate intelectuală . Cercetări documentare ce privesc determinarea statutului juridic al mărcilor. Prin determinarea statutului juridic în domeniul mărcilor se înțelege editarea și reprezentarea grafică a informației ce este conținută în Registrul Național al cererilor de înregistrare a mărcilor și Registrul Național al mărcilor, Registrele Naționale ale contractelor de transmitere a drepturilor de gaj cum și datele ce privesc cererile de înregistrare a mărcilor publicate în Buletinul Oficial de Proprietate Industriala BOPI.
Cercetări documentare al Indicațiilor Geografice, denumiri de origine, specialități originale garantate Cercetări documentare după date biografice. Acest tip de cercetări documentare se efectuează după baza criteriilor dorite: număr, titular, clasă, statul de origine. Identificarea portofoliului denumirilor de origine deținute de o anumita companie
Cercetări documentare ale Dreptului de autor și drepturilor conexe. Crearea unui asa tip de contract de autor la alegerea clientului, se face după modelul contractului acceptat la Agenție și în formă deschisă sau se mai zice formă freedom, după condițiile propuse de solicitant. Cercetări documentare dupa solicitanții marcajelor de control. Cercetarea documentară se evaluează în baza informației utile cuprinsă din Registrul de stat al titularilor marcajelor de control. Cercetări documentare ale obiectelor de proprietate intelectuală supravegheată. Cercetarea documentară se eliberează în baza informațiilor depuse și notate în Registrul de Stat al operelor asigurate de dreptul de autor și drepturile conexe.
Prediagnoza proprietății intelectuale la instituții si întreprinderi. Anume această activitate include desfășurarea unei imagini extinse de serviciile din sectorul dat, prediagnoza proprietății intelectuale la instituții și întreprinderi. Prediagnoza proprietății intelectuale (prediagnoza PI) prezintă o analiză individuală a aspectelor tuturor activităților de colaborare, asigurare și folosire a diferitelor obiecte ale proprietății intelectuale, brevete de invenții, mărci, desene și modele industriale, obiectelor asigurate prin dreptul de autor și drepturile conexe, cum și a contractelor de licențiere sau cesiune a acestora cu realizarea rentabilizării valorificării lor. Se desfășoară de către specialiștii AGEPI și are dreptul scop ca promovarea valorilor societății bazate pe identificare. Prediagnoza PI este destinată în prim-plan Întreprinderilor Mici și Mijlocii-urilor, pentru că spre deosebire de marile corporații acestea nu dispun de diviziuni speciale antrenate în mod special unic în gestiunea Proprietății Intelectuale. Principalele subiective ale prediagnozei PI sunt familiarizarea managementului și a angajaților întreprinderilor cu ofertele oferite de proprietatea intelectuală și orientarea întreprinderilor spre colaborarea, valorificarea și lansarea pe piață a unor noi tehnologii inovaționale și diverse produse utile, inovările tehnologice, sporirea valorii activelor, obținerea unui câștig din utilizarea creațiilor intelectuale.
Consultații. La AGEPI se poate alege asistența metodică și consulting în domeniul asigurării drepturilor de proprietate intelectuală cu diverse scopuri spre exemplu de identificare obiectelor de proprietate intelectuală care răspund condițiilor de protecție în noile invenții sau creații. Evaluări de a pregăti materialele necesare pentru depunerea cererilor de asigurare a obiectelor de proprietate intelectuală pe teritotiul statului și în alte state vecine.
Servicii prestate de Biblioteca cadrului AGEPI. Biblioteca din cadrul AGEPI este așa numit depozitul Colecției Naționale de Brevete a Republicii Moldova, dispune de diverse colecții de literatură de cărți și ziare și electronice specializată conform subiectelor de proprietate intelectuală, de literaturăî metodică și științifică, cu caracter juridic, informative cognitiv. Vizitatorii au acces liber la descrierile invențiilor si modelelor de utilitate asigurate în Republica Moldova și peste hotare, cererile de brevet înaintate spre depunere la AGEPI și emise pentru gruparea și familiarizare cu publiculu, la buletinele naționale oficiale de proprietate industriala din munte state și firme internaționale, la bazele specializate de date pe CD-ROM în OMPI, OEB, Austriei, Germaniei, Statelor Unite ale Americii, Elveției, Japoniei, Slovaciei, Belgiei și multor alte state independente. Actele necesare selectate sînt oferite beneficiarului pe hârtie A4 sau în suport electronic oficial.
Servicii ce privesc folosirea tehnologiilor informaționale. Agenția Națională de Proprietate Intelectuală al Republicii Moldova protejează accordul la culegerile naționale de brevete din Republica Moldova și din diverite alte state, care cuprinde diverse acte, documente depozitate și arhivate pe discuri antipod optice. Printre acestea se găsește Baza de Date Națională, Baza de Date a Oficiului European de Brevete OEB, Baza de Date a OMPI cereri PCT și Bazele de date ale invențiilor și modelelor de utilitate din Austria, Belgia, Luxemburg, Franța, SUA, Elveția, Polonia, Russia, Bulgaria, România, Cehia, Japonia, cât si bazele de date de la Oficiul Eurasiatic de Brevete (OEAB), Organizația Africana de Proprietate Intelectuală OAPI Selectarea informației este posibilă după criterii multiple.
Publicațiile AGEPI.
Buletinul Oficial de Proprietate Industrială (BOPI) este prestat lunar, pe suport de hartie (ISSN 1810-7095), pe CD-ROM (ISSN 1857-050X) și on-line pe www.agepi.md. include informația oficială a cărei publicare este văzută de legile speciale ce se referă la protecția OPI în Republica Moldova, inclusiv datele privind cererile de înregistrare la OPI și titlurile de protecție oferite, schimbările ce intervin în forma juridică al cererilor și titlurilor de protecție ale OPI, urmările reexaminarii contestărilor în Comisia de contestații, deciziile finite ale instanțelor de judecată privesc legile unite de OPI, cum și informații originale din ordinul general, documente eliberate de Președintele, Parlamentul și Guvernul Republicii Moldova, care legalizează asigurarea PI, ordine ale Directorului General AGEPI, acte orientative ce privesc contractele și tratatele naționale și internaționale în sectorul la care Republica Moldova are parte, informări ale OMPI și UPOV(The International Union for the Protection of New Varieties of Plants) la sfârșitul lunii curente, numărul ordinar al BOPI este pus la public în bibliotecă, pe site-ul AGEPI și trimis în mai mult de 40 de state din lumii pe CD [18, p. 12]. "INTELLECTUS" [Anexa 3], revista de proprietate intelectuală apare din anul 1995 (ISSN 1810-7079 – pe suport de hârtie și ISSN 1857-0496 pe sursă electronică), cu o perioadă de un trimestru, pe site-ul www.agepi.md se poate de găsit date ce privesc condițiile de imprimare și editare a subiectelor din ziar, astractul și rezumatul lucrărilor imprimate, mesagerul "AGEPI INFO" este un adaos suplimentar, ca o broșură anexată al revistei "Intellectus" [Anexa 4] cu perioadă simestrială, tratează diferite nuanțe ale asigurării proprietății intelectuale, organul realizării drepturilor și dezbaterii obiectelor de PI, publică obiectele ce privesc cele mai apreciabile evenimente desfășurate cu importanța sau cu implicarea AGEPI, rezumatele rapoartelor de circulație la importantele acțiuni sistematizate de OMPI, OEB, OEAB, produce cele mai importante apariții din presa națională republicană referinduse la sistemul de PI. La subiectul Bursa inventiilor în acest act sunt înaintate cele mai inovaționale invenții și creații străine, din diferite sectoare ale economiei naționale. "AGEPI EXPO" Oferă bilanțuri ale expozițiilor ce sînt perfecționate în sectorul dat, accentuiază mecanismul combaterii subiectelor din proprietatea intelectuală,la fel dă acces persoanelor în afaceri surse importante și de folos pentru o cooperare și pentru a încheia contracte de cesiune, franchising, licență, în cuprinsul implementării realizărilor tehnice și științifice de ultima generație [16].
2.2. Activitatea de înregistrare a obiectelor de proprietate intelectuală în Republica Moldova
Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală din Republica Moldova eliberează pentru persoanele fizice și juridice titluri de protecție pentru obiectele de proprietate intelectuală. Obiectele de proprietate intelectuală care pot fi înregistrate sunt Invențiile, Mărcile, Desene și Modele industriale, Indicații geografice, denumiri de origine, Soiuri de plante, Topografii circuite integrale, la fel Dreptul de autor și drepturi conexe. Cererile de înregistrare a obiectelor de proprietate intelectuală și acte necesare, fiind utilizată semnătura digitală și pot fi depuse și online pe pagina oficială web, fiind www.AGEPI.md. [26] . Prestarea serviciilor, sunt eliberate conform legii și se are nevoie de următoarele documente: Pentru solicitarea cererii pentru un brevet de invenție este necesar de: formularul cererii de brevet de invenție, descrierea prescurtată a invenției, revendicările extrase actual, dacă este necesar de desene, ilustrații pentru a putea mai ușor explica invenția, rezumatul lucrării, dacă e nevoie de procură de reprezentare în cazul că invenția este înscrisă pe altă persoană asumativă de drepturi egale proprietarului și evident bonul de plată sau factură ce dă dovadă de achitarea taxei. Pentru a depune cerere pentru un brevet de invenție de scurtă durată sunt necesare următoarele acte: formularul cererii de brevet de invenție de scurtă durată, descrierea a invenției, revendicările, desene, imagini cu scopul de a putea mai excesiv înțelege invenția, rezumatul, procură de reprezentare dacă este nevoie de ea și dovadă de achitarea taxei. Formularul îl puteți vedea în (Anexa 5). Pentru a fi eliberat certificatul de înregistrare a mărcii, sînt necesare următoarele acte: Formularul cererii certificatului de înregistrare a mărcii personale, cererea însuși și documentele ce privesc cererea, material suplimentare contribuind ca anexe și actul ce confirmă achitarea taxei. Pentru eliberarea certificatului de înregistrare a desenului și modelului industrial este nevoie de formularul cererii de înregistrare a desenului și modelului industrial, diverse reprezentări grafice, după caz procura de reprezentare și actul confirmat de plătire a taxei. Înregistrarea unei indicații geografice: formularul cererii de înregistrare a unei indicații geografice, caietul cu sarcini, acceptat prin Hotărîrea autorității competente, un act unic care figurează elementele de bază a caietului de sarcini, denumirea, a cărei înregistrare se solicită, o descriere a produsului, inclusiv, dacă este cazul, regulile specifice aplicabile ambalajului și produsului, precum și o descriere succintă a delimitării ariei geografice, o descriere a legăturii produsului cu mediul geografic sau cu originea geografică, dacă este cazul, elementele specifice ale descrierii produsului sau metodei de producție, care dovedește această legătură, la fel procura de încredințare și dovada de plătire a serviciului. Pentru înregistrarea unei specialități tradiționale este nevoie de formularul cererii de înregistrarea a unei specialități tradiționale, caietul cu sarcini, denumirile și adresele autorităților competente sau organelor abilitate cu scopul verificării respectării prevederilor sarcinilor, precum și sarcinile concrete ale acestora, documente ce verifică specificul și caracterul tradițional al bunului, procura de reprezentare, și dovada de achitare a taxei. Solicitarea de a înregistra o denumire de origine este înaintată cu aceleași acte ca și la înregistrarea unei indicații geografice: formularul cererii de înregistrare a unei denumiri de origine, caietul cu sarcini, acceptat prin Hotărîrea autorității competente, un act unic care figurează elementele de bază a caietului de sarcini, denumirea, a cărei înregistrare se solicită, o descriere a produsului, inclusiv, dacă este cazul, regulile specifice aplicabile ambalajului și produsului, precum și o mică descriere succintă a delimitării ariei geografice, o descriere a legăturii produsului cu mediul geografic sau cu originea geografică, dacă este cazul, elementele specifice ale descrierii produsului sau metodei de producție, care dovedește această legătură, la fel procura de încredințare și dovada că serviâciul a fost plătit. Pentru eliberarea brevetului pentru soi de plantă: formularul cererii de brevet pentru soi de plante, descrierea tehnică a soiului, chestionarul etnic, procura de reprezentare în cazul că invenția este înscrisă pe altă persoană asumativă de drepturi egale proprietarului și evident bonul de plată sau factură ce dă dovadă de achitare a taxei. Pentru eliberarea certificatului de înregistrare a topografiei circuitului integrat este nevoie numai de formularul cererii de înregistrare a topografii circuitului integrat. Solicitarea eliberării adeverinței privind eliberarea marcajelor de control este înaintată cu o cerere de eliberare a marcajelor de control și cu o cerere de înregistrare în registrul de stat al titularilor marcajelor de control. Înregistrarea unui obiect al dreptului de autor și drepturi conexe după obiect: formularul cererii de înregistrare a bazei de date, formularul cererii de înregistrare a emisiunii organizațiilor de difuziune, formularul cererii de înregistrare a fonogramei, formularul cererii de înregistrare a interpretării, formularul cererii de înregistrare a operei audiovizuale, videogramei, formularul cererii de înregistrare a operei coregrafice și a pantomimei, formularul cererii de înregistrare a operei de arhitectură, urbanistică și de artă horticolă, formularul cererii de înregistrare a operei de artă plastică, formularul cererii de înregistrare a operei decorative și aplicate, formularul cererii de înregistrarea operei derivate, formularul cererii de înregistrare a operei dramatice, formularul cererii de înregistrare a operei fotografice, formularul cererii de înregistrare a operei integrante, formularul cererii de înregistrare a operei literare, formularul cererii de înregistrare a operei muzicale, formularul cererii de înregistrare a operei științifice, formularul cererii de înregistrare a programului pentru calculator, copia actului de identitate a autorului, materialul identificator sau obiectul, dovada de achitare a taxei, procura de reprezentare, iar pentru persoane juridice se mai are nevoie și de copia certificatului de înregistrare a agentului economic, contracte de transmitere a drepturilor patrimoniale sau dreptul de autor și contractul individual de muncă a autorului cu persoana juridică.Alte documente sunt prezentate după cerințe. Prestarea serviciilor se programează conform regulamentului intern, la sediul AGEPI, situată pe strada Andrei Doga 24 blocul 1, municipiul Chișinău, Republica Moldova, cod poștal 2024, cu programult de luni până vineri, de la orele 8-00 până la orele 16-30. Cererile pentru înregistrarea unui obiect de proprietate intelectuală online pot fi expediate prin intermediul portalului web www.e-servicii.agepi.gov.md. Recepționarea acestora se efectuează non-stop 24 din 24 ore, 7 zile din 7 zile. În conformitate cu prevederile art. 30 al Legii nr. 989-XV din 18 aprilie 2002 cu privire la activitatea de evaluare și în scopul implementării pe scară largă a obiectelor de proprietate intelectuală în circuitul economic, Guvernul Republicii Moldova s-a hotărât: Regulamentul cu privire la evaluarea obiectelor de proprietate intelectuală [9] Regulamentul cu privire la atestarea evaluatorilor obiectelor de proprietate intelectuală. Agenții economici cu forma de proprietate preponderent de stat sînt obligați să efectueze, în termen de 6 luni, inventarierea și evaluarea, în modul stabilit, a obiectelor de proprietate intelectuală și introduce în circuitul economic, să asigure preluarea acestora la balanță în calitate de unitate de evidență în componența activelor nemateriale. Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în termen de 3 luni, va elabora și va adopta programul de examinare, specimenul formularului certificatului de calificare și va institui comisia de atestare a evaluatorilor. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală. În sensul actualului Regulament, noțiunile de bază utilizate au următoarele semnificații: obiecte de proprietate intelectuală sînt rezultatele activității intelectuale în confirmate prin drepturile respective ale titularilor asupra utilizării acestora, ce includ: obiectele de proprietate industrială, invenții, modele de utilitate, soiuri de plante, topografii ale circuitelor integrate, denumiri de origine a produselor, mărci de produse și mărci de servicii, desene și modele industriale, obiectele dreptului de autor și drepturilor conexe opere literare, de artă, știință, inclusiv programe pentru calculator și baze de date, secretul comercial know/how. Evaluarea obiectelor de proprietate intelectuală este un proces de evaluare a utilității rezultatelor activiății intelectuale, exprimate în echivalentul valoric al caracteristicilor tehnice, de consum, economice și de altă natură ale obiectelor de proprietate intelectuală. Întreprinderea de evaluare fiind o persoană juridică sau fizică, înregistrată în Republica Moldova, în modul stabilit, în calitate de întreprindere, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică. Evaluatorul este persoană fizică cu o bună reputație și studii superioare corespunzătoare, titular al certificatului de calificare al evaluatorului, care posedă o experiență de muncă suficientă în domeniul evaluării, un înalt nivel professional și competență sporită necesară pentru desfășurarea multor activități de evaluare. Raport de evaluare fiind un act întocmit de evaluator, pe hîrtie și pe support digital electronic, la finele procesului de determinare a valorii obiectului evaluării. Obiectul activității de evaluare îl constituie calcularea valorii de piață, de bilanț sau altei valori a obiectelor de proprietate intelectuală, în funcție de scopul utilizării acestora. Evaluării se supun drepturile asupra următoarelor obiecte de proprietate intelectuală: invenții, modele de utilitate, soiuri de plante, rase de animale, topografii ale circuitelor integrate, mărci de produse și mărci de servicii, denumiri de origine ale produselor, desene și modele industriale, obiectele dreptului de autor și drepturilor conexe, alte obiecte de proprietate intelectuală goodwill. Evaluarea obiectelor de proprietate intelectuală se efectuează în scopul preluării la balanța întreprinderii, în calitate de unitate de evidență în componența activelor nemateriale, precum și reflectarea în evidența contabilă. Se evaluează drepturile asupra obiectelor de proprietate intelectuală, cele create nemijlocit în cadrul întreprinderii, achiziționate sau dobîndite de la persoane juridice sau fizice în urma transmiterii gratuite, obținute în urma fuziunilor, integrărilor și lichidărilor de întreprinderi, obținute de la fondatori în vederea includerii în capitalul statutar sau achitării acțiunilor, destinate privatizării, cele dăruite sau moștenite. Cu scopul determinării eficienței economice a exploatării obiectelor de proprietate intelectuală, alegerea opțiunii corecte și utile de aplicare a obiectelor de proprietate intelectuală, verificarea și evident corectarea strategiei de dezvoltare a întreprinderii, evaluarea business-planurilor pentru acordarea cuantumurilor creditelor și atragerea investițiilor pentru înaintarea obiectelor de proprietate intelectuală sau primirea drepturilor supra lor, transmiterea drepturilor asupra obiectelor de proprietate intelectuală de către companie, gratuit sau în arendă, persoanelor terțe, stabilirea părții impozabile a venitului provenit din proprietatea intelectuală, calcularea părții de profit sau patrimoniu, scutită de impozite și de alte plăți sau beneficiară de înlesniri la impozitare, creditare, precum și în cazul altor acțiuni stimulative, determinarea cotei proprietății intelectuale în prognozarea volumului de investiții, stabilirea valorii gajului în vederea creditării. La fel, în scopul efectuării operațiunilor comerciale cu obiectele de proprietate intelectuală în bază contractului în cazuri de încheiere contractelor de licență sau de cesiune a drepturilor, încheierea contractelor de efectuare a operațiunilor cu active nemateriale ca rezultat al reorganizării agenților economici, separare, fuziune, lichidare, privatizarea și transmiterea întreprinderilor funcționale și altor complexe patrimoniale ce conțin obiecte de proprietate intelectuală, participarea la proiectele de investiții a căror realizare este preconizată în baza unui contract, includerea în capitalul statutar și stabilirea cotei patrimoniale a fondatorilor, care revine obiectelor de proprietate intelectuală, în alte situații care prevăd transmiterea obiectelor de proprietate intelectuală în calitate de licențe de însoțire. Cu scopul stabilirii cotei de participare a proprietății intelectuale la formarea venitului persoanelor fizice și juridice în cazul determinării onorariului pentru crearea nemijlocită a obiectelor de proprietate intelectuală în cadrul întreprinderii, onorariului din cazul achiziționării drepturilor de proprietate și de exploatare a obiectelor de proprietate intelectuală, calcularea redevențelor și în scopul determinării cuantumului prejudiciilor cauzate titularului de drepturi asupra obiectelor de proprietate intelectuală în urma acțiunilor ilicite și a concurenței loiale. Evaluarea obiectelor de proprietate intelectuală se efectuează în temeiul contractului de prestare a serviciilor de evaluare, încheiat în scris între întreprinderea de evaluare și beneficiar. În contractul de prestare a serviciilor de evaluare poate fi prevăzută evaluarea unui obiect, evaluarea mai multor obiecte, prestarea serviciilor de evaluare pe parcursul unei perioade de timp indicate în cererea beneficiarului. Evaluarea obiectelor de proprietate intelectuală se efectuează în conformitate cu indicațiile metodice privind evaluarea obiectelor de proprietate intelectuală, anexate la prezentul Regulament, precum și conform standardelor internaționale și naționale de evaluare. Evaluatorul elaborează și prezintă beneficiarului lista informațiilor necesare pentru evaluarea obiectului de proprietate intelectuală. Beneficiarul prezintă evaluatorului informațiile stabilite de comun acord, purtînd răspundere pentru veridicitatea și perfectarea documentară a datelor inițiale. În cazurile prevăzute de legislație, întreprinderea de evaluare sau evaluatorul poate evalua un obiect de proprietate intelectuală în temeiul unei hotărîri a instanței de judecată sau altei autorități abilitate să decidă asupra evaluării.
2.3. Beneficiile obținute din utilizarea obiectelor de Proprietate Intelectuală
Sistemul de protecție și realizare a drepturilor asupra obiectelor de proprietate intelectuală, rolul său activ în reformele social-economice și tehnico-științifice constituie unul din activele de importanță strategică ale Republicii Moldova. Acest sistem este un factor important al siguranței economice a statului, creează premise pentru extinderea relațiilor de piață și multiplică în progresie geometrică potențialul intelectual al țării [5, p. 1]. Bazele sistemului în cauză sunt fundamente în prevederile Constituției Republicii Moldova privind libertatea creației, care garantează libertatea creației artistice și științifice fără cenzură, este consfințit dreptul cetățenilor la proprietatea intelectuală, apărarea prin lege a intereselor lor morale și materiale ce apar în legătură cu creația intelectuală. Statul și-a asumat obligația să contribuie la păstrarea, dezvoltarea și propagarea realizărilor culturii și științei naționale și mondiale. Decretele Președintelui Republicii Moldova nr. 238 din 25 noiembrie 1991 cu privire la Agenția de Stat pentru Drepturile de Autor ADA și nr. 120 din 25 mai 1992 cu privire la instituirea Agenției de Stat pentru Protecția Proprietății Industriale AGEPI au constituit treptele de temelie ale sistemului național de proprietate intelectuală.
Fig. 2.1. Sistemul național de Proprietate Intelectuală al RM [elaborat de autor]
În acest an se împlinesc 21 ani de când în Republica Moldova a început să se întărească, să prindă în vigoare și să se materializeze, transpunându-se în viață, noțiunea de proprietate intelectuală prin cele două forme ale ei „proprietatea industrială” și „dreptul de autor și drepturile conexe”. Pe parcursul acestui an, AGEPI a primit vizita a 162 de specialiști din 40 de țări și 6 întreprinderi de peste hotare, care au participat la numeroase evenimente ca conferințe, vizite de lucru, schimburi de experiență și multe alte adunări oficiale, organizate de AGEPI. La rândul lor, specialiștii AGEPI au prezentant Agenția în cadrul a 55 evenimente din domeniul PI, organizate în multe state ale lumii. În perioada de raport, s-a restrîns corelația dintre AGEPI și Serviciul de Stat pentru Proprietatea Intelectuală din Ukraine, aceste două agenții au făcut schimb de experiență și informații, luând parte la diferite evenimente în domeniul Proprietății Intelectuale, organizate și de AGEPI, și de Institutul de Proprietate Intelectuală din Ucraina (UCRPATENT). Specialiștii AGEPI au participat la lucrările ediției a 19-a a Conferinței internaționale științifico-practice „Probleme actuale ale proprietății intelectuale” din Ialta. La rândul lor, colegii ucraineni au luat parte la evenimentele regionale organizate cu concursul AGEPI la Chișinău. [3, p. 113]. În această perioadă au fost întreprinse importante măsuri organizatorice, economice și manageriale, orientate spre crearea unui sistem de protecție a proprietății intelectuale comparabil cu sistemele similare ale țărilor cu tradiții originale în sectorul dat. Se cunosc trei etape relativ independente ale procesului de constituire și asigurare a funcționalității sistemului național de Proprietate Intelectuală. Prima etapă a fost între anii 1992-1995, când a avut loc cunoașterea formelor optime ale structurii organizatorico-administrative și se caracterizează prin pornirea procesului de elaborare a bazelor de reglementare legislativă a protecției proprietății intelectuale, prin perfecționarea mecanismelor de înregistrare, de examinare și eliberare a titlurilor de protecție. S-au extins relații bilaterale și multilaterale de colaborare cu organizațiile de peste hotare, internaționale și oficiile de brevete din străinătate. Aderarea la cele mai importante convenții internaționale în sectorul dat, a contribuit la integrarea Republicii Moldova în sistemul internațional de protecție a proprietății intelectuale. A doua etapă a avut loc între anii 1996-2003,și se caracterizează, în special, prin introducerea legislației de proprietate intelectuală și prin punerea în vigoare a tuturor obiectelor juridice de asigurare oferite de ea. Legile adoptate de Parlamentul Republicii Moldova și armonizarea acestora cu normele în vigoare ale dreptului internațional au creat poziții comfortabile și favorabile pentru extinderea acțiunilor organizatorice, tehnice, economice și de alt ordin, îndrumate spre inventarea unei infrastructuri menite să reglementeze și să stimuleze creația intelectuală. În procesul de elaborare a documentelor normative, o deosebită importanță a fost acordată aprofundării și creșterii cadrului legislativ al protecției și asigurării drepturilor asupra proprietății intelectuale, armonizării lui cu alte legi și documente oficiale în tărie pe teritoriul Republicii Moldova. A treia etapă a început în anul 2004, odată cu adoptarea Codului cu privire la știință și inovare. Un loc aparte în acest act legislativ, cu o importanță enorm de mare pentru dezvoltarea în perspectivă a științei și inovării în țara noastră, îl are compartimentul consacrat proprietății intelectuale. Pe lângă problemele legate de protecția propriu zisă a proprietății intelectuale, prin Codul în cauză sunt puse bazele unor transformării radicale în sistemul instituțional organizatoric al proprietății intelectuale. Dacă până în anul 2004 problemele protecției proprietății intelectuale erau împărțite în domenii diferite, „proprietatea industrială” și „dreptul de autor și drepturile conexe”, acestea fiind justificate de două agenții de stat, și mai pe urmă începând cu anul 2005, conform prevederilor Codului pentru știință și inovare, aprobarea și rezolvarea lor se reîntoarce Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală AGEPI. Este utilizat apoi logotipul „AGEPI”, care deja a fost cunoscut pe larg atât în țară, cât și peste hotare. Dispariția cuvântului protecție din denumirea noii Agenții este motivată de lărgirea și modificarea funcțiilor Agenției, cum sunt înregistrarea rezultatelor cercetărilor științifice, promovarea creativității și economia proprietății intelectuale, cooperarea cu alte instituții și organizații în vederea valorificării rezultatelor științifice și inovațiilor. La diferite adunări de seminare participă specialiști de onoare ai Organizației Mondiale de Proprietate Intelectualã (OMPI), Oficiului Eurasiatic de Brevete (OEAB), Oficiului de Stat pentru Invenții și Mãrci din România (OSIM), Oficiului de Stat pentru Brevete al Republicii Kîrgîzstan „Cedars-Sinai” Los-Angeles, SUA, și Matthias Reischle, șeful Secției de afaceri a Tratatului de Cooperare în domeniul Brevetelor (PCT) din cadrul OMPI, care au fixat tematica studiului pe 2 subiecte: Inovarea și descoperirile și Colaborarea internă și disciplinarã a cercetãrii. Dezvoltarea și consolidarea sistemului național de proprietate intelectuală se datorează în mare parte sprijinului internațional, de care beneficiază statul noastră. Republica Moldova, în calitate de stat independent face loc la 32 de adunări raionale și de peste hotare, cu scopul cărora se perfectează asigurarea obiectelor de proprietate intelectuală și depune eforturi conjugate în scopul propagării și valorificării potențialului național de PI. Ultimii 20 de ani s-au soldat cu crearea unui mediu propice dezvoltării sistemului de protecție a PI și a premiselor pentru diversificarea căilor de redresare a economiei naționale, inclusiv prin valorificarea produsului intelectual și transferul tehnologic [14, p. 6]. În prezent Republica Moldova este parte la multe convenții [Anexa 6], aranjamente, tratate și acorduri regionale și internaționale și colaborează pe bază de parteneriat reciproc avantajos cu multe oficii de specialitate din lume, la fel Acorduri în domeniul PI semnate în cadrul CSI (Anexa 7), unele din ele sunt menționate în tabelul de mai jos elaborat de autor.
Republica Moldova se conduce de principiile și modalitățile de protecție a produsului intelectual expuse în convențiile, acordurile și aranjamentele internaționale la care este parte, mai cu seamă în Acordul privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerț (TRIPS) din 1 ianuarie 1995 – document de bază al Organizației Mondiale a Comerțului, la care Republica Moldova a aderat în anul 2001.
Tabelul 2.1. Tratate, convenții și aranjamente internaționale în domeniul proprietății intelectuale la care Republica Moldova are parte [elaborat de autor]
Realizarea drepturilor obținute ca rezultat al brevetării înregistrării obiectelor de proprietate intelectuală (OPI) este asigurată printr-un set de acte normative dintre care principalele sunt:
• Legea cu privire la activitatea de evaluare (inclusiv a obiectelor de proprietate intelectuală);
• Legea cu privire la franchising
• Legea reglementării de stat a activității comerciale externe
• Codul cu privire la contravențiile administrative
• Codul penal
• Codul de procedură civilă
• Codul vamal.
Tabelul 2.2. Comparația dreptului proprietății industriale și dreptului de autor [elaborat de autor]
Putem afirma cu toată certitudinea că în Republica Moldova la momentul actual este creat și funcționează eficient și se dezvoltă un sistem normative, legislativ și organizațional modern de protecție și realizare a drepturilor de proprietate intelectuală. La baza protecției PI stă cunoașterea legislației naționale și internaționale în domeniu. La cel mai general mod, Proprietatea Intelectuală cuprinde drepturile asupra rezultatelor activității intelectuale, fiind protejate prin dreptul de autor și prin dreptul proprietății industriale. Diferențele dintre aceste două forme de drepturi sunt prezentate în tabelul 2.2 de mai sus, la fel statistica generală pe anii 1993-2007 (Anexa 8), arată că în această perioadă a scăzut numărul de cereri.
CAPITOLUL 3. REFLECTAREA PROPRIETĂȚII INTELECTUALE ÎN ACTIVITATEA IMM-URILOR ȘI COMPANIILOR
3.1. Încurajarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii în utilizarea sistemului de Proprietate Intelectuală
Pornind de la realitatea că Întreprinderile Mici și Mijlocii este principalul factor de dezvoltare economică și creare de locuri de muncă, Guvernul Republicii Moldova recunoaște sectorul IMM ca domeniu de interes strategic în țara noastră [17, p. 4]. În acest sens, în perspectiva anilor viitori, sectorul IMM trebuie să cunoască o dezvoltare concurentă fixă și adecvată, prin orientarea întreprinderilor către activități inovative și domenii economice cu valoare adăugată sporită. Strategia pentru dezvoltarea sectorului IMM până în anul 2013 a fost elaborată ca o continuare firească a eforturilor guvernamentale și până în prezent pentru încurajarea inițiativei antreprenoriale și valorificarea potențialului competitiv al IMM. Prezentul document strategic prezintă întărirea cadrului instituțional și de reglementare care permite creșterea și dezvoltarea acceptabilă a sectorului IMM într-un mediu clar și previzibil, în care politicile publice să se potrivească nevoilor și așteptărilor acestui domeniu. În sistemul de elaborare a strategiei, se are în vedere o prioritizare a acțiunilor de sprijin a sectorului IMM pe termen mic, în vederea maximă a efectelor la scara economiei naționale pe termen mijlociu și de lungă durată. Sectorul IMM e cunoscut domeniu prioritar de dezvoltare al Republicii Moldova, în special prin stimularea inițiativei antreprenoriale, valorizarea posibilului competitiv al IMM, întărirea cadrului instituțional și de reglementare. În perioada 2010-2013 și până în 2020, sectorul IMM trebuie să depășească la o treaptă supremă, aceea de creștere a competitivității pe Piața Unică și piețele terțe. Pentru ameliorarea accesului IMM la finanțare, Guvernul RM a luat în vedere: diversificării instrumentelor financiare pentru acordul sprijinirii creșterii și lărgirii sectorului IMM și protejării complementarității acestora în ajustul politicilor de dezvoltare regional sau parțială, sporirii acordurilor fondurilor de micro-creditare și consolidării planului de fonduri de garantare pentru IMM. În scopul ramificării instrumentelor financiare pentru sprijinirea dezvoltării sectorului IMM, Guvernul RM recomandă dezvoltare de politici care să faciliteze intrarea IMM la finanțare în condițiile respectării cadrului normativ comunitar în sectorul ajutoarelor de stat. Ramificarea avută în vedere se reflectă la o mai clară caracterizare a obiectivelor ajutoarelor de stat, inventarea și dezvoltarea capacităților de finanțare prin capital de primejdie, creșterea accesibilității finanțarilor rambursabile pentru IMM. Acțiunile care vor fi executate prin prezenta Strategie sunt de natura creării de schițe de ajutor de stat, îndeosebi pentru achiziționarea de echipamente, creșterii regionale prin investiții realizate de întreprinderile mici și mijlocii, sprijinirea și creșterea capitalului privat de risc. Sprijinului mediat oferit întreprinderilor mici și mijlocii, tocmai pentru înaintarea dezvoltării economice în mediul rural, crearea și garantarea să funcționeze câteva sisteme de investiții private. Marirea fondurilor accesibile de micro-creditare precizează dezvoltarea de schițe de micro-creditare diferențiate, atât la gradul sectorial cât și la cel național, în scopul dezvoltării economice și prinderii unei forțe de muncă, obsedând crearea noilor culture ale creditării în special în rândul întreprinzătorilor cu posibilități mici de acordare a unui credit din bancă pentru a deschide sau în continuare a susține și menține dezvoltarea afacerilor mici și mijlocii. Dezvoltarea creșterii și ameliorarea accesului IMM la finanțare va fi, protejată prin consolidarea programelori de fonduri de garantare pentru IMM, inclusiv prin ajustrarea creșterii la gradul regional a acestei programe, rezemată prin crearea și dezvoltarea capacităților de consultanță pentru dezvoltarea întreprinderilor sau a unui business. De asemenea, Guvernul are în vedere utilizarea în parteneriat a resurselor economice locale private și a sprijinului acordat de Uniunea Europeană. În așa fel, acțiunile care vor fi utilizate și finisate, se referă la: Crearea unui sistem centralizat de fonduri regionale de asistență și garantare care să dezvolte îmbunătățirea accesului IMM la finanțare. Capitalizarea suplimentară a FNGCIMM și capitalizarea continuă a FRCG, stimularea accesului fondurilor de garantare la schemele europene de auto-garantare sau contra-garantare oferite de Programul pentru inovare și competitivitate (2007-2013). Pentru încurajarea spiritului inovator al IMM-urilor și creșterea competitivității, Guvernul acționează în vederea dezvoltării afacerilor bazate pe dezvoltarea a calității produselor și diferite modele de întreprinderi eco-eficiente. Creșterea nivelului de inovație tehnologică în IMM în scopul sporirii calității și a utilității muncii, dezvoltării programului de sprijinire al inovării la rangul național, promovării eco-afacerilor. Sprijinirea dezvoltării afacerilor bazate pe creșterea calității producției și modele de afaceri ecoeficiente asigură încurajarea inovării în întreprinderile mici și mijlocii și, pe această treaptă, creșterea competitivității IMM-urilor din Moldova, mai ales pe Piața Internă. IMM-urile se află în competiție directă cu toate întreprinderile care oferă produse și servicii pe piețele globale și, de aceea, trebuie încurajate să folosească toate oportunitățile de creștere a competitivității și dezvoltare a afacerilor. Competitivitatea întreprinderilor depinde și de participarea întreprinderilor și actorilor coenteresați de dezvoltarea afacerilor la activitățile de auto-standardizare, certificare dee conformitate și metrologie, introducerea cu success noilor produse și servicii pe piață sau îmbunătățirea produselor și serviciilor actuale presupunând interacțiunea întreprinzătorilor cu actorii sistemului de standardizare și evaluare a conformității. În așa fel, acțiunile care vor fi realizate urmăresc sprijinirea companiilor de reprezentare a preocupărilor și drepturilor Întreprinderilor Mici și Mijlocii și a celor superioare din sectorul creșterii dezvoltării întreprinderilor pentru a mări volumul și capacitatea de prezentare a intereselor IMM în structurile și în activitățile instituțiilor specifice infrastructurii calității. Răspândirea noii culturi a însușirii în deosebire cu ajutorul sistemelor de sprijinire al creșterii întreprinderilor și sprijinirea creșterii companiilor din sectorul infra-structurilor calității, în special în scopul creșterii accesibilității întreprinderilor mici și mijlocii la serviciile și la activitățile acestora. Situația de ameliorare a cadrului de legalizare pentru IMM, reducerea formalității de venire sau plecare pe piață și descreșterea barierelor și a cadrului administrative, care asigură un system de legalizare mai eficientă pentru IMM-uri, ca loc a străduinței depuse de dezvoltare și asigurarea locurilor de muncă pornit de Uniunea Statelor Europene, prin strategiile de la Lisabona și Uniunea Europeană în anul consecutiv 2020. Strategia guvernamentală pentru creșterea domeniului IMM pentru perioada anilor 2010 – 2013 care este executată în cadrul unui proiect auto-finanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, 2007 – 2013. Structurile de sprijinire al inovării prezintă o aptă întoarcere la problemele creșterii afecirilor și întreprinderilor mici și mijlocii la gradul regional și național, în special prin prisma particulară de dezvoltare financiară și socială. Valorizarea potențialului de creștere locală și națională a IMM este executată în comun parteneriat unit cu autoritățile locale ce au răspundere și cu ceilalți actori regionali ai dezvoltării, adică camerele de comerț, asociații de întreprinzători, centre pentru experții în dezvoltarea regional și locală și a IMM-urilor, asociații cu specialiști profesionali, universități, institute de cercetare. Asigurarea cu sprijin public la gradul central este dirijat pentru a susține inițiativelor locale și regionale prin care se creează și se dezvoltă agenții de sprijinire a întreprinderilor și inovării, în principal centre expert pentru dezvoltare regioală, națională și a IMM-urilor. Conform nivelului implicării autorităților locale și regionale, dar și a întreprinzătorilor locali, companiilor de reprezentare a intereselor acestora, centrelor expert, universităților și institutelor de cercetare, se vor alege județele care vor profita de asistență economic-financiară pentru creșterea și întărirea incubatoarelor afacerilor sau parcuri industrial-tehnologice. Va fi prevăzută redevent legile care în prezent nu permit administrarea parcurilor tehnologice decât de către agenții comerciale. Regăsirile legilor se vor face în mod acordat cu specialitatea mondială care, dă acord administratrea parcurilor de către organizații non-profitabile, în special de tipul asociațiilor. În așa fel, Întreprinderile Mici și Mijlocii eficiente ale unui așa tip de plan-proiect se pot asocia și implicit [7, p. 79], participa direct la luarea deciziilor pentru administrarea parcului respectiv. Guvernul acționează în special la întărirea și creșterea experiențelor speciale avute și adeverite trainic. Întreprinderile mici și mijlocii continuă să se întâlnească cu greutăți și cu diferite nuanțe generate de numărul valoros de documente normative, lipsa de logică și imobilitate a cadrului de reglementare în care își efectuiază afacerile, defectările administrative, regulativitate exagerată, legislații cu vederi contradictorii sau paralele, inconstanță procedurală. Îmbunătățirea cadrului de reglementare pentru IMM-uri, simplificarea procedurilor de intrare sau ieșire de pe piață precum și reducerea barierelor și a sarcinilor administrative vizează, în principal, creșterea calității rezultatelor procesului de elaborare și implementare de politici publice la nivel comunitar și în cadrul administrațiilor Statelor Membre. Măsura este în concordanță cu obiectivele și măsurile cuprinse în Planul Național de Reforme, în special cu obiectivul de elaborare și promovare a politicilor publice și a actelor normative naționale care la rîndul lor, respectă prevederile „Small Business Act”. Măsurile de simplificare a reglementărilor sau de măsurare și reducere a sarcinilor administrative în România vor fi coordonate cu eforturile de același tip ale Comisiei Europene, fiind urmarită evitarea apariției de sarcini administrative adiționale celor impuse de reglementările europene Esențială pentru atingerea cu succes a obiectivelor de reducere a sarcinilor administrative este desfășurarea sistematică și eficientă a acțiunilor de măsurare a costurilor administrative impuse întreprinderilor de către reglementările aplicabile acestora. Guvernul a stabilit, prin Planul Național de Reforme și Strategia pentru o reglementare mai bună la nivelul administrației publice centrale 2008 – 2013, obiective și măsuri detaliate de creare și dezvoltare a capacității instituționale în privința creșterii calității și eficienței utilizării de către toate instituțiile administrației publice centrale a metodologiei de măsurare a sarcinilor administrative impuse întreprinderilor, îndeosebi a metodologiei modelului de cost standard. Prezenta strategie urmărește continuarea și creșterea amplorii acțiunilor de dezvoltare a resurselor umane ale administrației publice în domeniu și, concomitent cu acestea, acțiuni de măsurare a costurilor administrative impuse IMM, în special prin creșterea numărului de proiecte de măsurare a costurilor la nivel sectorial sau demararea de proiecte în domeniul măsurării costurilor administrative generate de reglementările orizontale. Concomitent, reducerea sarcinilor administrative va fi însoțită de acțiuni orientate către atingerea obiectivelor de reducere și simplificare a reglementărilor aplicabile întreprinderilor mici și mijlocii. O atenție deosebită va fi acordată simplific. Biblioteca AGEPI duce evidența individuală a Rapoartelor științifice conform Regulamentului activității bibliotecare. Cititorii sunt informați despre rapoartele științifice pe care le deține Biblioteca cu ajutorul fișierului respectiv. Aici descrierile bibliografice sunt rânduite după criteriile numerice și cronologice, însă, consultând fișa, documentul poate fi identificat și după alte criterii: conducătorul temei, instituția științifică, domeniul, tema. Prin Hotărârea Guvernului nr. 880 din 22.11.2012 a fost aprobată Strategia de dezvoltare a sistemului național de protecție și utilizare a obiectelor de proprietate intelectuală până în anul 2020, în conformitate cu care a fost elaborată și recent aprobată Legea cu privire la parcurile științifice și tehnologice la fel incubatoarele de inovare.Prin această Hotărîre de Guvern Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală va elabora raportul de monitorizare consolidat și-l va prezenta în termen de 30 de zile Comisiei Naționale pentru Proprietatea Intelectuală; după aprobarea raportului de către Comisia Națională pentru Proprietatea Intelectuală, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală va prezenta Guvernului în termen de o lună raportul de revedere și editare și îl va republica pe pagina web oficială. [8]. Atât Strategia menționată, cât și Codul ce privește știința și inovarea al Republicii Moldova, conțin prevederi referitoare la un șir de măsuri menite să stimuleze procesul de inovare. Dintre cele mai importante la acest capitol sunt activitățile de promovare a invențiilor desfășurate de AGEPI: 1. Diseminarea informației privind invențiilor brevetate la AGEPI: a) Acordarea accesului on-line gratuit la Baza de Date «Invenții», care include cererile de brevet de invenție publicate și brevetele de invenție acordate, inclusiv informația despre modelele de utilitate înregistrate, plasate pe web site-ul AGEPI, cât și accesului la alte baze de date de invenții naționale și regionale; b) publicarea suplimentului la revista cercetătorilor și inventatorilor “Intellectus” – «Bursa invențiilor» – ediție lunară, care se editează cu un tiraj de 150 ex. În «Bursa invențiilor» se publică lunar un scurt rezumat la 18-20 de invenții din diverse domenii ale științei și tehnicii. Astfel, anual se publică circa 210-240 de invenții elaborate de către inventatorii din republica noastră, acestea fiind plasate la rubricile „Tehnologii agricole moderne”, „Pentru industria alimentară”, „Oferte pentru vinificatori”, „La dispoziția constructorilor”, „Surse alternative de energie”, „Chimia ecologică în acțiune”, „În atenția medicilor” ș.a. Broșura «Bursa invențiilor» se diseminează gratuit în cadrul cursurilor și seminarelor organizate de către AGEPI, se expediază conform acordurilor privind schimbul de informații la peste 30 de biblioteci din republică, cât și în cadrul expozițiilor naționale și internaționale care au loc la Chișinău și în teritoriu (AGEPI participă anual la 10 expoziții cu stand promoțional și la 8 expoziții cu activități de marketing). IMM-urile sunt examinate și din punct de vedere al performanțelor, de ansamblu, financiare, comerciale, inovaționale. Fenomenul antreprenorial este examinat în dinamică, pornind de la 1990 până în momentul actual, cu accentual pus supra evoluțiile din anii 2009 și 2011. La mijlocul anului 2011 s-a făcut o anchetă pe un număr de 1723 de întreprinzători la un nivel național. Procentajul cuprinde toate clasele de mărime a IMM-urilor, la fel regiunile de dezvoltare, forma organizatorică și vârsta acestora.
Fig. 3.1. Dinamica activității a IMM-urilor investigate [25]
După cercetările Întreprinderilor Mici și Mijlocii, s-au distrus enorm de multe recomandări și oferte care a putut îmbunătăți așa zis problema a Întreprinderilor Mici și Mijlocii- Fiind cele mai valoroase propuneri care revin din consfătuire ar putea influența ridicarea și mărirea la 70 de mii de euro a formei de înregistrare cu înregistrări la taxa pe valoare adăugată TVA ca scop, 200 de mii de IMM-uri vor profita de simplificata a contabilității și micșorarea taxei, ce ar avea efect oficializat a cel puțin 50 de mii de diferite locuri de muncă. Pentru încurajarea ÎMM-urilor se specifică extensiunea subiectelor prinse prin vânzarea diferitor produse alimentare, asigurarea asupra perceperilor și practicilor contra concurenței și grăbirea plăților comercianților către toate IMM-urile furnizoare – din industria ușoară, mobilă, produse chimice care vor stimula industria autohtonă și vor asigura reducerea importurilor. Utile ar fi instituirea unei rețele de colectare în vederea distribuției produselor tradiționale și locale realizate de IMM-uri, micii agricultori și meșteșugari, dar și instituirea, cu respectarea normelor privind concurența, a obligativității pentru marile lanțuri de magazine de a asigura un spațiu minim de desfacere 50% pentru prezentarea și comercializarea produselor tradiționale și locale realizate de IMM-uri, micii agricultori și meșteșugari. În urma acestor abordări, dinamica activității a Întreprinderilor Mari și Mijlocii v-a fi stabilă și în viitoare creștere a numarului de procent IMM-urilor ce își mențin activitatea și cei ce o amplifică. Biroul Național de Statistică anunță, că în anul 2012 numărul întreprinderilor mici și mijlocii (în continuare ÎMM) a constituit 49,4 mii întreprinderi, sau cu 2,1 mii întreprinderi mai mult față de anul 2011. Sectorul ÎMM reprezintă circa 97,5 % din numărul total de întreprinderi. Ponderea veniturilor din vînzări a ÎMM în profilul principalelor genuri de activitate ale unităților acestui sector în anul 2012 [Anexa 10]. Numărul persoanelor care au activat în întreprinderile mici și mijlocii în perioada de referință a constituit 300,2 mii persoane, deținînd 57,7% din numărul total de angajați ai întreprinderilor. Veniturile din vînzări ale întreprinderilor mici și mijlocii în această perioadă au însumat 73057,0 mil. lei sau 34,5% din venituri din vînzări în total pe economie. Ponderea întreprinderilor mici și mijlocii în totalul întreprinderilor în anul 2012 pe principalii indicatori se prezintă astfel: numărul de întreprinderi al Întreprinderilor Mici-Mijlocii este de 97,5%, numărul de salariați al Întreprinderilor Mici și Mijlocii este de 57,7%, veniturile din vânzări al Întreprinderilor Mici și Mijlocii este de 34,5%. LA fel Întreprinderi cu expepția ÎMM au procentajul următor: numărul de întreprinderi – 2,5%, numărul de salariați – 42,3% și veniturile din vânzări – 65,5%. Datele menționate sunt indicate în tabelul 3.1 de mai jos.
Tabelul 3.1. Numărul Întreprinderilor MM în totalul întreprinderilor în RM [elaborat de autor]
Consolarea aplicării și circulării proprietății intelectuale de către Întreprinderile Mici și Mijlocii sunt abordate cu ajutorul măririi beneficiilor IMM, care sînt procedate din folosirea OPI și activarea subiectului inovațional din sectorul IMM, la fel acordul IMM la serviciile informaționale și de prediagnoză a PI, încurajarea creării și funcționării întreprinderilor mici și de tip start/up, la fel accesul IMM inovative la sursele economice în condiții preferențiale, activând creșterea inovațională a IMM. Consolarea activității inovaționale a IMM-urilor se evaluează sub formă de granturi, înlesniri fiscale, micșorare la plata taxelor menținute pentru servicii juridice în sectorul PI, taxele pentru invenții constituie doar 15% din cuantumul taxelor de obicei, pentru design industrial – 35%, pentru mărci – 50%. Pentru cerințele IMM-urilor, Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală a promovatși a fost ieșit în perioada anului 2009 un nou tip de servicii, prediagnoza PI, care se oferă total gratuit, însă întreprinderile nu sunt foarte utile și deschise în acordarea anume acestor servicii.
3.2. Aplicarea Proprietății Intelectuale în dezvoltarea managementului companiei
Produsele intelectuale, informația și cunoștințele, potențialul spiritual, științific și cultural al populației moderne sunt forța motrică a creșterii parțiale durabile și provoacă competitivitatea financiară. În perioada globalizării și a concurenței internaționale, posibilitatea proprietății intelectuale de a stârni și a avea profituri este la fel important și acordul la resurse sau ca necesitateaa de a aranja o bază industrială [2, p. 3]. În obiectivele de condiții ale economiei actuale tot mai mulți manageri luptă împotriva efectelor crizei economice, verificând și încercând să stabilească fel de fel de procedee de rezolvare pentru dezvoltarea și mărirea valorii întreprinderii, dar importanța capitalului intelectual și componentelor acestuia sînt extreme de solemne și apreciabile și chiar esențiale spre diferite firme. Nouă această epocă a tehnologiilor, a noilor invenții și a inovației are un mare lovire financiară asupra strategiilor, subiectivelor și scopurilor majorităților întreprinderi, de asta, foarte mulți cercetători din domeniul economic privesc capitalul intelectual ca o sursă sigură de creștere a valorii companiilor. De cele mai multe ori capitalul intelectual este considerat o avere ascunsă a companiilor, care în ciuda faptului că nu este prezentat în situațiile financiare ale acesteia, oferă un plus de valoare pentru întreprindere. În economia actuală, capitalul intelectual pare a fi unul din cele mai sigure lucruri pentru a preveni efectele actualei crize economice, dar și pentru dezvoltarea durabilă a entității economice. Din această cauză tot mai multe companii tind să investească tot mai mult în capitalul intelectual, deoarece reprezintă motorul afacerilor de succes. Valoarea de piață a companiei este dată de capitalul social și capitalul intelectual, care din punct de vedere al modelului creat de el este format din: capitalul organizației ce reprezintă combinarea cunoștințelor explicite și tacite, formale și informale care într-un mod eficient și eficace structurează și dezvoltă activitatea organizațională a firmei, care include cultura, cunoștințe tacite și informale, structura, cunoștințe explicite și formale și învățarea organizațională care este înnoirea proceselor privind cunoștințele tăcite și explicite, formale și informale și capitalul structural care este numit o totalitate de delegații și autorizații și diferite obiecte ca sprijin ale subtructurii capitalului omenesc. Capitalul intelectual, prin nuanțele sale determină informațiile inovaționale de organizație, dar relația fiind între capitalul intelectual și performanța organizației care dirijiază și îndrumează la editarea și stabilirea unei noi căi în modificarea carierei, ce se bazează pe căpătarea unui registru cât mai vast și mai integral de competente. Reînoirea carierei specializate și profesionale trebuie sa se înscrie într-o hartă a cunoștințelor din cadrul organizației. Această hartă este foarte valoroasă pentru organizație, deoarece cuprinde rețelele de cunoștințe ce se creează între salariați, precum și modalitatea în care aceștia se organizează în jurul producției. Performantele unei organizații se pot aborda din punct de vedere al eficacității și al eficienței. Acestea dobândesc un conținut nou, în cazul organizației bazate pe cunoștințe, sub influența a mai multor factori, care, cu preponderență, au la bază calitatea și valențele capitalului uman al organizației, deoarece resursa umană, oamenii sunt purtătorii cunoștințelor. Acești factori sunt: – ponderea mare a cunoștințelor în firmă; – creșterea ponderii și a importantei input-urilor necuantificabile, reprezentate de cunoștințele tacite; – transformarea unei părți a stakeholder-ilor externi în componenți și/sau participant la capitalul intelectual al firmei; – mediul ecologic al firmei este un element esențial al input-urilor și output-urilor firmei bazate pe cunoștințe. Este foarte important să se înțeleagă adevarata valoare a capitalului intelectual și să se investească în acesta, deoarece asigură companiilor o bunăstare mult mai mare față de companiile asemănătoare, dar care nu investesc în acest tip de resursă. Economia actuală se bazează pe aceste modalități de dezvoltare a companiei, deoarece sunt metode sigure nu numai pentru a menține compania pe linia de plutire ci chiar să o dezvolte. Companiile își dau seama că pentru a rămâne competitive, trebuie să își gestioneze corect resursele și capacitățile intelectuale. În acest scop, multe organizații au inițiat o serie întreagă de proiecte și programe de management bazate pe cunoaștere. Zona primară de focalizare a acestor eforturi a fost aceea a dezvoltării de noi aplicații IT ca sisteme-suport pentru capturarea, stocarea, extragerea și distribuția în formă digitală a cunoașterii organizatorice documentate explicit. Evaluarea capitalului intelectual poate fi considerată un bun punct de plecare pentru un management mai eficient, în vederea creșterii competitivității, dar poate oferi și un instrument de raportare, pentru a atrage cât mai multe cadre didactice foarte bine pregătite, precum și studenți dornici să își formeze propriul capital intelectual, iar acest lucru duce la creșterea compatibilității și transparenței. Există foarte multe considerente pentru a prezenta capitalul intelectual, iar cele mai importante dintre ele, conform lui Fazalic (2005), sunt: într-o societate bazată pe cunoaștere, cetățenii ar trebui să afle cât mai multe despre alocarea fondurilor publice; transferul de bune practici ar crește dacă universitățile ar obține și ar furniza mai multe informații despre capitalul intelectual; întărirea relațiilor dintre mediul de afaceri și universități nu poate fi întărit fără întroducerea unui limbaj comun; alegerea și definirea unui set clar de indicatori și a unei metodologii de evaluare va face mai dificilă ascunderea rezultatelor slabe ale unor cercetători; Este necesară alegerea și definirea unui set de indicatori pentru a descoperi și a măsura capitalul intelectual al universităților, datorită faptului că universitățile europene trebuie să facă față unor provocări majore precum: mai multă autonomie și noi moduri de finanțare publică; competiția pentru burse, granturi și medii de cercetare; măsurarea și analizarea rezultatelor care sunt prin natura lor intangibile; exigențele ridicate pentru dezvoltarea capitalului intelectual, prin dezvoltarea strategiei și un management sistematic a celor mai valoroase resurse, majoritatea fiind intangibile; cerințele din partea societății pentru transparență și responsabilitate; Proprietatea Intelectuală are o importanță enormă și sporește încurajarea procesului de creare, protecție și utilizare strategică a proprietății intelectuale în calitate de instrument cheie în crearea condițiilor pentru tranziția la modelul inovațional al creșterii economice La fel încurajează utilizărea proprietății intelectuale de către IMM-uri [2, p. 4] Orientează firmele spre inovări, de a beneficia de invenții noi și de a le brevet, aplică cunoștințele privind rezolvarea problemelor sociale și globale, stimulează cererile depuse pentru produse și servicii inovative și promovarea inovării. Sporirea competitivității întreprinderilor și încurajarea spiritului inovativ și promovează PI pentru IMM-uri. Proprietatea Intelectuală motivează companiile să investească în cercetare și dezvoltare, facilitează transferul de cunoștințe de la laborator spre piață, oferă protecție pe piața mondială, stimulează creșterea economică, duc la crearea de noi locuri de muncă, la noi ramuri de activitate, la îmbunătățirea calității vieții. Din punct de vedere istoric, proprietatea intelectuală a fost și rămâne unul din elementele de bază și indispensabile ale progresului și dezvoltării întregii umanități; Adevărata sa importanță și rolul său definitoriu în activitatea vitală a omului s-au evidențiat în epoca contemporană, definită ca ”era cunoașterii” Proprietatea intelectuală contribuie la: creșterea economică, competitivitate, ocuparea forței de muncă, ridicarea nivelului de bunăstare a populației . Crește economic durabil nivelul de dezvoltare a tendinței industriilor bazate pe cunoaștere întreprinderilor inovatoare, determină linia de demarcare dintre țările bogate și sărace, el reprezintă fundamentul pentru o creștere economică durabilă. În special, sectoarele industriale care se bazează pe protecția drepturilor de proprietate intelectuală DPI sunt contribuabili substanțiali ai economiei. Perfecționarea continuă a cadrului normativ din domeniul PI, inclusiv prin armonizarea sa cu legislația Uniunii Europene și implementarea tratatelor internaționale în materie la care Republica Moldova este parte. La fel dezvoltarea și modernizarea sistemului național de PI, sporirea transparenței și coerenței sale. Consolidarea capacităților instituționale ale organelor abilitate cu funcții și responsabilități privind protecția și asigurarea respectării drepturilor de PI, dezvoltarea unei infrastructuri eficiente de prevenire și combatere a fenomenelor contrafacerii și pirateriei. Promovează și dezvoltă cultura înaltă în materie de PI, sensibilizează și conútientizează publiculu larg cu privire la rolul PI și sporirea interesului față de protecția și respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. La fel contribuie la dezvoltarea cooperării internaționale, regionale și bilaterale în domeniul PI și integrarea Republicii Moldova în spațiul intelectual internațional și european. Proprietatea intelectuală, înțeleasă sub două elemente ale sale, proprietatea industrială pe de o parte, drepturile de autor și drepturile conexe pe de altă parte, este un elementment tare și influient pentru creșterea și situația bună constrînsă economico-socială și culturală unui stat. Cu acestă condiție, se apreciază că asigurarea drepturilor de proprietate intelectuală are o valoroasă și numerică importanță, esența, scopul și finalitatea acesteia este asigurarea și protecția produsului inteligenței omenești și la fel, garanteazăa posibilitatea consumatorului a folosi unul și același produs [25]. Știința de creștere, dezvoltare și cercetare și inovare, organizează un integru cuprins strategic ce hotărăște menținerea economică și la progresul socio-economic, este constrâns legată de sectorul proprietății intelectuale. În așa fel, știința, tehnologia și inovarea prezintă subdomenii care generează progresul tehnologic, și asigură rezistența creșterii și scorul economic de perspectivă. La fel, în același timp, schimbările noi și schimbul transferic al tehnologiei care sînt precedee de rezolvare pentru planificarea și evitarea problemelor economice și pentru înnoirea stabilă constantă a tehnologiilor indispensabile, prin oferirea cercetării la diferite cerințele și constrîngerile a unei piețe libere, în expansiune, în condiția globalizării. Nu trebuie pierdut din vedere că proprietatea intelectuală este acum unul dintre cele mai valoroase active ca măsură a viabilității firmelor și a performanței viitoare. Stimularea capacității creatoare a unei națiuni este un proces sistematic, unitar, la a cărei înfăptuire contribuie un sistem național dinamic ce privește drepturile ale proprietatății intelectuale. Scopul PI este enorm de important atât prin valorile subiectelor de proprietate intelectuală, cât și pentru necesitatea lor în viața economic și social și culturală a comunității. Cu cât asigurarea proprietății intelectuale este la un grad mai valoros și mai apreciabil, cu atât economia lucreaza mai bine, iar cultura este mai favorizata. Proprietate intelectuală este o expresie cumprinsă cu legi disparate. Persoanele fără pregătire juridică, care aud că un singur termen se aplică acestor legi diferite, tind să creadă că ele au un principiu comun și că funcționează similar [22]. Scopul legilor proprietății intelectuale face parte din stabilirea drepturilor morale și economice ale persoanelor ce asumă asupra noilor creațiilor acestora și a drepturilor oamenilor de a beneficia și profita de accesul acordului privind creațiile, la fel și inaintarea creativității, propagarea și sprijinirea a unor valorificări juste a urmarilor acestor activități. Proprietatea intelectuală include si include proprietatea industrială care este asigută după invențiile, soiurilor de plante, desenelor și modelelor industriale, mărcilor de produse sau servicii, denumirilor de origine și specialităților tradiționale garantate, la fel dreptul de autor și drepturile conexe fiind protecția operelor literare, artistice, științifice și artistico-arhitecturale, sistemelor de programare de computer, cum și a consecințelor muncii persoanelor ce produc fonograme și videograme.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
În lucrarea tezei de licență “Proprietatea Intelectuală – element de coeziune economică între IMM și companii” am prezentat necesitatea acestui tip de cunoaștere în economia modernă, în care valoarea lucrurilor materiale este înlocuită de către valoarea proprietății intelectuale. După cum am prezentat în lucrare, foarte mulți cercetători au încercat să găsească cea mai bună metodă pentru a evalua și a înainta proprietatea intelectuală, în acest fel dezvoltându-se diferite modele ce prezintă componența PI. Din punct de vedere managerial, am descoperit că nu putem include valoarea proprietății intelectuale în situațiile financiare ale întreprinderilor, dar putem ține un bilanț a resurselor umane sau să prezentăm importanța acestui tip de cunoaștere în situațiile financiare. Totodată, am descoperit cât de important este PI într-un mediu de afaceri competitiv și cum se pot folosi companiile de acest beneficiu pentru a ajunge primii pe piața fie națională sau internațională. În ultimul capitol al lucrării am arătat cât de important și ce rol joacă în economia afacerilor companiilor și este principalul bun al lor. În concluzie, prin conceperea acestei lucrări am reușit să surprind principalele elemente legate de tema aleasă, demonstrând cum acesta poate ajuta companiile să se mențină, să crească și să se dezvolte. Activitatea de Protecție a Proprietății Intelectuale a fost, este și trebuie să fie o prioritate, în ceea ce privește progresul industrial al țării, prin transferul tehnologic preconizat, prin implementarea produselor de PI în cadrul IMM-urilor și marii industrii. Pentru îmbunătățirea gestiunii activității Proprietății Intelectuale, la fel pentru a mări numărul persoanelor de a solicita deschiderea unei întreprinderi, sau de a proteja unele bunuri, autorul prezintă următoarele recomandări:
Pentru susținerea și potențialul creativ dintr-o întreprindere, specialiștii AGEPI să elaboreze un program de diagnoză care presupune vizitarea întreprinderilor și a evalua o discuție cu managerii întreprinderilor și de a-i informa despre beneficiile ce le pot solicita ca: invenții, mărci, desene industriale, lecențe și cesiuni, drept de autor și altele.
La fel, de a organiza cât mai des și cat mai multe conferințe, adunări cu tinerii ce doresc să aibă o afacere, sau doar pentru informare a diferitor digestii și de a reflecta că nu este complicat de a reglementa, de a proteja o invenție, o creație și de a o legaliza, asta ar putea mări cererile de brevetare și invenții.
Permiterea Guvernunul și evident sprijinirea persoanelor ce ar dori să promoveze produsele și serviciile inventate IMM- urilor pe piețele externe din străinătate, în special în statele europene și în Federația Rusă.
Acordarea unor microcredite cu un procent avantajos, pentru a benefecia mai ușor de serviciile și pentru promovarea scopurilor.
Dezvoltarea capacității organizatorice și manageriale și de a elabora, coordona și monitoriza implementarea documentelor de strategie în domeniul sprijinirii IMM-urilor, prin activități de instruire, vizite și de schimb de experiență cu specialiștii în domeniul dat din străinătate, studiierea de evaluare și creare de instrumente specifice.
Dezvoltarea unor politici investiționale clare care să țină de investițiile din sectorul căreia i se adresează fondul și focalizarea de asistență oferită întreprinzătorilor care altfel nu ar obține finanțare.
La fel creșterea dezvoltării și inovarea sistemului național de PI, sporirea transparenței și coerenței sale. Consolidarea capacităților instituționale ale organelor abilitate cu funcții și responsabilități privind protecția și asigurarea respectării drepturilor de PI, dezvoltarea unei infrastructuri eficiente de prevenire și combatere a fenomenelor contrafacerii și pirateriei.
Un rol deosebit în acest sens îl are inițiativa de creare a unei Rețele Naționale care să se ocupe mai larg și mai aprofundat de educație, conștientizare și stimulare a DPI în țara noastră, prin acțiuni concrete în IMM-uri, universități și Institute de Cercetare. Consider că la acest moment, activitate de promovare a DPI în Republica Moldova trebuie să aibă o susținere națională deosebită, oportunitatea oferită de acest proiect conduce spre stimularea activității creative și inovative.
Trebuie întreprinse acțiuni concrete de conștientizare și de stimulare a DPI în rândul IMM-urilor inovative, universităților și institutelor de cercetare, prin organizarea diferitor acțiuni și combateri cu caracter educativ, prin prelegeri, fiind susținute de specialiști în domeniu, mai ales din rândul celor abilitați de AGEPI. Totodată se propune crearea unor specialiști, cadre didactice, dar nu numai, care să fie capabile sa susțină cursuri, seminarii, prezentări de cazuri concrete, și mai cu seamă, realizarea și difuzarea unui sistem de bună practică ce privește Drepturile Proprietății Intelectuale.
BIBLIOGRAFIE
Bădărău A., Ciontu P. Din istoria protecției proprietății industriale în România vol II. București: OSIM 2003. 427 p.
Bolocan L. Invențiile și Tehnologiile noi-surse de sporire a competivității IMM. Chișinău: AGEPI, 2014. 32 p.
Bolocan L. Raport anual al Agenției Naționale pentru Proprietate Intelectuală din Republica Moldova. Chișinău: AGEPI, 2013. 124 p.
Chivriga V., Prohnițchi V. Cadrul legislativ și climatul investițional în Republica Moldova. Chișinău: Arc, 2004. 65 p.
Daniliuc I. Proprietatea intelectuală – instrument de valorificare a potențialului inovațional. Chișinău: AGEPI, 2011. 19 p.
Grecu E. Mărcile comunitare, Ghid practic de înregistrare a mărcilor în Uniunea Europeană. București: Universul Juridic, 2010. 136 p.
Grigore A. Antreprenoriat și management pentru afacerile mici și mijlocii. București: C. H. Beck, 2012. 150 p.
Hotărârea Guvernului nr. 880 din 22.11.2012 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului național de protecție și utilizare a obiectelor de proprietate intelectuală până în anul 2020. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.245-247/951
Legea cu privire la activitatea de evaluare nr. 989-XV din 18 aprilie 2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.102, art. 773
Legea privind brevetele de invenție nr. 64/1991 din 19 ianuarie 2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.541
Legea privind drepturile de autor și drepturile conexe nr. 139 din 02.07.2011. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 191-193
Marin A. Curs de valorificare dreprurilor de proprietate intelectuală. București: Economica, 2012. 54 p.
Matei – Spâneanu O. Proprietate Intelectuală, mărci, invenții și realizări tehnice. București: Hamangiu, 2010. 344 p.
Munteanu S. AGEPI Info-Supliment al revistei Intellectus 3, 2007. 25 p.
Poenaru L. Legislația proprietății intelectuale. București: Rosetti International, 2014. 550 p.
Revista Intellectus – Serviciul de presă AGEPI, Dezvoltarea Sistemului național de proprietate intelectuală. 2012. 58 p.
Strategia Guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), 2010. 62 p.
Tucu D., Groza I. Studiu privind protecția intelectuală. Timișoara: Fundația Ioan Slavici, 2010. 77 p.
Țițu M. Strategia în domeniul Protecției Proprietății Intelectuale nr. 11827 conform Legii nr. 677/2001. Sibiu, 2011. 26 p.
http://agepi.gov.md/md/news/detail.php?ELEMENT_ID=18887
www.agepi.gov.md/md/services/
https://www.gnu.org/philosophy/not-ipr.ro.html
http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731
http://www.osim.ro/legislatie/LegilatiaInDomeniulBreveteInventii.php
http://ppi.ulbsibiu.ro/ro/proprietate/
https://servicii.gov.md/ServiceDetails.aspx?id=6b418550-45c1-468e-83b0-fa05a7683e50#
http://www.wipo.int/services/fr/
ANEXE
Anexa 1
Legea privind dreptul de autor și drepturi conexe [sursa www.lex.justice.md/]
Anexa 2
Sondajul on-line de existența pirateriei și contrafacerii
Anexa 3
Revista de proprietate intelectuală "INTELLECTUS"
Anexa 4
Supliment al revistei "INTELLECTUS"
Anexa 5
Formularul exemplu Cererii de brevet de Invenție
Anexa 6
Convenții, tratate, aranjamente la care Republica Moldova face parte
Anexa 7
Acorduri în domeniul PI semnate în cadrul Comunităților Statelor Independente
Anexa 8
Statistica generală (1993-2007) a diferitor bunuri de proprietate intelectuală
Anexa 9
Structura organizatorică AGEPI
Anexa 10
Ponderea veniturilor din vânzări a IMM pe perioada anului 2012
Anexa 11
Asigurarea dreptului de proprietate intelectuală
DECLARAȚIE
PRIVIND ORIGINALITATEA CONȚINUTULUI LUCRĂRII DE LICENȚĂ
Subsemntatul __________________________________________________________
absolvent al Universității Libere Internaționale din Moldova, Facultatea _______________________________________ specialitatea____________________________ ____________________________ promoția ____________________, declar pe propria răspundere, că lucrarea de licență cu titlul: ___________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
elaborată sub îndrumarea dnei_____________________________________________________,
pe care urmează să o susțin în fața comisiei, este originală, îmi aparține și îmi asum conținutul acesteia în întregime.
Declar că nu am plagiat altă lucrare de licență, monografii, lucrări de specialitate, articole etc., publicate sau postate pe internet, toate sursele bibliografice folosite la elaborarea lucrării de licență fiind menționate în conținutul acesteia.
De asemenea, declar că sunt de acord ca lucrarea mea de licență să fie verificată prin orice modalitate legală pentru confirmarea originalității, consimțînd inclusiv la introducerea conținutului acesteia într-o bază de date în acest scop.
Data ________________________ Semnătură student ____________________
GRAFICUL CALENDARISTIC DE EXECUTARE A PROIECTULUI/TEZEI DE LICENȚĂ
________________________________________________________
(numele și prenumele studentului/ei)
Tema proiectului/tezei de licență ___________________________________________
______________________________________________________________________
Termenul limită de prezentare a proiectului/tezei de licență la catedră ______________
Etapele executării proiectului/tezei de licență:
Student (a)_______________________________
(semnătura)
Conducător științific _______________________
(semnătura)
FIȘA DE EVALUARE A TEZEI DE LICENȚĂ
cu tema _____________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
elaborat de ___________________________________________ grupa____________, forma de studii _____________________.
(nume, prenume student/ă)
Conducător științific___________________________________________.
(nume, prenume, grad științific, titlu didactic)
NOTĂ!!! Evaluarea se va face de către conducătorul științific pentru criteriile de evaluare de la punctul 1 pînă la punctul 8 și de către membrii comisiei de licență pentru criteriile de la punctul 9 și 10, conform scalei de notare a Regulamentului de organizare a studiilor în învățămîntul superior în baza Sistemului Național de Credite de Studiu aprobat prin ordinul Ministerului Educației nr. 726 din septembrie 2010, prezentată la pagina 24-25 al prezentului Ghid metodic.
Nota finală ___________________ ECTS – 3 credite
BIBLIOGRAFIE
Bădărău A., Ciontu P. Din istoria protecției proprietății industriale în România vol II. București: OSIM 2003. 427 p.
Bolocan L. Invențiile și Tehnologiile noi-surse de sporire a competivității IMM. Chișinău: AGEPI, 2014. 32 p.
Bolocan L. Raport anual al Agenției Naționale pentru Proprietate Intelectuală din Republica Moldova. Chișinău: AGEPI, 2013. 124 p.
Chivriga V., Prohnițchi V. Cadrul legislativ și climatul investițional în Republica Moldova. Chișinău: Arc, 2004. 65 p.
Daniliuc I. Proprietatea intelectuală – instrument de valorificare a potențialului inovațional. Chișinău: AGEPI, 2011. 19 p.
Grecu E. Mărcile comunitare, Ghid practic de înregistrare a mărcilor în Uniunea Europeană. București: Universul Juridic, 2010. 136 p.
Grigore A. Antreprenoriat și management pentru afacerile mici și mijlocii. București: C. H. Beck, 2012. 150 p.
Hotărârea Guvernului nr. 880 din 22.11.2012 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului național de protecție și utilizare a obiectelor de proprietate intelectuală până în anul 2020. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.245-247/951
Legea cu privire la activitatea de evaluare nr. 989-XV din 18 aprilie 2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.102, art. 773
Legea privind brevetele de invenție nr. 64/1991 din 19 ianuarie 2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.541
Legea privind drepturile de autor și drepturile conexe nr. 139 din 02.07.2011. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 191-193
Marin A. Curs de valorificare dreprurilor de proprietate intelectuală. București: Economica, 2012. 54 p.
Matei – Spâneanu O. Proprietate Intelectuală, mărci, invenții și realizări tehnice. București: Hamangiu, 2010. 344 p.
Munteanu S. AGEPI Info-Supliment al revistei Intellectus 3, 2007. 25 p.
Poenaru L. Legislația proprietății intelectuale. București: Rosetti International, 2014. 550 p.
Revista Intellectus – Serviciul de presă AGEPI, Dezvoltarea Sistemului național de proprietate intelectuală. 2012. 58 p.
Strategia Guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), 2010. 62 p.
Tucu D., Groza I. Studiu privind protecția intelectuală. Timișoara: Fundația Ioan Slavici, 2010. 77 p.
Țițu M. Strategia în domeniul Protecției Proprietății Intelectuale nr. 11827 conform Legii nr. 677/2001. Sibiu, 2011. 26 p.
http://agepi.gov.md/md/news/detail.php?ELEMENT_ID=18887
www.agepi.gov.md/md/services/
https://www.gnu.org/philosophy/not-ipr.ro.html
http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731
http://www.osim.ro/legislatie/LegilatiaInDomeniulBreveteInventii.php
http://ppi.ulbsibiu.ro/ro/proprietate/
https://servicii.gov.md/ServiceDetails.aspx?id=6b418550-45c1-468e-83b0-fa05a7683e50#
http://www.wipo.int/services/fr/
ANEXE
Anexa 1
Legea privind dreptul de autor și drepturi conexe [sursa www.lex.justice.md/]
Anexa 2
Sondajul on-line de existența pirateriei și contrafacerii
Anexa 3
Revista de proprietate intelectuală "INTELLECTUS"
Anexa 4
Supliment al revistei "INTELLECTUS"
Anexa 5
Formularul exemplu Cererii de brevet de Invenție
Anexa 6
Convenții, tratate, aranjamente la care Republica Moldova face parte
Anexa 7
Acorduri în domeniul PI semnate în cadrul Comunităților Statelor Independente
Anexa 8
Statistica generală (1993-2007) a diferitor bunuri de proprietate intelectuală
Anexa 9
Structura organizatorică AGEPI
Anexa 10
Ponderea veniturilor din vânzări a IMM pe perioada anului 2012
Anexa 11
Asigurarea dreptului de proprietate intelectuală
DECLARAȚIE
PRIVIND ORIGINALITATEA CONȚINUTULUI LUCRĂRII DE LICENȚĂ
Subsemntatul __________________________________________________________
absolvent al Universității Libere Internaționale din Moldova, Facultatea _______________________________________ specialitatea____________________________ ____________________________ promoția ____________________, declar pe propria răspundere, că lucrarea de licență cu titlul: ___________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
elaborată sub îndrumarea dnei_____________________________________________________,
pe care urmează să o susțin în fața comisiei, este originală, îmi aparține și îmi asum conținutul acesteia în întregime.
Declar că nu am plagiat altă lucrare de licență, monografii, lucrări de specialitate, articole etc., publicate sau postate pe internet, toate sursele bibliografice folosite la elaborarea lucrării de licență fiind menționate în conținutul acesteia.
De asemenea, declar că sunt de acord ca lucrarea mea de licență să fie verificată prin orice modalitate legală pentru confirmarea originalității, consimțînd inclusiv la introducerea conținutului acesteia într-o bază de date în acest scop.
Data ________________________ Semnătură student ____________________
GRAFICUL CALENDARISTIC DE EXECUTARE A PROIECTULUI/TEZEI DE LICENȚĂ
________________________________________________________
(numele și prenumele studentului/ei)
Tema proiectului/tezei de licență ___________________________________________
______________________________________________________________________
Termenul limită de prezentare a proiectului/tezei de licență la catedră ______________
Etapele executării proiectului/tezei de licență:
Student (a)_______________________________
(semnătura)
Conducător științific _______________________
(semnătura)
FIȘA DE EVALUARE A TEZEI DE LICENȚĂ
cu tema _____________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
elaborat de ___________________________________________ grupa____________, forma de studii _____________________.
(nume, prenume student/ă)
Conducător științific___________________________________________.
(nume, prenume, grad științific, titlu didactic)
NOTĂ!!! Evaluarea se va face de către conducătorul științific pentru criteriile de evaluare de la punctul 1 pînă la punctul 8 și de către membrii comisiei de licență pentru criteriile de la punctul 9 și 10, conform scalei de notare a Regulamentului de organizare a studiilor în învățămîntul superior în baza Sistemului Național de Credite de Studiu aprobat prin ordinul Ministerului Educației nr. 726 din septembrie 2010, prezentată la pagina 24-25 al prezentului Ghid metodic.
Nota finală ___________________ ECTS – 3 credite
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Proprietatea Intelectuala – Element DE Coeziune Economica Intre Imm Si Companii (ID: 145512)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.