PROMOVAREA TURISMULUI RURAL DIN JUDEȚUL BRAȘOV PRIN INTERMEDIUL SOCIAL MEDIA [305938]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Domeniul: Geografie

Programul de studii: Managementul Resurselor și Activităților Turistice

PROMOVAREA TURISMULUI RURAL DIN JUDEȚUL BRAȘOV PRIN INTERMEDIUL SOCIAL MEDIA

Îndrumător științific:

Lect. Dr. Bogan Elena

Absolvent: [anonimizat]

2016

[anonimizat], a devenit în ultima vreme cea mai importantă ramură a economiei mondiale. [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat] a cunoaște noi tradiții și culturi și de a se încărca cu energie pentru activitățile pe care acesta le prestează cu o anumită repetitivitate.

[anonimizat], [anonimizat], atât din prisma locurilor de muncă cât și a veniturilor pe care acesta le generează.

Turismul rural din România a [anonimizat]. [anonimizat] a [anonimizat], o zonă foarte circulată încă din cele mai vechi timpuri, o [anonimizat]. Necesitatea apariției unui turism diferit a [anonimizat] a [anonimizat] a se întoarce la natură și de a savura produse autohtone.

[anonimizat], care a mers mână în mână cu cel turistic și care a condus chiar la globalizarea acestuia, a apărut necesitatea unei promovări diferite față de cea de care avusese parte până în anul 2005. Prezenta lucrare, ”Promovarea turismului rural din județul Brașov prin intermediul social media”, [anonimizat], printr-o [anonimizat]. O promovare adecvată ar conduce bineînțeles la o dezvoltare a zonei, la o creștere a [anonimizat].

[anonimizat] a derivat din dorința mea de a [anonimizat], obiceiurile care sunt reprezentative pentru satul românesc. [anonimizat], tradițional înseamnă foarte bine păstrat. [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat], Racoș etc.

În ceea ce privește tipologia cercetării utilizate în prezenta lucrare, a [anonimizat]. Dacă pentru cercetarea calitativă au fost utilizate mai multe metode specifice, dintre care amintim: metoda documentării, metoda chestionării, și cea a observației, pentru cercetarea cantitativă au fost utilizate metodele de observație, interpretare, metoda grafică, a analizei dar și a prelucrării unor date statistice. Graficele și hărțile prezente în lucrare au fost realizate cu ajutorul unor programe precum: Corel Draw, Microsoft Office Excel, Quantum Gis, Photoshop, ArcMap, dar au fost și situații în care acestea au fost capturate fotografic de pe anumite site-uri de specialitate. Majoritatea pozelor de prezentare a atracțiilor turistice au fost realizate personal, practica de pe teren având un rol esențial în redactarea acestei lucrări.

Lucrarea este alcătuită din 5 capitole, ce prezintă atât aspecte ale cadrului rural din județul Brașov cât și sugestii sau strategii de promovare a turismului rural prin diferite mijloace, bineînțeles cele principale fiind, după cum spune și titlul, prin intermediul rețelelor sociale.

Primul capitol prezintă aspectele generale ale județului Brașov, suprafața acestuia fiind analizată pe scurt din mai multe puncte de vedere, tocmai pentru a evidenția potențialul turistic deținut de acesta.

În cadrul capitolului 2 sunt prezentate aspecte generale legate de conceptul de turism rural, premisele apariției și dezvoltării sale atât la nivel național, cât și local, la nivelul județului Brașov. Tot în cadrul acestui capitol sunt prezentate și principalele localități din județ care prezintă un potențial turistic ridicat.

Capitolul 3 prezintă conceptul de social media și face o radiografie a celor mai populare rețele de socializare din zilele noastre, iar capitolul 4, principalele direcții de promovare ale turismului rural brașovean, precum și brandul dezvoltat la nivelul județului.

Ultimul capitol, al 5-lea, prezintă nivelul la care se află județul Brașov din punct de vedere al promovării prin intermediul social media, analizând mai multe comune cu un nivel ridicat al potențialului turistic. De asemenea, capitolul prezintă și o serie de strategii de promovare prin intermediul rețelelor de socializare, care cu siguranță ar conduce la dezvoltarea eonomică a comunelor și automat la creșterea calității vieții localnicilor. Tot în ultimul capitol se prezintă și o serie de greșeli frecvente pe care le fac companiile în social media.

Pe lângă aceste capitole, la final sunt trase și câteva concluzii, realizate în urma elaborării prezentei lucrări, ”Promovarea turismului rural din județul Brașov prin intermediul social media”, dar și a practicii de teren, pe teritoriul întregului județ.

În încheiere, doresc să adresez cele mai calde mulțumirii conducerii Facultății de Geografie din cadrul Universității din București, pentru tot efortul depus în asigurarea și promovarea unei educații de calitate precum și în crearea unui cadru optim de pregătire al studenților geografi. De asemenea, doresc să aduc mulțumiri și profesorului coordonator care a avut un rol deosebit de important în îndrumarea mea personală pentru realizarea și elaborarea lucrării.

CAPITOLUL I

BRAȘOV – CONSIDERAȚII GENERALE

1.1 Așezare, limite geografice ale județului Brașov

Așezare. Teritoriul județului Brașov este cuprins între 45°23’13” – 46°12’12” latitudine nordică și 24°39’44” – 26°6’11” longitudine estică, ocupând o poziție centrală în cadrul țării noastre, după cum se poate observa și în figura numărul 1. Județul își are extremitatea nordică în Dealurile Homoroadelor, iar cea sudică în Masivul Leaota, distanța dintre acestea fiind de 88,6 km. Longitudinal, distanța dintre extremitatea Estică, reprezentată de Munții Tătarului, la Izovoarele Buzăielului și extremitatea Vestică, lunca Oltului, în aval de Ucea de Jos, este de 112,6 km.

Limite. Din punct de vedere al suprafeței, județul Brașov nu este considerat a fi unul mare, însă cu cei 5.363 km², se învecinează cu 8 județe: în Nord, pe o distanță de 35 de km cu județul Harghita, în Sud cu județele Argeș, Dâmbovița, Prahova și Buzău (pe o distanță de 160 de km), în Est cu județul Covasna (pe distanța de 144 km), Sibiu, la Vest, pe 88 de km, iar în Nord-Vest, pe o distanță de 28 de km cu județul Mureș.

Dacă ne referim la granițele naturale, limita sudică a județului Brașov se suprapune pe mai multe culmi muntoase (Munții Făgărașului, Munții Piatra Craiului, Munții Leaota, Munții Bucegi, Munții Baiului, Munții Ciucașului, Munții Tătarului), care sunt întrerupte de mai multe trecători: Bran, Predeal, Predeluș, Bratocea, Tabla Buții. Acestea au avut un rol determinant am putea spune în dezvoltarea infrastructurii județului, deoarece au facilitat comunicațiile cu aproape toate județele din Muntenia. Accesibilitatea, fiind o caracteristică ce are impact în atragerea unui număr mai mare de turiști, a reprezentat un avantaj al județului Brașov, încă din cele mai vechi timpuri.

În partea Estică, legăturile cu județul Covasna au fost realizate prin intermediul șesului depresionar al Brașovului, aflat între Lunca Câlnicului și Teliu, precum și prin Valea Oltului dintre Lunca Câlnicului și Augustin.

Comunicarea cu județul Mureș, din Nord-Vest, este realizată prin intermediul Drumului Național 13 și al căii ferate ce trece prin localitatea Beia. Cadrul natural din această zonă, o barieră deluroasă, a fost străpuns de bazinele celor două mari artere hidrografce, Olt și Mureș, acest lucru sporind accesibilitatea în zonă.

Comunicațiile cu Județul Harghita sunt realizate prin traversarea văilor largi ale Homorodului Mare și Homorodului Mic.

Fig.1 – Așezarea județului Brașov în cadrul României

Sursa: prelucrare după Harta județului Brașov © Consiliul Județean Brașov

În partea vestică, existența unei largi depresiuni, Depresiunea Făgărașului, dar și a câtorva văi secundare ale Podișului Hârtibaciului, a facilitat transportul dintre județul Brașov și județul Sibiu, infrastructura fiind una bine dezvoltată.

Aceste unități geografice sunt străbătute de drumuri județene, care fac legătura între Voila și Agnita, între Șoarș-Bărcuț-Brădeni, dar și de o serie de drumuri comunale.

Se poate observa că peisajele geografice, concentrate între limitele Județului Brașov sunt extrem de variate, acest lucru oferindu-i acestuia un avantaj în ceea ce privește atractivitatea din punct de vedere turistic. De asemenea, între aceste limite se constată și un potențial economic ridicat, datorat în mare parte resurselor naturale existente dar și a populației numeroase.

1.2 Aspecte geologice și de relief

Geologie. Din punct de vedere morfostructural, teritoriul Județului Brașov este încadrat în zona de orogen carpatic, fiind format prin cutarea stratelor sedimentare mezozoice și neozoice din geosinclinalul alpino-carpatic, împreună cu fundamentele cristaline mai vechi, din Paleozoic și Precambrian. Trasăsăturile acestui ansamblu morfostructural se remarcă prin prezența a trei mari categorii de unități: dealuri, depresiuni și munți.

Relief. Dacă analizăm județul Brașov din punct de vedere fizico-geografic, constatăm că acesta se află la intersecția a trei mari unitați de relief, Carpații Meridionali, Carpații Orientali și Podișul Transilvaniei (fig.2). Datorită acestei poziționări, județul Brașov prezintă o diversitate și complexitate ridicată, care se remarcă în toate componentele cadrului natural: climă, soluri, vegetație, faună, ape.

Masivele prezente pe teritoriul județului apar spectaculos în peisajul geografic, asta și datorită contrastului altimetric destul de ridicat. Acest peisaj spectaculos este nuanțat și de amplitudinea hipsometrică, ce are o valoare de 2144 m, maximul fiind reprezentat bineînțeles de Vârful Moldoveanu, iar altitudinea minimă de talvegul Oltului, în aval de satul Ulcea de Jos.

Caracteristicile fizice amintite anterior, au influențat atât distrubuția populației cât și a așezărilor omenești cât și infrastructura și căile de comunicație. Dacă ne raportăm la nivel local, caracteristicile fizice au influențat resursele de sol și de subsol, care automat au determinat ocuparea populației locale cu agricultura, în zonele depresionare și cu silvicultura în masivele bine împădurite.

Printre unitățile care au prezentat asemenea influențe amintim: Munții Făgăraș, considerați de geograful francez Emm. De Martone ,,Alpii Transilvaniei”, Masivul Piatra Craiului, cel mai grandios munte calcaros din țara noastră, Masivul Leaota, Munții Bucegi, care imprimă trăsături alpine peisajului prin prezența circurilor, morenelor și a pragurilor glaciare, lipsa lacurilor glaciare din acest masiv fiind datorată porozității ridicate a rocilor. Munții Bârsei cu cele două masive ale sale, Postăvarul ce imprimă reliefului profiluri expresive de piramidă și Piatra Mare cu aspect de cetate ruiniformă, reprezintă o atracție turistică importantă a județului, aici aflându-se renumita stațiune turistică, Poiana Brașov. Tot ca o subunitate a Masivului Postăvarul se remarcă și muntele calcaros Tâmpa, ce oferă un punct de belvedere impresionant asupra reședinței de județ, Municipiul Brașov.

Fig. 2 – Harta Fizică a județului Brașov

Sursa: prelucrare baza Google Earth în programul Corel Draw

Pe lângă masivele montane prezentate anterior, o deosebită importanță în dezvoltarea zonei a avut-o și o are culoarul Rucăr-Bran, un imens amfiteatru, ce coboară în trepte de la Sud spre Nord, o zonă bine populate încă din cele mai vechi timpuri, o zonă ce prezintă multe caracteristici favorabile dezvoltării.

Alte unități de relief care prezintă influențe asupra județului Brașov sunt: Depresiunea Timișului de Sus, Platforma Predealului, o depresiunea cu un relief accidentat, cu munții ce prezintă altitudini scăzute, denumiți local ,,clăbucete” sau ,,gâlme”, Munții Baiului, Munții Tătarului, munți bine împăduriți, Munții Ciucaș, care se prezintă ca un veritabil castel de ape, Depresiunea intramontană Întorsura Buzăului care este tapisată de pășuni, fânețe dar și culturi de cartofi, aici iarna înregistrându-se valori minime sub nivelul temperaturii medii anuale la nivelul țării, fiind încadrată la nord de Munții Întorsurii Buzăului, Munții Codlei, Munții Perșani cu binecunoscuta carieră de la Racoș, Culoarul Comana, cu importante resurse de calcar. Depresiunea Făgărașului, străbătută de Olt, este puternic umanizată, aici aflându-se o rețea deasă de așezări. O altă unitate care prezintă influnțe asupra spațiului brașovean este reprezentată de Podișul Târnavelor, care deține un fond vegetativ complex.

1.3 Clima județului Brașov

Teritoriul județului Brașov se încadrează într-un climat temperat, acesta aflându-se la contactul dintre climatul continental excesiv, din Est, cu cel vest-european, care însă este parțial blocat de Carpații Occidentali.

Dacă ne referim la etajarea altitudinală, în județul Brașov, întâlnim etajele climatice de munte, etajele climatice de deal și podiș, precum și etajele climatice intermediare dintre acestea.

Datorită climatului depresionar, în special din zona Făgăraș, dar și a orașului Brașov, se remarcă un potential agricol ridicat. În altă ordine de idei, etajul climatic submontan reprezintă cel mai favorabil etaj climatic întâlnit în județul Brașov prin ospitalitatea și complexitatea ecologică pe care o prezintă, asigurând în acest fel un mozaic vegetal forestier dar și pomicol precum și o bază favorabilă în ceea ce privește dezvoltarea turismului balneo-climateric.

Etajul climatic montan prin cele două sub-etaje, montan inferior și montan superior, favorizează atât prezența unor întinse păduri de fag, dar și de rășinoase, precum și dezvoltarea turismului montan, prin practicarea sporturilor de iarnă într-un interval destul de mare, datorită celor aproximativ 100 de zile cu ninsoare, ce persistă aproximativ 5 luni, între 15 decembrie și 15 aprilie, condițiile practicării acestor sporturi fiind excelente.

Etajul climatic alpin este prezent la altitudini de peste 1800 m, cu ierni reci, aspre și veri umede. Deși se remarcă o persistență a stratului de zăpadă pe o perioadă de aproximativ 200 de zile, din cauza vântului puternic, dar și a ceții, practicarea sporturilor de iarnă și a turismului montan în general, este redusă.

În ceea ce privește temperaturile maxime înregistrate, în județul Brașov, mai exact în Comuna Bod, a fost înregistrată temperatura minimă absolută de pe teritoriul țării noastre, -38,5°C. Cele mai ridicate temperaturi înregistrate până în prezent, în județul Brașov, au fost înregistrate la Făgăraș, 38,2°C și la Bod, 37,2°C.

Prezența brizelor montane, precum și a vânturilor locale realizează schimbul de aer dintre masivele muntoase și depresiuni, producând o instabilitate a circulației atmosferice generale. La sfârșitul iernii dar și primăvara, se produce foehn-ul, fenomen ce poartă denumirea locală de Vântul Mare.

Hidrografia județului Brașov

Resursele de apă ale județului Brașov sunt alcătuite atât din ape subterane (freatice și de adâncime) cât și din ape de suprafață (rețeaua de râuri și lacuri naturale și artificiale).

Datorită prezenței a numeroase masive montane, o cantitate importantă de ape din județ, apare sub forma izvoarelor. Majoritatea acestora, în special cele din zona Munților Bucegi și Ciucaș sunt captate pentru aprovizionarea cu apă a populației.

Doar câteva mici porțiuni din județ nu sunt încadrate în Bazinul Oltului, care străbate județul Brașov pe o distanță deloc mica, aproximativ 210 km. Oltul colectează aproape toate râurile izvorâte din munți, formând de multe ori adevărate ,,piețe de adunare a apelor”.

Pe teritoriul județului Brașov, se remarcă și prezența unor lacuri glaciare, cum sunt Urlea, Podragu, lacuri ce reprezintă adevărate atracții turistice.

1.5 Vegetația și fauna județului Brașov

Datorită cadrului natural extraordinar de variat din județul Brașov, fauna și flora prezintă elemente foarte interesante.

Din punct de vedere al florei, pe teritoriul județului se întâlnesc extraordinar de multe specii, aproximativ jumătate din speciile ce cresc în România. Pe culmile înalte se întâlnesc multe endemisme carpatice, dintre care cele mai renumite sunt: garofița Pietrei Craiului, macul de munte, crucea voinicului, precum și obsiga bârsană etc.

În ceea ce privește vegetația, în trecut aproape tot teritoriul era acoperit de păduri, însă datorită intervențiilor umane de-a lungul timpului s-a extins zona alpină, în mare parte datorită defrișărilor.

Zona forestieră este reprezentată de subzona stejarului, subzona gorunului, subzona fagului și cea a molidului. Fondul forestier din județ în anul 1981, era de aproximatv 185 437 ha și deținea o pondere însemnată însemnată în economie. În prezent unele zone suferă procese geomorfologice de degradare și alunecări de teren datorită defrișărilor intense de la începutul secolului al XXI-lea.

Zona alpină, întâlnită pe crestele munților înalți, este alcătuită din specii de jnepenișuri și afinișuri, ienuperi și zmârdari, specii care înviorează prin coloritul lor partea superioară a pădurilor.

În ceea ce privește protecția mediului înconjurător, după cum se poate observa și în figura 3, județul Brașov deține nu mai puțin de 32 de arii protejate dintre care una este Parcul Național Piatra Craiului iar o alta este reprezentată de Parcul Natural Bucegi. În ceea ce privește suprafața acestor arii, aceasta este de 27.313,7 ha, aproximativ 7% din teritoriul județului. Aceste arii se bucură de o foarte bună conservare precum și de o promovare excelentă, doar Parcul Natural Bucegi atrăgând anual peste 1 milion de turiști.

Fig. 3 – Zonele protejate din județul Brașov

Sursa: prelucrare după Harta ariilor protejate din județul Brașov, © Consiliul Județean Brașov

În anul 2005 la nivelul Județului Brașov au fost inventariate 27 de habitate, 213 specii de păsări, dintre care peste 190 sunt protejate conform legislației în vigoare, 62 de specii de mamifere dintre care 39 protejate prin lege.

1.6 Solurile din județul Brașov

Neuniformitatea factorilor pedogenetici de pe teritoriul județului Brașov (rocă, relief, climă, apă, vegetație) precum și intervenția umană, au condus la modificări importante asupra fizionomiei cuverturii de soluri.

În depresiuni se întâlnesc soluri brune, brun-gălbui, și podzoluri, iar în lunci, soluri aluviale. În zonele montane se întâlnesc pseudorendzine, regosoluri, precum și soluri brun acide.

Solurile fertile din zonă au condus la apariția timpurie a unor așezări umane foarte bine dezvoltate care pot fi în prezent valorificate atât din punct de vedere agricol cât și din punct de vedere agro-turistic.

Toate acestea reușesc să întregească cadrul natural și peisagistic deosebit al acestor meleaguri.

Capitolul II

Turismul rural în Județul Brașov

2.1 Premisele dezvoltării turismului rural în România și actorii care au contribuit la acestea

Turismul rural din România a apărut ca o necesitate a turiștilor, a căror motivație principală s-a concentrat pe reîntoarecerea la natură și cunoașterea unor locuri nemodificate sau mai bine zis, locuri care nu au cunoscut activități antropice deosebite. În țara noastră, turismul rural a apărut mult mai târziu în comparație cu țările Europei Vestice, acest lucru fiind datorat în mare parte dezorganizării.

Turismul rural, ca activitate economică organizată, a apărut pentru prima dată pe teritoriile județelor Brașov și Argeș, mai exact, în culoarul Rucăr Bran. Ca și încadrare în timp, acesta a căpătat o amploare însemnată abia după revoluția din anul 1989, moment în care sătenii și-au pus la dispoziție locuințele turiștilor, pentru a practica un astfel de turism față de cel care exista la momentul respectiv.

Ca urmare a necesității alinierii la standardele în vigoare, a omologării și clasificării unităților de cazare, a apărut ANTREC, Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural, care a făcut ca turismul rural din România să urmeze o traiectorie ascendentă.

Ca și concept general, turismul rural, este acel tip de turism care se bazează pe bogația naturală a locurilor, fără a pune accent pe reamenajarea spațiului. Turismul rural a reprezentat încă de la început o alternativă foarte importantă în deciziile turiștilor în ceea ce privește selectarea destinațiilor de petrecere a vacanțelor.

Prin apariția mai multor lucrări care fac referire la conceptul de turism rural, această temă a devenit una de actualitate, materialele respective reprezentând pentru persoanele interesate să ia cunoștință cu spațiul rural românesc, adevărate îndrumătoare.

În ultimii 10 ani, prin apariția mai multor ordine legislative și prin interesul manifestat de autoritățile locale, dar și a celor centrale, dezvoltarea turismului rural românesc și a agroturismului este semnificativă și tinde să se alinieze la standardele europene.

După cum menționam și anterior, dezvoltarea turismului rural din județul Brașov s-a datorat în mare parte organizațiilor de la nivel național, dar și a celor de la nivel județului, care au sprijinit și au completat cadrul legislativ. Un avantaj enorm în acest sens a fost că aceste asociații aveau Președinți sau Birouri de Conducere formate din oameni cu o experiență bogată în acest domeniu, patroni și administratori care cunoșteau suficient de bine avantajele și dezavantajele, astfel știau cum să asimileze și să adapteze noutățile ce țin de turismul rural.

ANTREC, Asociația Națioanlă de Turism Rural, Ecologic și Cultural, și-a obținut personalitatea juridică în anul 1994 și este în prezent cea mai activă și importantă asociație promotoare a turismului rural. ANTREC este o organizație nonprofit, neguvernamentală și apolitică, recunoscută la nivel internațional pentru activitățile și evenimentele organizate, dar și pentru numărul mare de asociații, firme și proprietari de case din mediul rural care împreună formează liderul turismului rural românesc.

Printre cele mai importante activități și proiecte din portofoliul ANTREC se numără promovarea și organizarea turismului rural românesc, informarea patronilor asupra legislației în vigoare, a beneficiilor și îndatoririlor acestora, publicarea unor materiale promoționale, marcarea traseelor turistice, dezvoltarea unui sistem eficient de rezervări, precum și pregătirea și susținerea proprietarilor care vor să își deschidă o afacere în domeniul turismului rural.

ANTREC este organizația care se ocupă de clasificarea și omologarea gospodăriilor și a unităților de cazare destinate turismului rural, organizează expoziții, seminarii, proiecte în parteneriat cu diverse ministere și promovează turismul rural românesc și peste granițele țării noastre. Pentru această promovare internațională, ANTREC a devenit încă din anul 1995, membră EUROGITES, una din cele mai mari organizații mondiale din acest domeniu, al turismului rural. Tot ANTREC a înființat și un Centru Național de Formare și Specializare, cu sediul în Moeciu, comună brașoveană.

Toate aceste inițiative deosebite au făcut ca numărul membrilor să urmeze o direcție ascendentă în tot acest timp, de la înființare și până în zilele noastre. ANTREC își desfășoară activitatea în peste 770 de sate românești, având 31 de filiale județene și peste 2500 de membri și pensiuni turistice rurale sau agroturistice.

Dacă ne referim strict la județul Brașov și la organizațiile care au activat sau care activează în prezent, cu siguranță ne referim la Asociația ”Operațiunea Satele Românești”. Asociația a fost constituită între anii 1988-1989, iar principalul scop al acesteia era protejarea satelor de proiectul regimului comunist de sistematizare, astfel, multe dintre aceste așezări rurale ar fi dispărut, terenul urmând a fi baza unor centre urbane.

În prezent, asociația are ca scop dezvoltarea și promovarea turismului rural, fiind recunoscută pe plan internațional și având numeroase colaborări cu asociații din același domeniu. Activitatea asociației la nivel național este reprezentată de o adevărată rețea alcătuită din sate din următoarele județe: Brașov, Sibiu, Maramureș, Alba și Bistrița-Năsăud. Asociația ”Operațiunea Satele Românești” realizează diverse și numeroase pliante în care satele turistice sunt reprezentate cu propria siglă.

2.2 Particularități ale turismului rural din județul Brașov

Potențialul turistic natural al județului Brașov este unul extraordinar de mare, apariția turismului rural chiar în acest județ nefiind o întâmplare, ci mai degrabă un rezultat al prezenței numeroaselor atracții turistice.

Odată ce au înțeles faptul că turismul rural nu reprezintă doar o acțiune alternativă, ci una complementară, autoritățile locale au început să adopte măsuri pentru a sprijini practicarea acestei forme de turism și implicit de protejare și conservare a patrimoniului cultural și arhitectural al acestei zone.

Județul Brașov prezintă o ofertă turistică bogată, care se adresează multor segmente de piață. În ceea ce privește unitățile de cazare, pe teritoriul județului se găsesc câteva unități specializate după categoria socială a grupului țintă pentru unitatea respectivă. Așadar, amintim fermele dotate special pentru primirea copiilor, a claselor de elevi care studiază științele naturii, ferme hipice unde se cresc cai de curse, ferme pentru pescari etc. Dacă ne referim la repartiția zonală la nivelul județului Brașov, a acestor unități de cazare, trebuie să menționăm că acestea se găsesc în aproape toate comunele, însă standardul general de care beneficiază este unul destul de căzut, fiind vorba de unități clasificate cu 1 sau 2 stele.

O promovare eficientă este promovarea în funcție de forma de turism practicată, de caracteristicile geografice, de nevoile și motivațiile turiștilor care pot fi satisfăcute, astfel clasificarea satelor turistice este absolut necesară. În urma acestor clasificări, în județul Brașov se pot distinge mai multe tipuri de sate turistice:

Sate turistice pastorale (Bran, Viscri);

Sate turistice pentru practicarea sporturilor de iarnă (Șirnea, Fundata, Moeciu etc);

Sate turistice etnografice – folclorice;

Sate turistice climaterice și peisagistice (Fundata, Bran, Moeciu, Șirnea);

Sate turistice de creație artistică și artizanală.

Componentele naturale joacă un rol aproape determinant pentru dezvoltarea turismului rural din județul Brașov, însă o altă componentă importantă este reprezentată de folclor, tradiții și obiceiuri. Prezența tuturor aceste componente a făcut ca județul Brașov să fie considerat unul din cele mai importante județe din țară, ca potențial turistic și nu numai.

Prezența a numeroase forme de relief reprezintă fundamentul și baza desfășurării unor activități ce pot fi considerate determinante în alegerea destinației turistice. Cel mai bun exemplu este reprezentat de Masivul Piatra Craiului, unul din cele mai râvnite masive de escaladare din țara noastră. Pe lângâ masivele montane, pe teritoriul județului se întâlnesc numeroase peșteri, torente, oglinzi de apă, puncte de belvedere etc.

Pe lângă prezența reliefului diversificat, localitățile din județul Brașov prezintă multe caracteristici importante în alegerea locației de petrecere a concediul și nu numai. Valoarea cognitivă a rezervațiilor, prezența a numeroase monumente ale naturii, parcuri (Parcul Natural Bucegi, Parcul Național Piatra Craiului), grădini botanice, valoarea climaterică a factorilor naturali din zonă, valoarea recreativă și peisagistică (lungimea de aproximativ 25 de km a Crestei Piatra Craiului) reprezintă puncte forte ale practicării turismului rural în județul Brașov.

2.3 Localitățile rurale din județul Brașov cu un potential turistic ridicat

Conform ultimului recensământ, doar 26% din totalul de 589.028 de locuitori trăiesc în mediul rural. În ciuda acestui fapt, județul Brașov prezintă o infrastructură turistică rurală bogată, beneficiind de un număr mare de sosiri și înnoptări turistice în mediul rural. Dacă facem o radiografie a alcătuirii administrative a județului Brașov, observăm că acesta cuprinde 4 municipii, 6 orașe, 48 de comune, alcătuite din 165 de sate. Dintre cele 48 de comune (fig.4), am ales 8, cu un grad diferit de dezvoltare, pe baza analizei cărora să poată fi elaborată o serie de strategii și măsuri de promovare prin intermediul social media, care să conducă automat la dezvoltarea turismului rural în cadrul întregului județ.

Cele 8 comune alese sunt: Bran, Moieciu, Fundata, Prejmer, Feldioara, Racoș, Bunești și Sâmbăta de Sus.

Fig. 4 – Împărțirea teritorial-administrativă pe comune a județului Brașov

Sursa: prelucrare baza Google Earth în programul Corel Draw

2.3.1 Comuna Bran

Prezentare generală. Comuna Bran este cea mai cunoscută stațiune rurală din județul Brașov și chiar din România, din punctul meu de vedere. Comuna se află aproximativ în centrul țării, iar la nivelul județului, în partea Sudică. Comuna Bran se află la o distanță de 27 de km de orașul Brașov, la capătul culoarului Rucăr-Bran.

Mitul lui Dracula a condus la dezvoltarea comunei în jurul castelului ce poartă același nume, Bran. Comuna este renumită și pentru păstrarea tradițiilor, care pot fi admirate chiar și în zilele noastre.

Din punct de vedere administrativ Comuna Bran are un statut de stațiune turistică de interes local, fiind declarată prin Hotărârea de Guvern nr. 298/14.04.2005. Acest statut nu este tocmai în conformitate cu realitatea din teren, stațiunea fiind considerată una dintre cele mai bine dezvoltate stațiuni turistice rurale din România, atrăgând anual un număr însemnat de turiști.

Turism. După cum menționam anterior, principala atracție a comunei este reprezentată de Castelul Bran. Construcția Castelului Bran (fig. 5) a fost încheiată în anul 1388, fiind amplasat pe o stâncă abruptă aflată între Măgura și Dealul Cetății. Construcția deține un punct de belvedere extraordinar (fig. 7), oferind o priveliște deosebită asupra dealurilor din imediata vecinătate, acest lucru fiind foarte benefic din punct de vedere strategic. Castelul a avut în primă fază rol de vamă, reținând aproximativ 3% din valoarea mărfurilor ce treceau pe aici spre și dinspre Transilvania. În afară de rolul de vamă, Castelul Bran a reprezentat o importantă fortăreață, situată la granița estică a Transilvaniei ce avea ca scop stoparea extinderii Imperiului Otoman. Majoritatea soldaților ce locuiau în zonă erau de profesie mercenari.

Fig. 5 – Castelul Bran

Sursa: arhiva personală

În anul 1836, odată cu mutarea graniței dintre Transilvania și Valahia în munți, castelul Bran își pierde atât importanța comerciala cât și cea militară. În ciuda încetării ca punct de graniță, castelul deține în continuare o funcție teritorial-administrativă. Declinul castelului continuă până în anul 1918, fiind la momentul respectiv locuit de pădurari și inspectori silvici, cetatea fiind cedată ocolului silvic încă din anul 1886. În anul 1918, Transilvania devine teritoriu al României Mari, urmând ca în anul 1920 consiliul orășenesc să decidă cedarea castelului Reginei Maria a României. Cetatea devine reședința favorită a Reginei Maria care o restaurează și mai apoi amenajează astfel încât să devină reședința regală, având o curte interioară foarte estetică (fig. 6). Restaurările sunt conduse de arhitectul Karel Liman care proiectase anterior și castelele Peleș și Pelișor.

În exteriorul cetății se construiesc două iazuri precum și o Casă de Ceai, acestea făcând parte dintr-un parc englezesc ce a fost construit pe întreaga suprafață din jurul castelului. În afară de acestea apar și alte construcții cum ar fi un lift care parcurgea distanța dintre parc și castel precum și locuințe pentru personal, o biserică din lemn, dar și numeroase grajduri și garaje.

În anul 1938 Regina Maria se stinge din viață și conform testamentului castelul este lăsat moștenire ficei acesteia, Principesa Ileana care construiește la Bran un spital cu denumirea de ,,Inima Reginei”, spital destinat îngrijirii militarilor răniți din Brașov.

Odată cu instaurarea regimului comunist, Principesa Ileana este nevoită să părăsească țara, autoritățile transformând castelul într-un muzeu cu trei departamente: castelul însuși, vama medievală și o secție de etnografie din care făceau parte și construcțiile tradiționale din jurul cetății. După o serie de procedure juridice castelul este retrocedat legal în anul 2006 moștenitorilor, Principesei Ileana de România, însă statul român continuă administrarea acestuia în următorii trei ani prin intermediul Ministerului Culturii.

La data de 1 iunie 2009, Castelul reintră pe deplin în posesia Arhiducelui Dominic, a Arhiducesei Elisabeta și a Arhiducesei Maria Magdalena, moștenitorii legali ai cetății.

Fig. 6 – Curtea interioară a Castelului Bran Fig. 7 – Panoramă din Castelul Bran

Sursa: arhivă proprie Sursa: arhivă proprie

Muzeul satului brănean este alcătuit din 16 monumente etnografice, locuințe, anexe gospodărești precum și instalații tradiționale de prelucrare a lânii și a lemnului, fiind organizat în aer liber.

,,Inima Reginei” reprezintă o nișă săpată în stâncă, în interiorul căreia a fost depusă inima Reginei Maria, adusă ulterior de la Balcic, localitate în care a fost înmormântat trupul reginei, conform dorinței acesteia.

,,Vama Bran” este în prezent un muzeu, care prin documentele și obiectele expuse evidențiază importanța economică, politică și militară a cetății în Evul Mediu, aici fiind locul unde se percepea tricesima, taxa vamală de 3% pentru absolut toate mărfurile tranzitate.

Turiștii care aleg să își petreacă vacanța din anotimpul rece într-un mediu sănătos și relaxant, ferit de aglomerația marilor stațiuni montane de pe Valea Prahovei, și preferă stațiunea rurală Bran, pot opta și pentru practicarea sporturilor de iarnă, pe pârtia amenajată de pe Muntele Zănoaga. Pe această pârtie se desfășoară anual ,,Serbările Zăpezii”, eveniment în cadrul căruia se organizează numeroase concursuri de schi pentru amatori, concursuri de snowboard, de atv-uri, dar și de săniuș pentru copii, de tras cu funia, precum și competiții amuzante cum ar fi aceea de alergat cu clăparii în picioare.

Un alt obiectiv turistic al Comunei Bran este crescătoria de păstrăvi din localitatea Poarta, situată la distanță mică de Muntele Zănoaga.

Branul este vestit și pentru numărul mare de manifestări culturale care se desfășoară aici, printre cele mai vestite fiind: Serbările Zăpezii, pe Pârtia Zănoaga, Festivalul Gastronomic ,,Un`te duci tu Mielule”, plecatul oilor la munte, Festivalul de Folclor pentru Tineret “Flori de Mai”, “Măsuratul Laptelui”, de la Stâna Zănoaga, Zilele Branului, Târgul Meșterilor Populari, Simpozionul Internațional de Sculptură Bran, „Festivalul Brânzei și Pastramei”, ,,Răvășitul Oilor”, Focul lui Sumedru, Halloween la Bran.

Interes turistic deosebit prezintă și preparatele tradiționale din zonă, printre specialități putem număra brânza de burduf în coajă de brad, caș și cașcaval afumat, caș dulce, urdă sărată și dulce.

Târgurile și expozițiile din zona Bran reprezintă repere importante ale turiștilor. Printre produsele cele mai căutate, sunt cele realizate din piei, cum ar fi căciuli, bunzi, cojoace. Majoritatea localnicilor aleg să își achiziționeze piei cu ajutorul cărora șă își confecționeze singuri obiectivele vestimentare necesare pe timpul iernii.

Strategii de dezvoltare a turismului rural. O problemă care trebuie remediată în comuna Bran este aceea a inexistenței unei baze de agrement. Pentru rezolvarea acesteia este necesară dezvoltarea și crearea unor baze care să le permită turiștilor să își petreacă timpul liber. Petrecerea timpului liber în cadrul localității o să îi determine pe aceștia să cheltuiască mai mult, iar în mod direct, aceste venituri suplimentare o să ajute la dezvoltarea economică a zonei. În privința dezvoltării zonei ar fi necesare următoarele:

amenajarea unui parc de distracții în apropierea Castelului Bran;

amenajarea unui centru de echitație;

dezvoltarea căilor de acces și construcția de parcări în apropierea centrului turistic;

organizarea de tururi și excursii la obiectivele turistice din apropiere (Cetatea Râșnov).

amenajarea unei piețe în centrul localităților, cu produse locale, de unde turiștii să își poată face proviziile de alimente, ajutând astfel și la dezvoltarea economiei.

2.3.2 Comuna Moieciu

Prezentare generală. Situată în centrul țării, între Masivele Piatra Craiului și Bucegi, la extremitatea sudică a județului Brașov, Comuna Moieciu reprezintă una dintre cele mai căutate destinații ale turiștilor dornici să practice turismul rural. Aceasta cuprinde culmile joase din zona localităților Cheia, Moieciu de Jos, Moieciu de Sus și în același timp înglobează altitudini chiar și de peste 2200 m, altitudinea maximă fiind de 2238 m.

Comuna Moieciu este situată în apropierea uneia dintre cele mai vechi căi de acces, pe aici asigurându-se legătura între Ardeal și Țara Românească, printre Masivele Bucegi și Piatra Craiului, urmând Depresiunea Țara Bârsei.

Datorită situării între Munții Bucegi și Piatra Craiului, potențialul faunistic este unul ridicat, pe crestele abrupte ale acestor masive, în locurile greu accesibile turiștilor, putând fi observată una dintre cele mai valoroase specii de mamifere din România, capra neagră, specie ocrotită prin lege.

Turism. Comuna Moieciu prezintă un potențial turistic extraordinar, bazat în mare parte pe îmbinarea armonioasă a mai multor forme de relief: munți înalți, platouri, văi și de o bogată rețea hidrografică.

Potențialul turistic valoros precum și amplasarea între Parcul Natural Bucegi și Parcul Național Piatra Craiului îi conferă comunei Moieciu un cadru mai mult decât prielnic în ceea ce privește dezvoltarea turismului rural.

Peștera Liliecilor, denumită local Peștera Bădichii, este o peșteră suspendată, la aproximativ 50 m deasupra unei vâlcele, situată la altitudinea de 950 m, cu o lungimea de 162 m. Peștera are o singură galerie principală cu înălțimi cuprinse între 1,2 și 8 metri, ce prezintă o faună bogată în colonii de lilieci.

În afară de prezența stalactitelor și a stalagmitelor, precum și a curgerilor parietale o particularitate a acestei peșteri este reprezentată de prezența unor stalactite foarte subțiri de gheață, care au aspectul unor bețișoare înfipte în podea ce poartă denumirea de ,,Orga Rece”.

Alte arii protejate sunt Abruptul Bucșoiu, Gaura, Mălăiești, toate acestea fiind situate în Munții Bucegi.

Suprafețe importante din Munții Bucegi, Munții Piatra Craiului dar și Munții Leaota au fost incluse în rețeaua europeană de zone naturale protejate, Natura 2000 care cuprinde un eșantion important de specii sălbatice dar și de habitate naturale.

Alte obiective naturale ce prezintă atracție turistică sunt: Cheile Moieciului,

Prăpăstiile Măgurei, complexele carstice de la Măgura și Peștera, Cheile Grădiștei, cu rezervația naturală ,,La Chișătoare”, prezentată în figura 9. Tot aici întâlnim baza de agrement pentru turiști, dotată cu pârtie de schi, teleschi și teren de tenis.

Fig. 9 – Rezervația naturală ”La Chișătoare”

Sursa: arhivă proprie

Se remarcă prezența a numeroase trasee turistice, dintre acestea cele mai importante fiind cele cu plecarea din Moieciu de Sus. Amintim traseul: Între Văi – Muchia, Stâna și Poiana Gutanului – Colții Țapului – Drumul Grănicerului – Curmătura Doamnelor – Găvanele Bucura – Vf. Omu. Acest traseu se realizează în aproximativ 5-6 ore și este interzis iarna.

Fig.10 – Panoramă asupra comunei Moieciu

Sursa: http://www.panoramio.com/photo/16028439

În satul Cheia se află un monument istoric, denumit ,,La cetate”, sit arheologic situat pe interfluviul Drumul Carului. Aici a fost descoperit un vestigiu din epoca neolitică, dar și un model de ceramică dacică, modelat manual, precum și numeroase bijuterii, monede și vase din timpul stăpânirii romane.

În comuna Moieciu (fig. 10) se păstrează și o instalație tradițională folosită pentru prelucrarea lânei, un joagăr, o moară, o pivă, toate aceste obiecte fiind printre singurele originale rămase în țara noastră. Câteva din aceste obiecte tradiționale, dar și multe altele, pot fi admirate la Complexul de industrii populare din satul Moieciu de Jos.

Primăria Comunei Moieciu, organizează anual o serie de evenimente și târguri, menite să păstreze farmecul folcloric al comunei: Balul Dragobete (23 februarie), Drăgaica, sărbătorită la Moieciu de Sus, reprezintă un dans făcut de 6-7 fete, dintre care se alege una ca fiind Drăgaica. Ea este îmbrăcată în mireasă și împododobită cu spice de grâu, în timp ce restul fetelor sunt îmbrăcate în alb și țin în mână o coasă. Grupul de fete pornește prin sat, oprind la fiecare intersecție unde fac un dans ale cărui mișcări sunt menite să deseneze o cruce. Acest ritual este realizat pentru a avea parte de un an cât mai productiv.

Târgul de vară de la Moieciu (24-25 iulie) este un adevărat motiv de sărbătoare atât pentru turiști cât și pentru localnici, acesta fiind una din cele mai importante evenimente cu tradiție din zonă. În cadrul târgului au loc expoziții de animale specifice zonei, urmând ca la sfârșit să fie premiate cele mai frumoase exemplare (ovine, bovine, cabaline și canine).

Focul lui Sumedru (25 octombrie) reprezintă un ceremonial nocturn prin care se înnoiește timpul calendaristic. Tinerii din sat se strâng și aprind un rug imens, focul fiind întreținut cu ajutorul lemnelor uscate, iar toată suflarea satului strigă în cor o formula deja consacrată, ,,Hai la Focu’ lui Sumedru!”. În timpul ceremoniei femeile impart covrigi, mere și băutură, iar la plecare fiecare sătean ia cărbuni aprinși cu care își fertilizează grădina.

Pe teritoriul administrativ al Comunei Moieciu găsim mai multe dotări pentru agrement, cum ar fi existența unei pârtii de schi dotată cu teleschi, existența unui patinoar precum și a câtorva terenuri de tenis și fotbal.

2.3.3 Comuna Fundata

Prezentare generală. Comuna Fundata este așezată la 11 km de Bran, fiind străbătută de vestitul culoar Rucăr-Bran, culoar care reprezintă o importantă cale de legătură între Țara Românească și Ardeal, drumul de aici fiind utilizat încă din Evul Mediu, legând Jidava de Cumidava.

Pe lângă potențialul natural deosebit, faptul că deține titulatura de localitatea locuită permanent, situată la cea mai înaltă altitudine din țară, având punctul cel mai înalt la 1235 m, reprezentat de Pasul Giuvala, face din comuna Fundata, o localitate cunoscută la nivel național și nu numai.

Turism. În data de 16 iulie 1973, satul Fundata, împreună cu încă 13 localități au fost declarate, experimental la acea vreme, sate de inters turistic, denumite ,,sate turistice”. Acest lucru denotă importanța acestuia în dezvoltarea turismului rural încă din momentul apariției. Comuna Fundata este o destinație turistică de excepție care prezintă un potențial turistic uriaș, atât natural cât și antropic.

Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului” din satul Fundata, a fost ridicată în anul 1848, având o formă de navă ce prezintă în plan pridvor, pronaos, naos și altar. Edificiul are pereții din zid de cărămidă și piatră.

Muzeul sătesc ,,Nicolae Frunteș”, din Șirnea este un muzeu cu tematică etnografică, în cadrul acestuia putând fi admirate piese de port popular, textile, obiecte cu caracter istoric și memorial dar și obiecte din domeniul ocupațional tradițional.

Pârtia de schi prezentă în cadrul complexului Resort Fundata, beneficiaza de cele mai moderne utilaje pentru a putea oferi turiștilor cele mai bune condiții pentru distracție. Aici se organizează și concursul național anual de schi fond, ,,Cupa Șirnea”.

Caracteristic acestei zone sunt și drumețiile, adevărate atracții turistice. Dintre acestea amintim traseul: Fundata-Curmătura Fiarelor-Dudele-Șaua Bucșa-Șaua Strunga-Cabana Padina-Valea Ialomiței. Acesta este marcat cu bandă roșie și se parcurge într-un timp de 5-6 ore, iarna nefiind recomandat.

Pe lângă faptul că se bucură de titulatura de localitatea situată la cea mai înaltă altitudine din țară, Fundata mai deține și alte calități unice, cum ar fi de localitatea cu cel mai curat aer din România. Pe lângă acestea, Șirnea, unul din satele componente comunei Fundata, a fost primul sat turistic declarat din România, încă din anul 1973, iar Fundata a fost prima localitate eliberată de armata română în Primul Război Mondial.

Turismul rural din zonă s-a dezvoltat și pe baza existenței unor festivaluri, unele dintre ele inițiate încă din anul 1969, cum este cazul Festivalului Nedaia Munților. Importante de menționat sunt și festivalurile Măsura Laptelui, Noaptea de Sânziene și Ziua Olimpică.

Sărbătoarea Măsura Laptelui începe cu mulsul animalelor și măsurarea laptelui, turiștii având ocazia de a lua parte la viața ciobanului român, la scene din viața cotidiană, jocuri pastorale, de a gusta mâncare tradițională și de a asculta muzică populară.

Ziua turismului rural. Tot legat de Comuna Fundata putem discuta și despre sărbătorirea zilei naționale a turismului rural din anul 2014, unde au avut loc o serie de evenimente care au marcat lansarea unui nou sezon de turism rural.

Evenimentul Ziua Națională a Turismului Rural a fost organizată de Filiala Brașov a Asociației Naționale de Turism Rural, Ecologic și Cultural în colaborare cu Primăria Fundata și cu sprijinul Autorității Naționale pentru Turism, în perioada 12-13 aprilie 2014. Persoanele prezente au avut ocazia de a participa la demonstrațiile meșterilor populari, la expozițiile gastronomice cu produse tradiționale, dar și la un spectacol folcloric susținut de ansamblul din Fundata. În anul 2015, Evenimentul ”Ziua Națională a Turismului Rural” s-a desfășurat în Râșnov.

2.3.4 Comuna Prejmer

Prezentare generală. Comuna Prejmer este situată la o distanță de aproximativ 15 km de Municipiul Brașov și beneficiază de o infrastructură rutieră bine pusă la punct. De asemenea, infrasctructura feroviară este și ea una dezvoltată, pe aici trecând linia de cale ferată Brașov – Întorsura Buzăului, de-a lungul comunei existând 3 gări.

Turism. Prejmer deține un potențial cultural extraordinar, în principal datorită Cetății Țărănești Prejmer și al Bisericii Evanghelice (fig.12), obiectiv aflat pe lista patrimoniului UNESCO, însa foarte puțin valorificat.

Fig. 11 – Biserica ortodoxă Prejmer Fig. 12 – Biserica evanghelică fortificată Prejmer

Sursa: arhivă proprie Sursa: arhivă proprie

Un alt obiectiv turistic al comunei este Biserica Ortodoxă Prejmer (fig.11), edificiul construit în secolul al XVII-lea fiind considerat un important monument istoric.

Pe lângă potențialul antropic, Prejmer beneficiază și de un potențial natural deosebit, pădurea Prejmer fiind considerată rezervație floristică și forestieră. Pe lângă aceasta, în Prejmer se află și ,,Mlaștina eutrofă”, rezervație naturală și sit Natura 2000.

Fasching – Caravana Clătitelor este un obicei popular săsesc, unul dintre evenimentele preferate ale prejmerenilor, care astfel încearcă să mențină viu spiritul comunității săsești, majoritară în localitate timp de sute de ani. Carnavalul este un bun prilej de dans și voie bună, un moment de bucurie, fiind organizat conform calendarului Bisericii Evanghelice, înainte de intrarea în Postul Paștelui. Evenimentul începea încă de seara, când tinerii își confecționau și pregăteau măștile pentru a doua zi într-o atmosferă tipic germană, ascultând cântece tradiționale și dansând pe melodii populare nemțești. A doua zi dimineața, întreg alaiul pleca mascat pentru a străbate satul, călare sau pe jos, însoțind căruța în care se pregăteau clătite pufoase. Din alai făceau parte și toboșari, acordeoniști mascați, care în schimbul clătitelor primeau ouă, zahăr, făină, vin sau bani, folosiți pentru prepararea gogoșilor ce urmau a fi servite seara la Balul Mascat. În timpul caravanei tinerii trebuie să fure o fată pe care să o ascundă în coviltirul căruței, părinții trebuind să o răscumpere. Seara, caravana se termină cu o petrecere, organizată sub formă de Bal Mascat, care de obicei durează până în zori.

În luna august are loc Festivalul Diletto Musicale, festival de muzică religioasă și cultă, care se desfășoară în incinta Cetății Medievale și al cărui scop este acela de a prezenta muzica bisericească din timpul renașerii și până în prezent. Concertul, anual în prezent, a fost organizat pentru prima oară în anul 1999. Festivalul este unul de rang internațional, astfel de-a lungul edițiilor, ansambluri și coruri atât din țară cât și din străinătate au încântat publicul prezent. Conform tradiției, după terminarea concertului, se organizează și o sesiune de impresii în curtea bisericii, la un pahar de must de mere sau suc de corcodușe.

2.3.5 Comuna Feldioara

Prezentare generală. Situată în zona deluroasă a depresiunii Țara Bârsei, pe o colină ce se desprinde din Munții Perșani și se termină pe malul stâng al Oltului, iar în cadrul județului Brașov, în partea nord-estică a acestuia, Comuna Feldioara reprezintă una dintre cele mai importante zone în ceea ce privește potențialul turistic rural din România, un avantaj al acesteia fiind și apropierea de Municipiul Brașov, distanța fiind doar de 18 km.

Turism. Principala atracție turistică a comunei este reprezentată de Cetatea Medievală Feldioara (fig. 13), cetate construită în secolul al XIII-lea, fiind cea mai importantă fortificație construită de cavalerii teutoni în Transilvania. În prezent, cetatea, monument istoric, este o ruină însă în urma unor proiecte deja aprobate, urmează a fi restaurată. Ordinul construirii cetății a fost dat de către Andrei al II-lea, cu scopul apărării teritoriilor coroanei maghiare de atacurile și incursiunile cumanilor. Construită pe o colină din Feldioara, cetatea era înconjurată pe trei laturi de râul Homorod. Prin experiența lor de constructori, teutonii au reușit să aducă pe teritoriul transilvănean tehnici și soluții utilizate în Asia Mică dar și și în Țara Sfântă, în construirea unor castele cruciate cum sunt cele de la Crac des Chevaliers, Ascalon și Tyr.

Din vechea cetatea astăzi mai poate fi admirată doar o mică parte, reprezentată de un rest dintr-un zid de piatră. În urma cercetărilor, se pare că acest zid a fost construit prin utilizarea unei tehnici diferite în comparație cu cele utilizate pentru restul ansamblului. Această tehnică presupunea utlizarea la bază a unor bolovani mari, deasupra acestora fiind ridicat un zid din bolovani uniți printr-un mortar de o foarte bună calitate.

Conform datelor se pare că cetatea era înconjurată de o a doua incintă, în interiorul căreia exista o ,,Casă a cavalerului”, o bolniță, dar și o capelă. În urma atacurilor tătarilor, toate aceste clădiri au fost distruse, pe ruinele fortificației fiind construită actuala biserică, de către cistercienii care controlau localitatea în urma oridinului dat de Bela al IV-lea.

Fig. 13 – Cetatea Medievală Feldioara

Sursa: © www.bloguldecalatorii.ro

În urma unei mari invazii tătare, care a avut un efect dezastruos, producând pagube uriașe în Transilvania, Cetatea din Feldioara a fost distrusă aproape în totalitate și reconstruită de către localnici, însă urmărind un plan diferit de cel inițial. Noua cetate prezenta o incintă ovală, după forma platoului, iar intrarea în aceasta se realiza prin partea sudică. Turnurile comunicau între ele prin intermediul scărilor de lemn și erau prevăzute cu niveluri separate, prin platforme. Curtina reconstruită are o înălțime de 6-7 metri, în partea centrală a acesteia putând fi observate găurile realizate pentru fixarea bârnelor care susțineau drumul de strajă, iar în partea vestică poate fi admirată o fântână cu o adâncime de 70 de metri.

Biserica evanghelică din Feldioara reprezintă un alt obiectiv turistic al comunei. Aceasta este situată în estul localității, iar conform tipăriturilor, aici se găsea între anii 1211-1225, sediul principal al Ordinului teutonilor din Țara Bârsei. Biserica este realizată în stil gotic, fiind construită pe temeliile bazilicii existente la sfârșitul secolului al XIII-lea.

Monumentul studenților sași căzuți în luptă în 1612 reprezintă un monument istoric aflat pe lista întocmită de Ministerului Culturii și Cultelor. Acesta a fost construit în anul 1912 și a fost închinat celor 39 de tineri brașoveni care au murit în lupta desfășurată aici la data de 16 octombrie 1612. Bătălia a avut loc între apărătorii cetății printre care făceau parte 39 de elevi ai școlii gimnaziale Honterus și judele Brașovului, Michael Weiss, toți victime și trupele de secui, conduse de Gabriel Bathory.

Biserica fortificată din Rotbav a fost construită începând cu anul 1250, inițial având forma de basilică romană însă în timp a preluat elemente gotice dar și baroce. Zidul de apărare care înconjoară biserica a fost construit mai târziu, în secolul al XV-lea. Edificiul este cunoscut și datorită importanței sale istorice, în anul 1602 aici s-a refugiat generalul Giorgio Basta, fiind asediat de principele Gabriel Bathory.

Un alt obiectiv important al comunei este Rezervația naturală de lacuri, care aparține satelor Reconstrucția și Rotbav.

Printre manifestările și evenimentele culturale tradiționale se remarcă Zilele Feldioarei, organizate în prima sâmbătă și duminică din luna septembrie. Zilele Feldioarei este un eveniment cunoscut și sub denumirea de Festivalul Medieval Marienburgfest, vestit pentru manifestările artistice ce marchează tradițiile cavalerilor teutoni pe teritoriul Țării Bârsei. Pe parcursul zilelor de festival sunt organizate ateliere meșteșugărești și sunt amenajate atât o piață cât și o grădiniță medievală, în cadrul căreia au loc diverse activități cum ar fi: facepainting medieval, concurs de tras cu arcul, plimbări cu poneiul dar și antrenamente pentru copii, cu săbii și scuturi din lemn.

Printre numeroasele manifestări amintim și Borda sau Boarda care este o tradiție locală, un obicei ce are loc în ziua în care un gospodar organizează claca pentru secerat,Drăgaica, ținut în ziua de 24 iunie, de Sânziene, târgurile care se desfășoară în prezent de două ori pe an: pe data de 24 martie și 13 decembrie, precum și Ziua Pensionarilor, în ultima săptămână din luna noiembrie.

Armindeni este un obicei întâlnit și în Banat, Moldova, Bucovina, însă sub aspect puțin diferit. Armindeniul din Feldioara, numit altădată și Armindin, Armendin, Arminder, Băuiu și Păuiu este celebrat în data de 1 mai, zi în care se serbează ziua profetului Iermia. În Banat, dar și în unele părți din Transilvania, evenimentul se sărbătorește în seara dinaintea Sfântului Gheorghe și în seara dinaintea zilei de Ispas. Obiceiul constă în plantarea la poartă a unei ramuri de fag, de stejar, de salcie, sau orice alt arbore care poartă denumirea de arminden. Această ramură se lasă la poartă, sau în fața casei până în momentul în care se usucă și cade singur sau până în momentul când se macină grâu nou, iar din acesta se pregătește pâine la cuptor, focul fiind aprins chiar cu ramurile respective. În trecut, ramurile de armindeni erau puse de o ceată de 10-15 băieți, fiecare dintre aceștia punând perechea de armindeni la poarta alesei inimii lui. Fiecare ramură de armindeni primea câte un semn distinct, iar seara la bal, fetele își alegeau partenerii după unul din semnele primite.

2.3.6 Comuna Racoș

Prezentare generală. Localitatea Racoș este situată la aproximativ 60 km pe cale ferată de Municipiul Brașov, distanța rutieră fiind de 71 km. Localitatea se află pe malul drept al râului Olt, chiar în zona de contact a Munților Baraolt și Harghita cu Munții Perșani. În zona satului Racoș, râul Olt a format binecunosctului Defileu de la Racoș, defileu care face legătura între depresiunile Făgăraș și Baraolt, și formează astfel Depresiunea Racoșului.

Turism. Castelul Bethlen a fost construit în anul 1624 de familia grofului Sukosd Istvan, pe un teritoriul primit cadou de la principele Gabriel Bethlen. Incinta rectangulară, întărită la colțuri de bastioane circulare era înconjurată de ziduri groase. Deși construcția are un aspect de cetatea ea a fost construită încă de la început cu rol de reședință nobiliară confortabilă și luxoasă, fortificată însă pentru a putea face față răscoalelor țărănești dar și unui eventual atac din partea turcilor.În ciuda tuturor modificărilor suferite de-a lungul timpului castelul este și astăzi în picioare, iar în condițiile în care ar fi efectuate lucrări de restaurare, ar putea deveni un obiectiv de interes național.

Coloanele de bazalt de la Racoș (fig.14) reprezintă una din atracțiile turistice importante ale Transilvaniei, reprezentând un adevărat spectacol natural. Coloanele aflate pe raza localității Racoșul de Jos, pe malul drept al Oltului, chiar la ieșirea din defileul tăiat în Munții Perșani, au fost declarate o rezervație naturală de tip geologic în anul 1962.

În prezent complexul însumează o suprafață de 2,5 hectare, deschisă turiștilor fără a fi percepută vreo taxă de vizitare. Coloanele de bazalt au o înălțime de 10-15 metri și au apărut în urma răcirii bruște a lavei vulcanice. Acestea sunt situate în apropierea carierei de bazalt din comună și pot fi examinate detaliat datorită modului de dispunere dar și al formei.

Curgerile de lavă au format 3 praguri distincte, la bază aflându-se coloane scurte, cu o înălțime de până în 2 metri, cu secțiuni hexagonale de 40-60 de centimetri, iar mijlocul cuprinde coloane lungi și groase, deasupra putând fi observat un orizont cu scorii piroclastice și bazaltice.

Fig. 14 – Coloanele de bazalt de la Racoș

Sursă: arhivă proprie

Vulcanul stins de la Racoș (fig. 15) este un obiectiv turistic unic în România. La Racoș se pare că au avut loc cele mai recente activități, la scară geologică, de pe teritoriu țării noastre, acum aproximativ 10 mii de ani, unde vulcanii existenți au lăsat urme vizibile care lasă impresia că au erupt doar cu câțiva ani în urmă. Acest lucru este confirmat și de prezența numeroaselor ape minerale, termale, dar și a mofetelor. Din craterul vulcanului de la Racoș a fost exploatată multă vreme zgura, în prezent activitatea fiind oprită datorită declarării acestuia ca zonă protejată.

Fig. 15 – Vulcanul stins de la Racoș

Sursa: arhivă proprie

Defileul de la Racoș a fost format de râul Olt prin străpungerea unui complex de roci foarte diferite din punct de vedere al originii și durității. Oltul a spălat o pătură de sedimente, iar ulterior întâlnind roci mai dure a creat acest defileu spectaculos prin care își strecoară apele. La ieșirea Oltului din defileu, valea se lărgește în mica depresiune de la Racoș.

2.3.7 Comuna Bunești

Prezentare generală. Comuna Bunești este situată în sud-estul Transilvaniei, în unitatea de relief Podișul Târnavelor, la o altitudine medie de 496 metri, chiar la poalele culmilor de cumpănă dintre două bazine hidrografice importante: bazinul Târnavei Mari și bazinul Oltului. Bunești este cea mai nordică comună a județului Brașov, având ca vecin în partea de nord, județul Mureș.

Turism. Biserica evanghelică fortificată din Viscri (fig.16) reprezintă una din cele mai spectaculoase biserici fortificate săsești, astfel din 1999 este una din cele 6 înscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Caracteristicile așezării au atras atenția fundației Mihai Eminescu Trust, fundație patronată însuși de Prințul Charles, care a renovat biserica dar și câteva case din localitate și le-a adus astfel la strălucirea inițială. Biserica a fost construită de secui și preluată mai apoi de sași.

Fig. 16 – Biserica evanghelică Viscri

Sursa: arhivă proprie

În afară de agricultură populația locală nu are alte ocupații, astfel această izolare a făcut ca la sfârșitul anilor ’90 să apară un proiect intitulat ,,Șosete din lână naturală din Viscri”, inițiat de doi nemți stabiliți aici. La început, șosetele croșetate din pulovere vechi de lână, erau folosite pentru schimburi, în special cu alimente (pâine, ulei, zahăr etc.). Odată cu trecerea timpului acest troc a devenit un proiect de o anvergură impresionantă, în prezent peste 125 de femei din sat sunt angrenate în această activitate. Țărăncile tricotează diverse articole vestimentare, cum ar fi mănuși, căciuli, pulovere, papuci de pâslă, șosete. Toate aceste articole ajung în Germania, la un depozit din Naumburg, de unde sunt vândute în toată țara. De asemenea, acestea sunt comercializate și în cadrul cafenelei internaționale din Viscri.

Muzeul Cetății Viscri prezintă multe instrumente prin intermediul cărora se confecționau articole vestimentare sau alte articole de uz caznic în trecut, unul din cele mai bine conservate fiind războiul de țesut prezentat în figura cu numărul 17.

Fig. 17 – Război de țesut, Muzeul Cetății Viscri

Sursa: arhiva proprie

Mânăstirea Sfântul Gheorghe din Bunești a fost construită în anul 1991, având obște de maici. Ansamblul mânăstiresc cuprinde un complex de chilii precum și biserica în sine, construită în stil neobizantin.

Alte atracții turistice sunt reprezentate de cele 5 biserici ortodoxe, de Muzeul etnografic de la Bunești precum și de întreaga zonă turistică Bunești-Viscri.

De asemenea, toată suprafața comunei face parte din situl Natura 2000, o rețea europeană care cuprinde zone naturale protejate și numeroase specii sălbatice precum și habitate naturale care prezintă un interes comunitar.

2.3.8 Comuna Sâmbăta de Sus

Prezentare generală. Sâmbăta de Sus este o comună din județul Brașov, situată în Depresiunea Făgăraș, la poalele Munților Făgăraș, în partea nordică a acestora. Comuna este situată la o altitudine medie de 430 m deasupra nivelului mării, aflându-se la o distanță aproximativ egală față de munte și albia Oltului. Comuna este alcătuită din două sate: Sâmbăta de Sus, reședința de comună și Stașiunea Climaterică Sâmbăta.

Comuna Sâmbăta de Sus, ca majoritatea satelor din Ardeal este așezată pe un un râu care izvorăște din Vârful Moldoveanu, cel mai înalt de la noi din țară.

Turism. Zona Turistică Sâmbăta de sus este în prezent într-o fază de dezvoltare care presupune construirea a numeroase pensiuni, în locuri liniștite, mizând foarte mult pe o dezvoltare a turismului rural din zonă și pe o posibilă dorință a turiștilor de a practica activități specifice acestei forme de turism.

Un alt demers important a fost realizat în privința începerii lucrărilor la construcția unei microhidrocentrale pe Valea Sâmbetei dar și a amenajării unei șosele de acces în zonă precum și modernizarea pe o lungime de aproximativ 3 km a unui drum care face legătura spre cabana Valea Sâmbetei, facilitând astfel accesul către obiectivele turistice reprezentate de Chilia Părintelui Arsenie și Fereastra Mare.

Principalul obiectiv turistic rămâne însă Mânăstirea Constantin Brâncoveanu (fig. 18), edificiu construit de domnitorul al cărui nume îl poartă, fiind un loc renumit de pelerinaj și reculegere pentru creștinii din toată țara.

Castelul Brâncoveanu este o atracție turistică importantă la nivelul localității, fiind în același timp și un monument istoric valoros. Primul castel a fost construit încă din anul 1708, de către domnitorul Constantin Brâncoveanu. Din cauza degradării, un nou castel a fost construit în anul 1800, de nepotul domnitorului, Grigore Brâncoveanu. Mult mai târziu, în anul 1925 castelul a fost trecut în proprietatea Ministerului Cultelor și Artelor, având rol de locaș de odihnă pentru pictori, sculptori, scriitori, ziariști și artiști. Din cauza intemperiilor vremii dar și a vechimii acestuia, castelul a necesitat o nouă renovare în anul 2007.

Fig. 18 – Mânăstirea Constantin Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus

Sursa: © http://www.panoramio.com/photo/48243696

O altă atracție turistică a comunei este reprezentată de Stațiunea Climaterică Sâmbăta de Sus care reprezintă locul ideal pentru persoanele care își doresc petrecerea timpului liber în natură și liniște. De aici pot fi vizitate foarte ușor și câteva atracții ale satului vecin, Sâmbăta de Jos, cum ar fi conacul Brukenthal și Herghelia care are ca obiectiv promovarea cailor de rasă.

Printre manifestările locale cele mai vestite se numără sărbătorirea pe 15 august a Sfintei Fecioare Maria și Izvorul Tămăduirii, în prima vineri de după Sărbătorile de Paști. La această sărbătoare participă anual peste 5000 de credincioși care vin aici pentru a se ruga dar și pentru a lua apă de la Izvorul Tămăduirii.

Capitolul III

Social media – premisele apariției și dezvoltării

3.1 Conceptul de rețea de socializare

Social media, tradusă în limba română ca fiind media de socializare online, reprezintă acel grup de instrumente care sunt puse la dispoziție atât oamenilor, persoane independente, cât și companiilor, pentru facilitarea creativității și a schimbului de informații, acestea apărând sub forma unui conținut reprezentat de fișiere foto, video, texte, prezentări multimedia. În general, aceste informații, acest schimb de conținut, este distribuit prin intermediul grupurilor sociale (familie, prieteni, colegi, susținători ai unei cauze comune, persoane cu aceleași hobby-uri etc.).

Ce este foarte important de menționat este că aceste instrumente sunt posibile prin conectarea la o rețea de internet a unor dispozitive precum: laptopuri, computere, telefoane inteligente, tablete, acestea funcționând ca site-uri web, aplicații și softuri.

Grupurile sociale menționate anterior funcționează datorită încrederii pe care o oferă utilizatorilor, de apartenența acestora la grupul respectiv, precum și de oportunitatea de a-și dezvolta creativitatea și de a se face remarcați.

Așadar, încă de la început putem afirma că pentru a înțelege ceea ce reprezintă social media, trebuie să depășim stadiul de alăturare a celor doi termeni, întrucât, media, prin sensul ei consacrat de mass-media, inspiră doar furnizarea de informații și conținuturi. În schimb, despre social media, privită ca ansamblu, putem spune că este o adevărată platformă de interacțiune între oameni cu caracteristici asemănătoare sau, din contră, foarte diferite, însă persoane care creează adevărate rețele pe diverse teme și domenii.

Social media, prin complexitatea sa conceptuală, asigură și facilitează o serie numeroasă de instrumente, grupate în 3 mari domenii de activitate:

Modalitate de comunicare. Social media, prin constituirea unor grupuri, în general cu interese comune, facilitează comunicarea într-un timp real, indiferent de poziția pe glob a persoanelor implicate în procesul de comunicare, valoarea intrisecă a grupului fiind una deosebită.

Interacțiune socială. Conectarea dispozitivelor la o rețea de internet și utilizarea noilor tehnologii web, atrag pe lângă dialogul interactiv dintre participanți și partajarea și împărtășirea de texte, clipuri video, melodii sau înregistrări sonore, care întăresc opiniile și impresiile menționate în prealabil sau ulterior.

Instrument de marketing. Utilizarea social media ca instrument de marketing este realizată în general de către companii, care au ca scop creșterea vizibilității acestora, dar și promovarea ofertelor pe care aceștia le au.

În funcție de definiția pe care o atribuie fiecare utilizator în parte, platformele social media au mai multe funcții, caracterizate de următoarele cuvinte cheie:

Publicare;

Grupuri;

Discuții;

Partajare;

Marketing;

Realizarea de evenimente;

Jocuri;

Raportându-se la aceste funcții, autorii Manualului de utilizare a social media în administrația publică, consideră că social media poate fi împărțită în următoarele categorii:

Rețele sociale – acestea oferind interconexiunile utilizatorilor cu preocupări similare și care împărtășesc hobby-uri comune. Printre cele mai cunoscute rețele de socializare din România amintim Facebook și LinkedIn;

Bloguri și forumuri – comunicarea dintre utilizatori este realizată prin postarea unor mesaje sau întrebări care se află în strânsă legătură cu tema forumului sau a blog-ului respectiv. Utilizatorii pot comenta la aceste postări, așadar își pot aduce aportul personal în ceea ce privește tema abordată:

Microbloguri – prezintă caracteristici asemănătoare cu cele ale unui blog, cu mențiunea că de multe ori acestea sunt scurte, având denumirea de micropostări și sunt mult mai de actualitate, viteza cu care acestea se răspândesc fiind una mai mare decât în cazul blogurilor clasice. Cel mai bun exemplu de microblog este reprezentat de Twitter, prin utilizarea ”tweet-urilor”;

Partajare conținut media – Printre cele mai populare instrumente de social media sunt YouTube și Flickr, cel din urmă fiind mai puțin cunoscut pe teritoriul țării noastre. Prin intermediul acestor instrumente, utilizatorii pot viziona, descărca, partaja și încărca conținut media, cum ar fi melodii, filme, fotografii, aceștia având și posibilitatea de a comenta sau aprecia materialul respectiv.

Site-uri de bookmarking – aceste site-uri au rolul de a permite utilizatorilor să salveze și în același timp să organizeze linkurile pe care aceștia le consideră interesante și vor să revină asupra lor;

Știri de interes social – site-urile acestea promovează cele mai interesante știri ale momentului, știri de impact național sau internațional, acestea fiind organizate în funcție de preferințele utilizatorilor și cititorilor, dar și de numărul de partajări ale acestora, fiind bineînțeles direct proporțional cu importanța știrii respective.

De remarcat și reținut este faptul că toate aceste tipuri de social media nu se axează pe o singură direcție, nefiind de sine stătătoare, ci din contră, prezintă numeroase interconexiuni, multe dintre caracteristicile unui tip specific fiind utilizat și în cazul celorlalte. Cel mai bun exemplu este acela al Facebook-ului care utilizează atât caracteristici ale microblogging-ului, cât și al partajării de coținut media.

3.2 Scurt istoric al apariției rețelelor de socializare

După trimiterea primului e-mail în anul 1971, tehnologia privind partajarea informațiilor prin diverse metode, în special prin intermediul postărilor, a fost într-o evoluție continuă.

Încă de pe atunci, prin utilizarea BBS (Bulletin Board System), instrument prin intermediul căruia utilizatorii puteau trimite și primi mesaje, puteau descărca anumite programe, precum și posibilitatea de a iniția și a participa la diverse discuții au preconizat dezvoltarea conceptului de comunitate virtuală.

Până în anul 2002, dezvoltarea intensă a fost datorată și unor facilități oferite de anumite instrumente, site-uri, motoare de căutare etc. Printre acestea amintim Google, Yahoo, Wikipedia, Amazon etc.

În ceea ce privește rețelele de socializare online, prima de acest tip a fost inițiată în anul 1999, în Marea Britanie, având numele de ”Friends Reunited” și avea ca scop regăsirea foștilor colegi de școală.

Nevoia de socializare din acea perioadă era una deosebit de importantă, așadar, prin apariția ”Friendster” în anul 2002, rețelele sociale au luat un avânt important, aceasta reușind să atragă zeci de milioane de utilizatori, răspunzând la nevoile acestora de a construi comunități, în interiorul cărora aceștia să găsească oameni cu trăsături, idealuri și opinii asemănătoare. Prin indentificarea tuturor acestor puncte comune, conceptul de ”cercuri de prieteni” s-a promovat de la sine.

Anul 2003 este anul în care au fost lansate celebrele rețele de socializare LinkedIn și MySpace, acestea având scopuri diferite. Dacă LinkedIn are ca grup țintă mediul de afaceri și este dedicată profesioniștilor, MySpace, foarte celebră pe continentul american, însă mai puțin în Europa, a oferit partajarea conținutului media și în special a profilurilor personale.

Anul 2004 este unul de referință în tot ceea ce înseamnă rețele sociale și social media, întrucât este anul apariției celebrului Facebook, rețea care inițial a fost lansată doar pentru studenții de la Harvard, însă care a luat un avânt deosebit, astăzi deținând un adevărat monopol, care nu este un lucru tocmai favorabil societății civile. În 2005 se lansează QZone, rețea doar parțial gratuită, foarte utilizată în China și Rusia.

Dacă ne referim strict la teritoriul țării noastre, putem afirma că un impact deosebit de important l-a avut Yahoo, în special după lansarea celebrului sistem de mesagerie Yahoo Messenger, acesta devenind foarte popular în rândul românilor și datorită faptului că a fost primul soft ce permitea transmiterea unor fișiere cu o dimensiune de până la 2GB. Conceptul și ideea de socializare din țara noastră a avut ca și catalizator utilizarea webcam-urilor, precum și aplicațiile și jocurile ce puteau fi utilizate în premieră online.

O altă rețea de socializare care a avut un impact deosebit și care a ocupat locul fruntaș timp de mai mulți ani a fost Hi5, aceasta reușind ca în aproximativ 5 ani de la lansare, din anul 2003, să numere un număr nu mai mic de 2 milioane de utilizatori.

În România, ca și în multe alte state, ștacheta, în tot ceea ce înseamnă social media, a fost ridicată de Facebook, rețea de socializare care a reușit să se impună prin interfața prietenoasă și a aplicațiilor care se află într-o continuă modernizare.

3.3 Platformele de social media cele mai utilizate: Facebook, Twitter, Google +, LinkedIn, YouTube, Pinterest, Instagram și blogurile

Dată fiind diversitatea utilizatorilor, atât din punct de vedere al comportamentului acestora, cât și nevoile diferite pe care sunt nevoiți să și le satisfacă, i-a pus pe aceștia în situația de a pune în balanță variantele existente, astfel încât să își răspundă la întrebarea ”Care e cea mai potrivită platformă social media pentru mine?”. Fiecare platformă, beneficiind de aplicații care sunt orientate către o anumită tipologie umană, către grupuri de oameni cu pasiuni și activități comune, a determinat utilizatorii să își realizeze conturi pe mai multe platforme, prin intermediul cărora, acestora să le fie completate cerințele.

Intrarea firmelor și a instituțiilor în ”cursă” a condus la o analiză a punctelor forte ale platformelor, astfel încât să poată fi găsită cheia succesului, reprezentată de varianta optimă prin care acestea pot comunica la rândul lor cu grupul țintă și de a-și promova activitățile.

3.3.1 Rețeaua de socializare:

Anul 2003 îl găsea pe Mark Zuckerberg student la Harvard, unde, alături de 4 colegi, a dezvoltat un site unde puteau fi încărcate de către studenți fotografii și videoclipuri. Facemash, numele site-ului, nu s-a bucurat de un succes foarte mare, întrucât la o perioadă scurtă de la lansare a fost închis pe motive de confidențialitate de către conducerea Universității Harvard.

Zuckerberg nu s-a dat bătut, ci din contră a scris un alt cod, pentru un site intitulat de această dată Thefacebook, acesta devenind actualul Facebook. Având un real succes, acesta s-a extins într-o perioadă foarte scurtă și către alte universități, ajungând în anul 2006 să fie accesibil oricărui utilizator care avea o adresă validă de email și vârsta peste 13 ani. Asupra vârstei minime au existat o sumedenie de controverse, sociologii considerând vârsta aceasta prea fragilă pentru unele materiale ce ar putea fi distribuite prin intermediul rețelei.

În mometul de față, conform site-ului www.statista.com, accesat în data de 18.05.2016, există peste 1 miliard și 650 de milioane de utilizatori unici, lunar, ai rețelei de socializare Facebook. Conform aceluiași site, în data de 28 august 2015, site-ul a înregistrat pentru prima oară pragul de 1 miliard de utilizatori unici/zi, o performanță extraordinară, ținând cont de faptul că aproximativ 1 din 7 persoane de pe Terra au utilizat rețeaua de socializare pentru a se conecta cu prietenii și familia sa.

Facebook se adresează societății în întreg ansamblul său, companiilor, dar și statului, prin intermediul instituțiilor acestuia. Platforma se adresează persoanelor de orice vârstă, cu orice ocupație, indiferent de mediul social din care provin, persoanelor care doresc să comunice și să transmită informații rudelor și prietenilor din întreaga lume.

Dacă ne referim la companii, perioada mare de timp pe care o petrece un număr însemnat de utilizatori, le-a făcut pe acestea să considere Facebook o adevărată mină de aur, ținând cont de eficiența acestuia ca intrument de marketing. Facebook este de multe ori cartea de vizită cea mai la îndemână pe care o poate avea o companie, cu costuri nu foarte ridicate, dar cu un potențial mare de atragere a unor noi clienți.

În ceea ce privește statul, comunicarea cu cetățenii este mult mai accesibilă, activitatea instituțiilor reprezentative bucurându-se de o prezență mai prietenoasă și mai informală.

Facebook s-a remarcat încă de la început prin inovația de care a dat dovadă și pentru actualizarea permanentă a aplicațiilor sale, în conformitate cu cerințele și evoluția numărului utilizatorilor. Posibilitatea de a primi comentarii, mesaje private, în concluzie de a primi un feedback aproape imediat, a făcut ca această rețea de socializare să se distanțeze față de principalele sale competitoare.

De asemenea, o altă inovație a fost reprezentată de opțiunea ”Like”, idee ce a fost preluată imediat și de platforma Twiteer, prin așa numitele ”tweet-uri”, dar și pe Google +, prin +1.

Dacă ne referim la avantajele pe care le oferă rețeaua de socializare Facebook, trebuie neapărat să facem referire la:

Implicațiile sociale. Facebook permite asocierea mai multor persoane care au aceleași pasiuni, aceleași opinii, care întreprind aceleași activități, permite creearea rețelelor de prieteni, reluarea legăturilor cu vechi cunoștințe sau chiar atragerea de fani. De asemenea, după cum aminteam și anterior, Facebook permite primirea unui feedback aproape instantaneu, participarea și înștiințarea de unele evenimente importante din viața prietenilor și cunoștințelor noastre, precum și inițierea de activități.

Accesibilitatea. Unul din cele mai mare avantaje ale rețelei de socializare Facebook este acela că este gratuit, permițând comunicarea cu persoane din aproape toate colțurile lumii.

Vizibilitate și marketing. Platforma oferă numeroase instrumente de promovare și publicitate, permițând derularea campaniilor și de multe ori chiar construirea unui adevărat brand.

Confidențialitatea. În eventualitatea în care dorește, utilizatorul poate restricționa accesul vizitatorilor profilului său asupra datelor personale sau asupra unor fotografii, clipuri și informații.

Referitor la dezavantajele platformei facebook, printre cele mai importante, se numără:

Dependența. De multe ori, perioada mare pe care o petrec utilizatorii în acest mediu virtual îi face pe aceștia să piardă contactul cu viața reală. De asemenea, această dependență afectează atât performanța, cât și activitatea școlară și academică a elevilor și studenților, cât și activitatea angajaților din diferite domenii.

Impactul emoțional. În urma vizionării diverselor situații ipotetice sau nu, sau în urma unor conflicte virtuale, echilibrul emoțional al utilizatorilor poate fi serios zdruncinat, mai ales în cazul tinerilor.

Securitatea. Pe lângă posibilele atacuri ale hackerilor, o amenințare mai mare este reprezentată de posibilitatea răspândirii prin apăsarea unui singur click a anumitor softuri malițioase. De asemenea, o problemă reală este și utilizarea datelor personale pentru a sparge conturile bancare sau de email ale utilizatorilor sau furtul de identitate.

Monopolul. Întotdeauna existența unui monopol conduce la probleme grave, manifestate în cazul Facebook-ului prin aproape ”obligativitatea” pe care o resimt utilizatorii sau companiile de a-și face un astfel de cont/profil.

Fig. 19 – Evoluția numărului de utilizatori Facebook între anii 2008-2016

Sursa: www.statista.com, accesat în data de 18.05.2016

Rețeaua de socializare s-a dezvoltat continuu, curba fiind una ascendentă încă de la început și până în prezent. După cum se poate observa și în figura 19, dezvoltarea platformei a fost una constantă, la acest lucru contribuind managementul foarte bun, care a fost întotdeauna la curent cu nevoile utilizatorilor. Pentru satisfacerea nevoilor acestora, platforma a venit întotdeauna cu aplicații și gadgeturi atractive.

Ce este foarte interesant este faptul că în anul 2015, conform aceluiași site, peste 80% dintre utilizatori accesează platforma de telefoane mobile sau tablete, acest lucru datorându-se în mare parte și evoluției extraordinare a tehnologiei din ultima perioadă.

Faptul că peste 80% dintre utilizatori accesează Facebook de pe dispozitive mobile i-a făcut pe administratorii rețelei să își îndrepte atenția către acest sector și automat să inventeze noi aplicații și lucruri noi. Pe lângă grafica special creată pentru astfel de aplicații, aceștia au pus bazele unor parteneriate cu anumite companii, prin care Facebook devenea automat parte din noile produse. Cel mai bun exemplu este acela al unei companii care produce telefoane mobile și care pe câteva din noile modele a inserat ”butonul Facebook”, un buton special, care permitea conectarea într-un mod automat pe rețeaua de socializare.

De asemenea, prin intermediul platformei Facebook se poate realiza și sincronizarea contactelor pe care le avem pe telefon, în speță numerele de telefon și adresele de e-mail.

Fig. 20 – Numărul de pagini din România, în funcție de domeniile de interes pe Facebook

Grafic realizat în Microsoft Excel, utilizând date de pe www.facebrands.ro

Conform www.facebrands.ro, în România, în luna aprilie a anului 2016, existau peste 8,5 milioane de utilizatori. Momentul de creștere spectaculoasă a fost în anul 2012, atunci când numărul utilizatorilor existenți la acea vreme s-a dublat, ajungându la cifra de 5 milioane.

În anul 2012, numărul paginilor românești era de aproximativ 15.000, pe când, în luna mai a acestui an, mai exact pe data de 19 mai, erau înregistrate numai puțin de 35.435.
În figura 20 se poate observa că cele mai multe dintre ele provin din domenii de interes precum Artă și cultură, afaceri personale, sănătate și îngrijire personală, precum și magazine online.

Domeniul Turism și vacanțe înregistrează un număr de 1032 de pagini, un număr relativ mic, dar în ascensiune în ultima perioadă.

3.3.2 Rețeaua de socializare:

Twitter este o platformă foarte asemănătoare cu Facebook, pornind în același mod ca și aceasta, un proiect pentru un grup restrâns de oameni, un proiect intern al firmei Odeo, o firmă înființată chiar de doi dintre fondatorii Twitter-ului. Twitter a fost fondat în anul 2006, iar sigla și implicit termenul au rolul de a sugera ciripitul păsărelelor, transpuse în ideea de bază a rețelei, aceea de a comunica prin mesaje scurte, cu o lungime de maxim 140 de caractere.

Twitter-ul se deosebește de Facebook prin faptul că acesta are și o componentă a unui site de micro-blogging, pe lângă caracteristicile clasice ale unei rețele de socializare. Componenta aceasta de micro-blogging permite utilizatorilor să atragă atenția asupra unor evenimente de importanță deosebită, să comenteze pe baza acestora sau să le atragă atenția celorlalți utilizatori prin postarea de conținuturi audio sau video.

Ca și Faceebok, Twitter are un public țintă alcătuit din companii, instituții ale statului, dar și utilizatori din societate. Prin utilizarea Twitter-ului, companiile urmăresc să își dezvolte afacerile, prin promovarea promoțiilor, a noutăților, sau a vânzărilor în sine. Instituțiile publice ale statului mizează pe apropierea dintre acestea și cetățeni, extinzându-și în același timp și aria de vizibilitate.

Dacă ne referim la societatea civilă, aceasta utilizează Twitter pur și simplu din dorința de a schimba idei, opinii și de a se pune la punct cu cele mai noi informații din aria respectivă de interes.

Avantajele utilizării Twitter sunt numeroase. Pe lângă faptul că este gratuit, iar viteza de comunicare este una mare, putem menționa și contactul direct cu clienții și efectiv cu piața, posibilitatea de a integra mesajele transmise aici și pe alte platforme, într-un timp real, dar și permanenta monitorizare în tot ceea ce ține de securitatea conturilor. Twitter publică semestrial un raport privind transparența, acolo unde nu de puține ori a semnalat numărul mare de solicitări, de ordinul miilor, primit din partea guvernelor mai multor țari, prin care acestea solicită blocarea anumitor conturi sau postări ilegale. Pe lângă încălcarea drepturilor de autor, o altă cauză a solicitărilor este reprezentată de activități teroriste sau instigatoare.

Trecând de cealaltă parte, un mare dezavantaj al rețelei de socializare Twitter este spam-ul, mulți dintre utilizatori fiind nevoiți să facă un efort uriaș pentru a sorta și filtra informațiile care într-adevăr îi interesează. Ca și Facebook, Twitter-ul întâmpină probleme cu falsa identitate, dar și cu informațiile personale utilizate în scopuri ilicite.

Ruperea de realitate este iarăși o problemă reală, numărul mare de urmăritori (followers), fiind o cauză reală de pierdere a concentrării utilizatorilor asupra rolului de bază al Twitter, mai ales că acest număr al urmăritorilor, de multe ori, nu este unul real, funcționând de cele mai multe ori pe principiul reciprocității.

Un alt dezavantaj, însă, în același timp, caracteristica reprezentativă a Twitter este dimensiunea redusă a mesajelor ce pot fi transmise. Cu toate acestea, această limitare are și un rol pozitiv, acela de a-l face pe utilizator să își concetreze informația în cele 140 de caractere, aceasta fiind foarte puțin alterată de subiectivitatea acestuia.

Cea mai mare problemă a rețelei Twitter este creșterea lentă a numărului de utilizatori, în prezent fiind înregistrate puțin peste 300 de milioane de conturi (fig.21). Interesantă este strategia pe care și-au propus-o cei de la Twitter referitoare la utilizatori, aceea de a-i convinge în primă fază pe cei inactivi să revină pe platformă și abia ulterior să se axeze pe creșterea numărului acestora. Un articol din The Wall Street Journal, din anul 2014, reliefa faptul că aproximativ 44% dintre utilizatori nu au trimis nici măcar un tweet. Ca și distribuire zonală a aplicației, este de menționat că cel mai mare succes al acesteia a fost înregistrat în Statele Unite ale Americii, acestea înregistrând cel mai mare număr de utilizatori.

Fig. 21 – Evoluția numărului de utilizatori Twitter din întreaga lume

Sursa: www.statista.com

În România, Twitter nu a cunoscut un real succes în ceea privește popularitatea, însă este interesant de observat faptul că deși înregistrăm un număr mic de utilizatori, mulți dintre aceștia sunt persoane publice, personalități ale societății românești, acest lucru conducând la o calitate și corectitudine deosebită a conținutului informațiilor transmise. Pe viitor, probabil tocmai acest lucru o să capteze atenția față de Twitter și o să stimuleze înregistrarea unui număr mare de utilizatori. Nefiind utilizat de masa mare a populației, spam-ul, de asemenea, nu își face apariția.

3.3.3 Rețeaua de socializare:

Google+ a apărut în anul 2014 și este considerat ca fiind rezultatul înglobării tuturor instrumentelor oferite de Google. Apariția și dezvoltarea Google+ se datorează într-o mare parte butonului de like de la Facebook, care a declanșat o adevărată revoluție la apariția acestuia, în anul 2009. Apariția sa a dezvoltat un nou instrument de marketing, unul gratuit ce permite măsurători cantitative, în funcție de numărul aprecierilor, dar și calitative, la o studiere atentă a acestora. Este binecunoscut faptul că oamenii și utilizatorii au, în acest caz, o încredere mai mare în persoanele cunoscute decât în unele din medii și categorii sociale diferite.

Fondatorii Google+ susțin că aceasta nu este o rețea socială, ci că este mai mult decât atât, este un concept complex ce urmărește să depășească caracteristicile de social networking. Din acest motiv, se consideră că Google+ urmează a fi ceea ce poartă numele de Google 2.0, atenția fondatorilor îndreptându-se spre calitate și nu spre cantitate, cum este în general situația celorlalte platforme. Google+ urmărește și dezvoltarea instrumentelor cu adevărat utile în viața de zi cu zi, cum ar fi Google Maps, Gmail, Google Calendar etc.

Dacă în cazul celorlalte rețele de socializare amintite se remarca destul de ușor care este grupul țintă către care acestea se adresează, în cazul Google+ lucrurile sunt puțin diferite, întrucât este destul de greu o diferențiere a acestuia față de ce reprezintă în ansamblu Google.

Google+ prezintă o serie de caracteristici asupra cărora se concentreaza întreaga atenție a utilizatorilor. Dintre acestea amintim:

Fluxurile (streams). Google+ concentrează fluxul de informații în funcție de grupurile și caracteristicile (hobby-uri, pasiuni, interese) utilizatorilor.

Cercurile (circles). Acestea oferă posibilitatea utilizatorilor de a-și sorta persoanele din lista de prieteni, în funcție de scopuri sau alte conexiuni deja existente.

Hangouts – Această aplicație, după cum chiar numele sugerează, ”a pierde timpul”, a venit ca răspuns la necesitatea oamenilor de a-și petrece timpul liber în moduri foarte diverse. În realitate, aplicația înseamnă mult mai mult de atât, aceasta fiind apreciată pentru calitatea bună a conversațiilor video, care bineînțeles pot fi completate prin transmiterea de texte și fotografii.

Huddle – Operațiune ce permite adunarea mai multor utilizatori în jurul unei idei comune.

În ceea ce privește avantajele Google+, poate că cel mai important dintre acestea, pe lângă faptul că beneficiază de avantajul popularității brandului Google, este accesul la toate instrumentele acestuia: hărți, gmail, YouTube, traduceri online, știri etc.

Pe lângă acestea, existența cercurilor, care sunt, de fapt, niște grupuri de interes comun, reprezintă un punct forte, care se poate transforma în timp în sursa unei afaceri, utilizatorul beneficiind de o bază de date valoroasă.

De asemenea, like-ul platformei Facebook, apare pe Google+ cu denumirea și simbolul de +1. Acesta este foarte util pentru bloggeri, care își pot înscrie site-urile pe această platformă, iar ulterior pot include opțiunea pentru a avea o evidență a impactului pe care articolul/știrea respectivă o are asupra cititorilor.

Principalele dezavantaje ale Google+ sunt navigarea mai dificilă pe platformă și numărul redus al aplicațiilor, în comparație cu etalonul în ceea ce privește social media, Facebook. În altă ordine de idei, cu toate că brandul Google este unul foarte cunoscut, există toate șansele ca un utilizator Google+ să renunțe la aplicație, popularitatea Facebook fiind net superioară în ceea ce privește găsirea unor persoane cunoscute.

Cu toate că nu a reușit să să îi determine pe utilizatori să petreacă mai mult timp pe platformă, fapt ce a distanțat Google+ de Facebook, compania nu intenționează să renunțe la produs. Prin intermediul serviciilor disponibile și ținând cont de popularitatea și resursele materiale de care dispun, există probabilitatea ca pe viitor, Google+ să se axeze din ce în ce mai mult pe mediul de afaceri.

3.3.4 Rețeaua de socializare:

LinkedIn este cunoscută ca fiind cea mai populară rețea profesională din lume. Aceasta a apărut în anul 2003, având ca fondatori persoane care au stat la baza apariției companiei de procesări a plăților online, PayPal, dar și a rețelei SocialNet.

LinkedIn se adresează atât potențialilor angajați, cât și angajatorilor, punând la dispoziție profilele profesionale, sub forma unor CV-uri mult mai complexe. De asemenea, LinkedIn poate fi utilizată și pentru atragerea de parteneri sau investitori.

După cum menționam și anterior, platforma permite crearea unor profile de tipul unor CV-uri complexe. În urma conexiunilor cu persoanele din lista de contacte, acestea pot face anumite recomandări ale calităților, fapt ce reprezintă un avantaj pentru angajatori în a-și găsi cel mai bun candidat pentru poziția pe care aceștia o au la dispoziție. Un alt avantaj, pentru posibilii angajați de această dată, este acela de a observa feedback-urile și evoluția companiei în timp, prin utilizarea serviciului LinkedIn Influencers.

De asemenea, se poate adera la anumite grupuri, în funcție de interese și pasiuni, iar anumite date ale utilizatorului pot fi promovate, însă acest serviciu este contracost.

Perspectiva globală asupra mediului profesional, oportunitățile de angajare, vizibilitatea angajatorilor, dar și posibilitatea utilizatorilor de a-și pune în valoare aptitudinile și capacitățile, reprezintă alte avantaje demne de luat în considerare.

Ca și dezavantaje ale platformei, putem menționa interfața destul de greoaie pentru utilizatori, multe funcții fiind destul de greu de înțeles, dar și necesitatea accesării constante a contului pentru a actualiza informațiile personale.

Platforma a crescut în popularitate odată cu anul 2005, când a fost introdusă opțiunea de abonare și a ofertelor de locuri de muncă. După interesul manifestat de utilizatori în anul 2005, anul 2006 a venit cu o extindere spațială deosebită, până în prezent ajungându-se ca LinkedIn să fie disponibilă în 20 de limbi și să fie utilizată de peste 400 de milioane de utilizatori.

Fig. 22 – Evoluția numărului de utilizatori LinkedIn din întreaga lume

Sursa: www.statista.com

În concluzie, LinkedIn se află pe un trend ascendent (fig.22) și se impune din ce în ce mai mult pe piața muncii, încercând să se dezvolte atât din punct de vedere spațial, prin prezența în cât mai multe state, cât și prin dezvoltarea particularităților profesionale.

Situația actuală a economiei românești determină un interes crescut al populației de a-și face conturi pe această rețea pentru a căuta un loc de muncă.

3.3.5 Rețeaua de socializare:

Povestea platformei YouTube a început ca și în cazul LinkedIn, de la 3 foști angajați ai companiei PayPal, care au constatat necesitatea unui site web specializat pe distribuirea clipurilor video. Popularitatea YouTube a crescut odată cu încheierea unor parteneriate cu mai multe companii de renume, având ca scop distribuirea unor filme de scurt metraj. La momentul apariției platformei YouTube, mai existau și alte site-uri care se ocupau cu difuzarea materialelor video, însă acestea nu permiteau interacțiunea socială.

YouTube permite utilizatorilor săi să încarce clipuri video, să aprecieze sau să comenteze pe baza lor, să le integreze și distribuie pe celelalte rețele de socializare. Ca și în cazul multor alte rețele de socializare, și YouTube a împrumutat conceptul și butonul de ”like”, ba mai mult de atât, a venit și cu ceva inovativ, adăugând opțiunea de ”dislike”. O altă caracteristică împrumutată de la alte companii, este aceea de a oferi sugestii de căutare utilizatorilor, cum este și în cazul căutărilor pe Google.

YouTube poate fi utilizat și fără realizarea unui cont, însă existența unuia permite formarea unor canale proprii, realizarea unor playlist-uri cu clipuri preferate, dar și urmărirea altor canale pentru a fi la curent cu cele mai noi informații din domeniu.

YouTube prezintă o serie numeroasă de avantaje, dintre care amintim: gratuitatea și accesibilitatea acestuia, conținutul variat, posibilitatea de interacțiune socială și de feedback. Dintre dezavantaje, cele mai însemnate sunt reprezentate de riscul încălcării drepturilor de autor, afișarea unor clipuri cu conținut neadecvat, dar și limitările acestora, ca durată și mărime.

Fig. 23 – Numărul de zile care a fost necesar pentru strângerea a 100 de milioane de vizionări

Sursa: www.statista.com

În figura 23 sunt prezentate clipurile care au devenit cel mai rapid virale. După cum se poate observa, nu mai puțin de 7 clipuri au reușit să atingă cifra de 100 de milioane de vizualizări în mai puțin de 10 zile. De asemenea, conform www.youtube.com, la data de 4 martie 2016, existau nu mai puțin de 23 de clipuri video cu peste 1 miliard de vizualizări, recordul absolut fiind înregistrat de piesa Gagnam Style, a trupei PSY, cu peste 2.5 miliarde de vizualizări în mai puțin de 4 ani de la apariție.

Tot conform www.youtube.com:

YouTube are peste 1 miliard de utilizatori, aproape o treime din numărul utilizatorilor de internet;

În fiecare zi se petrec sute de milioane de ore pe platformă, generând miliarde de vizualizări;

Aproape 40% din utilizatorii YouTube, intră zilnic, cel puțin o dată pe platformă;

În prezent, pe YouTube sunt încărcate peste 35 de milioane de fișiere active;

În fiecare minut sunt încărcate aproximativ 100 de ore de conținut video.

3.3.6 Rețeaua de socializare:

Pinterest este o platformă de socializare, lansată în 2010, prin intermediul căreia utilizatorii pot vizualiza și încărca fotografii și materiale video. Noutatea provine din posibilitatea de a selecta materialele favorite, prin intermediul butonului pin, acestea putând fi adăugate în diferite categorii proprii, denumite boards.

Pinterest se adresează în special bloggerilor și artiștilor, care se pot promova foarte ușor prin intermediul acestei platforme. Pinterest este o rețea gratuită și ușor accesibilă, oferă posibilitatea de a da feedback prin intermediul comentariilor, dar și de instalarea butonului Pin It în browser, astfel încât în momentul în care utilizatorul găsește un articol/material interesant, să îl poată salva și adăuga în categoria dorită.

Ca și dezavantaj, ca în cazul tuturor rețelelor de socializare, se pune problema încălcării drepturilor de autor, dar și al confidențialității, mai ales în cazul Pinterest, unde utilizatorii se loghează cu conturile de Facebook sau Twitter.

3.3.7 Rețeaua de socializare: Instagram

Instagram este o rețea socială, lansată în luna octombrie 2010, care oferă posibilitatea utilizatorilor de a aplica o serie de filtre digitale și ulterior de a distribui fotografii și clipuri video pe mai multe rețele sociale cum ar fi Facebook și Twitter, dar și multe altele.

Instagram a avut succes încă de la început, reușind ca în aprilie 2012, la mai puțin de 1 an și jumătate de la lansare, să înregistreze un număr de peste 100 de milioane de utilizatori. Succesul platformei Instagram a fost imediat simțit de cei de la Facebook, care în anul 2012 l-au achiziționat pentru suma de 1 miliard de dolari. În anul următor, Instagram înregistra o creștere de 23%, în timp ce Facebook, doar de 3%. La scurt timp după achiziționarea Instagram de către Facebook, a apărut și platforma pentru laptopuri și calculatoare, inițial aplicația fiind disponibilă doar pentru dispozitivele mobile, telefoane și tablete.

În prezent, Instagram este a doua rețea de socializare, ca număr de utilizatori, depășind Twitter, care are o vechime mult mai mare.

Fig. 24 – Evoluția numărului de utilizatori Instagram din întreaga lume

Sursa: www.statista.com

După cum se poate observa în figura 24, Instagram a evoluat foarte rapid, reușind ca la doar o lună de la lansare să înregistreze un număr de 100 de milioane de utilizatori, pe când rivalul său, Twitter, a înregistrat această performanță în aproximativ 2 ani.

Un alt lucru interesant este că politica Instragram interzice utilizatorilor să posteze fotografii de pe internet, sprijind astfel dezvoltarea creativității utilizatorilor.

Instagram a adus nou conceptul de hashtag (#), prin tastarea simbolului diez în fața unui cuvânt, lansând acel cuvânt într-o adevărată rețea online internațională, alăturându-se fotografiilor și clipurilor video ce conțineau în descriere același cuvânt tăguit.

Peste 90% din utilizatori au vârsta de sub 35 de ani, așadar Instagram este o rețea socială destinată în principal tinerilor.

3.3.8 Blogurile

Termenul de blog provine de la expresia din limba engleză web log, care în traducere înseamnă jurnal pe internet. Blogul reprezintă o publicație online, adică o serie de articole periodice sau nu, cu un caracter personal, accesibile publicului larg, însă există și unele excepții de bloguri, care sunt contra cost. În prezent industria blogurilor a evoluat atât de mult încât există numeroase programe care automatizează procesul, nemaifiind necesară actualizarea manuală a acestuia.

Printre cele mai cunoscute și utilizate platforme pentru blog-uri menționăm: WordPress, Blogsport, Blogger etc. Dacă inițial scopul blog-urilor era acela de jurnal personal, în prezent acestea reprezintă adevărate instrumente de campanie politică sau de promovare a companiilor. Blog-urile pot avea atât un singur autor, cât și o comunitate întreagă, care să contribuie la actualizarea aproape instantanee a acestora. Tot în ultima perioadă, prin promovarea pe care o realizează, blog-urile au devenit adevărate susrse de venit pentru administratorii acestora.

Conform zelist.ro, un blog activ, este un blog care are cel puțin o postare săptămânală. Tot conform aceluiași site, la data de 23 mai 2016, în România exista un număr total de 91.321 de blog-uri, dintre care, doar 5.357 mai erau active.

Pentru ca un blog să fie de succes acesta trebuie să exprime informații și texte de o calitate deosebită și de interes pentru grupurile sale țintă.

Capitolul IV

Direcții de promovare a turismului rural din județul Brașov

4.1 Brandul turistic al județului Brașov.

Județul Brașov are o tradiție a industriei turistice rurale de peste 100 de ani, însă, cu toate acestea, istoria unui brand turistic prin intermediul căruia să se promoveze unitar frumusețile județului este destul de recentă. În speță, ne referim la anul 2009, când Asociația de Promovare și Dezvoltare a Turismului a lansat la Tâgul Internațional de Turism de la Berlin noul brand al județului, intitulat ”Brașov BE.LIVE IT” (fig. 25).

Prin lansarea acestui brand, județul Brașov a avut ca scop promovarea diversității culturale pe care o dobândește, dar și dinamica sa per ansamblu, fiind un loc plin de viață. Brandul dezvoltă o imagine turistică solidă a județului, atât pe plaiurile mioritice, cât și la nivel internațional, introducând astfel România în circuitul țărilor cu o mare tradiție și experiență în practicarea turismului rural.

Fig. 25 – Brandul turistic al județului Brașov

Sursa: www.prefecturabrasov.ro

La dezvoltarea brandului turistic, pe lângă Asociația de Promovare și Dezvoltare a Turismului din județul Brașov, a contribuit și Consiliul Județean Brașov, alături de numeroși specialiști în marketing și comunicare, dar și experți din întreaga lume, specializați în tot ceea ce înseamnă turismul rural în complexitatea sa, ecoturism, etnografie, dar și turism cultural și istorie.

Brandul turistic al județului Brașov este alcătuit din mai multe componente, dintre care identitatea turistică verbală, ”BRAȘOV BE.LIVE IT”, a fost concepută în limba engleză tocmai pentru a atrage atenția publicului internațional, lucru dorit de către autoritățile locale. În ceea ce privește identitatea vizuală, toate valorile județului se găsesc în logotip, care sugerează multiculturalitatea acestuia, atât prin cromatică, cât și prin grafică.

Sloganul este cel care transmite două concepte foarte importante. Pe de o parte vorbim de existențialitate, sugerată de folosirea verbului ”a fi” (BE), iar pe de altă parte de conceptul de a trăi clipa, sugerată de sintagma LIVE IT. Dacă privim în ansamblu sintagma, se poate observa dimensiunea interactivă a acesteia, în traducere însemnând ”Fii și trăiește Brașovul”, însă dacă ținem cont și de punctul apărut între cele două vorbe, sloganul devine fonetic ”Believe it”, apelând astfel la încrederea turistului, căruia îi este sugerat să ”creadă” în Brașov.

Județul Brașov stă foarte bine la capitolul flux turistic, atrăgând peste 500.000 de turiști anual. Pe lângă infrastructura turistică foarte bună, județul excelează și din punct de vedere al atracțiilor turistice naturale, aici regăsindu-se multe obiective turistice ce prezintă interes atât la nivel național cât și internațional. Tendințele la nivel global sunt clar îndreptate spre turismul rural, datorită nevoilor de liniște, de regăsire, de întoarcere la natură, nevoi ce pot fi satisfăcute cu brio prin practicarea unui turism rural de calitate. Aceste tendințe, ajutate de o promovare bine pusă la punct, pot crește din ce în ce mai mult numărul turiștilor ce aleg să își petreacă concediul în mediul rural.

Instituțiile mai sus menționate au în subordine mai multe centre de informare turistică, care contribuie serios la consolidarea și creșterea calității serviciilor prestate, precum și a produselor pe care le oferă, dar și la creșterea numărului de turiști, așadar la partea cantitativă.

Crearea acestui brand turistic are ca scop, pe lângă lucrurile menționate anterior, și construirea unei identități turistice, la nivelul județului, identitate ce face parte dintr-o amplă strategie de dezvoltare. Aceste strategii sunt complementare proiectelor de dezvoltare inițiate la nivel județean, care, ca în majoritatea localităților și județelor din România, vizează în principal modernizarea sau restaurearea infrastructurilor turistice deja existente. Din păcate, prea puține dintre acestea vizează construirea de noi unități de cazare, amenajarea obiectivelor turistice existente, crearea unui cadru prin care comunitățile să își poată promova produsele și tradițiile etc.

Pentru ca marketingul de promovare al turismului rural și al centrelor de turism tradiționale să fie unul eficient, este nevoie de o cunoaștere foarte bună a cerințelor turiștilor, a celor mai bune canale de distribuție, precum și de o fixare a target-ului pe care ne propunem să îl atingem.

Planul de comercializare este alcătuit din cei ”4 p” ai marketingului: product, price, place, promotion (produs, preț, distribuție, promovare). Cele 4 componente trebuie să fie complementare, schițarea unui produs turistic nu se poate face fără să se țină cont de forma sub prețul maxim la care se va putea vinde un astfel de produs turistic.

Accesibilitatea turismului rural, mai exact al produsului pe care acesta îl oferă tuturor persoanelor interesate, face ca acesta să fie extraordinar de greu de controlat și conservat, pentru că după cum știm, acesta se bazează în mare parte pe tradiții și atracții turistice naturale, care pot dispărea destul de rapid fără o gestionare corectă.

4.2 Conceptul de promovare și marketing a turismului rural în județul Brașov.

Conceptul de promovare a unei zone turistice este oarecum diferit de cel de marketing, iar prin promovare nu se înțelege vinderea unei zone sau urmărirea unui profit într-un mod direct, de gestionarea acestui lucru, ce ține cont și de calitatea produsului, ocupându-se marketingul. Promovarea vizează mai mult ridicarea zonei turistice la un rang superior față de cel în care se află în momentul respectiv, făcând-o astfel cunoscută unui număr mare de viitori potențiali turiști.

În cazul turismului rural, această promovare trebuie realizată cu o mare atenție, întrucât un succes extraordinar ar afecta cu siguranță infrastructura zonei respective, lucru ce contravine conceptului de turism rural. Atragerea numeroaselor investiții ca urmare a succesului marketingului și promovării foarte mare a unui sat, care la rândul lor determină o dezvoltare a serviciilor turistice, prejudiciază pe termen lung atât populația locală, cât și cererea turistică.

În momentul în care un turist achiziționează un astfel de produs, acesta își dorește un alt stil de viață față de cel cotidian, ceva nou, personalizat pe nevoile sale, ceva care să aibă la baza petrecerea unui timp cât mai îndelungat în natură.

Persoanele care concep ofertele turistice trebuie să țină cont de așteptările turistului, atât cele referitoare la condițiile de cazare, cât și asupra serviciilor suplimentare, unde acesta speră să aibă de unde alege, dintr-o gamă largă de activități.

Este bine de știut și faptul că potențialii turiști din mediul urban, preferă pentru petrecerea concediului, locurile liniștite, cu peisaje deosebite, locuri cât mai naturale, neatinse de dezvoltarea urbană. Pe de altă parte, însă, trebuie să se țină cont și de calitatea serviciilor, de cadrul oferit turiștilor pentru a socializa și interacționa cu populația locală. Dacă sunt îndeplinite toate aceste criterii cu siguranță turistul o să intenționeze să se întoarcă în locul respectiv și cu altă ocazie, devenind un promotor al zonei respective, al unei metode eficiente de a scăpa de cotidian.

Un alt rol important este deținut de prețul unei astfel de oferte, turismul rural trebuind astfel să se adapteze la un nivel optim în comparație cu celelalte tipuri de turism și în același timp să țină cont și de sezonalitate, evenimente speciale ce ar putea fi desfășurate într-un astfel de cadru, de perioada săptămânii (weekend sau în cursul săptămânii), de numărul de persoane etc.

După ce se stabilesc toate detaliile produsului turistic, dar și prețul cu care poate fi achiziționat, acesta este scos pe piață, unde prezența sa este anunțată de două componente esențiale și în strânsă legătură, de marketing, fiind vorba bineînțeles de comunicare și distribuire.

Promovarea produsului respectiv presupune în primă fază comunicarea informațiilor necesare, legate de caracteristicile produsului sau de societatea care îl lansează pe piață, de la vânzător, la cumpărător. Această comunicare se realizează prin diverse mijloace și vizează convingerea potențialilor turiști de beneficiile produselor care le sunt prezentate, în eventualitatea în care aceștia decid să le achiziționeze.

Comunicarea și distribuția produselor turistice nu sunt neapărat două activități separate, acestea putând fi și complementare, cum este situația ghidurilor turistice. Pe lângă aceste ghiduri, organizațiile turistice utilizează și publicitatea, publicațiile reprezentate de hărți, afișe, ghiduri, pliante, cataloage, dar și internetul, relațiile publice și târgurile specializate.

Firmele turistice, cu toate că sunt diferite de celelalte firme din alte sectoare economice, utilizează uneori instrumente promoționale care sunt comune, dar care se diferențiază ca și aspect prin:

Intangibilitatea turismului – Turismul rural, ca și celelalte tipuri de turism, sunt intangibile, lucru care reprezintă o adevărată problemă în materializarea ofertelor turistie pe care firmele le pun la dispoziția clienților. Aceasta este și una dintre cauzele existenței unui număr redus de firme și companii care au o activitate constantă;

Organizarea de târguri turistice specializate și invitarea în cadrul acestora a numeroși ziariști și oameni de media care să preia în presă și televiziune informațiile văzute în cadrul evenimentului respectiv. Pe lângă organizarea acestor târguri, se practică destul de des promovarea prin intermediul unor clipuri și reportaje, care să prezinte viața satului sau activitățile posibile pe care turiștii le pot practica la destinația aleasă.

Importanța deosebită a promovării prin viu grai – Se spune că cea mai bună metodă de promovare a turismului rural sunt recomandările rudelor și prietenilor, ”din gură în gură”, informațiile transmise fiind considerate relevante în planificarea concediului.

Necesitatea unei strânse colaborări între mediul privat reprezentat de întreprinzători și consiliile locale. Această strânsă colaborare urmărește obținerea unui beneficiu de ambele părți.

4.3 Publicitatea, o formă de cunoaștere în masă a potențialului turistic.

Cel mai bun mod de atragere a unui număr mare de turiști în mediul rural și nu numai este reprezentat de publicitate. Publicitatea are scopul de face cunoscute produsele turistice comercializate, metodele utilizate fiind din ce în ce mai complexe și mai creative. Această publicitate apare sub forma unei campanii, care pe lângă rolul de cunoaștere, în diferite cazuri apare și pentru a schimba imaginea unui anumit produs.

Un aspect negativ al acestor campanii publicitare ar putea fi reprezentat de costurile destul de ridicate pentru a fi realizate, mai ales atunci când vorbim de turismul rural, unde știm foarte clar că situația financiară a oamenilor care locuiesc la sat este destul de precară.

Din aceste motive, mulți antreprenori rurali din domeniul turismului, aleg alte instrumente de promovare, mizând foarte mult pe impresia și feedback-ul pe care îl oferă primii turiști care iau cunoștință cu pensiunile agroturistice sau chiar cu destinația în sine. Așadar, aceștia se axează în primul rând pe o comunicare prin viu grai, având marele avantaj ca acest tip de turism să fie unul ce presupune o relație personală directă, în comparație cu turismul urban, unde de multe ori, turistul nu ajunge nici măcar o dată să ia contactul cu patronul, managerul etc.

Un al doilea instrument utilizat de întreprinderile din mediul rural este reprezentat de internet. Acesta reprezintă un mijloc de promovare din ce în ce mai eficient, mai ales ținând cont de faptul că un număr mare de turiști români își achiziționează biletele și voucherele într-un mod independent, fără a mai merge la agenție. Promovarea prin intermediul internetului se face prin canalele și rețelele de socializare, acolo unde ofertanții pot încărca și distribui unele reportaje făcute despre aceștia, depășind de multe ori impactul pe care l-ar fi putut aduce o campanie publicitară. Un alt avantaj este acela că imaginile și clipurile pe care aceștia le încarcă sunt în majoritatea cazurilor realizate cu puțin timp înainte, și chiar la fața locului, fapt ce influențează comportamentul turistului, acesta vizualizând aproape în timp real, locația, activitățile și modul acestora realizare, știind astfel la ce să se aștepte în eventualitatea achizițonării unui astfel de produs turistic.

Capitolul V

Promovarea turismului rural din județul Brașov prin intermediul social media

5.1 Aspecte conceptuale și metodologice privind promovarea prin rețelele de socializare în turism

În ultima perioadă a fost foarte clară creșterea importanței rețelelor de socializare, iar bineînțeles efectele acestei creșteri s-au resimțit și la nivelul mai multor ramuri de turism. Impactul rețelelor sociale în viața oamenilor a fost de bun augur pentru turism și îndeosebi pentru turismul rural, deorece acestea au devenit unele din cele mai importane canale de comunicare și promovare a destinațiilor și produselor turistice, toate aceste instrumente având costuri minime.

Potențialul de promovare prin intermediul social media este unul uriaș, informația pe care vrei să o comunici fiind la un click distanță de milioane sau chiar zeci de milioane de utilizatori, din întreaga lume.

Rețelele de socializare au avut impact în toate afacerile din industria turismului, fie că vorbim de unități de cazare, de mijloace de transport, de obiective și atracții turistice sau chiar de agenții de turism, toate își doresc un loc fruntaș în ”ierarhia internetului”. Această ierarhie este realizată în mare parte din numărul de urmăritori (followers), cu cât numărul acestora este unul mai mare, cu atât vizibilitatea este una mai crescută.

După cum menționam și în capitolele anterioare, un factor decisiv de multe ori în alegerea unei destinații turistice sau a unui alt serviciu turistic este feedback-ul, în special cel primit de la rude, prieteni sau cunoștințe. Necesitatea acestui feedback și-a făcut simțită prezența și în social media, acolo unde nu de puține ori, înainte de a pleca în vacanță sau de a-și alege unitatea de cazare sau mijlocul de transport până la destinație, turiștii postează pe profilele personale întrebări despre toate aceste lucruri, cerând într-un mod indirect părerea contactelor de pe platforma respectivă. Pe lângă rețelele menționate și analizate până acum, un site specializat pe această nevoie este TripAdvisor. Pe această platformă, turiștii pot da note, pot menționa anumite probleme sau greutăți pe care le-au întâlnit, dar și lucrurile bune care într-adevăr merită vizitate sau pot fi utilizate cu cea mai mare încredere (servicii de cazare sau transport). Un lucru diferit pe care îl oferă cei de la TripAdviser este că aceste opinii pot fi împărtășite abia după ce turistul a fost/a vizitat locurile respective. Aceștia comunică permanent cu unitățile prestatoare de servicii, care le transmit confirmarea rezervărilor făcute pe site.

O variantă românească a acestui site deja consacrat este www.amfostacolo.ro. Acesta funcționează pe același principiu în mare parte, deosebindu-se de TripAdviser prin faptul că oferă și posibilitatea de a împărtăși opinii și păreri legate de o destinație turistică sau de un obiectiv din cadrul acesteia. De asemenea, TripAdivser oferă și posibilitatea de a face rezervări, având rol și în partea de distribuție turistică. O altă diferență este reprezentată bineînțeles de mărimea acestuia, ca număr de utilizator și impact.

Un lucru deosebit pe care îl oferă rețelele sociale operatorilor de turism este expunerea targetată. Astfel, o companie, firmă, unitate își poate selecta grupul țintă și i se poate adresa doar acestuia, eficientizându-și astfel promovarea. Social media oferă posibilitatea de a atașa texte, grafice, fotografii, videoclipuri, sunete, animații, de orice dimensiune sau spațiu, cu unele mici excepții. Toate aceste materiale pot fi actualizate des, calitatea informațiilor corespunzând situației reale din teren.

În afară de această expunere targetată, rețelele social media oferă încă un lucru important, și anume statistici precise, într-un timp foarte scurt. Astfel, operatorii din turism observă într-un timp rapid eficiența materialelor pe care aceștia le-au distribuit pe rețelele sociale. Statisticile, în majoritatea cazurilor, sunt însoțite de informații prețioase despre segmentul vizat, companiile putând astfel să ofere o paletă largă de oferte, personalizate pe fiecare grup țintă în parte, adaptându-se la cerințele acestora.

Promovarea este principalul lucru vizat de operatorii din turism prin intermediul acestui instrument al secolului XXI, social media. Această promovare poate să aibă în unele cazuri și o finalitate, care se manifestă prin vinderea produsului în sine. Aceste acțiuni, de promovare și respectiv de vânzare, pot să vină fie distinct, fie la pachet, după cum optează multe companii. Combinația acestor obiective vine datorită faptului că utilizatorii nu doresc doar informații despre pachetele turistice sau despre facilitățile acestora, ci doresc oferte care să le satisfacă nevoile, însoțite de posibilitatea de cumpărare sau rezervare online. (Ispas, A. – Marketing turistic, vol. 1, ed Universitătii Transilvania, Brașov, 2011, pag 189).

Acum 10 ani, companiile își concentrau resursele în construcția unor site-uri web, acolo unde să își expună ofertele, acestea putând fi accesate de către turiști. În zilele noastre, această procedură nu mai este eficientă, companiile fiind cumva obligate, pentru a face față concurenței, să își facă conturi pe mai toate rețelele de socializare, iar acolo să fie proactive. Rețelele de socializare le permit companiilor să fie, metaforic, față în față cu cliențili lor, să le afle cerințele, iar ofertele și pachetele să se plieze pe acestea. Dacă reușesc să facă acest lucru, cu siguranță companiile respective se îndreaptă spre succes și spre profituri din ce în ce mai mari.

Având un număr mare de utilizatori, aceste rețele social media îi transformă pe aceștia chiar în promotori ai destinațiilor și pachetelor turistice. Acest lucru se realizează într-un mod simplu, turiștii, consumatorii de servicii turistice, postează fotografii și clipuri video, însoțite de descrieri care pot reprezenta un impuls sau nu în alegerea destinației sau pachetului turistic, respectiv pentru cei care le recepționează. Informațiile de orice natură sunt de obicei transmise din locurile de interes general, de la puncte de reper, la hoteluri, restaurante și alte atracții turistice. Utilizatorii, postând astfel de informații, creează într-un mod indirect expunere pentru destinația respectivă.

După cum afirma și Cristian Ignat în cadrul unei conferințe, The old way to grow a business: build a brand, advertise, build customers. The new way to grow a business: create the customers, they’ll build your brand. Această afirmație este dovada vie a faptului că operatorii și-au dat seama de beneficiile uriașe oferite de social media și tind din ce în ce mai mult să își formeze clienți, care să devină cumva niște ambasadori ai companiilor respective.

Această opțiune a fost încercată de firme gigant la nivel internațional, cel mai bun expemplu fiind cel al companiei Apple.

Capitolul anterior aminteam despre cât de importantă este comunicarea ”din gură-în-gură”, mai ales în acest domeniu. În social media, pentru a se putea ține cont de acest lucru, este necesar ca unitățile turistice să creeze și să mențină o relație cu turiștii pe întreg sejurul acestora, dar și înainte și după consumarea actului turistic. Dacă aceștia se întorc fericiți din vacanță, cu siguranță o să facă o postare pe cel puțin o rețea social media, în care o să povestească despre cât de frumos a fost sejurul lor, cât de bune au fost condițiile de cazare, ce anume au apreciat cel mai mult și lista poate continua.

Dacă sunt postate lucruri negative, este de preferat ca firmele, dacă iau la cunoștință acest lucru, să ia critica foarte în serios, să dea dovadă de originalitate și implicare pozitivă. În cazul acesta, nemulțumiții o să aibă senzația că sunt luați în serios, că într-adevăr părerea lor contează și că se fac lucruri pentru remedierea problemei respective. Acest lucru influențează și potențialii consumatori care văd eforturile firmelor de a-și satisface clienții. După cum există și o vorbă din popor, care ne spune că tot răul este spre bine și aceste cazuri negative se pot transforma în unele pozitive, de multe ori chiar în avantaje.

Pentru toate aceste lucruri, operatorii din turism trebuie să fie activi pe rețelele social media, să posteze fotografii care să corespundă cu realitatea, să adauge evenimente, sărbători, tradiții, care să fie actualizate în permanență.

5.2 Analiza localităților din punct de vedere al promovării prin intermediul social media.

5.2.1 Comuna Bran

Deși este vârful de lance al turismului rural din județul Brașov, comuna Bran nu beneficiază de o pagină de facebook, prin intermediul căreia să fie promovate culturile și tradițiile locale sau destinația ca întreg ansamblu de servicii turistice pe care le poate oferi.

Fig. 26 – Captură a paginii de facebook ”Comuna Bran, Brașov”

Sursa: www.facebook.com, accesat în data de 30.05.2016

Cu toate acestea, administratorii rețelei de socializare au deschis un pseudocont (fig. 26), la categoria ”Locuri”, unde după cum se poate observa, localitatea este destul de apreciată de utilizatori, având peste 125.000 de vizitatori care au ținut să le arate și rudelor, prietenilor sau cunoștințelor că au vizitat această comună deosebită.

Fig. 27 – Captură a hotelurilor din Bran recomandate de Facebook

Sursa: www.facebook.com, accesat în data de 30.05.2016

Fig. 28 – Captură a recomandărilor de cumpărături din Bran realizate de Facebook

Sursa: www.facebook.com, accesat în data de 30.05.2016

Fig. 29 – Captură a recomandărilor restaurantelor din Bran realizate de Facebook

Sursa: www.facebook.com, accesat în data de 30.05.2016

De asemenea, rețeaua de socializare Facebook ne sugerează și recomandă o serie de restaurante, baruri, obiective turistice, hoteluri, dar și o serie de locuri de unde putem achiziționa produse tradiționale (figurile 27, 28 și 29). Deși pare incredibil, aceste informații sunt la un click distanță de cei peste 8.500.000 de utilizatori Facebook din România. Autoritățile locale nu manifestă nici cel mai mic interes pentru a-și organiza o pagină proprie, care cu siguranță ar aduce un plus valoare în tot ceea ce înseamnă promovarea acestei frumoase și recunoscute stațiuni.

Pe lângă lucrurile menționate anterior, rețeaua de socializareFfacebook, ne pune la dispoziție și o serie de evenimente ce urmează a se petrece în perioada imediat următoare, în Comuna Bran sau în apropierea acesteia. Cu siguranță aceste evenimente o să aducă câteva mii de turiști în zonă, care, printr-un minim de interes din partea autorităților locale, prin promovarea destinației și a activităților de agrement pe care aceștia le pot face în zonă, sejurul acestora s-ar mări, contribuind astfel la economia comunei, aducând un venit suplimentar pentru populația locală.

După cum se poate observa și în figura 30, evenimentele sunt grupate pe 4 categorii: recomandate, astăzi, săptămâna aceasta, luna aceasta. Această clasificare este una extraordinar de importantă și vine atât în sprijinul turiștilor care ajung în zonă, neștiind de aceste evenimente, dar la care ar putea să participe, cât și în sprijinul turiștilor ce își pot stabili data, locația și durata concediului și în funcție de evenimentele care ar putea să se desfășoare în luna curentă.

Fig. 30 – Promovarea evenimentelor din Bran prin intermediul Facebook

Sursa: www.facebook.com, accesat în data de 30.05.2016

De asemenea, neinteresul autorităților locale este dovedi încă o dată prin faptul că nici măcar site-ul primăriei, wwww.primariabran.ro, nu funcționează. S-a încercat accesarea lui zilnic, în perioada 30.05-7.05.2016, însă rezultatele au fost aceleași.

În ceea ce privește principala atracție turistică a comunei Bran, castelul cu același nume, lucrurile stau mult mai bine, acesta fiind administrat de Compania de Administrare a Domeniului Bran. Pe lângă site-ul oficial de prezentare, www.castelulbran.ro, foarte atractiv, tradus și în limba engleză, care conține informații foarte bine structurate, acesta beneficiază și de o pagină de Facebook (fig. 31), actualizată constant. Pagina are peste 18.000 de următori, care pot primi notificări la fiecare postare realizată de către administratori.

Fig. 31 – Captură a paginii de Facebook a Castelului Bran

Sursa: www.facebook.com, accesat în data de 30.05.2016

În ceea ce privește rețeaua de socializare Twitter, care nu este foarte populară în România, însă pe plan internațional multe personalități o folosesc, fiind urmărite de un număr mare de utilizatori, Comuna Bran, nu beneficiază de niciun fel de promovare din partea autorităților locale, neavând un cont pe care să posteze informații.

Cu toate acestea, la o simplă căutare pe Twitter, găsim extraordinar de multe postări, făcute în principal de străini. După cum se poate vedea în figura 32 , pe lângă faptul că imaginea respectivă cu Castelul Bran este una foarte atractivă și profesional realizată, aceasta a fost și distribuită de către Universitatea din Utah și alți utilizatori. De asemenea, contul de pe care a fost postată imaginea însoțită de o descriere clară care menționează că această atracție turistică este pe teritoriul României, este urmărit însuși de președintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama. Așadar, Fig. 32 – Rezultatele găsite în urma căutării

pe Twitter a Castelului Bran

un obiectiv turistic, dintr-o mică localitate rurală din România, poate ajunge la privirea celor mai importanți oameni din lumea întreagă, iar autoritățile locale nu fac nici măcar un minim de efort, care ar consta în petrecerea a 30-40 de minute zilnic, pe un site de socializare.
Nici în ceea ce privește rețeaua de socializare Instagram lucrurile nu stau mai bine, nici aici neexistând un cont al comunei. Ca și în cazul Facebook, și pe Instagram există o centralizare realizată de administratorii rețelei, care pe lângâ o hartă cu locația obiectivului, prezintă și un top al celor mai apreciate fotografii realizate la Castelul Bran (fig. 33).

Fig. 33 – Rezultate căutării pe Instagram a Castelului Bran

Sursa: www.instagram.ro, accesat în data de 31.05.2016

5.2.2 Comuna Moieciu

Nici comuna Moieciu nu stă mai bine la capitolul promovare turistică în social media. Nici această comună, în ciuda faptului că deține un potențial turistic ridicat, fiind vestită pentru priveliștile de vis pe care le oferă, nu beneficiază de o pagină de facebook.

Fig. 34 – Captură a paginii de facebook ”Comuna Moieciu, Brașov”

Sursa: www.facebook.com, accesat în data de 31.05.2016

După cum se poate observa și în Figura 34 în urma unei căutări, ca rezultat ne apare o pagină care are 7 evaluări, toate de 5*, fără adresă sau alte informații despre cum se poate ajunge acolo sau care sunt activitățile care pot fi practicate. De asemenea, în partea din dreapta se menționează faptul că aceasta este o pagină neoficială. Dacă ducem cursorul spre acel buton de informații (fig. 35), de lângă mențiunea conform căreia nu este o pagină oficială, o să vedem următorul lucru:

Fig. 35 – Captură a butonului de info a paginii de facebook ”Comuna Moieciu. Brașov”

Sursa: www.facebook.com, accesat în data de 31.05.2016

După cum menționam și anterior, în cazul comunei Bran, pagina a fost creată datorită interesului pe care l-au manifestat oamenii pentru aceste locuri. Tot în cadrul informării se menționează faptul că aceasta pagină nu trebuie asociată cu Comuna Moieciu, Brașov, într-un mod oficial, fiind o pagină creată de Facebook (fig. 36) și la care contribuie utilizatorii, existând șansa ca informațiile să nu fie întotdeauna unele corecte.

Fig. 36 – Captură foto a paginii de facebook ”Peștera liliecilor”

Sursa: www.facebookcom, accesat în data de 31.05.2016

După cum se știe foarte bine, Peștera Liliecilor este unul din obiectivele turistice majore al comunei Moieciu. Dacă în cazul Branului, Castelul beneficia de o promovare intensă pe mai toate rețelele de socializare, având bine pusă la punct o pagină care oferă toate informațiile generale, dar și unele suplimentare foarte atractive, Peștera Liliecilor putem spune că nu este la fel de norocoasă. Ca și pagina comunei, această pagină a fost creată tot datorită interesului manifestat de utilizatori, însă nu sunt oferite absolut deloc detalii sau alte informații de interes general.

Fig. 37 – Rezultatele căutării comunei Moieciu pe Twitter

Sursa: www.twitter.com, accesat în data de 2.06.2016

Nici în cazul rețelei de socializare Twitter lucrurile nu stau mai bine pentru comuna Moieciu (fig. 37), pe lângă faptul că nu există un cont oficial, frecvența cu care au apărut știri sau alte informații despre aceste minunate locuri a fost una extraordinar de mică, după cum se poate observa și în Figura…., În general, cam o dată pe an a apărut în ultima perioadă vreo informație legată de Moieciu, în ciuda faptului că pe lângă cadrul peisagistic deosebit, comuna atrage un număr însemnat de turiști și prin intermediul festivalurilor și a altor evenimente care se desfășoară aici.

5.2.3 Comuna Fundata

Nici de această dată nu se resimte o promovare în social media a acestei localități (fig. 38), renumite pentru faptul ca fiind localitatea situată la cea mai înaltă altitudine din România, locuită permanent.

Tot de Fundata se leagă și sărbătorirea zilei naționale a turismului rural, însă despre acest lucru se găsesc foarte puține informații în mediul online și aproape deloc în social media.

Fig. 38 – Captură a paginii Comunei Fundata pe Facebook

Sursa: www.facebook.com, accesat în data de 02.06.2016

Și pentru această comună a fost manifestat un interes din partea utilizatorilor, însă nici de această dată autoritățile locale nu au ținut seama de acestea, considerând probabil că promovarea în social media ar fi inutilă.

Pe lângă restaurante, baruri, obiective turistice, hoteluri și locuri de unde poți face cumpărături, Facebook prezintă și lista prietenilor utilizatorului care au vizitat locul respectiv.

Ca și în Cazul comunei Bran, care beneficia cumva din urma promovării de care se bucura Castelul Bran și Fundata are un astfel de avantaj. Aici se regăsește complexul Cheile Grădiștei, un resort foarte cunoscut atât la nivel național, cât și internațional, care prezintă standarde ridicate, cu o ofertă foarte bogată în tot ceea ce înseamnă servicii de cazare, masă și agrement.

Complexul beneficiază de o promovare foarte bună pe rețeaua de socializare Facebook, având aproape 25.000 de urmăritori (fig.39). Pentru a le menține acestora interesul ridicat administratorii paginii postează destul de des informații legate de ce activități pot practica turiștii, de tarifele de cazare și eventuale oferte, precum și ce evenimente a găzduit și găzduiește complexul.

Fig. 39 – Captură a pagii de facebook a complexului Cheile Grădiștei

Sursa: www.facebook.com, accesat în data de 02.05.2016

Nici pe Instagram, comuna brașoveană nu are un cont, însă la o căutare a acesteia, apar fotografii postate de turiști în diferite ipostaze (fig. 40). După cum se poate vedea și mai jos, în imaginea capturată pe instagram, apare o poză cu 3 turiști americani, veniți probabil să practice sporturi de iarnă. Și de această dată, imaginea unei localități românești ajunge peste hotarele îndepărtate, fără ca autoritățile locale să facă vreun efort pentru acest lucru.

Fig. 40 – Rezultatele căutării comunei Fundata pe Instagram

Sursa: www.instagram.com, accesat în data de 02.06.2016

Dacă pe facebook, Comuna Fundata, avea un beneficiu indirect de pe urma complexului Cheile Grădiștei, pe rețeaua de socializare Twitter, lucrurile nu mai stau așa de bine, în ultimii 3 ani apărând doar 4 știri sau informații despre această comună sau despre oportunitățile pe care le oferă (fig. 41).

Fig. 41 – Rezultatele căutării comunei Fundata pe Twitter

Sursa: www.twitter.com, accesat în data de 03.06.2016

5.2.4 Comuna Prejmer

În ceea ce privește promovarea prin intermediul social media a comunei Prejmer, nici de această dată situația nu este una bună, fiind foarte greu de aflat informații despre aceasta, în ciuda faptului că prezintă o atractivitate deosebită, atât din punct de vedere al accesibilității cât și al obiectivelor turistice.

Fig. 42 – Captură foto a pagini de facebook ”Comuna Prejmer”

Sursa: www.facebook.com, accesat în data de 03.06.2016

Și de această dată, a apărut o pagină neoficială de facebook (fig. 42), prin intermediul căreia se fac recomandări în privința unităților de cazare, de alimentație, a serviciilor de agrement etc.

Dacă în cazul comunei Bran, al comunei Fundata, se vorbea de o promovare indirectă prin intermediul unui obiectiv turistic, respectiv al unui complex, în cazul Comunei Prejmer, promovarea indirectă vine din existența unei pagini de facebook a Aerodromului din localitate. Deși acesta nu este unul de dimensiuni extraordinare, pagina sa are nu mai puțin de 2500 de urmăritori, care primesc informații diverse, chiar și asupra vremii, după cum se poate observa în figura 43.

Fig. 43 – Captură foto a paginii de facebook ”Aerodrom Prejmer”

Sursa: www.facebook.com, accesat în data de 03.06.2016

Evenimentele desfășurate în comuna Prejmer, au avut un impact deosebit atât pe rețeaua de socializare facebook, cât și pe twitter, într-un mod surprinzător (fig. 44).

Este vorba despre un concurs de drifturi, evenimente care au o priză foarte mare la tineri în ultima vreme. Cu siguranță că astfel de evenimente, dacă ar fi fost promovate corespunzător, ar fi putut să atragă un număr mult mai mare de turiști în zonă, care prin cheltuielile lor ar fi contribuit automat la bugetul local, adăugând un plus comunității gazdă.

Fig 44 – Captură foto a rezultatelor căutării Comunei Prejmer pe Twitter

Sursa: www.twitter.com, accesat în data de 04.06.2016

5.2.5 Comunele Feldioara, Racoș, Bunești și Sâmbăta de Sus

Dacă în rândul celor 4 comune analizate anterior: Bran, Moieciu, Fundata, Prejmer, existau măcar câteva informații de bază sau anumite recomandări, în cazul comunelor: Feldioara, Racoș, Bunești și Sâmbata de Sus, situația este una gravă, despre aceste localități neexistând nici măcar o bază minimă pe care posibilii turiști să o poată accesa (fig. 45).

Fig. 45 – Colaj capturi foto ale paginilor de facebook ale comunelor Bunești, Sâmbăta de Sus, Feldioara și Racoș

Sursa: www.facebook.com, accesat în data de 04.06.2016

5.3 Strategii de promovare a turismului prin intermediul social media

Avantajele unei astfel de promovări prin intermediul social media, sunt clare, rapide și eficiente. Însă, pentru aceasta, trebuie acordată o atenție deosebită, în special în implementarea acesteia. Fiind vorba de spațiul online și de rețele media prin intermediul cărora informația ajunge aproape instantaneu la utilizatorii din toate colțurile lumii, este foarte important ca aceasta să fie una corectă și bine distribuită, fără a fi alterată de diverse impedimente.

În general, gafele, și în special cele de proporție, devin de multe ori subiecte cancan pentru utilizatorii rețelelor de socializare. De asemenea, ținând cont de faptul că în momentul de față nu toată lumea are acces la o conexiune de internet, această promovare prin intermediul social media, trebuie să fie una complementară și nu alternativă.

În momentul în care o întreprindere turistică sau un operator turistic decide că este de bun augur o astfel de promovare, acesta trebuie să facă în așa fel încât strategia de promovare și comunicare prin intermediul social media să facă parte din strategia globală.

Atât promovarea print intermediul social media, cât și cea globală, trebuie să prezinte acțiuni clare, coerente, coordonate și interdependente.

Realizarea unui site de prezentare al turismului rural din județul Brașov. Acest site ar trebui să fie administrat de sectorul public, de cineva din administrația locală, care ar trebui să devină liberul arbitru între operatorii din industria turismului. Acest site de prezentare ar fi o centralizare a tuturor opțiunilor pe care le are un turist care își dorește să practice acest tip de turism. Pe lângă scurte prezentări ale destinațiilor în sine, în speță a localităților județului Brașov ce prezintă interes turistic, site-ul o să conțină și link-uri către paginile localităților. Din punct de vedere personal, în fiecare primărie sau consiliu local ar trebui să existe o persoană responsabilă cu actualizarea acestor pagini. Fiecare pagină a unei localități din județul Brașov, pe lângă obiective, tradiții sau evenimente locale ar urma să conțină subdomenii pe servicii de cazare, servicii de alimentație, servicii de transport și servicii de agrement, unde fiecare operator să aibă descrierea serviciilor prestate, tarifele, precum și orarul de funcționare. Așadar, prezentul punct din strategia de promovare a turismului rural din județul Brașov prin intermediul social media, o să activeze ca un sistem piramidal, cu trepte binedefinite. Vârful piramidei este reprezentat de site-ul de centralizare la nivelul județului, sub care se află toate localitățile ce prezintă un potențial turistic. La rândul lor, aceste localități, sau mai bine zis paginile acestora din social media, ar trebui să conțină toți posibilii prestatori de servicii turistice din zona, precum și atracțiile de la nivel local.

O altă propunere de promovare a turismului rural din județul Brașov, prin intermediul social media este acela de utilizare a serviciul de QR CODE. Așadar, fiecare obiectiv turistic urmează a fi semnalizat cu un cod QR. Turistul, prin intermediul unei rețele de socializare, rețea cu care în prealabil administrația locală ar semna un acord de parteneriat, ar avea posibilitatea de a scana codul respectiv și automat să i se încarce pe dispozitivul mobil o serie de informații generale despre obiectiv, cât și informații suplimentare, mituri și legende, care de obicei sunt pe deliciul turiștilor. Ca să crească atractivitatea, prin intermediul scanării acestui cod, ar putea chiar să apară pe profilul turistului un check in sau o postare care să ”ateste” faptul că respectivul se află la acel obiectiv turistic, într-un timp real.

Pentru a înțelege mecanismul de funcționare trebuie să menționăm faptul că acest Cod QR este o gamă de codare, ce apare sub forma unor bare bidimensionale. Un astfel de cod a apărut pentru prima oară în anul 1994, așadar nu cu foarte mult timp înainte de dezvoltarea explozivă a rețelelor de socializare. QR reprezintă o prescurtare din limba engleză a sintagmei ”quick respnse”, care în traduceere înseamnă ”răspuns rapid”. În prezent aceste coduri nu sunt foarte utilizate în întreaga lume, însă tot mai des apare dovada că acestea sunt adevărate instrumente de promovare și nu numai, în foarte multe domenii.

În general codurile QR sunt utilizate prin intermediul telefoanelor mobile inteligente, unde utilizatorul, pentru un acces rapid la site sau informațiile codate, scanează codul cu ajutorul camerei foto a telefonului mobil. Browserul telefonului îl redirecționează automat pe utilizator către informația sau site-ul în cauză. Utilizarea acestor coduri QR se dovedește a fi foarte practică în situațiile în care link-urile sunt foarte lungi și aproape imposibil de reținut. Important de reținut este și faptul că un astfel de cod poate stoca maxim 7.089 de caractere numerice și 4.296 de caractere alfanumerice.

O altă strategie pe care ar putea să o folosească autoritățile locale și care prinde foarte bine la utilizatorii acestor rețele, este aceea a realizării de concursuri pe cadrul paginilor comunelor respective. Pentru aceasta, bineînțeles, este necesară mai întâi realizarea unor astfel de conturi și postarea la o perioadă scurtă de timp, la 1,2 zile, a unor informații de interes pentru posibilii vizitatori. Concursurile de care aminteam, vizează în mare parte distribuirea unui imagini sau a unui clip pe profilele personale ale persoanelor care vor să intre în respectiva competiție. De cele mai multe ori, costurile sunt reprezentate de acordarea unui premiu, care poate să fie o vacanță în localitatea respectivă, sau a unui voucher de reducere. Așadar, cu niște costuri minime, care oricum o să fie atenuate într-o mică sau mare măsură, întrucât ajunși la destinație în mod sigur câștigătorii o să cheltuie anumite sume de bani pe suveniruri, intrări la muzee sau pentru alte servicii care nu intră în voucherul câștigat, se poate realiza o promovare foarte eficientă. Astfel de postări distribuite ajung să aibă câteva sute de mii de vizualizări unice, locația făcându-se astfel cunoscută în grupuri țintă extrem de diverse.

De asemenea, o strategie bună pentru creșterea expunerii pe piață a localității rurale respective, pentru creșterea notorietății dar și pentru generarea unor oportunități de vânzare în domeniu ar putea să fie reprezentată de găsirea unor personalități media, cântăreți, actori, fotbaliști sau alte persoane cunoscute atât la nivel național cât și internațional, care să devină un fel de ambasadori ai promovării localității respective prin intermediul social media. În general, vedetele autohtone au milioane de urmăritori pe aceste rețele, iar dintre aceștia cu siguranță există un număr mare de oameni care să fie interesați de petrecerea vacanțelor sau a weekendurilor în spațiul rural brașovean.

5.4 Greșeli în promovarea turistică prin intermediul social media.

Fiind un domeniu care prezintă o sumedenie de oportunități, dar un domeniu nou în ceea ce înseamnă industria turistică, promovarea prin intermediul social media, are câteva aspecte, la care operatorii din domeniu nu sunt tocmai atenți, fapt ce se transformă imediat în greșeli, ce pot sau nu fi reparate.

O primă greșeală pe care o fac agenții care lucrează în domeniul turismului este de a se avânta pe aceste rețele de socializare, însă fără a ține cont de multe lucruri extrem de importante. Aceștia își realizează conturi, pe diverse platforme, fără o informare în prealabil, consituind astfel prima greșeală în promovarea turistică prin intermediul social media. Fără a cunoaște exact ce platforme utilizează grupul său țintă, cât de des sau în ce număr, operatorul din turism are o mare problemă. Este foarte probabil ca acesta să nu își dea seama de faptul că o acțiune de informare, promovare, oricât de bună ar fi ea, dacă nu este distribuită pe canalul care trebuie, este foarte probabil să fie ineficientă. De asemenea, dacă întreprinderea respectivă nu își actualizează constant contul și nu încearcă să țină cont de întrebările și sugestiile posibililor turiști, există șanse mari ca această să fie considerată ca fiind una neserioasă, fără a avea parte de o încredere ridicată.

În altă ordine de idei, o strategie de promovare, nu se rezumă doar la a posta informații de interes, ci la a stabili o relație cu urmăritorii din social media, de a interacționa constant cu aceștia. Se remarcă prezența a multor firme, agenții de turism, unități de cazare, transportatori, care după ce își ”pun la punct” contul, se rezumă doar la a posta linkuri către site-ul propriu, sau doar la a posta anumite oferte.

O altă greșeală făcută de ”partizanii” industriei turistice în social media este de a răspunde la întrebările, sugestiile, reclamațiile, opiniile oamenilor influenți, fără a ține cont de ”utilizatorii” de rând. Acest lucru se remarcă în rândul comentariilor de pe profilele proprii, sau în momentul în care un utilizator obișnuit, urmărit fiind de operatorul respectiv, în ciuda faptului că postează o chestiune legată de o anumită destinație turistică sau de anumite servicii, de orice tip, acestuia nu i se răspunde în niciun fel. Acest lucru este posibil pe Twitter, firmele având posibilitatea de a urmării utilizatori (follow) sau pe Facebook și instagram prin intermediul hashtag-urilor.

O altă greșeală a operatorilor din turism, în cadrul social media, este aceea că nu răspund la feedback-urile negative. În general, clienții/turiștii nemulțumiți, aleg să își manifeste neplăcerile și să își facă cunoscute ofurile pe paginile operatorilor, fie prin postări proprii, fie prin comentarii la postările acestora. În situația în care operatorul nu se îndreaptă sau axează pe un management al conflictelor și apelează la ignoranță sau nepăsare, îi face pe turiști să fie și mai nemulțumiți, în multe cazuri răspândind feedback-ul negativ.

După cum bine știm, înainte de dezvoltarea rețelelor de socializare, operatorii de turism utilizau ca instrument de promovare în mediul online adresele de mail, prin trimiterea acelor newslettere, care de multe ori erau agresive, în special prin intensitatea mare cu care acestea erau trimise într-un timp relativ scurt. În social media, acest lucru s-a transpus în a le ”cere prietenia” sau urmării profilul acestora, mergând pe ideea că aceștia vor întoarce ”favoarea” și se vor abona la canalele acestora de promovare.

Faptul că unii operatori din turism se îndreaptă doar către partea de promovare este iarăși o altă greșeală din partea acestora. Aceștia ar trebui să nu piardă din vedere faptul că toate aceste lucruri sunt făcute pentru a avea și o finalitate, în speță achiziționarea serviciilor pe care aceștia le promovează.

De asemenea, cei care își doresc să se folosească de promovarea prin intermediul social media, trebuie să fie foarte atenți la condițiile de confidențialitate, pe care le are fiecare rețea/platformă în parte. Nu de puține ori s-a întâmplat în ultima vreme, ca agențiile de turism să organizeze diverse concursuri, care nu erau conforme cu condițiile și care au fost blocate sau anulate de pe platformă, conducând automat la nemulțumirea posibililor viitori turiști. Acest gen de concursuri este foarte popular pe Facebook, însă tinde să se îndrepte și către alte rețele de socializare.

Cristina Vladau de la Turismark, evidențiază, de asemenea, o altă serie de greșeli comise de operatori, în promovarea prin intermediul site-urilor de prezentare, de această dată punctuale:

lipsa sistemelor de rezervare on-line;

lipsa locației și a adresei exacte din pagina de pornire;

afișarea unor imagini reprezentative, însă realizate într-un mod neprofesionist;

site-uri sofisticate, care sunt greu de urmărit sau navigat pe ele;

lipsa opțiunii de acordare a feedback-ului din partea vizitatorilor, oaspeților;

lipsa promovării unor evenimente locale;

grafica mult prea bogată, ce obosește utilizatorii sau care îi face pe aceștia să piardă din vedere noțiunile importante;

Concluzii

În urma analizelor și a studiilor efectuate pentru elaborearea prezentei lucrări, ”Strategii de dezvoltare și promovare a turismului rural din județul Brașov prin intermediul social media”, principala concluzie este că județul beneficiază de un potențial turistic extraordinar de ridicat, însă promovarea și infrastructura de care aceste beneficiază este una deficitară. Ținând cont de faptul că o promovare eficientă ar atrage și o dezvoltare pe măsură, care automat ar însemna o creștere a veniturilor populației locale și automat a calității vieții, o stagnare a migrației tinerilor de la sat la oraș, dar și o scădere a ratei șomajului din spațiul rural brașovean, cred cu tărie că trebuie să se ia toate măsurile necesare pentru o realizare a acestei promovării prin intermediul social media.

România este o țară invidiată de multe state, atât la nivel european cât și internațional pentru viteza la internet de care aceasta dispune. Accesul mare la internet și viteza crescută a acestuia conduce automat la o diversitate extraordinară și o cantitate foarte mare de informații, aflate la un click distanță. Aceste informații, accesibile tuturor utilizatorilor, determină o scădere a pachetelor turistice în dauna practicării unui turism independent și spontan. Acest lucru a făcut ca prestatorii de servicii turistice să se îndrepte spre rețelele de socializare, care le pun la dispoziție informații referitoare la nevoile consumatorilor, făcând astfel posibiliă realizarea de oferte personalizate și moderne, care să satisfacă nevoile acestora. Consumatorii din zilele noastre nu mai apelează la agenții de turism ci preferp să se intereseze singuri asupra condițiilor de cazare, a serviciilor de transport, a celor de alimentație și agrement, de cele mai multe ori optând chiar pentru plata online a acestora.

În altă ordine de idei, această informare amănunțită are și un rol profund asupra consumatorului, acesta fiind mult mai capabil să interacționeze cu oamenii și culturile locale, în același timp înțelegând tradițiile și obiceiurile pe care comunitatea locală le practică.

Este foarte important și intersant de observat și următorul aspect, reprezentat de utilizarea rețelelor de socializare din țara noastră. Majoritatea utilizatorilor aleg în continuare să se folosească de aceste instrumente în interes personal și mai puțin pentru promovarea afacerilor din sectorul turistic. Acest lucru ar trebui să pună un semn de întrebare autorităților locale care la nivel de administrație nu a creat încă un cadru optim pentru a veni în sprijinul micilor antreprenori ai turismului rural brașovean.

După cum a fost evidențiat de mai multe ori pe parcursul prezentei lucrări, la nivelul județului Brașov nu există nici măcar o comună care să beneficieze de promovare pe rețelele de socializare, atât de utilizate de oamenii din zilele noastre. Doar rareori, în general în situațiile în care apare mediul privat, se face ceva pentru o promovare prin intermediul social media a unor unități de orice tip, punând astfel la dispoziția posibililor turiști a unor informații deosebit de prețioase în alegerea destinației de petrecere a vacanței.

Platforma ”vedetă” de social media din România, ca și în cazul multor state, este Facebook. Aceasta este urmată de YouTube și Instagram, însă la o distanță destul de mare ca și număr de utilizatori și conturi înregistrate. Dacă ne referim la mediul de afaceri românesc, chiar și cel din industria turistică, o creștere din ce în ce mai mare este înregistrată de LinkedIn, aceasta fiind considerată mult mai serioasă, utilizatorii acesteia fiind în general persoanele cu studii medii și superioare în principal.

Alegerea celor mai adecvate platforme și rețele de socializare este o acțiune ce ar trebui să țină cont de scopul urmărit, precum și de grupul țintă la care se raportează instituția sau unitatea respectivă. De exemplu, este binecunoscut faptul că pentru a avea priză la posibilii turiști din afara țării noastre, ar fi mai benefică utilizarea rețelei de socializare Twitter.

BIBLIOGRAFIE

Berbecaru I., (1976), Strategia promoțională în turism, Ed. Sport -Turism, București.

Bonifaciu S., (1983), România Ghid Turistic, Editura Sport – Turism, București.

Cândea M., Erdeli G., s.a., (2003), Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a spațiului, Editura Universitară, București.

Burcea C., Hârțescu I. – Manual de utilizare a social media în administrația publică.

Cândea M., Bogan E., (2009), Turismul în rural – premisa dezvoltării durabile și integrate a spațiului rural românesc, Editura Universitaria, Craiova.

Cândea M., Simion T., Bogan E., (2012), Patrimoniul turistic al României, Editura Universitară, București.

Erdeli G., Cucu V., (2005), România. Populație. Așezări umane. Economie., Editura Transversal, București.

Erdeli G.,Istrate I., (1996), Amenajări turistice, Editura Universității, București,

Erdeli, G., Istrate, I., (2006), Potențialul turistic al României, Editura Universității București.

Ciucan-Rusu L., (2011), Managementul marketingului în economia cunoașterii, Editura UPM, Târgu Mureș.

Constantin C., Ion L., (1981), Monografia județului Brașov, Întreprinderea poligrafică Brașov.

Dumbrăveanu D., (2008), Politici promoționale în turism, Ed. Universitară, București.

Glavan V., (2000) Turismul in Romania, Editura Economica, Bucuresti.

Iancu M., (1971) Județul Brașov, Editura Academiei Romane, București.

Ioncica M., Stănciulescu G., (2005), Economia turismului și serviciilor, Editura Uranus, București.

Neagu V., (2002) Managementul turistic și al serviciilor turistice, Editura Sylvi, București

Nedelea Al., (2003), Piața turistică, Editura Didactica și Pedagogica, București.

Nedelea, Al., (2003), Politici de marketing în turism, vol. 1, Editura Economică, București.

Nistoreanu P., (2003), Ecoturism si turism rural, Editura ASE, Bucuresti.

Nistoreanu P., Țigu G., (1999), Ecoturism și Turism rural, Editura Economică, București.

Oscar S., Baron P., Neacșu N., (2001), Economia Turismului, Editura Expert. București

Popescu D., (1979), Piatra Craiului. Ghid turistic, Editura Sport – Turism, București.

Prahoveanu I., (2004), Platforma Bran-Ghid, Editura C2 Design, Brașov.

Prahoveanu I., (1998), Așezările brănene. Satul, gospodăria, locuințele, Editura Transilvania Expres, Brașov.

Prahoveanu I., (1998) Castelul Bran, Editura C2 Design, Brașov.

Stănescu D., (2006), Strategii de dezvoltare în turism, Editura Premier, Ploiești.

Stoian G., Mocanu O., (1990), Zona etnografică Bran, Editura Sport – Turism, București,

Tălângă C., (2010), Turism rural – note de curs, Editura Credis, București.

Turcu D., Weisz J., (2008), Economia Turismului, Editura Eurostampa, Timișoara.

Țigu G., (1999), Turism Montan, Editura Uranus, București.

**Decretul 225/1974

**Monitorul Oficial al României, nr. 245, 30.08.1994

**Monitorul Oficial al României, nr. 374, 31.12.1994

**Vacanțe în România, Editată de Autoritatea Națională pentru Turism, 2005;

www.addjb.ro, Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov, 19.03.2016.

www.antrec.ro, Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural, 18.04.2016.

www.brasovtourism.eu, Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului din județul Brașov, 20.04.2016.

www.e-primarii.ro/primaria-prejmer

www.insse.ro, Institutul Național de Statistică, 14.04.2016 .

www.prefecturabrasov.ro, Prefectura județului Brașov, 21.04.2016.

www.primariabran.ro, Primăria Comunei Bran, 05.03.2016.

www.primariabunesti.ro, Primaria Comunei Bunești, 10.04.2016

www.primariamoieciu.ro, Primăria Comunei Moieciu, 06.03.2016.

www.romaniancopywriter.ro, 07.06.2016

www.socialnetworking.lovetoknow.com, 06.06,2016

www.statista.com, 05.06.2016

www.wikipedia.ro, 10.06.2016

Information technology. Automatic identification and data capture techniques. Bar code symbology. QR code. Geneva, ISO/IEC, 2000, pp 114. OCLC 60816353