Proprietatea intelectual ă [621738]

1

Proprietatea intelectual ă

Varasteanu Marius
Grupa 208 ID

2
Proprietatea intelectual ă se refera la creati ale mintii: inventii, opere
literare si artistice și simboluri, nume și imagini utilizate in comert
Proprietatea Intelectual ă se imparte In doua categori: Proprietatea
industriala care cuprinde inven țiile, mărcile și indicatiile
geografice,desenele și modelele industriale.
Dreptul de autor care se refera la operele literare cum sunt romanele,
poeziile si piesele de t eatru, filmele, lucrarile muzicale, lucrä rile de art á
desene. picturi, fotografii și sculptur și lucrarile arhitectonice Drepturile
conexe ale dreptului de autor sunt drepturilor arti știlor Interpreti asupra
activitatii lor ale producatorior de fonograma Gl ale organismelor do
radiodifuziune asupra programelor lor de radio televiziune
Ce se intelege prin drepturi de proprietate intelectuală ? De ce trebuie s á
promovam și să protejam proprietatea intelectual á? Drepturile de
proprietate intelectualá sunt drept uri de proprietate ca toate celelalte –
ele permit creatorului sau proprietarului unui brevet de inventie, al unei
marci sau al unei opere protejate prin drept de autor sa beneficieze de pe
urma muncil sau a investitiei sale. Acestor drepturi sunt evidenti ate in
articolul 27 din Declaratia Universal ă a Drepturilor Omului care stipulează
faptul ca fiecare om trebuie s ă beneficieze de protectia drepturilor morale
s materiale care decurg din orice lucrare stiintifica, literarà sau artistica al
carei autor este Există mai multe motive care fac ca protectia proprietatii
sa fie Imperios necesara. In primul r ând, progresul și prosperitatea
umanitá ti depind de creativitatea el in domeniile tehnic și cultural, in al
doilea râ nd, protectia juridic ă a creatilor nol Inc urajează investițiile și
conduc la alte inovatii in al treilea r ând, promovarea si protec ția

3
proprietatii intelectuale stimuleaz ă creșterea économica. duc la crearea
de noi locuri de munca si nol ramuri de activitate si la imbunátatirea
calitalii vieji Imp ortanta propriet ății intelectuale a fost recunoscuta pentru
prima datá de Conventia de la Paris pentru protectia proprietatii
Industriale din 1883 si de Conventia de la Bona pentru protectia lucrarilor
artistice perare din 1886 Ambele tratate sunt administrate de catre
Organizatia Mondialà a Propriet Intelectuale (OMPI) Un sistem de
proprietate intelectuala eficient și echitabil poate fi de ajutor tuturor
fanilor in exploatarea potentialului de proprietate intelectuală care este
un Instrument putem c de dezvoltare economic ă și de progres social
cultural Acest sistem contribuie la instaurarea unui echilibru intra
interesele Inovatorilor s interesul public, asigurâ nd un mediu propice
creativitatii Inventie, In beneficiul tuturor.

Noțiuni gene rale privind proprietatea intelectual ă
I. Noțiuni de proprietate intelectuală .
A. Defini ție. Proprietatea intelectual ă include drepturile privitoare la:
• operele literare, artistice și științifice,
• spectacole și expoziții ale arti știlor, fotografilor și televiziunilor,

4
• invenții în toate domeniile cercet ărilor umane, descoperirile științifice,
• semnele industriale, m ărcile înregistrate, cele de servici, numele
comercial și emblemele, protec ția împotriva concurenț ei neloiale și toate
drepturile rezult ând dintr -o activitate intelectual ă în domeniile industrial
sau literal. Proprietatea intelectual ă este intangibil ă chiar dac ă
manifestarea sa exterioar ă este una vizibil ă sau exprimată material. Astfel,
o pictură este un obiect tangibil, dar obiect al propriet ății intelectuale îl
reprezint ă creativitatea autorului.
Proprietatea intelectual ă este rezultatul unei activităț i umane chiar dac ă
în timpul creației intervine și un aparat, precum computerul în cazul
persoanei care real izează un program pentru calculator.
Titularul dreptului intelectual are capacitatea legal recunoscută de a
autoriza sau interzice accesul anumitor persoane la creația sa în sens de
utilizare, reproducere, etc. Separarea dreptului intelectual de obiec tul
fizic în care crea ția intelectual ă se regăsește este uneori greu de imaginat
și înțeles. De exemplu, este posibilă fotocopierea unei c ărți în scop de
revânzare sau cre șterea unei plante pentru a vinde semințele, at ât timp
cât aceste obiecte materiale se afl ă în proprietatea celui care doreș te să
facă aceste lucruri? Ră spunsul este negativ av ând în vedere
intangibilitatea dreptului intelectual, care limitează ceea ce dreptul de
proprietate permite.
B. Trăsături.
Drepturile intelectuale au o d urată limitată sau nelimitată în timp:
invențiile, dreptul de autor au o durat ă limitată , pe c ând dreptul moral al
unui artist de a opri distrugerea operei sale este nelimitat în timp. Dreptul

5
intelectual este ubicuu, aceasta însemnâ nd că este prezent și încorporat în
toate realiză rile ulterioare protejate.

II. Noțiuni de proprietate industrială .
A. Noțiune. Creațiile ce țin de proprietatea industrial ă și fac un obiect al
protecției sunt în marea majoritate tot rezultat al creației intelectuale.
Deosebi rea ar rezulta în aceea c ă dreptul de autor protejeaz ă creațiile de
formă, iar dreptul de proprietate industrială protejeaz ă creațiile utilitare,
de fond cu aplica ție industrial ă. Dreptul propriet ății industriale a fost
definit ca „ansamblul de norme jurid ice care reglementeaz ă raporturile
privitoare la crea țiile aplicabile în industrie, precum și la semnele
distinctive ale unei asemenea activităț i”.
B. Dreptul de proprietate industrială .
1. Dreptul subiectiv.
Dreptul subiectiv de proprietate industrial ă este acea posibilitate
recunoscută de lege titularului acestui drept de a folosi, în mod exclusiv, o
creație intelectual ă aplicabilă în industrie sau un semn distinctiv al unei
asemenea activităț i industriale. Practic, dreptul de proprietate in dustrială
constă în dreptul exclusiv de exploatare a obiectului protec ției. Naș terea
sa depinde de:
• desfășurarea unei activităț i de crea ție intelectual ă,
• respectarea formalit ăților de brevetare sau înregistrare a crea ției la
OSIM (Oficiul de Stat pen tru Invenții și Mărci),

6
• creația să fie aplicabilă în industrie (produc ție, servicii, comer ț).
2. Trăsături. Printre tr ăsăturile dreptului de proprietate industrială se află:
• este limitat în timp și teritorial cu excepția informațiilor confiden țiale;
• este o facultate recunoscută titularului care uneori creează obligația de
exercitare a dreptului, cu sanc țiuni în caz contrar (de exemplu dec ăderea);
• dreptul patrimonial care intr ă în conținutul dreptului de proprietate
industrial ă este transmisibil.
3. Forme. Există diferite forme de drepturi de proprietate industrială ,
toate legate de protec ția unei crea ții intelectuale precum: invenții, noi
specii de plante și rase de animale, topografia unui circuit integrat,
informația confiden țială, desenul, modelul industrial și semnele
distinctive.

Dreptul de autor
I. Noțiune
A. Defini ție. Dreptul subiectiv de autor reprezint ă acea posibilitate
conferită de lege autorului unei crea ții intelectuale de a o utiliza potrivit
aprecierii sale, în sc opul satisfacerii intereselor lui personale
nepatrimoniale sau patrimoniale, în limitele prev ăzute de lege.
B. Condiții pentru apari ție. Pentru ca un drept subiectiv de autor să se
nască trebuie întrunite mai multe condi ții: originalitatea operei, existen ța
unei forme concrete pe care o îmbracă, creația să fie susceptibil ă de a fi
adusă la cunoștința publicului. Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor

7
și drepturile conexe nu prevede explicit dec ât condiția originalit ății,
arătând în art. 2 alin. 2 c ă o creație intelectual ă este „recunoscut ă și
protejată independent de aducerea la cuno ștință publică, prin simplul
fapt al realiz ării ei, chiar neterminată ”.
C. Conținutul dreptului subiectiv de autor. În conținutul dreptului
subiectiv de autor intr ă potrivit Legii nr. 8/1996 urmă toarele drepturi
morale și patrimoniale: de a decide în ce mod și cum va fi adusă la
cunoștință publică opera, de a pretinde recunoa șterea calit ății de autor,
de a decide sub ce nume va fi adus ă opera la cuno știnț a publică, de a
pretinde respectarea integrit ății operei, de a retracta opera, dreptul
patrimonial exclusiv de a decide cum a fi utilizată sau exploatată opera sa,
inclusiv de a consim ți la 4 utilizarea operei de c ătre alții, precum și dreptul
distinct de a autoriza reproducerea, difuzarea, etc. (conform art. 10, 12, 13
ale Legii nr. 8/1996).
Drepturile conexe ale dreptului de autor sunt drepturile arti știlor interpre ți
asupra activităț ii lor, ale produc ătorilor de fonograme și ale organismelor
de radiodifuziune asupra programelor lor de radio și televiziune.
Asigurarea protec ției propriet ății intelectuale în Rom ânia se realizează prin
două instituții de specialitate: Oficiul de Stat pentru Inven ții și Mărci (OSIM),
în domeniul propriet ății industriale și Oficiul Rom ân pentru Drepturile de
Autor (ORDA), în domeniul drepturilor de autor și al drepturilor conexe.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție,
drepturile de proprietate intelectuală asupra unei invenții sunt
recunoscute și apărate pe teritoriul Rom âniei prin acordarea unui brevet de
invenție de c ătre OSIM. De asemenea, sunt recunoscute și apărate

8
drepturile decurg ând din brevetul european, acordat conform Conven ției
brevetului european. Brevetul poate fi acordat pentru orice inven ție av ând
ca obiect un produs sau un procedeu, în toate domeniile tehnologice, cu
condiția ca aceasta să fie nouă (nu este cuprinsă în stadiul tehnicii), să
implice o activitate inventivă (nu rezultă în mod evident din cuno ștințele
cuprinse în stadiul tehnicii, pentru o persoan ă de specialitate) și să fie
susceptibil ă de aplicare industrială (obiectul s ău poate fi fabricat sau
utilizat într-un domeniu industrial, inclusiv în agricultur ă). Brevetul de
invenție confer ă titularului să u un drept exclusiv de exploatare a inven ției
pe întreaga sa durată , care, așa cum reiese din lege, este de 20 de ani,
încep ând de la data de depozit.
În ce privește eliberarea brevetului, respectarea drepturilor conferite și
îndeplinirea obliga țiilor ce i ncumbă din acesta, transmiterea și apărarea
drepturilor privind inven țiile, este recomandat ă asistența specializată a
unui avocat cu experiență în domeniul propriet ății intelectuale.
De asemenea, pentru protec ția drepturilor în legătură cu modelele de
utilitate, mă rcile, desenele și modelele industriale, indica țiile geografice și
denumirile de origine, cunoștințele juridice ale unui avocat se pot dovedi
absolut esențiale.
În ce priveș te drepturile de autor, protec ția autorilor, a arti știlor și a altor
creatori pentru crea țiile lor artistice și literare este conferit ă printr -un
ansamblu de reglement ări, între care e Legea 8/1996 privind dreptul de
autor și drepturile conexe, care prevede în art. 1 alin. (2) faptul c ă opera de
creație intelectual ă este rec unoscută și protejat ă, independent de aducerea
la cunoștința public ă, prin simplul fapt al realiz ării ei, chiar în formă
nefinalizată . Conținutul complex al dreptului de autor și limitările la care

9
este supus prin lege, varietatea drepturilor de autor și multitudinea de
reglement ări în domeniu, fac necesar ă creatorilor, dar și succesorilor
acestora, apelarea la ajutorul avocatului pentru a evita apari ția situațiilor
conflictuale.
Conștiente de importanța și amploarea pe care o dobâ ndește în domeniul
propri etății intelectuale și rolul Organizației Mondiale a Propriet ății
Intelectuale în domeniu, autorităț ile rom âne se afl ă în permanentă
colaborare cu aceast ă organizație. În cadrul acestei cooperă ri active, cel mai
important element este Programul de cooperare între Guvernul Rom âniei
și Organiza ția Mondial ă a Propriet ății Intelectuale, semnat la Bucure ști, la 7
iunie 2001 și aprobat prin Hotar ârea Guvernului nr.974 / 2001. Documentul
reprezint ă baza cooperă rii dintre Rom ânia și OMPI, oferind cadrul necesar
pentru stabilirea unei rela ții str ânse între instituțiile rom âne implicate, prin
elaborarea unor acorduri sectoriale și planuri de ac țiune, asigur ând
condițiile pentru valorificarea programelor promovate de organiza ție în
domeniul propriet ății inte lectuale. Româ nia este membru fondator al
Organiza ției Mondiale a Comer țului și parte la Acordul de instituire a
Organiza ției Mondiale a Comer țului, inclusiv Acordul privind unele aspecte
ale drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerț (Anexa 1C). În
procesul de preg ătire a aderă rii Rom âniei la Uniunea Europeană , domeniul
proprietății intelectuale se bucur ă de o importan ță deosebit ă, acesta fiind
inclus în mai multe capitole de negociere, respectiv Dreptul societ ăților
comerciale, Libera circula ți e a mărfurilor, Uniunea vamal ă, Cultura și
audiovizualul.
Scopul acestei strategii na ționale este de a compatibiliza și armoniza
sistemul de proprietate intelectuală din Rom ânia cu mecanismele
existente la nivelul Uniunii Europene. Astfel, Strategia va contribui prin

10
elementele sale componente la dezvoltarea economic ă, socială și cultural ă
a Rom âniei, conduc ând astfel atingerea nivelului de performan ță cerut de
dezvoltarea unei societ ăți bazate pe cunoaștere.

Conștientă de importan ța și amp loarea propriet ății intelectuale dob ândite
și rolul Organiza ției Mondiale a Propriet ății Intelectuale în domeniu,
autorităț ile rom âne colaboreaz ă constant cu această organizație. În cadrul
acestei cooper ări active cel mai important element este Programul d e
cooperare dintre Guvernul Rom âniei și Organiza ția Mondial ă a Propriet ății
Intelectuale, semnat la Bucure ști la 7 iunie 2001 și aprobat prin Hotă rârea
Guvernului nr.974 / 2001. Documentul este baza cooperarea dintre
Rom ânia și OMPI, oferind cadrul necesar stabilirii unei rela ții str ânse între
instituțiile rom ânești implicate, prin elaborarea de acorduri sectoriale și
planuri de ac țiune, asigur ând condi țiile de valorificare a programelor
promovate de organiza ție în domeniul propriet ății intelectuale. Româ nia
este membru fondator al Organiza ției Mondiale a Comerțului și parte la
Acordul de instituire a Organizației Mondiale a Comerțului, inclusiv
Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate
intelectual ă (Anexa 1C). În procesul de preg ătire pentru aderarea Rom âniei
la Uniunea Europeană , domeniul propriet ății intelectuale se bucur ă de o
importan ță deosebit ă, fiind inclus în mai multe capitole de negociere, și
anume Legea societăț ilor comerciale, libera circula ție a mărfurilor, Uniunea
vamală, cultura și audiovizualul .
Scopul acestei strategii naționale este de a armoniza și armoniza sistemul
de proprietate intelectual ă din Rom ânia cu mecanismele existente la
nivelul Uniunii Europene. Astfel, Strategia va contribui prin elementele sale

11
la dezvoltarea economic ă, socială și cultural ă a Rom âniei, conduc ând astfel
la atingerea nivelului de performan ță impus de dezvoltarea unei societ ăți
bazate pe cunoaștere.