Promovarea Zonei Maramures

Promovarea zonei Maramures

ca destinatie turistica

CUPRINS:

Introducere

Cap 1-Cadru natural

1.1. Asezare geografica si limite

1.2. Geologie si relief

1.3. Clima

1.4. Hidrografie

1.5. Vegetatie

1.6. Fauna

1.7.Solurile si subsolurile

1.8.Rezervatii naturale

Cap 2- Resursele geodemografice

2.1. Evolutia numerica a pop

2.2. Bilantul natural al pop

2.3. Migratiile

2.4. Structura pe varsta si sexe

2.5. Structura socio-economica si evolutia somajului

2.6. Nivelul de instruiere a pop si structura etnica si confesionala

Cap 3 – Activitatiile economice

3.1. Sectorul primar

3.2. Sectorul secundar

3.3. Sectorul tertiar

Cap 4- Cadrul etnografic al Maramuresului

4.1. Asezarea satului

4.2. Mestesugurile taranesti

4.3. Casa si gospodaria taraneasca

4.4 Portul popular și obiceiurile

4.5 Bisericile și porțile maramureșene

Cap 5- Strategii de dezvoltare durabile si turistica a Maramuresului (perspective

Cap 6- Protectia si conservarea mediului

Cap 7 – Concluzii

Cap 8- Bibliografie

INTRODUCERE:

Maramuresul este considerat de multi sufletul satului tipic romanesc.Cu ase-

zarile sale pitoresti, dealuri inverzite si campii pline de flori salbatice,Maramuresul concentreaza tot ceea ce inseamna viata la tara. Vizitatorii acestor meleaguri au ocazia unica  de a se intoarce in timp, de a fi martori ai unor vremuri si ai unei vieti mai simple. 

Maramuresul este o destinatie unica, situata in inima Europei, care a pastrat cu mare grija cultura, traditiile si stilul de viata al taranului din vremuri trecute.Regiu-

nea tine locul unui testament al traditionalului, al unei ere romantice a simplitatii si a valorilor morale despre care in zilele noastre doar citim sau auzim de la bunicii nostri.

Putine obiceiuri s-au schimbat de-a lungul secolelor ce au trecut. Familiile raman in aceleasi sate ca si stramosii lor. Mestesugurile si traditiile sunt transmise din generatie in generatie. Imbracamintea tesuta manual este inca purtata cu man-drie. Biserica este in continuare sufletul satului. Vecinii se cunosc unii pe altii si se ajuta intre ei. Viata in Maramures este invaluita in mister. Vizitatorii lui strabat pasurile montane, coboara in vaile insufletite, unde traditiile rurale se dezvaluie in fata lor ca un muzeu ce a prins viata, un peisaj ce este pe placul si celui mai capricios calator.

Zona Maramureșului are o atât de bogată ofertă turistică, încât singurul lucru care nu este disponibil în limitele acesteia e marea. În rest, regiunea acoperă totul, de la excursii pe munte și sporturi extreme la turism cultural și religios, după preferin-țele fiecăruia și în funcție de anotimp. Dacă sunteți un iubitor al naturii, cu siguranță veți iubi peisajele montane și ale văilor, care vă lasă fără respirație.

Mai mult de 30 de zone naturale protejate, pajiști line, pline de iarbă în timpul verii și de zăpadă în timpul iernii, munți acoperiți de păduri veșnic înverzite, toate se oglindesc în ape limpezi, de cristal, întinse pe toată regiunea. Indiferent de anotimpu în care le veți vizita, aceste locuri au magia lor și farmecul lor special și vă veți găsi astfel în mijlocul naturii pure și a împrejmuirilor de vis.

Natura generoasă oferă posibilități extraordinare pentru pace și recreare. Celor cărora le place să exploreze, un șir lung de excursii poate fi făcut atât pe văile apelor, cât și prin munți. Excursioniștii se vor bucura să afle că Maramureșul are o rețea complexă de marcaje forestiere și de cărări marcate, care oferă priveliști minunate ale satelor și ale peisajelor incredibile: lacuri mici, cascade, peșteri, rezervații naturale, faună rară.

CAPITOLUL I

CADRUL NATURAL

Teritoriu net individualizat sub aspect fizico-geografic,Maramureșul cuprinde depresiunea cu același nume și munții ce o înconjoară pană la cumpana apelor.

Studiul nostru abordează această importantă unitate geografică numai partea situată in stânga raului Tisa,adică pe teritoriul României,denumită Maramureșul Românesc sau Țara Maramureșului.Locuită din vremuri îndepărtate,această provincie mai poartă numele sugestiv de Maramureșul Istoric.

I.1. ASEZARE GEOGRAFICA SI LIMITE

Maramureșul este situat in N țarii noastre,la granița cu Ucraina,având urmatoarele coordonate geografice: 23º30`-24º55` longitudine E si 47º35`-48º00` latitudine N.

Administrativ acest ținut aparține județului Maramureș,ocupând jumătatea sa estică și nord-estică.Are o suprafată de 3.218km²,ceea ce reprezintă 51,78% din teritoriul județului cu același nume.

Se invecineazaă cu: Suceava(E), Bistrița-Năsăud(S) și Satu-Mare(V).La N, are graniță cu Ucraina reprezentată in bună parte de râul Tisa.În vecinătatea sa, se află depresiunile:Dornele(E) și Bistriței(S), Lăpușului și Baia Mare(SV), precum și Oașului(V).

Limitele Maramureșului ,în sens geografic,traversează ținuturi montane și mai puține depresionare. La N granița este formată de râul Tisa pe o distantă de 62 km apoi urmează o porțiune de graniță artificială care trece peste crestele Munțiilor Maramureșului, inclusiv peste vârfurile muntoase Șerban, Pop Ivan, Stogu. Granița se continuă spre SE pană la muntele Jupania, iar pe o mică distanță Munții Maramureșului separă Maramureșul de Județul Suceava. La S și V, delimitarea urmărește cumpăna apelor peste Munții Rodnei,precum și peste lanțul muntos vulcanic de NV se desparte Depresiunea Maramureșului de bazinele Transilvaniei și ale Oașului.

Cea mai coborâtă altinudine a ținutului este de 204 m în aval de localitatea Teceul Mic acolo unde Tisa părăsește granița cu România, iar cel mai înalt punct se află in Munții Rodnei (Vârful Pietrosu Mare) – 2303 m.

I.2. GEOLOGIE SI RELIEF

Maramureșul este o importantă depresiune intracarpatică care, datorită complexiății geologice, tectonice și climatice prezintă o mare diversitate a formelor de relief și oferă biotopuri optime pentru numeroase specii de plante și animale. Aici apar cele mai mari înălțimi din Carpații Orientali (Munții Rodeni) însemnați de urmele glaciațiunilor cuaternare, precum și un relief vulcanic caracteristic (Munții Oaș-Gutâi-Țibleș), completat de acumulări piemontane, dealuri domoale și culmi prelungi săpate în roci sedimentare de câmpii joase aluvionare de-a lungul cursulrilor de apă.

Țara Maramureșului reprezintǎ una dintre regiunile cele mai bogate în elemente de interes turistic în care obiectivele naturale se îmbinǎ armonios cu cele social-istorice.

Munții Rodnei din care face parte Maramureșului, reprezintǎ cel mai înalt masiv din Carpații Orientali, jalonați de o serie de vǎi, cu un pitoresc aparte: Iza-Vișeu,BistrițaAurie, Someșul Mare, Sǎpânța.

Muntii Rodnei

Glaciațiunea cuaternarǎ a lǎsat urme mai ales asupra crestei și a versantului nordic, maramureșean, foarte abrupt, cu numeroase zǎnoage, praguri în spatele cǎrora s-au format lacurile glaciare din partea superioarǎ a crestei principale dintre Vârfurile Pietrosu. La picioarele pârâului Pietrosu, care coboarǎ în cascade, este situat unul din cele mai pitorești lacuri glaciare din masiv – lacul Iezer, la 1786 m altitudine.

Majoritatea lacurilor sunt de origine glaciarǎ, ele fiind acumulate din izvoarele care apar la baza depozitelor de grohotișuri, cu apǎ limpede, bunǎ de bǎut. Cele 23 de lacuri situate la altitudini de 1800 – 1950 m, în spatele unor depozite morenice (Buhǎescu II, Iezer, Izvorul Pietrosului, Izvorul Bistriței).

Pe lângǎ marea diversitate a peisajului, Munții Rodnei au devenit cunoscuți și printr-o serie de forme carstice dezvoltate în calcare eocene, rǎspândite mai ales pe versantul sudic. Dintre ele se evidențiazǎ Peștera Izvorul Tǎușoarelor, descoperitǎ în 1955, la o altitudine de 550 m, cu galerii în lungime de 9530 m. Ea face parte din complexul carstic Tǎușoare – Zalion și a fost declaratǎ monument al naturii. Alte peșteri din zonǎ sunt: Peștera lui Maglei, peștera Jgheabul lui Zalion, Peștera Zânelor, Peștera de sub Paltin de la Izvorul Izei, Peștera de la Piatra Busuiocului, Peștera din Dealul Popii.

În afara peșterilor amintite mai sunt și alte fenomene carstice: Poarta lui Beneș are forma unei arcade prin care trece ușor un om; apoi izbucul numit Izvorul Albastru al Izei. O importantǎ rezervație naturalǎ se aflǎ la 10 km de orașul Borșa – Rezervația Pietrosul Mare, zona limitrofǎ a vârfului gǎzduiește cea mai mare parte a rezervației naturale din nordul țǎrii. Flora, fauna, geologia, urmele glaciare creeazǎ o rezervație cu o suprafațǎ inițialǎ de 183 ha, care cuprinde golul de munte din jurul Vârfului Pietrosu.

Culmea principalǎ adǎpostește pe versantul nordic trei cǎrǎri glaciare care, prin peisajul lor sǎlbatic, sunt unice în Carpații Orientali. Prima este Zǎnoaga Micǎ, cea mai extinsǎ și a doua, cea mai adâncǎ, cu pereți prǎpǎstioși, este Zǎnoaga Iezeru, care adǎpostește lacul Iezeru și obârșia pârâului Pietrosu; versantul sudic al Vârfului Pietrosu, adǎpostește cǎldarea Buhǎescu, în care sunt cantonate Râurile Buhǎescului populate cu pǎstrǎv.

Vǎrful Pietrosu este acoperit cu vegetație tipic alpinǎ și subalpinǎ, cu specii rare printre care și floarea de colț. O bunǎ parte din golul alpin este acoperit cu jnepenișuri, iar la limita superioarǎ a pǎdurii de molid apar exemplare de tișǎ. În cadrul rezervației apar și specii de animale ca: ursul brun, cerbul, râsul, acvila de munte, capra neagrǎ, marmota.

O importanțǎ economicǎ și peisagisticǎ o reprezintǎ rezervația de castan comestibil sau dulce din jurul municipiului Baia Mare. Rezervația se întinde pe o suprafațǎ de aproximativ 450 km. Specia de castan comestibil se dezvoltǎ între 240 și 700 metri altitudine, pe terasa de pe dreapta râului Sasǎr și pe prima treaptǎ a munților care sunt formați din roci vulcanice. Rezervația de castani comestibili a fost creatǎ în anul 1962 și este o specie de climat mediteranean, originarǎ din Asia Micǎ.

Rezervații de mlaștinǎ s-au format destul de târziu în timp, la începutul secolului XX, când s-a ajuns la concluzia cǎ mlaștina este un complex biologic unitar și în același timp un veritabil depozit de relicve. Pe baza ultimelor cercetǎri, trei dintre mlaștinile aflate în județul Maramureș au fost puse sub ocrotire. Mlaștina oligotrofǎ Vlǎschinescu se aflǎ pe platoul izvoarelor, sub liziera pǎdurii, la numai 500 metri de cabana cu același nume. Ea s-a format într-un rest de crater vulcanic, la o altitudine de 800 metri în Munții Gutâi, unde ocupǎ o suprafațǎ de 3 ha. Speciile care vegeteazǎ pe cuprinsul mlaștinii sunt: mușchiul de turbǎ, rogozul, trifoiul de baltǎ, roua cerului – plantǎ carnivorǎ.

Mlaștina Poiana Brazilor, situatǎ în raza localitǎții Sǎpânța, este consideratǎ unicǎ în prin existența jepurilor care aici vegeteazǎ la cea mai joasǎ altitudine dinCarpații Românești (970 m).

Lacul Morenilor din hotarul satului Breb, s-a format în urma unei alunecǎri de teren, având o formǎ circularǎ, cu un luciu de apǎ de 4300 mp și o adâncime de 20 m. Este alimentat de un pârâu în Valea Mare, afluent al râului Mara. Mai mult de jumǎtate din suprafața lacului este ocupatǎ de trifoiul de baltǎ. În jurul lacului, pe o suprafațǎ de 20 ha se întâlnește o interesantǎ asociație vegetalǎ, care include specii de crin, alun, plop, specii de alge de origine nordicǎ. Aceastǎ rezervație naturalǎ rǎmâne un obiectiv turistic pentru cel ce își propune o ascensiune pe Creasta Cocoșului (Munții Gutâi), având ca punct de plecare Ocna Șugatag, Breb.

Creasta Cocosului

Potențialul turistic al zonei Maramureșului este cunoscut sub valoarea pe care o are datoritǎ mai multor cauze printre care dotǎrile și drumurile modernizate, care sunt foarte puține. Țara Maramureșului pǎstreazǎ numeroase locuri în zona . Un peisaj de neuitat oferǎ turiștilor Masivul Rodnei, cu o serie de piscuri ce depǎșesc 2000 m. Sunt prezente aici și urme ale glaciației, precum și formațiuni cu aspecte stranii cum este "vâju" din Pietrosu, o cǎdere de apǎ. Calcarele din Masivul Rodnei ascundl râului Mara. Mai mult de jumǎtate din suprafața lacului este ocupatǎ de trifoiul de baltǎ. În jurul lacului, pe o suprafațǎ de 20 ha se întâlnește o interesantǎ asociație vegetalǎ, care include specii de crin, alun, plop, specii de alge de origine nordicǎ. Aceastǎ rezervație naturalǎ rǎmâne un obiectiv turistic pentru cel ce își propune o ascensiune pe Creasta Cocoșului (Munții Gutâi), având ca punct de plecare Ocna Șugatag, Breb.

Creasta Cocosului

Potențialul turistic al zonei Maramureșului este cunoscut sub valoarea pe care o are datoritǎ mai multor cauze printre care dotǎrile și drumurile modernizate, care sunt foarte puține. Țara Maramureșului pǎstreazǎ numeroase locuri în zona . Un peisaj de neuitat oferǎ turiștilor Masivul Rodnei, cu o serie de piscuri ce depǎșesc 2000 m. Sunt prezente aici și urme ale glaciației, precum și formațiuni cu aspecte stranii cum este "vâju" din Pietrosu, o cǎdere de apǎ. Calcarele din Masivul Rodnei ascund un fenomen natural curios. Ponorul afluent al izvorului lui Dragoș, strǎbate un peisaj calcaros subteran de câțiva km pentru a reapare printr-un izbuc puternic sub numele de Izvorul Albastru al Izei. Minunata creație a naturii, Cascada Izvorul Cailor, de pe râul cu același nume din Muntele Piatra Rea, se aflǎ la altitudinea de 1800 m, la o distanțǎ de 4.5 km de Borșa. Apele se prǎvǎlesc zgomotos, în trepte, de la o înǎlțime de circa 60 m.

Munții Maramureșului cu vârfurile Pop Ivan, Farcǎu și Mihailec ascund comori floristice și faunistice deosebite.

Natura a format în Maramureș câteva peșteri: Casa Pintii pe pârâul Mihai Viteazu, Peștera cu oase de la Poiana Botizii, ambele aflate în apropiere de Bǎiuț; Peștera de la Vǎlenii Șonicuței de pe Valea Repedea. Peștera cu oase conține resturi de fosile ale ursului de peșterǎ. Cadrul natural maramureșean conferǎ multe așezǎri, aspecte de stațiuni balneare sau climaterice.

Borșa, situatǎ în plinǎ zonǎ a molidului, la 800 m altitudine, la poalele Pietrosului, are calitǎți terapeutice de odihnǎ și recreere. Izvoarele cu ape minerale carbogazoase,magneziene, calcice, din împrejurimi sunt utilizate în tratarea unor afecțiuni ale rinichiului. Pârtiile ușor accesibile fac din stațiune un centru al sporturilor de iarnǎ.

Stațiunea climatericǎ Izvoarele se aflǎ la 916 m altitudine (32 km de Baia Mare) pe un platou vulcanic înconjurat de brazi, sub Vârful Igniș (Gutâi). În S-V Munților Gutâi se aflǎ Creasta Cocoșului și Cheile Tǎtarului, cu patru cabane pentru cazare. În apropiere de Cheile Tǎtarului se aflǎ stațiunea Runcu – Pleșa (100 locuri de cazare).

Maramureșul este cunoscut și pentru cele 100 de izvoare cu ape minerale, numite de localnici "borcuturi", aflate la Sǎpânța, Borșa (30), Vișeul de Sus (20), Valea Virului(14), Stoiceni, Strâmbu – Bǎiuț, Borcut – Breb, Ieud, Sǎliștea de Sus și altele.

Relieful

Zona se caracterizeazǎ printr-un relief destul de variat, care presupune creșteri și descreșteri – între douǎ limite extreme, de la luncile râurilor la crestele munților,punctul cel mai jos care se aflǎ în Depresiunea Sighetului, pe malul Tisei, este situat la 204 metri,iar înǎlțimea cea mai mare o constituie vârful Pietrosul din Muntii Rodnei,de 2303 metri.

Ca suprafațǎ, ponderea principalǎ o ocupǎ zonele cuprinse în Carpații Orientali:Muntii Rodnei, Munții Maramureșului, Carpații Vulcanici de Nord și Depresiunea Maramureș. În Maramureș se aflǎ doar partea nordicǎ a Munților Rodnei cu varful Pietrosul(2303 m).

Între Pasurile Prislop (1416m) și Șetref (817m) culmea este marcatǎ de mai multe vârfuri:Garagalǎu (2158m), Piatra Rea (1825m), Negoiasa (2041m), Cormaia (2033m),Buhǎescu Mare (2188m) și Bǎtrâna (1710m). Caracteristica generalǎ a Munților Rodnei sunt șisturile cristaline, dominate de urme glaciare: morene, circuri si vai glaciare(Fântâna cu Cimpoiașǎ, Negoiescu, Repedea, Pietroasa și Dragoș). Sub vârful Pietrosu este lacul Iezer (la 1825 m).

În partea de sud, sud-vest se desfǎșoarǎ grupa nordicǎ a lanțului muntos de origine vulcanicǎ, care închide Depresiunea Maramureșului pe aceastǎ laturǎ.

Munții vulcanici ai Maramureșului, dintre valea Tisei și valea Sǎlǎuței, cu altitudine redusǎ (în medie 600-l000m), se prezintǎ sub formǎ de platouri cu conuri vulcanice deasupra. Construcția petrograficǎ și formele de relief dominante justificǎ împǎrțirea acestor munți în douǎ grupe: Munții Oaș-Gutâi sunt formați din lave și din piroclastite, pe substrat sedimentar (marne, argile și gresii cutate) cu relief de platouri vulcanice, deasupra cǎrora saltǎ vârfuri conice. Acest relief caracteristic se menține la altitudini relativ coborâte în Munții Oaș, unde punctul culminant (vf. Frasin) atinge abia 827 m și la înǎlțimi mai mari în Munții Gutâi, unde unele vârfuri depǎșesc 1300 și chiar 1400 m (Igniș – 1307 m, Gutâi – 1442 m). Acești munți, care se întind pânǎ la valea Botizei, au pe alocuri curmǎturi relativ joase, folosite ca pǎșuni de culme, între care mai circulate sunt Negrești-Oaș, Sighetu Marmației și Gutâi (987 m). Pǎdurile de foioase cuprind spre sud un brâu de castani comestibili. Caracteristice sunt de asemenea, micile depresiuni de pe latura sudicǎ a Gutâiului (Bǎița, Firiza, Chiuzbaia) și o depresiune de mai mari dimensiuni, în Munții Oașului. Țara Oașului, o cuvetǎ cu relief colinar și piemontan, închisǎ spre vest de câteva maluri vulcanice, este de origine tectonicǎ și erozivǎ.

Populația acestei mici depresiuni pǎstreazǎ și astǎzi un frumos port popular și un folclor care stârnesc admirația vizitatorilor.

A doua grupǎ, a Munților Țibleș, este constituitǎ, în cea mai mare parte, din
rocile flisului paleogen (îndeosebi marne și gresii), care dau culmi teșite sau larg ondulate la circa 1000 m altitudine, la care se adaugǎ restrânse iviri de andezite și prioclastite, care alcǎtuiesc proeminențe de relief, adevǎrate mǎguri conice, între care cel mai inalt este vârful Țibleș de 1839 m altitudine.

Munții Maramureșului.

Se înșiruie de la nord spre sud-est de la vǎile Carlibaba și Bistrița Aurie pânǎ la frontierǎ, pe partea dreaptǎ a Vișeului. În general sunt constituiti din șisturi cristaline, strǎpunse de andezite. În cadrul Munților Maramureșului se detașeazǎ Culmea Pop Ivan, cu vârful Mica Mare (1815 m), Muntele Muncel (1318 m),Muntele Pop Ivan (1937 m).

Masivul Farcǎu este așezat între vǎile Ruscova, Repedea și Rica; vârful care dominǎ masivul se numește Mihǎilescu (1918 m), unde se aflǎ și lacul periglaciar Venderelu. Tot în cadrul acestui lanț muntos se aflǎ și Culmea Copilașu (1611 m) și Muntele Bârsǎnescu (1542 m). În toți acești munți se practicǎ pǎșunatul, de primavara pânǎ toamna, fiind împânziți de stâne de oi, stavre de cai, cirezi de vite, care nu și-au schimbat „locurile de vǎrat" iar ,,drumurile oilor" se pǎstreazǎ încǎ din secolul al XIV-lea, când aceste locuri apar menționate pentru prima datǎ în documente.

Culmea Pietrosu Maramureșului(sau Bârdǎului)se situeazǎ între Ruscova și râul Vaser; vârful are 1850 m altitudine. Se detașeazǎ din aceastǎ culme și Prislopasu (1201 m), Grebeni, Novicioru, Muntele Suligu cu vârfurile Budescu Mare (1679 m) și Ludescu(1580 m), Culmea Rosușnei, prelungitǎ spre sud de Poienile de sub Munte cu dealul Muncelul Maxim (1220 m). Mai la sud, spre Borșa se gasește Culmea Toroiaga-Jupania, care merge de la Vaser pânǎ la izvorul Țibǎului, pe Valea Tasla. La est de Borșa se dezvoltǎ masivul Cearcǎnu Prislop, care cuprinde Muntele Cearcǎnu (1847 m) și culmea Prislop.

Munții Zimbroslaviile se situeazǎ între vǎile Țibǎului și Bistrița Aurie pânǎ la Valea Ursului. Tot din Munții Maramureșului face parte și Obcina Țapului, care este Carlibaba și Țibǎu.

Principalele altitudini muntoase ale județului Maramureș

Tabel nr. 3.1

Sursa: Anuarul statistic al județului Maramureș, 2002, INSSE, București

Munții Rodnei. Masivul cel mai înalt din Carpații Rǎsǎriteni (alt. max. vf. Pietrosul, 2303m). Creasta principalǎ mǎsoarǎ peste 50 km lungime, pe o lǎțime de
30-40 km și prezintǎ o asimetrie asemǎnatoare celei fǎgǎrașene: abruptǎ
spre nord, domoalǎ spre sud cu excepția zonei Pusdrele, în apropierea
cǎreia se aflǎ o cabanǎ și un refugiu Salvamont. Lipsit în zona alpinǎ
de popasuri amenajate, masivul este indicat pentru drumeția cu cortul.

Depresiunea Maramureș este cea mai mare formațiune de acest gen din Carpații Orientali. Porțile de intrare în depresiune sunt marcate de pasurile de peste munții care o înconjoarǎ, pasuri care din vremuri strǎvechi o leagǎ de celelalte ținuturi romanesti.Astfel, intrarea în Maramureș, dinspre Depresiunea Baia Mare, se face prin pasul Gutâi,dinspre Moldova de Nord-Bucovina, intrarea și legǎtura se fac prin pasul Prislop, dinspre zona Bistrița-Nǎsǎud, legǎtura cu depresiunea și Țara Maramureșului se face prin pasul Șetref, iar legǎtura cu depresiunea și Țara Maramureșului se face prin pasul Huța.

Locurile acestea de trecere sunt de mare frumusețe naturalǎ și beneficiazǎ de amenajǎri turistice adecvate (hanuri, cabane, hoteluri) – toate cu specific zonal.

Depresiunea Maramureș este dominatǎ de douǎ categorii de relief, una ar fi cea care cuprinde dealurile și piemonturile și alta în care intra vǎile, bazinetele și micile depresiuni. Între piemonturile Maramureșului amintim Piemontul Mara-Sǎpânța,Piemontul Gutâiului, Piemontul Vǎratecului și Piemontul Botizei, Valea Vișeului cu afluenții sǎi a permis în timp dezvoltarea unor mici depresiuni ca cele ale Borsei Vieșului, Ruscovei și bazinetele Bistrei și Valea Vișeului. Culoarul Izei cuprinde, de asemenea, o serie de bazinete și mici depresiuni favorabile așezǎrilor, amintind în acest sens bazinetele Sǎcel, Sǎliștea de Sus, Dragomirești, culoarul Rozavlea, micile depresiuni Bârsana și Vadul Izei. Râurile și afluenții au dat naștere la mici depresiuni care le poarta numele: Mara, Cosǎu, Rona și desigur Sighet, depresiune situatǎ la confluența Izei cu Tisa caracterizatǎ de terase joase și lunci; râulețul Sǎpânța a creat Depresiunea Sǎpânța,în care s-a dezvoltat așezarea cu același nume, de mare faimǎ în țarǎ și în lume.

I.3. CLIMA

Regimul climatic ce caracterizează județul Maramureș se încadrează în sectorul de climă continental-moderată și cel cu climă de munte, având ca specific un regim termic moderat, umezeală relativ mare cu precipitații atmosferice bogate.

Temperaturile aerului înregistrază valorii anuale cuprinse între -1,0 0C și +9,0 0C. Cantitatea anuală de precipitații este cuprinsă între 700-1400 mm, mai mare în partea nordică și nord-vestică a județului.

Frecvența medie anuală a vânturilor se caracterizează printr-o circulație a aerului dinspre vest, cu o frecvență medie anuală de circa 18-20% și a celui din nord cu o frecvență aproximativă de 10-11% (Ocna Șugatag).Vitezele medii anuale se mențin între 3 și 3,8 m/s, iar în munși atingând peste 50 m/s.

Regimul precipitațiilor, în zonele depresionare și deluroase, atinge 700 m anual iar pe crestele montane înalte ajunge pânǎ la 1 400 m anual. Vânturile sunt moderate și bat în general din nord și vest (dinspre munți); nu sunt vifornițe și vijelii.

I.4. HODROGRAFIE

Rețeaua hidrografică este în lungime de 3100 km, densitatea acesteia este în medie între 0,5 – 0,7 km/km 2. Bazine hidrografice: Someș ( râul Someș cu afluenții: Săsar, Bârsău, Lăpuș) si Tisa(cu afluenții: Vișeu, Iza, Săpânța).

Hidrografia județului este completată de o serie de lacuri naturale și antropice: lacurile glaciare (Taurile Buhăiescului, Iezerul Pietrosu, Izvoru Bistritei Aurii); tăuri instalate pe aglomerate vulcanice, cum sunt cele de sub Creasta Cocoșului ( tăurile Chendroaiei, Tăul Morarenilor) sau Platoul Izvoare ( Tăul lui Dumitru); lacuri sărate în foste ocne de sare ( Ocna Șugatag,); lac unic, format prin prăbușirea unor lucrari miniere ( Lacul Albastru – Baia Sprie); lacul de acumulare Strâmtori-Firiza.

Principalele cursuri de apǎ ale județului Maramureș

Tabel nr. 3.2

Sursa: Anuarul statistic al județului Maramureș, 1999 – 2003, INSSE, București

I.5. VEGETATIA

Condițiile fito-istorice ale Maramureșului, determinate de poziția geografică,structura geologică,clima temperată,complexitatea geomorfologică zonală(diferența de nivel de ,expozițiile diferite,marea amplitudine a înclinației versanților etc.),de evoluția diferitelor tipuri de sol și de influențele antropozoogene,favorizează dezvoltarea unei flore bogate și diversificate,precum și instalarea unui covor vegetal variat,reprezentat prin numeroase asociații vegetale in zona cercetată de noi.

Ținutul Maramureșului face parte,latitudinal,din zona nemorală a pădurilor de foioase ale Europei Centrale, subzona pădurilor mezofile.Altitudinal,pe acest teritoriu,se disting două zone:zona forestieră și zona alpină.Ponderea cea mai mare în vegetația Maramureșului o are vegetația lemnoasă.

În funcție de altitudine(diferența de altitudine este de peste 2000 m),de substrat,de influiențe climatice și pedobiologie,se observă o distribuție etajată a vegetației.Începând din depresiune până spre vârfurile cele mai înalte,în Maramureș se deosebesc patru etaje de vegetație,și,în cadrul acestora,trei subetaje de vegetație:

I.Etajul colinar(al pădurilor de stejar și gorun)

II.Etajul montan: -subetajul inferior(al carpino-făgetelor);

-subetajul mijlociu(al pădurilor de fag și de amestec

de fag cu rașinoase);

-subetajul superior(al pădurilor de molid)

III.Etajul subalpin(tufărișuri în regiunile montane înalte și pajiști

subalpine);

IV.Etajul alpin(cu ierburi scunde,arbuști pitici și vegetație de

stâncărie).

Limitele etajelor sunt variabile datorită influiențelor locale.În cadrul vegetației zonale dominate,factorii locali specifici oferă condiții de dezvoltare și a altor formațiuni vegetale:intrazonale și zonale.Zonal,este reprezentată marea majoritate a vegetației forestiere, iar după defrișarea acestora se instalează vegetația pajiștilor secundare zonale.

I.6. FLORA SI FAUNA

Vegetația și fauna sunt caracterizate printr-o varietate de specii în funcție de altitudine, unele având caracter endemic munților Rodnei. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentând o mare varietate în funcție de altitudine: în zona alpină intâlnim capra neagră, marmota, acvila de stâncă, în jnepeniș, cocoșul de mesteacăn, iar în pădurile de conifere si rasinoase, râsul, cocoșul de munte, ursul brun, cerbul carpatin și altele. In râurile de munte, Tisa, Vișeu, Ruscova și Vaser, alături de păstrav și lipan trăiește cea mai valoroasă specie de salmonide, lostrița.

Cocosul de munte

În județul Maramureș au fost inventariate speciile de floră și faună:

*258 specii de floră (7 specii din încrengătura Briophyta, 18 specii din încrengătura Pteridophyta, 11 specii din încrengătura Gymnospermatophyta, și 222 specii din încrengătura Angiospermatophyta);

*354 specii de faună (40 specii din clasa Pisces, 14 din clasa Amphibia, 11 din clasa Reptilia, 230 specii din clasa Aves și 59 specii din clasa Mammalia).

De asemenea au fost identificate:

* 189 de specii de floră și faună de interes comunitar (15 specii de floră, 6 specii de pești, 13 specii de amfibieni, 8 specii de reptile, 120 specii de păsări, 24 specii de mamifere și 3 specii de nevertebrate),

*68 de specii de interes național (4 specii de floră, 3 specii de pești, 4 specii de amfibieni, 2 specii de reptile, 40 specii de păsări, și 15 specii de mamifere).

I.7. SOLURILE SI SUBSOLURILE

Învelișul de soluri pe cuprinsul județului Maramureș este variat, el reflectând caracterul complex al factorilor naturali, care condiționează formarea sa.

În regiunile deluroase din sud, ca și în depresiunile colinare Maramureș și Lăpuș apar solurile brune și solurile podzolice argiloiluvionare (Depresiunea Baia Mare). În dealurile Chioarului și în nordul podișului Someșan, acestora li se adaugă solurile negre de fâneață.

În arealul montan se succed solurile brune acide, solurile brune podzolice la altitudini mai mici iar în munții vulcanici (Gutin, Igniș) andosolurile formate pe roci vulcanice. Solurile aluviale sunt puțin răspândite (cca. 32 ha ) în luncile Someșului, Lăpușului, Izei, etc.

Calitatea solurilor este afectată atât din motive antropice cât și din cauze naturale. Sursele principale de poluare a solului sunt activitățile de metalurgie neferoasă și extracția și prepararea minereurilor neferoase. Este estimată o suprafață de cca. 30000 ha de terenuri poluate. Având în vedere specificul poluării chimice a solului se poate evidenția caracterul cumulativ și remanent al poluării acestui factor de mediu.

1.8 REZERVATIILE NATURALE

Frumusețile naturii Maramureșului, caracterul de unicitate al unor formațiuni geologice, dar și a unor specii de florǎ și faunǎ, au determinat autoritǎțile administrative sǎ le protejeze prin lege, constituind unele rezervații naturale și declarând anumite specii monumente ale naturii.

Cea mai reprezentativǎ zonǎ protejatǎ prin lege este Rezervația Pietrosul Mare, care cuprinde peste 3000 ha, din care 1200 ha gol de munte, iar peste 1500 ha sunt pǎduri. Este situatǎ în limitele localitǎților Borșa și Moisei. Dintre speciile de florǎ de tip alpin sau subalpin considerate ca rare și protejate amintim: Gușa porumbelului sau Garofița (Lychnis nivalis), Clopoțelul (Campanula carpatica), Ghintura (Gentiana punctata), Floarea de colț sau Floarea Reginei (Lentopodium alpinum), Crucea pǎmântului (Heracleum carpaticum) etc.

Specii de mușchi pe care le gǎsim numai aici, ca: Pleuroclada albescens, Mnium blyti, Cirripshyllum cirrosum, precum și rogozul alpin (Cbresia simpliciuscula) sunt considerate ca relicte arctice. În golurile de munte florile de smârdar(Rhododendronkotschyi), iar lângǎ pǎdurile de molid – zâmbrul (Pirus cerba) sunt specii rare și ocrotite de lege. Zona este bogatǎ și în faunǎ dintre care amintim capra negrǎ (Rupicapra rupicapra}, recolonizatǎ în anul 1964, marmota (Marmota marmota), recolonizatǎ în anul 1973, râsul (Lynx lynx}, cerbul carpatin (Cervus elaphus), ursul brun (Ursus arctos}, acvila de stâncǎ ( chrysaetos), cocoșul de munte (Ttrao urogallus), vipera (Vipera berus) etc. Toate sunt puse sub protecția legii.

Pentru iubitorii de excursii cantonați în Borșa sunt câteva trasee turistice care le vor oferi bucurii de neuitat, astfel:

• Borșa (Gura Pietroasa) – Stația metorologicǎ – Lacul Iezer – Pietrosu Rodnei – Vârful Buhǎescu – Tǎmița la Cruce;

• Poiana Borșa (Gura Negoiescu) – Valea Negoiescu – Cabana Puzdrele – Curmǎtura Gǎlǎțiului;

• Stațiunea de odihnǎ Borșa – pârtia olimpicǎ de schi – Buza Muntelui – Cabana Puzdrele;

• Stațiunea de odihnǎ Borșa – Cascada Izvorul Cailor – Șaua Știol – Hanul Prislop;

• Stațiunea de odihnǎ Borșa – Podul Izvorului – Poiana Runca – Poiana Știol – Șaua Gargalǎu;

• Șaua Gargalǎu – Șaua Gǎlǎțiului – Târnița Negoieselor – Șaua Buhǎescu Mare (Târnița "La Cruce") – Vârful Bǎtrâna – Dealul Ștefǎniței.

Rezevația Cornu Nedeii – Ciungii Bǎlǎsinii este situatǎ în Munții Maramureșului, cuprinde golurile de munte și s-a creat special pentru ocrotirea cocoșului de mesteacǎn. Mai sunt declarate rezervații ale naturii, și puse sub ocrotire prin lege, Mlaștinile Vlǎsinescu, Tǎul lui Dumitru de pe platoul Izvoarelor, Poiana Brazilor și Lacul Morǎrenilor la hotarul satului Breb. Cheile Tǎtǎrului de pe pârâul Brazilor sunt formate din andezite bazaltice.

Rezervațiile floristice sunt în mai multe locuri pentru diferite specii protejate: arborețul de gorun și larice de la Ocna Șugatag; laricele de la Costiui; rezervația de goruneț de pe Ronișoara, cu arbori seculari de o rarǎ frumusețe. Alte specii de faunǎ și florǎ ocrotite în zonǎ sunt bujorul de munte, laleaua pestrițǎ, precum și o serie de arbori seculari. Dintre animale sunt ocrotite prin lege râsul, corbul, acvila țipǎtoare micǎ, bufnița, huhurezul, ciuful, cocoșul de munte, iar dintre pești, lostrița.

Aceste rezervații ale Maramureșului ce dețin suprafețe diferite și elemente deosebite precum plante, animale, peșteri, ape, sporesc interesul turiștilor.

Rezervațiile naturale ale județului Maramureș

Tabel nr. 3.3

Sursa: Anuarul statistic al județului Maramureș 2003, INSSE, București

Parcul National Munții Rodnei este desemnat parc internațional de cǎtre Comitetul MAB UNESCO, reprezentând o Rezervație a Biosferei cu o suprafațǎ de cca 3300 ha. Aceastǎ zonǎ este destinatǎ conservǎrii diversitǎții și integritǎții comunitǎților biotice vegetale în ecosistemele naturale și protejǎrii diversitǎții genetice a speciilor.

Rezervatia Muntii Maramuresului

Masivul Pietrosul Mare este acoperit cu o vegetație de tip alpin și subalpin ce cuprinde numeroase specii rare, dintre care putem enumera: gușa porumbelului, șopârlița, pǎiușul, mierea ursului, floarea de colț etc. Datoritǎ unui complex de condiții favorabile, în Pietrosul Mare întâlnim numeroase specii de animale și pǎsǎri cum ar fi: ursul brun, cerbul, râsul, capra neagrǎ, acvila de munte, cocoș de munte etc.

CAPITOLUL II

RESURSELE GEODEMOGRAFICE

2.1.Evolutia numerica a populatiei

Maramureșul, numără o populație de cca. 515,6 mii locuitori, având o suprafață de 6.304 kmp. Majoritatea absolută din cei 32.152 de români maramureșeni din Transcarpatia locuiesc într-un masiv compact între Tisa și Carpații ucraineni la frontieră cu România, fiind înconjurați de satele ucrainene (de ruteni sau huțani) și maghiare, dar sunt înglobați în două raioane teritorial-administrative vecine diferite Teaciv (Teceu) și Rahiv (Rahău). Românii din Transcarpatia au devenit a treia etnie din regiune (în comparație cu 1989 i-au depășit numeric pe ruși – numărul cărora a scăzut de la 49 de mii în 1989 la 30.993 persoane în 2001), fiind depășiți doar de ucraineni (inclusiv ruteni și huțani) – 1.010.127 persoane, și unguri – 151.516.

Total populație: 515.648 locuitori, ceea ce reprezintă 2,6% din populația totală a țării, respectiv situarea pe locul 17 ca număr de locuitori între județele țării.

Populație urbană: 302.884 locuitori

Populație rurală: 212.764 locuitori

Densitate medie: 82,2 loc/kmp

Structura etnică a populației: români 82,04%, maghiari 9,1%, ucraineni 6,7%, romi 1,75%, germani 0,4%, alte naționalități 0,12%.

Organizare judecatoreasca. Un tribunal la Sighet cu : o sectiune, 9 magistrati, 1 prim-procuror si 1 procuror în circumscriptia Curtii de Apel din Oradea,3 judecatorii la Sighet, Dragomiresti si Viseul de Sus, cu un total de 9 magistrati.

Organizare sanitara. 2 spitale de stat la Sighet (dintre care 1 spital de alienati) si 1 la Viseul de Sus. În orasul Sighet se mai afla un spital epidemic comunal, 1 dispensar evreesc si sanatoriile particulare « Dr. E. Junger » si « Dr. Sreter ».

Asistenta si prevedere sociala.

Casa Asigurarilor Sociale din Satu Mare are 1 oficiu la Sighet si organizatii medicale la Sighet, Bocicoiul Mare, Petrova, Poenile-de-sub-Munte, Viseul de Sus, Borsa, Ocna- Sugatag, Câmpulung la Tisa, Costiui si Budesti (total 13 medici).

În Sighet mai activeaza: Soc. « Principele Mircea », Soc. « Crucea Rosie », Oficiul I.O.V., Reuniunea femeilor române, Reuniunea femeilor « Altarul », reuniunea Mariana, Societatea femeilor calvine, Cercul fetelor romano-catolice, 1 societate evreiasca de ajutor mutual, Soc. « Joint » si Soc. «  Hicern ».

În oras se mai afla : Casa de ocrotire e batrânilor, Azilul de batrâni romano-catolic, Caminul meseriasilor, Caminul de ucenici, Aziul de batrâni si infirmi izraelit.

Lista orașelor din județul Maramureș:

Baia Mare Ulmeni, Maramureș

Sighetu Marmației Săliștea de Sus

Borșa Dragomirești

Vișeu de Sus Șomcuta Mare

Baia Sprie Tăuții-Măgherăuș

Târgu Lăpuș

Seini

Cavnic

2.2. Bilantul natural al populatiei

Populația urbană a județului era alcătuită din 38,6% evrei, 35,4% români, 19,9% maghiari, 4,5% ruteni (ucrainieni) ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba idiș (36,6%), urmată de limba română (33,7%), maghiară (25,7%), ucraineană (2,3%) ș.a. Din punct de vedere confesional, locuitorii s-au declarat în majoritatea lor de religie mozaică (38,9%), urmați de greco-catolici (38,0%), romano-catolici (12,8%), reformați (5,7%), ortodocși (3,5%) ș.a.

Natalitate

Numarul noilor nascuti l-a depasit pe cel al persoanelor care au decedat. Pentru prima data dupa 16 ani, sporul natural al judetului Maramures este pozitiv.

Ani la randul sporul natural, altfel spus diferenta dintre natalitate si mortalitate, in Maramures a avut o valoare negativa. Anul trecut acesta a trecut de nivelul zero, ajungand la +29. In primele noua luni ale lui 2008 valoarea acestuia a crescut intr-un ritm record, astfel incat ne putem mandri acum cu un spor natural de +375, fiind printre putinele judete din Romania care au reusit sa inregistreze mai multe nasteri decat decese.

Mortalitate

Conform statisticilor Autoritatii de Sanatate Publica (ASP) Maramures, in perioada ianuarie – septembrie, in judet s-au nascut 4.242 de copii, indicele de natalitate fiind de 11,09. In aceleasi perioada au fost inregistrate un numar de 3.867 de decese, fata de 4.288 in 2004..

Cifrele sunt imbucuratoare si cand vine vorba despre intreruperile de sarcina, acolo unde s-a inregistrat o scadere record. In 2008 a fost raportat un numar de 1.191 de avorturi, cu 396 mai putin decat in urma cu patru ani de zile, atunci cand in primele noua luni fusesera deja inregistrate 1.587 de intreruperi de sarcina.

Biroul Statistică din cadrul ASP Maramureș ne-a pus la dispoziție starea de sănătate a populației în 2007, comparativ cu anii precedenți (2006 și 2005). Astfel, totalul populației în Maramureș este de 513.000, dintre care 85.019 sînt copii cu vîrste cuprinse între 0-14 ani, 364.902- persoane între 15-59 ani și 63.079 –peste 60 ani.

În anul 2007 s-au născut 5.242 copii, mai puțin ca număr spre deosebire de anii 2005 și 2006. Au decedat 5.310 persoane. Sporul natural este de minus 68. S-au născut 28 copii morți, mai mulți decît în anii anteriori. Gravide nou depistate în 2007 sînt în număr de 3.602, mai puține ca în anul 2005 (4.423) și 2006 (3.667). Numărul total de avorturi este de 1.530 în 2007, în scădere față de anii anteriori. Avorturi la cerere sînt 433 și incomplete – 1.097. Nici  un avort provocat.

Cele mai numeroase boli, motiv de deces pentru populația Maramureșului sînt bolile aparatului cardiocirculator, care ocupă locul I în mortalitate: 3.201. Pe locul II se situează tumorile: 929, iar pe locul III – bolile aparatului digestiv: 429 înregistrate în 2007. Acestea din urmă au crescut spre deosebire de anii anteriori.

Mișcarea naturală a populației, pe medii, în anul 2006

În evidențele medicilor de familie, numărul de boli noi a cresut, incidența la suta de mii de locuitori fiind de 906,37 (464.966 cazuri noi de îmbolnăviri). Numărul afecțiunilor oncologice a crescut și în Maramureș, ca și în țară: 1.378 cazuri noi de cancer. La fel și diabetul zaharat: 1975 cazuri noi, spre deosebire de 2006,cînd se înregistrau 1.478 cazuri noi.La medicul de familie s-a prezentat un număr de 464.966 bolnavi cu afecțiuni noi, mai mulți decît în 2006. Majoritatea afecțiunilor sînt cele ale aparatului respirator (169.155), urmate de bolile aparatului digestiv (43.113).

Hipertensivii sînt în număr de 35.991(!) în Maramureș, mai mulți ca în anii anteriori, urmați de bolnavii cu cardiopatie ischemică: 19.382, boli pulmonare cronice: 6.522, ciroză și alte hepatite cronice: 5.516 și boala ulceroasă:5.468.

La capitolul boli infecțioase s-au constatat 423 cazuri noi de TBC în 2007, 157 hepatite virale, 117 cazuri de sifilis, 10 infecții gonococice, 25 cazuri de rubeolă, 50 cazuri de parotidite epidemice și 2 cazuri noi de infecții HIV. Numărul total de cazuri SIDA rămase în evidență în Maramures sunt de 22.În concluzie, bolile hipertensive ocupă un prim loc în populația din Maramureș, urmate de cardiopatie ischemică, diabet zaharat și cancer. Cancerul și diabetul zaharat au crescut ca număr. Părerea medicilor este că oamenii nu se alimentează corect și suferă de stres.

2.3. Migratiile

Fenomenul migratiei a existat dintotdeauna, concretizat prin transhumanta, invazii, colonizari si cruciade, sau provocate, în general, de atractia exercitata de regiunile mai bogate asupra populatiilor mai sarace. Nu exista in plus nici un exemplu in istorie al vreunei tari a carei influenta politica si economica sa nu fi beneficiat de o demografie dinamica sau de actiunea unei populatii importante si omogene.

In zilele noastre preocuparea demografica reapare datorita riscurilor pe care le naste in producerea unor crize, la nivel local, zonal, continental sau planetar ce ar putea influenta in mod negativ ordinea sociala, sau in declansarea unor tulburari a echilibrelor etnice sau religioase.

Datele fundamentale ale miscarii populatiei în judetul M. dupa cifrele publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt urmatoarele: La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului M. a fost de 177.110 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 si anume 162.158 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 14.952 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 9,2%.

Cea mai mare parte a ariei programului comun de dezvoltare poate fi caracterizată printr-o tendință de scădere a populației, cauzată de pierderile naturale și de cota foarte ridicată a pierderilor prin migrație (69,7% din totalul pierderilor). Un nivel extrem de ridicat al pierderilor prin migrație este înregistrat în Maramures (83% din totalul pierderilor) .

Gradul de industrializare a influentat puternic si rata somajului, din cauza restructurarii, in ultimii ani, a industriei, judetele Salaj si Maramures inregistrand cele mai ridicate rate ale somajului – 6,1%, respectiv 4,5%. Somajul redus din judetele vestice (Bihor si Satu Mare – sub 4%) se datoreaza investitiilor straine mai ridicate, care au atenuat partial efectele restructurarii industriei.

O consecinta directa a procesului de restructurare industriala si a cresterii somajului o reprezinta aparitia unui fenomen unic in Europa, constand in migratia populatiei din zonele urbane in zonele rurale si cresterea ponderii populatiei rurale in toate judetele regiunii. In prezent exista 3 judete in care populatia este preponderent rurala (Bistrita-Nasaud – 63,8%, Salaj – 59,2% si Satu Mare – 54,0%).

Un alt efect al restructurarii economice si diminuarii locurilor de munca il constituie si procesul de emigrare a populatiei – mai ales a celei tinere in randul careia se manifesata un adevarat exod. De altfel, numeroase localitati din mediul rural (in special Maramures si Satu- Mare) au o pondere foarte mica a populatiei tinere, dar prospera prin constructiile finantate din banii trimisi de catre acestia, din strainatate.

2.4. Structura pe varste si sexe

Evoluția fenomenelor demografice, precum și fluxurile migratorii, atît externe, cît și interne, își găsesc reflectare în distribuția populației pe sexe și vîrste.

Populația, pe grupe de vârstă, la 1 iulie

Populatia judetului este repartizata astfel :

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

b) Pe grupe de vârsta

2.5. Structura socio-economica si evolutia somajului

Economia actualǎ a județului Maramureș este de tip industrial-agrarǎ, aflatǎ în tranziție la economia de piațǎ.

Populație activă: 208.100 persoane (1 ianuarie 2005)

Populația ocupată: 198.500 persoane, din care salariați 97.800 persoane

Repartizarea salariaților pe principalele ramuri de activitate în anul 2005, în județul Maramureș

Tabel nr. 2.1

Creșterea efectivului de salariați s-a datorat în principal înființǎrii de noi locuri de muncǎ în sectorul privat, reducerea muncii la negru și recalificarea șomerilor în concordanțǎ cu nevoile curente ale economiei.

Rata șomajului înregistrat la sfârșitul lunii iunie 2008, la nivel național a fost de 3,8%, mai mică decât cea din luna iunie a anului 2007 cu 0,2 % și egală cu cea din luna mai a anului 2008. Numărul total de șomeri corespunzător lunii iunie, de 337.084 persoane, a scăzut cu 1.214 persoane față de cel din luna anterioară și cu 17.630 persoane față de luna corespunzătoare a anului 2007.

Din analiza graficului prezentat se constată că, pe parcursul ultimilor ani rata șomajului a avut un trend continuu descendent, mai ales în perioada de vară și implicit de vârful activităților economice cu caracter sezonier.

La nivel teritorial, numărul de șomeri a crescut în 20 de județe, creșterile cele mai mari înregistrându-se în județele Dolj (1.402 persoane), Suceava (384 persoane), Vâlcea (320 persoane), Covasna (296 persoane) șiMaramureș (283 persoane), în celelalte județe și municipiul București înregistrându-se scăderi ale numărului șomerilor înregistrați

Incidența șomajului de lungă durată în rândul tinerilor (ponderea șomerilor sub 25 de ani aflați în șomaj de peste 6 luni, în totalul șomerilor din aceeași grupă de vârstă) a fost de 31,3%, în timp ce incidența șomajului de lungă durată în rândul adulților a fost de 21,7%.

Pentru creșterea șanselor de integrare pe piața muncii a tinerilor, angajatorii sunt stimulați prin acordarea de subvenții în vederea ocupării. La data de 30 iunie 2008, agenții economici beneficiau de indemnizații pentru un număr de 12.625 absolvenți angajați (dintre care 11.357 în sectorul privat și 1.268 în sectorul de stat), număr care a scăzut cu 187 persoane față de cel înregistrat în luna mai 2007.

Din punct de vedere al nivelului de instruire, absolvenții angajați se prezintă în următoarea structură:

– 5.743 absolvenți de învățământ superior (45,48%);

– 4.326 absolvenți de liceu (34,26%);

– 785 absolvenți de învățământ postliceal (6,21%);

– 1.439 absolvenți de învățământ profesional (11,39%);

– 332 absolvenți de învățământ complementar și de ucenici, precum și de școli speciale (2,62%).

2.6. Nivelul de instruiere a pop si structura etnica si confesionala

Învǎțǎmântul

În anul școlar 2002 – 2003, rețeaua unitǎților de învǎțǎmânt a județului Maramureș cuprindea 56 de grǎdinițe, 271 școli generale, 32 licee, 1 școalǎ profesionalǎ, o școalǎ de maiștri și 14 instituții de învǎțǎmânt superior.

Evoluția învǎțǎmântului de toate gradele în județul Maramureș

Tabel nr. 2.3

Sursa: Anuarul statistic al județului Maramureș, 2003, INSSE, București

Instituții de învățământ

Licee și grupuri școlare – 31

Școli cu clasele I-VIII – 201

Școli cu clasele I-IV – 71

Grădinițe – 51

Pentru copii cu deficiențe:

1 grădinița speciala

6 școli generale

1 școală profesională

1 casă de copii cu școală generală

Universități :

Universitatea de Nord Baia Mare – de stat

Universitatea Vasile Goldiș Arad filiala Baia Mare – privată

Universitatea Bogdan Vodă Cluj Napoca filiala Baia Mare – privată

Universitatea Spiru Haret București filiala Sighetu Marmației – privată

Universitatea Titu Maiorescu București filiala Baia Mare – privată

Efectivul școlar scade de la un an la altul (de la 111 903 în 1999/2000 la 105 573 în 2002/2003). O scǎdere spectaculoasǎ au avut-o grǎdinițele (de la 296 în 1999/2000 la 56 în 2002/2003). Școlile profesionale au scǎzut de la un numar de 3 în 1999/2000 la o școala în 2002/2003. Învǎțǎmântul superior a suferit și el o transformare dintr-un numǎr de 31 de instituții în 1999/2000 la 14 în 2002/2003.

O primǎ cauzǎ a acestor scǎderi în învǎțǎmânt o reprezintǎ situația economicǎ și slaba dotare a școlilor cu tot ceea ce este necesar copiilor, de la grǎdinițe pânǎ la instituțiile de învǎțǎmânt superior.

Structura după religie (recensământ 2002): ortodocși 78%, romano-catolici 5,9%, greco-catolici 5,5%, reformați 4,1%, penticostali 3,1%, alte religii 3,4%.

Biserici si lacasuri de închinaciune. 54 biserici greco-catolice, 21 ortodoxe, 7 biserici romano – catolice, 2 reformate, 9 greco-catolice rutene, 1 casa de rugaciuni baptista si 1 a adventistilor de ziua a 7-a. 1 mânastire ortodoxa în comuna Dragomiresti si câte o mânastire greco-catolica în comunele Giulesti si Moisei. În orasul Sighet se afla 2 temple, 10 sinagogi si 13 case de rugaciuni izraelite, iar în comunele rurale se afla sinagogi în fiecare comuna cu populatie evreiasca numeroasa.

Institutii bisericesti. Vicariatul greco-catolic al Maramuresului la Sighet, cu 3 protopopiate : al Sighetului, al Izei si al Viseului.

CAPITOLUL III

ACTIVITATILE ECONOMICE

În funcție de categoria de activitate economică practicată, populația activă este divizată în trei sectoare:

sectorul primar, ce cuprinde activități legate de agricultură, silvicultură;

sectorul secundar, care cuprinde activități legate de industrie și construcții;

sectorul terțiar, ce cuprinde activitățile legate de comerț, transporturile si telecomunicatiile, servicii;

Economia actualǎ a județului Maramureș este de tip industrial-agrarǎ, aflatǎ în tranziție la economia de piațǎ. Numarul total de salariați la sfârșitul anului 2003 este de 96,7 mii persoane, a cǎror distribuție procentualǎ pe principalele ramuri de activitate se prezintǎ astfel:

-agriculturǎ,silviculturǎ,pisciculturǎ,exploatare forestierǎ 5,8%

-industrie și construcții 46,2%

-servicii și alte activitǎți 48,0%

Total: 100%

Repartizarea salariaților pe principalele ramuri de activitate în anul 2003, în județul Maramureș

Tabel nr. 2.1

Sursa: Anuarul statistic al județului Maramureș, 2003, INSSE, București

Efectivul de salariați la sfârșitul lunii iunie 2003 a fost de 96 722 persoane, în creștere cu 557 persoane fațǎ de sfârșitul lunii aprilie a aceluiași an.

Distribuția salariaților pe sectoare de activitate evidențiazǎ cǎ cea mai mare pondere o dețin serviciile (49,6% din totalul salariaților), urmatǎ de industrie și construcții (47,8%), agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, exploatare forestierǎ (2,6%).

Comparativ cu sfârșitul lunii aprilie 2003, efectivul de salariați a înregistrat creșteri mai mari la servicii (276 persoane), industrie și construcții (266 persoane), agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, exploatare forestierǎ (15 persoane).

Creșterea efectivului de salariați s-a datorat în principal înființǎrii de noi locuri de muncǎ în sectorul privat, reducerea muncii la negru și recalificarea șomerilor în concordanțǎ cu nevoile curente ale economiei.

3.1.Sectorul primar-AGRICULTURA

La nivel de regiune, cum de altfel si la nivelul fiecarui judet din regiune, se remarca faptul ca ponderea principala o detin terenurile agricole (intre 49,4% in Maramures si 71,9% in Satu Mare), urmate de paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera ceea ce demonstreaza potentialul agrar regional. Conditiile naturale variate ale regiunii ofera posibilitatea dezvoltarii unei agriculturi complexe care va constitui a treia ramura ca pondere in PIB. In anul 2004 Regiunea Nord-Vest a realizat o cota importanta (13,4%) din productia agricola a Romaniei judetele cele mai dezvoltate fiind Bihor si Cluj.

Fondul funciar al județului Maramureș la sfârșitul anului 1996 era format din 311 226 ha de terenuri agricole acoperite cu fânețe naturale, pepiniere pomicole și viticole, terenurile arabile însumând 3 604 ha cultivate cu: porumb, cartofi, grâu, orz etc.

Suprafața cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi

/

Creșterea animalelor este și ea prezentǎ, principalele animale fiind bovinele, porcinele, ovinele. În sectorul creșterii animalelor s-au desfǎșurat acțiuni menite sǎ conducǎ la stoparea scǎderii numǎrului de animale la toate speciile și relansarea zootehniei conform Programului de guvernare.

A fost elaborat și pus în aplicare Programul strategic privind exploatarea și îmbunǎtǎțirea pajiștilor, care în județ ocupǎ 71% din totalul suprafețelor agricole.

S-a constituit cadrul favorabil pentru îmbunǎtǎțirea și asigurarea stǎrii de sǎnǎtate a animalelor, realizându-se programul de supraveghere și combatere a bolilor la animale, de prevenire și transmitere a acestora la om. Agricultura a avut cea mai mare pondere în anul 2000 cu 50,0%, iar în anii urmǎtori ponderea a început sǎ scadǎ la 49,9% în 2001 și 44,7% în 2002. Silvicultura, exploatarea forestierǎ și economia vânatului au variații foarte mici.

Terenurile agricole

sprijinirea dezvoltării economiei rurale prin furnizarea unei surse de venit pentru administratorii de terenuri în cazul în care pe teren există specii și habitate de importanță comunitară

proprietarii de terenuri extravilane situate în arii naturale protejate sunt scutiți de plata impozitului.

3.2.Sectorul secundar- INDUSTRIA

Industria în județul Maramureș este reprezentatǎ prin sectoarele de exploatare și prelucrare a materiilor prime. Ramurile prelucrǎtoare s-au dezvoltat datoritǎ prezenței zǎcǎmintelor de minereuri polimetalice neferoase și a resurselor de masǎ lemnoasǎ. Astfel, metalurgia neferoasǎ ocupǎ primul loc ca pondere atât în producția industrialǎ a județului cât și a țǎrii, Maramureșul ocupând locul întâi pe țarǎ în producția de plumb și cupru electrolitic. Baia Mare, Borșa, Baiul, Cavnic reprezintǎ principalele centre ale metalurgiei neferoase.

Pe teritoriul județului Maramureș își mai desfasoarǎ activitatea întreprinderi textile, de articole de blǎnǎrie, materiale de construcții, încǎlțǎminte, produse alimentare etc.

Industria extractivǎ scade de la un an la altul (1999 – 3,9%, 2000 – 3,7%, 2001, 2002 – 3,5%), iar industria prelucrǎtoare are o pondere în creștere din an în an (2000 – 15,3%, 2001 – 16,1%, 2002 – 19,5%). Activitǎțile care au o creștere semnificativǎ sunt: construcții, comerț, repararea și întreținerea autovehiculelor, a bunurilor personale și casnice, transporturile (2000 – 2,8%, 2002 – 3,3%) învǎțǎmântul și sǎnǎtatea.

Industria feroasǎ este reprezentatǎ printr-o turnǎtorie de oțel aflatǎ la Baia Mare, iar industria construcțiilor de mașini are centre la Sighetu Marmației și Baia Mare. Producția acestor centre se bazeazǎ în general pe utilaj minier, mașini și utilaje agricole și forestiere, piese de schimb auto etc.

Populația activǎ ocupatǎ, pe ramuri ale economiei (%), în județul Maramureș, în perioada 1998-2002

Tabel nr. 2.2

Sursa: Anuarul statistic al județului Maramureș, 2003, INSSE, București

Industria de prelucrare a lemnului a beneficiat de centre la Sighetu Marmației, Baia Mare, Baia Sprie, Borșa, unde se realizeazǎ mobilǎ, placaj, cherestea etc.

O îndelungatǎ tradiție în județul Maramureș o are producția meșteșugǎreasca din care se remarcǎ olǎritul la Sǎcel, Tg. Lǎpuș și prelucrarea artisticǎ a lemnului cu vestitele porți maramureșene, mobilier țǎrǎnesc, cruci pictate, la Vadul Izei, Sǎpânța, Desești și prelucrarea lânii la Sǎpânța, Vișeu de Sus.

3.3. –SECTORUL TERTIAR-

Cǎile de comunicație și transporturile

Rețeaua rutierǎ de astǎzi este modernizatǎ, drumurile spre Maramureș sunt asfaltate, fiind accesibile pentru mașini. Cǎile rutiere ale județului sunt reprezentate de drumul european E60 care strǎbate traseul București – Cluj Napoca, E571 spre Dej și DJ1C spre Baia Mare.

Cǎile ferate oferǎ o altǎ posibilitate de acces spre Maramureș. Prima rețea de cale feratǎ s-a dat în folosințǎ în anul 1875, când a devenit funcționalǎ și gara Sighet. Începând din 6 decembrie 1996 s-au dat în folosințǎ noi trasee, pe calea feratǎ, înspre Ucraina.

Calea feratǎ însuma 232 km lungime la sfârșitul anului 2000, cu o densitate de 40 km/1000 km, structuratǎ pe douǎ direcții:

1) Satu Mare – Baia Mare – București, cu mai multe ramificații;

2) Sighetu Marmației – Vișeul de Jos – Salva – Beclean, cu ramificație spre Vișeul de Sus – Borșa.

Transportul aerian, atat de marfuri cat si de persoane se face prin aeroportul din comuna Tǎuții – Mǎgherǎuși situat la 10 km de Baia Mare

Turismul

Zona Maramureșului are o atât de bogată ofertă turistică, încât singurul lucru care nu este disponibil în limitele acesteia e marea. În rest, regiunea acoperă totul, de la excursii pe munte și sporturi extreme la turism cultural și religios, după preferințele fiecăruia și în funcție de anotimp. Dacă sunteți un iubitor al naturii, cu siguranță veți iubi peisajele montane și ale văilor, care vă lasă fără respirație. Mai mult de 30 de zone naturale protejate, pajiști line, pline de iarbă în timpul verii și de zăpadă în timpul iernii, munți acoperiți de păduri veșnic înverzite, toate se oglindesc în ape limpezi, de cristal, întinse pe toată regiunea. Indiferent de anotimpul în care le veți vizita, aceste locuri au magia lor și farmecul lor special și vă veți găsi astfel în mijlocul naturii pure și a împrejmuirilor de vis. Natura generoasă oferă posibilități extraordinare pentru pace și recreare. Celor cărora le place să exploreze, un șir lung de excursii poate fi făcut atât pe văile apelor, cât și prin munți. Excursioniștii se vor bucura să afle că Maramureșul are o rețea complexă de marcaje forestiere și de cărări marcate, care oferă priveliști minunate ale satelor și ale peisajelor incredibile: lacuri mici, cascade, peșteri, rezervații naturale, faună rară.

Însă Maramureșul nu oferă numai o lecție de geografie; cultura și istoria sunt două dintre caracteristicile principale care definesc acest teritoriu. Există în această zonă numeroase locuri istorice, muzee și care memoriale. Faima regiunii se datorează mai ales monumentelor arhitecturale tradiționale, peste 200, perfect păstrate până în prezent. Toate acestea sunt pentru locuitori parte din viața de zi cu zi: case tradiționale încântătoare, porți minunate din lemn, cunoscute peste tot în lume, biserici frumoase din lemn,cu turnuri care parcă ating cerul. Construite cu secole înainte și decorate în interior cu fresce extraordinare, bisericile din lemn din această regiune nu reprezintă un simplu muzeu: ele sunt deschise pentru public, iar slujbele se fac regulat. Unicitatea și marea lor valoare a acestor biserici au fost recunoscute de către una dintre cele mai importante autorități ale lumii, UNESCO, ce a inclus opt dintre ele în Lista Internațională a Moștenirilor.

De asemenea, Maramureșul este tărâmul lucrurilor simple. Veți fi uimiți să descoperiți bogatele tradiții populare și obiceiurile care au supraviețuit de-a lungul secolelor, nefiind alterate de către influențele timpurilor moderne. Viața rurală tradițională, folclorul și obiceiurile încă se păstrează aici, deoarece „moroșenii” (așa cum sunt denumiți locuitorii) au știut cum să își păstreze tradițiile intacte, astfel încât multe din evenimentele din folclor sunt încă parte a vieții de zi cu zi.

Veți observa cum activitățile de la fermă pot fi făcute fără a folosi instrumentele automate, necunoscute pentru oamenii de aici, care încă mai folosesc unelte manuale și instalațiile tehnice tradiționale. Veți vedea peste tot oameni purtând costume confecționate manual; veți lua parte la festivalurile folclorice pline de viață; veți asculta muzica tradițională la „ceteră” (scripcă) și la „zongoră” (chitară) și veți dansa „hora” sau alte dansuri. Veți admira „ștergarul” (prosopul), „procuțele” (covoare), „cergile” (cuverturi) și „blidele” (vase ceramice). Veți face cunoștință cu oameni ospitalieri și cu inima mare, care vă vor invita să beți cu ei un pahar de „horincă de prune” (rachiu de prune). Veți bea lapte direct de la sursă, veți mânca ouă proaspete, culese direct din cuibar, și legume proaspete, luate direct din grădină. Entuziaștii sportului și ai activităților in aer libersunt bineveniți în Maramureș. Vânătorii vor aprecia cu siguranță oferta bogată a vânatului, iar pescarii vor alege fie lacurile, iazurile sau numeroasele râuri care parcurg ținutul. Schiorii și fanii sporturilor de iarnă se vor simți bine glisând pe pârtiile aflate pe numeroasele resorturi montane. Și alte sporturi aventuroase pot fi practicate aici: rafting, canoe, planare etc.

Cumpărăturile în Maramureș

Oale, cani, ulcioruri pentru vanzare la un magazin de olarit.

Zona Maramureș este cunoscută pentru costumele sale populare, pentru covoare, pentru obiectele din lemn, pentru clopuri (pălăriile din paie ale bărbaților), pentru olărit și în pictura icoanelor pe sticlă și lemn. Meșteșugarii continuă tradițiile moștenite din generație în generație. Măști, costume populare, obiecte sculptate în lemn, broderiile și covoarele sunt părți din viața cotidiană. Covoarele tradiționale din lână, iile țesute de femei (și, uneori, chiar și de bărbați), veste brodate din Botiza, Vadu Izei, Săpânța și împletiturile lucrate cu multă răbdare în Vadu Izei, Șugatag, Sălsig și Fărcașa reprezintă mărturii ale moștenirii vii pe care o dețin moroșenii.

Tesatura este facuta din lana si se foloseste la confectionarea hainelor.

Sculptura în lemn este foarte apreciată în Maramureș, unde materialul este îndestulător. Aceasta este folosită la obiectele casnice, dar și la construirea caselor. Diferitele camere ale casei sunt decorate prin scobire, cum este cazul stâlpilor de la verandă sau cel al porții curții. Foarte talentați sunt considerați meșteșugarii din Săpânța, Vadu Izei, Bârsana, Glod, Ieud, Săcel și Breb. O veche ocupație în zonă este olăritul. În zonă este un foarte cunoscut atelier, centrul din Săcel de ceramică roșie, dar mai sunt și alți artizani mai puțin cunoscuți. În majoritatea satelor, există artizani care își vând creațiile acasă.

Sportul în Maramureș

Una din partiile de ski din Statiunea Borsa.

Iubitorii de sport vor fi încântați să afle că în această privință există o gamă largă de posibilități în Maramureș. Sporturile de sală pot fi practicate mai ales în orașe sau în stațiuni. Priveliștea variată a ținutului propune o ofertă largă pentru sporturile care se desfășoară în aer liber.

Drumețiile rămân una din activitățile cele mai practicate întregiune. Munții încântători, dealurile și câmpiile pot fi descoperite urmând cărările marcate sau nemarcate. Excursiile combinate cu campingul sunt, de asemenea, foarte frecvente, deși sunt puține campinguri care să aibă și facilități.
Vânatul este destul de popular. Printre vânatul mai mare se numără căprioara, căpriorul, capra neagră, ursul, vulpea, lupul și porcul mistreț, iar în categoria vânatului mai mic se întâlnesc iepuri de câmp și păsări precum cocoșul și găina de munte și fazanii. Vânatul se face cu propria armă sau prin închirierea uneia de la AGVPS (Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România), pentru aproape 30 €.

Pescuitul în Maramureș poate fi făcut atât în lacurile din Baia Mare și din alte orașe, cât și în râuri precum Lăpuș, Someș, Tisa, Iza, Mara și Vișeu. Printre speciile de pești se regăsesc carpul, păstrăvul, știuca, cleanul, dracul-de-mare și altele. Pescuitul este interzis între martie și mijlocul lui iunie, dar sunt și unele zone în care pescuitul este interzis cu scopul de a proteja speciile pe cale de dispariție. Sporturile de iarnă sunt foarte populare în Maramureș, zonă în majoritate muntoasă, acoperită cu zăpadă timp de mai multe luni. Schiatul este practicat ăn mai multe stațiuni care au pârtii moderne, precum Borșa, Izvoare, Mogoșa, Cavnic și Șuior, dar acest sport poate fi practicat și în afara pârtiilor. Cel din urmă caz este, totuși, recomandat, doar schiorilor experimentați. Pârtiile de schi au facilități și pentru snowboard, săniuș, bob, etc. Alpinismul pe gheață este posibil pe unele cascade în timpul iernii, cum ar fi Ciuroi,Strungi și Izvorul Cailor.

Alpinismul pe stânci poate fi practicat în mai multe locuri: în munții Rodnei și ai Maramureșului (vârful Pietrosu, Piatra Rea, Piatra Arsă, Comanu Mic, etc.), în munții Igniș-Gutâi-Țibleș (Creasta Cocoșului, Piatra Tisei, Piatra Biserica Vulpii, Piatra Custuri, Piatra Săpânței, Cheile Tătarului,PiatraȘoimului,vârfulIgniș,etc.).
Numeroasele drumuri forestiere permit atât sporturi cu motor (motocross, off-road), cât și mersul cu bicicleta prin munții Maramureșului, Rodnei și Gutâi, prin păduri de pin sau molid, sau pe drumuri care însoțesc cursul apelor.
Mersul cu paraplanorul în Maramureș oferă nu doar plăcerea zborului, ci și admirarea unor peisaje deosebite. Sunt mai multe locuri pentru planat: pe vârful Peak aproape de Cavnic, Dealu Minei aproape de Baia Sprie, vârful Țibleș, Creasta Cocoșului,vârful Pietrosu,Piatra Rea,vârful Bătrâna,etc. Pentru entuziaștii în ceea ce privește mersul cu pluta, canoe și kayak, sunt mai multe locuri privilegiate pentru astfel de sporturi. Râurile Vișeu, Vaser, Mara, Iza, Săpânța, Cavnic și Lăpuș sunt foarte recomandate în timpul lunilor martie-apriliem când zăpada care se topește în munți ridică nivelul apei și face ca râurile să fie mai bine navigabile.

În ultimii ani, numeroase alte sporturi pentru exterior au devenit foarte populare. Excursia prin peșteri este posibilă în numeroasele peșteri din regiune (Peștera Iza și Piatra Rea în Munții Rodnei, Peștera Oaselor și Ponorul Jitelor în Munții Țibleș, în multele peșteri frumoase din Munții Maramureșului). Fotografiatul naturii și observarea vieții sălbatice pot fi practicate în tot acest lanț muntos. De asemenea, de un mare interes sunt numeroasele rezervații naturale, în care iubitorii naturii vor avea plăcerea de a descoperi specii rare de plante și animale, protejate prin lege.

Unde puteți sta în Maramureș

Oferta de cazare în Maramureș este dublă: pe de o parte, există hotelurile și motelurile în orașele mai mari și în stațiuni; pe de altă parte, mai există și pensiunile deținute de câte o familie, atât în sate, cât și în orașe. În mod clar, hotelurile pierd prin comparație, pentru că sunt deseori mai degrabă impersonale și nu reflectă caracterul specific al regiunii. Pensiunile sunt încântătoare și gazdele sunt și mai și, de foarte multe ori acestea încercând să vă transforme șederea într-una memorabilă. Foarte rar, pensiunile se pot întâlni într-o casă veche, dar deseori acestea sunt într-o construcție mai nouă, atașată vechii ferme. Bonusul celei noi îl constituie apa curentă,toaleta și dușurile! Toate hotelurile sunt clasificate după sistemul național, care merge de la o stea până la cinci stele. Și pensiunile primesc stele, în funcție de toalete, de existența telefonului și a TV-ului. Proprietarii pot pregăti micul dejun, prânzul sau cina, dacă este nevoie. Să stai într-o pensiune înseamnă să devii destul de implicat în viața proprietarului și a familiei sale, mai ales dacă șederea este mai lungă.

Prețurile de cazare la o pensiune sunt mai mici decât la un hotel. Dacă cineva dorește să stea într-o casă autentică din lemn, singura soluție este ca acesta să întrebe de cum ajunge în sat și să afle astfel cine închiriază camere.
Și locurile de campare sunt clasate cu stele, de la una la patru. Aici, cea mai bună notă este cea a unui camping de o stea. Cea mai bună soluție pentru a afla unde sunt aceste locuri este cea de a căuta o hartă actualizată, într-o agenție de turism, având în vedere că locurile respective se schimbă destul de des. Semnele de loc de campare de-a lungul drumului marchează locurile unde se permite camparea

CAPITOLUL IV

CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEȚULUI MARAMUREȘ

Diversitatea formelor de relief, întinderea pǎdurii cu bogatul fond cinegetic, specificul etnografic și folcloric, prezența unor monumente istorice și de arhitecturǎ, mulțimea izvoarelor minerale și prezența stațiunuilor climaterice conferǎ județului Maramureș un valoros potențial turistic. Dintre toate acestea, cadrul etnografic este cel care atrage în mod deosebit turiștii prin frumusețea și diversitatea caselor, porților tradiționale, uneltelor, țesǎturilor, ceramicii, bisericilor, datinilor și folclorului, unice prin semnificație, vechime și desfǎșurare.

4.1 Așezǎrile

La întrebarea de ce este frumos Maramureșul, vom gǎsi o mulțime de rǎspunsuri pornite din impresii de moment, din impactul pe care-1 are vizitatorul cu natura,cu oamenii și creațiile acestora.

Privitǎ în ansamblu, așezarea maramureșeanǎ are ca dominantǎ biserica, care în general este amplasatǎ în mijlocul satului sau în mijlocul celor douǎ pǎrți ,,susani" și „josani". Biserica, în general este amplasatǎ pe un patrimoniu, de unde dominǎ satul. În jurul bisericii este cimitirul satului, unde de secole sunt îngropați cei care pleacǎ în lumea de dincolo.

Având în vedere criterii etnografice, istorice și geografice, se constatǎ elemente de identitate culturalǎ localǎ care indicǎ mai multe subzone. Pentru aceste subzone pledeaza și tipul de așezare și structura gospodǎriei țǎrǎnești, ocupațiile specifice portul popular și arta popularǎ în general, obiceiurile și folclorul,particularitǎțile lingvistice,și nu în ultimul rând, arhitectura.

1) Subzona plasatǎ în vestul Maramureșului, definitǎ geografic de bazinul Marei și Cosǎului și cursul inferior al Izei pânǎ la Bârsana, în care folosirea lemnului de stejar a imprimat construcțiilor anumite caractere.

2) Subzona centralǎ, cuprinzând cursul mijlociu al Izei (între Strâmtura în nord și Sǎliștea de Sus, în sud) și apa Vișeului (de la vǎrsare în nord și pânǎ la Vișeu de Sus, în sud), în care s-a dezvoltat arhitectura cunoscutǎ în deobște maramureșeanǎ,incluzând cele mai reprezentative biserici de lemn(Ieud,Rozvlea,BogdanVodǎ,Șieu, Botiza, Poienile Izei).

3) Subzona esticǎ a bazinului Ruscova, grupând și cǎtunele populației de ruteni,în care arhitectura prezintǎ unele note diferite fațǎ de restul zonei, în ceea ce privește planul și sistemul de decorație.

4) Subzona nordicǎ, de-a lungul Tisei, în care se simte mai puternic influența arhitecturii orașului Sighet, precum și a localitǎților urbane de dincolo deTisa.

5) Subzona sudicǎ cuprinde cursurile superioare ale Izei și Vișeului(sateleSǎcel,Borșa, Moisei), mai complexǎ ca structurǎ, în care se resimt legǎturile cu Nǎsǎudul și cu Bucovina.

4.2 Meșteșugurile țǎrǎnești

Acestea au apǎrut pentru a satisface nevoile omului, în special în perioada când satele erau ,,închise", guvernate de un sistem autarhic. Odatǎ create,ele s-au perfecționat,pǎstrându-se vii pânǎ în zilele noastre.

Torsul, țesutul și cusutul. Ambianța interiorului casei din Maramureș este armonizatǎ de prezența textilelor care, prin varietatea lor, bogǎția formelor, motivelor decorative, a cromaticii și nu în ultimul rând a felului cum sunt aranjate, dau o notǎ specificǎ zonei. Dupǎ funcția țesǎturilor în cadrul casei se disting: țesǎturi de uz curent (cerga, țolul, țolinca, lepedeul, fața de perinǎ, ștergarele, fața de masǎ); țesǎturi cu caracter decorativ (țolurile și cergile de rudǎ, cǎpǎtâie de pernǎ, țesǎturile de desagi, ștergarele de rudǎ, ștergarele de icoanǎ, ștergarele de blid, fețele de masǎ și lepedeele care se pun pe rudǎ); țesǎturile de ritual (covorul pe care îngenuche mirii când depun juramântul, dar și covorul de pe masa pe care este așezat mortul în coșciug în timpul priveghiului și al prohodului, ștergarele și materialele de traistǎ care se dau de pomanǎ la înmormântare, crijma de botez).

Prelucrarea lemnului. Meșteșugul prelucrǎrii lemnului se justificǎ prin bogǎția pǎdurilor de foioase și rǎșinoase, pǎduri care și astǎzi acoperǎ o mare partea teritoriului.Viața de azi a impus în Maramureș noi tehnici și materiale de construcție. Meșteșugarii de case și porți,prezenți în toate satele zonei, folosesc și astǎzi vechile tehnici tradiționale: cioplitul lemnului cu securea, fǎtuitul cu barda, tǎiatul și crǎpatul lemnuluigros cu fierǎstrǎul și joagǎrul, secrireapentru drǎnitit,rindele,dǎlți,sfredele.

In cadrulMaramuresului,comuna Sǎpânța face o notǎ aparte în privința artei lemnului.Meșterul Stan Ion Patraș a colorat lemnul sculptat tot de el, în albastru ca fond, iar pentru sublinieria folosit galbenul, roșul, albul. Stan Patraș a mai lucrat și mobilier țǎrǎnesc,miniaturi,picturi pe lemn.

Olǎritul.

Încǎ se mai pǎstreazǎ în casele maramureșenilor piese vechi de ceramicǎ provenite din zona Sǎcel, Sighet, Ieud. Astǎzi funcționeazǎ centrul de ceramicǎ de la Sǎcel și cel de la Sighet. Centrul de ceramicǎ de la Sǎcel are un specific propriu,absolut inconfundabil, ceramica de Sǎcel este cunoscutǎ caceramicǎ de facturǎ dacicǎ,deoarece prin tehnicile de lucru, dar și prin forma vaselor și prin elementele decorative este foarte asemǎnǎtoare cu ceramica arheologicǎ din La Tene-ul dacic. Efectul deosebit al ceramiciide la Sǎcel îl constituie forma și culoarea roșie nesmǎlțuitǎ.Armonia între forma vaselor și simplitatea motivelor decorative, într-o cromaticǎ caldǎ,dǎnotǎ de vechime și autenticitate pentru aceste obiecte.

4.3 Casa și gospodǎria țǎrǎneascǎ

Privitǎ în ansamblu, gospodǎria țǎrǎneascǎ tradiționalǎ se încadreazǎ în tipul gospodǎriilor cu curte dublǎ. Fiecare spațiu din gospodǎrie este ocupat de o construcție cu destinație specialǎ.

Gospodǎria maramureșeanului cuprinde doua compo-nente:statutul,respectiv gospodǎria propriu-zisǎ(grǎdina, livada, grǎdinița,curtea cu casa și ocolul vitelor)și terenurile din gospodǎrie(fânețe,pǎmânt arabil,pǎdure).

Astǎzi gospodǎriile s-au modernizat, fenomen firesc și necesar,s-au îndesit de-a lungul drumului principal, dar în general, au pǎstrat structura modelului tradițional.

Casa – Locuința.

Este un semn, o marcǎ culturalǎ și de civilizație a unui popor. În ea este încorporat un sistem existențial, filosofic, de aceea se constituieîntr-unelementde identitate culturalǎ și naționalǎ.

Casa țǎranului din Maramureș poartǎ amprenta timpului peste care a trecut și la care a rezistat, rǎmânând un simbol al startoniciei. Casa este dovada importanței de care s-a bucurat întotdeauna din partea celor care o locuiau și de aceea, pe lângǎ funcționalitate, s-a avut în vedere și aspectul ei estetic, pe mǎsura oamenilor locului, a frumuseții lor sufletești și a mediului natural care o înconjoarǎ. În Maramureș, arhitectura construcțiilor este într-o armonie perfectǎ cu peisajul, formând o simbioza între om, creațiile sale și mediu.

Astǎzi gospodǎriile s-au modernizat, fenomen firesc și necesar, s-au îndesit de-a lungul drumului principal, dar, în general, au pǎstrat structura modelului tradițional.

Satul maramureșean, pânǎ în primele decenii ale secolului nostru era pus sub semnul "civilizației lemnului". Toate componentele, de la poarta de intrare pânǎ la casǎ, erau confecționate din lemn, la fel ca și morile, pivele, vâltorile și uleinițele,dar și construcțiile administrative. Din lemn erau și semnele de mormânt-crucile și troițele de hotar și ca o sintezǎ a geniului creator țǎrǎnesc tot din lemn erau construite și bisericile maramureșene. Intrând astǎzi într-o casǎ țǎrǎneascǎ vei fi uimit de abundența produselor textile de tot felul, care mai de care mai colorate, mobilier modern în amestec cu piese tradiționale, vase emailate cu motive strident colorate așezate în stive pe dulapuri, în esențǎ, un amalgam între vechi și nou. Interiorul țǎrǎnesc tradițional condiționat de factori social-economici, etnopsihologici, geoclimatici a fost și este supus nevoii de înnoire. Trebuie sǎ remarcǎm cǎ semnul categoriei sociale nu era dat de mǎrimea încǎperilor casei, ci de mǎrimea și numǎrul construcțiilor anexe din gospodǎrie, care erau relevante pentru bogǎția în animale, pǎmânt.

4.4 Portul popular și obiceiurile

Maramureșul, sub aspectul creației populare, este o zona unitarǎ cu caracteristici specifice de necontestat. Un loc important în domeniul acestei creații a al deține portul popular. În timp, portul popular, ca de altfel majoritatea categoriilor culturii populare materiale și spirituale, suferǎ în continuare modificari, care, în ultimii ani, au devenit din ce în ce mai pregnante. Se renunțǎ cu mare ușurințǎ și rapiditate la piesele tradiționale, preluându-se îmbrǎcǎminte din comerț.

Costumul femeiesc din Maramureș, cu multe elemente specifice locale, pe ansamblu, se integreazǎ în structura generalǎ a portului popular românesc. O mare valoare artisticǎ o au cǎmǎșile femeiești, confecționate din pânzǎ albǎ țesutǎ în casǎ. La femeile tinere și fete, decolteul și mânecile sunt accentuate de ornamente realizate prin cusǎturi de mare migalǎ și cu fire divers colorate. O cǎmașǎ bogat ornamentatǎ, care astǎzi a devenit frecventǎ în Maramureș, este cǎmașa de Sǎpânța. Croiul acesteia este cel tradițional specific zonei, cu mâneca încrețitǎ prinsǎ din umǎr și decolteul pǎtrat. Pieptarul femeiesc are în general douǎ variante: cel din pǎnurǎ de lânǎ și cojocul din blanǎ de miel, brodat cu lânǎ finǎ, divers coloratǎ. Podoabele femeilor din Maramureș sunt puține și sobre. La gât poartǎ și azi "zgǎrdane" din mǎrgele colorate, înșirate și împletite sau "țesute" în motive geometrice.

Costumul bǎrbǎtesc se înscrie în aria portului transilvǎnean, cu elemente comune și pentru celelalte provincii românești. Cǎmașa tradiționalǎ bǎrbǎteascǎ, confecționatǎ din cânepǎ și in, astǎzi din bumbac sau în amestec cu in, este țesutǎ în casǎ. Pieptarul, o altǎ piesǎ a costumului popular bǎrbǎtesc, este confecționat din pǎnurǎ și tivit pe margini cu catifea neagrǎ dar și albastrǎ, la Sǎpânța, Sarasǎu și Iapa. Încǎlțǎmintea tradiționalǎ era formatǎ din opinci cu obicele de lânǎ legate cu curele. Astǎzi se poartǎ cizme sau bocanci. O categorie aparte a costumului popular o constituie portul pǎcurarilor, piesele sunt tratate cu sânge de ied în amestec cu unt, cearǎ de albine și rǎșinǎ de brad, în felul acesta devenind impermeabile și imune la insecte. Se fierb cu scoarțǎ de arin și capǎtǎ o culoare neagrǎ. Hainele pǎcurarilor se numesc smolenci și sunt o marcǎ personalǎ și semn de distincție. Portul popular este încǎ viu în zonǎ, iar zilele de sǎrbǎtoare devin pentru strǎini o revelație esteticǎ.

Obiceiurile sunt o componentǎ a modului existențial al oamenilor și constituie un sistem de viațǎ care s-a statornicit în timp, în cadrul cǎruia s-au produs și se produc schimbǎri, de sens și funcționale, dar care se mențin și în zilele noastre, pǎstrându-și funcțiile esențiale. Momentele importante, hotǎrâtoare din viața omului,ca nașterea,cǎsǎtoria, moartea, dar și zilele de trecere de la un anotimp la altul,care presupun munci specifice, au determinat apariția unor ceremonii și ritualuri de o frumusețe și originalitate deosebitǎ.

De-a lungul timpului, obiceiurile au pierdut tot mai mult caracterul lor magic și ritual, au trecut în cel ceremonial, evoluând înspre cel artistic, pǎstrând totuși secvențele esențiale inițiale. Toate obiceiurile statornicite în viața comunitǎților maramureșene, cele din ciclul vieții, dar și cele de peste an,sunt marcate și de componente sacrale creștine, cu note proprii, care au contribuit la pǎstrarea și transmiterea lor peste timp.

4.5 Bisericile și porțile maramureșene

Monumentele Maramureșului sunt fǎrǎ îndoialǎ monumentele neamului românesc. Maramureșul și-a lǎsat amprenta pe pǎmântul milenar prin construcțiile de lemn, case și biserici, mori și semne de mormânt, acareturi gospodǎrești și unelte. Prezența, în toate satele Maramureșului, a bisericilor de lemn, este expresia rolului pe care l-au avut acestea de-a lungul veacurilor în viața și spiritualitatea româneascǎ de pe acele meleaguri.

Din punct de vedere al planimetriei, la bisericile maramureșene se constatǎ unitatea de concepție, edificiile fiind ridicate pe sistemul de plan folosit de întreaga arhitecturǎ medievalǎ româneascǎ și caracteristicǎ cultului ortodox. Caracteristic arhitecturii bisericilor maramureșene este supraînǎlțarea bolții naosului, ce se sprijinǎ nu pe pereții clǎdirii, ci pe un sistem de grinzi și console. Elemente de decor vin sǎ susținǎ arhitectura maiestuoasǎ a construcției. Încadramentele ușilor masive de la intrare, precum și ale ferestrelor, poartǎ însemne decorative pe care le gǎsim frecvent și la casele tradiționale și care, sunt expresia unui limbaj ce se lasǎ greu de descifrat, având o încǎrcǎturǎ simbolisticǎ milenarǎ, astǎzi trecutǎ în planul artisticului.

Poarta maramureseana

Între monumentele Maramure-șului, un loc aparte îl au troițele de hotar, atât de specifice satelor românești. În Muzeul Etnografic al Maramureșului din Sighetul Marmației se mai pǎstreazǎ elemente componente – sculpturi ca "Sf. Ioan", mai multe rǎstigniri "Iisus Hristos", "Sf Maria cu Pruncul" recuperare de la troițele din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Semnele de mormânt sau crucile, cum sunt denumite de sǎteni, atunci când s-au pǎstrat, devin monumente, deoarece ele aduc de peste secole forme sculpturale și motive decorative deosebite și de cele mai multe ori, texte care ele însele sunt monumente de limbǎ.

Maramureșul are puține monu-mente vechi din zid (de piatrǎ,pǎmânt,cǎrǎmidǎ).Printre acestea, cetǎtuia dacicǎ cu suprapunere medievalǎ de la Oncești, așezarea fortificatǎ de pe Dealul Cetǎții din muncipiul Sighetul Marmației, datatǎ la sfârșitul epocii bronzului și începutul epocii fierului.

Un element important al gospodǎriei maramureșene îl constituie porțile, adesea cu o înfǎțișare monumentalǎ, care și-au cucerit o faimǎ binemeritatǎ prin armonia proporțiilor, prin echilibrul construcției și prin metafora densǎ a ornamentației. Adevǎrate opere de artǎ, frumusețea porților uimește cu atât mai mult cu cât creatorii au fost țǎrani simpli, fǎrǎ pregǎtire specialǎ, dar cu un simț al esteticului deosebit. O poartǎ maramureșeanǎ este un ansamblu format din pǎrți fixe și mobile . Poarta maramureșeanǎ "clasicǎ" și cea mai des întâlnitǎ este alcatuitǎ din trei stâlpi de bazǎ, confecționați din lemn de stejar, dispuși paralel și în același plan. Poarta maramureșeanǎ este, în afarǎ de atributele deja descrise, și o marcǎ de identitate culturalǎ,zonalǎ și localǎ. Dacǎ în privința arhitecturii locuinței și a celorlalte componente ale gospodǎriei tradiționale s-au produs astǎzi mutații nu întotdeauna fericite,pierzându-se mult din specificul zonal, poarta rǎmâne ca un simbol al Maramureșului,reînnoindu-se an de an pe aceeași sructurǎ.

Porțile maramureșene alcǎtuiesc un capitol important al civilizației lemnului și vǎzute într-un context european,ele reprezintǎ o contribuție de seamǎ la îmbogǎțirea tezaurului cultural al vechiului nostru continent.

4.6 Decorul și simbolistica lui

Cel care va zǎbovi puțin pe pridvorul unei biserici maramureșene va constata, nu fǎrǎ surprindere, cǎ decorația în lemn a stâlpilor de la intrare este identicǎ cu a porților de la gospodǎriile țǎrǎnești din satele regiunii. Printre cele mai frecvente motive care apar încrustate pe cadrul ușilor exterioare la intrarea în biserici este în primul rând funia rǎsucitǎ. Acest motiv îl gǎsim și în sculptura brâului masiv care încinge mai întotdeauna biserica de jur-împrejur. Element decorativ astǎzi, la vechile culturi din care a fost preluat, el avea un rol simbolic, brâul acesta mai ilustreazǎ și planul de legǎturǎ dintre Cer și Pǎmânt. În afarǎ de funia rǎsucitǎ, Soarele, arborele vieții, roata și coroana sunt cele mai frecvente elemente decorative.

Soarele apare nu numai pe porți, ci pânǎ și pe obiecte de uz casnic, pe țesǎturi brodate și pe cruci în cimitire. El era prezent încǎ din preistorie în simbolistica celor mai multe popoare. Soarele era considerat simbolul vieții, al cunoașterii și al înțelepciunii. Soarele era mǎsura timpului și simbolul vieții, astfel el a fost cunoscut în Maramureș reprezentat sub formǎ de disc, cu raze multe și dese, dar cel mai frecvent se poate vedea sub formǎ de rozacee cu petale, reprezentare care vine de fapt cu aceeași semnificație. Luna – ca simbol, înseamnǎ cel mai adesea puterea femeii, divinitatea mamǎ, regina cerului, combinatǎ cu Soarele ca parte masculinǎ; Luna simbolizeazǎ ritmul ciclic al timpului, devenirea universalǎ; apariția, dispariția și reapariția ei înseamnǎ deasemenea nemurirea și veșnicia, reînnoirea eternǎ. Luna are și aspecte mai puțin pozitive, reprezentând iraționalul, intuitivul, subiectivismul. Luna este în general asociatǎ cu Soarele, și reprezintǎ astfel cǎsǎtoria sfântǎ dintre Cer și Pǎmânt.Luna plinǎ înseamnǎ intregul, împlinirea, forța și puterea sufleteascǎ, Soarele – puterea trupeascǎ. Luna jumǎtate este un simbol de îngropǎciune; în descreștere ea îmbracǎ un aspect demonic,înseamnǎ nenorocire. Luna nouǎ, în creștere, aratǎ luminǎ, este"nava luminii care plutește pe marea nopții". Arborele sau pomul vieții este reprezentat în Maramureș fie cioplit în lemn, fie pictat, fiind aproape peste tot alǎturi de Soare, motivul cel mai frecvent întâlnit în regiune. Motivul semnificǎ viața veșnicǎ, "tinerețe fǎrǎ bǎtrânețe"; el este o moștenire a dendrolatriei, cultul arborilor, cult de circulație universalǎ.

Coroana. Sculptatǎ în lemn sau confecționatǎ din diverse frunze sau flori,dedimensiuni mai mari sau redusǎ la dimensiuni de amuletǎ, coroana a avut din cele mai vechi timpuri o gamǎ de semnificații dintre cele mai diverse, care merg pînǎ la contradictoriu: simbol funerar, semn de distincție, recompensǎ,veselie,pavǎzǎ împotriva bolilor. Florile erau utilizate în scop profilactic, contra anumitor boli, prin însușirile speciale pe care unele dintre ele le aveau. Ca talismane profilactice care se puneau în anumite puncte ale corpului, florile au avut una din cele mai vechi întrebuințǎri. În mormintele antice se puneau flori ca: rosmarin, albǎstrele, busuioc, pentru a întârzia putrefacția corpului. Roata, un alt ornament des întâlnit în Maramureș, simbolizeazǎ fie schimbarea și curgerea fǎrǎ întrerupere a timpului, fie ciclurile anului. Crucea însǎși este unul dintre cele mai vechi semne fǎcute de mâna omului. Are semnificații magice, previne și chiar respinge rǎul; ea a fost și un instrument de torturǎ și pedeapsǎ. În accepțiunea ulterioarǎ a Bisericii creștine,prin rǎstignirea și moartea lui Iisus pe cruce, a fost transformatǎ dintr-un obiect de torturǎ într-un lucru sfânt,devenind simbol al creștinismului. Șarpele este unul dintre cele mai complexe simboluri; îl gǎsim gravat și sculptat în lemn pe stâlpii porților în mai multe regiuni din România, în special în Maramureș. Poate reprezenta uneori spiritul binelui, alteori al rǎului. În Maramureș este încrustrat pe stâlpii porților pǎzind gospodǎria. Șarpele, ca simbol, este soarta omului însuși: "repede ca nenorocirea, ascuns și chibzuit ca rǎzbunarea, de nepǎtruns ca destinul". Coarnele de berbec sau de bovideu care împodobesc sub formǎ de gravurǎ sau ciopliturǎ în lemn porțile maramureșene, erau considerate ca simboluri pentru putere, fecunditate și forțǎ regeneratoare.

Arta și civilizația popularǎ maramureșeanǎ reprezintǎ una din componentele de bazǎ ale culturii și civilizației naționale, capabilǎ sǎ oglindeascǎ într-o modalitate specificǎ realitatea lumii prin crearea de ansambluri, grupuri artistice, generate de un evantai larg de emoții și talente cu adânci rǎdǎcini în spațiul carpato-danubiano-pontic cu îndelungate evoluții istorice și care au început sǎ fie apreciate și mai bine cunoscute abia la începutul secolului XIX.

CAPITOLUL V

Stategii de dezvoltare durabile si turistica a Maramuresului

Una din zonele cu un bogat potențial turistic rural o reprezintǎ Maramureșul, adevǎrat tezaur etnografic al României, oglindit în arhitectura popularǎ originalǎ, datinile autentice, coloritul portului popular și frumusețea graiului locuitorilor sǎi. Județul Maramureș pǎstreazǎ nesecate comori de frumusețe, într-un univers cu totul aparte:peisaje de un neasemuit pitoresc, zeci de izvoare minerale, pajiști alpine întinse, ape nǎvalnice, pǎduri compacte cu o faunǎ ce i-a adus faimǎ printre vânǎtori.

Maramureșul este o arie culturalǎ cu caracteristici specifice bine conturate care, în structurǎ, se regǎsesc în ceea ce înseamnǎ „spiritualitate româneascǎ”, conținând însǎ și multe elemente de originalitate, de identitate zonalǎ foarte precise. Îndeosebi în preajma sǎrbǎtorilor, în Ajunul Crǎciunului sau de Boboteazǎ, în Maramureșul istoric, pe locurile de leagǎn ale neamului românesc, basmele devin relitate, țǎranii devin haiduci sau cavaleri și poveștile auzite la gura sobei devin reale. Aici, ca și în tot nordul țǎrii, respectiv Bucovina și Oaș, costumele tradiționale, datinile și ritualurile sǎrbǎtorilor se aflǎ la mare preț, multe dintre acestea rǎmânând neschimbate de sute de ani.

Toate acestea, alǎturi de arhitectura tradiționalǎ, au fost create de-a lungul sutelor de ani, poate chiar a mileniilor, și constituie azi o emanație unicǎ de frumusețe care dezvaluie spiritul oamenilor de aici și al românilor de pretutindeni. Copleșit de frumusețea și valoarea acestor meleaguri, marele scriitor român Geo Bogza spunea despre Maramureș: „Prin potențialul sǎu monumental și folcloric, Maramureșul reprezintǎ în istoria noastrǎ ceea ce Egiptul reprezintǎ în istoria lumii.”

Modalitǎți de dezvoltare și promovare a turismului rural în județul Maramureș-perspective

Turismul rural în noastră se află într-o perioadă de reafirmare și lansare a produselor sale atât pe piața românească, cât și pe cea internațională.

Caracteristicile cele mai importante ale programului sunt:

– marcarea turismului rural prin imaginea acestuia îmbunătățită începe să se identifice cu o formă alternativă atractivă;

– recunoașterea, identificarea proprietăților, folosirea unor însemne uzuale pe plăci de identificare;

– promovarea directă de către public folosind publicitatea uzuală, postere și broșuri cu imagini, cu destinație;

– material colateral de ajutor sub forma unui catalog succint care listează toate casele participante;

– servicii de rezervare locală și centrală care să faciliteze realizarea rezervărilor;

– cercetarea pieței pentru a determina ce îmbunătățiri trebuie făcute în produs și în marketing;

– un program educațional de formare pentru operatori;

– târguri reprezentative comerciale și pentru consumatori;

– legături și cooperari cu organizații internaționale angajate în promovarea și dezvoltarea turismului rural;

– alegerea logo-ului și a sloganului reprezintă un aspect de marcare a produsului.

Promovarea turismului rural și agroturismului românesc va fi făcută prin intermediul mai multor materiale publicitare, din rândul acestora se remarcă tipăriturile, constituite din:

– un ghid al echipamentelor de cazare;

– piese individuale promoționale pentru fiecare regiune;

– postere.

Toate aceste elemente ale activității promoționale sunt canalizate și spre evenimente promoționale, târguri, expoziții și conferințe.

ANTREC participă la târgurile de la Londra, Berlin, Milano, Paris, Silleda (Spania), la Bursa Internațională de Turism București, la târgurile regionale de la Budapesta și Praga. Produsul turistic rural se presupune a fi perceput mai ales de cei cu un anumit grad de cultură, promovarea în acest caz va fi direcționată în atragerea turiștilor pe termen lung și scurt în cadrul unor sejururi de tratament în zona ruralului, circuite tematice sau culturale.

Pe piața externă avem categoriile de turiști străini care se consideră a fi deschise către promovarea turismului rural, după cum urmează: turiștii de tranzit, turiștii în circuit prin țările vecine în special în Ungaria și tour-operatorii din țări aflate la distanțe rezonabile față de România pe cale rutieră, în special Germania, Austria, Italia.

Activitatea inițială pe piața externă va fi limitată la:

– promovarea turismului rural și agroturismului în aeroporturi și la punctele de trecerea frontierei, folosind expunerea de broșuri și postere;

– participarea împreună cu Ministerul Turismului la târgurile de la Londra, Berlin, București.

O excursie în Maramureș este o încântare pentru turistul dornic de cunoașterea valorilor morale și spirituale ale locurilor, specifice poporului român dar uitate în alte zone. Maramureșul este prin excelență izvorul cel mai bine păstrat al tradițiilor strămoșești. Este locul în care simplitatea se îmbină armonios cu omenia, conferindu-le acea noblețe plină de har. Dacă sunteți excursioniști prin Maramureș cu siguranță veți avea revelația împlinirii personale, pentru că aici sufletul se regăseste, trupul se împrospătează. Vizitarea Maramureșului este ca o lecție de istorie, cultură și geografie fără profesor. Nu trebuie decât să priviți și să ascultați cu mare atenție spectacolul ce vă înconjoară. Natura se desfășoară măiestoasă de jur împrejur iar viața localnicilor , atât de liniștită dar atât de bogată, nu vă va lăsa indiferenți. Veți dori să faceti parte, să aflați, să încercați. Gazdele vă vor încânta și minuna și nu vă va rămâne decât regretul pentru un concediu atât de scurt .

Țara Maramureșului este o țară cu mare disponibilitate pentru turism, conferită de resursele variate, naturale și antropice cu care este înzestrată. Prin diversele forme de relief, prin clima sa propice practicării turismului în tot timpul anului, prin flora, fauna și prin monumentele sale istorice și arhitectonice, poate să satisfacă pretențiile celui mai exigent turist, român sau străin.

Agroturismul va conduce la dezvoltarea zonelor rurale prin: reducerea somajului prin crearea de noi locuri de muncă; oprirea exodului tineretului din sate spre orașe; creșterea calității vieții, prin creșterea nivelului de trai al populației rurale; dezvoltarea infrastructurii locale (căi de acces, mijloace de comunicație, instituții de interes public,etc.); modernizarea localităților rurale; creșterea nivelului cultural și educațional al populației rurale; obținerea de venituri suplimentare de către exploatațiile agricole devenite agroturistice.

Prin agroturism se vor realiza efecte pozitive și asupra conservării valorilor satului și colectivității rurale, transmiterii și perpetuării tezaurului folcloric, reluării tradiției caselor memoriale și muzeelor, punerii în valoare a monumentelor istorice, a vestigiilor arheologice și a celorlalte valori spirituale existente în satul românesc.

În satele turistice etnografice și folclorice din zona Maramureșului (ex. Bogdan-Vodă) pot fi oferite turiștilor servicii de cazare și masă în condiții autentice (mobilier, décor, echipament de pat în stil popular, meniuri tradiționale servite în veselă și cu tacâmuri specifice –farfurii și străchini de ceramică, linguri de lemn etc., ceea ce nu exclude desigur posibilitatea utilizării, la cerere, a tacâmurilor moderne). În aceste sate se pot organiza expoziții artizanale permanente (cu vânzare), iar pentru turiștii care nu rămân în localitate, ci numai vizitează, se pot amenaja una sau mai multe gospodării, cu muzeu etnografic în aer liber.

Păstrarea și perpetuarea folclorului și îndeosebi a etnografiei (portul, tehnicile de lucru, arhitectura, mobilarea și decorarea interioarelor etc.) în formele lor originale tradiționale, se află într-un declin, devenind tot mai izolate pe harta etno-folclorică a țării. Formele și conținutul de viață citadin au pătruns și continuă să pătrundă impetuos și ireversabil și în mediul rural.

Abordând viitorul unei localități rurale din perspectivă turistică și adaptându-le acestui scop, considerăm că specificul lor etnografic poate și trebuie să fie conservat și perpetuat. În caz contrar, interesul actual al turiștilor pentru satul românesc, pentru mediul rustic, în general, va scădea treptat. Cu mai multă receptivitate și cu puțin interes din partea organelor administrative și de specialitate, se poate perpetua, chiar și în condițiile civilizației contemporane, specificul etnografic și spiritual al unor sate românești. Acest deziderat trebuie urmărit cu atât mai mult, cu cât numeroși săteni din unele localități manifestă vădit interes pentru menținerea stilului de viață, aceste localități având șanse să devină baze turistice permanente, de popularitate internațională, deosebit de rentabile.

În concluzie se poate afirma faptul că agroturismul contribuie la recreere, refacere și reconfortare, îmbogățind cunoștințele și înflorind personalitatea umană. Însă agroturismul de calitate nu poate fi realizat fără ca pensiunile și fermele agroturistice, să dispună de echipare sanitară modernă. Trebuie ținut seama că, spre deosebire de structurile de primire din alte țări, cele din România sunt oferite de turismul internațional prin intermediul unor agenții de turism, specializate fapt ce obligă la o exigență maximă. Pentru aceasta, în etapa actuală, gospodăriile țărănești trebuie să fie sprijinite printr-o serie de facilități pentru aceste activități.

Centrele teritoriale se vor ocupa de următoarele probleme: atragerea de noi membrii și crearea în zonă a unui curent de opinii specifice de marketing; asigurarea cuprinderii în catalogul național a tuturor structurilor turistice rurale clasificate, organizarea cu sprijinul corpului de experți de la Asociația Națională de cursuri de pregătire profesională pentru deținătorii de structuri turistice rurale; acordarea de asistență tehnică la întocmirea documentațiilor pentru clasificarea și participarea la activitatea comisiilor tehnice de clasificare a structurilor turistice din zonă; organizarea, cel puțin o dată pe an, la nivelul fiecărui centru teritorial a unor acțiuni promoționale de genul "Zilele porților deschise pentru vacanțe la țară."

Exista un numar de sase proiecte la nivelul judetului,insa cel mai bine finantat si sprijinit este Proiectul de finantare”Gutinul”.

Proiectul de finanțare “Gutinul” – Dezvoltarea zonelor turistice Baia Mare (Desești) – Izvoarele, Baia Sprie – Mogoșa și Cavnic”. Proiectul prin care se va realiza această investiție face parte din strategia de dezvoltarea durabilă a județului Maramureș, fiind inclus în Planul Operațional Regional (POR) – Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului – Domeniul de intervenție 5.2 – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale și creșterea calității serviciilor turistice.

Proiectul este dezvoltat în parteneriat între Consiliul Județean Maramureș, Consiliul Local al orașului Baia Sprie, Consiliul Local al orașului Cavnic și Consiliul Local al comunei Desești.Proiectarea s-a realizat de către asocierea Halcrow Romania SRL, SC Binnova SA și SC Romproed SA, în cadrul contractului nr. 20678/25-05-2007 – “Gutinul – Dezvoltarea zonelor turistice Baia Mare – Izvoarele, Baia Sprie – Mogoșa și Cavnic” – Etapa a-III-a, Lot 2, Proiect 1.
Principalii indicatorii tehnico-economici a investiției sînt:
– valoarea totală a investiției este de 22.989.415,58 euro, cu TVA;
– din care Construcții Montaj (C+M) este de 12.178.130,48 euro, cu TVA;
– raport beneficii/costuri, financiar: 1,0601;
– valoarea netă prezentă, financiar, 20 ani la o rată de 5%, 1.522,22 mii euro;
– rata internă de rentabilitate financiară: 6%.
– durata de realizare a investiției este de 22 luni.
Prin realizarea proiectului se va asigura o dezvoltare semnificativă a zonelor turistice din zona centrală a județului.
Obiectivele propuse prin studiul de fezabilitate:

Locația Cavnic
Amenajarea domeniului schiabil Roata și La Icoană:
a. Pîrtia Roata 1, lungime 795 m, lățime 40 m, diferență de nivel 172,5 m, între cotele +1065 și +892,5;
b. Pîrtia Roata 2, lungime 1070 m, lățime 30 m, diferență de nivel 150 m, între cotele +1215 și +1065;
c. Pîrtia Albastră, lungime 1320 m, lățime 20 m, diferență de nivel 140 m, între cotele +1210 și +1070;
d. Pîrtia Rainer 1, lungime 600 m, lățime 40 m, diferență de nivel 265 m, între cotele +1065 și +800;
e. Pîrtia Rainer 2, lungime 450 m, lățime 20 m, diferență de nivel 215 m, între cotele +1065 și +850;
f. Pîrtia La Icoană 1, lungime 1045 m, lățime 40 m, diferență de nivel 235 m, între cotele +1185 și +955;
g. Pîrtia La Icoană 2, lungime 650 m, lățime 25 m, diferență de nivel 180 m, între cotele +1135 și +955
h. Dotare pîrtii Roata 1, Roata 2, Rainer 1 și Rainer 2, în lungime totală de 2.915 m, cu instalații de iluminat nocturn.
Modernizare drum acces stație de pornire Rainer 1, lungime 165 m, lățime 6 m, suprafață afectată 1.320 m2, îmbrăcăminte asfaltică.Modernizare drum La Icoană, lungime 570, lățime 6 m, suprafață afectată 4.551 m2, îmbrăcăminte asfaltică. Realizare parcare Roata, 50 locuri de parcare, suprafață afectată 1.000 m2. Realizare parcare Rainer, 85 locuri de parcare, suprafață afectată 1.600 m2. Realizare parcare La Icoană, 40 locuri de parcare, suprafață afectată 780 m2. Realizare sistem de producere zăpadă artificială: captare apă din surse de suprafață locale, înmagazinare, rețea de distribuție, cămine pentru racordarea tunurilor de zăpadă, 40 tunuri de zăpadă, rețea alimentare energie electrică pentru tunurile de zăpadă pentru pîrtiile de schi alpin Roata 1 și La Icoana 1. Dotare cu două utilaje pentru întreținerea pîrtiilor. Dotare cu un utilaj multifuncțional pentru menținerea în funcțiune a obiectivelor. Construire clădire pentru administrarea domeniului schiabil și pentru grup SALVAMONT cu spații pentru diferite funcțiuni (cameră echipamente, post de prim ajutor, cameră de recuperare, vestiare, grupuri sanitare etc.). Clădirea va avea asigurate pentru proiect utilitățile: apă, canal, electrice și va conține toate dotările necesare funcționării și va fi o construcție de tip parter, cu acoperiș tip șarpantă din lemn și învelitoare din țiglă profilată, fundații continui din beton armat., zidărie de cărămidă, structură în cadre. Suprafața construită 150 m2. Amenajare și marcare trasee turistice de vară, iarnă, cu punct de plecare zona Roata – La Icoană și amenajarea unor puncte de belvedere. Canalizare pîrîu zona parcărilor în lungime de 400 m.

Locația Baia Sprie
– Mogoșa
– Poiana Boului
Obiectivele propuse rezultă prin revizuirea proiectului inițial:
– amenajare pîrtie schi fond/mountain bike, lungime cca 2.000 m, lățime 6 m, suprafață cca 12.000 m2
– realizare drum de acces nou pînă la zona de start, lungime cca 980 m, lățime 8 m, suprafață afectată cca 8.000 m2;
– amenajare teren de antrenament pentru sporturile de iarnă. Lungime 120 m, lațime 60 m, plus pistă de încălzire în jur, lungime 360 m, lățime 8 m, suprafață afectată cca. 9.800 m2, necesită lucrări de amenajări funciare, amendare și înierbare;
– amenajare parcare pentru cca 100 vehicule;
– construire grup SALVAMONT, cu spații pentru diferite funcțiuni (cameră echipamente, post de prim ajutor, cameră de recuperare, vestiare, grupuri sanitare etc.). Clădirea va avea asigurate, prin proiect, utilitățile: apă, canal, electrice și va conține toate dotările necesare funcționării. Va fi o construcție tip parter, cu acoperiș tip șarpantă din lemn și învelitoare din țiglă profilată, fundații continue din beton armat, zidărie de cărămidă, structură în cadre. Suprafața construită 650 m2;
– amenajare și dotare cu instalație de transport pe cablu la pîrtia de schi alpin, lungimea pîrtiei cca 800 m, lățime 30-40 m, traseu “Pîrtia Doctorilor”, scaun cu 2 locuri nedebreiabil;
– realizare sistem de producere zăpadă artificială: captare apă din surse de suprafață locale, înmagazinare, rețea de distribuție, cămine pentru racordarea tunurilor de zăpadă, 20 tunuri zăpadă, rețea alimentare energie electrică pentru tunurile de zăpadă pentru pîrtiile de schi alpin și schi fond;
– dotare cu două utilaje pentru întreținerea pîrtiilor (unul pentru pîrtia de schi alpin și unul pentru pîrtia de schi fond);
– dotare cu un utilaj multifuncțional pentru menținerea în funcțiune a obiectivelor de amenajare a traseelor turistice locale.

Locația Izvoare
Amenajare domeniu schiabil constă din:
– amenajare traseu pîrtie schi alpin, lungime cca 2.300 m, lărgime 30-40 m, traseu pornind de pe platoul Igniș;
– instalație de transport pe cablu tip telescaun cu 4 locuri debreiabil, lungime cca 1.950 m, capacitatea de peste 2.600 persoane/oră;
– amenajare clădire stație inferioară telescaun; aria construită desfășurată a clădirii: 495 m2; clădirea va deține spații pentru următoarele funcțiuni: hol, plus bufet (100 m2), casă de bilete (10 m2), centru închiriere echipament sportiv (25 m2), atelier reparații material sportiv (15 m2), servicii bagaje (25 m2), post de prim ajutor, salvamont, punct farmaceutic (50 m2), birou dispecerat, instalație sonorizare, SOS (15 m2), camera personal întreținere, control (15 m2), camera personal ordine (15 m2), grup sanitar personal (10 m2), grup sanitar public (50 m2), atelier mecanic și magazie (adăpost protecție civilă) (30 m2), cameră de antrenare telescaun, camera contragreutății (80 m2), centrală termică (20 m2). Structura de rezistență a clădirii va fi din beton și zidărie portantă, cu acoperiș tip șarpantă și învelitoare din tablă tip LINDAB. Clădirea va avea asigurate prin proiect utilitățile: apă, canal, electrice. Clădirea va fi dotată cu: mobilier, echipamente sanitare de prim ajutor, dotări P.S.I., dotări radio, plus TV, dotări salvare, AKIA;
– amenajare clădire stație superioară telescaun; aria construită desfășurată a clădirii: 150 m2; clădirea va deține spații pentru următoarele funcțiuni: hol public plus bufet (50 m2), post de prim ajutor, punct farmaceutic (20 m2), cameră personal de întreținere, control (15 m2), cameră personal ordine (15 m2), magazie (10 m2), WC-uri uscate exterioare (15 m2), încălzire cu sobe. Structura de rezistență a clădirii va fi din beton și zidărie portantă, cu acoperiș tip șarpantă și învelitoare din tablă tip LINDAB. Clădirea va fi prevăzută cu racord electric aerian și va fi dotată cu mobilier, aparate radio plus TV și instalații P.S.;
– iluminat nocturn cu o linie electrică aeriană LEA 0,4 kV și corpuri de iluminat PVB 1250, pe ambele părți ale pîrtiei, pe o lungime de 2,6 km;
– dotări și echipamente pentru pîrtie: stații radio, radiotelefon, instalație de afișare a condițiilor meteo, indicatoare de avertizare și orientare, indicatoare de reglementare a circulației, indicatoare de informare, mijloace de protecție (plase protecție laterale), balizare pîrtie, sistem de comunicații SOS (telefonie), instalații de sonorizare (inclusiv dotări);
– amenajarea de pârtii de schi fond și respectiv mountain bike, lungime cca 16 km;
– amenajare trasee turistice;
– amenajare drum acces la partea inferioară a pîrtiei de schi alpin, 950 m;
– amenajare parcare pentru 660 vehicule;
– realizare sistem de producere zăpadă artificială: captare apă din surse de suprafață locale, înmagazinare, rețea de distribuție, cămine pentru racordarea tunurilor de zăpadă, 20 tunuri zăpadă, rețea alimentare energie electrică pentru tunurile de zăpadă;
– dotare cu două utilaje pentru întreținerea pîrtiilor (unul pentru pîrtia de schi alpin și unul pentru pîrtiile de schi fond);
– dotare cu un utilaj multifuncțional pentru menținerea în funcțiune a obiectivelor.

Analiza SWOT

Puncte forte

Potential turistic ridicat utilizabil pe tot parcursul anului datorat peisajului montan, traditiilor, monumentelor , arhitecturale si istorice;

Amenajare trasee turistice

Amenajare teren de antrenament pentru sporturile de iarnă;

Construire grup SALVAMONT, cu spații pentru diferite funcțiuni (cameră echipamente, post de prim ajutor, cameră de recuperare, vestiare, grupuri sanitare etc);

Realizare sistem de producere zăpadă artificială;

Iluminat nocturn cu o linie electrică aeriană LEA 0,4 kV și corpuri de iluminat PVB 1250, pe ambele părți ale pîrtiei, pe o lungime de 2,6 km

Existenta unor statiuni turistice (balneoclimaterice, montane)

Dotare cu un utilaj multifuncțional pentru menținerea în funcțiune a obiectivelor;

Diversitatea produselor agro-alimentare  ecologice, la prețuri foarte mici;

Poluare inexistentă sau foarte redusa in majoritatea zonelor;

Varietatea folclorului și a tradițiilor moștenite bine păstrate și  practicate în viața de zi cu zi;

Infrastructura de drumuri dezvoltata;

Puncte slabe

Promovare turistica la nivel regional insuficienta ;

Lipsa unei retele de informatii turistice la nivel regional;

Percepția slabă a unei „dezvoltării durabile” a turismului și implicit a importanței protecției mediului și a patrimoniului cultural-istoric și arhitectural specific;

Sisteme de informare și  semnalizare turistică insuficient dezvoltate și necorelate cu nivelul de dezvoltare al turismului rural;

Lipsa cunoștințelor minime  de management turistic, în domeniu;

Insuficienta fondurilor la nivelul administratiei publice locale.

Oportunitati

Programele europene si internationale care vizeaza modernizarea infrastructurii;

Cresterea cererii pe plan international pentru turismul autohton;

Dezvoltarea și promovarea de programe turistice in domeniul turismului rural;

Susținerea proiectelor care pun în valoare turistică obiective și evenimente cultural-spirituale  și tradiționale românești;

Pericole

Cresterea presiunii turistilor (a factorului antropic) asupra obiectivelor turistice de mare valoare care poate duce la deteriorarea lor;

Pericolul degradarii florei si faunei in zonele protejate datorita turismului necontrolat.

Nerespectarea regimului silvic de exploatare si tăieri ilegale, cu impact asupra ecosistemelor forestiere;

Lucrari neautorizate in perimetrul ariilor naturale protejate si in vecinatatea acestora.

CAPITOLUL VI

Protectia si conservarea mediului

Protejarea valorilor naturale maramuresene este dependenta partial de cunoasterea stiintifica a acestora. In acelasi timp, conservarea biodiversitatii depinde de procese economico-sociale, de contextul politic, de nivelul cultural si intelectual al populatiei si al liderilor. Orisicum, substratul stiin-tific trebuie sa fie parte a oricarei politici de mediu, a cautarii armoniei dintre populatia umana si restul naturii. Ecosisteme, specii, diversitate genetica intraspecifica… La momentul de fata avem o parere puternic aproximativa asupra speciilor prezente in Maramures, dar putem sa conturam oarecum ecosistemele din care ele fac parte. Orisicum, in Maramures cunoasterea situatiei organismelor de dimensiuni mai mari este foarte lacunara, iar a celor de dimensiuni mai mici este aproape inexistenta. Desigur, daca nu prea stim nici o lista a speciilor prezente, cu atat mai putin avem o intelegere a interrelatiilor dintre populatiile acestor specii in cadrul ecosistemelor. Deci, practic suntem pe la inceputurile cunoasterii biodiversitatii maramuresene.

Populatii de plante si animale, ciuperci, bacterii, virusuri si organisme unicelulare eucariote se suprapun peste substratul abiotic al peisajului maramuresean, formand un vast sistem interconectat prin interrelatii. De aici rezulta un sistem care are propria homeostazie, capabil sa se autoregleze prin relatii de tip feed-back negativ. Lanturi si piramide trofice, cu un permanent flux de energie si materie, reprezinta si sustin splendidul si complicatul fenomen numit Viata. Noi generatii se nasc din stradania celor anterioare, iar indivizii cel mai bine adaptati conditiilor de moment si totodata si norocosi, vor fi stramosii generatiei urmatoare. Asa se realizeaza continua remodelare a stratului subtire format din organisme vii care acopera Planeta si Maramuresul, adaptarea la conditiile schimbatoare ale mediului biotic reprezentat de celelalte fiinte si la mediul abiotic dat de stanca dura, sfaramaturile de roca, zapada, ploaie, vant, bataia razelor solare…

Agenția pentru Protecția Mediului Maramureș acționează în permanență pentru aplicarea fermă a legislației de mediu în scopul protejării factorilor de mediu și al prevenirii accidentelor cu impact asupra stării de sănătate a populației și a mediului, pentru supravegherea zonelor cu potențial risc ecologic și pentru implementarea acquis-ului comunitar de mediu.

Autorizarea activităților social-economice din județ, cu precădere a celor cu impact semnificativ asupra sănătății populației și a mediului, a constituit in anul 2007 preocuparea principală a APM Maramureș, activitate care s-a derulat prin Serviciul Avize, Acorduri, Autorizări cu sprijinul celorlalte servicii/compartimente.

In anul 2007, au fost eliberate: 426 autorizații, din care 15 cu program pentru conformare; 1526 avize conform Ord. MAPM nr. 860/2002; 13 revizuiri la autorizații de mediu, 21 avize de mediu pentru stabilirea obligațiilor de mediu la încetarea activității/vânzare de active.

In anul 2007 au fost eliberate 329 vize anuale la autorizații de mediu.

In anul 2007 au fost analizate un număr de 83 documentații pentru planuri și programe; dintre acestea, 12 planuri au intrat pe HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe.

  Obiectivele care intră sub incidența directivei SEVESO de pe teritoriul județului Maramureș sunt următoarele:

Obiective cu risc major:

1.      Depozit trioxid de arsen (1 tonă), Fărcașa, aparținând firmei SC FAIMAR SA;

2.      Depozit materiale explozive, Baia Mare, str. 8 Martie, nr. 8 aparținând firmei CNMPN REMIN SA;

3.      Depozit cianură de sodiu concentrație 25-30% (300 mc) aparținând firmei SC ROMALTYN MINING SRL (fostă SC TRANSGOLD SA).

Obiective cu risc minor:

1.      Depozit produse petroliere (6250 tone), Baia Mare Bd. București nr. 53 aparținând firmei SC PETROM SA (depozitul de produse petroliere și-a încetat activitatea. Acesta va rămâne în evidență ca obiectiv SEVESO până la dezafectare).

 În domeniul gestiunii deșeurilor, în cadrul activității de implementare a prevederilor Directivei 99/31/CE privind depozitarea deșeurilor, respectiv a prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, s-a urmărit finalizarea bilanțurilor de mediu pentru toate depozitele de deșeuri. Au fost depuse bilanțurile de mediu și evaluarea costurilor pentru toate depozitele de deșeuri menajere din județ.

În domeniul gestionării problematicii generale de deșeuri și substanțe chimice periculoase, în cursul anului 2007 au fost realizate următoarele acțiuni principale:

Ø      Crearea bazei de date pentru analiza statistică anuală privind gestiunea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje pe anul 2006.

Ø      Crearea bazei de date pentru analiza statistică anuală privind gestiunea deșeurilor industriale, municipale, periculoase pe anul 2006, în vederea continuării implementării prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2150/2002 privind statistica deșeurilor.

Ø      În vederea continuării implementării prevederilor Regulamentului (CE) nr. 259/93 privind supravegherea și controlul transporturilor de deșeuri în interiorul, înspre și dinspre Comunitatea Europeană, în cursul anului 2007, au fost emise 3 puncte de vedere pentru aducerea în țară a 2200 tone deșeuri de cupru atît din spațiul intracomunitar cît și din afara Uniunii Europene, în vederea valorificării la SC Cuprom SA București – Sucursala Baia Mare.

Ø      A fost actualizată baza de date privind agenții economici din județul Maramureș care desfășoară activități cu azbest (producători, utilizatori finali, deținători de produse cu conținut de azbest, inclusiv azbest conținut în construcția clădirilor sau a halelor industriale, precum și cantittățile de produce cu conținut de azbest.

Ø      În vederea implementării prevederilor HG nr. 291/2005, privind modificarea HG nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea și controlul bifenililor policlorurați și ale altor compuși similari, s-a actualizat inventarul echipamentelor care conțin compuși desemnați în concentrații de minimum 50 ppm la un volum de peste 5 dm 3. În acest sens, au fost actualizate planurile de eliminare a echipamentelor cu conținut de PCB-uri, aceste planuri fiind depuse la autoritatea teritorială pentru protecția mediului. În prezent agenții economici identificați în județul Maramureș, dețin 1522 bucăti echipamente (condensatori) cu conținut de PCB-uri.

Ø      În vederea continuării implementării prevederilor Directivei Consiliului nr. 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz (AN) și desemnarea unităților care vor prelua VSU de la ultimul deținător, au fost efectuate acțiuni de verificare la agenții economici autorizați să colecteze și să trateze VSU, fiind urmărite respectarea cerințelor minime privind existența utilităților necesare. Până la data de 31 decembrie 2007 a fost colectat un număr de 581 caroserii auto, de către agenții economici SC REMAT SA MARAMURES Baia Mare (386), SC CORESERV SRL Baia-Mare (102), SC REMAT INVEST (89)., SC REMBIS CENTER GROUP SRL (4).

Ø      In cadrul activității de implementare a prevederilor Directivei 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor, există încheiate contracte de prestări servicii de către unitățile spitalicești cu SC Bio Pack SRL Baia Mare, AF Dragos Stana, SC IF Tehnologii SRL Cluj Napoca pentru preluarea și transportul deșeurilor medicale. Eliminarea deșeurilor medicale se realizează prin incinerare la SC IF Tehnologii SRL Cluj Napoca, respectiv prin neutralizare, prin sterilizare la AF Dragoș Stana SRL.

Ø      În vederea mediatizării Planului Regional de Gestionare a Deșeurilor, în cadrul campaniei de conștientizare „PRGD – primul instrument al Regiunii 6 N-V de planificare responsabilă a gestionării deșeurilor” au fost transmise către toate primăriile și consiliile locale scrisori prin care s-au mediatizat măsurile prioritare prevăzute în PRGD. Au fost emise comunicate de presă respectiv s-a organizat la sediul APM MM conferință de presă pe această tematică. Ulterior participării la sesiunea  de instruire  privind Metodologia de elaborare, monitorizare și revizuire a Planului Regional de Gestionare a Deșeurilor pentru Regiunea 6 N-V, au fost transmise către Consiliul Județean Maramureș, Primăria Baia Mare, SGA Maramureș, Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Maramureș, documentele primite în cadrul seminarului. Prin adresele nr. 9486/01.10.2007, respectiv 10275/26.10.2007, APM Maramureș a informat Consiliul Județean Maramureș  asupra obligativității respectării prevederilor legislative care reglementeaza planurile regionale și județene de gestionare a deșeurilor, solicitând stabilirea modalității de colaborare pentru respectarea la termen a elaborării planului. 

APM Maramureș a întocmit, la solicitarea ANPM următoarele baze de date în domeniul chimicalelor:      

·        Inventarul cantităților de azbest existente în acoperișurile clădirilor de pe raza județului Maramureș, precum și inventarul deșeurilor cu conținut de azbest, respectiv forma sub care se regăsesc deșeurile de azbest , precum și alternativele de înlocuire a acestuia.

·        Inventarul cantităților de DEEE-uri colectate, categoria din care fac parte conform anexei nr.1 A din HG 448/2005, modul de depozitare a acestor deșeuri precum și lista agenților economici de la care au fost preluate, cantitatile colectate în urma campaniei din data de 03.11.2007, cât și categoriile din care fac parte.

·        A fost realizat inventarul tuturor substanțelor  folosite de instituțiile de învățămânț, în cadrul lucrărilor de laborator.

·        S-a realizat inventarul substantelor chimice periculoase folosite de instituțiile spitalicești  în cadrul activităților proprii, precum și cantitățile folosite.

·        S-a realizat inventarul agenților economici care comercializează substanțe chimice de uz fitosanitar, precum și cantitățile comercializate.

·        S-a realizat inventarul agentilor economici importatori/exportatori de substanțe și preparate chimice, în decursul anului 2007.

·        A fost actualizată baza de date privind agenții economici din județul Maramureș care desfășoară activități cu azbest (producători, utilizatori finali, deținători de produse cu conținut de azbest, inclusiv azbest conținut în construcția clădirilor sau a halelor industriale, precum și cantitățile de produse cu conținut de azbest.

·        Inventarul cantităților de DEEE-uri colectate, categoria din care fac parte conform anexei nr.1

·        Inventarul cantităților de uleiuri uzate generate de agenții economici deținatori de service-uri auto, inventarul cantităților de ulei uzat comercializat pe cele trei categorii, urmărirea existenței butoaielor speciale pentru preluarea deșeurilor de ulei uzat la benzinării.

·        Realizarea bazei de date privind cantitățile de deșeuri de baterii și acumulatori uzați preluați de agenții economici autorizați să preia aceste tipuri de deșeuri, urrmărirea respectării sistemului depozit la punctele de vâznare unde se comercializează baterii și acumulatori.

Lunar s-a intocmit raportul privind cantitățile de deșeuri de: hârtie și carton, PET-uri, alte ambalaje de mase plastice, anvelope uzate, deșeuri lemnoase, uleiuri și acumulatori uzati, deșeuri spitalicești, colectate, valorificate, eliminate, existente în stoc, la agenți economici generatori/colectori/valorificatori de astfel de deșeuri.

 Calitatea aerului în zona Baia Mare și în județ este monitorizată zilnic prin analize de laborator, în anul 2007 s-au efectuat 19550 analize pentru monitorizarea calității aerului (aer-precipitații-pulberi sedimentabile). Pentru expertizarea generală a calității factorilor de mediu, s-au analizat 70 probe de apă uzată (598 analize), 152 probe de sol (1140 analize), 50 probe de deșeuri (314 analize), 4272 determinări de radioactivitate și 528 determinări sonometrice. S-au elaborat rapoarte periodice privind starea mediului în județul Maramureș, respectiv 12 rapoarte lunare și Raportul privind starea mediului în județul Maramureș în anul 2006, rapoarte care sunt publicate pe site-ul agenției, www.apmmm.ro.

În cursul semestrului I al anului 2007 s-a pus în funcțiune Stația automată de monitorizare a dozei gamma absorbită în aer, care face parte din Rețeaua Națională de Monitorizare a Radioactivității Mediului, realizată în cadrul Proiectului PHARE 2003/005-55.

A fost realizată inventarierea și raportarea suprafețelor asfaltate din județ în vederea constituirii sectorului „Procese industriale” al INGES 2008 (Inventarul Național al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră). În conformitate cu prevederile legale, Cuprom SA București-Sucursala Baia Mare a depus documentația pentru emiterea autorizației privind emisiile de gaze cu efect de seră, care a fost transmisă ARPM Cluj-Napoca conform nivelului de competență.

S-a instruit personal pentru exploatarea stațiilor automate de monitorizare a calității aerului și aplicarea procedurilor de validare a datelor. S-au pus în funcțiune aparatele de laborator în cadrul contractului privind realizarea rețelei de monitorizare a calității aerului în România. In data de 7 decembrie 2007, în prezența domnului Zoltan Levente Nagy, președinte al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului a avut loc inaugurarea oficială a stațiilor automate de monitorizare a calității aerului în aglomerarea Baia Mare.

S-a realizat inventarul ariilor naturale care aparțin domeniului public de interes județean sau local din județul Maramureș și s-a transmis către ARPM.

S-au realizat controale la grădina zoologică Baia Mare, Pădurea de pini de la Comja, Defileul Lăpușului propus în cadrul Rețelei Ecologice „Natura 2000”, Tăul Negru, Rozeta de piatră de la Ilba, Parcul Național Munții Rodnei.

Se reactualizează permanent situația privind zonele contaminate și zonele reabilitate ecologic, la nivel local, referitoare la protecția solului și subsolului.

S-a transmis către ANPM chestionarul privind stabilirea necesităților de echipament la nivel central și local pentru implementarea Rețelei Natura 2000.

Transmiterea către ARPM Cluj Napoca a situației privind efectivele de carnivore mari (urs, lup, râs și pisică sălbatică) evaluate pe anul 2007 pe fondurile de vânătoare ale gestionarilor din jud. Maramureș (Direcția Silvică Baia Mare și Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din Maramureș).

S-a transmis către ARPM Cluj Napoca baza de date privind agenții economici care efectuează activități de recoltare, capturare și/sau de achiziție și comercializare pe piața internă sau la export a plantelor și animalelor din flora și fauna sălbatică, precum și a importului acestora, conform Ordinului nr. 647/2001.

Se reactualizează permanent baza de date privind speciile de floră și faună și a tipurilor de habitate naturale existente în județ, conform celor două directive în vigoare (Directiva Păsări și Directiva Habitate, precum și OUG nr. 57/2007), precum și a zonelor contaminate și a zonelor reabilitate ecologic.

S-au completat fișele a 30 de situri contaminate, în scopul realizării unei baze de date în domeniu.

S-a urmărit permanent stadiul îndeplinirii de către SPAU – Gradina Zoologică Baia Mare a măsurilor prevăzute în programul de conformare anexă a autorizației de mediu emisă, carea aveau ca termen final de realizare sfârșitul anului 2007. Transmiterea către Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Maramureș a adresei privind stadiul îndeplinirii măsurilor prevăzute în programul de conformare – anexă la autorizația de mediu emisă pentru grădina zoologică din Baia Mare.

Realizarea unui material privind categoriile de arii naturale protejate din județ, precum și activitățile premise și cele interzise din interiorul sau vecinătatea lor și transmiterea către Instituția Prefectului Maramureș.

Completarea în baza de date online de pe site-ul ANPM a formularelor privind inventarul siturilor contaminate din cadrul proiectului „Serviciile de consultanță pentru întocmirea Strategiei naționale pentru managementul siturilor contaminate și propuneri pentru intervenții imediate în zonele cu risc”.

S-a demarat acțiunea de identificare a siturilor posibil contaminate din județul Maramureș, în acest scop fiind informați toți agenții economici din județ, care desfășoară activități potențial poluatoare a solului, precum și OSPA și primăriile din județ, privind obligativitatea completării chestionarului din Anexa nr. 1 a, respectiv Anexei nr.2 a din  HG nr. 1408/2007.

 În anul 2007, APM Maramureș a organizat o serie de acțiuni de informare a publicului:

Conferință de presă organizată în data de 11.01.2007, la sediul APM Maramures, cu participarea autorităților publice locale, reprezentanți ai mass mediei locale, având următoarea tematică:

Stabilirea amenzii și a penalităților datorate de un SM în urma condamnării sale de către Curtea de Justiție a Comunităților Europene;

Situația privind implementarea Directivelor UE la societățile comerciale din județul Maramureș;

Sesiune de finanțare a proiectelor din Fondul pentru Mediu – perioada 20 decembrie 2006 – 15 februarie 2007.

Întâlnire cu secretarii, viceprimarii și primarii județului Maramureș, organizată în data de 15.01.2007, pe tema stabilirii amenzilor și a penalităților datorate de un SM în urma condamnării sale de către Curtea de Justiție a Comunităților Europene;

Acțiuni organizate cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului – 5 iunie 2007de către APM Maramureș:

Simpozion organizat la sediul APM Maramureș, cu ocazia aniversării Zilei Internaționale de Acțiune pentru Climă, eveniment cuprins în calendarul ecologic mondial, care are loc în data de 15 mai.

Simpozion pe tema Zilei Mondiale a Mediului „Topirea ghețarilor – Un subiect arzător?”, în data de 05.06.2007, cu participarea reprezentanților ONG-urilor active pe linie de protecția mediului din județul Maramureș, autorităților publice locale, unităților de învățământ, mass mediei locale, etc;

Mesaj pe pagina de Internet a APM Maramureș – www.apmmm.ro, Secțiunea Noutăți (comunicat de presă, prezentare material în cadrul simpozionului cu tema „Topirea ghețarilor – Un subiect arzător?”, imagini și filmare realizate în timpul desfășurării simpozionului, articole de presă apărute în presa scrisă locală);

Poster realizat de APM Maramureș cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului – 5 Iunie 2007;

 Expoziție de desene organizată în holul APM Maramures cu lucrările elevilor de la școlile participante la concursul de educație ecologică „Viață pentru mediu, viață pentru om!” (faza județeană);

Acțiune de ecologizare organizată, în data de 5 Iunie 2007, cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, de către Agenția pentru Protecția Mediului Maramureș în colaborare cu Garda Ecologică Baia Mare și Inspectoratul Școlar Județean Maramureș.

Acțiuni organizate cu ocazia Săptămânii Mobilității Europene 16-22 septembrie 2007:

o       Participarea la a 6-a ediție a „Săptămânii Mobilității Europene 2007”, conform procedurii prezentate pe site-ul www.mobilityweek.eu.

o       13.09.2006 – Intâlnire organizată la sediul APM Maramureș pe tema Săptămânii Mobilității 16-22 septembrie 2007, organizată sub deviza „Străzi pentru Oameni”, cu participarea ONG-urilor active pe linia protecției mediului înconjurător din județul Maramureș, precum și a reprezentanților mass media;

o       16-22 septembrie: excursii cu rucsacul în ariile protejate cu studenții de la Universitatea de Nord Baia Mare; cu participarea reprezentanților: APM Maramureș, Direcția Silvică Baia Mare, Universitatea de Nord Baia Mare, Parcul Natural Munții Maramureșului, Asociația Ecologic, WWF, la:

Pădurea Brazilor, Tăul lui Dumitru. Chieile Tătarului (8 septembrie);

Tăul Negru, Pădurea Crăiască (14 septembrie);

Pădurea Bavna – Fersig (22 septembrie).

Acțiuni organizate cu ocazia sărbătoririi la 16 Septembrie a Zilei Internaționale pentru Protecția Stratului de Ozon:

o       organizarea, în data de 13 septembrie 2007, a unei întâlniri pentru informarea și încurajarea publicului larg despre importanța datei de 16 septembrie – Ziua Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon, sub deviza "Celebrating 20 years of Progress in 2007 – Celebrarea în 2007 a 20 de ani de progres”. Cu această ocazie, a fost prezentat și programul de activități organizate cu ocazia Săptămânii Mobilității Europene 16-22 septembrie 2007, precum și materialul intitulat „Greenway – Drumul moștenirii maramureșene” – Asociația Ecologic Baia Mare.

o       transmiterea către mass media locală a materialului cu tema 16 septembrie – Ziua Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon , precum și afișarea pe site-ul propriu.

·        inaugurare a Rețelei Locale de Monitorizare a Calității Aerului și a primului panou public de monitorizare a calității aerului din Maramureș, acțiune desfășurată în Parcul "Mara" din municipiul Baia Mare în data de 07.12.2007;

·        conferință de presă la sediul APM Maramureș, cu tema "Noutăți legislative pe linie de protecție a mediului – Modificarea Ordinului 876/2004", în data de 10.12.2007. 

In conformitate cu Legea nr. 544/2001 privind accesul liber la informațiile de interes public și Normele Metodologice de aplicare a acesteia, precum și cu HG nr. 878/2005 privind accesul publicului la informția privind mediul, la nivelul APM Maramureș, în anul 2007, au fost înregistrate un număr de 39 solicitări de informații privind mediul, solicitări rezolvate favorabil.

Lista informațiilor de mediu din județul Maramureș deținute atât de APM Maramureș, cât și de alte autorități publice care dețin astfel de informații privind tipurile, domeniile, modalitățile de acces al publicului și de furnizare a informației privind mediul este reactualizată anual și poate fi consultată la sediul APM Maramureș și pe site-ul propriu. De asemenea, pe site-ul APM Maramureș – www.apmmm.ro, s-a publicat informația publică privind mediul, furnizată în mod activ, precum și evidența centralizată (lunară) pe anul 2007, a solicitărilor de informații privind mediul, la nivelul județului Maramureș (secțiunea Informații privind mediul).

            In anul 2007 funcționarii publici din cadrul APM au participat lapeste 100 de  întâlniri, cursuri / sesiuni de instruire atât în țară cât și în străinătate.

            De asemenea, în anul 2007, au fost încheiate Convenții de parteneriat cu 10 unități școlare, după cum urmează:

–          Protocol de colaborare încheiat între APM Maramureș și Liceul de Artă, Baia Mare în cadrul proiectului „Micii ecologiști”;

–          Convenție de parteneriat încheiată între APM Maramureș și Universitatea de Nord din Baia Mare, cu scopul perfecționării cunoștințelor studenților din cadrul specializărilor Ingineria Mediului și Valorificării deșeurilor;

–          Protocol de colaborare încheiat între APM Maramureș și Grupul Școlar de Industrie Ușoară Baia Mare în scopul perfecționării cadrelor didactice tehnice;

–          Protocol de colaborare încheiat între APM Maramureș și Grupul Școlar „Ion Ionescu de la Brad” cu scopul familiarizării elevilor cu problemele de prevenire a poluării mediului;

–          Protocol de colaborare încheiat între APM Maramureș și Școala cu clasele I-VIII Nr.5 Baia Mare în cadrul proiectului „Să protejăm natura”;

–          Convenție de parteneriat încheiată între APM Maramureș și Grupul Școlar Tehnic Baia Mare, pentru anul școlar 2006-2007, obiectul convenției constituindu-l activitatea de instruire practică a elevilor Grupului Școlar Tehnic Baia Mare.

–          Convenție de parteneriat cu Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor – Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, obiectul convenției constituindu-l activitatea de instruire practică.

–          Convenție de parteneriat cu Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor – Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, obiectul convenției constituindu-l activitatea de instruire practică.

–          Convenție de parteneriat cu Liceul Teoretic „Emil Racoviță” Baia Mare, obiectul convenției constituindu-l activitatea de instruire practică;

–          Convenție de parteneriat cu Grupul Școlar „Ion Ionescu de la Brad” Seini, scopul acesteia fiind inițierea unui program comun de educație ecologică.

 Agenția pentru Protecția Mediului Maramureș a organizat în data de 21.05.2007 faza județeană a concursului regional de educație ecologică „Viață pentru mediu, viață pentru om!”. Concursul a fost lansat în luna noiembrie a anului trecut de către Agenția pentru Protecția Mediului Maramureș, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean. La faza judeteana din 21.05.2007, au participat 11 unități de învățământ din județ iar locul I la secțiune învățământ primar și gimnazial a fost ocupat de Școala „Lucian Blaga” Baia Mare iar la licee de către Liceul Teoretic „Emil Racoviță” Baia Mare. În data de 15-16.06.2007 a avut loc faza regională a acestui concurs, la Tășnad, județul Satu Mare. Ocupanții locurilor I-III la ambele secțiuni ale concursului au fost premiați în data de 22.06.2007, în cadru festiv, de către Instituția Prefectului – Județul Maramureș și Agenția pentru Protecția Mediului Maramureș. 

Monitorizarea stadiului de derulare a proiectelor de mediu și a modului de implementare a acestora, la nivelul județului Maramureș, se realizează conform metodologiei stabilite, situația centralizată privind proiectele de protecția mediului, inclusiv proiectele de asistență tehnică și de investiții (lucrări și achiziții), finalizate, precum și în curs de derulare, existente la nivelul județului Maramureș, cuprinzând un număr total de 99 de proiecte.

A fost semnat un protocol de parteneriat cu Universitatea de Nord Baia Mare, în cadrul proiectului Romania Ukraine Regional Center for Training in Environmental Protection Management and Monitoring (RUTEM), RO2005/017-539.01.02.26, proiect care va fi implementat în cadrul Programului PHARE CBC RO-UA, în parteneriat cu Universitatea Tehică de Petrol și Gaze din Ivano-Frankivsk, Ucraina. 

Menționăm câteva proiecte relevante:

§      Proiectul „Întărirea sistemului românesc de arii naturale protejate prin demonstrarea parteneriatului public privat în Parcul Național Munții Maramureșului” implementat de către Administrația Parcului Natural Munții Maramureșului în parteneriat cu Consorțiul Biodiversității din Maramureș, reprezentanți ai autorităților locale și organizațiilor non-guvernamentale, Instituția Prefectului – Județul Maramureș, Consiliul Județean Maramureș, APM Maramureș, Direcția Silvică Baia Mare, Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureș și Societatea Ecologistă din Maramureș, proiectul a avut rolul de a crea Parcul Natural Munții Maramureșului cu scopul de a echilibra prioritățile de conservare a biodiversității cu obiectivele dezvoltării socio-economice, permițând în continuare constituirea Rezervației Biosferei Transfrontaliere Româno-Ucrainiene.

§   Proiectul „Participarea tinerilor la managementul Parcului Național Munții Rodnei (Rezervație a Biosferei)” proiect în derulare în perioada 2005-2008 între Administrația Parcului Național Munții Rodnei și Universitatea Oxford din Marea Britanie pentru realizarea și implementarea unui plan de management participativ al parcului – prin implicarea tuturor factorilior de interes, în special a elevilor din școli și licee din zonă.

§    Proiectul INFO NATURE NETWORK IN MARAMURES COUNTY implementat de Agenția pentru Protecția Mediului Maramureș, în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș, Federația ONG-urilor din Maramureș și Administrația Parcului Natural Munții Maramureșului. Acest proiect este realizat în cadrul internațional oferit de Convenția privind Diversitatea Biologică, adoptată de către 150 guverne în 1992 la Summitul Mondial de la Rio de Janeiro, convenția fiind primul instrument mondial de promovare a conceptului de dezvoltare durabilă. Scopul acestui proiect este de a crea o retea pilot de comunicare în domeniul conservării naturii pentru promovarea importanței ariilor naturale protejate și a managementului resurselor naturale, în vederea dezvoltării durabile a zonei, a asigurării colaborării, schimbului de informații și oferirea unei imagini complete a bogățiilor naturale ale judetului. Prin acest proiect va fi realizată o pagină web a biodiversității maramureșene, un atlas al ariilor naturale protejate din județ și va fi creat un cadru pentru comunicare și schimb de experiență în domeniul conservării naturii.

§    Proiectul intitulat „Safe Management of Mining Waste and Waste Facilities” – SAFEMANMIN – în trimestrul I s-a demarat colaborarea cu firma BIUTEC Austria în cadrul unui proiect din programul de cercetare FP6 al Uniunii Europene, componenta de sprijin științific pentru politicile de mediu și gospodărirea durabilă a resurselor Europei, proiect axat pe identificarea și evaluarea metodologiilor de caracterizare a deșeurilor miniere pe baza proprietăților fizico-chimice și a stabilității acestora, precum și elaborarea unor metode de estimare și prevenire a riscului asociat acestor deșeuri. Proiectul intitulat „Safe Management of Mining Waste and Waste Facilities” – SAFEMANMIN se va derula pe o perioada de 18 luni, până în 30 iunie 2008, APM Maramureș fiind partener în cadrul unui consorțiu de implementare coordonat de BIUTEC Austria.

  Monitorizarea calității aerului conform directivelor Uniunii Europene. Calitatea aerului în aglomerarea Baia Mare

In conformitate cu prevederile Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență nr.195/2005 privind protecția mediului, responsabilitatea pentru monitorizarea calității aerului înconjurător în România revine autorităților pentru protecția mediului.Poluanții monitorizați, metodele de măsurare, valorile limită, pragurile de alertă și de informare și criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislația națională privind protecția atmosferei și sunt conforme cerințelor prevăzute de reglementările europene. 

Prin Hotărârea de Guvern nr. 586/2004 a luat ființă Sistemul național de evaluare și gestionare integrată a calității aerului (SNEGICA), compus din:

–    Sistemul național de monitorizare a calității aerului (SNMCA) format dintr-o rețea națională de stații automate de monitorizare (RNMCA) și Centrul de Evaluare a Calității Aerului (CECA);

–     Sistemul național de inventariere a emisiilor de poluanți atmosferici (SNIEPA).

 Sistemul național de evaluare și gestionare integrată a calității aerului îndeplineste următoarele funcții:

a) asigură monitorizarea și evaluarea calității aerului în mod unitar pe întreg teritoriul național;

b) asigură realizarea inventarelor privind emisiile de poluanți în atmosferă, la nivel național și local;

c) furnizează informații în vederea elaborării planurilor și programelor de gestionare a calității aerului;

d) asigură datele și informațiile necesare pentru elaborarea și reactualizarea Strategiei naționale pentru protecția atmosferei și a Planului național de acțiune pentru protecția atmosferei;

e) asigură furnizarea datelor și informațiilor necesare realizării informării publicului cu privire la calitatea aerului, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

 Sistemul național de monitorizare a calității aerului în România cuprinde 117 stații automate, repartizate în aglomerări și zone și dotate cu echipamente automate pentru măsurarea continuă a concentrațiilor de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi în supensie (PM10 și PM2,5), benzen (C6H6) și plumb (Pb). Aceste stații sunt organizate în Rețeaua națională de Monitorizare a Calității Aerului.

 Aglomerările și zonele sunt stabilite prin Ordinul ministrului apelor și protecției mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor și clasificarea aglomerărilor și zonelor pentru evaluarea calității aerului în România (modificat de Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 27/2007 pentru modificarea și completarea unor ordine care transpun acquis-ul comunitar de mediu).

Stațiile locale sunt administrate de către agențiile județene pentru protecția mediului. Datele privind calitatea aerului sunt colectate și transmise către panourile de informare a publicului, iar dupa validarea primară în cadrul agențiilor județene pentru protecția mediului, acestea sunt transmise spre certificare Centrului de Evaluare a Calității Aerului (CECA) din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, care administrează toate informațiile și datele provenite din rețeaua națională de monitorizare automată a calității aerului (RNMCA) din România.

Datele despre calitatea aerului, provenite de la stații, sunt informații publice de mediu și sunt prezentate publicului, în timp real (sub forma valorilor medii orare brute) cu ajutorul unor panouri exterioare (amplasate în zone dens populate ale orașelor), panouri interioare de tip touche-screen (amplasate în holurile unor instituții publice) și pe site-ul www.calitateaer.ro.

Toate detaliile privind amplasarea și dotarea stațiilor automate, metodele de referință pentru măsurarea indicatorilor în stațiile automate, valorile de referință (valori limită) pentru indicatorii monitorizați și procedurile de informare a publicului sunt prezentate în Ordinul ministrului apelor și protecției mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag și a criteriilor și metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot și oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 și PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon și ozonului în aerul înconjurător (completat de Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 27/2007 pentru modificarea și completarea unor ordine care transpun acquis-ul comunitar de mediu).

In municipiul Baia Mare, panoul exterior este amplasat în parcul Mara, lângă stația de fond urban MM2, iar panoul interior este amplasat în holul Agenției pentru Protecția Mediului Maramureș.

Stațiile automate de monitorizare a calității aerului în aglomerarea Baia Mare au fost inaugurate în data de 7 decembrie 2007, în prezența președintelui Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, a prefectului județului Maramureș și a altor reprezentanți ai autorităților județene și municipale. 

In vederea protejării sănătății populației și a mediului, conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 543/2004 privind elaborarea și punerea în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calității aerului și ale Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 35/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare și punere în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calității aerului, Agentia pentru Protecția Mediului Maramureș a elaborat PLANUL/PLANUL INTEGRAT CADRU DE GESTIONARE A CALITĂȚII AERULUI, care se aplică în cazul apariției unui episod de poluare, respectiv atunci când concentrațiile în aerul înconjurator ale unuia (situația planului de gestionare) sau a mai multor poluanți (situația planului integrat de gestionare) ating sau depășesc pragurile de informare sau de alertă. Acest plan cuprinde măsurile/acțiunile ce se desfășoară pe o durată de maxim 3 zile de la validarea concentrațiilor care depășesc pragurile menționate anterior (3 concentrații medii orare consecutive care depășesc pragurile de informare sau de alertă).  

Planul/Planul integrat de gestionare a calitatii aerului se referă la poluările accidentale care determină creșterea concentrației medii orare de dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2) și ozon (O3), citite în stațiile automate de monitorizare a calității aerului, peste valorile pragului de informare și de alertă, stabilite în Ordinul ministrului apelor și protecției mediului nr. 592/2002.

Planul/Planul integrat cadru de gestionare a calității aerului a fost elaborat de către Agenția pentru Protecția Mediului Maramureș în baza protocoalelor încheiate cu Primăria Municipiului Baia Mare, Autoritatea de Sănătate Publică Maramureș, Comisariatul Județean Maramureș al Gărzii Naționale de Mediu și se utilizează pentru întocmirea Planului/Planului integrat de gestionare a calității aerului, prin completarea acestui plan cadru, după caz, în momentul apariției unui episod de poluare.

            Fiecare autoritate menționată are un rol bine definit în gestionarea episoadelor de poluare accidentală a aerului, pentru stabilirea cauzelor deteriorării calității aerului, avertizarea populației posibil afectate, luarea unor măsuri tehnice de înlăturare a cauzelor și urmărirea realizării măsurilor, monitorizarea tendinței de evoluție a calității aerului și raportarea către forurile competente.

In cazul apariției unui astfel de episod de poluare, APM Maramureș completează acest plan cadru cu toate detaliile privind episodul în sine și gestionarea de către autoritățuile implicate a situației generate, plan care, în forma completată, este transmis forurilor competente și este adus la cunoștința populației prin mass-media și pe pagina de internet www.apmmm.ro.

Calitatea aerului în aglomerarea Baia Mare

În perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2008 situația monitorizării automate a calității aerului în aglomerarea Baia Mare s-a prezentat astfel:

SO2

– s-au validat 12262 măsurători de concentrații medii orare

– s-au înregistrat 39 depășiri ale valorii limită pentru concentrațiile medii orare (350 μg/mc), cea mai mare parte a depășirilor s-au înregistrat în stația MM2 – fond urban și stația MM5 – industrial

– s-au înregistrat 3 depășiri ale valorii limită pentru concentrațiile medii zilnice (125 μg/mc)

– maximele lunare ale concentrațiilor medii orare s-au situat între 81 μg/mc – 799 μg/mc

– concentrațiile medii lunare s-au situat între 8 μg/mc – 41 μg/mc

– nu s-au înregistrat 3 depășiri consecutive ale pragului de alertă (500 μg/mc, medie orară), astfel încât nu s-au întrunit condițiile pentru punerea în aplicare a planului de gestionare a calității aerului conform Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 35/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare și punere în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calității aerului

 NO2

– s-au validat 13120 măsurători de concentrații medii orare

– nu s-au înregistrat depășiri ale valorii limită pentru concentrațiile medii orare (230 μg/mc la 1 ianuarie 2008)

– maximele lunare ale concentrațiilor medii orare s-au situat între 46 μg/mc – 137 μg/mc

– concentrațiile medii lunare s-au situat între 6 μg/mc – 47 μg/mc

 CO

– s-au validat 12712 măsurători de concentrații medii orare

– nu s-au înregistrat depășiri ale valorii limită pentru concentrațiile medii orare (10 mg/mc)

– maximele lunare ale concentrațiilor medii orare s-au situat între 1,57 μg/mc – 5,52 μg/mc

– concentrațiile medii lunare s-au situat între 0,15 μg/mc – 1,18 μg/mc

O3

– s-au validat 7320 măsurători de concentrații medii orare

– nu s-au înregistrat depășiri ale valorii pragului de informare (180 μg/mc) sau ale valorii pragului de alertă (240 μg/mc, măsurat timp de 3 ore consecutiv) pentru concentrațiile medii orare

– maximele lunare ale concentrațiilor medii orare s-au situat între 71 μg/mc – 166 μg/mc

– concentrațiile medii lunare s-au situat între 26 μg/mc – 79 μg/mc

 PM10

 – s-au validat 11177 măsurători de concentrații medii orare

– s-au înregistrat 172 depășiri ale valorii limită pentru concentrațiile medii zilnice (50 μg/mc); aceste valori sunt doar orientative, metoda de măsurare nefelometrică cu care au fost obținute aceste date în timp real nu este metoda de referință recomandată de directiva pentru calitatea aerului. Metoda va fi validată în perioada imediat următoare prin măsurători gravimetrice (prelevare în teren și analiză în laborator) pentru fracția de pulberi în suspensie PM10

– maximele lunare ale concentrațiilor medii zilnice s-au situat între 38 μg/mc – 175 μg/mc

– concentrațiile medii lunare s-au situat între 20 μg/mc – 124 μg/mc.

Îndeplinirea obiectivelor propuse, cu sprijinul comunității, va contribui la îmbunătățirea calității mediului, însă nu trebuie să uităm că este necesar ca acțiunile noastre să fie armonizate și completate cu cele ce privesc modul de viață, producția industrială, administrația locală, învățământul și nu în ultimul rând relația cu mass-media, având ca obiectiv suprem menținerea unui mediu nealterat pentru generațiile viitoare, care să ne apropie în misiunea comună de a transforma protecția mediului într-o componentă competitivă a dezvoltării durabile.

CONCLUZII

Înzestrat cu un potențial turistic deosebit de variat, diversificat și concentrat prin existența unor forme de relief îmbinate pe tot teritoriul, a unei clime favorabile practicǎrii turismului pe aproape tot parcursul anului, a unui potențial faunistic și floristic bogat în specii și ecosisteme singulare în Europa, cu factori naturali de curǎ balnearǎ, cu un patrimoniu cultural – istoric și arhitectural de referințǎ mondialǎ, județul Maramureș se poate încadra în rândul destinațiilor turistice atractive din România și chiar din Europa.

Tursmul se practicǎ din vremuri strǎvechi, însa a cunoscut o dezvoltare majorǎ în ultimele doua secole; mai cu seamǎ, primele definiții ale turismului au fost realizate în secolul al-XIX-lea de mari profesori ai domeniului precum: Guy Freuler, Edmound Picard, , care au încercat sǎ formuleze și sǎ delimiteze urmǎtoarele noțiuni: turist, excursionist, cǎlǎtor, vizitator.

Importantǎ zonǎ turisticǎ a țǎrii noastre, județul Maramureș este situat în extremitatea de N-NV a României, la granița cu Ucraina, între 47020’00” și 48000’15” latitudine N și 22052’30” și 25007’30” longitudine E. Maramureșul are o suprafațǎ de 6 304 km2 adicǎ 2,37% din suprafața țǎrii și o populație de 535 000 locuitori (2005) și se întinde în partea de nord a Carpaților Orientali, acolo unde aceștia se desfac în douǎ ramuri: Rodna și Munții Maramureșului, închizând depresiunea cu același nume. În cadrul județului întâlnim numeroarse orașe, însǎ cele mai importante dintre ele sunt municipiile Baia Mare și Sighetu Marmației.

Cǎile de acces ale județului sunt cele clasice: șosele, cǎi ferate, cǎi aeriene (aeroportul Tǎuții Mǎgherǎuși – situat la 10 km de Baia Mare).

Județul Maramureș are o economie de tip industrial-agrarǎ, principalele ramuri de activitate fiind agricultura, industria și construcțiile.

Relieful județului este predominant muntos, acoperind 43 % din suprafața acestuia. Clima este temperat continentalǎ, cu ierni aspre și veri rǎcoroase. Rețeaua hidrograficǎ este bogatǎ datoritǎ regimului abundent al precipitațiilor în zonele montane, unde își au izvorul majoritatea râurilor, și are o lungime de peste 3000 km. Principalele râuri ale județului sunt: Someș, Lǎpuș, Iza, Vișeu, Vaser și Mara. În munții Rodnei se gǎsesc și câteva lacuri naturale: Iezerele, Buhǎescu, însǎ cel mai important lac al județului este Firiza (10 ha).

Întinderea mare a pǎdurilor a constituit un mediu prielnic pentru dezvoltarea unei faune bogate: capra neagrǎ, marmota de munte, cerbul carpatin, vulpea, iepurele etc. Tot aici întâlnim mai multe rezervații naturale, cea mai importantǎ fiind Parcul Național Munții Rodnei – Rezervație a Biosferei, cu o suprafațǎ de 3 300 ha.

Una din atracțiile principale ale județului sunt bisericile din lemn ce s-au menținut de-a lungul timpului aproape nealterate și care dețin adevǎrate recorduri: Biserica din Deal de la Ieud este cea mai veche bisericǎ din lemn din Europa (1364) și Biserica din lemn din Surdești este cea mai înaltǎ bisericǎ din lemn din Europa (1721).

Sǎpânța uluiește lumea cu frumusețea unicǎ a „Cimitirului Vesel”, creația lui Ion Stan Patraș, în care coloritul crucilor evidențiazǎ vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte, nu îngenuncheazǎ în fața ei, ci o considerǎ o simplǎ trecere, necesarǎ în rotirea ireversibilǎ a ciclului vieții. Maramureșul este „țara” oamenilor tari și colțuroși la chip ca piatra, „țara” oamenilor harnici și buni la suflet ca pâinea caldǎ.

Motivele ornamentale ale porților maramureșene, cergile înflorate, covoarele, portul, ciopliturile mǎrunte, icoanele pe sticlǎ și multe alte comori tradiționale prezente în acest județ îți vor dezvǎlui înclinația spre frumos a maramureșenilor, transformatǎ în mǎiestrie, în vocație atunci când urmǎrești arhitectonica armonioasǎ a bisericilor și caselor din lemn.

Pentru a deveni o destinație turisticǎ din ce în ce mai cautatǎ județul Maramureș are nevoie de o bazǎ tehnico-materialǎ mult mai dezvoltatǎ, mai ales din punct de vedere al agrementului care, în ultimii ani, a devenit o motivație foarte importantǎ în paracticarea turismului. Județul este renumit pentru pensiunile agroturistice unde turiștii pot reveni la o viațǎ simplǎ, departe de banalul cotidian și de toate problemele legate de aglomerația urbanǎ. În cadrul acestor pensiuni, turiștii nu numai cǎ se odihnesc dar pot lua parte și la activitǎțile specifice ținutului: olǎrit, cioplitul lemnului, cusut, brodat etc.

Datoritǎ potențialului natural și antropic foarte variat formele de turism ce se pot practica în județ sunt diverse: turism montan, balnear, cultural, stiințific, rural, agroturism.

Numǎrul turiștilor sosiți în ultimii ani s-a mǎrit, ceea ce înseamnǎ cǎ atracția cǎtre acest județ este în creștere, însǎ aceștia nu au înnoptat mai mult de 2,3 zile, cu toate cǎ unitǎțile de cazare sunt variate și numeroase. Coeficientul de utilizare a capacitǎții de cazare era de doar 14 % în anul 2005 deoarece județul deține unitǎți de cazare ce funcționeazǎ la capacitate maximǎ doar 3-4 luni pe an, mai ales în sezonul de varǎ.

Principalele mǎsuri ce ar trebui aplicate pentru realizarea unei activitǎți turistice dezvoltate în zona Maramureșului sunt: crearea de programe și fonduri pentru co-finanțarea de proiecte de dezvoltare regionalǎ, corelarea programelor naționale cu cele de interes local și regional, extinderea comunicațiilor în zonele de interes turistic, a transporturilor eficiente și moderne, promovarea potențialului turistic zonal prin participari la târguri de turism, prin realizarea de campanii publicitare, întocmirea de broșuri cu informații despre potențialul turistic al zonei și cu imagini sugestive în acest sens, mediatizarea pensiunilor și fermelor agroturistice.

 Vizitarea Maramureșului este ca o lecție de istorie, culturǎ și geografie fǎrǎ profesor. Nu trebuie decât sǎ priviți și sǎ ascultați cu mare atenție spectacolul ce va înconjoarǎ. Natura se desfǎșoarǎ mǎiestoasǎ de jur împrejur iar viața localnicilor , atât de liniștitǎ dar atât de bogatǎ, nu vǎ va lǎsa indiferenți. Veți dori sǎ faceți parte, sǎ aflați, sǎ încercați.

Deși suntem la început de drum, avem totuși succese în turismul rural din România. De la lună, la lună tot mai mulți turiști români sau străini ne solicită pentru petrecerea vacanțelor. Ce poate fi mai minunat decât un mic dejun cu lapte prospăt, o plimbare pe cărările munților, ulița satului, câteva clipe în fața unei expoziții artizanale, o plimbare cu sania trasă de cai, câteva ore visând în fața sobei? Cum să nu alegi această lume minunată a satului în locul hotelurilor zgomotoase?

Bibliografie

www.turism-catalog.ro

www.vacantesicalatorii.ro

www.wikipedia.org

www.ropedia.ro

www.maramures.insse.ro

www.visitmaramures.ro

www.emaramures.ro

www.antrec.ro

Bibliografie

www.turism-catalog.ro

www.vacantesicalatorii.ro

www.wikipedia.org

www.ropedia.ro

www.maramures.insse.ro

www.visitmaramures.ro

www.emaramures.ro

www.antrec.ro