Promovarea Zonei Turistice Maramures

PROMOVAREA ZONEI TURISTICE

– MARAMUREȘ –

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I

LOCUL ȘI ROLUL TURISMULUI ÎN ECONOMIA DIN ROMÂNIA

Conceptul de turism

Importanța economico-socială și culturală a turismului

Tendințe în evoluția turismului pe plan național și internațional

Factori care determină evoluția turismului în România

CAPITOLUL II

STRATEGII DE DEZVOLTARE ȘI PROMOVARE A TURISMULUI ÎN ZONA MARAMUREȘ

2.1 Scurtă prezentare turistică a județului Maramureș

2.2Structura administrativă a județului Maramureș

Starea actuală a turismului în zona Maramureș

Piața turistică din Maramureș

Oferta turistică din zona Maramureș

Baza tehnico-materialǎ a județului Maramureș

Unitățile de cazare din Maramureș

Unitǎțile de alimentație

CAPITOLUL III

PRINCIPALII INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ CIRCULAȚIA TURISTICĂ A JUDEȚULUI MARAMUREȘ ÎN PERIOADA 2010-2013

CAPITOLUL IV

SRATEGII DE DEZVOLTARE ȘI PROMOVARE A

POTENȚIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEȚUL MARAMUREȘ

4.1 Activitǎți de management și marketing în domeniul turismului și agroturismului din România

4.2 Modalitǎți de dezvoltare și promovare a turismului rural în județul Maramureș

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Județul Maramureș, prin așezarea lui geografică, dispune de condiții naturale deosebite pentru dezvoltarea turismului.

Pe lângă cadrul natural, județul este deținătorul unor importante monumente istorice și de artă unice în felul lor.

Caracterul relativ izolat al Maramureșului a permis conservarea în satele acestei zone a arhitecturii tradiționale, în special construcții din lemn: case, monumente, biserici, care păstrează tradițiile milenare ale meșterilor  cioplitori din zonǎ. Dar la fel de autentice sunt și alte elemente precum portul popular ,artizanatul sau folclorul.

Maramureșul este una dintre cele mai complexe regiuni ale țării noastre ce reușește, prin resursele existente, să îmbine cu succes mai multe forme de turism practicabile: turism cultural, turism religios, agroturism, turism montan, turism balnear, etc. Diversitatea și importanța incomensurabilă a resurselor turistice din județul Maramureș a fost certificată nu doar de turiștii regiunii ci și de faptul că Maramureșul a devenit un loc al patrimoniului mondial UNESCO, prin includerea a opt biserici de lemn din județ în rândul monumentelor UNESCO din lume

Maramureșul dispune de o rețea naturală de izvoare minerale și termale.Acestea reprezintă componenta hidrică care este valorificată în scopuri balneare, care a determinat amenajări începând de acum două milenii și continuând până în zilele noastre

Am ales pentru realizarea lucrării de disterație, tema ,,Promovarea zonei turistice – Maramureș” din mai multe motive, unul din ele fiind faptul că turismul este o industrie care beneficiază de previziuni extrem de optimiste pentru viitor, importanța acestuia devenind din ce în ce mai mare, atât la nivel mondial, cât și regional, național și local; iar județul Maramureș este o regiune unică și autentică în același timp, atât din punct de vedere al reliefului, al mediului natural cât și din punct de vedere al tradițiilor locale și al datinilor specifice

CAPITOLUL I

LOCUL ȘI ROLUL TURISMULUI ÎN ECONOMIA DIN ROMÂNIA

Conceptul de turism

Turismul reprezintă, prin conținutul și rolul său un fenomen caracteristic civilizației noastre, o componentă importantă a vieții economico-sociale. Deși considerat de cei mai mulți specialiști un fenomen propriu perioadei actuale, turismul s-a cristalizat la sfârșitul secolului XIX, evoluția sa integrându-se procesului general de dezvoltare.

Din punct de vedere etimologic, cuvântul turism se preconizează a proveni din termenul englez tour (călătorie) sau “ to tour” (a călători, a face o călătorie , a colinda) care a fost creat în Anglia în jurul anilor 1700, pentru a desemna activitatea de a voiaja în Europa, în general și Franța, în special. La rândul său acest termen englez derivă din cuvântul francez “tour” ( călătorie, plimbare, mișcare în aer liber, drumeție în circuit), fiind ulterior preluat de majoritatea limbilor, cu sensul de călătorie de agrement, destindere, recreere.

Termenul francez are însă rădăcini și mai vechi. El derivă din cuvântul grecesc “ tournos” și respectiv cel latin “ tournus” care înseamnă tot călătorie în circuit, dar numai pe mare, în jurul unei insule, țări, al unui continent sau ăn jurul pământului.

De la aceste considerații lingvistice, spre sfârșitul secolului trecut și în secolul nostru, s-a ajuns la adevăratele definiții științifice ale noțiunilor de turism și turist.

Turismul a devenit unul din cele mai vaste fenomene sociale, cu o mare influență asupra economiei țării noastre, iar pe plan internațonal asupra relațiilor economice internaționale. Evoluția pozitivă a sectorului terțiar, din care face parte și activitatea turistică, implicațiile lui asupra dezvoltării de ansamblu a societățiim precum și perspectivele largi ce i se deschid, au determinat reconsiderări ale locului și rolului serviciilor în economia naționala.

Turismul se prezintă, asadar, ca o activitate complexă, cu o multitudine de fațete, cu încărcătură economică seminificativă, poziționată la intersecția mai multor ramuri și sectoare din economie; toate acestea își găsesc reflectarea în varietatea punctelor de vedere cu privire la conținutul noțiunii de turism și a conceptelor adiacente.

Turismul reprezintă astăzi, prin conținutul său, un domeniu distinct de activitate, o componentă de primă importanță a vieții economice pentru un număr tot mai mare de țari ale lumii.

Multiplele sale conexiuni și implicații în planul economic, social, cultural și politic, rolul său activ în societate, pe de o parte și transformările sale ca fenomen pe de altă parte, argumenteză preocupările pentru cunoașterea conținutului, a sensibilităților și incidentelor sale pentru descifrarea mecanismelor de funcționare.

Importanța economico-socială și culturală a turismului

Cercetările înteprinse asupra importanței turismului in economie relevă faptul că acesta are un impact considerabil asupra economiilor, societăților, culturilor și mediului ambiant al destinațiilor turistice.

Turismul are patru categorii de efecte la nivel național și internațional după cum urmează:

Asupra economiei:

Turismul acționeză ca un factor stimulator al sistemului global. Prin urmare, turismul contribuie la asigurarea unei circulații bănești echilibrate prin participarea încasărilor din turism la mai multe circuite economice.

Prin dezvoltarea turismului se obține un spor de producție ceea ce reprezintă o contribuție la crearea Produsului Intern Brut (PIB) sau a Produsului Național Brut (PNB).

Turismul are o contribuție importantă, superioară altor ramuri industriale, la realizarea valorii adăugate deoarece el presupune un consum mare de muncă vie, inteligență și creativitate.

Turismul are și un efect de antrenare, stimulare și dezvoltare a ramurilor din aval ( materiale de construcții, infrastructură, transporturi) și din amonte (agricultură, industria materialelor fotografice, industria artizanatului). În acest fel, turismul determină dezvoltarea economiei locale dar și a celei naționale, chiar și a celei globale. În acest caz ,turismul reprezintă și o cale de diversificare a structurii economiei.Are un rol important și în dezvoltarea infrastructurii fără de care industria călătoriilor și turismului nu ar putea exista.

O altă contribuție importanță este și cea de valorificare superioară a tuturor categoriilor de resurse (economice, turistice, industriale), determinând, în același timp, atenuarea echilibrelor regionale.

În altă ordine de idei, în cazul țărilor poziționate geografic la intersecția principalelor rute terestre și nu numai, acestea pot beneficia de venituri suplimentare obținute ca urmare a numărului mare de turiști care le tranzitează teritoriul.

Turismul poate determina și dezvoltarea economiilor la scară mică (producție și consum mic) prin antrenarea și valorificarea prin turism a unor resurse de interes local precum gastronomia unei zone, mestrșugurile locale.

Asupra forței de muncă

O parte din veniturile obținute din activitatea turistică este utilizată și în dezvoltarea industriei turistice a țării gazdă ceea ce presupune crearea de noi locuri de muncă, o parte revenind administrației locale.

Asupra comerțului mondial și balanțelor de plăți

Turismul internațional este un export invizibil care contribuie direct la balanța de plăți a țării de destinație turistică.

Astfel, turismul internațional are o contribuție seminificativă la crearea și diversificarea comerțului mondial. În plus, turismul contribuie și la echilibrarea balanțelor de plăți ale țărilor gazdă, mai ales în cazul ăn care turismul reprezintă principala activitare economică sau principala sursă de valută ( exemplu: Bahamas, Bermude)

Efecte socio-culturale

Turismul contribuie la satisfacerea nevoilor materiale și spirituale ale oamenilor, influențând pozitiv dimensiunile și structura consumului respectiv, refacerea capacității fizice și intelectuale prin odihnă, recreere, mișcare, tratamente balneo-medicale, etc.

Turismul reprezintă cel mai important și plăcut mod de petrecere și utilizare a timpului liber din concedii, vacanțe, week-end.uri

Se adaugă contribuția la îmbogățirea niveluui de instruire, cunoaștere al oamenilor, deopotrivă turiști și populație gazdă, prin contactul cu noi culturi și civilizații.

De asemenea, turismul reprezintă și un factor major de promovare a unui climat de pace, colaborare și întelegere între națiunile lumii.

Tendințe în evoluția turismului pe plan național și internațional

Evoluția, atât a turismului, cât și a turismului internațional se caracterizează, la nivel mondial, printr-o tendință de creștere datorită influenței factorilor economici, demografici, politici, sociali.

Turismul internațional are, în această situație, cea mai importantă creștere datorită dorinței oamenilor de a vizita alte țări, de a cunoaște alte civilizații, obiceiuri dar și datorită progresului tehnic înregistrat în domeniul transporturilor, progres care permite călătorii mai rapide și mai confortabile pe distanțe din ce în ce mai lungi.

Evoluția circulației turistice, privită în strânsă legătură cu sporirea implicațiilor sale în diverse domenii, evidențiază receptivitatea turismului la dinamica economico-socială, precum și evoluția lui sub incidența unui complex de factori, care, diferiți ca natură și rol, practică în proporții variate la determinare fenomenului turistic.

În România, confruntată în ultimii ani profundele mutații impuse de procesul tranziției la economia de piață, turismul s-a dovedit sectorul cel mai sensibil la stimulii economico-sociali, fenomen resimțit atât în domeniul cererii cât și cel al ofertei de produse românești.

Se observă,in ultimii ani. o diminuare accentuată a cererii turistice interne, situație generată în principal de scăderea puterii de cumpărare a populației și necorelarea nivelului tarifelor practicate cu calitatea serviciilor prestate.

Scăderea nivelului de trai este un factor important ce duce la reducerea ponderii turismului organizat de masă în favoarea celui organizat, turismul organizat fiind mai accesibil sub aspect financiar.

Veniturile reduse coroborate cu micșorarea săptămânii de lucru au făcut să crească cererea pentru turismul de week-end în zonele periurbane.

Scăderea cererii turistice internaționale datorită instabilității politice, calității nesatisfăcătoare a serviciilor turistice oferite, nediversificării programelor turistice.

O altă tendință care apare, în neconcordanță cu numărul mai mare de turiști străini înregistrați la frontieră, este aceea de creștere nesemnificativă a numărului de înnoptări înregistrate în spațiile de cazare și se datorează atât amplificării tranzitului, cât și sporirii numărului de turiști străini care preferă spațiile particulare.

Călătoriile pe distanțe lungi vor avea o tendință de creștere mai accentuată (5.4%/an) decât călătoriile erne, situație generată în principal de scăderea puterii de cumpărare a populației și necorelarea nivelului tarifelor practicate cu calitatea serviciilor prestate.

Scăderea nivelului de trai este un factor important ce duce la reducerea ponderii turismului organizat de masă în favoarea celui organizat, turismul organizat fiind mai accesibil sub aspect financiar.

Veniturile reduse coroborate cu micșorarea săptămânii de lucru au făcut să crească cererea pentru turismul de week-end în zonele periurbane.

Scăderea cererii turistice internaționale datorită instabilității politice, calității nesatisfăcătoare a serviciilor turistice oferite, nediversificării programelor turistice.

O altă tendință care apare, în neconcordanță cu numărul mai mare de turiști străini înregistrați la frontieră, este aceea de creștere nesemnificativă a numărului de înnoptări înregistrate în spațiile de cazare și se datorează atât amplificării tranzitului, cât și sporirii numărului de turiști străini care preferă spațiile particulare.

Călătoriile pe distanțe lungi vor avea o tendință de creștere mai accentuată (5.4%/an) decât călătoriile pe distanțe scurte (3.8%/an). Astfel, de la o pondere de 82% a călătoriilor pe distanțe scurte în anul 1995, se va ajunge în 2020 ca acestea să dețină aproape 76% din piața turismului internațional.

In privința încasărilor din turismul internațional se apreciază atingerea sumei de 2000 mld USD în anul 2020. Astfel se apreciază ca se vor cheltui ~ 5 mld USD în fiecare zi în întreaga lume.

Până în anul 2020, numărul turiștilor, la nivel mondial, va ajunge la 1,6 miliarde, mai mult decât dublu față de evidentele existente la nivelul anului 2005, aproximativ 700 milioane.

În turism lucrează circa șapte milioane de persoane în două milioane de unități turistice – hoteluri, restaurante, baruri, agenții de turism. Contribuția Brut în UE este de 5%.

Din sectoarele conexe, cum ar fi transportul, alte sectoare dezvoltate pe orizontală, contribuția ajunge până la 11%, și mai mult de 20 de milioane de locuri de muncă

Referitor la piața europeană din care face parte și România, Organizația Mondială a Turismului identifică următoarele tendințe macroeconomice care se vor manifesta în viitorul apropiat:

• Se previzionează ca sosirile internaționale de turiști să atingă 1,56 miliarde în 2020 cu o creștere medie anuală de 4,1%. Se estimează că vor crește călătoriile pe distanțe lungi (de la 18% la 24% în 2020) în detrimentul călătoriilor inter-regionale.

• Până în 2020 Europa Centrală și de Est va atrage mai mulți turiști decât țările din Europa de Vest.

• Sosirile internaționale de turiști în Europa vor ajunge la 717 milioane în 2020, cu o creștere anuală de 3%, sub media mondială de 4,1% fapt care va diminua cota de piață a Europei.

• Franța va rămâne cea mai importantă țară receptoare de turiști din Europa (până în 2020 se va ajunge la aproape 106 milioane de turiști internaționali).

• Cele 10 țări balcanice vor ajunge să primească în 2020 până la 79 milioane turiști, 92% dintre ei fiind atrași de Grecia, Bulgaria, România și Croația. Acest lucru se datorează unei creșteri anuale de 4,6% în perioada 1995-2020.

• Până în 2020, 346 milioane de turiști vor vizita zona Mediteranei (reprezentând 22% din totalul mondial al sosirilor).

Pe lângă aceste previziuni de natură pur economică sunt necesare și anumite previziuni de natură social-psihologică pentru a putea înțelege nevoile / dorințele noilor turiști și a veni în întâmpinarea lor cu produse și servicii care să satisfacă întocmai așteptările acestora. OMT identifică tendințele care se vor manifesta, în acest sens, pe piața europeană:

• Turismul este promovat de către guverne mai mult pentru profiturile economice obținute decât pentru beneficiile sociale și îmbunătățirea calității vieții.

• Creșterea concurenței între destinațiile de vacanță și alte forme de petrecere a timpului liber.

• Creșterea importanței Internetului ca mijloc de promovare și vânzare.

• Parcurile de distracții tematice vor deveni din ce în ce mai populare prin oferirea unei game largi de atracții și facilități într-o zonă relativ compactă.

• Introducerea monedei unice EURO are ca principal rezultat creșterea numărului de călătorii intraregionale.

• Consolidarea tour-operatorilor europeni va continua prin „înghițirea" operatorilor de dimensiuni medii lăsând marii operatori și micii operatori specializați să deservească piața.

• In societățile vestice se manifestă o tendință de creștere a numărului persoanelor în vârstă, a ratei divorțurilor, a familiilor monoparentale și a căsătoriilor la vârste mai înaintate și a respectului față de natură.

• Cultura reprezintă o componentă a călătoriei la peste 60% dintre turiștii europeni.

Aceste previziuni, atât cele de natură economică, cât și cele psiho – sociologice sunt necesare pentru crearea unei oferte turistice corespunzătoare evoluției și cerințelor pieței.

Factori care determină evoluția turismului în România

În literatura de profil se constatîă existența unor numeroase referiri la înțelegerea cauzelor apariției și dezvoltării turismului, precum și încercări de grupare a factorilor de influență și de consemnare a dimensiunii și sensului acțiunii lor. Activitatea turistică apare ca o legătură între solicitări și potențial, precum și între cerere și ofertă.

Cererea turistică este reprezentată de factori precum: motivațiile turistice: tratamentul, îmbogățirea nivelului de cunoștințe, sportul, vânătoarea, vizitele la rude sau la prieteni, întâlniri sau congrese, afaceri, distracții și agrement etc; existența timpului liber din fondul de timp al individului; nivelul veniturilor personale și partea destinată pentru satisfacerea uneia sau a mai multor motivații turistice.

Oferta turistică depinde de posibilitățile unei zone sau țări și anume de: condițiile naturale (relief, climă, floră, faună etc); valorile istorice și culturale, constituite din vestigii istorice, obiceiuri și folclor; construcții industriale și culturale, care prezintă interes pentru turiști; baza materială: unități de cazare, de alimentație, mijloace și căi de transport, baze de tratament, de agrement etc.

În literatura de specialitate există mai multe încercări de clasificare a factorilor de influență, precum și de cuantificare a mărimii și sensului lor; criteriile sunt variate:

1. După natura social-economică:

a) factori economici – veniturile populației și modificările acestora; prețurile și modificările acestora; prețurile și tarifele; oferta turistică;

b) factori tehnici – performanțele mijloacelor de transport; tehnologiile în construcții; parametrii tehnici ai instalațiilor și echipamentelor specifice etc.;

c) factori sociali – urbanizarea și timpul liber;

d) factori demografici – evoluția numerică a populației; modificarea duratei medii a vieții; structura pe sexe, grupe de vârstă și socio-profesională;

e) factori psihologici, educativi și de civilizație – nivelul de instruire; setea de cultură; dorința de cunoaștere; caracterul individului; temperamentul; moda etc.;

f) factori organizatorici – formalități la frontiere; facilități sau priorități în turismul organizat; regimul vizelor; diversitatea aranjamentelor etc.

2. După durata în timp a acțiunii lor:

a) factori de influență permanentă – creșterea timpului liber; modificarea veniturilor; mișcarea naturală și migratorie a populației;

b) factori conjuncturali – crizele economice; dezechilibrele politice și convulsiile sociale; confruntările armate locale și regionale; catastrofe naturale, condițiile meteorologice precare etc.

3. După importanța în determinarea fenomenului turistic:

a) factori primari – oferta turistică; veniturile populației; timpul liber; mișcările populației;

b) factori secundari – cooperarea internațională, facilitățile de viză sau alte măsuri organizatorice; varietatea serviciilor suplimentare ș.a.

4. După natura provenienței și sensul intervenției:

a) factori exogeni – sporul natural al populației (care stă la baza creșterii numărului turiștilor potențiali), creșterea veniturilor alocate pentru practicarea turismului; creșterea gradului de urbanizare; mobilitatea sporită a populației, ca urmare a motorizării ș.a.

b) factori endogeni – varietatea conținutului activității turistice, lansarea de noi și tot mai sofisticate produse turistice; diversificarea gamei serviciilor turistice oferite; ridicarea nivelului de pregătire a personalului din turism ș.a.

5. După profilul de marketing:

a) factori ai cererii turistice – veniturile populației; urbanizarea; timpul liber; dinamica-evoluției populației;

b) factori ai ofertei – diversitatea și calitatea serviciilor; costul prestațiilor; nivelul de pregătire și structura forței de muncă etc.

Turismul României a fost puternic influențat de ideologiile și personalitatea liderilor din țările comuniste. Prea puțină atenție a fost acordată dezvoltării turismului în imediata perioadă de după al Doilea Război Mondial, iar când sectorul ofertelor turistice a luat naștere, turismul României a avut foarte puțin de oferit.

În momentul de față, România este pe punctul de a deveni o destinație turistică importantă, dar înainte de toate va trebui să-și estompeze anumite minusuri care nu îi conferă o poziție concurențială pe piața internațională turistică. Aceast lucru s-a datorat unui program de dezvoltare a turismului prost administrat, dar și datorită perioadei de recesiune cu care România s-a confruntat după perioada comunismului.

Romania dispune de un bogat și complex potențial turistic.

Potențialul turistic al României este alcătuit dintr-o varietate de forme de relief cum ar fi : izvoare de apă minerală și termală, lacuri folosite pentru agrement, natație și pescuit sportiv, un valoros fond cinegetic concentrat în păduri de foioase și conifere, peisaje diverse de la cel al crestelor montane dezvoltate la peste la cele de câmpie, litoral și Delta Dunării.

Gruparea pe teritoriul României acestor elemente este rezultatul legaturilor strâns stabilite între om și natură de-a lungul timpului, fapt ce a condus la dezvoltarea și conturarea de provincii turistice și zone turistice.

Mediul economic este un factor semnificativ, care influențează industria turismului dintr-o țară atât din punct de vedere al cererii, cât și al ofertei. Din punct de vedere turistic, factorii care pot influența comportamentul de consum sunt rata dobânzii, cursul de schimb, disponibilitatea creditului, creșterea și stabilitatea economică și rata inflației, precum și structura economică a industriilor relevante turismului și profitabilitatea lor (costul capacității de cazare, costul călătoriilor etc).

Prețurile, care reprezintă costuri pentru consumatori, au cea mai semnificativă influență asupra puterii acestora de cumpărare. De aceea, prețul unei destinații turistice rămâne cel mai important factor asupra cererii turistice. În același timp, prețurile pot avea efecte negative, în sensul că acestea pot fi influențate de cursul de schimb între țara de origine și țara de destinație, precum și de nivelul de inflație.

De exemplu, puterea lirei asupra leului este foarte puternică, putând avea efecte pozitive asupra cererii pentru servicii turistice, întrucât costurile cu transporturile și cazarea sunt relativ mici, cu excepția Bucureștiului unde costul unei camere pe noapte este de cel puțin 25$, iar prețul unei mese în oraș este de cel puțin 5$. Cu toate acestea, costul unei vizite la muzeu sau călătoria cu autobuzul sau cu trenul este foarte mic.

Factori tehnici – performanțele mijloacelor de transport

În cazul transportului aerian, acesta poate influența rutele și liniile aeriene, numărul de zboruri, capacitatea locurilor și prețurile acestora. Taxele de aeroport reprezintă de asemenea o problemă, întrucât sunt plătite de turiști.

Modernizat și reorganizat, transportul feroviar răspunde, în acest moment, tuturor exigențelor pasagerilor, mai ales pe rutele deservite de trenuri InterCity sau rapide. În completarea acestora, trenurile accelerate permit accesul vizitatorilor în aproape toate stațiunile sau orașele României. În același timp, conexiunile cu liniile internaționale înlesnesc utilizarea facilităților internaționale pentru diferite tipuri de legitimații de călătorie.

Transportul auto, atât cel intern, cât și cel internațional, cu microbuze sau autocare, s-a dezvoltat foarte mult, în ultima perioadă de timp acoperindu-se în întregime teritoriul românesc (rute interjudețene, dar și județene sau locale), cât și rute internaționale. În acest sens, există curse-linii permanente, care fac legătura dintre România și alte țări: Marea Britanie, Italia, Austria, Germania, Spania, Olanda, Franța etc.

Toate reședințele de județ, principalele orașe, respectiv stațiuni turistice din România, sunt legate printr-o rețea densă de transport auto în comun, care se realizează atât cu autocare moderne, cât și cu microbuze.

Între porturile românești ale Dunării fluviale nu există relații de transport fluvial regulat de persoane. Există, în schimb, rute de transport de pasageri între România și Bulgaria sau România și Iugoslavia ori rute de transport de autovehicule. Din păcate, nu există curse regulate de feribot în acest moment pe Marea Neagră, cu plecare din porturile românești. În timpul sezonului se pot face plimbări de agrement, cu plecare din portul turistic Tomis, Constanța, cu navele Euxin, Tomis și Condor, nave pregatite pentru acest gen de programe.

Există și anumite programe de reabilitare și restructurare a Căilor Ferate Române (CFR) cofinanțat de BIRD, BERD, Guvernul României și Comisia Europeană în vederea îmbunătățirii confortului călătorilor, creșterea siguranței acestora și a eficientizării transportului de marfă în vederea alinierii sistemului național de transport la sistemul european.

Totodată se are în vedere maximizarea efectelor pozitive asupra mediului și minimizarea impactului global și local pe care activitățile de transport le generează și sunt axate în general pe:

stoparea degradării infrastructurii și menținerea în exploatare a sistemului de transport;

aducerea în parametrii de funcționare și valorificare a capacităților existente prin repararea și modernizarea infrastructurilor;

înlăturarea sau prevenirea apariției restricțiilor de circulație și eliminarea blocajelor și aglomerărilor;

promovarea tehnologiilor de transport ecologice;

integrarea drumurilor de interes local în rețeaua de infrastructură națională.

Călătoriile aeriene se efectuează în conformitate cu reglementările internaționale referitoare la condițiile generale de transport aerian al pasagerilor și bagajelor, precum și în baza condițiilor de transport înscrise pe biletele de avion, iar taxele plătite de pasager sunt cele impuse de autoritațile guvernamentale sau de operatorul aeroportuar.

Numărul companiilor internaționale și naționale de închiriere a autoturismelor a crescut considerabil în ultimul timp. Dintre companiile care își desfășoară activitatea pe piața românească amintim: Avis, Hertz, Sixt, Budget, Francocar, Autorent, majoritatea cu reprezentanțe în București și aeroportul Henri Coandă.

Mediul tehnologic

Dezvoltările tehnologice, în special telecomunicațiile și procesarea informațiilor pot determina creșteri ale vânzărilor în industria turismului.

Factorii tehnologici cu influență majoră asupra cererii turistice includ:

– creșterea activității promoționale și de distribuție prin intermediul World Wide Web de către sectorul public și privat și agențiile de turism, incluzând vânzarea on-line și folosirea Internetului pentru vânzările de ultimă oră;

– dezvoltarea bazei de date de consumatori în sistemele informatice de marketing;

– marketingul de relație.

Romanian Tourism este una din companiile care au creat un portal profesional de turism care combină promovarea ofertei turistice cu vânzarea și rezervarea de pachete turistice prin Internet. Acest portal are ca parteneri Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), Asociația Națională pentru Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC), Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR), Federația Patronală din Turism (FPT), Organizația Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR) și Romanian Convention Bureau (RCB) și este singurul portal inclus în ECTAA – Grupul Național al Agențiilor de Turism și al Asociațiilor de Tur-operatori din Uniunea Europeană.

Prin această tehnologie de transfer se are în vedere dezvoltarea pieței turistice naționale și regionale din România și valorificarea produselor turistice de către companiile de turism și tur-operatori.

CAPITOLUL II

STRATEGII DE DEZVOLTARE ȘI PROMOVARE A TURISMULUI ÎN ZONA MARAMUREȘ

Scurtă prezentare turistică a județului Maramureș

Județul Maramureș, situat la granița nordică a României cu Ucraina, cuprinde vechile „pământuri” ale Maramureșului, Chioarul, Lăpuș și Depresiunea Baia Mare. Datorită bogățiilor în aur, argint, plumb, zinc, sare, păsuni întinse, păduri și terenuri agricole, fauna și flora, au făcut ca acest județ să fie locuit cu mii de ani în urmă.

Municipiul Baia Mare este reședința administrativă a acestui județ.

Populația este alcătuită din români (81%), maghiari (10,5%), ucrainieni (6,8%), rromi (1,3%), germani (0,6%) și alte naționalități.

Din totalul suprafeței de 6.215kmp a județului, zona montană ocupă 43%, cu Munții Rodnei și Masivul Pietrosu (2.303m – cel mai înalt din Carpații Orientali) și zona vulcanică cu Munții Gutâi și Tibleș. 30% din suprafață dunt dealuri și platouri iar 27% din suprafață este ocupată de depresiuni, lunci.

În mijlocul Maramureșului se găsește Depresiunea Maramureșului, cea mai mare din România ( lungime și lățime).

Caracteristice acestui județ sunt resursele hidrominerale (peste 100 de izvoare), în special lângă Baia Borșa, Vișeul de Sus, Baiut și Poiana Batizii.

Județul Maramureș are 62 de terenuri de vânătoare cu o suparfață de 587.000ha. De asemenea în Maramureș există si opt rezervații naturale.

Județul este bogat în elemente folclorice și etnografice. Arta populară este conservată într-o formă specifică acestei zone: case și porți de lemn, unelte, ceramică, biserici de lemn unice în lume, obiceiuri populare multiple.

Județul Maramureș își deschide porțile pentru turiștii care doresc să cunoască originalitatea culturii populare prin muzeele din Baia Mare și Sighetul Marmației, prin cele peste 200 de monumente de arhitectură populară de , Izvoarele și Mogoșa.

Extrem de originale sunt satele situate pe văile Izei, Marei, Vișeului și Tisei care formeză un adevărat muzeu în aer liber.

Unic în lume este Cimitirul Vesel de în Maramureș se mai găsesc 8 muzee, 67 de locuri și monumente istorice, 363 de monumente de arhitectură și 13 zone istorice situate în orase și sate.

Structura administrativă a județului Maramureș

Municipii:

* Baia Mare – reședința de județ ( 150.000 locuitori)

* Sighetul Marmației

Orașe:

* Baia Sprie, Borșa, Cavnic, Dragomirești, Seni, Saliștea de Sus, Somcuța Mare, Ulmeni, Tauții, Magherașu, Tg. Lăpuș, Vișeul de Sus

63 de comune.

Asezare

În extremitatea nord vestică a României, la granița cu Ucraina, în apropierea paralelei 47`55” latitudine nordică și a meridianului 23`55” longitudine estică, deci foarte aproape de centrul geogrfic al Europei.

Vecini

– Ucraina , la vest Satul Mare , la sud Sălaj, Cluj, Bistrița Năsăud, la est Suceava

Suprafață

6.304 km2 ( 2,6% din suprafața țării)

Populație

510.110 locuitori

Relieful

Este predominant muntos, în general accidentat, înalțimile variază între 200m în depresiuni și 2.300m pe culmile munților

Are aspectul unui larg amfiteatru natural. Depresiunea Maramureșului este înconjurată de munți în totalitate ( se află Munții Oas, Gutâi și Țibleș, Maramureșului și Rodnei, cu creste ascuțite și prelungi, abrupturi impunatoare și văi pitorești.) Relieful mai cuprinde părți din Subcarpații Transilvaniei, Podișul Someșan și Dealurile de Vest.

Zona se caracterizeazǎ printr-un relief destul de variat, care presupune creșteri și descreșteri – între douǎ limite extreme, de la luncile râurilor la crestele munților, punctul cel mai jos care se aflǎ în Depresiunea Sighetului, pe malul Tisei, este situat la 204 metri, iar înǎlțimea cea mai mare o constituie vârful Pietrosul Rodnei de 2303 metri. Ca suprafațǎ, ponderea principalǎ o ocupǎ zonele cuprinse în Carpații Orientali: Munții Rodnei, Munții Maramureșului, Carpații Vulcanici de Nord și Depresiunea Maramureș.

În Maramureș se aflǎ doar partea nordicǎ a Munților Rodnei cu Vârfu Pietrosul (2303m).

Între Pasurile Prislop (1416m) și Șetref (817m) culmea este marcatǎ de mai multe vârfuri: Garagalǎu (2158m), Piatra Rea (1825m), Negoiasa (2041m), Cormaia (2033m), Buhǎescu Mare (2188m) și Bǎtrâna (1710m).

Caracteristica generalǎ a Munților Rodneisunt șisturile cristaline, dominate de urme glaciare: morene, circuri și vǎi glaciare (Fântâna cu Cimpoiașǎ, Negoiescu, Repedea, Pietroasa și Dragoș). Sub vârful Pietrosueste lacul Iezer (la ) În partea de sud, sud-vest se desfǎșoarǎ grupa nordicǎ a lanțului muntos de origine vulcanicǎ, care închide Depresiunea Maramureșului pe aceastǎ laturǎ.

Principalele altitudini muntoase ale județului Maramureș

Tabel 2.2

Sursa: Anuarul statistic al județului Maramureșm,INSSE, București

Clima

Este diferențiată în funcție de diversitatea formelor de relief, clima temperat continentală cu vânturi din direcția sud-vest și sud-est. 275 de zile dintr-un an au valori pozitive de temperaturp, precipitațiile atmosferice sunt printre cele mai ridicate din țară circa 70% din zonele județului înregistrează între 900- precipitații pe an. Clima zonei Maramureș este moderatǎ de tip temperat continental. lernile sunt destul de geroase, cu zǎpadǎ abundentǎ, lapovițǎ și ploi reci și se întind pe o perioadǎ lungǎ. În munți, precipitațiile sunt mult mai abundente, iar stratul de zǎpadǎ atinge grosimi de peste 80- și se pastreazǎ pânǎ la 200 de zile din an. În covata din versantul nordic al Pietrosului Rodnei, vara se vede stratul gros de zǎpadǎ.

Temperaturile medii ale aerului variaza între în regiunile montane înalte și în depresiuni. Temperatura maximǎ absolutǎ a fost înregistratǎ la 16 august 1952 în localitatea Seieni, iar temperatura minimǎ absolutǎ la 26 ianuarie 1954 de Sus. În peroiada de iarnǎ sunt frecvente inversiunile de temperaturǎ în ariile depresionare, precum și invaziile de aer rece.

Clima regiunii este beneficǎ pentru practicarea turismului, ea favorizând

drumeția și turismul sportiv în principalele forme de relief atât vara cât și iarna pe trasee marcate și în zone cu altitudine scazutǎ. Deasemenea clima este favorabilǎ turismului de agrement, de recreere sau tratament.

Cursurile de apă

Tisa cu afluenții săi Iza ( cu Mara, Ieud, Botiza) și Vișeu (cu Cisla, Vaser, Ruscova), ce taie depresiunea printr-o vale largă mărginită de terase, de Sud cu afluenții săi Lăpuș, Bârsău, precum și izvoarele cu apă minerală: Borșa, Crăciunești, Breb,Botiza,

Hidrografia este întregită de lacuri naturale glaciare situate în Munțtii Rodnei și Gutâiului, de cele de sare de si Costiui, precum și de amenajările de cu circa 18 milioane mc apă pentru alimentarea municipiului Baia Mare.

Principalele cursuri de apǎ ale județului Maramureș

Tabel 2.2.1

Sursa: Anuarul statistic al județului Maramureș, INSSE, București

Solurile, fauna și flora

Solurile zonei cuprind grupa celor specifice zonelor montane și depresionare, care determinǎ vegetația și fauna caracteristicǎ acestora. În general vegetația Munților Rodnei și a Munților Maramureșului este caracterizatǎ de pǎduri de conifere și pajiști alpine.

Etajul alpin (la peste ) cuprinde o florǎ bogatǎ și cu multe raritǎți,

rogozul, urechelnița, azaleea piticǎ etc. Ierburile bogate sunt favorabile pǎstoritului. Etajul subalpin se încadreazǎ în general între și altitudine, coborând uneori pânǎ la . Coniferele, cu preponderențǎ molidul, ocupǎ zone întinse în Munții Maramureșului, Gutâi și Țibleș. Pentru foioase distingem rǎșinoase, fag. Pentru zonele alpine, capra neagrǎ a fost una din bogǎțiile și mândriile

Maramureșului, cu mare grijǎ a fost repopulatǎ începând cu anul 1964.

Pǎsǎrile alpine și subalpine sunt prezente într-un mare numǎr, peste 30 de specii.

Lumea pǎsǎrilor în pǎdurile mixte este mai variatǎ, peste 60 de specii cuibǎresc aici.

Apele de munte (Tisa, Vișeu, Ruscova și Vașer) sunt bogate în pești ca: lostrița,pǎstrǎvul curcubeul, țiparul, știuca, cleanul, mrana, scobarul

Rezervații naturale

Diversitatea formelor de relief, întinderea pǎdurii cu bogatul fond cinegetic, specificul etnografic și folcloric, prezența unor monumente istorice și de arhitecturǎ, mulțimea izvoarelor minerale și prezența stațiunilor climaterice conferǎ județului Maramureș un valoros potențial turistic.

Resursele turistice naturale sunt alcǎtuite dintr-o serie de elemente caracteristice, nemodificate prin activitatea umanǎ.

Țara Maramureșului reprezintǎ una dintre regiunile cele mai bogate în elemente de interes turistic în care obiectivele naturale se îmbinǎ armonios cu cele social-istorice. Munții Rodnei din care face parte Țara Maramureșului, reprezintǎ cel mai înalt masiv din Carpații Orientali, jalonați de o serie de vǎi, cu un pitoresc aparte: Iza-Vișeu, Bistrița Aurie, Someșul Mare, Sǎpânța..

Majoritatea lacurilor sunt de origine glaciarǎ, ele fiind acumulate din izvoarele care apar la baza depozitelor de grohotișuri, cu apǎ limpede, bunǎ de bǎut. Cele 23 delacuri situate la altitudini de 1800 – , în spatele unor depozite morenice (Buhǎescu II, Iezer, Izvorul Pietrosului, Izvorul Bistriței).

Pe lângǎ marea diversitate a peisajului, Munții Rodnei au devenit cunoscuți și

printr-o serie de forme carstice dezvoltate în calcare eocene, rǎspândite mai ales peversantul sudic. Dintre ele se evidențiazǎ Peștera Izvorul Tǎușoarelor, descoperitǎ în 1955, la o altitudine de , cu galerii în lungime de . Ea face parte din complexul carstic Tǎușoare – Zalion și a fost declaratǎ monument al naturii. Alte peșteri din zonǎ sunt: Peștera lui Maglei, peștera Jgheabul lui Zalion, Peștera Zânelor, Peștera de sub Paltin de , Peștera de , Peștera din Dealul Popii.

În afara peșterilor amintite mai sunt și alte fenomene carstice: Poarta lui Beneș are forma unei arcade prin care trece ușor un om; apoi izbucul numit Izvorul Albastru al Izei. O importantǎ rezervație naturalǎ se aflǎ la de orașul Borșa – Rezervația Pietrosul Mare, zona limitrofǎ a vârfului gǎzduiește cea mai mare parte a rezervației naturale din nordul țǎrii. Flora, fauna, geologia, urmele glaciare creeazǎ o rezervație cu o suprafațǎ inițialǎ de , care cuprinde golul de munte din jurul Vârfului Pietrosu.

O importanțǎ economicǎ și peisagisticǎ o reprezintǎ rezervația de castan comestibil sau dulce din jurul municipiului Baia Mare. Rezervația se întinde pe o suprafațǎ de aproximativ . Specia de castan comestibil se dezvoltǎ între 240 și 700 metri altitudine, pe terasa de pe dreapta râului Sasǎr și pe prima treaptǎ a munților care sunt formați din roci vulcanice. Rezervația de castani comestibili a fost creatǎ în anul 1962 și este o specie de climat mediteranean, originarǎ din Asia Micǎ.

Rezervații de mlaștinǎ s-au format destul de târziu în timp, la începutul secolului XX, când s-a ajuns la concluzia cǎ mlaștina este un complex biologic unitar și în același timp un veritabil depozit de relicve. Pe baza ultimelor cercetǎri, trei dintre mlaștinile aflate în județul Maramureș au fost puse sub ocrotire.

Potențialul turistic al zonei Maramureșului este cunoscut sub valoarea pe care o are datoritǎ mai multor cauze printre care dotǎrile și drumurile modernizate, care sunt foarte puține

Natura a format în Maramureș câteva peșteri: Casa Pintii pe pârâul Mihai Viteazu, Peștera cu oase de , ambele aflate în apropiere de Bǎiuț; Peștera de Șonicuței de pe Valea Repedea. Peștera cu oase conține resturi de fosile ale ursului de peșterǎ.

Cadrul natural maramureșean conferǎ multe așezǎri, aspecte de stațiuni balneare sau climaterice.

Stațiunea climatericǎ Izvoarele se aflǎ la altitudine ( de Baia Mare) pe un platou vulcanic înconjurat de brazi, sub Vârful Igniș (Gutâi). În S-V Munților Gutâi se aflǎ Creasta Cocoșului și Cheile Tǎtarului, cu patru cabane pentru cazare.

Cea mai reprezentativǎ zonǎ protejatǎ prin lege este Rezervația Pietrosul Mare,care cuprinde peste , din care gol de munte, iar peste sunt pǎduri. Este situatǎ în limitele localitǎților Borșa și Moisei. Dintre speciile de florǎ de tip alpin sau subalpin considerate ca rare și protejate amintim: Gușa porumbelului sau Garofița (Lychnis nivalis), Clopoțelul (Campanula carpatica), Ghintura (Gentiana punctata), Floarea de colț sau Floarea Reginei (Lentopodium alpinum)

Rezervațiile floristice sunt în mai multe locuri pentru diferite specii protejate:

arborețul de gorun și larice de Șugatag; laricele de ; rezervația de goruneț de pe Ronișoara, cu arbori seculari de o rarǎ frumusețe..

Aceste rezervații ale Maramureșului ce dețin suprafețe diferite și elemente deosebite precum plante, animale, peșteri, ape, sporesc interesul turiștilor de a vizita județul.

Rezervațiile naturale ale județului Maramureș

Tabel 2.2.2

Sursa: Anuarul statistic al județului Maramureș, INSSE, București

Parcul National Munții Rodnei este desemnat parc internațional de cǎtre

Comitetul MAB UNESCO, reprezentând o Rezervație a Biosferei cu o suprafațǎ de cca . Aceastǎ zonǎ este destinatǎ conservǎrii diversitǎții și integritǎții comunitǎților biotice vegetale în ecosistemele naturale și protejǎrii diversitǎții genetice a speciilor.

Resurse antropice

Resursele turistice antropice sunt reprezentate de acele obiective create de-a lungul timpului de activitatea umanǎ. Maramureșul istoric posedǎ un potențial turistic antropic, complex și unitar, reprezentând o zonǎ renumitǎ prin elemente de etnografie și folclor, în care s-au pǎstrat aproape nealterate arta popualarǎ de o pregnantǎ originalitate: case, porți, unelte, țesǎturi, ceramicǎ, biserici, datini și folclor, unice prin frumusețe, semnificație, vechime și desfǎșurare. Toate acestea sunt întâlnite mai cu seamǎ în așezǎrile de pe vǎile Marei, Cosǎului și Izei, dar prezente și pe vǎile Tisei și Vișeului; multe dintre ele sunt adevǎrate muzee în aer liber.

Ținând seama de ansamblul elementelor naturale, istorice, arhitecturale și etnografic – folclorice, ce compun potențialul turistic, se disting urmǎtoarele zone: zona etnografic – folcloricǎ a Țǎrii Maramureșului, zona turisticǎ montanǎ, zona municipiului Baia Mare și împrejurimile și zona Chioar – Lǎpuș.

Traseele cele mai frecventate pentru valorile etnografice și folclorice sunt: vǎile Marei și Izei, Sighetu Marmației și Sǎpânța, ce poate fi continuat, peste pasul Huța, în pitoreasca și nu mai puțin importanta Țara Oașului. În continuare vom prezenta principalele zone și obiective turistice maramureșene, împreunǎ cu resursele antropice prezente în fiecare zonǎ.

Municipiul Baia Mare este situat în partea vesticǎ a județului Maramureș, în depresiunea cu același nume, pe cursul mijlociu al râului Sasǎr, la o altitudine medie de fațǎ de nivelul mǎrii. Obiectivele turistice ce pot fi vizitate aici sunt: Biserica din Lemn, Biserica Sfânta Treime, casa Iancu de Hunedoara, Turnul lui Ștefan, Turnul Mǎcelarilor, Vechiul Han al orașului, Muzeuljudețean – are mai multe secții: istorie și arheologie, artǎ, etnografie, mineralogie

Orașul Sighetu Marmației, așezat la confluența râurilor Iza cu Tisa, pe frontiera de nord-vest a țǎrii, este vechea capitalǎ a Țǎrii Maramureșului. Instituții de prestigiu din clǎdirile trainice, vechi, dau o notǎ specificǎ orașului; centrul vechi s-a pǎstrat în întregime. Clǎdirea actualei bisericireformate se pare cǎ este cea mai veche construcție din oraș, secolul al XI-lea.

Bârsana este una din comunele mari ale Maramureșului. Așezatǎ pe malul drept al râului Iza, la o distanțǎ de de municipiul Sighetul Marmației, este strǎbǎtutǎ de drumul județean 186. Prima atestare scrisǎ despre comunǎ este din 22 septembrie 1326 când, printr-o diplomǎ, regele Carol Albert I de Anjou recunoaște și întǎrește în aceste locuri pe cneazul Stanislau, fiul lui Stan. Astǎzi satul îți dǎ, de la primul contact, sentimentul bogǎției (materiale și spirituale).

Comuna Bârsana conservǎ câteva monumente de arhitecturǎ de excepție. Astfel, "Bisericuța de pe Jbar", dupǎ numele locului unde este amplasatǎ, a fost adusǎ aici în 1802 din locul numit "Podurile Mǎnǎstirii".

De la intrarea în sat, de-a lungul șoselei, dar și pe strǎzile laterale, pe dreapta și pe stânga, aproape la fiecare casǎ s-au ridicat porți noi, construcții monumentale din lemn de stejar, sculptate cu mǎiestrie în spiritul tradiției. Porțile, adevǎrate arcuri de triumf, sunt mândria bârsǎneștilor, constituind o marcǎ de identitate culturalǎ inconfundabilǎ.

Comunǎ autenticǎ a Maramureșului Istoric, Bârsana atrage prin frumusețea și varietatea peisajului, a arhitecturii construcțiilor țǎrǎnești, prin pitoresc ș originalitate.

În Bârsana se aflǎ una dintre cele mai frumoase mǎnǎstiri din Maramureș. De asemenea se poate vizita casa meșterului popular Toader Bârsan, acesta fiind considerat unul dintre cei mai vestiți meșteri populari în lemn din țarǎ.

Comuna Sǎpânța este așezatǎ pe malul de sud al Tisei în dreptul Vǎii Tarașului, pe D.N., la distanțǎ de municipiul Sighetul Marmației. Sǎpânța este una din comunele mari ale Maramureșului; hotarul comunei atinge hotarul municipiului Baia Mare, așezarea este dominatǎ de Piatra Sǎpânței, un abrupt vulcanic de mare frumusețe și atractivitate turisticǎ și desigur de râul Sǎpânța care izvorǎște de sub Vârful Rotundu altitudine și se varsǎ în Tisa altitudine.

Ceea ce a dus faima Sǎpânței este așa-zisul "Cimitir Vesel", creație a renumitului sculptor de cruci Stan Ioan Patraș. Maniera proprie de realizare a acestor semne de mormânt, cruci, a fǎcut din cimitirul de un adevarat mit.

Sǎpânța are mai multe locuri frumoase de vizitat: Cimitirul, Casa-muzeu Stan Ioan Patraș, popasul de cu renumita apǎ mineralǎ de Sǎpânța, Pǎstrǎvia, Cascada, Piatra Sǎpânței, vâltorile și horincile, dar mai ales casele frumos amenajate,curate și deschise întotdeauna

Starea actuală a turismului în zona Maramureș

Județul Maramureș acoperă 2,6% din teritoriul României și se situează pe locul 15 la nivel național în privința suprafeței și a populației.Are o poziție geografică strategică, fiind poarta de intrare în România dinspre Ucraina. Din punct de vedere geografic și științific ea corespunde zonei cunoscute sub numele de ”Maramureș”, denumire care se dorește a fi promovată ca și brand regional în scop turistic și investițional.

Județul Maramureș se caracterizeză prin:

-existența unor forme de relief accesibile și variate

– climă favorabilă practicării turismului în orice perioada a anului;

-potențial faunistic și floristic bogat, cu specii și ecosisteme unice

Piața turistică din Maramureș

Județul Maramureș reprezintǎ o zonǎ turisticǎ aparte, cu caracteristici și personalitate distinctǎ, acesta s-a fǎcut remarcat prin frumusețile și bogǎțiile sale și prin stațiunile climaterice și balneo-climaterice. Denumit și Țara Lemnului, județul esterenumit pentru zonele etnografice și folclorice care și-au pǎstrat aproape nealterate porturile, tradițiile, obiceiurile și arta popularǎ.

Județul Maramureș reprezintă o destinație turistică importantă, promovând în principal produse turistice de tip stațiuni turistice, turism montan și turism cultural.

Pe piața europeană, turismul cunoaște o dezvoltare explozivă, numărul de turiști crescând exponențial în ultimii 20 de ani. Țintele sunt destinații clare, în special spre Sudul Europei – Franța, Italia, Spania, Grecia. Tipurile de turism oferite sunt în special date de turismul cultural, istoric și de relaxare. Turismul aduce o pondere importantă în PIB-ul acestor țări.

Și în România a avut loc o creștere a numărului de turiști străini. Trebuie menționat însă că numărul de plecări ale vizitatorilor români în străinătate este mai mare decât cel al sosirilor vizitatorilor străini în România, ceea ce duce la o balanță turistică negativă.

Pentru România, cea mai mare pondere a turiștilor străini a fost dată de turiștii din Europa (82%), America (8%) și Asia (8%). Structura turiștilor străini cazați, pe țări din UE este: Italia (17%), Germania (16%), Franța (10%), Ungaria (8%) și Marea Britanie (7%).

Potrivit datelor furnizate de INS în Județul Maramureș au fost înregistrate următoarele sosiri pentru turiștii străini/români

TABEL 2.4 – SOSIRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCȚIUNI DE CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ

Sursa: Insitutul Național de Statistică

TABEL 2.4.1 – ÎNNOPTĂRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCȚIUNI DE CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ

Sursa: Insitutul Național de Statistică

TABEL 2.4.2 – INDICELE DE UTILIZARE NETĂ A LOCURILOR DE CAZARE

Sursa: Insitutul Național de Statistică

Oferta turistică din zona Maramureș

Dezvoltarea turismului în Județul Maramureș este axată pe următoarele tipuri principale de turism:

2.5.1 Turismul balnear

Apele din aceste locații pot fi folosite în scopuri curative și de agrement. Minele de sare închise și lacurile sărate de Șugatag, Coștiui prezintă un potențial excelent de atragere a turiștilor din Maramureș.

În profil teritorial se remarcă stațiunile balneoturistice din Depresiunea Maramureșului, una binecunoscută, cu potențial de dezvoltare: Ocna Șugatag. La fel de importantă este stațiunea de iarnă Borșa.

În localitățile urbane mari este localizată o infrastructură alcătuită din unități hoteliere

numeroase de diferite dimensiuni. S-au dezvoltat pensiuni mici care folosesc oportunitățile atracțiilor mediului în care sunt localizate.

În județul Maramureș mai există o serie de zone turistice balneare cu potențial de dezvoltare: Coștiui- ape sărate, Stoiceni-ape minerale, Dănești-ape sulfuroase.

2.5.2 Turismul montan

Practicarea turismului montan are condiții foarte bune de dezvoltare datorită potențialului oferit de cele două catene muntoase ale Carpaților Orientali, cu caracteristicile și peisajele sale.

În munții Maramureșului, Rodnei și Tibleșului se pot practica drumețiile montane, alpinismul, escalada, etc. prezentând oportunități excelente pentru dezvoltarea acestui tip de turism. La acestea se adaugă potențialul cinegetic.

Zona Borșa, situata în Maramureșul istoric, este una dintre cele mai frumoase zone ale României, daca nu cea mai frumoasă, așa cum o consideră localnicii.

Principalele zone din Maramureș unde se practică turismul montan în județul Maramureș sunt – M-ții Gutin: Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Desești, Băiuț; Țibleș: Târgul Lăpuș; M-ții Rodnei: Dragomirești, Moisei, Borșa; M-ții Maramureșului – Vișeul de Sus, Vișeul de Jos.

2.5.3 Turismul ecologic

În județul Maramureș există:

– 3 rezervații științifice: Pietrosul Mare, Rezervația fosiliferă Răzvan Givulescu Chiuzbaia, Piatra Rea;

– un parc național: Parcul Național Munții Rodnei – Rezervație a biosferei;

– un parc natural: Parcul Natural Munții Maramureșului;

– 18 monumente ale naturii: Creasta Cocoșului, Iezerul Mare, Rozeta de piatră de , Lacul Albastru – Baia Sprie, Turbăria Iezerul Mare – Munții Gutâi, Cheile Tătarului, Peștera de Șomcutei, Peștera cu Oase, Stâncăriile Sâlhoi Zâmbroslavele, Mlaștina Vlășinescu, Tăul lui Dumitru, Cheile Babei, Peștera Boiu Mare, Coloanele de , Peștera din dealul Solovan, Mlaștina Tăul Negru, Peștera Ponorul Jitelor, Ponorul și Peștera Izei.

– 13 rezervații naturale: Pădurea Crăiască, Pădurea Bavna, Rezervația Arcer-Țibleș, Cornu Nedeii-Ciungii Bălăsânii, Lacul Morărenilor, Mlaștina Poiana Brazilor, Pădurea de larice de , Arboretul de castan comestibil de , Defileul Lăpușului, Pădurea Comja, Farcău-Vinderel-Mihăilescu, Poiana cu narcise Tomnatec-Sehleanu.

2.5.4 Turismul cultural

Conform informațiilor Centrului de studii și cercetări în domeniul culturii din Bucuresti, care analizează produsele culturale, Județul Maramureș se clasează primul între județele țării în termeni de obiective de patrimoniu, număr de monumente Unesco (în anul 2004). În topul primelor 10 de destinații culturale din România.

Cele mai importante atracții culturale sunt:

– Cetățile medievale: Baia Mare –Turnul Măcelarilor, transformat în timpul lui Iancu de Hunedoara și cel mai reprezentativ monument, Turnul Sfântului Ștefan; Monetăria Imperiului (actualmente Muzeul Județean Maramureș);

– Muzee de istorie și arheologie, muzee de etnografie în aer liber – Sighetul Marmației și Baia Mare;

– Monumente Unesco, biserici de lemn: Bârsana 1720, Budești-Josani, Desești, Ieud, Biserica din vale, Sisești, Plopiș;

– Monumente de arhitectură: Baia Mare (Maramureș);

– Așezare fortificată din epoca medievală, Cetatea Chioarului -Maramureș;

– Orașele – târg: Baia Mare, Somcuta Mare, Sighetul Marmației;

– Muzee de istorie și arheologie: Muzeul de istorie Baia Mare, Muzeul de istorie și arheologie Maramureș, Muzeul Rezistenței Anticomuniste; Muzeul Memorial al Victimelor Comunismului și al Rezistentei din Sighetul Marmației figurează în agenda majorității turiștilor care se îndreaptă spre Maramureș- instituția a ajuns la fel de căutata ca și Cimitirul Vesel din Săpânța, specialiștii europeni au confirmat că ocupă locul trei în topul muzeelor de istorie recentă de pe continent;

– Atracții urbane: Centrul istoric Baia Mare, clădiri de patrimoniu și Centrul istoric Sighetul Marmației;

– Zonele etnografice și meșteșugărești: centre meșteșugărești în domeniul olăritului: Săcel, Baia Sprie; în domeniul textilelor de interior: Săpânța, Târgu Lăpuș; porțile maramureșene – Țara Maramureșului, văile Cosău, Iza, Mara, Vișeu; troițe, artizanat;

– Alte meșteșuguri practicate: sculptura, icoane pe lemn și sticlă, realizarea de podoabe populare.

Bucătăria tradițională, deosebit de gustoasă este puțin pusă în valoare în restaurantele din județ, însă este încă bine păstrată. Printre cele mai apreciate produse culinare sunt: vestita horincă de Maramureș, plăcintele (cu brânză și mărar, cu prune, cu cartofi), crete – Zona Chioar – Mesteacăn; supa de pasăre cu tăieței de casă, ciorbe ardelenești, tocănițe, sarmale, cozonaci și multe altele.

Există câteva evenimente culturale deosebite care reunesc o gamă largă de activități muzicale, dansuri, și alte manifestări culturale: Sărbătoarea Castanelor de În județul Maramureș, manifestările culturale tradiționale, festivalurile folclorice și târgurile se desfășoara pe tot parcursul anului după un calendar stabilit în fiecare an și atrag o multitudine de turiști. Amintim dintre cele mai importante: Festivalul Lenkerului Cavnic, Udătorul Șurdești, Târgul Cepelelor – Asuaju de Sus , Măsurișul oilor –Târgu Lapus, Sânziene – Borșa, Festivalul Nunților Vadu Izei și Oncești, Festivalul Stuparilor- Cernesti, Roza Rotalinda zilele culturii din Rozavlea, Hora de , Sărbătoarea castanelor Baia Mare, Festival Internațional de poezie Sighet.

2.5.5 Turism rural și agroturismul

Arealele cu turism rural semnificativ sunt zonele etnografice: Țara Maramureșului, Țara Chioarului, Țara Lăpușului, Țara Codrului; aceste zone au ajuns să se distingă, treptat, prin specific folcloric, prin mărturii, tradiții, meșteșuguri.

Meșteșugurile, în trecut foarte bine reprezentate, se mai păstrează înca mai ales în zona rurala a judetului astfel: olărit (ceramica alba și rosie), lădărit, mobilier țărănesc, țesături-cusături-broderii populare, pictură de icoane pe sticlă și lemn, rotărit, împletituri din papură și nuiele, cioplit în piatră și marmură, cojocărit, confecționat de obiecte de podoabă, sculptură în lemn.

2.5.6 Turismul religios și monahal

Există în regiune multe areale încărcate de spritualitate și locuri de pelerinaj: Zona Munților Maramureșului (mai ales biserici de lemn), Cimitirul vesel de , Zona depresiunii Maramureșului, cu manifestări religioase de tradiție, Mănăstiri – zona Lăpușului (Rohia, Rohiița, Habra) – zona Maramureș istoric (Bârsana, Moisei, Peri-Săpânța).

Bisericile de lemn

Peste 100 de biserici de lemn, adevărate opere de artă, sunt răspândite pe teritoriul Marmureșului; 8 dintre acestea fac parte din patrimoniul Cultural UNESCO, mărturie a valorii lor deosebite. În timp s-a ajuns la o adevarată artă a îmbinărilor în lemn ce reprezintă o tehnică specifică de îmbinare a lemnului fără cuie sau cu ajutorul cuielor de lemn în anumite situații impuse de locul și rezistența îmbinărilor.

La aceste locații turistice și monumente se adaugă o dimensiune specifică ethosului local și transilvan, în general: multiculturalitatea, care valorificată turistic devine un element de potențare și unicitate a atractivității.

2.5.7 Turismul de afaceri și evenimente

Turismul de afaceri este considerat principala sursă de venituri pentru industria hotelieră autohtonă.

Condițiile pentru organizarea de congrese, simpozioane, întâlniri sunt asigurate în prezent de hotelurile și instituțiile din orașele mari: Baia-Mare – Millennium Business Center (peste 80 de evenimente organizate în primele 8 luni ale anului 2006), Centrul marketing și expoziții al CCI Maramureș, Biblioteca Județeana cu spații generoase de conferințe, dotate cu aparatură tehnică multimedia și cu facilități de nivel european.

2.5.7 Alte tipuri de turism

– Alpinism – trasee / Zone unde există trasee cu posibilitate de practicare a alpinismului în Județul Maramureș, Creasta Munților Rodnei, parcursă iarna, este un traseu alpin destul de dificil, recomandat numai sportivilor avansați sau Creasta Cocoșului – arie protejată din Maramureș, cariera Limpedea Baia Mare;

– Parapantism – se practică în zonele montane, mai ales pe Creasta Cocoșului și Ignis;

– Vânătoare și pescuit – datorită diversității și faunei cinegetice, întregul județ poate fi considerat un mare parc de vânătoare (vânătoarea de capre negre din Munții Rodnei a fost drastic limitată până la refacerea numărului de exemplare minim pentru protejarea speciei); pe câmpie se vâneaza țap, vulpe, fazan, iepure și mistreț; Turismul de vânatoare poate fi practicat în Munții Oașului, Gutâi, Tibleș și dealurile Codrului unde se poate vâna mistreț, căprior, fazan;

– Fotosafari – observarea animalelor sălbatice și a plantelor, mai ales a rarităților, monumente ale naturii, și capturarea unor imagini inedite în aparatul fotografic este o activitate turistică la fel de palpitantă și pasionantă ca și vânătoarea. Mai ales rezervațiile naturale și cele două parcuri naționale/naturale oferă subiecte deosebite pentru camerele foto sau video ale iubitorilor naturii;

– Rafting și canioning – debitele constant crescute de pe unele cursuri de apă din zona montană, Someșul, Bistrița, Rebra, Sălăuța, oferă condiții bune pentru plutire cu obstacole și turbulențe. Încă de la început, acest sport câstigă tot mai mulți adepți. În Maramureș și Săpânța se poate de asemenea practica Raftingul.

– Cicloturism – o rețea vastă și densă de drumuri și poteci de munte oferă variante infinite de parcurs pentru bicicliștii dornici de aventură și încercarea virtuozității;

– Automobilism de teren și motociclism off road – pe un traseu din Munții Rodnei s-a organizat, în anul 2001, prima etapa a Campionatului Național de Motociclism Off Road. Numeroasele drumuri forestiere și de căruță care străbat munții nostrii oferă condiții ideale pentru practicarea sporturilor cu motocicleta sau mașina de teren.

– Motocros – o Etapa din Campionatul național de automobilism – Raliul Gutin (Siromex) – se desfășoară în județul Maramureș și de asemenea Raliul de teren Eurocarpatica – Baja pentru motociclete și mașini;

Forme de turism încă neexploatate, dar cu potențial de dezvoltare sunt turismul de recreere, drumețiile, turismul ecvestru, mai cu seama în ariile protejate, turismul academic și științific, turismul de divertisment (parcuri tematice, parcuri de distracții).

Baza tehnico-materialǎ a județului Maramureș

Pentru realizarea unei activitǎți turistice cât mai bune este necesar ca pe lângǎ resursele naturale și antropice sǎ existe și resurse materiale adecvate, capabile sǎ asigure satisfacerea cerințelor turiștilor. Aceste resurse materiale sunt cunoscute sub denumirea de „bazǎ tehnico-materialǎ”

Aceasta este reprezentatǎ prin: unitǎți de cazare și alimentație, mijloace de transport, instalații de tratament sau agrement și este condiționatǎ în primul rând de dezvoltarea și modernizarea bazei tehnico-materiale existente. Astfel, o zonă turistică de mare atractivitate nu se poate constitui în ofertă înainte de a beneficia de dotările necesare primirii și reținerii călătorilor.

Unitățile de cazare sunt alcătuite din obiective de diverse tipuri, clasificate după conținut, funcția îndeplinită, categoria de confort, perioada de funcționare, forma de propietate, etc.

Unitățile de cazare din Maramureș

Aceste unități de cazare, indiferent de apartenența la sectorul comercial sau noncomercial,sunt divizate, după modul de obținere/oferire a serviciilor în unități cu servicii prestate{ hoteluri, hanuri, ferme, case de oaspeți) și unități cu autoservire – în care se asigură doar găzduirea propriu-zisă, serviciile de curățenie, prepararea hranei fiind procurate independent sau reliazate de turiști (camping-caravaning, vile -apartamente închiriate,etc).

Capacitatea de cazare turistică în funcție de structura de primire turistică în perioada 2005-2013

Sursa: Insitutul Național de Statistică

Din datele prezentate se observă faptul că numărul unităților de cazare este în continuă creștere. Unitățile de cazare cu cea mai bună evoluție sunt pensiunile turistice si agroturistice .

Unitățile de cazare și alimentație, mijloacele de transport, instalațiile de agrement, tratament sunt adaptate specificului nevoilor turiștilor, în funcție de categoria socială și venit.

Atfel, unitățile de cazare și alimentație sunt definite după cum urmează:

Hotelul – reprezintă unitatea de cazare cu cateogrii de clasificare între 1 și 5 stele, și pot fi de capacitate mică, mijlocie sau mare. În jud. Maramureș sunt întalnite hoteluri care se încadrează din punct de vedere al clasificării între 1 si 4 stele.

Numărul locurilor de cazare din hoteluri existente în județul Maramureș în perioada 2010-2014

Tabel 2.6.1

Sursa: Insitutul Național de Statistică

Cel mai mare număr de locuri de cazare în hoteluri a fost înregistrat în anul 2011, cu un număr de 2086 locuri, în restul anilor analizați ani înregistrându-se scaderi ale numărului de locuri de cazare, anul 2014 fiind anul cu cele mai puține locuri de cazare în hoteluri din toti anii analizați.

Motelul – este o unitate de tip hotelier de dimensiuni mici, amplasată deobicei de-a lungul șoselelor și care oferă posibilități speciale de parcare, cazare, hrană, servicii, carburanții.

Numărul locurilor de cazare din moteluri existente în județul Maramureș în perioada 2010-2014

Tabel 2.6.2

Sursa: Insitutul Național de Statistică

Ca și în cazul hotelurilor, fost anul cu cel mai mare număr de locuri de cazare. Anul 2010 prezintă cel mai mic număr de locuri de cazare în moteluri. În restul anilor analizați, numărul locuri de cazare prezintă valori oscilante.

Complexul turistic – sunt unități de mari dimensiuni și specific lor este faptul că oferă toată gama de servicii sub aceleși adăpost: servicii de cazare, de alimentație, de tratament și de agrement.

Cel mai important compex turistic din județul Maramureș este Compexul

turistic Șuior (Baia Sprie), acesta având categoria de 3 stele.

Cabanele turistice : unități de primire turistică de capacitate relativ

redusă, funcționând în clădiri independente, cu arhitectură specifică, care asigură cazarea, alimentația și alte servicii specifice, necesare turiștilor aflați în drumeție sau la odihnă, în zonă montană, rezervații naturale, în apropierea stațiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic.

Numărul locurilor de cazare în cabanele amplasate pe teritoriul județului Maramureș în perioada 2010-2014

Tabel 2.6.3

Sursa: Insitutul Național de Statistică

Situația locurilor de cazare în cabane se prezintă astfel: anii 2010 și 2011 sunt anii cu cele mai multe locuri de cazare în cabane, numărul acestor locuri scăzând destul de mult în anii 2012 și 2013 , urmând ca în anul 2014 numărul de locuri de cazare în cabane să crească la 42 de locuri

Totuși numǎrul locurilor de cazare din cabane este mic comparativ cu numǎrul

locurilor din celelalte unitǎți de cazare. Această situație se datorează modernizării altor categori de cazare precum:moteluri, pensiuni urbane și rurale și a pensiunilor agroturistice, care își măresc numărul de la un an la altul.

Pensiunile turistice: – "structura de primire turistică cu o capacitate de cazare de până la 10 camere, totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural și până la 20 de camere în mediul urban, funcționând în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente, care asigură, în spații special amenajate, cazarea turiștilor și condițiile de pregătire și servire a mese.

Numărul de pensiuni turistice din județul Maramureș în perioada 2010-2014

Tabel 2.6.4

Sursa: Insitutul Național de Statistică

Această categorie de cazare are o evoluție foarte favorabilă, numărul

pensiunilor crescând de la un an la altul.

Această dezvoltare a turismului în pensiuni s-a produs datorită numărului mare de cereri ale turiștilor de a-și petrece vacanța în aer liber, în natură.

Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice ce pot asigura, cazare și alimentație,dar însă, o parte din alimentația turiștilor este realizată cu produse din producția proprie a gospodarilor. Amplasarea lor trebuie să fie în locuri ferite de poluare și de orice elemente care ar pune viața sau sănătatea turiștilor în pericol.

Numărul pensiunilor agroturistice județului Maramureș în perioada 2010-2014

Tabel 2.6.5

Sursa: Insitutul Național de Statistică

Creșterea și dezvoltarea acestei categori de cazare se datorează numărului tot mai mare de cereri ale turiștilor de a-și petrece vacanța la țară, în aer liber și de a lua parte la activitățile care se desfășoară în cadrul pensiunilor, dar și datoritǎ punerii în aplicare a proiectelor EUROGITES, care au drept scop dezvoltarea agroturismului în România.

2.7.2 Unitǎțile de alimentație

Unitatea de alimentație publică este localul care îmbină activitatea de producție cu cea de servire, punând la dispoziția clienților o gamă diversificată de preparate culinare, produse de cofetărie- patisserie, băuturi și unele produse pentru fumători.

Restaurantul cu specific național este unitatea de alimentație publică ce pune

în valoare tradițiile culinare ale unor națiuni ( franțuzesc, Italian, chinezesc, etc.),

servind o gamă diversificată de preparate culinare, băuturi alcoolice și nealcoolice de servire sunt specifice țării respective

Dintre restaurantele cu specific internațional existente în județul Maramureș menționăm:

Crama Veche- Baia Mare;

Flavours – Baia Mare

Restaurant Păstrăvăria Alex – Mara

Restaurant Oaza italiană – Baia mare

Hexalit – Târgul Lăpuș;

Pe lângă unitățile amintite mai există și fast-food-uri, pizzeria, unități de tip expres, braserii, cofetării, patiserii, etc.

CAPITOLUL III

PRINCIPALII INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ CIRCULAȚIA TURISTICĂ A JUDEȚULUI MARAMUREȘ ÎN PERIOADA 2010-2013

Indicatorii cei mai reprezentativi și frecvent utilizați pentru exprimarea circulației turistice și a principalelor ei caracteristici sunt: numǎrul turiștilor, numǎrul mediu zilnic de turiști, numǎr zile/turist, durata medie a sejurului, încasǎrile din turism, densitatea circulației turistice și preferința relativǎ a turiștilor

Analiza circulației turistice a județului Maramureș se va realiza în urma calculǎrii urmǎtorilor indicatori:

Numǎrul de sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri în perioada 2010-2013

Sursa: INSSE , Maramureș

Numărul de sosiri ale turiștilor în jud. Maramurș este în creștere de la an la an.

Numǎrul de înnoptǎri înregistrate în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri în județul Maramureș între anii 2010-2013

Sursa: INSSE , Maramureș

Numǎrul înnoptǎrilor înregistrate în unitǎțile de cazare turisticǎ ale județului în perioada 2010 – 2013 se prezintǎ astfel:

– numărul de înnoptări crește în anul 2011 față de 2010.

-numărul de înnoptări scade în anul 2012 față de 2011, urmând ca în anul 2013 sa crească numărul de înnoptări.

Numǎrul mediu zilnic de turiști – Aratǎ intensitatea circulației turistice într-un anumit interval.

NT mediu = Σ T / n, unde: ΣT – suma turiștilor înregistrați într-o perioadǎ

n – numǎrul zilelor din perioada respectivǎ

Calculul numǎrului mediu zilnic de turiști sosiți în județul Maramureș între anii 2010-2014

Sursa: date rezultate din calcule

Din datele obținute se observă o creștere a intensității circulației turistice în perioada 2010-2015.

Această creștere se datorează investițiilor din unitǎțile de cazare și promovarea zonei.

Ritmurile de evoluție privind numǎrul turiștilor sosiți în unitǎțile de cazare turistica în județul Maramureș

Sursa: date rezultate din calcule

Din acest tabel putem observa ritmul evoluției privind numǎrul turiștilor sosiți în unitǎțile de cazare în județul Maramureș pe perioada anilor 2010-2013.

Ritmul evoluției privind numǎrul turiștilor români este ușor oscilant

Ritmul de evoluție privind numǎrul de înnoptǎri înregistrate de unitǎțile de cazare turisticǎ din județul Maramureș.

Sursa: date rezultate din calcule

Ritmul evoluției privind numǎrul de înnoptǎri din unitǎțile de cazare turisticǎ

scade în anii 2012/2011 la 0,92, apoi crește în 2013/2012 la 1,02.

Durata medie a sejurului – Reflectǎ posibilitatea ofertei turistice de a reține turistul într-o anumitǎ zonǎ.

Dsmediu = Σ nzt / T, unde: nzt – numǎr zile/turist (înnoptǎri)

T – numǎr turiști

Calcului duratei medii a sejurului în județul Maramureș între anii

2010-2013

Sursa: date rezultate din calcule

Se observǎ o scǎdere a duratei medii a sejurului în perioada 2010 – 2012, o primǎ cauzǎ a acestei scǎderi fiind lipsa investițiilor moderne din unitǎțile de cazare.

CAPITOLUL IV

SRATEGII DE DEZVOLTARE ȘI PROMOVARE A

POTENȚIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEȚUL MARAMUREȘ

4.1 Activitǎți de management și marketing în domeniul turismului și agroturismului din România

Agroturismul reprezintă forma de turism, practicată în mediul rural, bazată pe asigurarea, în cadrul gospodăriei țărănești, a serviciilor de: cazare, masă și agrement.

Astfel, prin agroturism se valorifică resursele naturale și antropice ale zonei, contribuind la ridicarea nivelului de trai al populației rurale.

Spre deosebire de turismul rural, agroturismul presupune: cazarea în gospodăria țărănească consumarea de produse agricole din gospodăria respectivă; participarea într-o măsură mai mare sau mai mică, la activitățile agricole specifice.

În ceea ce privește definirea agroturismului, ea are la bază necesitatea găsirii de soluții pentru gospodăriile rurale, în sensul creșterii veniturilor prin valorificarea potențialului economic al acestora, dezvoltând serviciile de găzduire și de valorificare a produselor proprii și locale. De la această necesitate fundamentală se pot formula diferite concepte sau definiții derivate care să caracterizeze agroturismul pe segmente specializate:

– din punct de vedere al spațiului de cazare (al asigurării bazei materiale), agroturismul poate fi definit ca o activitate capabilă să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria țărănească, pregătit și amenajat special pentru primirea de oaspeți;

– din punct de vedere al activităților care gravitează în jurul gospodăriei țărănești, agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri și servicii oferite de gospodăria țărănească spre consumul persoanelor care, pentru o anumită perioadă determinată, vin în mediul rural pentru relaxare, odihnă, agrement, cure terapeutice, tranzacții sau afaceri;

– din punct de vedere al divertismentului, agroturismul constituie o formă de turism cu multă varietate și unicitate în realizarea serviciilor ce se oferă oamenilor care iubesc natura, cultura și arta țărănească.

Agroturismul și turismul rural trebuie abordate, din punct de vedere conceptual, ca "pachete" de servicii economice, socio-culturale, sportive, de agrement puse la dispoziția turiștilor, urmând ca acestea sǎ se desfǎșoare în cadrul natural rural, cu investiții minime și condiții de protejare și conservare a mediului ambiant.

Satul românesc, în general, și cel cu vocație turisticǎ, în special, reprezintǎ un

produs turistic inedit pentru piața naționalǎ, dar mai ales pentru cea mondialǎ.

Pe de altǎ parte, satul turistic românesc poate contribui la descoperirea țǎrii noastre ca o posibilǎ destinație turisticǎ, creând interesul fațǎ de România ca loc ce oferǎ o gamǎ largǎ deexperiențe, de vacanțe de calitate și chiar oportunitǎți de afaceri.

Soluția lansǎrii satului românesc ca produs turistic pe piața naționalǎ și

internaționalǎ o constituie un demers de management și marketing care sǎ situeze în

centrul sǎu produsul, pe de o parte și omul (turistul), pe de altǎ parte. Acestea trebuie sǎ sprijine interesele prestatorilor de servicii turistice și agroturistice din lumea satului românesc care au posibilitatea, în cadrul unei afaceri 100% private, sǎ-și punǎ în valoare dotǎrile realizate, produsele și preparatele local.

O clasificare foarte sumarǎ a tipurilor de turism ar fi:

– turismul hotelier, cu sectoarele adiacente acestuia,

– agroturismul și turismul rural

Agroturismul este o formǎ complexǎ de turism ce oferǎ oamenilor care vor sǎ se relaxeze, celor care iubesc natura, cultura și arta popularǎ, posibilitatea de a-și petrece timpul liber în gospodǎriile țǎrǎnești.

Agroturismul cuprinde douǎ mari laturi

– pe de o parte activitatea turisticǎ propriu-zisǎ, concretizata în cazare, servicii de alimentație – pensiune, circulație turisticǎ, prestarea serviciilor de bazǎ și suplimentare;

– pe de altǎ parte, activitatea economicǎ agricolǎ practicatǎ de prestatorii de servicii agroturistice, concretizatǎ în prelucrarea primarǎ a produselor agroalimentare în gospodǎrie, comercializarea acestora direct cǎtre turiști sau prin diferite rețele comerciale.

A.N.T.R.E.C. este o asociație care identifică, dezvoltă și promovează ospitalitatea și turismul rural românesc. ANTREC este o organizație neguvernamentală, apolitică, membră a Federației Europene de Turism Rural – EUROGITES, fiind recunoscută pe plan național și internațional ca lider în dezvoltarea turismului rural românesc, în încurajarea conservării ecologice și păstrarii culturii tradiționale românești.

Asociația a fost înființată în 1994 și are membri in 32 de județe, un număr de 2.500 membrii – proprietari de pensiuni turistice și agroturistice din 800 de localități.

Începând din anul 2007 activitatea de organizare a A.N.T.R.E.C. România s-a structurat pe cele opt regiuni de dezvoltare economică din România astfel fiind mult mai eficientă din punct de vedere al dezvoltarii regionale.

A.N.T.R.E.C. a apărut din necesitatea acută de identificare și promovare a potențialului turistic rural din România, plecând de la realitatea din sector, respectiv dimensiunile relativ reduse ale afacerilor din domeniu pentru care eforturile singulare de promovare ale proprietarilor de pensiuni rurale ar fi insuficiente și nu ar putea avea un impact semnificativ.

A.N.T.R.E.C. a îmbinat perfect turismul rural și ecologic cu tradițiile și cultura românilor, motiv pentru care mulți dintre turiști sunt atrași de frumusețea peisajelor, de viața în natură și de modul de viață al oamenilor de la țară
Realitatea satului românesc, indiferent de regiune constă în tradițiile, obiceiurile, meșteșugurile populare, care caracterizează fiecare zonă a țării și care trebuie promovate și făcute cunoscute atât turiștilor români, cât și celor din afara hotarelor țării noastre. Prin manifestările organizate – târguri, expoziții, seminarii – sau acțiunile la care a luat parte, A.N.T.R.E.C. a demonstrat că satul românesc este o sursă inepuizabilă de folclor și tradiție.

Preocupǎri din ce în ce mai concrete au manifestat pentru acest domeniu:

Ministerul Turismului, Ministerul Tineretului și Sporturilor, Ministerul Educației Naționale și însuși Guvernul României.

Legat de strategia dezvoltǎrii turismului rural în țara noastrǎ ANTREC și Autoritatea Naționalǎ pentru Turism au optat mai mult pentru calitate și nu atât pentru cantitate. Pentru soluționarea cu operativitate a problemelor privind organizarea, dezvoltarea și promovarea turismului rural în România a fost constituitǎ, prin ordinul Ministerului Turismului 59/iulie 1995, Comisia Tehnicǎ pentru Dezvoltarea Turismului Rural. Din aceastǎ comisie fac parte specialiști de la ministerele și instituțiile care-și pot aduce o contribuție în acest domeniu: Ministerul Agriculturii și Alimentației, Ministerul Tineretului și Sportului, Institutul de Cercetare pentru turism, Institutul Național de Formare Managerialǎ în Turism, Ministerul Apelor, Podurilor și Protecției Mediului.

De asemenea, în ultimii ani în România au fost create:

– Organizația Patronalǎ a Turismului Balnear din România;

– Asociația Naționalǎ Maitres d'Hotel, Barmani și Somelieri din Turism (precursoarea sa, Societatea Internaționalǎ a Chelnerilor din București a fost fondatǎ în 1881);

– Fundația Europeanǎ pentru Învǎțǎmântul Hotelier- Turistic din România;

– Asociația Naționalǎ a Ghizilor de Turism din România;

– Federația Românǎ pentru Dezvoltare Montanǎ (precursoare a ANTREC);

– Asociația Naționalǎ a deținǎtorilor de Campinguri, Moteluri, Popasuri Turistice și Sate de Vacanțǎ (Romcamping);

Odată cu constituirea Asociației Naționale de Turism Rural Ecologic și Cultural (ANTREC) al cărei obiectiv principal este dezvoltarea și promovarea produsului turistic rural, primele gospodării agricole destinate cazării turiștilor au fost cele din Culoarul Rucar – Bran. Ulterior, ANTREC au aderat 23 de filiale județene, cu peste 2000 de spații de cazare situate în zone nepopulate, care se evidențiază prin perpetuarea nealterată a tradițiilor etnofolclorice si prin peisaje de excepție.

Județul Maramureș – este renumit prin elementele de etnografie și folclor, se

pot vizita următoarele obiective: muzeele din Baia Mare și Sighetul Marmației, peste 200 de monumente de arhitectură populară. Pline de frumusețe și farmec sunt satele de pe Văile Izei, Marei, Vișeului și Tisei. Remarcabil este "Cimitirul Vesel" din Săpânța. Căi de acces aeriene, rutiere, feroviare.

4.2 Modalitǎți de dezvoltare și promovare a turismului rural în județul Maramureș

            Turismul rural în tara noastra se afla într-o perioada de reafirmare si lansare a
produselor sale atât pe piata româneasca, cât si pe cea internationala.

Sarcina ANTREC în marketing si promovare este considerabila nefiind legata de promovarea unui produs stabilit catre o piata care este constienta de aceasta. Mult mai important si fundamental este faptul ca trebuie popularizat conceptul atât pe piata interna cât si pe piata externa. Prin natura lor unitatile implicate în turismul rural sunt foarte mici. Apare necesar un program de marketing care sa promoveze la scara larga întregul sector,o companie de marketing de cooperare, sub aceeasi umbrela, în care vor concura toti operatorii. Planul strategic de marketing ANTREC urmeaza în mod fundamental o astfel de abordare prin care toti participantii vor avea posibilitatea de a beneficia în mod egal.

Caracteristicile cele mai importante ale programului sunt:

–  marcarea turismului rural prin imaginea acestuia îmbunatatita începe sa se identifice cu o forma alternativa atractiva;

– recunoasterea, identificarea proprietatilor, folosirea unor însemne uzuale pe placi deidentificare;

– promovarea directa de catre public folosind publicitatea uzuala, postere si brosuri cu imagini, cu destinatie;

– material colateral de ajutor sub forma unui catalog succint care listeaza toate casele participante;

–  servicii de rezervare locala si centrala care sa faciliteze realizarea rezervarilor;

– cercetarea pietei pentru a determina ce îmbunatatiri trebuie facute în produs si înmarketing;

–  un program educational de formare pentru operatori;

–  târguri reprezentative comerciale si pentru consumatori;

– legaturi si cooperari cu organizatii internationale angajate în promovarea si dezvoltarea turismului rural;

–  alegerea logo-ului si a sloganului reprezinta un aspect de marcare a produsului.

Promovarea turismului rural si agroturismului românesc va fi facuta prin intermediul mai  multor materiale publicitare, din rândul acestora se remarca  tipariturile, constituite  din:

              –  un ghid al echipamentelor de cazare;

              –  piese individuale promotionale pentru fiecare regiune;

              –  postere.

          Țara Maramuresului este o tara cu mare disponibilitate pentru turism, conferita de resursele variate, naturale si antropice cu care este înzestrata. Prin diversele forme de relief, prin clima sa propice practicarii turismului în tot timpul anului, prin flora, fauna si prin monumentele sale istorice si arhitectonice, poate sa satisfaca pretentiile celui mai exigent turist, român sau strain.

Principalii factori ai aparitiei si dezvoltarii agroturismului sunt reprezentati de: societatea industrializata, poluarea excesiva a zonelor urbane, necesitatea petrecerii placute a timpului liber, asigurarea unor venituri suplimentare pentru gospodariile taranesti, valorificarea eficienta a resurselor naturale si antropice existente în zonele rurale, stoparea migratiei populatiei de la sate la orase, pitorescul asezarilor rurale si ospitalitatea locuitorilor din satele românesti, excendentul de cazare existent în gospodariile taranesti.

Agroturismul trebuie abordat din punct de vedere conceptual ca un “pachet” de servicii economice, socio-culturale, sportive, de agrement etc. puse la dispozitia turistilor, urmând ca acestea sa se desfasoare în cadrul natural rural cu investitii minime si în conditii de protejare si conservare a mediului ambiant

Agroturismul conduce la dezvoltarea zonelor rurale prin: reducerea somajului  prin crearea de noi locuri de munca; oprirea exodului tineretului din sate spre orase; cresterea calitatii vietii, prin cresterea nivelului de trai al populatiei rurale; dezvoltarea infrastructurii locale (cai de acces, mijloace de comunicatie, institutii de interes public,etc.); modernizarea localitatilor rurale; cresterea nivelului cultural si educational al populatiei rurale; obtinerea de venituri suplimentare de catre exploatatiile agricole devenite agroturistice.

În satele  turistice etnografice si folclorice din zona Maramuresului (ex. Bogdan-Voda) pot fi oferite turistilor servicii de cazare si masa în conditii autentice (mobilier, décor, echipament de pat în stil popular, meniuri traditionale servite în vesela si cu tacâmuri specifice –farfurii si strachini de ceramica, linguri de lemn etc., ceea ce nu exclude desigur posibilitatea utilizarii, la cerere, a tacâmurilor moderne). În aceste sate se pot organiza expozitii artizanale permanente (cu vânzare), iar pentru turistii care nu ramân în localitate, ci numai viziteaza, se pot amenaja una sau mai multe gospodarii, cu muzeu etnografic în aer liber.

Pastrarea si perpetuarea folclorului si îndeosebi a etnografiei (portul, tehnicile de lucru, arhitectura, mobilarea si decorarea interioarelor etc.) în formele lor originale traditionale, se afla într-un declin, devenind tot mai izolate pe harta etno-folclorica a tarii. Formele si continutul de viata citadin au patruns si continua sa patrunda impetuos si ireversabil si în mediul rural.

CONCLUZII

Așa cum rezultă din prezenta lucrare, Județul Maramureș prezintă un potențial turistic ridicat, având un relief deosebit de atractiv, resurse hidrominerale, precum și o varietate largă de vestigii și monumente istorice, obiective religioase și culturale, obiective și manifestări etnografice.

Individualitatea regiunii este dată în principal de resursele hidrominerale, cunoscute și apreciate. Zona de muntoasă din județul Maramureș dispune de formațiuni vulcanice interesante (Oaș, Gutâi, Țibleș).

Potențialul antropic este la fel de variat: de la vestigii istorice, până la cetăți din Evul Mediu, la obiective religioase (Cimitirul vesel din Săpânța). Zone în care se păstrează o civilizație rurală cu accente arhaice, așa numitele țări sau ținuturi, veritabile insule turistice încă neexploatate: Țară Maramureșului, Lăpușului, Chioarului și Codrului sunt areale distincte, individualizate în context european.

Cu un potențial turistic deosebit de variat, diversificat și concentrat prin existența unor forme de relief îmbinate pe tot teritoriul, a unei clime favorabile practicǎrii turismului pe aproape tot parcursul anului, a unui potențial faunistic și floristic bogat în specii și ecosisteme singulare în Europa, cu factori naturali de curǎ balnearǎ, cu un patrimoniu cultural – istoric și arhitectural de referințǎ mondialǎ, județul Maramureș se poate încadra în rândul destinațiilor turistice atractive din România și chiar din Europa.

Datorită potențialului natural și antropic valoros și bazei materiale existente diversificate se pot dezvolta multe tipuri și forme de turism în judetul Maramureș: turism balneaoclimateric (ape minerale în Depresiunea Maramuresului), turism montan (drumeții, cinegetic, fotosafari), turism cultural și turism rural-etnofolcloric (obiceiuri și tradiții specifice, de ex. în Țara Maramureșului, Țara Lapușului, Țara Chioarului, Țara Codrului ), turism de evenimente și afaceri, turism știintific.

Infrastructură de transport din Județul Maramureș nu este suficient dezvoltată și necesită investiții importante pentru a fi la nivelul standardelor europene. Investițiile trebuie îndreptate spre drumuri județene, șosele de centură și cai de acces spre zonele cu potențial turistic, mai ales zonele montane, balneare și de agro-turism.

BIBLIOGRAFIE

Băltărețu Andreea – “Amenajarea durabilă a teritoriului” – Ed. Sylvi, București 2003.

Băltărețu Andreea – “Economia turismului” – Ed. Pro Universitaria, București 2012.

Cocean P, Vlăsceanu Gh., Negoescu B. – “Geografia generală a turismului” – Ed. Meteor Pres, București 2003.

Crețu Romeo Cătălin, “Legislatie în alimentatie publica și agroturism”, Ed. CERES, Bucuresti, 2005

Dăncu Mihai – “Zona etnografică a Maramureșului “ – Ed. Sport turism, București 1986

Nistroreanu Puiu – “ Ecoturism și turism rural” – Ed. ASE, București 2003

Niță Constantin – “Piața turistică a României” – Ed.Ecran Magazin, Brasov 2003.

Popescu Delia, Pădurean Mihaela, Hornoiu Remus, “Economia turismului-Aplicații si studii de caz”- Ed. Uranus, Bucuresti, 2008.

Stanciulescu Daniela Anca, Acatrinei Mihail Corneliu, Cristea,Adriana Anca Rajnita Mihai, “Tehnologie hoteliera front office”, – Ed. Emma Print, Bucuresti, 2002

Anuarul Statistic al Județului Maramureș, INSEE, București.

www.antrec.ro

www.brainly.ro/tema/383272

www.emaramures.ro

www.turism.mmnet.ro

www.inromania.info/maramures.html

www.insse.ro

www.romanianmonasteries.org

www.statistici.insse.ro

http://www.referateok.ro/referate/2535_1268748907.doc

http://referat-referate.blogspot.com/2014/03/turismul-ca-fenomen-economic-si-social.html

http://www.referat.ro/referate/Factorii_care_Influenteaza_activitatea_turistica_in_Romania_594c2.html

http://biblioteca.regielive.ro/referate/economie/-131417.html

http://archive-ro.com/ro/a/antrec.ro/2013-04-10_1858120/

http://www.antrec.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=8:despre-noi

http://brainly.ro/tema/383272

BIBLIOGRAFIE

Băltărețu Andreea – “Amenajarea durabilă a teritoriului” – Ed. Sylvi, București 2003.

Băltărețu Andreea – “Economia turismului” – Ed. Pro Universitaria, București 2012.

Cocean P, Vlăsceanu Gh., Negoescu B. – “Geografia generală a turismului” – Ed. Meteor Pres, București 2003.

Crețu Romeo Cătălin, “Legislatie în alimentatie publica și agroturism”, Ed. CERES, Bucuresti, 2005

Dăncu Mihai – “Zona etnografică a Maramureșului “ – Ed. Sport turism, București 1986

Nistroreanu Puiu – “ Ecoturism și turism rural” – Ed. ASE, București 2003

Niță Constantin – “Piața turistică a României” – Ed.Ecran Magazin, Brasov 2003.

Popescu Delia, Pădurean Mihaela, Hornoiu Remus, “Economia turismului-Aplicații si studii de caz”- Ed. Uranus, Bucuresti, 2008.

Stanciulescu Daniela Anca, Acatrinei Mihail Corneliu, Cristea,Adriana Anca Rajnita Mihai, “Tehnologie hoteliera front office”, – Ed. Emma Print, Bucuresti, 2002

Anuarul Statistic al Județului Maramureș, INSEE, București.

www.antrec.ro

www.brainly.ro/tema/383272

www.emaramures.ro

www.turism.mmnet.ro

www.inromania.info/maramures.html

www.insse.ro

www.romanianmonasteries.org

www.statistici.insse.ro

http://www.referateok.ro/referate/2535_1268748907.doc

http://referat-referate.blogspot.com/2014/03/turismul-ca-fenomen-economic-si-social.html

http://www.referat.ro/referate/Factorii_care_Influenteaza_activitatea_turistica_in_Romania_594c2.html

http://biblioteca.regielive.ro/referate/economie/-131417.html

http://archive-ro.com/ro/a/antrec.ro/2013-04-10_1858120/

http://www.antrec.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=8:despre-noi

http://brainly.ro/tema/383272