Promovarea Turismului In Zona Ramnicu Valcea
Cuprins
Introducere
Capitolul I
Condi]iile naturale ale zonei Vâlcea
1.1. A[ezare geografic`
1.2. C`i de comunica]ie
1.3. Resurse ale subsolului
1.4. Relieful
1.4.1. Relieful muntos
1.4.2. Relieful deluros
1.5. Re]eaua hidrografic`
1.6.1. Râurile
1.6.2. Lacurile
1.7. Solurile
1.8. Flora [i fauna
1.9. Rezerva]ii naturale
Capitolul II
Valorificarea poten]ialului turistic al zonei Râmnicu-Vâlcea
2.1. Istoricul ora[ului Râmnicu-Vâlcea
2.2. Obiective turistice \n zona Râmnicu-Vâlcea
2.2.1. |n municipiul Râmnicu-Vâlcea
2.2.2. |mprejurimile Rm.-Vâlcea – Sta]iunile balneoclimaterice de pe Valea Oltului
2.3. Etnografie [i folclor
2.4. Baza tehnico-material`
2.4.1. Baza de cazare
2.4.2. Baza de alimenta]ie
2.5. Circula]ia turistic` \n jude]ul Vâlcea
Capitolul III
Analiza economico-financiar` a S.C. Alutus S.A. Râmnicu-Vâlcea
3.1. Prezentarea general` a S.C. Alutus S.A. Rm.-Vâlcea
3.2. Baza material` pentru turism
3.2.1. Hoteluri
3.2.2. Moteluri [i popasuri
3.2.3. Baza material` pentru turism \n sta]iuni
3.3. Analiza comercial` a S.C. Alutus S.A.
3.3.1. Analiza ofertei la S.C. Alutus S.A. (Concuren]a)
3.3.2. Produsul turistic
3.3.3. Politica de produs
3.3.4. Politica de pre]
3.3.5. Promovarea vânz`rilor
3.3.6. Politica resurselor umane [i politica de personal
3.5. Analiza economico-financiar` a S.C. Alutus S.A.
3.5.1. Importan]a analizei economico-financiare
3.5.2. Indicatorii utiliza]i \n analiza economico-financiar`
3.5.3. Indicatorii de stare
3.5.4. Indicatorii financiari-patrimoniali
3.5.5. Indicatorii de bonitate
3.5.6. Indicatorii de performan]`.
3.6. Analiza veniturilor [i cheltuielilor
3.7. Analiza cheltuielilor
3.8. Propuneri de dezvoltare
Capitolul IV
Programe turistice derulate \n zona Vâlcea.
4.1. Clasificarea firmelor de turism.
4.2. Forme de turism practicate \n jud. Vâlcea.
4.3. Programe turistice organizate \n/din zona Vâlcii.
4.4. Calcula]ia pre]ului de vânzare a programelor turistice.
Capitolul V
Strategii de dezvoltare [i de promovare a turismului \n zona Vâlcea.
5.1. Elemente ale dezvolt`rii turismului.
5.2. Concepte de baz` \n formularea strategiilor de dezvoltare [i de promovare a turismului \n zona Vâlcea.
5.2.1. Etapele realiz`rii strategiei de dezvoltare [i promovare a turismului \n zona Vâlcea.
5.2.2. Analiza premiselor sociale [i economice pentru dezvoltarea tursimului \n zona Vâlcea.
5.3. Obiective ale strategiei de dezvoltare [i promovare
5.3.1. Obiective [i m`suri propuse pentru dezvoltarea durabil` a turismului \n zona Vâlcea.
5.3.2. Delimitarea zonelor de interven]ie.
5.3.3. Propuneri privind ac]iunile specifice pentru fiecare zon` de interven]ie \n parte
5.4. Direc]ii \n aplicarea strategiilor promo]ionale.
Bibliografie
Anexe:
Anexa I: Harta jude]ului V`lcea
Anexa II: Harta municipiului Râmnicu-Vâlcea
Anexa III:
BIBLIOGRAFIE
1. Badea I., Rusinescu C. – Judetul Vâlcea, Ed. Academiei, Bucuresti, 1970
2. Balaure V., Popescu I. – Tehnici promotionale, Ed. Uranus, Bucuresti, 1999
3. Balaure V. si colectiv – Marketing, Ed. Uranus, Bucuresti, 2000
4. Berbece V. – Vâlcea – ghid turistic al judetului, Ed. Sport-tursim, Bucuresti, 1976
5. Berbecaru I. – Strategia promotionala in turism, Ed. Sport-turism, Bucuresti, 1976
6. Berbecaru I. – Oglinzile viitorului in turism, Ed. Sport-turism, Bucuresti, 1978
7. Cârstea Gh., Constantinescu Dorel – Vâlcea, Ed. Sport-Turism, Bucuresti, 1980
8. Draica Constantin – Ghidul practic de turism international si intern, Ed. All Beck, Bucuresti, 1999
9. Emilian Radu – Managementul serviciilor, Ed. Expert, Bucuresti, 2000
10. Ioncica M. – Economia serviciilor turistice, Ed. Uranus, Bucuresti, 2000
11. Lupu N. – Hotelul – Economie si Management, Ed. All Beck, Bucuresti, 1999
12. Mateescu C. – Cartea Râmnicului, Ed. Almarom, Bucuresti, 1993
13. Minciu R. – Economia turismului, Ed. Uranus, Bucuresti, 2000
14. Nicolescu O. – Management, Ed. Economica, Bucuresti, 1995
15. Nicolescu O. – Strategii manageriale de firma, Ed. Economica, Bucuresti, 1996
16. Olteanu V. – Marketingul serviciilor, Ed. Uranus, Bucuresti, 2000
17. Petrescu Ion, Cindua Ion – Teorie si practica in managementul resurselor umane, Ed. Lux Libris, Brasov, 1998
19. Tamas Corneliu – Râmnicu Vâlcea – ghid al orasului, Ed. Sport-Turism, Bucuresti, 1989
20. Stanciulescu Gabriela, Tigu G. – Tehnica operatiunilor de tursim, Ed. All Beck, Bucuresti, 1999
21. Zarleutan T. – Managementul organizatiei, Ed. Economica, Bucuresti, 1998.
22. *** Strategia de dezvoltare durabila a municipiului Râmnicu-Vâlcea, Ed. Agerpress Typo, Bucuresti, 2001
23. *** Colectia ziarului "România turistica", ianuarie-martie 2002
24. *** Colectia ziarului "Ziua turistica", ian-martie 2002, nr. 2002
25. *** România Hotel Guide – 2002.
=== capitolul 2 ===
CAPITOLUL II
VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC AL ZONEI RAMNICU VALCEA
2.1. ISTORICUL ORAȘULUI RAMNICU VALCEA
Sapaturile arheologice efectuate in zona Valcea au scos la iveala marturii ce atesta o locuire omeneasca din cele mai vechi timpuri. Așezat pe malul drept al Oltului, nu departe de iesirea acestuia din impunatorul defileu carpatic Turnu-Rosu-Cozia, orasul s-a dezvoltat pe o straveche vatra de locuire, cu vestigii arheologice din paleolitic, neolitic, din epocile bronzului si fierului si din epoca daco-romana, romanii construind aici „Calea Traiana”.
Prima mențiune documentara privind orasul Ramnicu Valcea se intalneste intr-un hrisov semnat de Mircea cel Batran la 20 mai 1398 prin care acesta daruieste ctitoriei sale, Manastirea Cozia, printre altele, o moara in Ramnic. Un an mai tarziu, la 4 septembrie 1389, Mircea cel Batran emite un act care confirma pentru prima data existenta Ramnicului ca oras.
In ceea ce priveste numele orasului, majoritatea istoricilor inclina sa creada ca apelativul Ramnic ar proveni din limba slava, avand sens de rau, chiar peste.
Documentele situeaza judetul Valcea printre cele mai vechi judete din Tara Romaneasca si Moldova. Cuvantul Valcea, desemnand judetul, apare pentru prima data in documente la 8 ianuarie 1392 cand Manastirea Cozia capata de la domnie albinaritul din judetul Valcea.
Aflat la intersectia unor drumuri stravechi – drumul Oltului sau Calea Traiana, cu drumul Argesului din est, al Jiului din vest si al Sarii din sud – orasul cunoaste o pronuntata activitate economica si social-politica aflandu-se practic cele mai dezvoltate centre urbane ale Tarii Romanesti.
Fost targ situat la rascrucea unor vechi drumuri comerciale, orasul devine resedinta de scaun pe vremea voivodului Patrascu cel Bun (1554-1557).
Loc de odihna si de agrement, la RamnicuValcea au poposit in drumurile lor peste Olt multi din domnitorii Tarii Romanesti. Intre acestia amintim pe Vlad Calugarul, Radu cel Mare, Neagoe Basarab, Matei Basarab, Mihai Viteazul.
In ianuarie 1529 Ramnicul avea sa fie teatrul desfasurarii unei scene dramatice, sfarsitul tragic al lui Radu de la Afumati (1522-1529), ucis de catre boieri la poalele dealului Cetatuia.
O puternica inflorire culturala cunoaste orasul in timpul lui Matei Basarab si mai ales a lui Constantin Brancoveanu. Astfel, in secolul al XVIII-lea RamnicuValcea era cunoscut ca important centru cultural, lucru datorat si primilor tiparituri in limba romana aparute la Govora.
La 16 martie 1705 marele carturar Antim Ivireanu aduce la Ramnicu Valcea o noua tipografie care va functiona pana in 1822. Intr-o perioada de 3 ani scoate la Ramnic 10 carti, printre care Tomul bucuriei, reusind sa redeschida sirul tipariturilor valcene.
In aceasta perioada Episcopia Ramnicului devine unul dintre cele mai de seama centre ale artei tipografice. Timp de 120 de ani din vechile tiparnite de la Ramnicu Valcea iesind 137 de tiparituri legate de nume ca: Damaschis, Climent, Chesarie, Filaret. In 1787 carturarul Ienachita Vacarescu tipareste primul manual de gramatica a limbii romane.
Tot aici a functionat din 1785 o scoala de pretura, prima de acest fel organizata in Tara Romaneasca.
Activitatea tipografica a Episcopiei slabeste intre anii 820-1825 cand tipografia intra in proprietatea particulara a tipografilor.
In secolul al XIX-lea istoria orasului consemneaza numeroase evenimente memoriabile – participarea la revolutia lui Tudor Vladimirescu din 1821, contributia importanta la revolutia din 1848 si la razboiul de independenta (1877-1878).
In 1848 Ramnicu Valcea devine vremelnic cel mai important centru militar al tarii. Tabara constituita la Traianu sub conducerea generalului Magheru, activitatile din centrul orasului, toate aveau sa culmineze cu manifestarea populara din 29iulie 1848. Toti cetatenii din RamnicuValcea s-au adunat in parcul Zavoi pentru depunerea juramantului pe Constitutie si s-a intonat pentru prima data sub bagheta lui Anton Pann, imnul „Desteapta-te romane”.
Cele patru decenii cuprinse intre razboiul pentru independenta si razboiul pentru reintregirea neamului (1878-1918) reprezinta un rastimp de dezvoltare multilaterala, in special economica a orasului. Acum se contureaza inceputul primei emancipari urbanistice a Ramnicului.
Industria cea mai dezvoltata era moraritul, functionau trei mori sistematice „Sentinela” (1885), Gettsch (1886) si Hanciu si unele intreprinderi industriale – o unitate de pielarie, fabrica de cherestea a fratilor Hanciu si un atelier mecanic pentru producerea de masini agricole si tamplarie (Frantz Estel – 189), de asemenea, o societate profilata pe confectionarea obiectelor din tabla si arama.
In 1887 intra in functiune statia CFR, inaugurandu-se calea ferata RamnicuValcea-Dragasani. Orasul se mareste extinzandu-se spre nord, pana la Cetatuia.
Sub aspect cultural mentionam infiintarea „Societatii culturale judetene Valcea”(1898), avand ca membri de onoare pe Spiru Haret, Titu Maiorescu, B.P. Hasdeu etc. si o Societate de lectura a elevilor „Vasile Alecsandri” (1904), creata la indemnul profesorului Eliodor Constantinescu
O contributie deloc neglijabila in viata culturala a orasului o are Societatea Transilvania (1867) si Liga pentru unitatea culturala a tuturor romanilor (1891) cu sectii locale in Rm.Valcea. De asemenea, ziarele si revistele de cultura sistiinta – Valcea, Gazeta Valcii, Buciumul Valcii etc.
Printre primele asociatii sportive semnalate in oras se numara Societatea „Starul”(1911) care-si propune drept scop dezvoltarea „sportului bicicletei”.
Tot in aceasta perioada sporeste numarul bancilor si altor institutii, se inalta noi constructii : Spitalul orasenesc (1890) Hala (1902), Tribunalul (1900), Prefectura (1903).
In anii dupa primul razboi mondial (1914-1918) orasul cunoaste o innoire economica, fapt datorat extinderii si cresterii productiei in unitatile industriale existente. La dezvoltarea culturii contribuie prezenta trupelor de teatru, deschiderea cinematografelor au loc manifestari muzicale ale unor grupuri de amatori. Presa perioadei este bogata si diversificata, apar publicatii socio-politice si reviste de specialitate ca : Opinia Valcei, Muncitorul (1924-1935), Facla Muncii, Oltul(1932), Observatorul , Viitorul Valcii, Tribuna Valcii, Nationalul Valcii (1928-1937) etc.
In ultimele decenii RamnicuValcea si-a parasit haina de oras patriarhal, inscriindu-se in perimetrul localitatilor urbane nu numai pitoresti, dar si cu o pregnanta personalitate industriala.
In prezent, RamnicuValcea a fost ales alaturi de alte opt orase din Romania, pentru desfasurarea unui proiect de implementare a Agendei 21- pentru o dezvoltare durabila si armonioasa la nivel local si national.
2.2. OBIECTIVE TURISTICE
2.2.1. Obiective turistice in municipiul Ramnicu Valcea
Destinul de oras turistic a Ramnicului Valcea a fost descoperit de Mircea cel Batran cu 600 de ani in urma si chiar daca n-ar fi in sine un oras eminamente turistic, Ramnicu Valcea se constituie ca fiind punctul, rascrucea de unde toate drumurile pornesc spre vestitele statiuni ale judetului.
In decursul sutelor de ani aici nu s-au construit palate sau catedrale impunatoare care sa inscrie orasul in ghidurile turistice internationale, totusi este greu de crezut ca cineva in drum spre statiuni ar ocoli orasul Rm. Valcea.
Majoritatea obiectivelor turistice se afla in zona centrala a orasului, centrul fiind format din spatiul inchis de strazile – Calea lui Traian (care in parte se suprapune peste vechiul drum al romanilor), Bulevardul Tudor Vladimirescu, Bulevardul Nicolae Balcescu si strada General Praporgescu, fiind intretaiate de strazile Stirbei Voda, Carol l si General Magheru.
Piata Centrala sau Piata Mircea cel Batran
Are forma unui patrat fiind inchisa de strazile Calea lui Traian, General Magheru, General Praporgescu si Bulevardul Tudor Vladimirescu.
In centru se afla Parcul Mircea cel Batran, amenajat cu alei betonate, dotari de agrement, fiind incadrat pe trei laturi de un zid inalt cu contraforturi. Rezultatele sapaturilor arheologice de aici atesta o locuire straveche, iar mai tarziu existenta unei cetatui domnesti medievale.
In parc se mai poate vedea statuia lui Mircea cel Batran, opera a sculptorului Ion Irimescu, dezvelita in anul 1966 si Bustul lui N. Balcescu, opera a lui Constantin Baraschi.
Tot aici este amplasata Casa Socoteanu-Lahovary, construita in secolul al XVIII-lea cu unele modificari ulterioare. Casa a fost cumparata de municipalitate de la urmasii Lahovirestilor, cu intregul parc, in 1909 fiind destinata ca sediu pentru primaria orasului. Vechi curti boieresti s-au facut transformarile de rigoare – acareturile au fost desfiintate iar vechea ograda cu sere si grajduri s-a transformat intr-un frumos parc public.
Langa parc, pe partea dreapta a strazii General Praporgescu, ce se desfasoara intre scuarul numit „Terasa” locul de promenada a generatiilor trecute si Bulevardul N. Balcescu, mai pot fi semnalate doua monumente istorice si de arta: Biserica ortodoxa cu hramul „Buna Vestire” si Posta Veche a orasului.
Biserica ortodoxa cu hramul Buna Vestire, amplasata intr-o latura a parcului Mircea cel Batran, dateaza din 1509-1510 si este remarcabila prin pictura in stil brancovenesc cu influente grecesti. Intre anii 1736-1739 a fost reconstruita de logofatul Radu Ramniceanu, jupanul Ioan Moldoveanu si Grigore din cetatea Sibiului in anul 1747.
Posta Veche – ridicata in 1907 dupa planul arhitectului Ghica Budesti, pe locul unde pe vremuri se aflau curtile postei cu magazie si grajduri pentru caii diligentei. Constructia are un frumos parament de caramida si ferestre cu ancandramente de piatra, cu influente neoromanesti.
Pe partea stanga a strazii de afla Hotelul Alutus, Banca de Investitii, iar printre blocuri – Biserica Romano-Catolica Sfantul Anton – ctitorie franciscana, ridicata inainte de 1530 si recladita complet in secolul al XVIII-lea, intre anii 1723-1730. Cativa ani mai tarziu cade victima a incendiului din 1728 care a distrus intreg complexul Baratiei si este refacuta abia in secolele al XIX-lea si al XX-lea.
Coborand scarile din parcul Mircea cel Batran si traversand bulevardul Regina Maria ajungem la Hala Centrala – monument istoric, complex si piata agroalimentara ce dateaza din 1902 si la Biserica ortodoxa cu hramul Sfantul mucenic Gheorghe, singura biserica ce s-a mai pastrat din asa zisa zona a Ramnicului de Jos.
Asezata pe „iazul morilor” biserica dateaza din secolul al XVII-lea, fiind zidita inainte de 1636. Vecina cu moara de hartie a lui Matei Basarab, biserica a fost rezidita din temelie intre anii 1857-1860, fiind avariata de cutremurul din 1802 si 1838.
Zugravita de Voicu si Ilie din Pitesti, pictura in tempera face trecerea de la stilul bizantin la cel neobizantin. Intrarea in biserica se face printr-un fronton de piatra de Albesti, sculptata cu chenare florale.
In apropiere se afla Biblioteca judeteana „Antim Ivireanu” infiintata in anul 1950, avand ca sectii: filialele din cartierele Ostroveni, Traian, Goranu, sectia de limbi straine, sectia de imprumut pentru adulti si audiovizuale-biblioteca. Prima incercare de infiintare a unei biblioteci judetene datand din 1898 cand ia fiinta societatea Culturala a judetului. Astazi fondul de carte ajunge la peste 200.000 volume, detine si o sectie de carti rare.
Traseul continua pe strada General Praporgescu pana la intalnirea cu Bulevardul Nicolae Balcescu. Traversand Bd. Tudor Vladimirescu, peste drum de Complexul hotelier Alutus se afla:
Consiliul judetean Valcea, Prefectura sau Fostele arhive ale judetului.
Prima arhiva judeteana la RamnicuValcea ia fiinta in 1872, iar inginerul Ioan Clauss elaboreaza un proiect al localului de arhiva. Filiala arhivelor statului s-a infiintat la 1 octombrie 1951 iar in 982 s-a construit si dat in folosinta Noul sediu al arhivelor, dupa planurile arhitectului Safta Constantin. Localul de dimensiuni impunatoare asigurand conditii optime pentru pastrarea tezaurului arhivistic existent. Colectia documentelor cuprinde 13.000 acte din perioada 1478 – secolul al XIX-lea si colectia de manuscrise din secolele al XVII-lea – al XX-lea, condicile de documente de la manastirile valcene.
In partea dreapta a strazii General Praporgescu pot fi admirate:
Biserica ortodoxa Sfantul Dumitru – edificiul vechi dateaza dinainte de 1530, biserica fiind reconstruita in 1784 de catre Preda Bujoreanu si fiul sau Constantin. Pictura este reinnoita in 1755 de Dionisie Eclesiastul. In 1838 i s-a adaugat turnul din fata construit de Ion Zugravu. Traditia locala arata ca lacasul ar fi servit in vechime de capela si comunitatii franciscane.
Primaria municipiului Ramnicu Valcea, cladire destinata Prefecturii judetului Valcea, construita in 1903. Ca arhitectura cladirea apartine academismului de scoala franceza cu stil ecletic ce apela la repertoriul formal al antichitatii clasice grecesti si al renasterii franceze. Ridicata pe doua nivele deasupra solului constructia are un plan simetric in forma de „U” in centru fiind conceput un hol de onoare. In fata scuarului se afla bustul lui Constantin Brancoveanu, monument din 1913, sculptor Constantin Mihailescu.
Pe partea stanga a strazii se afla Directia judeteana de statistica si Colegiul national „Alexandru Lahovary” (1903-1911)
Este cea mai veche institutie de invatamant liceal teoretic din municipiul Ramnicu Valcea si isi are inceputurile in anul 1891. Din 1894 scoala a functionat in casa capitanului Nicolae Sofian din str. Capelei.
In 1903 se pune temelia noului local, lucrarile terminandu-se in 1911, reprezentand un impunator monument de arhitectura, opera a arhitectului N. Ghica Budesti.
Cladirea este lucrata in stil national, din barne de caramida alternand cu piatra cioplita de Albesti si caramida aparenta cu elemente de ceramica.
In 1921, in sala de la etajul aripei estice ia fiinta Muzeul de pictura sculptura „Paul Capelleanu”.
In prezent in local functioneaza „Filarmonica de Stat Ion Dumitrescu” infiintata in 1997, obtinand rezultate deosebite atat pe plan local, cat si national, international.
Strada Calea lui Traian
Calea lui Traian – cea mai veche strada din Ramnicu Valcea, strabate orasul pe toata lungimea sa, de la nord spre sud. Prin intermediul ei se face legatura cu zona centrala si celelalte cartiere ale orasului. Continuand traseul spre nord, spre Calimanesti-Caciulata se poate vizita:
Muzeul satului de la Bujoreni situat la 3 km de centrul orasului, muzeul a intrat in circuitul turistic in 1974.
Reprezinta una din sectiile muzeului judetean Valcea, care expune arta populara specifica zonei. Aici sunt amenajate in aer liber 45 de case taranesti ridicate in stil arhitectonic valcean, mobilate cu peste 8500 piese de mobilier realizat prin mijloace traditionale, o scoala primara, o biserica din lemn datand din 1785 si o serie de ateliere mestesugaresti Mai sunt expuse piese textile si din lemn, precum si o colectie de piese din ceramica de Horezu, Daiesti, Vladesti, Buda, Slatioara.
Schitul Cetatuia de pe dealul Cetatuia cu Biserica „Sfantul Arhanghel Mihail si Gavril”, construit in 1680 de catre mitropolitul Tarii Romanesti Teodosie cu picturi murale ale pictorului Gheorghe Tattarascu. A fost zidita pe locul altei biserici mai vechi in care la 1529 a fost asasinat domnitorul Radu de la Afumati de catre boierii Neagoe Vornicel si Dragan Postelnicul.
Se spune ca in spatele bisericii s-ar afla un tunel de refugiere ce traversa orasul si pe sub albia raului Olt, aparatorii cetatii se puteau retrage in zona bisericii Fedelesaiu.
Cimitirul eroilor romani (1921) cu Monumentul eroilor.
Complexul arhitectural al Episcopiei
Complex arhitectonic construit la sfarsitul secolului al XIV-lea si refacut intre secolele XVII si XIX-lea, cu picturi apartinand lui Grigore Zugravu, in stil bizantin si lui Gheorghe Tattarascu (in stilul realismului italian). A fost refacut de Matei Basarab, iar dupa incendiul din 1847 a fost ridicat din nou dupa planurile Episcopului Calinic, cu sprijinul financiar al domnitorului Barbu Stirbei.
In ansamblu cuprinde:
Catedrala (1850-1856) cu hanul Sfantul Ierarh Nicolae, ctitor fiind Sf. ierarh Calinic, Episcop al Ramnicului- Noul Severin.
Biserica Bolnita cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”(1745) ctitor fiind Episcopul Climent
Paraclisul (1751) cu hramul Sf. Grigore Bogoslovul- ctitor Episcopul Grigore.
Fantana Episcopiei, construita de Ghenadie in 1748 si refacuta in 1782. In 1850 episcopul Calinic canalizeaza pe olane apa izvorului Bourului din dealul Capela.
Catedrala reprezinta o cladire masiva, durata din ziduri groase, cu 3 turle, pardosita cu ciment mozaicat si acoperita cu tabla de arama. Pictura ii apartine lui Gheorghe Tattarescu.
Pictura din paraclis, in stil bizantin ii apartine lui Grigore Zugravul si este bine conservata.
Casele bolnitei au fost folosite drept chilii, tipografii, scoala, spital militar. Pictura Bolnitei de factura bizantina a fost executata de Popa Gheorghe si Badica Diacon.
Muzeul „Antim Ivireanu” infiintat in 1999 organizat in Complexul Episcopal contine vechi obiecte de cult, manuscrise, vesminte, tiparituri din vremea lui Serban Cantacuzino, Constantin Brancoveanu, manuscrise din vremea lui Anton Pann.
Continuand traseul spre centru, spre Olanesti este imposibil sa nu vizitezi Muzeul Judetean Valcea si Biserica ortodoxa „Toti Sfintii”.
Muzeul Judetean Valcea – infiintat in 1951 si organizat in 3 sectii : de etnografie, arta plastica si istorie, expune in salile sale peste 50.000 de piese reprezentand documente, diverse publicatii, corespondenta, fotografii si medalii care ilustreaza principalele evenimente din istoria orasului.
Sectia de istorie a muzeului cuprinde un bogat patrimoniu incluzand unicate ale culturii dacice si daco-romane, exponate de cultura spirituala si materiala din toate timpurile (ceramica, unelte, bogat fond de carte veche etc.). Expune si o colectie de diverse obiecte si documente ce au apartinut unor personalitati ale vietii politice si artistice ca : N. Balcescu, Alexandru Ioan-Cuza, Anton Pann, Gheorghe Mihaiescu etc.
Muzeul judetean de istorie este cea mai reprezentativa unitate de profil din oras si una dintre cele mai moderne unitati din tara. Reorganizat in cursul anilor 1981-1982 colectia sa constituie un bogat material ce ilustreaza istoria valceana.
Biserica ortodoxa „Toti Sfintii” ctitorie a Episcopului Grigore Socoteanu si Hagi Constantin, zidita intre anii 1762-1764 biserica imita modelul lacasului de la Curtea de Arges. Pictura in stil bizantin apartine lui Nica Dimitrie Zugravu.
In curtea bisericii la 29 iunie 1848 s-au sfintit steagurile revolutiei.
La poalele dealului Capela, de unde se desprinde Bd. Tudor Vladimirescu si se intretaie cu Str. Calea lui Traian, se inalta doua cladiri monumentale in stil neolotic si anume :
Palatul Culturii (Tribunalul) cu o frumoasa fatada in stil neoclasic, scari monumentale din marmura, 6 coloane masive si 3 intrari cu usi masive de stejar. Reprezinta o cladire monumentala in stil neoclasic, construita sub poalele dealului Capela dupa planul arhitectului Ionita Nastasescu in 1904, pe locul unde pe vremuri se aflau casele boieresti Petru Munteanu.
In prezent aici functioneaza Tribunalul.
Bustul lui Traian
Judecatoria, fostul Tribunal – constructie ridicata in 1911 pe un plan dreptunghiular, cu una din laturile mici spre Str. Carol l, avand un hol central mare si doua intrari laterale.
In apropiere se afla Biserica ortodoxa „Cuvioasa Paraschiva” – unul dintre cele mai reprezentative monumente ale vechiului stil romanesc, ctitorie a lui Patrascu cel Bun, zidita intre anii 1557-1587, reparata si zugravita intre anii 1790-1844, restaurata intre anii 1910-1911 si 1930-1933 cand i s-a refacut exteriorul, biserica reprezinta cea mai veche constructie pastrata pana azi pe plaiurile Ramnicu Valcea.
Magazinul Cozia
Pe partea stanga a strazii Calea lui Traian se afla agentia CFR, Cinematograful „Ariel” si Galeriile de arta „Artex”-deschise in 1981 la parterul unui bloc din Piata Centrala.
Galeria de arta a fondului plastic expune lucrari ale artistilor plastici, precum si a artistilor amatori din localitate si din tara.
Biserica Peleneru (Str. Calea lui Traian 94) – monument istoric construit din piatra si caramida la inceputul secolului 17 sub forma de nava. Cladirea noua cu acelasi lemn a fost zidita intre 1912-1922, pictura dateaza din acelasi timp.
Strada Stirbei Voda – un obiectiv turistic important si un loc de agrement deosebit pentru valceni il constituie Parcul Zavoi, situat in partea de sud a orasului si amenajat in 1856 din initiativa domnitorului Barbu Stirbei (1849-1856). Aici s-a cantat pentru prima data Imnul national „Desteapta-te romane” la 29 iulie 1848.
Intrarea in parc se face printr-o poarta sculptata in stil national, in fata portii aflandu-se monumentul „Desteptarea Romaniei” ridicat in memoria evenimentelor de la 29 iulie 1848.
In parc se mai gasesc: – Statuia lui Barbu Stirbei, opera a sculptorului Constantin Mihailescu (1912-1914).
Fantana Turbatului, numele de Turbatu venind de la ctitorul acestei vechi fantani din oras, fantana care alimenta in trecut o buna parte dintre locuitori. A fost ridicata de Constantin Maldarascu-Turbatu in 1844 si inchinata domnitorului Stirbei Voda care a hotarat amenajarea parcului.
Obeliscul de factura balcanica este facut din piatra cenusie inchisa, de forma circulara, acoperit cu o piatra in forma de turban. A fost asezat pe un postament din care tasneste apa intr-un havuz.
Restaurantul Zavoi, creatie a arhitectului Apostol Cutelescu amplasat la marginea lacului, intr-un frumos cadru natural.
La iesirea din parcul Zavoi, pe partea stanga a strazii Splaiul Independentei (Serban Voda), se afla Complexul sportiv 1 Mai, construit in 1935 pe o suprafata de 5000 mp. Si modernizat in 1977 avand o capacitate de 15.000 locuri. Complexul sportiv are o pista de atletism de 100 m cu 8 culoare si de 400 m cu 6 culoare, sala de box si lupte, pavilioane sportive cu posibilitati de cazare, terenuri de handbal, baschet, tenis de camp.
Biserica ortodoxa Sfantul Arhanghel, ridicata in 1725 de catre Episcopul Gherman, Petronie de la Segarcea, pe temelia unui locas vechi de pe timpul lui Vlad Calugarul (1482-1495). Biserica are un brau de caramida neimpodobit, ce o inconjoara la jumatatea distantei dintre soclu si cornisa. Pictura dateaza din 1811-1894.
Casa Memoriala Anton Pann, devenita muzeu in 1967, datand din secolul al XVIII-lea, monument de arhitectura traditionala din zona Valcei, reprezinta o casa simpla cu cerdac inalt. In acest imobil a locuit in prima jumatate a secolului al XIX-lea Anton Pann, scriitor, muzician si folclorist, in perioada anilor (1826-1829, 1835-1837)
Casa memoriala a celui care a compus poemul „Desteapta-te romane”, devenit dupa 1989 Imnul national al Romaniei.
Patrimoniul muzeistic cuprinde exponate documentare care ilustreaza viata si opera lui.
Strada Carol 1 – se desfasoara in estul orasului sub dealul Capela si reprezinta una dintre cele mai vechi strazi ale orasului, fiind dispusa paralel cu Str. Calea lui Traian.
In partea dreapta se inalta zidurile albe ale Complexului Episcopal iar pe partea stanga noile blocuri ale orasului.
Frumoasele cladiri de pe partea dreapta adapostesc institutii cum ar fi : – Doirectia Silvica, Muzeul de Arta, Muzeul de istorie, Procuratura, Judecatoria si Tribunalul Valcea (Palatul Culturii).
Muzeul de Arta sau Casa Simian
Cladirea in care functioneaza muzeul a fost proiectata de arhitectul Simotta in 1940 si adaposteste o serie de lucrari de pictura, grafica si sculptura incluse in patrimoniul artistic national.
In salile muzeului au fost expuse 1500 lucrari plastice semnate de artisti consacrati ai geniului cum ar fi : Theodor Pallady, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petrascu, Oserar Han etc.
Muzeul de arta cuprinde un insemnat numar de piese de arta populara – peste 7000 si peste 600 exemplare din operele reprezentative ale artistilor romani – Ion Gh. A.Anghel, Corneliu Baba, Ion Pacea.
Spatiul expozitional si gradina din interiorul cladirii pot constitui admirabile locuri de concert.
De la Muzeul de Arta pe strada N. Balcescu se poate ajunge la Hotelul Gemina. Drumul continua de la Statuia Independentei spre Olanesti, nu inainte de a recomanda Restaurantul Casa Valceana – amplsasat intr-o constructie in stil brancovenesc, fiind dotat cu crama, gradina de vara si mai multe saloane, dintre care unul ‚in stil valcean.
Monumentul Independentei – opera a sculptorului Ion Iordanescu realizat in 1913 si inaugurat in 1915. Ridicat la baza dealului Capelei in memoria eroilor cazuti in timpul razboiului din 1877-1878.
Bustul lui Traian- realizat de sculptorul Wagner si amplasat in 1984 la intretaierea Bulevardului N. Balcescu cu Calea lui Traian.
Bulevardul Tudor Vladimirescu este una dintre cele mai frumoase artere de circulatie a municipiului Rm.Valcea, fiind locul perfect de promeneada a locuitorilor. Se desprinde de sub poalele dealului Capela si inainteaza de la vest la est pana la Olt. Traversand strada Calea lui Traian gasim cladirea Postei Centrale, Complexul hotelier Alutus,Cladirea vechii poste si zidurile cu contraforturi ale Parcului „Mircea cel Batran”. Pe partea stanga se profileaza edificiul Consiliului Judetean Valcea.
Dincolo de str. Gheoghe Magheru se vad cateva dintre cele mai frumoase case din oras pastrand specificul arhitecturii locale.
Casa Balotescu – monument de arhitectura, construit dupa planurile arhitectului Ghica Budesti (inceputul secolului XX)
Casa Radu Livezeanu
Casa Toto Hierescu
Casa Petrescu
Casa Lupas – construita in stilul vechilor salasuri boieresti de la inceputul secolului, cu trepte in fata, marchiza si coloane, vitralii la ferestre.
Alaturi se afla cladirea fostei Societati de drumuri si sosele cladita in stil rustic si folosita ca institutie sanitara. Pe partea stanga a bulevardului – Cinematograful Modern, Centrul de Cultura si Creatie „Cantarea Romaniei” in spatele caruia se afla Arenele sportive Traian si Sala Sporturilor.
Bulevardul Nicolae Balcescu este dispus paralel cu Bulevardul Tudor Vladimirescu, cele mai importante obiective turistice sunt:
Arenele Sportive Traian (Bd. N. Balcescu)
Complex de terenuri in aer liber, bituminizate, de dimensiuni olimpice cu instalatii de iluminat in nocturna. S-a dat in folosinta in 1984 si au o capacitate de 7.000 locuri. Este format din doua terenuri de handbal, doua terenuri de baschet, 5 terenuri de volei si 5 terenuri de tenis.
Sala Sporturilor data in folosinta in 1980 cu o capacitate de circa 2000 locuri. Intrarea este monumentala, cu scari de marmura, dupa planul arhitectului Eduard Hattel. Sala de dimensiuni olimpice, cu o inaltime de 11 m., intruneste conditii optime pentru practicarea sportului de performanta. Poseda tabela electronica de afisaj, camera pentru transmisiuni radio si TV, sauna cu abur uscat, bazin de recuperare, sala de antrenamente.
Vechiul spital al orasului construit in 1890, cu o capacitate de 50 de paturi. Constructia are doua aripi, cu parter si etaj, avand stil eclectic.
In anul 1905 i s-a adaugat Pavilionul de boli contagioase, iar din 1936 incepe constructia altor pavilioane.
Traseul continua spre Autogara Traian si Raul Olt, unde se afla Zona Industriala Carpatina si Baza Sportiva.
Alte obiective turistice ce pot fi admirate in cartierele orasului sunt:
Fostul Schit Inatesti – Splendid exemplar al arhitecuturii romane din secolul al XVIII-lea, ridicat in 1751 de catre Vasile Monahul si Rafaiel (Astazi Seminarul Teologic) ca metoh al Coziei in vechea curte feudala a lui Tatu, boier amintit in hrisoavele lui Mircea cel Batran. Este situat pe strada Antim Iornanu, langa Olanesti.
Complexul muzeistic „Gheorghe Magheru” (Str. Grivitei nr. 3) care cuprinde:
Expozitia permanenta „Tabara militara revolutionara de la 1848”, instalata in casa folosita de generalul Gheorghe Magheru intre 2 august si 28 septembrie 1848 ca stat major al taberei militare. Expozitia cuprinde documente, lucrari de arta, scrisori de corespondenta, lucrari istorice si literare.
Obeliscul ridicat in 1973
Schitul Traian de pe dealul Troianu construit in secolul al XVIII-lea si refacut in 1840-1843 de Hrisant Remetis, zugravit de Gheorghe Gherantie din Bogdanesti.
Se afla la rascrucea soselelor dintre Dragasani si Horezu, langa targul de la Raureni.
Fantana lui Filaret – veritabil monument de arta ridicat de episcopul Filaret in 1784 pe malul Oltului, langa podul de la Goranu, in Gradina Taberei de la Troianu a fost adus in 1975.
2.2.2. Zone de agrement
Pentru recreere municipiul Ramnicu Valcea dispune de cateva zone atractive, situate la distante relativ mici de centrul orasului si de cartierele de locuit, la care accesul se poate face pietonal, fara prea mari dificultati, respectiv :
Parcul Zavoi, apartinand municipalitatii
Dealul Capela, parte componenta a domeniului public ce apartine municipalitatii
Parcul Mircea cel Batran, apartinand municipalitatii
Gradina Zoologica, apartinand municipalitatii
Baza de agrement si recreere de la marginea sudica a cartierului Ostroveni, concesionata unor societati private si ADP.
Parcul Ostroveni – loc de agrement asezat in sudul orasului, in preajma lacului de acumulare Raureni. Este prevazut cu o baza sportiva, avand mai multe terenuri de volei, baschet, handbal, o arena pentru tenis de camp, debarcadere, piscina, colt zoologic;
Baza de agrement de la barajul lacului de acumulare din nordul municipiului, concesionata unor societati private;
Complexul sportiv Traian (cuprinzand Sala Sporturilor, arene deschise de tenis, volei si baschet), apartinand municipalitatii;
Stadionul municipal de fotbal „1 Mai” cu dotari aferente;
Baza de agrement si sportive private (apartinand unor societati comerciale, respectiv Oltchim SA – La Fedelesoiu si Hidroconstructia SA – in nordul municipalitatii
Complexul de agrement – Casa Tineretului Ostroveni (bazin olimpic amenajata in aer liber, cu dimensiuni de 50 x 50 m)
Baza nautica – amenajata pe Olt, cu pontoane de lansare a ambarcatiunilor, dintre sporturile nautice se practica – caiac-canoe.
Exista numeroase posibilitati de recreere (prin sport in general) desi practicarea lui in masa este grevata de diverse conditionari cum ar fi:
Insuficienta fondurilor financiare alocate pentru intretinerea sau modernizarea dotarilor existente, ca de altfel si a personalului insarcinat cu curatenia si supravegherea pastrarii ei:
Lipsa mijloacelor de transport in comun organizate pe trasee prelungite catre bazele de agrement si stranduri, mai ales in perioadele estivale, care nu permite accesul comod al tuturor categoriilor de populatie;
Limitarea accesului in bazele de agrement si sportive, la salariatii societatilor respective (cu sublinierea ca aceasta limitare este relativa, multi cetateni putand beneficia de serviciile oferite in schimbul unei taxe in limita numarului de locuri disponibile).
Utilizarea unor zone naturale neamenajate pentru agrement si imbaiere – albia majora raul Olt si albia majora raul Olanesti – cu repercursiuni asupra starii de sanatate (accidente, boli infecto-parazitare) a celor care le ultilizeaza, precum si asupra calitatii factorilor de mediu (sol, cursuri de apa)
2.2.3. Calitatea factorilor de mediu
Sursele de poluare majore din municipiul Rm.Valcea apartin mai multor ramuri industriale, dupa cum urmeaza:
Industria chimica reprezentata de societatile comerciale Oltchim S.A. si Uzinele Sodice S.A;
Industria constructiilor de masini – S.C. Vilmar S.A. si S.C. Hervil S.A.
Industria energetica – S.C. CET S.A. si Electrocentrale S.A.
Industria exploatarii si prelucrarii lemnului – S.C. Cozia Forest S.A. si S.C. Elvila S.A.-sucursala Carpatina
Industria usoara – S.C. Favil S.A. , S.C. Minet S.A., S.C. Valceana S.A.
Industria alimentara – S.C. Bere Alutus S.A., S.C. Mopariv S.A., S.C. Boromir SRL, S.C. Supca SRL, S.C. Diana SRL;
Constructii industriale, civile si de instalatii – S.C. Socom S.A, S.C. Casarom S.A, S.C. Conexvil S.A, S.C. Govora S.A., S.C. As SRL, S.C. Erhan S.A., S.C. Imsat S.A.
Poluarea industriala, produsa in principal de instalatiile tehnologice cu profil chimic si de producere a energiei termice si electrice, precum si poluarea urbana, datorata instalatiilor de incalzire centralizata si mijloacelor de transport, sa- facut simtita in decursul timpului, prin cresterea concentratiilor indicatorilor de calitate ai aerului in zone protejate, generarea de disconfort locuitorilor, deteriorarea elementelor de urbanism (fatade cladiri) sau prin favorizarea cresterii sensibilitatii la diferite boli ale aparatului respirator.
In ultimul deceniu, reculul simtit in economie s-a manifestat si prin diminuarea presiunii impactului antropic asupra mediului. Prin urmare, au scazut cantitativ emisiile de noxe si s-a imbunatatit calitatea aerului in zonele protejate.
Cu toate acestea, datorita cresterii parcului auto, cu vehicule ce nu indeplinesc criteriile de calitate din directivele europene (EURO 2), sunt evacuate in aer cantitati apreciabile de oxizi de azot, monoxid de carbon, plumb si fibre de azbest, nocive pentru sanatatea populatie. Ca apreciere globala, ponderea poluarii produse de traficul auto este pe constituenti:
70 % la CO,
50 % la hidrocarburi,
60 % la Nox.
2.2.4. Imprejurimile municipiului Ramnicu Valcea
In organismul biologic al nordului Olteniei, Ramnicu Valcea reprezinta inima de la care pornesc arterele ce duc la diferitele localitati pretuite atat pentru frumusetea peisajelor, obiectivele cultural-istorice, cat si pentru izvoarele minerale. Aceste localitati, vestitele statiuni de pe Valea Oltului, dispuse in evantai in jurul municipiului Ramnicu Valcea ai creeaza orasului o exceptionala deschidere pentru turism.
STATIUNEA CALIMANESTI-CACIULATA
Este o statiune balneoclimaterica cu activitate permanenta, de interes general, situata in partea de nord a municipiului Ramnicu Valcea la o distanta de 18 km. Pe DN 7.
Prin peisajele variate pe care le ofera, cat si prin diversitatea factorilor de cura, orasul Calimanesti-Caciulata este considerat drept una dintre cele mai frumoase statiuni de pe Valea Oltului, „Sinaia Valcii”.
Statiunea este situata la 280 m altitudine in Depresiunea subcarpatica Jiblea-Calimanesti, la iesirea din defileul Oltului. Orasul se intinde de-a lungul malurilor stancoase ale Oltului, pe partea dreapta, pe o distanta de 8 km.
Faima statiunii au dat-o izvoarele cu ape minerale, clorurate, slab iodurate, sulfuroase cu concentratia de saruri intre 0,43 si 17,7 g/l.
Izvoarele de ape minerale de la Calimanesti apar in orizonturile de conglomerate guzoase de varsta eocena, iar cele de la (Calimanesti) Caciulata, Cozia, Bivolari – in orizonturi de conglomerate, gresii si marne de varsta cretacica.
Apele minerale de la Calimanesti-Caciulata, dupa temperatura sunt:
reci (izvoarele de la Calimanesti, Pausa, Caciulata 1 si 2, Cozia 2, 3)S
mezotermale (izvoarele de la Bivolari)
termale (Cozia 1, izvoarele 3 si 4 Caciulata)
Folosirea apelor minerale pe aceste meleaguri se pierde in negura vremurilor. Dacii si romanii au folosit apele minerale de aici, martore fiind baile termale de la Castrul Arutela (Bivolari) folosite in scopuri curative. Construirea Bolnitei Coziei (1542-21543) de catre domnitorul Radu Paisie, marcheaza inceputurile primelor asezaminte balneare in aceste locuri.
Documentar, asezarea este mentionata la 20 mai 1388 intr-un hrisov emis de Mircea cel Batran.
Printre primele mentiuni cu privire la efectele apelor minerale de la Calimanesti-Caciulata sunt si cele consemnate de catre doctorul C. Marseille in „Curierul romanesc”.
In jurul anului 1830 este descoperit actualul izvor Caciulata nr. 1, izvor captat de catre Alexandru Golescu-Negru la 1850-1854 cu ajutorul populatiei locale. Prin masurile luate de el apele minerale au fost protejate de inundatiile Oltului.
Primele analize stiintifice ale apelor minerale de la Calimanesti le-a efectuat medicul Callat in 1858, iar in 1873 esantioane din apele minerale de aici sunt prezentate la Expozitia internationala de la Viena.
Incepand cu anul 1910, statiunea este administrata de Societatea „Govora-Calimanesti” iar in 1927 Calimanestiul a fost declarat oras, capatand noi dimensiuni in activitatea balneologica. Sunt date in folosinta noi complexe sanatoriale cu baze de tratament proprii in sectorul Caciulata, Cozia, in majoritatea vilelor s-a introdus incalzire centrala. S-au amenajat izvoare ale statiunii ca: izvoarele 7 si 154 Calimanesti, 1 si 2 Pausa, 2 si 3 Caciulata. S-au captat prin forare noi izvoare termale sulfuroase, in zona Caciulata-Cozia-Bivolari, izvoare ce ating 0 tC la suprafata si au un debit foarte bogat. Aceste ape sunt recunoscute pentru eficacitatea lor, in special pentru afectiunile renale.
In anii 1968-1971 s-au construit la Caciulata doua complexe hoteliere cu o moderna baza de tratament: UGSR cu 500 locuri si Valcea cu 26 locuri. In anul 1976 se da in folosinta un strand termic.
Factorii naturali de cura:
Reprezinta o imbinare a calitatii terapeutice a apelor minerale reci sau termale, provenind din izvoare naturale si din sonde, avand concentratii si compozitii chimice variate – clorosodice, bicarbonatate, alcaline, calcice, magneziene, sulfuroase, bromoiodurate cu un bioclimat sedativ de crutare si cu un cadru natural deosebit.
Indicatii terapeutice:
Curele balneare din statiune urmaresc trei obiective : profilactice, terapeutice, de recuperare. Statiunea fiind indicata pentru tratament in urmatoarele categorii de afectiune:
afectiuni ale tubului digestiv(gastrite cronice, hipoacide, constipatii cronice, colite cronice);
afectiuni hepato-biliare (dischinezia biliara, colecistita cronica necalculoasa sau calculoasa, tulburari dupa ficat operat – colecistectomie, hepatita cronica, pancreatita cronica);
afectiuni renale si ale cailor urinare (litiaza renala neoperata sau operata, litiaza cailor urinare, pielonefrita cronica, infectii urinare)
afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroze, poliartroze);
afectiuni posttraumatice (redari articulare posttraumatice, stari dupa operatii pe muschi, oase si articulatii, stari dupa entorse, luxatii si fracturi)
afectiuni neurologice periferice (pareze, stari dupa polimielita);
afectiuni respiratorii (persoane expuse la noxe respiratorii, microbiene sau virotice, astmul alergic, bronsitele si traheobronsitele cronice, bronsiectazia);
afectiuni asociate (ginecologice, ortorinolaringologice, dermatologice, cardiovasculare, endocrine, nevroza astenica, boli profesionale).
Posibilitati de tratament:
aerohelioterapie pe malul Oltului,
bai calde cu apa minerala in cazi si bazine acoperite,
buvete pentru cura interna cu ape minerale,
instalatii pentru hidrotermoterapie, electroterapie, kinetoterapie
bazine descoperite cu apa minerala termala pentru hidrokinetoterapie, inhaloterapie
cura de teren
Izvoarele folosite in cura interna sunt: Pausa 1 si 2, Caciulata l si 2, Calimanesti 6, 7, 8 si 14, iar in cura externa – izvoarele 9, 10, 11, 12
Compozitia chimica a izvoarelor din Calimanesti-Caciulata si Pausa este:
Tabelul nr. 1
Obiective turistice
Manastirea Cozia – cea mai reprezentativa ctitorie a lui Mircea cel Batran zidita intre anii 1388-1393. Este situata la poalele muntilor Cozia, pe malul drept al Oltului, la 22 km. De Rm.Valcea. Denumirea de Cozia a fost luata dupa muntii Coziei, care in limba turca inseamna „nuca”, adica munti bogati in nuci.
Manastirea reprezinta prima marturie a influentei bizantine in arhitectura romaneasca.
Biserica mare este inconjurata de o serie de cladiri dispuse in patrat, care sunt prevazute cu cerdacuri si pridvoare. Chiliile sunt strajuite la colturile dinspre Olt de doua paraclisuri (Paraclisul lui Achim Ion si Paraclisul lui Amfilotie), Langa ele se afla Cerdacul lui Mircea, din care se poate admira privelistea Oltului.
La Cozia odihneste domnitorul Mircea cel Batran si mama lui Mihai Viteazul.
In incinta manastirii functioneaza un muzeu care adaposteste multe din piesele de mare valoare istorica si artistica ce compun patrimoniul manastirii. Acesta cuprinde colectia de scaune vechi, diverse obiecte de cult si carti vechi, dintre care se evidentiaza operele Mitropolitului Varlaam „Epitaful” (1396) si Evanghelia (1644) precum si „Psaltirea” in versuri a lui Doroftei, precum si alte 20 de volume interesante (Cazania 1632, Mineele, Istoria Tarilor Romanesti).
Tot in incinta manastirii se afla doua fantani amenajate in timpul domniei lui Neagoe Basarab (1512-1521).
Manastirea Stanisoara – ctitorita de cativa calugari din manastirea Cozia, Schitul Stanisoara apare mentionat in documente ce dateaza din anul 1747. Mai tarziu schitul a fost transformat in manastire, iar in prezent se afla in administratia Manastirii Cozia.
Peste drum de Manastirea Cozia se afla Bolnita Coziei, monument istoric zidit in vremea lui Petru Voda intre anii 1542-1543. Construirea bisericii Bolnita este legata de folosirea tot mai intensa a apelor minerale din jurul Manastirii Cozia. Dupa stilul arhitectural si dupa interiorul pictat in fresca, biserica este considerata „Giuvaerul secolului al XVI-lea”.
Schitul Ostrov – situat in insula Ostrov, unul dintre cele mai vechi asezari de cult ce dateaza din anul 1500. Mentionat intr-un document din timpul voivodului Radu cel Mare, schitul a fost refacuta in 1522 de catre Neagoe Basarab si Despina Doamna. In anul 1760 era zugravita in naos si pronaos. Este construita in plan triconic cu obsida poligonala si pridvor deschis. Pictura in fresca este de o mare valoare artistica, aici pot fi vazute portretele ctitorilor.
Castrul Arutela – situat in Poiana Bivolari, pe malul stang al Oltului, in apropierea Manastirii Cozia. Reprezinta unul din obiectivele militare construite de romani pe Valea Oltului.
Inspre nord se afla izvoarele cu apa minerala sulfuroasa, mezotermala.
Poiana Bivolari este dominata si de Turnul lui Traian (Teofil) situat in nord, folosit ca turn de straja de catre populatia locala, inca din epoca fierului timpuriu.
Inainte de a intra in defileul Oltului, pe stanga, se afla ruinele Schitului de la Piatra, datand din secolul al XVII-lea. A fost ridicat pe locul unei foste asezari dacice, ale carei resturi materiale apartin culturii Glina III (sec. I i.e.n.-sec. I. e.n.).
Un obiectiv turistic il constituie si Defileul Oltului, mareata proiectie a defileului de la Cozia, stradania de milenii a Oltului pentru a-si croi un drum printre munti.
Intrand in Defileul Oltului, pe malul stang al acestuia, se vede stanca ce poarta numele de Masa lui Traian, iar spre nord se afla Cuptorul lui Mircea la care se spune ca imparatul Traian ar fi luat masa pe stanca ce-i poarta numele, cu bucatele gasite in cuptorul din apropiere.
Masivul Cozia reprezinta o zona foarte solicitata de turisti care vin aici sau in statiunile de pe Valea Oltului. Usor accesibil pentru toate categoriile de turisti, acestia sunt impanziti de poteci ce ii strabat in toate directiile
Durata excursiilor poate fi de o ora pana la 5 ore.
STATIUNEA BALNEOCLIMATERICA BAILE OLANESTI
Statiune de interes general, cu activitate permanenta situata pe valea raului Olanesti in cadrul depresiunii Olanesti-Cheia la o altitudine de 45o m.
Pozitia ii confera un climat placut cu influente mediteraneene, ceea ce o face accesibila oricarei varste. Iar calitatile terapeutice ale apelor minerale de la Olanesti provenite din peste 30 izvoare situeaza statiunea pe unul din primele locuri din Europa, alaturi de nume consacrate si binecunoscute ca: BademBaden, Karlovy-Vary, Aix-les-Bains.
Prima mentiune documentara a localitatii dateaza din 19 iulie 1527 intr-un hrisov al domnitorului Radu de la Afumati, iar despre apele sale curative din 1760. Insa, valoarea lor va fi descoperita abia in 1821-1830 cand se fac primele analize a apelor minerale.
In 1837 apele minerale de aici sunt mentionate in prima lucrare de balneologie generala aparuta in Romania „Apele minerale ale Printipatele”, autorul cartii fiind doctorul Stefan Episcopescu, care la invitatia clicerului Toma Olanescu cerceteaza apele minerale din zona. In 1840 este terminata cladirea destinata adapostirii bolnavilor, din acest an datand primul sanatoriu balnear.
In anul 1869 la Baile Olanesti existau 18 izvoare, iar cativa ani mai tarziu, in 1873, apele minerale din statiune primesc Medalia de Aur la expozitia internationala de la Viena. In aceasta perioada existau deja trei hoteluri cu 53 de camere si trei saloane, dar in urma unor ploi torentiale are loc o inundatie care distruge toate amenajarile existente.
Reconstructia statiunii incepe in 1897.
Localitatea Baile Olanesti este declarata oras abia in anul 1950, iar adevarata vocatie balneoclimaterica se va implini numai in ultimele decenii. Se intreprind lucrari de modernizare, se mareste capacitatea de cazare a statiunii si se sporeste debitul izvoarelor. Astfel, s-au modernizat instalatiile de tratament, s-au creat sectii de fizioterapie si hidroterapie, s-au infaptuit lucrari de recaptare a izvorului 24.
Apele minerale de aici apar la baza orizonturilor permeabile ale eocenului conglomeratic si gazos. In zona statiunii, apa minerala care circula spre suprafata prin reteaua de fisuri, este acumulata la adancimi relativ mici si iese la suprafata prin izvoare minerale.
In statiune se exploateaza o apa minerala sulfuroasa, clorurata, iodurata, bromurata, sodica din peste 35 izvoare naturale care au debite cuprinse intre 0,01 si 0,15 g/l/s. Mineralizarea totala a apei variaza intre 3 si 18 g/l.
In cura interna sunt folosite urmatoarele categorii de izvoare:
ape oligometalice (izvoarele 11 si 24)
ape hipotone (izvoarele 10, 12 si 14)
ape izotone (izvoarele 5, 7 si 9)
ape usor hipertone (izvoarele 3 si 19)
Compozitia chimica a izvoarelor din Olanesti
Tabelul nr. 2
Cationi Nedisociate
Factorii naturali terapeutici:
ape minerale sulfuroase, clorurate, slab iodurate, bromurate, sodice, calcice, magneziene, unele oligominerale, altele hipotone sau izotone provenite din izvoare naturale si folosite, in principal in cura interna
ape minerale hipertone, sulfuroase, clorurate, sodice provenite si din foraje, utilizate in cura externa
bioclimat sedativ-indiferent (de crutare) caracterizat prin solicitarea foarte slaba a sistemului nervos central si vegetativ, precum si a glandelor cu secretie interna, ceea ce favorizeaza o rapida aclimatizare a curantilor veniti la tratament.
Indicatii terapeutice:
Se numara printre putinele statiuni din tara si strainatate care prin structura biochimica a izvoarelor sale au o deosebita eficacitate, cu vindecari sau ameliorari spectaculoase in bolile alergice de diverse etiologii (alimentare, medicamentoase) insotite de pernite sau eruptii poliforme sau dermite alergice de contact, eczeme profesionale, diferite forme de urticarie.
Se mai trateaza cu evidente urmari benefice:
afectiuni cronice ale tubului digestiv (gastrite cronice, duodenite, colite si enterocolite, ulcere gastroduodenale)
afectiuni cronice renale si ale cailor urinare (litiaze, pielite, cistite)
afectiuni hepato-biliare (dischinezia biliara, colecistita cronica necalculoasa sau calculoasa, tulburari dupa ficat operat- colecistectomie, hepatita cronica, pancreatita cronica)
afectiuni respiratorii (persoane expuse la noxe profesionale, persoane cu frecvente pneumopatii microbiene sau virotice, astmul alergic, bronsitele cronice)
afectiuni metabolice si de nutritie (diabet zaharat, stari de hiperurimii, de hiperglicemii, obezitate)
afectiuni ORL (laringitele cronice, alergia nazo-sinusala)
afectiuni asociate (afectiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic, afectiuni ginecologice si respiratorii) se trateaza numai in sezonul cald.
Posibilitati de tratament:
bai calde cu ape minerale, in cazi, buvete pentru cura interna
crenoterapie
instalatii pentru hidrotermoterapie
electroterapie
cura de teren
Obiective turistice ;
Izvorul cu apa minerala constituie un obiectiv turistic atat pentru cei aflati in statiune la tratament, cat si pentru turistii aflati in trecere prin Baile Olanesti. Izvoarele minerale sunt cantonate pe raul Tisa si Olanesti, la distante pana la 2 km in amonte de statiune, in locuri pitoresti, cu alei frumos amenajate.
Schitul Comanca ce dateaza din secolul al lXVIII-lea
Biserica de lemn din Albac construita in anul 1746. In aceasta biserica Horia ascultat cuvintele calugarului Sofronie si a devenit conducatorul rascoalei de la 1784. Biserica de lemn a lui Horia a fost mutata in 1907, langa Pitesti, iar de acolo, in 1954 la Baile Olanesti. I s-a pastrat forma originala, cu turn clopotnita ascutit de 21 m in varful caruia se afla o sageata asemanatoare bisericilor transilvanene.
Pictura a fost executata dupa anul 1954 si reda elemente folclorice traditionale din scene biblice.
Biserica Sfantul Nicolae care dateaza din 1718
Manastirea Frasinet
Piatra scrisa 1,5 km in amonte de statiune
Lacul Frumos (cu ghiocei)-o mlastina eutrofa in care a fost identificata planta carnivora Drosera rotundifolia
Pestera pescarului de pe raul Tisa, la Cheile Recea.
Se pot efectua trasee avand ca punct de plecare Baile Olanesti in Masivul Buila-Vanturarita. Durata acestor trasee este de la 4 ore la 8 ore.
STATIUNEA BALNEOCLIMATERICA GOVORA
Este o statiune cu activitate permanenta, de interes general situata intr-o depresiune subcarpatica pe valea raului Hlinta, la 21 km de Rm.Valcea, la o altitudine de 300 m.
Aflandu-se intr-o zona colinara, strajuita de dealurile Piscopia si Prajile la nord, Pausesti-vest, Baba Floarea, Curaturile si Zavodul-sud, Cubul si Bodranca la est, clima statiunii este moderata oferind conditii excelente de odihna si tratament.
Cea mai veche atestare documentara dateaza din 4 februarie 1488 prin care Vlad Calugarul daruieste Govorei satele Hinta si Glodul. Asezarea ar fi evoluat destul de lent daca in preajma anului 1860 nu ar fi fost descoperite apele minerale.
Izvoarele minerale din statiune au fost descoperite intamplator de catre taranul Gheorghe Ciurea .Primele analize chimice sunt facute in anul 1886 de doctorul A. Bernard, iar doctorul N. Popescu-Zorileanu organizeaza aici primul stabiliment de bai minerale, studiind si efectele terapeutice ale apelor minerale (1888). Construirea de noi hoteluri, vile si captarea izvoarelor in perioada 1890-1894 aduce dupa sine o hotarare guvernamentala prin care numele localitatii devine Statiunea balneara Govora.
In 1910 statiunea este concesionata Societatii Govora-Calimanesti iar in 1911 datorita doctorului H. Botescu aici ia fiinta primul laborator balnear din tara. Societatea trece la constructia de noi hoteluri, hotelul Palace functioneaza si in prezent.
Localitatea este declarata oras in 1927 si dupa anul 1948 devine statiune permanenta marcand o dezvoltare sub multe aspecte: amenajarea vechilor izvoare si forarea altora noi, reamenajarea bazei de tratament, refacerea vilelor si sanatoriilor, aparatura medicala este reinnoita integral. In 1973 se pune bazele satului de vacanta „Silva” cu 100 locuri de cazare.
Apele minerale din statiune sunt sulfuroase, clorurate, bicarbonatate, cu o mineralizare de 1,8-75 g/l. Apele minerale folosite in cura interna provin din forare de la atancimi diferite si sunt iodurate, bromurate, cloruro-sodice, calcice, magneziene, puternic concentrate si atermale. Apele minerale care provin din straturi mai apropiate de suprafata – la 10-15 m, se extrag prin puturi si sunt sulfuroase, bicarbonatate, cloro-sodice, de la slab la puternic concentrate, atumale.
In general apele minerale de aici sunt:
ape minerale cloruro-sodice, iodurate, bromurate
ape minerale cloruro-sodice sulfuroase
ape minerale slab concentrate
Namolul de la Govora este preparat din namolul mineral antrenat din adancuri de apele cloro-sodice, iodurate, bromurate, colectat de pe fundul bazinului unde se depoziteaza apele minerale dupa extragerea la lor prin sonde. Pentru a-l face mai fluid el este amestecat cu marna argiloasa scoasa din malul raului Hinta si cu namolul sapropelic fosil adus de la Ocnele Mari.
Statiunea dispune de 30 de izvoare: Putul 5, izvorul 23, izvorul 30, putul 3 si 4, putul 6, forajul 5, forajul Hintei, Sonda 2, sonda 608, sonda 601, sonda 7, putul 2, sonda 4, 6, 6o5, putul l etc.
Factori naturali terapeutici:
ape minerale cu concentratii si compozitii chimice variate, cuprinzand 3 categorii:
ape minerale clorurate-sodice, iodurate, bromurate concentrate, ape minerale clorurate-sodice, sulfuroase concentrate si ape minerale sulfuroase, slab bicarbonatate hipotone;
namol mineral aparut ca urmare a emergentei unor izvoare prin straturi bogate in saruri pe care ulterior le depun
bioclimat de crutare
namol mineral sapropelic transportat de la Ocnele Mari
Posibilitati de tratament:
aeroterapie, bai calde cu ape minerale in cazi si bazine, instalatii pentru aplicatii de namol cald, instalatii pentru terapie respiratorie, inhaloterapie, kinetoterapie respiratorie, instalatii de hidrotermoterapie, electroterapie, hidrokinetoterapie, cura de teren.
Indicatii terapeutice:
In statiune se trateaza cu evidente urmari benefice urmatoarele tipuri de afectiuni:
afectiuni respiratorii (persoane expuse la noxe respiratorii, pneumopatii microbiene, astmul alergic, bronsitele si traheobronsitele cronice, bronsiectazia)
afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artoze, poliartroze)
afectiuni reumatismale abartienlare (tendinoze, tehdomioze, tendopuiastoze, periatrite)
afectiuni otorindoringologice
afectiuni posttraumatice (redari articulare posttraumatice, stari dupa operatii pe muschi, articulatii si oase, stari dupa entorse, luxatii, fracturi)
afectiuni neurologice, periferice si centrale (pauze usoare, stari dupa polimielita)
afectiuni asociate (ginecologice, renale, digestive, cardiovasculare, endocrine, poli profesionale)
Atmosfera din zona contine o cantitate redusa de polenuri alergogene fiind prielnica persoanelor cu afectiuni respiratorii superioare, ori cu stari de surmenaj sau debilitate.
Contraindicatii:
Din cauza iodului din atmosfera, statiunea este contraindicata hipertiroidienilor.
Obiective turistice:
Manastirea Govora stiuata la 17 km. De Rm.Valcea si la 5 km d Govora, reprezinta una dintre cele mai vechi manastiri din Tara Romaneasca, sub domnia lui Vlad Dracul.
Asezamantul a fost ridicat in secolul 15, primul ctitor cunoscut al Govorei fiind Radu cel Mare (1496-1508). Viata monumentului dinaintea rezidirii manastirii de catre Radu Voda ramane obscura.
In ansamblul de cladiri a manastirii Govora se pot deosebi3 faze principale de evolutie: – constructii din secolul al XV-lea denumite de Radu cel Mare cele din secolul al XVII-lea ridicate de Matei Basarab si apoi cele din secolul al XVIII-lea executate in anii de domnie ai lui Constantin Brancoveanu
Intre 164o-1645 in incinta manastirii a functionat o tiparnita primita in dar de la episcopul Petru Movila si care s-a pastrat pana astazi. Printre cartile care au vazut lumina tiparului aici se numara: „Psaltirea slavoneasca” (1637), Pravila de la Govora (1640) si Evanghelia (1642)( scrisa in limba romana.
Manastirea dintr-un lemn
Ridicata cu 400 de ani in urma. Legenda spune ca manastirea a fost numita astfel datorita lemnului folosit in constructia ei, care provenea dintr-un singur copac unde a fost gasita Icoana Sfintei Fecioare Maria pastrata pana astazi. Pe locul acestui locas a fost ridicata o noua biserica atestata in 1635 si care a fost distrusa in secolul al XVIII-lea de un incendiu. Ulterior, biserica a fost reconstruita din lemn fiind complet restaurata intre anii 1938-1940.
Complexul monastic cuprinde si o veche biserica din piatra ridicata intre anii 1634-1635, ctitorie a lui Preda Brancoveanu. Patrimoniul manastirii cuprinde diverse obiecte religioase, icoane pictate pe lemn, o colectie de carti vechi, printre care se numara prima Biblie in limba romana aparuta in 1688.
Muzeul de Istorie Govora
Parcul Govora.
Analiza apelor minerale din Govora
Tabelul nr. 3
4. STATIUNEA OCNELE MARI-OCNITA
Statiune balneoclimaterica de interes local situata la circa 12 km. Sud de Ramnicu Valcea, pe valea scaldata de Paraul Sarat la 310-320 m altitudine. Se afla intr-un cadru natural incantator, intregul relief fiind asezat pe un puternic masiv de sare cu o grosime de peste 600 m, cunoscut si exploatat inca din vremea daco-getilor.
Prima atestare documentara a acestei localitati dateaza din vremea lui Mircea cel Batran (1402-1418). Cercetarile arheologice efectuate in raza orasului, in punctul Cosota, au dat la iveala asezari care dateaza din epoca dacilor, astfel fiind identificata existenta Buridavei dacice.
Denumirea de Ocnele Mari dateaza din secolul al XV-lea cand se deschide o noua salina langa Targoviste, in secolul al XVII-lea Ocnele Mari numarandu-se printre localitatile insemnate ale Tarii Romanesti, pastrand o anumita autonomie.
Primele extractii de sare s-au facut prin exploatarile la zi, sub forma de „puturi” ce erau parasite dupa 3-4 ani, devenind ulterior lacuri sarate. Dupa 1848 se introduce exploatarea sarii prin „camere”, renuntandu-se la puturi ,iar din 1959 la Ocnele Mari sarea se exploateaza cu ajutorul sondelor, care introduc in zacamant apa calda sub presiune.
Apele sarate de la Ocnele Mari incep sa fie folosite in jurul anului 1833, cand se fac primele amenajari ale lacului cunoscut sub numele de „Balta Rosie”. Tot din aceasta perioada se utilizeaza si baile calde. Intre anii 1894-1896, inginerul Ioan Claus amenajeaza aici primul stabiliment balnear: Dupa 190,. la Ocnele Mari si la Ocnita se construiesc primele pavilioane, capacitatea ajungand in 1904 la aproape 15.000 bai calde si reci. Astfel statiunea intra tot mai mult in circuitul national.
In ultimele decenii au fost modernizate toate vilele, s-a amenajat o plaja cu 120 de cabane, langa parc a luat fiinta un sat de vacanta.
In prezent, statiunea dispune de doua lacuri cu apa clorurata do sica de mare concentratie – folosite ca strand terapeutic si de namol sapropelic fosil.
Apele minerale sunt cloruro-sodice de mare concentratie (173-216 g/l) si isi datoreaza mineralizarea spalarii minereului de sare, prin acumularea apei de infiltratie in galeriile vechilor mine de sare, exploatate in forma de clopot.
Fenomenul de hulioterapiei se datoreaza apelor de precipitatii care floteaza intr-un strat de cativa centimetri peste apa sarata a lacului. Astfel, la adancimea de 1-1,5 m temperatura creste la 30-40C, fapt ce mareste efectul terapeutic al apelor minerale.
In Ocnita apa este de asemenea cloruro-sodica avand o mineralizare totala de peste 250 g/l.
Pe langa apa minerala, aici se mai foloseste in scop terapeutic si namolul sapropelic fosil.
Factorii naturali terapeutici:
Imbina efectul terapeutic al apelor minerale cloruro-sodice de mare concentratie din lacuri cu un climat sedativ de crutare, cu aerosoli de padure si clorura de sodiu si cu namolul sapropelic fosil din lac.
Indicatii terapeutice:
Apele si namolul din statiune sunt indicate pentru afectiuni ale aparatului locomotor, arterite s i artroze; afectiuni ale sistemului nervos periferic; afectiuni ginecologice.
Posibilitati de tratament:
aero si helioterapie
instalatii pentru bai calde cu apa minerala a lacului
instalatii pentru bai reci in lac si ungeri cu namol
impachetari cu namol
cura de teren
Factori terapeutici. Ocnele Mari
Apa lacului, fost fund de ocna, cu o concentratie mare de saruri. Este un lac helioterm. Temperatura in profunzime (1-1,50 m) ajunge vara la 30-40C
Tabelul nr. 4
Chimist analist – V. Ionescu
namol sapropelic fosil
climat de crutare
Obiective turistice
Rezervatia arheologica „Buridava Dacica” de la Cosota-Ocnita, aflata la 2 km. de centrul statiunii Ocnele Mari.
Inscriptiile de pe ceramica descoperita aici constituie marturii clare despre folosirea alfabetului latin de geto-dacii din secolul I- i.e.n.
„Lacul Doamnei” situat pe Valea Adamea, in apropierea satului Gura Suhasului, pe drumul Mehedintului. Legenda spune ca aici, spre Manastirea Horezi, s-a rasturnat trasura Doamnei Maria – sotia lui Constantin Brancoveanu si o parte din aurul doamnei a cazut in acest lac.
Durata de parcurs – circa o ora.
Monumentul eroilor – ridicat in centrul orasului Ocnele Mari in 1925, in memoria eroilor cazuti in Primul razboi mondial.
Biserica Adormirea Maicii Domnului ce dateaza din secolul al XVI-lea.
Biserica Slatioarelor, ridicata in secolul al XVI-lea, ctitorie a sotiei lui Alexandru Voda Mircea.
Biserica fostului schit Titiriciu (secolul al XVI-lea).
2.3. ETNOGRAFIE SI FOLCLOR
Este cunoscut faptul ca judetul Valcea, prin elementele de cultura materiala si spirituala se incadreaza in perimetrul etnografio-folcloric al Olteniei. In ciuda multor interferente ce se simt in zona stravechile traditii n-au disparut, ele constituind fondul specific de baza al Valcei. Configuratia judetului s i conditiile de relief au favorizat dezvoltarea asezarilor omenesti, asezari care sunt plasate in depresiunile ce se insira de la est la vest sau de-a lungul vailor Govora, Otasau, Bistrita, Cernisoara, Cuna, Tarave si Oltet – in sudul judetului Relativa izolare a satelor inca din secolul al XIX-lea a favorizat pastrarea nealterata a graiului si folclorului local. Asa se explica existenta a numeroase arii folclorice.
Aria nordica montana cunoscuta sub numele de Tara Lovistei, a conservat mult mai puternic elementele traditionale, obiceiurile, sezatorile, colindatul, impreuna cu un bogat repertoriu ceremonial. Aici prevaleaza folclorul ciobanesc. In planul artei populare este de mentionat arhitectura cu tenebre de piatra si acoperisul inalt, cu variate solutii de integrare in relieful accidentat.
Aria sudica de ses, delimitata de o linie imaginara trecand prin localitatile Prundeni, Maciuca, Zotreni, intre muncile agricole de peste an, folclorul epic in versuri si cantecul liric. Arhitectura este caracterizata prin locuinta joasa, dezvoltata pe orizontala, iar mestesugurile sunt mai putin frecvente, predominand cele legate de constructii si port.
Aria colinara, cuprinsa intr-un patrulater a carui latura nordica este linia RamnicuValcea-Horezu este zona centrala a judetului, in care se atenueaza trasaturile caracteristice celorlalte arii si apar aspecte de sinteza originala, in contextul unei vieti folclorice dense si al creatiei populare de o mare bogatie si varietate. Casele de obicei inalte, dispun de nelipsitul foisor specific zonei.
Arta populara din Valcea este o emanatie a spiritului creator al mesterilor locali. In centrele de mestesugari populari din Valcea este abordata o complexitate de tehnici si genuri artistice realizand creatii originale ce marcheaza personalitatea in acest domeniu al judetului. Astfel: ceramica la Horezu si Vladesti, obiecte de lemn si mobilier de la Romanii de Sus-Horezu, constructorii de fluiere din Vaideeni si Ursani-Horezu, cojocarii din Barbatesti si Vaideeni, creatoarele de costume populare din Barbatesti, Pietrari, Bunesti, la care se adauga arhitectura locuintei si portul popular din toate localitatile zonei.
Aria sudica de ses, delimitata de o linie imaginara trecand prin localitatile Prundeni, Maciuca, Zotreni, intre Olt si Oltet, a cunoscut mai bine obiceiurile legate de muncile agricole de peste an, folclorul epic in versuri si cantecul liric. Arhitectura este caracterizata prin locuinta joasa, dezvoltata pe orizontala, iar mestesugurile sunt mai putin frecvente, predominand cele legate de constructii si port.
Configuratia zonala a mestesugurilor s-a realizat in functie de conditiile naturale si de nevoile materiale, aria culturala fiind din acest punct de vedere cea mai prolifica. In centrele mestesugaresti precum Horezu, Slatioara, Vaideeni, Barbatesti, Costesti, Otesani, Maldarasri, Pietrari, Alunu, Bunesti, Vladesti, Francesti s-au practicat din generatie in generatie toate mestesugurile determinate de economia satului traditional. Cele mai productive centre mestesugaresti de arta a lemnului aflandu-se in zona montana:
Poiana-Perisani, Calinesti-Brezoi si in zona centrala:
Romanii de Sus – Horezu, Vaideeni-Ursani, Bistrita-Costesti, Slatioara, Sirineasa, Francesti.
In arta olaritului, zona etnografica valceana isi are specificul ei. Ceramica de Horezu, datorita elementelor ornamentale foarte fine si cromatiei atragatoare, este foarte apreciata atat in tara cat si peste hotare, ceramistii hurezeni folosind procedee tehnice si motive ornamentale asemanatoare celor din epoca lui Constantin Brancoveanu (melcul, bradutul, etc.).
Olaritul are o larga raspandire an ariile centrala si sudica in care se realizeaza ceramica de uz curent ((Buda, Daesti, Slatioara, Zatreni), dar si ceramica artistica (Horezu, Vladesti). Gama cromatica a ceramicii smaltuite este prin traditie dominata de fondul rosu, la care se adauga verdele de Vladesti, negrul de Lungesti sau galbenul de Horezu.
Decorul ceramicii de Horezu este realizat in tehnici diferite dar toate vasele de Horezu sunt in prealabil angobate si smaltuite, necesitand doua arderi.
Un loc deosebit in arta populara valceana il ocupa costumele populare Desi Valcea se afla la confluenta a trei zone etnografice – Oltenia, Muntenia si Transilvania – costumul popular cunoaste un tip local, caracterizat printr-o decoratie foarte bogata.
Costumul feminin, mai variat si mai ornamentat decat costumul barbatesc prezinta in Valcea doua tipuri principale :
Costumul cu zavelci (sau catrintele oltenesti acopera poalele in fata si in spate si au doua categorii de baza : zavelca in scoarta si zavelca in panza fiind o creatie unica in portul romanesc.
Costumul cu valnic (opreg); valnicul folosit si ca decor in interiorul casei.
Dintre celelalte piese de port se evidentiaza in Valcea:
Cojoacele si pieptarele lucrate la Barbatesti, Dobriceni, Tomsani, Vaideeni, Muiereasca, Balcesti, subele din dimie ornamentate cu gaitane si cusaturi, maramele, naframele din borangic, braiele si betelele cu margele.
Piese specifice portului barbatesc se confectioneaza in aria Horezului, la Barbatesti, Costesti, Pietrari, dar uniformitatea este mare si numai unele detalii de croiala constituie o diferentiere de la o zona la alta a judetului.
Portul popular ciobanesc de origine transilvaneana de la Vaideeni, Babeni, Mihaiesti se deosebeste de cel valcean prin elemente de croiala si prin coloristica exclusiv alb si negru.
Valentele artistice ale tesaturilor si cusaturilor valcene sunt mai complex etalate in zona centrala – la Budesti, Pausesti, Pietrari, Barbatesti, Cstesti, Maldarasti, Tomsani
Zona folclorica Valceana asemenea multor zone din tara, pastreaza destule elemente ale culturii arhaice.
Dintre vetrele care au pastrat distinct caracterele proprii zonei valcene amintim: Valea Muiereasca, Valea Coisca cu satele: Jiblea Noua, Jiblea Veche, Salatucel, Buislavesti, Robaia, Radacinesti; Vatra argesana proprie zonei in comunele – Runcu, Golesti, Blidari, Budesti, Goranu.
Se mai disting ariile folclorice: Ramnicu Valcea, Dragasani, Horezu si Balcesti.
In Tara Lovistei se simt influente dinspre Sebes, Sibiu, Fagaras si Arges.
Obiceiurile legate de munca s-au practicat in forma relativ diferite in functie de profilul social economic al zonei.
In aria montana se intalnesc obiceiuri legate de alesul oilor – primavara si toamna; in aria sudica – in care agricultura este predominanta se practica sarbatoarea tragerii primei brazde din an. Claca se practica in toate ariile, dar sub forme diferite: sezatoare, furcarie etc.
Obiceiurile legate de sarbatorile de peste an inregistreaza momentul de varf cu ocazia Anului Nou. In Tara Lovistei colindatul se pastreaza in forma traditionala, iar in aria centrala are un ceremonial mult mai redus.
Dintre celelalte obiceiuri mentionam:
vederile traditionale de la Obarsia Lotrului si Tara Lovistei (Muntele Fata), vestitul targ de la Raureni si numeroasele targuri locale – Titesti, Jiblea, Pausesti-Maglasi, Pietrari, Ladesti, Costesti, Gradistea, Balcesti, Dragasani.
Obiceiurile legate de ciclul vietii omului – nunta, nastere, inmormantare- asigura specificitatea zonei.
Repertoriul coregrafic cuprinde pe langa dansuri oltenesti o serie de jocuri specifice vetrelor locale: resteul, bordeiasul, itele, sitele, ariciul, variante de brau, hora, sarba.
Pe aria sudica si centrala e prezent stravechiul joc al calusului, iar in Tara Lovistei a unor dansuri rituale de sezatoare.
Calendar folcloric
20 iulie – La Titesti si la Pietrari are loc traditionalul targ anual. Cu acest prilej sunt organizate targuri de ceramica, tesaturi, vite, produse agricole si produse mestesugaresti.
15 august – la Bistrita, comuna Costesti, are loc un targ, in care predomina produsele de ceramica si obiectele de arta populara.
8 septembrie – la Calimanesti si Jiblea Veche se pastreaza un targ stravechi, unde se organizeaza si targ de ceramica, tesaturi si alte produse mestesugaresti.
Manifestari cultural-folclorice
Luna aprilie – „Hora costumelor” in comunele Pietrari si Barbatesti. Cu acest prilej se organizeaza o trecere in revista a costumelor populare din zona cuprinsa intre Olt si Luncavat, acordandu-se premii celor mai frumoase si autentice.
Luna mai – „Sarbatoarea capsunului”, in comuna Bunesti, cu participarea echipelor de artisti amatori din toate comunele invecinate, cultivatoare de capsuni.
Luna iulie – „Invartirea dorului” – manifestare ce are loc in fiecare an la Vaideeni, inlocuind vechea nedeie pastoreasca.
Luna august – „Cantecele Oltului”, la Calimanesti, cu participarea echipelor de artisti amatori din toate judetele de pe valea Oltului. Se organizeaza in prima duminica a lunii august.
Luna septembrie – „Braul de aur”, la Barbatesti, cand se organizeaza o trecere in revista a formatiilor de dansatori din judet.
2.4. BAZA TEHNICO-MATERIALA
Componenta a ofertei turistice, BTM joaca un rol important in organizarea si dezvoltarea turismului determinand dimensiunea circulatiei turistice si implicit gradul de satisfacere al turistilor.
Baza tehnico-materiala a turismului include atat mijloace materiale comune altor ramuri, cat si echipamente specifice activitatii de turism, aceste mijloace materiale fiind reprezentate de constructii, instalatii, mijloace de transport.
Astfel, dintre elementele specifice activitatii turistice, care urmaresc satisfacerea nevoilor turistilor si asigura valorificarea elementelor de atractie, fac parte: reteaua unitatilor de cazare turistica, o parte din reteaua unitatilor de alimentatie, mijloace de transport, instalatii de agrement si de tratament, sate turistice si de vacanta.
Infrastructura generala, constituita din : cai de comunicatie, instalatii de telecomunicatii, utilitati publice, unitati comerciale si de prestari servicii etc., completeaza baza tehnico-materiala. Ea serveste in aceeasi masura turistilor, cat si populatiei rezidente.
Judetul Valcea dispune de o baza tehnico-materiala destul de dezvoltata fata de alte judete, in anul 2001 detinea locul 3 din tara din punct de vedere al locurilor oferite turistilor, cu 4,1 % dupa Constanta (43,2%) si Brasov (4,4%) si locul 6 pe tara din punct de vedere al capacitatii de cazare in functiune cu 4,8 % dupa Constanta (24,0%), Brasov (6,6%), Bucuresti (5,3%), Bihor (5,2%) si Prahova (5,1%).
2.4.1. Baza de cazare
Judetul Valcea dispune in prezent de un numar de 10.594 locuri de cazare, dispuse in 99 de unitati, dintre care in municipiul RamnicuValcea exista 771 locuri de cazare dispuse in 8 unitati.
Unitatile de cazare turistica
Potrivit „Normelor metodologice si criteriilor de clasificare pe stele si categorii a structurilor de primire turistica”, elaborate de Ministerul Turismului, se mentioneaza ca prin „unitati de cazare turistica se intelege orice constructie si amenajare destinata prin proiectare si executie, efectuarii cazarii pentru turisti, impreuna cu serviciile specifice aferente, potrivit categoriei de incadrare”.
Din punct de vedere structural, unitatile de cazare se clasifica dupa:
tipologia echipamentelor (hoteluri, moteluri, vile, cabane, casute, tabere)
forma de proprietate (publica, privata, cooperatista, obsteasca)
distributia pe categorii de confort (5, 4, 3, 2, 1 stele).
Clasificarea are ca scop, prioritar, protectia turistilor, constituind o forma codificata de prezentare sintetica a nivelului de confort si a calitatii serviciilor ce trebuie oferite.
Din punct de vedere tipologic, unitatile de cazare din judetul Valcea se compun din unitati tip : hotel, motel, han, vila, cabana, camping, pensiune turistica si tabere pentru elevi si prescolari.
In anul 2001 in judetul Valcea existau 99 structuri de primire, inregistrandu-se o crestere cu 14 unitati fata de anul 2000 si 1999, dar o scadere fata de anul 1998 cu 9 unitati.
Tabel nr. 5
Suma: Anuarul (turistic) statistic al Romaniei 1998-2001 si Capacitatea turistica existenta 2001 – Directia generala judeteana de statistica Rm. Valcea.
Din datele tabelului rezulta ca in anul 2001 se inregistreaza cresteri fata de anul 2000, astfel, numarul unitatilor de cazare a crescut cu 16,5%, respectiv cu 14 unitati – l hotel, 6 vile, 1 cabana, 1 camping si 5 pensiuni.
Din datele tabelului rezulta ca in anul 2001 numarul hotelurilor a crescut cu 2 unitati fata de anul 1998, a pensiunilor turistice cu 6 unitati, a cabanelor si campingurilor cu o unitate.
Situatia vilelor turistice se prezinta astfel: in 1998 exista un numar de 63 de vile ca in urmatorii ani sa scada la 37 vile, iar in anul 2002 inregistrandu-se o crestere cu 6 unitati, 43 vile turistice.
In anul 2001 la fel ca si in anii precedenti, in reteaua unitatilor de cazare din judet au predominat vilele turistice, urmate de hoteluri.
In municipiul Ramnicu Valcea ponderea este reprezentata in totalitate de hoteluri (4).
Celelalte unitati au ponderi reduse – campingurile si motelurile – 5,1 %, iar taberele de elevi detin 6,1 %.
In anul 2001 numarul locurilor de cazare pe tipuri de unitati erau repartizate astfel: 66488 locuri in hoteluri, adica 62,8 %, 1210 locuri in vile turistice – 11,4 %, 1180 in tabere – 11,2%, 36o in hanuri si moteluri – 3,4 %, 764 in campinguri – 7,2 % si 227 locuri in cabane – 2,1%.
Fata de anul 1998, in anul 2001 se observa o usoara scadere a numarului de locuri. Astfel:
Numarul locurilor de cazare pe tipuri de unitati
Tabelul nr. 6
Sursa: Anuarul statistic al Romaniei-Directia judeteana de statistica RamnicuValcea.
Din tabel se observa ca cele mai multe locuri au existat in anul 1998-11449, in urmatorii ani numarul de locuri a scazut la 10255, respectiv 10014 in 2000, ca in anul 2001 sa ajunga la 10594 locuri, inregistrandu-se o crestere fata de anul 2000.
Ponderea locurilor de cazare pe tipuri de unitati in judetul Valcea
Pentru practicarea unui turism modern se impune modernizarea bazei materiale existente si constituirea de noi obiective turistice, dezvoltarea infrastructurii adiacente bazei turistice existente si extinderea ei in zone noi.
2.4.2. Baza de alimentatie
Asigura imbinarea intr-un ansamblu armonios a actiunilor necesare pregatirii si prezentarii preparatelor culinare si a bauturilor, a serviciilor determinate de desfasurarea si consumul acestora, precum si de crearea unei ambiante placute de destindere si buna dispozitie in unitatile destinate acestui scop.
Unitatile de alimentatia din turism se clasifica dupa caracteristicile constructive, calitatea dotarilor, instalatiilor si serviciilor pe care le ofera.
In anul 2001 in judetul Valcea existau 1180 locuri la mese, din care ponderea cea mai mare o aveau restaurantele – 71,3 %, urmate de baruri – 11,3%, cofetarii – 1,1 %, disco-baruri –2,7%, braserii –7,2%, unitati fast-food-6,4%.
Echipamente de alimentatie in anul 2001
Tabelul nr. 7
Sursa: Ministerul Turismului si Ghidul hotelurilor si restaurantelor
Echipamente de alimentatie
Din tabel rezulta ca potentialii turisti au totusi posibilitati de alegere. Astfel, reteaua unitatilor de alimentatie cuprinde un numar destul de mare de restaurante, baruri de zi, iar in ultimii ani s-a largit si reteaua unor unitati aparte de turisti si populatie, cum ar fi unitatile de tip „fast food”.
Din punct de vedere al standardizarii in Romania au fost adoptate nivelurile calitative exprimate prin categorii in ordine descrescatoare: lux, I, II, III.
Structura pe categorii a bazei de alimentatie in anul 2001 era: 55,3% din locurile la mese se aflau in unitati de categoria I (ponderea cea mai mare avand-o restaurantul – 70,8%), 32,1 % din locuri in unitati de categoria a II-a si 6,2 % in unitati de categoria a III-a.
In ceea ce priveste unitatile de alimentatie, situatia se prezinta in felul urmator:
In municipiul Ramnicul Valcea, cele mai reprezentative restaurante sunt:
Casa Valceana, Alutus I, Alutus II, Belvedere, Zavoi, Lotru, Sud, Nord, Subca, Casino, Bulevard, Modern, Ostroveni, Union, Barreco, Ateneu, Casa Alba, Casa Verde, Capela, Riviera Valceana
pizzerii : Vital, O.K., Cafe American
baruri : Horoscop, Enigma, Versus, Seitur, Blady Mary, Hoffebraud etc.
2.5. CIRCULATIA TURISTICA IN JUDETUL VALCEA
Zona Valcei constituie o destinatie turistica importanta in oferta turistica romaneasca, inregistrand pe masura realizarii si a unei baze tehnico-materiale adecvate, cresteri continue in circulatia turistica. Cunoasterea continutului, dimensiunilor si orientarii fluxurilor turistice prezinta o importanta deosebita pentru evaluarea rolului turismului precum si construirea unei strategii de dezvoltare in domeniu. Astfel, coroborand informatiile furnizate de analiza circulatiei turistice cu informatiile rezultate din analiza ofertei turistice se pot stabili masuri de amplificare a circulatiei turistice prin atragerea unui numar cat mai mare de turisti.
Deoarece activitatea de turism se materializeaza in servicii turistice, exprimate sub forma de produs, ea este caracterizata printr-un sistem de indicatori cu continut complex care surprind si redau intr-o exprimare sintetica matematica informatii cu privire la diferite aspecte ale activitatii turistice, informatii utile pentru masurarea fenomenului si efectelor sale, pentru anticiparea tendintelor de conditii si pentru fundamentarea politicii de dezvoltare in domeniu.
Un loc aparte in structura sistemului de indicatori ai turismului revine celor referitori la circulatia turistica, ei exprima cererea reala sub diferite aspecte, uneori si pe cea potentiala sau relatia cerere-oferta:
2.5.1. Numarul de turisti
l. Numarul de turisti sositi in judetul Valcea, in perioada 1998-2001
Tabelul nr.8
Din tabel se observa scaderea numarului de turisti in anii 1999-2000 de la 198.850 de turisti in 1998 la 195.280 in 1999 si 178.950 in 2000. In ultimul an se inregistreaza totusi o crestere a numarului de turisti.
Pe tipuri de unitati se observa ca turisti prefera unitatile de cazare hotel, motel și vilele turistice. Urmatorul loc il detin campingurile, pensiunile si taberele.
2.5.2. Innoptari in unitatile de cazare turistica
In anul 2001 s-au inregistrat 1399043 innoptari, numarul de innoptari crescand cu 10,3 % fata de anul 2000 (cu 130243 innoptari mai mult) si cu 11 % – 154993 innoptari mai mult fata de anul 19988.
Numarul de innoptari inregistrate in unitatile de cazare turistica in judetul Valcea in perioada 1998-2001
Tabel nr. 9
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei
Din tabel rezulta ca ponderea cea mai importanta o detin turistii romani
Din punct de vedere al structurii turistilor se observa o evolutie constanta a turistilor straini si faptul ca ei prefera unitatile hoteliere, conditiile oferite in hoteluri fiind de o mai buna calitate.
Pe tipuri de unitati se observa ca si majoritatea turistilor romani prefera unitatile de cazare de tip hotelier.
Urmatorul loc il detin vilele turistice si taberele pentru elevi.
2.5.3 Gradul de utilizare a capacitatilor hotelurilor in Ramnicu Valcea
Gradul de utilizare a capacitatilor hotelurilor este in stransa legatura cu capacitatile de cazare si cu numarul de sosiri in aceste structuri de primire – numar ce a scazut in ultimii doi ani.
Scaderea numarului de sosiri se datoreaza atat faptului ca Rm. Valcea este un oras de tranzit spre statiunile de pe Valea Oltului cat unor cauze particulare ca: preturile mai ridicate practicate in ultima vreme de activitatea turistica, calitatea slaba a serviciilor.
Tabel nr.10
Sursa: Date oferite de SC Alutus SA RM Valcea
2.5.4 Gradul de concentrare al clientilor in municipiul Ramnicu Valcea
Am luat in analiza 4 hoteluri din Ramnicu Valcea, ele reprezentand singurele hoteluri din oras.
Tabelul nr. 11
Sursa: Raport anual. Date statistice
Din tabel se observa, la fel ca si din cel referitor la gradul de ocupare al acelorasi hoteluri, ca numarul turistilor a scazut in anul 2000, dar in ultimul an s-a inregistrat o reducere.
Cea mai importanta pondere in circulatia turistica a orasului o au Hotelurile Alutus si Capela, urmate de Hotel Germina si Casa Tineretului, care insa nu se ridica la aceleasi standarde ca cele mentionate mai sus.
=== CAPITOLUL 4NOU ===
CAPITOLUL IV
PROGRAME TURISTICE DERULATE ÎN ZONA
VÂLCEA
4.1. FORME DE TURISM. CLASIFICARE
Forma de turism poate fi definită prin aspectul concret pe care îl îmbracă asocierea, combinarea serviciilor (transport, cazare, alimentație, agrement ) ce alcătuiesc produsul turistic și modalitatea de comercializare a acestora.
Potrivit experienței internaționale, există numeroase criterii de structurare a formelor de turism, în activitatea turistică internă și internațională, practicându-se o gamă largă de forme și aranjamente turistice. Astfel:
În funcție de locul de proveniență sau originea turiștilor se disting:
– turismul intern, practicat de populația unei țări în interiorul granițelor naționale;
– turismul internațional, rezultat al deplasării persoanelor în afara granițelor țării lor de reședință;
Raportul dintre ele fiind net în favoarea celui intern, cu valori diferite de la țară la țară.
Turismul internațional se subdivide în funcție de orientarea fluxurilor turistice în:
– turism emițător(aut going) – plecările turiștilor autohtoni peste graniță;
– turism receptor (incoming) – sosirile de turiști din alte țări pentru petrecerea vacanței în țara primitoare.
A În funcție de modalitatea de comercializare a vacanțelor, de organizare a prestației turistice, turismul poate fi:
-turism organizat, caracterizat prin angajarea anticipată a prestației, cea a tuturor sau a principalelor servicii legate de călătorie și sejur;
-turism pe cont propriu sau neorganizat, nu presupune angajarea prealabilă a unor prestații turistice, vizitatorul hotărând singur asupra destinației, duratei deplasării etc.
-turism semiorganizat (mixt) se caracterizează prin îmbinarea trăsăturilor specifice celor două forme – o parte a serviciilor este angajată în prealabil, iar o altă parte este obținută direct, pe măsura duratei călătoriei.
În funcție de gradul de mobilitate a turistului, activitatea turistică poate fi structurată în:
-turism itinerant sau de circulație, cu un grad de mobilitate ridicat, în care programul cuprinde vizitarea mai multor locuri, cu vederi scurte în același perimetru;
-turism de sejur, cu un grad de mobilitate redus, ce presupune petrecerea vacanței în aceeași localitate, indiferent de durata acesteia.
Turismul de sejur se subdivide în:
– turism de sejur scurt – deplasări ocazionale și cele la sfârșit de săptămână;
– turism de sejur mediu – coincide cu durata standard a călătoriilor (12-15 zile);
-turism de sejur lung (rezidențial) – timpul de rămânere într-o localitate depășind 30 zile.
În funcție de periodicitatea sau frecvența de manifestare a cererii se distinge :
– turismul continuu (permanent) organizat pe întreaga durată a anului calendaristic (cura balneară, turism cultural);
– turism sezonier, legat de existența anumitor condiții naturale cu evenimente – culturale, artistice, sportive. Se întâlnesc :
– turism de iarnă, deplasarea fiind motivată de practicarea sporturilor specifice sau din dorința unor cure hulio-terapeutice montane.
– turism de vară, asociat zonelor de litoral, motivat de cura hulio-marină, dar poate avea ca destinație și muntele pentru drumeție și alpinism.
– turism de circumstanță sau ocazional, determinat de participarea la diverse manifestări: științifice, cultural- artistice, sportive, tradiții – obiceiuri.
După tipul mijlocului de transport utilizat în efectuarea călătoriei, formele de turism pot fi grupate în:
– drumeție, cuprinzând deplasările pedestre în zone nepoluate, cu scop recreativ și de îngrijire a sănătății, excursii montane și alpinismul, turismul ecvestru, vânătoarea și pescuitul.
– turismul intern, incluzând mai multe variante: cicloturismul, motociclismul, automobilismul;
turismul feroviar;
turismul naval, întâlnit sub forma croazierelor și mia recent sub forma turismului nautic sportiv (regate, călătorii solitare);
turismul aerian considerat impropriu formă de turism în opinia anumitor specialiști, dar care se află în plină ascensiune.
După motivația călătoriei
Recomandările recente ale OMT pornesc de la identificarea câtorva grupe principale :
loisir, recreere, vacante (odihnă)
vizite la rude și prieteni
afaceri și motive profesionale
tratamente medicale
religie/pelerinaje
alte motive
și continuă cu subdivizarea acestora în funcție de obiectivul specific al călătoriei.
În funcție de caracteristicile socio-economice ale cererii, respectiv, ale clientelei, formele de turism se pot grupa în:
– turism particular (privat) – specific segmentelor de populație cu venituri mai mari, care călătoresc pe cont propriu și au experiență în domeniul călătoriilor.
turism social – este o formă specifică a turismului de masă, se adresează categoriilor de populație cu posibilități financiare modeste (tineri, studenți, persoane de vârsta a treia, șomeri).
4.2. FORME DE TURISM PRACTICATE ÎN JUDETUL VÂLCEA
Volumul, diversitatea și valoarea resurselor turistice ale județului Vâlcea favorizează dezvoltarea și promovarea unor variate forme de turism care să valorifice cât mai bine aceste resurse.
Turismul balnear
Este principala formă de turism practicabilă în județ datorită valorii resurselor balneare, respectiv a factorilor naturali de cură, în localitățile din avalul culoarului Oltului și Depresiunea Govora Olănești.
Apele minerale de o mare varietate fizico-chimică și bioclimatul benefic terapiei creează condițiile cele mai favorabile tratamentului afecțiunilor aparatului digestiv, afecțiunilor renale, reumatice, respiratorii și de metabolism.
Această formă de turism a fost și rămâne predominantă în județ cu rezultate deosebite atât în plan economic, cât și în ceea ce privește ameliorarea afecțiunilor respective.
Turismul itinerant cu valențe culturale
Poate valorifica, prin diverse circuite, monumentele culturale, istorice, arhitecturale, moderne sau medievale, precum și elemente de etnografie și folclor. Această formă de turism se poate practica în arealele:
Depresiunea subcarpatică Horezu (mănăstirea Horezu, centrul ce ceramică populară Horezu), Depresiunea subcarpatică Govora-Olănești (cu numeroase monumente istorice și arhitecturale), dealurile subcarpatice (Rm. Vâlcea, Ocnele Mari), culuarul Oltului, munții Coziei.
O importanță aparte o poate avea turismul religios practicabil pe diferite itinerarii care leagă bisericile și mănăstirile din județ – obiective turistice deosebit de valoroase.
Turismul de tranzit
Este favorizat de poziția în teritoriu a județului și accesul lejer din orice zonă a țării. Județul poate fi străbătut de fluxurile turistice dinspre vest și nord-vestul țării sau din vest și centrul Europei spre București, Zitarul, Delta Dunării sau de fluxurile turistice dinspre centrul, nordul și nord-estul țării spre Defileul Dunării și băile Herculane.
Arealul cel mai utilizat de aceste fluxuri este firește Culuarul Oltului, străbătut de drumul european E 81 și calea ferată Sibiu-Rm. Vâlcea.
Turismul de odihnă și recreere
Este favorizat de existența a numeroase puncte care oferă condiții deosebite desfășurării turismului de odihnă și recreere, respectiv locuri cu un cadru natural pitoresc, cu valențe estetice deconectate, cu un microclimat reconfortant și cu posibilități de practicare a unor activități recreative. Toți acești factori contribuie nemijlocit la refacerea forțelor fizice și intelectuale, la refacerea capacității de muncă a populației.
Principalele locuri destinate odihnei și recreerii sunt punctele de agrement de pe Valea Oltului, Valea Juncavățului, stațiunile balneare care pot constitui și suport de odihnă și recreere, locurile de agrement din zona montană.
5. Turismul de sfârșit de săptămână (week-end)
Înglobează toate formele de turism : drumeție montană, sport de iarnă, vânătoare și pescuit sportiv, turism cu valențe culturale și religioase.
Turismul pentru practicarea sporturilor de iarnă
Poate deveni o latură importantă a activităților turistice din județ, dezvoltarea sa fiind favorizată de vastul domeniu schiabil din zona montană, mai ales din arealul munților Lotru-Lotarița.
Drumeția
Este practicabilă în toți masivii și dealurile subcarpatice, înlesnită fiind de numeroasele căi de acces din masivi, realizate prin construirea vastei rețele de drumuri forestiere, condițiilor de relief, existența potecilor în mare parte marcate și întreținute, care oferă satisfacții deosebite turiștilor.
Turismul pentru practicarea alpinismului.
Această formă de turism găsește condiții optime de desfășurare în zona Brula-Vânturărița.
Turismul de sejur în sate turistice, Turismul rural.
Poate fi dezvoltat în satele de oieri din depresiunile subcarpatice, sate dezvoltate din punct de vedere economic (Vaideeni, Romanii de Sus, Cheia etc.), dar care păstrează și elemente tradiționale de arhitectură, etnografie și folclor și unde există și posibilități de cazare în locuințe particulare.
Datorită Antuc-ului în ultimii ani s-a dezvoltat mult turismul rural, atât în satele din depresiunile subcarpactice cât și în regiunea montană, în satele de pe Valea Lotrului.
Turismul de vânătoare și pescuit sportiv
Este favorizat de existența în județ a unui bogat fond cinegetic (urs, mistreț, vulpe, căpriori, iepure) în Munții Coziei, Făgăraș, Lotrului și piscicol atât în zona muntoasă, cât și pe Valea Oltului (păstrăv, clean, mreană, scobar etc.)
Turismul de cunoaștere
Au condiții de dezvoltare datorită rezervațiilor naturale existente în județ (rezervația din Munții Coziei, rezervația Călimănești, rezervația Valea Urii, rezervația Șiroirile și piramidele de pământ de la Stăncioi), precum și a lacurilor de acumulare de pe Olt. Avalele ce pot fi valorificate prin această formă de turism sunt : Munții Cozia, Munții Lotrului și Căpățânii, Valea Oltului, dealurile subcarpatice.
Un loc aparte în cadrul turismului de cunoaștere îl ocupă speoturismul care are condiții de dezvoltare datorită existenței în județ a numeroase peșteri /peșterea Liliecilor, Caprelor, Pogodelor, Peștera cu lac, Peștera Muierii).
Turismul de afaceri
O altă formă de turism promovată în județ și în special în zona Rm. Vâlcea este turismul de afaceri care în ultimii ani a cunoscut creșteri continue în circulația turistică și au condiții bune de dezvoltare în municipiul Rm. Vâlcea.
4.3. PROGRAME TURISTICE ORTANIZATE ÎN/DIN ZONA
VÂLCEA
Preocupate în diversificarea ofertei și asigurarea continuității activității în tot cursul anului, agențiile de turism românești introduc programe turistice care să contribuie la valorificarea patrimoniului istoric, cultural, de artă și arhitectură și la sporirea circulației turistice interne și internaționale. Realizând programul, agentul de turism folosește tarifele în concordanță cu nivelul serviciilor prestate, ținând seama atât de raportul cerere-ofertă existent pe piață la un moment dat, cât și de reglementările legale în vigoare.
Programele prezentate în acest capitol se regăsesc și în oferta agenției de turism a S.C. Alutur SA Rm.Vâlcea care organizează excursii în împrejurimi, precum și la alte obiective turistice din zonă pentru petrecerea timpului liber în mod cât mai plăcut a turiștilor.
Toate programele au ca punct de plecare orașul Rm. Vâlcea, ele fiind în general scurte, intrând în categoria turismului itinerant.
PROGRAM I
Turul stațiunilor de pe Valea Oltului
Durata : 10 ore
Mijloc de transport : autocar
Servicii : ghid, transport autocar, masă
Itinerar : Rm.Vâlcea-Ocnele Mari-Băile Govora-
Băile Olănești-Călimănești-Căciulata (cu vizitarea
Mănăstirii Cozia)-Bujoreni, Muzeul Satului-
Rm. Vâlcea
Ocnele Mari-Ocnița:
stațiune balneoclimaterică de interes local, cu saline de pe vremea romanilor și ape minerale sărate, indicată pentru afecțiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic și afecțiuni ginecologice.
Rezervația arheologică „ Buridava Dacică”
Fagul haiducului ellin
Biserica Slătioarele (sec. XVI)
Biserica Adormirea Maicii Domnului (sec. XVI)
Biserica Titreciu (sec. XVI)
. Băile Govora
numită stațiunea balneoclimaterică de interes general indicată pentru tratarea afecțiunilor respiratorii, reumatismale, neurologice; cu ape minerale elarmo sodice, iodurate, bromurate, sulfuroase și nămol mineral;
Mănăstirea Govora (sec. XVI) ctitorie a lui Radu cel Mare
Muzeul istoric Govora
Parcul Govora.
. Băile Olănești
stațiune de interes general cu ape minerale sulfuroase, bicarbonatate, iodurate, bromurate, calciu, funginoase provenite din izvoare naturale sau foraje indicate pentru tratarea afecțiunilor tubului digestiv, afecțiuni renale și boli alergice.
Biserica de lemn din Alboc (sec. XVIII)
Mănăstirea Frăsinet
Izvorul 24
Stânca Piatra scrisă
Lacul frumos (cu ghiocei)- mlaștină entrofă
Călimănești-Căciulata
stațiune balneoclimaterică de interes general cu ape minerale reci sau termale- clorurosodice, bicarbonatate, alcaline, calciu, magneziu – indicate pentru tratamentul afecțiunilor tubului digestiv, renale, reumatismale, recuperatorii.
Mănăstirea Cozia, ctitorie a lui Mircea cel Bătrân
Mănăstirea Stânișoara (sec. XVIII)
Schitul Ostrov situat în insula Ostrov
Castelul Amtela (Bivolari), unul dintre obiectivele militare romane construite pe Valea Oltului
Defileul Oltului de la Cozia
Rezervația din Masivul Cozia (17ooo ha)-monument al naturii
Muzeul Satului- Bujoreni
Rm. Vâlcea
Analiza de preț pentru turul stațiunilor de pe Valea Oltului s-a făcut luând în considerație un număr de 30 de persoane (3o turiști +ghid+șofer), cifră ce reprezintă 80% din capacitatea maximă a autocarului – 4o de locuri, încadrându-se în limita de 20 % de risc.
Transportul se face cu un autocar Mercedes 303 cu o capacitate de 40 de locuri. Prețul de 27500 le/km. Include chiria autocarului, carburanții, taxele auto etc.
Turiștii suportă contravaloarea serviciilor pentru ghid și pentru șofer : masă, transport.
PROGRAM 2
Excursie la Voineasa pe Lacul Vidra
Durata : 1 zi
Transport : autocar
Servicii : transport, ghid, dejun la pachet
Itinerar : Rm.Vâlcea-Călimănești-Defileul Oltului
-Poiana Lotrișorului- Brezoi- Valea Lotrului-
Voineasa-Lacul Vidra-Rm.Vâlcea
. Călimănești-Căciulata – stațiune balneoclimateră de interes general
. Defileul Oltului
izvorul lui Cuza Vodă construit în 1866 de către negustori Vâlceni și refăcut în 1967
clopotul, locul unde Oltul are cea mai îngustă albie din Defileu
cârligul mic al Oltului și Poiana Lotrișorului (km.28)-motelul Lotrișor
cârligul mare al Oltului – hidrocentrala Brădișor de pe Lotru
. Brezoi
important centru turistic din Depresiunea Brezoi-Titești
fostă stațiune climaterică
. Valea Lotrului
imensă zonă depresionară, situată între Munții Făgărașului și Lotrului, numită și Țara Liviștei (din 21374)
lacul de acumulare Brădișor
sat Mălaia – sat turistic
hidrocentala Mălaia
. Voineasa
stațiune montană de odihnă și tratament situată pe Valea l Lotru la o altitudine cuprinsă între 600-800 m.
Climatul tonic, puternic ionizat, constituie principalul factor terapeutic fiind recomandata în tratamentul amneziilor secundare,
rezervația Lotrița cuprinzând pădurea care se întinde pe 65o ha.
La cataracte – locul unde apele Lotrului saltă peste niște praguri născute datorită structurii.
. Lacul Vidra
lac antropic de interes hidroenergetic, dar care constituie o destinație certă pentru turism, lung de 15 km cu o suprafață de 10,5 km. La peste 13oo m se înalță barajul lacului a cărui cotă atinge 115 m.
Calculația prețului de vânzare a programului turistic”Excursie la Voineasa și Lacul Vidra”
Analiza de preț pentru excursia la Voineasa și Lacul Vidra s-a făcut luând în considerație un număr de 30 de persoane (30 de turiști+ 1 ghid +șofer), cifră ce reprezintă 80% din capacitatea maximă a autocarului. Transportul se efectuează cu autocarul Mercedes cu o capacitate de 40 de locuri.
Prețul de 245oo lei/km. Include chiria autocarului, carburanți-taxe auto.
PROGRAM 3
Turul Mănăstirilor Vâlcea
Durata : 1 zi
Mijloc de transport : autocar
Servicii : ghid, transport, dejun la pachet
Itinerar : Rm.Vâlcea-Mănăstirea Govora-Mănăstirea
Surpatele-Mănăstirea Dintr-un lemn-Mănăstirea
Bistrița-Mănăstirea Arnota-Mănăstirea Hurezi-
Mănăstirea Cozia-Rm.Vâlcea
. Mănăstirea Govora
așezământ datând din secolul XV-lea, cu fresce, mobilier și obiecte din timpul lui Constantin Brâncoveanu. In tipografia lui Matei Basarab fiind imprimată Pravila cea Mică, prima tipăritură în limba română din Țara Românească.
. Mănăstirea Surpatele
7 km. De Govora, ctitorie a boierilor Buzescu, ridicată în secolul al XVI-lea, reconstruită în 1706 de către soția lui Constantin Brâncoveanu.
. Mănăstirea dintr-un lemn – 26 km.
potrivit unei vechi tradiții locale, mănăstirea ar fi luat ființă în secolul al XVI-lea prin ridicarea unei bisericuțe de lemn din materialul unui singur stejar. Atestată pentru prima dată la 1635.
Biserica de zid – ridicată între 1634-1635 de către Matei Basarab
. Mănăstirea Bistrița (7 km dreapta de Bistrița)
ctitorie a boierilor Craiovești în secolul al XV-lea, refăcută în secolul 18 și 19. Pictura aparține lui Gheorghe Tătărăscu.
. Mănăstirea Arnota
monument reprezentativ pentru arhitectura secolului al XVII-lea, construită de Matei Basarab în 1635, pe un vârf deasupra Cheilor Bistriței. În pronaos se află mormântul ctitorului mănăstirii.
. Mănăstirea Hurezi (3 km. De Horezu)
cel mai important monument de arhitectură brâncovenesc construit de Constantin Brâncoveanu între anii 1690-1697, reprezintă cel mai vast ansamblu de arhitectură medievală păstrat în Țara Românească.
Cuprinde : – Biserica Balniței (1696)
Schitul Sfinții Apostoli (1698)
Schitul Sfântul Ștefan (1703)
. Mănăstirea Cozia
ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, remarcabil monument de artă religioasă, construit în stil bizantin în 1388.
Bolnița mănăstirii (1542)
Muzeul Coziei
Rm. Vâlcea
Calculația prețului e vânzare a programului turistic
„Turul mănăstirilor Vâlcene”
Analiza de preț s-a realizat pentru un număr de 28 de persoane (28 turiști + ghid + 1 șofer). Turiștii suportă contravaloarea serviciilor pentru ghid și șofer, transport și masă.
Transportul se efectuează cu autocarul Mercedes 303 cu o capacitate de 40 de locuri. Prețul de 255oo lei/km. Include chiria autocarului, carburanții, taxele auto etc.
Este unul dintre cele mai interesante programe turistice ale agențiilor de turism din Rm.Vâlcea.
PROGRAM 4
Turul peșterilor din împrejurimi
Durata : 1 zi
Transport : autocar
Servicii : transport, masă, cazare, ghid
Itinerar : Rm.Vâlcea-Bistrița-Peștera Liliecilor Bistrița-Horezu-
Peștera Polovragi-Peștera Muierilor-Rm.Vâlcea
. Bistrița
1. Peștera Liliecilor Bistrița sau Peștera lui Grigore Decapitatul, situată la nord de satul Bistrița, la 150 m de malul Bistriței pe versantul drept al Cheilor Bistriței. Are o lungime de 25o m., este amenajată și electrificată. Este remarcabilă prin elementele sale istorice, prin completările și utilizările pe care i le-a dat omul. Poate fi vizitată:
Galeria Principală
Galeria cu izvorul-două mici gururi de apă
Etajul superior al peșterii
Micul Schit ridicat în 1635 de călugării Macarie și Daniel, de unde se deschide o frumoasă priveliște asupra Cheilor Bistriței.
Capela, în care se păstrau moaștele Sfântului Grigore Decapitatul.
Peștera are o importanță biospeologică mare, reprezentând cea mai estică apariție de faună troglobiantal din Carpații Meridionali.
Cheile Bistriței unul dintre cele 4 defileuri din muntele BuilaVânturărița, cu o creastă de calcar lungă de 12 km și cu înălțimi ce ating 1885 m în vârful Vânturărița
Cheile Costeștilor, sălbatice, străbătute de un drum forestier ce urcă numai prin versantul stâng.
Cheile Recea – cele mai adânci din țară, prezintă cascade, săritori, marmite.
Cheile Mânzului
Mai pot fi vizitate: Peștera Arnăuților, Peștera Stogu, Peștera Pagodelor.
Horezu – renumit centru al olăritului, torsului și țesutului.
. Comuna Polovragi –sat turistic atestat în 1480, la 20 iulie aici se desfășoară rudea de la Polovragi, cea mai mare sărbătoare câmpenească a Olturilor.
2. Peștera Polovragi, situată pe versantul stâng al Cheilor Oltețului la o altitudine de 67o m. Reprezintă o cavitate complexă, formată din galerii dezvoltate relativ liniar, paralel cu versantul și din culoare și hornuri de legătură între aceste galerii. În 1974 se descoperă noi galerii și peștera ajunge la lungimea de 93oo m, fiind a cincea din țară.
Pot fi vizitate:
Culoarul Metroului
Culoarul Liliecilor
Sala Lacului.
. Mănăstirea Polovragi-ctitorie a lui Danciu Pârăianu, ridicată între 1643-648, terminată și zugrăvită de Constantin Brâncoveanu (1693)
. Cheile Oltețului – lungi de 3,5-4 km., fascinează prin spectaculozitate și sălbăticia peisajului.
Otarul Zidarilor-formațiune carsical neobișnuită ce seamănă cu temelia pătrată a unui bastion.
Crucea lui Ursache
Baia de Fier
3. Peștera Muierilor – monument al naturii, situată pe versantul drept al Cheilor Galbenu, la 650 m altitudine. Prima peșteră electrificată din țara noastră, fiind amenajată ca obiectiv turistic în 1963.
Reprezintă o cavitate polietajată, cu galerii dispuse pe 3 niveluri clare, având o lungime de 3566 m. A fost locuită încă din paleolitic și neolitic – aici se păstrează 183 de schelete de Ursus Spelacus.
Cele mai importante galerii sunt :
Galeria electrificată cu stalagmite (Orga, Domul Mic, Bazinele Mici)
Sala altarului
Sala turcului
Sala Minunilor
Sala cu Guano (depozit al liliecilor)
Galeria Urșilor
Galeria Perlelor
In Cheile Galbenului pot fi vizitate peșteri ca : Peștera Pârcălabului, Peștera Corbului, Peștera Vulpilor.
Rm. Vâlcea.
Calculația prețului de vânzare a programului turistic
„Turul peșterilor din împrejurimi”
Este un program mai deosebit prin locurile și posibilitățile acestuia, analiza de preț realizându-se pentru un număr mai mare de persoane (32 turiști + 1 ghid + 1 șofer). Călătoria se efectuează cu un autocar Mercedes ocupat la capacitatea sa optimă (80 %).
PROGRAM 5
Excursie la Horezu și Măldărăști
Durata : 1 zi
Transport : autocar
Servicii : transport, ghid, masă
Itinerar : Rm. Vâlcea-Băile Govora-Depresiunea Hurez-
s. Hurezu-Măldărăști-Milostea-Rm.Vâlcea
Băile Govora – stațiune balneoclimaterică de interes general
Bunești
localitate turistică
în luna Mai aici se organizează Sărbătoarea
Căpșunului
-Dealul Mircei
-Depresiunea subcarpatică Pietrari-Otăsău
Pietrari – localitate turistică, sediul festivalului folcloric Hora Costumelor (luna aprilie)
Bărbătești – muzeul cu obiecte ale meșteșugarilor locali
Negulești – „travanții”-formațiuni sferoidale de mărimi diferite ce au luat naștere prin cimentarea nisipului.
Depresiunea Hurezu – mărginită la nord de Munții Căpățânii, iar la sud de Măgura Slătiorului.
Costești – o metropolă din prima epocă a fierului (Halstatt)
Băile minerale Costești, bogate în sulf și iod.
Cheile Costeștilor- impresionante prin steiurile calcaroase ale Builei, pe alocuri depășesc sute de metri înălțime.
Hurezu – important centru turistic, etnografic, păstrător al unor bogate tradiții meșteșugărești în arta lemnului și olăritului (ceramică cu elemente ornamentale foarte fine), torsului și tesutului.
târgul de la Hurezu.
Muzeul Trovenților-declarat obiectiv UNESCO cuprinde un număr de blocuri de piatră de mari dimensiuni și de forme diferite.
Mănăstirea Hurezi – cel mai vast ansamblu de arhitectură medievală păstrat în Țara Românească, construit de Constantin Brâncoveanu (1680-1697)
Măldărești
complexul muzeistic Măldărești –cuble-
case fortificate cu metereze și încăperi în fața invaziilor
Cula Tudor Maldăr (secolul XVI= și Cula Greuceanu
Cula Duca (secolul XIX)
Vaideeni
Localitate întemeiată pe păstorii din Mărginimea Sibiului, sat turistic din 1973
Anual, aici se organizează media păstorească Învârtirea Dacului (luna iulie)
Punct de plecare pentru trasee turistice în Munții Căpățânii.
Măgura Slătiorului
Rezervația șirorile și piramidele de pământ
Milostea
Localitate turistică așezată pe Valea Tărara
Rezervația Poiana cu narcise
Calculația prețului de vânzare a programului turistic
„Excursie la Horezu și Măldărăști”
Este un program foarte interesant, zona Horezu constituind una dintre cele mai importante zone turistice din județul Vâlcea.
Analiza prețului s-a făcut pentru un număr de 32 turiști (l ghid + 1 șofer), deplasările realizându-se cu un autocar marca Mercedes. Prețul de 23500 lei/km include chiria autocarului, taxele auto, carburanții etc.
Turiștii suportă contravaloarea serviciilor pentru ghid și șofer, aceștia având asigurată în principal masa.
PROGRAM 6
Excursie la Drăgășani și Nicolae Bălcescu
Durata : 8 ore
Transport : autobuz
Servicii : transport, ghid, dejun la pachet
Itinerar : Rm.Vâlcea-Băbeni-Ionești-Călina-Drăgășani-
N. Bălcescu-Rm.Vâlcea
Băbeni
veche așezare de oieri transilvăneni
păstrător a unor frumoase tradiții folclorice
Ionești
castrul roman Ponce Aluti sau Podul Oltului
popas turistic
Localitatea Călina
satul natal al scriitorului Gh. Mihăescu (1894-1935)
Drăgășani
(km 55)oraș menționat în documente din 1535, renumit pentru podgoriile sale și soiurile de vinuri de Drăgășani
ruinele castrului roman Rusidava
muzeul viei și vinului – unul dintre cele mai importante obiective turistice din oraș, înființat în 1983.
Muzeul Gh. Mihăescu – ce evocă viața scriitorului
Biserica lui Iancu Jianu, din Capu Dealului.
Restaurantul Rusidava cu specific românesc.
Nicolae Bălcescu
muzeul memorial „Nicolae Bălcescu” evocă personalitatea marelui cărturar și patriot revoluționar, originar din această localitate. Colecțiile muzeului numără peste 12000 de bunuri culturale și de patrimoniu (biblioteca, camera, covoare oltenești, portretul lui N. Bălcescu de Gh. Pătrașcu)
Milcoiu – sat turistic, complexul turistic Topolog
Rm Vâlcea
Calculalția prețului de vânzare a programului turistic
„Excursie la Drăgășani și Nicolae Bălcescu”
Analiza de preț s-a realizat pentru un număr de 28 de persoane. Călătoria efectuându-se cu un microbuz Mercedes de 30 de persoane.
PROGRAM 7
Turul municipiului Tg. Jiu
Durata : 1 zi
Mijloc de transport : autocar
Servicii : transport, ghid, masă.
Itinerar : Rm. Vâlcea-Ocnele Mari-Horezu-Tg.Jiu-Hobita-
Mănăstirea Tismana-Rm.Vâlcea
Ocnele Mari-Ocnița
Stațiune balneoclimateră de interes local cu salină de pe vremea romanilor și ape minerale sărate, clorurosodice de mare concentrație.
Horezu
Renumit centru al olăritului (ceramică cu elemente ornamentale deosebite), torsului și țesutului.
Tg.Jiu
. Complexul sculptural dedicat eroilor din primul război mondial, alcătuit din cinci lucrări, creații din anii de maturitate ai ilustrului sculptor român Constantin Brâncuși. A fost realizat în anii 1937-1938.
Cele cinci elemente componente ale complexului sunt :
Masa eroilor (Masa tăcerii sau Masa dacică), înconjurată de 12 scaune, de forma unei clepsidre, alcătuite din două semisfere suprapuse.
Aleea scaunelor se compune din două șiruri a câte șase scaune.
Arcul de triumf sau Poarta Sărutului, înalt de 5,30 m. Și lung de 6,60 m; toate trei monumente aflate în Parcul Central al orașului.
Coloana recunoștinței fără sfârșit (Coloana infinitului sau Monumentul eroilor), înaltă de 29,33 m, ea se compune din 15 prisme romboidale de secțiune pătrată (la extremități trunchiuri de piramidă pătrată).
Masa Festivă, având de jur-împrejur 6 scaune, situată în Parcul Trandafirilor dinspre ieșirea din oraș către Rm.Vâlcea.
. Muzeul județean posedă secții de istorie, arheologie și de artă plastică românească contemporană, întemeiată în 1894 de istoricul Al. Ștefănescu.
. Casa Gănescu – monument de arhitectură din secolul al XVIII-lea. Aici a locuit sculptorul Constantin Brâncuși în anii 1037-1938, când a lucrat la ansamblul sculptural din cele două parcuri ale orașului.
. Mausoleul „Ecaterina Teodoroiu” – realizat în 1936 de Mitriță Pătrașcu.
. Statuia lui Tudor Vladimirescu, ridicată în 1898 de sculptorul C.Bălăcescu.
. Casa Cornea Brăilaru – monument de arhitectură tradițională din secolul al XVII-lea.
. Bustul lui Constantin Brâncuși – opera sculptorului Ion Irimescu, amplasat în fața Casei de Cultură.
. Hobița (DN 67 3 km)
Casa memorială „Constantin Brâncuși”-monument de arhitectură, inaugurată ca muzeu în 1971, în localitatea natală a marelui sculptor. Adăpostește obiecte din gospodăria părinților artistului.
Locul în care s-a aflat casa în care s-a născut C. Brâncuși este menționat printr-o placă memorială fixată într-un bloc de calcar.
. Tismana renumit centru de artizanat (covoare, ștergare, ii etc.)
. Mănăstirea Tismana (DN 7 5 km la dreapta), ctitorie a lui Nradim, călugăr venit din Serbia între anii 1375-1378 și a domnitorilor Vlaicu Vodă, Radu Negru și Basarab I, desăvârșită de Mircea cel Mare și fortificată de Matei Basarab.
Reprezintă unul dintre vechile așezăminte mănăstirești din țară numit centru cultural din Țara Românească.
A fost folosită ca bază fortificată a lui Tudor Vladimirescu în 1821.
muzeul mănăstirii
Rm. Vâlcea.
Calculația prețului de vânzare a programului turistic
„Excursie la Tg. Jiu”
Analiza de preț s-a realizat printr-un număr de 3o de persoane (3o turiști + 1 ghid + 1 șofer), turiștii suportând contravaloarea serviciilor pentru ghid și șofer.
Transportul se efectuează cu același autocar Mercedes 303 cu o capacitate de 40 de locuri. Prețul de 22000 lei/km include chiria autocarului, carburanții și alte taxe auto.
=== CAPITOLUL I ===
CAPITOLUL I
CONDITIILE NATURALE ALE ZONEI VALCEA
1.1.ASEZARE GEOGRAFICA
Situat in partea central-sudica a Romaniei si avand ca axa Valea Oltului, judetul Valcea cuprinde teritorii apartinand unor variate regiuni geografice,intinzandu-se de la culmile inalte ale muntilor Fagarsului si muntilor Lotrului in nord, pana la culmile podisului Getic in sud. Asezarea sa este clar definita de coordonate, fiind cuprinsa intre paralele 45028’ si 48036” latitudine nordica si intre meridianele 23037’ si 24030’ longitudine estica. Paralela 450 latitudine nordica trecand prin localitatile Copaceni, Francesti, Nicolae Balcescu si meridianul 240 longitudine estica strabatand Voineasa, Horezu, Lapusata si Valea Mare.
Judetul Valcea, se invecineaza la nord cu judetele Sibiu si Alba, la vest cu Hunedoara si Gorj, la sud-est cu Dolj, la sud si sud-est cu judetul Olt, iar la est cu judetul Arges.
In limitele actuale teritoriul judetului Valcea are o suprafata de 5.705 km patrati, reprezantand 2,4% din suprafata tarii. In ceea ce priveste categoriile de localitati, judetul se prezinta astfel : – doua municipii, 7 orase, 78 comune si 568 sate.Populatia judetului este de 430.713 locuitori, majoritatea fiind de etnie romana.
Municipiul Ramnicu-Valcea este amplasat in Subcarpatii Getici, la 18 km distanta de Defileul Oltului, in lunca raului si formeaza la confluenta cu raul Olanesti o zona de carlig cu orientare nord-sud.
Largimea maxima a luncii este de 2,5 km, in zona de nord, de 1,9 km in zona centrala si de 2 km in zona sudica.
Suprafata orasului este de 8952 ha, Ramnicu Valcea, avand o populatie de 119.601 locuitori si 14 localitati componente: Stolniceni, Raureni, Cazanesti, Copacelu ,Traianu, Poenar, Aranghel, Priba, Dealul Malului si comuna suburbana, cu trei sate – Salistea, Feteni, Lespezi-Goranu.
Limita orasului constituie dealul Cetatuia, Capela si Petrisor, la vest, dealul Guranoaiei si raul Olt la est, Muntii Coziei si Parangului la nord.Ramnicu Valcea fiind cuprins intre paralele 45 07’ 15”, latitudine nordica si 24 22’ 21” longitudine estica.
Orasul este amplasat pe terasele albiei majore pe raul Olt, care sunt evidentiate mai mult in partea de vest deoarece in zona estica, dealurile coboara pana aproape de firul apei.Se disting doua terase. In trecut aglomeratia urbana fiind dispusa pe terasa superioara, datorita frecventelor inundatii produse de raul Olt.
Dupa amenajarea hidroelectrica a Oltului, aria de locuit s-a extins si pe terasa inferioara, pericolul inundatiilor fiind inlaturat.
Partea vestica a orasului se intinde de-a lungul raului Olanesti, majoritatea cladirilor fiind amplasate pe malul stang al acestui rau.
Prin configuratia spatiala determinata de formatiunile de relief existente, municipiul Ramnicu Valcea nu s-a putut si nu se poate extinde, decat in lungul vaii Oltului si ale Olanestiului, pe axa nord-sud.
1.2. CAILE DE COMUNICATIE
Situarea municipiului Ramnicu Valcea intr-o zona relativ centrala a tarii, de mare atractie,veritabila oaza de sanatate, in preajma unor statiuni binecunoscute, atat in tara cat si peste hotare, la rascruce de drumuri rutiere si pe o cale ferata cu trafic intens, toate acestea constituie elemente favorizante pentru circuitul turistic.
Accesul se realizeaza pe cale rutiera si feroviara.
Calea rutiera
Orasul este situat pe una din principalele rute internationale ce leaga Europa Centrala de Peninsula Balcanica, E81 (DN7), de asemenea se face lagatura directa si rapida prin drumuri modernizate, cu arterele E79 si E70 care permit tranzitul turistic international.
Legatura cu capitala se face pe DN7 (E81), prin Pitesti, distanta masurand 174 km, 62 km pana la Pitesti si 100 km pana la Sibiu de asemenea pe DN7 .
Legatura cu Slatina si Craiova se face pe DN65, Craiova-Bals-Slatina-Dragasani-Ramnicu Valcea, distanta masurand 123 km ,pana la Craiova si 100 km ,pana la Slatina sau varianta Craiova-Balcanesti pe DN 65 C.
DN 67 care strabate zona subcarpatica pe directia vest-est face legatura intre Ramnicu Valcea si Targu Jiu -zona turistica Portile de Fier, fiind remarcabila prin frumusetea cadrului natural,distanta pana la Targu Jiu masurand 115 km. Traseul poate continua de la Targu Jiu spre Deva si Alba Iulia.
Legatura cu judetul Arges se face pe DN73 .
Accesul in muntii Capatanii ,Latoritei si Lotrului este inlesnit de prezenta Transalpinei Novaci-Sebes.
Calea feroviara
Teritoriul judetului Valcea si Municipiul Ramnicu Valcea este traversat pe directia nord-sud de linia ferata care leaga Oltenia cu Transilvania.Calea ferata urmareste indeaproape Valea Oltului ,oferind astfel un traseu deosebit de atragator.
Principala cale feroviara se face pe linia ferata Brasov-Sibiu-Podul Olt-Calimanesti-Caciulata-Ramnicu Valcea-Piatra Olt ( magistrala 200).
Legatura cu Bucurestiul se realizeaza pe calea ferata Bucuresti-Piatra Olt-Ramnicu Valcea-Sibiu (pe magistralele 900 si 201).
Caile de acces spre statiuni sunt:
Calimanesti-Caciulata:
rutiere: Bucuresti-Pitesti-Sibiu (DN 7); Craiova-Ramnicu Valcea (DN 65C) ; Calimanesti-Caciulata (DN 7); Targu Jiu-Ramnicu Valcea (DN 67)-Caciulata (DN7).
feroviare: Bucuresti-Piatra Olt-Ramnicu Valcea-Calimanesti-Caciulata
Govora:
rutiere: Bucuresti-Pitesti(A1) – Ramnicu Valcea (DN7) si Ramnicu Valcea-Baile Govora (DN67)
feroviare: Gara Govora sau Ramnicu Valcea pe linia Piatra Olt, apoi cursa auto pana in statiune.
Olanesti:
rutiere: Bucuresti-Ramnicu Valcea pe E7 si Ramnicu Valcea -Baile Olanesti (DN 64A); Sibiu-Ramnicu Valcea pe E7 si Ramnicu Valcea -Baile Olanesti (DN 64 A).
feroviare: Gara Ramnicu Valcea pe linia Piatra Olt si cursa auto pana in statiune (18 km).
1.3.RESURSELE SUBSOLULUI
Resursele naturale sunt importante si variate.Structura rocilor si diversitatea lor au generat o varietate de zacaminte minerale.
Dintre cele valorificate sau aflate in curs de varificare amintim:
mica alba (Voineasa), sarea (Ocnita, Ocnele Mari),petrolul (Babeni, Stroilesti, Gusoieni), gazele naturale (Tetoiu), carbuni (Cucesti, Copaceni, Berbesti, Alunu), calcar (Arnota), gresie (Caciulata, Tomsani) , marmura la Raul Vadului, tufuri (Goranu, Cetatuia, Ocnele Mari).
Din cele mai vechi timpuri, din nisipurile Oltului, Lotrului, Baiasului, se exploata aurul.
O alta resursa specifica judetului, de care se leaga existenta si dezvoltarea statiunilor din defileul Oltului, o constituie apele minerale.
Apele minerale
Apele minerale sunt importante prin complexitatea compozitiei chimice in care apare intotdeauna, in procente diferite,hidrogenul sulfurat.
Prin vechimea straturilor din care provin, distingem mai multe categorii de ape minerale:
ape minerale care provin din depozitele grezoase si conglomeratice ale cretacicului superior;
ape minerale care provin din conglomeratele masive cu intercalatii de gresii ale eocenului si paleogenului.
Ambele categorii de ape minerale sunt clorurate, slab iodurate, sulfuroase , cu concentratii de saruri intre 0,5 si 29 g/l. Acestea provin din apele cadoase care se infiltreaza in rocile conglomeratice si gazoase spaland sarurile din roci. Adancimea de formare este variata si in consecinta si termalitatea lor este variata. Aparitia apelor termale se explica si prin prezenta faliilor de profunzime de la contactul horstului de gnais al Coziei cu Depresiunea Getica, in zona Bivolari-Cozia-Caciulata.
Aria de aparitie a izvoarelor minerale incepe pe stanga Oltului (Serbanesti-Pausa), dezvoltandu-se in intreaga zona a Olanestilor, dar si pe aliniamentul dealurilor subcarpatice ale localitatilor Calimanesti-Caciulata-Muereasca-Olanesti-Pietrarii de sus-Costesti, cu extensiune sudica pana la Govora.
O alta categorie de ape minerale o constituie cele legate de formatiunile miocene care cuprind doua categorii de izvoare:
izvoare cu ape cloruro-sodice, cloruro-sodice iodurate, concentrate,cunoscute si folosite pentru bai la Ocnele Mari-Ocnita; aceste ape provin din apele de precipitatii infiltrate in pamant, fiind mineralizate prin dizolvarea sarii intalnita in straturile cu care vin in contact;
izvoare cu ape minerale sarate de zacamant, care sunt sarate, iodurate, bromurate si se folosesc in tratamentele de la Baile Govora.
Ambele categorii de izvoare sunt legate de prezenta masivului de sare din zona Ocnele Mari- Govora.
1.4. RELIEFUL
Desfasurat in trepte pe directia nord-sud, de la altitudini ce depasesc 2.200 m (varful Ciortea- 2422 m- din Muntii Fagaras) si pana la 130 m in lunca Oltului, la sud de orasul Dragasani,judetul Valcea prezinta un relief variat, prin excelenta muntos si deluros.
Cea mai mare parte din teritoriu, aproximativ 2/3 este cuprinsa intre altitudinea de 400-800 m si alcatuieste treapta podisului piemontan si treapta dealurilor subcarpatice.
O treime din aceeasi suprafata este constituita de treapta muntilor scunzi si mijlocii, cu altitudini cuprinse intre 800-1800 m si a muntilor inalti, care ating valori de peste 2000 m.
In componenta treptelor de relief amintite se gasesc vai si depresiuni care detin a treia parte din suprafata totala a teritoriului.
Dispunerea reliefului in trepte, orientarea culmilor montane si subcarpatice, in general pe directia est-vest si a colinelor piemontane pe directia nord-sud, aspectul vailor si depresiunilor, prezenta luncilor de-a lungul principalelor ape curgatoare, particularitatile geomorfologice ale tuturor formelor de relief indica o pronuntata diversitate a reliefului valcean.
Varietatea formelor de relief este rezultatul existentei unor sectoare ale marilor unitati de relief: Carpatii Meridionali,Subcarpatii Getici si Podisul Getic.
1.4.1.Relieful muntos
Treapta muntilor ocupa treimea nordica din teritoriul judetului, aproximativ la nord de aliniamentul localitatilor: Vaideeni, Romanii de Sus, Pietreni, Barbatesti, Cheia, Gurguiata, Comanca, Caciulata, Pausa, Serbanesti, Dangesti. Ea cuprinde culmile Muntilor Capatanii si Lotrului, Masivul Cozia si in parte sectorul vestic al Muntilor Fagaras – incepand de la Varful Scara (2.306 m), obarsia paraului Scara si partial, cursul superior al Topologului- precum si depresiunea intramontana,Tara Lovistei.
Ca urmare a aspectului lor diferit, muntii din cadrul judetului pot fi grupati in subgrupe:
Muntii Lotrului
Sunt situati la nord de valea raului Lotru, avand inaltimi mari , fiind alcatuiti din sisturi crstaline, cu relief glaciar putin extins si cu intense suprafete de denudatie dispuse in trepte. Sunt bogati in paduri si pasuni.
Culmea principala,cunoscuta si sub numele de Culmea Steflestilor, cu spinarea larg ondulata, este dominata de varful Steflesti (2.212 m), Piatra Alba (2.179 m), Clabucet (2.056 m), Balu (2.030 m), Rosu (1900 m).
In vaile raului Lotru si Latorita se desfasoara Culmea Latoritei cu varfurile Borca (2.055 m) si Puru (2.048 m).
Muntii Capatanii
Cu o culme montana prelunga (50 km) si orientata vest-est, domina spre sud depresiunile si dealurile subcarpatice, iar spre nord, vaile raurilor Lotrita si in parte a Lotrului pana la varsarea acestuia in Olt.
Din culmea principala pornesc ramificatii care sunt mai scurte si mai povarnite spre nord, mai lungi si mai domoale spre sud.
Muntii Capatanii, pot fi impartiti in mai multe sectoare distincte:
La vest de vaile Horezu,Calpanoasa si curmatura dintre obarsiile acestora se intinde sectorul apusean.
La est de vaile Horezu si Calpanoasa se desfasoara un sector mijlociu si altul rasaritean, ce are o larga dezvoltare in culmea Buila-Vantenarita (14 km) ce se impune prin pitorescul sau dat de aspectul neuniform si zveltetea inaltimilor, ce amintesc de Piatra Craiului.
Culmile muntilor Capatanii, in general rotunjite, sunt dominate de varfuri cu inaltimi mijlocii care depasesc rar 2000 m. Cele mai proeminente inaltimi se gasesc pe Varful lui Stan (1491 m),Norutu (1895 m),Valeanu (1840 m), Geral (1855 m), Cocora (1895 m), Zmeuretu (1938 m),Govorii (1957 m),Preata (1970 m), Balata (2095 m), Capatana (2113 m), Ursu (2124 m).
Muntii Cozia (Narutu)
Apar ca un masiv proeminent si abrupt, desi altitudinea maxima este de numai 1654 m in Varful Cozia, la est de Olt, dominand prin supletea sa spre nord Depresiunea intramontana “Tara Lovistei”, iar spre sud Depresiunea Subcarpatica Jiblea.
Sunt formati din sisturi cristaline ce apar insular ca iviri ale fundamentului, inecate in depozite tertiare.
Datorita inaltimilor mici (sub 1800 m) nu prezinta urme ale activitatii glaciare.
Muntii Fagarasi
Sunt cei mai inalti, alcatuiti din roci cristaline.Se caracterizeaza prin creste ascutite, cercuri si vai glaciare, suprafete de denundatie, putin extinse si etajate.Asemanatori Muntilor Fagarasi sunt si Muntii Parang, in ale caror circuri glaciare se gasesc numeroase lacuri.
Muntii Fagarasi sunt reprezentati de un sector care se desfasoara la nord de Depresiunea Lovistei,incepand din vestul Varfului Scara si pana la Olt.
Altitudinea riicata a culmilor, peste 2000 m (Varful Scara-2285 m,Varful Ciortea- 2246 m, Varful Budislavu- 2365 m, Varful Suru – 2282 m), relieful glaciar (circuri, praguri,vai glaciare), larga extindere a pasunilor imprima muntilor o infatisare alpina, mai evidenta in estul sectorului valcean al Muntilor Fagarasi.
Depresiunea Lovistei sau Brezoi-Titesti
Tara Lovistei este o depresiune tectonica prinsa intre culmile cristaline ale Muntilor Cozia si Muntilor Capatanii in sud si Muntilor Fagaras si Lotru, in nord.
Spre est se extinde dincolo de culmea transversala a Miglelor, in depresiunea inalta, cu acelasi nume, iar catre vest, peste Olt, in sectorul inferior al Lotrului.Este o regiune de plaiuri ramase in parte impadurite, dar cu numeroase pajisti, fanete, fragmentate de cai scurte.
O atractie o constituie bazinetul depresionar Turnu-Rosu-Caineni de la poalele Masivului Cozia, care au la baza sedimente de varsta cutatica,reprezentate prin gresii masive si marne. Constituie si locul de plecare al unor trasee turistice in Muntii Coziei.
1.4.2.Dealurile si depresiunile subcarpatice
Dealurile subcarpatice reprezinta treapta intermediara de relief cutat dintre muntii din nord si regiunea de podis din sud, inaltimile acestora scazand de la nord la sud (Chiantul-1062 m, iar Magura Slatiorului 767 m) ca apoi sa scada la 500 m, trecand, in regiunea de podis, prin cateva denivelari locale de pe linia Targu Gangulesti (Valea Taraia),Balteni (Cerna),Armasesti-Otesani (Juncavat),Buleta(Go-
vora), Budesti (olt),Ciofrangeni (Topolog).
Intreaga regiune subcarpatica apare ca o asociatie de dealuri cu depresiuni:
Dealurile Carligele-Robaia-Valsanesti- intre Topolog-Olt si Samnic
Dealul Negru- intre Olt-Samnic si Topolog
Dealul Magura intre Olt si Muereasca;
Dealurile Frumoasa – Puscaretul-Capela intre Olt, Muereasca si Olanesti;
Dealul Cheia intre Valea Cheia si paraul Debradet;
Dealul Bunestilor intre Olanesti si Govora;
Dealul Piscupia-Pietrari, intre Govora si Bistrita valceana;
Dealurile Tomsani intre Bistrita si Luncavat si Magura Slatiorului intre Luncavat si Taraia.
Depresiunile care despart dealurile, sunt axate fie pe vai (depresiuni intracolinare), fie la contactul dintre subcarpati si munti (depresiuni subcarpatice).Dintre cele subcarpatice mentionam: Milostea- Polovragi, la vest, Horezu pe raul Luncavat,Zmeuratu pe Dobriceni,Olanesti-Pausesti pe Olanesti, Muereasca pe Muereasca, Ocnita pe paraul Sarat,Govora pe paraul Hinta, Ramnicu Valcea si Jiblea pe Coisca.
Depresiunea Jiblea este cunoscuta ca un tinut de muscele cu faneata,pometuri si paduri. Ea este continua spre sud, pana in “Poarta Bujorenilor”, cu marea depresiune Daesti, etajata intre 300 si 600 m.
Legatura dintre aceste depresiuni, intens populate se face prin inseuari largi peste care trec drumuri de acces, ce se continua pe vaile apelor curgatoare din zona.
Cele mai proeminente dealuri subcarpatice valcene sunt: Magura Slatioarei (767 m), Dealul Tomsanilor (576 m), Dealul Costestilor (597 m), Dealul Bodestilor (680 m), Dealul Piscupia si Purcaretu la nord de Ramnicu Valcea, Dealul Robaia (871 m) si Dealul Manga.
Dealurile sunt impadurite pana in varf, in timp ce depresiunile permit cultivarea plantelor.
1.4.3.Dealurile de podis
Ocupa 2/5 din teritoriul judetului ca parte integranta a Podisului Getic si inclina de la 500 m in nord la circa 300 m in sud. Ca urmare a inclinarii sale, apele au sapat vai adanci, cu directia nord-sud, cu lunci largi, iar interfluviile sunt tesite si acoperite cu paduri sau cu intinse plantatii de vita de vie, renumite fiind dealurile Dragasanilor.
Catre Olt, regiunea deluroasa valceana se termina in trepte, prin terasele formate aici de Olt.Desi are un aspect unitar, de prispa inclinata de la nord la sud, putem distinge doua subunitati si anume:
regiunea deluroasa inalta, reprezentata prin Dealurile Cotosmanului,intre Luncavat si Cerna si Guiul Balacilor, intre Cerna si Oltet;
regiunea deluroasa joasa din sudul judetului, reprezentata de Dealurile Dragasanilor,Ruginosului si Balcestilor.
Ca urmare a fragmentarii podisului de catre apele curgatoare, caile de comunicatie si asezarile omenesti sunt orientate de-a lungul vailor.
Clima
Datorita formelor de relief variat, care prin particularitatile lor influenteaza desfasurarea regimului termic, eolian si pe cel al precipitatiilor atmosferice, clima judetului Valcea, desi temperat continentala, are anumite nuante ce se suprapun treptelor de relief.Se pot intalni nuante de climat montan deluros si de adapost.
In zona montana, la inaltimi de peste 2000 m, temperatura anuala este 0 C(Muntii Lotrului,Capatanii si Fagaras), vanturile sunt puternice si domina dinspre nord-vest, iar precipitatiile depasesc 1.200 mm anual.
In muntii cu altitudini mijlocii si mici, temperatura medie anuala variaza intre 2 – 6 C,precipitatiile inregistreaza valori cuprinse intre 800-1200 mm anual, iar vanturile datorita particularitatilor geografice, sunt dirijate in lungul vailor Lotru si Olt. Pe versantii muntilor Lotru si Coziei apar brizele de munte.
In timpul dealurilor subcarpatice temperatura medie anuala inregistreaza valori cuprinse intre 4 – 8 C, iar precipitatiile in jur de 600-800 mm anual.
Pe dealurile de podis, temperatura este cuprinsa intre 8-10 C, precipitatiile scad la 400 – 600 mm anual, iar vanturile au frecventa mare cu directia nord-sud.
In depresiunea Lovistei si pe valea Oltului, clima este mai blanda decat a teritoriului ce le inconjoara. Cantitatea de precipitatii in depresiunea Lovistei este de 800 – 900 mm anual, iar in valea Oltului cantitatea de precipitatii scade de nord la sud ( Calimanesti – 775 mm/an,Ramnicu Valcea – 707 mm/an, Dragasani – 578 mm/an.).
Temperatura maxima absoluta a fost de 42 C in 1946 la Orlesti, iar minima a fost de -35,5 C in 1942 la Dragasani.
In cazul orasului Ramnicu Valcea, temperatura maxima inregistrata a fost de 39,9 C (iulie 1946), iar minima absoluta de -27 C (ianuarie 1942).
Clima temperat-continentala, moderata fara schimbari bruste de temperatura si de umiditate este caracteristica depresiunilor subcarpatice, fapt pus in evidenta de raspandirea vitei de vie, a nucului si altor pomi fructiferi.
Temperatura medie anuala este de 10,2 C, temperatura medie a lunii ianuarie este de – 2,1 C, iar a lunii iulie de 20,6 C.
Cantitatea medie de precipitatii este de 733 mm anual, cele mai multe ploi , cazand la sfarsitul verii si toamna. Durata insolatiei insumeaza 1990,5 ore anual, numarul zilelor cu cer senin variind intre 60 – 80 pe an, iar al celor cu precipitatii de 128 zile/an.
Precipitatiile au un maxim de 101 mm in luna iulie si un minim de 37 mm in luna martie. Toamnele sunt lungi, iar numarul zilelor cu ceata este in medie de 52/an. Stratul de zapada se mentine circa 70 zile/an.
Vanturile bat in general pe directiile sud-nord cu o viteza medie. Descarcarile electrice sunt frecvente in sezonul cald, cu o intensitate mai mare in lunile mai si septembrie.
1.6.RETEAUA HIDROGRAFICA
1.6.1. Raurile
Judetul Valcea este strabatut de o bogata retea de ape. Axa principala a intregii retele hidrografice o constituie Oltul.
Oltul strabate relieful in trepte al judetului, incepand de la localitatea Raul Vadului (defileul Turnu Rosu – Caineni), pana la Tighina (comuna Voicesti) pe o distanta de circa 130 km. Are un debit mediu anual de 115 mc/s la Ramnicu Valcea si o panta medie de 1,5 m/1 km, avand un imens potential hidroenergetic.
In functie de caracteristicile fizico-geografice ale zonelor traversate de Olt se individualizeaza doua sectoare ale bazinului hidrografic:
1. Sectorul Raul-Vadului-Calimanesti, ce corespunde treptei de relief muntos.In acest sector, in Depresiunea Lovistei, raul Olt primeste pe dreapta apele mai multor rauri:Uria, Robesti, Saracinesti, Calinesti si Lotru si pe partea stanga raurile: Valea Satului (Caineni) , Boia, Triesti, Baiasu.
Cel mai important afluent este raul Lotru, care izvoraste din muntii Parang si aduna apele de pe versantii nordici ai muntilor Capatanii si de pe cei sudici ai muntilor Lotrului. Au o lungime de cca 80 de km. Principalii afluenti ai Lotrului sunt: Voinesita,Latorita, Pascoaia si Vasilatu.
2. Sectorul Calimanesti- Dragasani, corespunzator treptei de relief deluros. Privita in ansamblu, reteaua de ape este mai bogata pe partea dreapta si astfel apare o evidenta asimilare a acestui sector de bazin hidrografic.
Afluentii de pe dreapta isi au obarsia, in cea mai mare parte, in muntii Capatanii, exceptie facand afluentii de la sud de raul Luncavat care izvoraste din dealurile de podis.
Cei mai importanti afluenti – din amonte spre aval – sunt:
Muereasca, Olanesti cu afluentul sau Cheia, Bistrita cu afluentul sau Otasaul, Govora, Luncavatul, Pesceana (rau temporar), Mamu, Beica ( rauri temporare) si Oltetul.
Incepand de la Bodesti (comuna Alunu), Oltetul si afluentii sai – Cerna unita cu Cernisoara – Taraia incepand de la Milostea si Sasa (rau temporar) strabat vestul judetului Valcea si trec pe teritoriul jud. Olt, la sud de Oltetani (comuna Lalosu), de unde se varsa in Olt.
Pe stanga, Oltul primeste afluentii: Coisca, Samnicul si Topologul incepand de la Milcoiu.
Oltetul isi trage izvoarele din Curmatura , o sa larga intre muntii Parangului si Capatanii si reuseste pe o cale lunga de 183 km sa-si croiasca o cale minunata. Cu tinutul valcean se intersecteaza numai pe portiunea Alunu-Lalosu – 85 km.
Bistrita isi are obarsia in versantul sudic al muntilor Capatanii. Cheile din apropierea Costestilor pe care le-a daltuit cu maiestrie in stanca muntelui sunt cele mai frumoase locuri valcene pe care le daruieste acest rau. De la izvoarele sale si pana la Babeni, locul unde se intalneste cu Oltul, Bistrita strabate zona subcarptatica a Valcii. De-a lungul raului, serpuieste calea ferata, pe distanta de 40 de km, Babeni-Costesti care transporta calcarul din muntii Arnotei.
Raurile in sectorul montan au un important potential hidroenergetic, valorificat pe Lotru si Olt, prin construirea unor locuri artificiale ale caror ape pun in miscare turbinele hidrocentralelor.
1.6.2. Lacurile
Pe langa reteaua de ape curgatoare, teritoriul judetului Valcea dispune si de o serie de lacuri care se intalnesc in regiunea muntoasa inalta pana in Piemontul Getic. Desi putine la numar, cu extensiune redusa, lacurile valcene au o mare diversitate de formare si confera o nota aparte peisajului. Pot fi mentionate lacuri glaciare, lacuri artificiale de interes hidroenergetic, lacuri sarate si lacuri de tasare.
Lacurile glaciare din muntii de la Obarsia lotrului (din muntii Parang) – Calcescu, din care isi trage izvoarele Lotru-Gauri, Lacul lui Vidal, Pasari, Zanoaga Mare, Iezerul Parang – provin din acumularea apei in caldarile.
In secolul trecut, pe Valea Lotrului s-au construit o serie de baraje, in vederea transportarii bustenilor, prin plutarit, procedeu la care tehnica moderna a renuntat.Locul lor a fost luat de baraje din beton sau anrocamente naturale, in spatele carora s-a acumulat apa, formand lacurile artificiale de interes hidroenergetic. Lacuri ca : Vidra de pe Lotru (340 milioane m.c.), Galbenu si Petrimanu pe Latorita,Calimanesti,Daesti, Ramnicu Valcea, Raureni, Govora pe Olt,Babeni (40 milioane mc), Ionesti ( 39 milioane mc), care pe langa scopul practic, prezinta si un mare interes turistic.
Lacurile sarate, utilizate in scopuri terapeutice, in tratarea unor afectiuni ale aparatului locomotor, s-au format la Ocnele Mari si Ocnita (in fostele saline) in zona muntelui de sare, in fostele saline in care s-a acumulat apa.
In zona dealurilor, unde straturile cu o inclinare mai mare, au la baza orizonturi de argila, se produc alunecari de teren, iar in spatele valurilor de alunecare sau intre valuri se acumuleaza apa formand lacuri de diferite forme si dimensiuni. Asemenea lacuri se gasesc in toata regiunea subcarpatica, incepand de la Daesti in est, pana spre Rugetu , in vest.
O alta categorie de lacuri o formeaza lacurile de tasare, formate prin lasarea terenului, cum e cazul Lacului Sec de la Daesti si Lacului Lung (Runcu).
De mentionat ca, lacurile de pe Olt, constituie o salba in scop hidroenergetic, ce formeaza o adevarata “cascada” in lungul raului.
1.7. SOLURILE
Ca urmare a conditiilor foarte variate de relief, clima si roca, pe teritoriul jud. Valcea se intalneste o gama larga de soluri.
In jumatatea de sud a judetului apar apar vertisoluri, soluri bune si soluri podzolice asociate pe versanti cu fazele de erodare, soluri podzolice argiloiluviale, regasoluri, pseudorenzine ( pe marne sau pe argile marnoase). Pe lunci si terase joase se intalnesc aluviuni, soluri aluviale si soluri bune aluviale.
In partea nordica a judetului, predomina solurile montane brune acide (local asociate cu soluri brune podzolice), dupa care, altitudinal, urmeaza soluri brune podzolice, podzoluri, iar in zona pajistilor alpine – soluri humico silicatice. Local pe calcare au fost semnalate renzine si soluri brune cu mezobazice pe sisturi argiloase.
In general solurile din zona montana formate dominant pe sisturi cristaline se caracterizeaza printr-un profil slab dezvoltat si un continut ridicat de material scheletic.
Din totalul fondului funciar, peste 70.000 ha sunt afectate de eroziune, din care 8.000 ha cu alunecari de teren si peste 374.000 ha cu pericol de eroziune ( din care 111.000 ha avand folosinta agricola).
Conditiile de sol si cele de relief, puternic fragmentat, nu au favorizat o utilizare agricola pe scara larga a resurselor de sol, astfel ca fondul funciar are o larga extindere.
Municipiul Ramnicu Valcea, dispune de o suprafata totala de 8952 ha, cu un procent de ocupare a terenului de 21%. In afara imenselor pierderi cauzate de urbanizare, solul municipiului Ramnicu Valcea, a suferit o degradare generala a turnurilor si habitatelor , atat antropica cat si naturala, care isi manifesta efectele prin imposibilitatea utilizarii terenurilor la categoria de folosinta initiala.
Pentru o utilizare mai intensa a resurselor de sol se impun masuri sau lucrari ce se refera la:
amenajarea complexa a antierozionala a bazinelor hidrografice ale afluentilor Oltului si regularizarea cursurilor de apa ale acestora, incluzand aplicarea masurilor si lucrarilor menite sa previna sau sa combata eroziunea solurilor sau fenomenelor de alunecare:
aplicarea unei fertilizari corespunzatoare, asociate pe soluri acide (58.000 ha) cu amendamente calcaroase si a unor lucrari agricole diferentiate in functie de sol si de cultura;
ameliorarea pajistilor, indeosebi a celor montane si alpine, care au o larga raspandire in judet.
1.8.FLORA SI FAUNA
1.8.1.Flora
Varietatea reliefului si a climei fac, ca in cadrul judetului Valcea, sa gasim o flora si o fauna bogate, caracterizate prin prezenta a numeroase specii provenite din diverse zone ale Europei. In functie de repartizarea formelor de relief din cadrul judetului si implicit a zonelor climatice, vegetatia prezinta o etajare.
1. Vegetatia alpina – se intalneste intre 2000 – 2200 m altitudine. Partea superioara a acestui etaj o formeaza pajistile, cea mai mare extensiune a lor remarcandu-se pe inaltimile montane dintre varfurile Negoiu si Suru si pe cele de la obarsia raului Lotru si mai restransa pe culmile inalte ale muntilor Lotrului si Capatanii. Aici predomina florile – diditei,argintica, ochiul gainii, anghilina, garofitele de munte, clopoteii, macul. Pe terenuri greu accesibile, creste floarea de colt. In muntii Fagaras, Lotrului si Latoritei, intalnim plante ierboase, perene ( smardanul, bujorul de munte), iar dintre arbusti, salcia pitica.
2. Vegetatia subalpina coboara pe versantii nordici, pana la circa 1600 m, iar pe cei sudici pana la circa 1800 m altitudine. Acestei limite inferioare a etajului alpin ii sunt caracteristice ierburile: paiesul, tapasica, iarba vantului, feriuta, precum si tufarisurile: jnapan, ienupar, anin de munte, la care se adauga merisorul si afinul.
Etajul padurilor se suprapune peste relieful muntos si deluros sub limita etajului subalpin si ocupa 40% din teritoriu judetului. Padurile sunt alcatuite din conifere si foioase la care se adauga numerosi arbusti,
Paduri de conifere
Limita superioara a padurilor de conifere este variata in functie de conditiile climaterice, mai ridicata in partea sudica a muntilor si mai coborata pe cea nordica.Ocupa suprafete variate ca intindere , in muntii Fagarasului, Lotrului si Capatanii, intre cca.1600 – 1800 m altitudine.
Aceste paduri cuprind molid, iar cu o raspandire mai mica – sorbul, paltinul, catre etajul inferior apare bradul alb, socul, cununita, mesteacanul ( in masivul Cozia-Norutu) si dintre subarbusti, afinul. Stratul ierbaceu este reprezentat printr-o serie de speci de muschi, ferigi si dicotiledonate.
Rar se intalneste tisa ( in muntii Capatanii) zada (in muntii Lotrului).
Paduri de amestec, conifer cu fag – ocupa o suprafata mai extinsa si se gasesc la altitudini mijlocii, cu o lunga dezvoltare in bazinul Lotrului si in nord-estul muntilor Capatanii. In muntii Cozia- Norutu, aceste paduri apar insular, inconjurate de fagete pure.
Alaturi de elementele principale mai apar, frecvent, mesteacanul si plopul tremurator, rare exemplare de paltin si ulm de munte, frasin si tei pucios. Dintre arbusti se intalnesc: voinicerul, alunul, cornul, sangerul, clocotisul, paducelul si lemnul raios, iar dintre plantele agatatoare, iedera.
Paduri de fag – urca de la cca.800m la 1100 m altitudine, fiind cel mai bine reprezentate de-a lungul defileului Olt, in estul depresiunii Lovistei, pe partea sudica a muntilor Capatanii si Coziei, pe dealurile subcarpatice si chiar pe unele dealuri de podis.
La munte, in padurile de fag mai cresc paltinul si ulmul de munte, bradul sau molidul, plopul tremurator, gorunul. In regiunea dealurilor, apar gorunul, carpenul, frasinul, ulmul, jugastrul, ciresul pasaresc, teiul.
Arbustii sunt reprezentati de o serie de specii comune.
Paduri de fageto-gorunete – formate din fag si gorun si alte specii ca: teiul, frasinul, ulmul, carpenul, paltinul, jugastrul.
Stratul de arbusti este slab dezvoltat (alun, lemn cainesc, corn, sanger, soc,clocotis). In stratul ierbaceu, apar zmeisorul si afinul, iarba neagra, muschi.
Acest subetaj ocupa regiunea deluroasa subcarpatica sudica si regiunea deluroasa inalta, pana in podisul Oltetului.
Paduri de gorun – au o larga dezvoltare pe dealurile de podis, cu exceptia sectorului de la est de Valea oltului si a unor dealuri din sudul judetului, acoperite cu stejerete.Alaturi de gorun si alte specii de foioase, cum sunt: jugastrul, carpenul ,teiul, frasinul, garnita, ulmul si arbusti: alun, corn, soc, maces, porumbar.
Padurile de stejar ocupa dealurile joase de la poalele muntilor pana la Podisul Oltetului, inclusiv. Padurea de stejar, urca pe fata sudica a masivului Cozia, pana la 1300 m ( cea mai inalta limita din tara).
In general, acestea sunt paduri pure. Rareori se intalneste : castanul comestibil ( in bazinetul depresionar Turnu), in Podisul Oltetului apar: gorunul, carpenul, teiul, frasinul, marul si parul paduret. In masivul Cozia apar specii de arbusti ca: scumpia, frasinelul, macesul, spinul cerbului, crusanul.
Dealurile din jurul municipiului Ramnicu Valcea, sunt acoperite cu paduri de gorunete, gorunete-fagete si fagete. Pe langa speciile dominante apar si: carpenul, teiul, jugastrul, frasinul, ulmul, majduarul, paducelul, salcamul, stejarul.
Etajul de arbusti e format din: alun, lemn cainesc, corn, sanger, clocotis, soc si iedera, ca planta agatatoare.
Localitatea este inconjurata de paduri: la est de satul Fedelesanu, padurea Parnesti; in nord-estul lacului de acumulare Ramnicu Valcea- padurea Muscel; la est – padurea Goranisului si cea a Coranisului, la est de comuna suburbana Goranu – padurea Gorunoaia; la est de comuna Budesti – padurea Valea cu Nisip si Dealul Scarusului, iar la vestul comunei – padurea Ponor. La vest de Ramnicu Valcea- padurea Patroaia.
Intercalate intre aceste paduri, in zonele nord-est si est se gasesc plantatiile de pruni, iar in zona de vest, plantatii masive de meri.
Pe terenurile afectate de alunecari au fost plantati salcami. In padurile de fag se intalnesc cateva specii de plante rare, endemice, cum sunt: sanzienele, ciucusoara. Dintre plantele termofile se intalnesc, coada porcului,plevaita, opatelul.
Vegetatia ornamentala din parcelele si zonele de versant amenajate cuprinde: bradul argintiu, molidul, pinul, zada, arinul, plopul, salcia, artarul,platanul, castanul salbatic, liliacul, gardul viu, arborele vietii, ienuparul, chiparosul, clopotelul galben.
Dintre plantele ocrotite ca specii rare, pot fi enumerate cateva exemplare de zada sau larice, ce se gasesc in parcul Zavoi.
1.8.2. Fauna
La fel ca vegetatia, componenta si repartitia faunei pe teritoriul judetului, reflecta particularitatile climatice, a diversitatii si etajarii altitudinale a reliefului. Ca urmare , fauna se diferentiaza astfel:
1. Fauna regiunii alpine, este reprezentata prin numeroase grupe de animale. Dintre pasari, demne de semnalat sunt: fasa de munte, brumarita, mierla gulerata, dintre rozatoare: soarecele alb, dintre reptile: soparla de munte. Pajistile alpine din muntii Fagarasului, sunt domeniul caprelor negre. Ele se mai intalnesc in muntii Capatanii si Lotrului.
2. Fauna din zona padurilor, este mult mai variata si mai bogata. Unele specii prezinta interes cinegetic.
In padurile de conifere si fag, se intalnesc mamifere ca: cerbul, mistretul, caprioara, viezurele, veverita, iepurele, soarecele gulerat – in locurile stancoase din muntii Capatanii si Coziei, rasul – in muntii din jurul Lovistei, ursul brun, jderul de copac, mai rar jderul de stanca. Aceste paduri adapostesc si o bogata fauna de pasari – cocosul de munte, in muntii Coziei, Fagaras,Lotrului si Capatanii, potarnichea, sitarul, ierunca. Reptile ca: vipera comuna, soparla de munte, broasca bruna.
In padurile de foioase de pe dealurile subcarpatice si de podis piemontan, cea mai mare raspandire o au: vulpile, viezurii, iepurii, mistretii, capriorii, veveritele, soarecele de padire, ariciul.
Dintre pasarile care populeaza padurile de la marginea municipiului Ramnicu Valcea amintim: privighetoarea, randunica, vrabia, macaleandrul, fasa de padure, pitigoiul, cojoaca,scatiul, uliul, cucuveaua, pupaza,ciocanitoarea, gugustiucul.
In padurile de stejar de pe Valea Mamu si afluentii lui se intalneste barza neagra.
3. Fauna acvatica, este reprezentata de mai multe specii de pesti. In apele mai reci si mai limpezi de munte se intalneste: pastravul, cicarul,grindelul, lipanul,brosteanul, moruga. In apa Oltului si in lacurile de acumulare traiesc: linul, crapul, cleanul, mreana, rosioara, stiuca, iar in afluentii sai: nisiparnita, cleanul, scoborul, pastravul,zlavoaca, obletul.
1.9 Rezervatii naturale
Natura judetului Valcea, reprezinta prin asezarea si varietatea elementelor, un loc de o deosebita valoare naturala, stiintifica si practica si in acelasi timp , o atractie deosebita din punct de vedere turistic.
Prezinta in peisajul valcean a unor numeroase specii floristice si faunistice rare – confera acestor locuri un plus de frumusete.
1. Rezervatia din muntii Coziei
Cuprinde aproape in intregime masivul Cozia (1668 m) si se intinde pana la vest de Olt, in muntii Capatanii in apropierea complexului Calimanesti-Caciulata. Suprafata rezervatiei este de 17.000 ha din care circa 4.467 ha sunt acoperite cu paduri si 567 ha, sunt ocupate de stanci de diverse forme si dimensiuni.
Specifice rezervatiei sunt si cascadele “Gardului”, “De sub incuietori”, “Patestiului” precum si cheile numeroase, dintre care cele mai pitoresti sunt: Cheile Bicazului, Cheile Ciuhei Mari si Cheile Rosiei.
Flora rezervatiei, cuprinde o serie de plante apartinand speciilor central-europene, subalpine si alpine, caucaziene, precum si specii specifice masivului Cozia. Rezervatia conserva pe unele dintre plantele declarate monumente ale naturii: floarea de colt, laleaua pestrita si iedera alba.
Fauna care populeaza padurile rezervatiei este reprezentata de specii ca: pisica alba, lupul, caprioara, cerbul, mistretul, iar dintre pasari , predomina: bufnita mare, gaita, cotofana si cinteza. Speciile ocrotite prezente sunt: capra neagra si rasul.
Numeroasele specii de flora si fauna aflate in perimetrul rezervatiei, au determinat ocrotirea rezervatiei de catre lege si includerea in randul rezervatiilor declarate monumente ale naturii.
2.Rezervatia Calinesti
Rezervatia se afla pe valea Calinesti, in apropiere de comuna cu acelasi nume si ocupa o suprafata de 365 ha. Ca urmare a importantei sale stiintifice, rezervatia este ocrotita de lege. Adaposteste numeroase specii rare, printre care se numara ,paiusul si iarba grasa.
3. Rezervatia forestiera Valea Urii.
Situata pe Valra Urii – afluent al Oltului- rezervatia forestiera se afla in apropierea comunei Cainenii Mari. In perimetrul rezervatiei, se gasesc exemplare de gorun si fag, cu varsta de peste100 de ani. Rezervatia mai conserva o flora relicva, care cuprinde diverse specii rare.
4. “Rezervatia geologica” – Siroirile si piramidele de pamant de la Stancioi.
Numita de localnici si “la Ciuroaie”, rezervatia este situata pe Valea paraului Stancior – afluent al Oltetului si ocupa o suprafata de 12 ha.Este reprezentata de masive piramide de pamant, ce ating o inaltime de 80 m dominand regiunea.
Ca urmare a importantei sale stiintifice si peisagistice, zona este ocrotita de lege, fiind declarata monument al naturii.
=== CAPITOLUL I ionescu ===
CAPITOLUL I
CONDITIILE NATURALE ALE ZONEI VALCEA
1.1.ASEZARE GEOGRAFICA
Situat in partea central-sudica a Romaniei si avand ca axa Valea Oltului, judetul Valcea cuprinde teritorii apartinand unor variate regiuni geografice,intinzandu-se de la culmile inalte ale muntilor Fagarsului si muntilor Lotrului in nord, pana la culmile podisului Getic in sud.Asezarea sa este clar definita de coordonate, fiind cuprinsa intre paralele 45 28’ si 48 36” latitudine nordica si intre meridianele 23 37’ si 24 30’ longitudine estica. Paralela 45 latitudine nordica tracand prin localitatile Copaceni, Francesti,Nicolae Balcescu si meridianul 24 longitudine estica strabatand Voineasa,Horezu,Lapusata si Valea Mare.
Judetul Valcea, se invecineaza la nord cu judetele Sibiu si Alba, la vest cu Hunedoara si Gorj, la sud-est cu Dolj, la sud si sud-est cu judetul Olt, iar la est cu judetul Arges.
In limitele actuale teritoriul judetului Valcea are o suprafata de 5.705 km patrati, reprezantand 2,4% din suprafata tarii. In ceea ce priveste categoriile de localitati, judetul se prezinta astfel : – doua municipii, 7 orase, 78 comune si 568 sate.Populatia judetului este de 430.713 locuitori, majoritatea fiind de etnie romana.
Municipiul Ramnicu-Valcea este amplasat in Subcarpatii Getici, la 18 km distanta de Defileul Oltului, in lunca raului si formeaza la confluenta cu raul Olanesti o zona de carlig cu orientare nord-sud.
Largimea maxima a luncii este de 2,5 km, in zona de nord, de 1,9 km in zona centrala si de 2 km in zona sudica.
Suprafata orasului este de 8952 ha, Ramnicu Valcea, avand o populatie de 119.601 locuitori si 14 localitati componente: Stolnici,Raureni,Cazanesti,Copacelu
Traianu,Poenar,Aranghel,Priba,Dealul Malului si comuna suburbana, cu trei sate – Salistea,Feteni, Lespezi-Goranu.
Limita orasului constituie dealul Cetatuia, Capela si Petrisor, la vest, dealul Guranoaiei si raul Olt la est, Muntii Coziei si Parangului la nord.Ramnicu Valcea fiind cuprins intre paralele 45 07’ 15”, latitudine nordica si 24 22’ 21” longitudine estica.
Orasul este amplasat pe terasele albiei majore pe raul Olt, care sunt evidentiate mai mult in partea de vest deoarece in zona estica, dealurile coboara pana aproape de firul apei.Se disting doua terase. In trecut aglomeratia urbana fiind dispusa pe terasa superioara, datorita frecventelor inundatii produse de raul Olt.
Dupa amenajarea hidroelectrica a Oltului, aria de locuit s-a extins si pe terasa inferioara, pericolul inundatiilor fiind inlaturat.
Partea vestica a orasului se intinde de-a lungul raului Olanesti, majoritatea cladirilor fiind amplasate pe malul stang al acestui rau.
Prin configuratia spatiala determinata de formatiunile de relief existente, municipiul Ramnicu Valcea nu s-a putut si nu se poate extinde, decat in lungul vaii Oltului si ale Olanestiului, pe axa nord-sud.
1.2.CAILE DE COMUNICATIE
Situarea municipiului Ramnicu Valcea intr-o zona relativ centrala a tarii, de mare atractie,veritabila oaza de sanatate, in preajma unor statiuni binecunoscute, atat in tara cat si peste hotare, la rascruce de drumuri rutiere si pe o cale ferata cu trafic intens, toate acestea constituie elemente favorizante pentru circuitul turistic.
Accesul se realizeaza pe cale rutiera si feroviara.
Calea rutiera
Orasul este situat pe una din principalele rute internationale ce leaga Europa Centrala de Peninsula Balcanica, E81 (DN7), de asemenea se face lagatura directa si rapida prin drumuri modernizate, cu arterele E79 si E70 care permit tranzitul turistic international.
Legatura cu capitala se face pe DN7 (E81), prin Pitesti, distanta masurand 174 km, 62 km pana la Pitesti si 100 km pana la Sibiu de asemenea pe DN7 .
Legatura cu Slatina si Craiova se face pe DN65, Craiova-Bals-Slatina-Dragasani-Ramnicu Valcea, distanta masurand 123 km ,pana la Craiova si 100 km ,pana la Slatina sau varianta Craiova-Balcanesti pe DN 65 C.
DN 67 care strabate zona subcarpatica pe directia vest-est face legatura intre Ramnicu Valcea si Targu Jiu -zona turistica Portile de Fier, fiind remarcabila prin frumusetea cadrului natural,distanta pana la Targu Jiu masurand 115 km. Traseul poate continua de la Targu Jiu spre Deva si Alba Iulia.
Legatura cu judetul Arges se face pe DN73 ,distanta masurand 100 km.
Accesul in muntii Capatanii ,Latoritei si Lotrului este inlesnit de prezenta Transalpinei Novaci-Sebes.
Calea feroviara
Teritoriul judetului Valcea si Municipiul Ramnicu Valcea este traversat pe directia nord-sud de linia ferata care leaga Oltenia cu Transilvania.Calea ferata urmarind indeaproape Valea Oltului ,oferind astfel un traseu deosebit de atragator.
Principala cale feroviara se face pe linia ferata Brasov-Sibiu-Podul Olt-Calimanesti-Caciulata-Ramnicu Valcea-Piatra Olt ( magistrala 200).
Legatura cu Bucurestiul se realizeaza pe calea ferata Bucuresti-Piatra Olt-Ramnicu Valcea-Sibiu (pe magistralele 900 si 201).
Caile de acces spre statiuni sunt:
Calimanesti-Caciulata:
rutiere: Bucuresti-Pitesti-Sibiu (DN 7); Craiova-Ramnicu Valcea (DN 65C) ; Calimanesti-Caciulata (DN 7); Targu Jiu-Ramnicu Valcea (DN 67)-Caciulata (DN7).
feroviare: Bucuresti-Piatra Olt-Ramnicu Valcea-Calimanesti-Caciulata
Govora:
rutiere: Bucuresti-Pitesti(A1) – Ramnicu Valcea (DN7) si Ramnicu Valcea-Baile Govora (DN67)
feroviare: Gara Govora sau Ramnicu Valcea pe linia Piatra Olt, apoi cursa auto pana in statiune.
Olanesti:
rutiere: Bucuresti-Ramnicu Valcea pe E7 si Ramnicu Valcea -Baile Olanesti (DN 64A); Sibiu-Ramnicu Valcea pe E7 si Ramnicu Valcea -Baile Olanesti (DN 64 A).
feroviare: Gara Ramnicu Valcea pe linia Piatra Olt si cursa auto pana in statiune (18 km).
1.3.Resursele subsolului
Resursele naturale sunt importante si variate.Structura rocilor si diversitatea lor au generat o varietate de zacaminte minerale.
Dintre cele valorificate sau aflate in curs de varificare amintim:
mica alba (voineasa), sarea (Ocnita,Ocnele Mari),petrolul (Babeni,Stroilesti,Gusoieni), gazele naturale (Tetoiu),carbuni (Cucesti,Copaceni,Ber
besti,Alunu), calcar (Arnota), gresie (Caciulata, Tomsani) , marmura la Raul Vadului,tufeni (Goranu,Cetatuia, Ocnele Mari).
Din cele mai vechi timpuri, din nisipurile Oltului, Lotrului, Baiasului, se exploata aurul.
O alta resursa specifica judetului, de care se leaga existenta si dezvoltarea statiunilor din defileul Oltului, o constituie apele minerale.
Apele minerale
Apele minerale sunt importante prin complexitatea compozitiei chimice in care apare intotdeauna, in procente diferite,hidrogenul sulfurat.
Prin vechimea straturilor din care provin, distingem mai multe categorii de ape minerale:
ape minerale care provin din depozitele gazoase si conclomeratice ale cutacicului superior;
ape minerale care provin din conglomeratele masive cu intercalatii de gresii ale eocenului si paleogenului.
Ambele categorii de ape minerale sunt clorurate, slab iodurate, sulfuroase , cu concentratii de saruri intre 0,5 si 29 g/l. Acestea provin din apele cadoase care se infiltreaza in rocile conglomeratice si gazoase spaland sarurile din roci. Adancimea de formare este variata si in consecinta si termalitatea lor este variata. Aparitia apelor termale se explica si prin prezenta faliilor de profunzime de la contactul horstului de gnais al Coziei cu Depresiunea Getica, in zona Bivolari-Cozia-Caciulata.
Aria de aparitie a izvoarelor minerale incepe pe stanga Oltului (Serbanesti-Pausa), dezvoltandu-se in intreaga zona a Olanestilor, dar si pe aliniamentul dealurilor subcarpatice ale localitatilor Calimanesti-Caciulata-Muereasca-Olanesti-Pietrarii de sus-Costesti, cu extensiune sudica pana la Govora.
O alta categorie de ape minerale o constituie cele legate de formatiunile miocene care cuprind doua categorii de izvoare:
– izvoare cu ape cloruro-sodice, cloruro-sodice iodurate, concentrate,cunoscute si folosite pentru bai la Ocnele Mari-Ocnita; aceste ape provin din apele de precipitatii infiltrate in pamant, fiind mineralizate prin dizolvarea sarii intalnita in straturile cu care vin in contact;
– izvoare cu ape minerale sarate de zacamant, care sun sarate, iodurate, bromurate si se folosesc in tratamentele de la Baile Govora.
Ambele categorii de izvoare sunt legate de prezenta masivului de sare din zona Ocnele Mari- Govora.
1.4.Relieful
Desfasurat in trepte pe directia nord-sud, de la altitudini ce depasesc 2.200 m (varful Ciontea- 2422 m- din Muntii Fagaras) si pana la 130 m in lunca Oltului, la sud de orasul Dragasani,judetul Valcea prezinta un relief variat, prin excelenta muntos si deluros.
Cea mai mare parte din teritoriu, aproximativ 2/3 este cuprinsa intre altitudinea de 400-800 m si alcatuieste treapta podisului premontan si treapta dealurilor subcarpatice.
O treime din aceeasi suprafata este constituita de treapta muntilor scunzi si mijlocii, cu altitudini cuprinse intre 800-1800 m si a muntilor inalti, care ating valori de peste 2000 m.
In componenta treptelor de relief amintite se gasesc vai si depresiuni care detin a treia parte din suprafata totala a teritoriului.
Dispunerea reliefului in trepte, orientarea culmilor montane si subcarpatice, in general pe directia est-vest si a colinelor premontane pe directia nord-sud, aspectul vailor si depresiunilor, prezenta luncilor de-a lungul principalelor ape curgatoare, particularitatile gramorfologice ale tuturor formelor de relief indica o pronuntata diversitate a reliefului valcean.
Varietatea formelor de relief este rezultatul existentei unor sectoare ale marilor unitati de relief: Carpatii Meridionali,Subcarpatii Getici si Podisul Getic.
1.4.1.Relieful muntos
Treapta muntilor ocupa treimea nordica din teritoriul judetului, aproximativ la nord de aliniamentul localitatilor:Vaideeni,Romanii de Sus,Pietreni,Barbatesti,Cheia,Gurguiata,Comanca,Caciulata,Pausa,Serbanesti,Dangesti.Ea cuprinde culmile Muntilor Capatanii si Lotrului,Masivul Cozia si in parte sectorul vestic al Muntilor Fagaras- incepand de la Varful Scara (2.306 m), obarsia paraului Scara si partial, cursul superior al Topologului- precum si depresiunea intramontana,Tara Lovistei.
Ca urmare a aspectului lor diferit, muntii din cadrul judetului pot fi grupati in subgrupe:
Muntii Lotrului
Sunt situati la nord de valea raului Lotru, avand inaltimi mari (gr.mijlocii),fiind alcatuiti din sisturi crstaline, cu relief glaciar putin extins si cu intense suprafete de denudatie dispuse in trepte.Sunt bogatii in paduri si podisuri.
Culmea principala,cunoscuta si sub numele de Culmea Steflestilor, cu spinarea larg ondulata, este dominata de varful Steflesti (2.212 m), Piatra Alba (2.179 m), Clabucet (2.056 m), Balu (2.030 m), Rosu (1900 m).
In vaile raului Lotru si Lotrita se desfasoara Culmea Lotritei cu Varful Borca (2.055 m) si Puru (2.048 m).
Muntii Capatanii
Cu o culme montana prelunga (50 km) si orientata vest-est, domina spre sud depresiunile si dealurile subcarpatice, iar spre nord, vaile raurilor Lotrita si in parte a Lotrului pana la varsarea acestuia in Olt.
Din culmea principala pornesc ramificatii care sunt mai scurte si mai povarnite spre nord, mai lungi si mai domoale spre sud.
Muntii Capatanii, pot fi impartiti in mai multe sectoare distincte:
La vest de vaile Horezu,Calpanoasa si curmatura dintre obarsiile acestora se intinde sectorul apusean.
La est de vaile Horezu si Calpanoasa se desfasoara un sector mijlociu si altul rasaritean, ce are o larga dezvoltare in culmea Buila-Vantenarita (14 km) ce se impune prin pitorescul sau dat de aspectul neuniform si zveltetea inaltimilor, ce amintesc de Piatra Craiului.
Culmile muntilor Capatanii, in general rotunjite, sunt dominate de varfuri cu inaltimi mijlocii care depasesc rar 2000 m. Cele mai proeminente inaltimi se gasesc pe Varful lui Stan (1491 m),Norutu (1895 m),Valeanu (1840 m), Geral (1855 m), Cocora (1895 m), Zmeuretu (1938 m),Govorii (1957 m),Preata (1970 m), Balata (2095 m), Capatana (2113 m), Ursu (2124 m).
Muntii Cozia (Norutu)
Apar ca un masiv proeminent si abrupt, desi altitudinea maxima este de numai 1654 m in Varful Cozia, la est de Olt, dominand prin supletea sa spre nord Depresiunea intramontana “Tara Lovistei”, iar spre sud Depresiunea Subcarpatica Jiblea.
Sunt formati din sisturi cristaline ce apar insular…. ale fundamentului, inecate in depozite tertiare.
Datorita inaltimilor mici (sub 1800 m) nu prezinta urme ale activitatii glaciare.
Muntii Fagarasi
Sunt cei mai inalti, alcatuiti din roci cristaline.Se caracterizeaza prin creste ascutite, cercuri si vai glaciare, suprafete de denundatie, putin extinse si etajate.Asemanatori Muntilor Fagarasi sunt si Muntii Parang, in ale caror circuri glaciare se gasesc numeroase lacuri.
Muntii Fagarasi sunt reprezentati de un sector care se desfasoara la nord de Depresiunea Lovistei,incepand din vestul Varfului Scara si pana la Olt.
Altitudinea ridicata a culmilor, peste 2000 m (Varful Scara-2285 m,Varful Ciortea- 2246 m, Varful Budislavu- 2365 m, Varful Suru – 2282 m), relieful glaciar (circuri, praguri,vai glaciare), larga extindere a pasunilor imprima muntilor o infatisare alpina, mai evidenta in estul sectorului valcean al Muntilor Fagarasi.
Depresiunea Lovistei sau Buzoi-Titesti
Tara Lovistei este o depresiune tectonica prinsa intre culmile cristaline ale Muntilor Cozia si Muntilor Capatanii in sud si Muntilor Fagaras si Lotru, in nord.
Spre est se extinde dincolo de culmea transversala a Miglelor, in depresiunea inalta, cu acelasi nume, iar catre vest, peste Olt, in sectorul inferior al Lotrului.Este o regiune de plaiuri ramase in parte impadurite, dar cu numeroase pajisti, fanete, fragmentate de cai scurte.
O atractie o constituie bazinetul depresionar Turnu-Rosu-Caineni de la poalele Masivului Cozia, care au la baza sedimente de varsta cutatica,reprezentate prin gresii masive si marne. Constituie si locul de plecare al unor trasee turistice in Muntii Coziei.
1.4.2.Dealurile si depresiunile subcarpatice
Dealurile subcarpatice reprezinta treapta intermediara de relief cutat dintre muntii din nord si regiunea de podis din sud, inaltimile acestora scazand de la nord la sud (Chiantul-1062 m, iar Magura Slatiorului 767 m) ca apoi sa scada la 500 m, trecand, in regiunea de podis, prin cateva denivelari locale de pe linia Targu Gangulesti (Valea Taraia),Balteni (Cuna),Armasesti-Otesani (Juncavat),Buleta(Go-
vora), Budesti (olt),Ciofrangeni (Topolog).
Intreaga regiune subcarpatica apare ca o asociatie de dealuri cu depresiuni:
Dealurile Carligele-Robaia-Valsanesti- intre Topolog-Olt si Samnic;
Dealul Negru- intre Olt-Samnic si Topolog
Dealul Magura intre Olt si Muereasca;
Dealurile Frumoasa – Puscaretul-Capela intre Olt, Muereasca si Olanesti;
Dealul Cheia intre Valea Cheia si paraul Debradet;
Dealul Bunestilor intre Olanesti si Govora;
Dealul Piscupia-Pietrari, intre Govora si Bistrita valceana;
Dealurile Tomsani intre Bistrita si Luncavat si Magura Slatiorului intre Luncavat si Taraia.
Depresiunile care despart dealurile, sunt axate fie pe vai (depresiuni intracolinare), fie la contactul dintre subcarpati si munti (depresiuni subcarpatice).Dintre cele subcarpatice mentionam: Milostea- Polovragi, la vest, Horezu pe raul Luncavat,Zmeuratu pe dobriceni,Olanesti-Pausesti pe Olanesti, Muereasca pe Muereasca, Ocnita pe paraul Sarat,Govora pe paraul Hinta, Ramnicu Valcea si Jiblea pe Corsca.
Depresiunea Jiblea este cunoscuta ca un tinut de muscele cu faneata,pometuri si paduri. Ea este continua spre sud, pana in “Poarta Bujorenilor”, cu marea depresiune Daesti, etajata intre 300 si 600 m.
Legatura dintre aceste depresiuni, intens populate se face prin inseuari largi peste care trec drumuri de acces, ce se continua pe vaile apelor curgatoare din zona.
Cele mai proeminente dealuri subcarpatice valcene sunt: Magura Slatioarei (767 m), Dealul Tomsanilor (576 m), Dealul Costestilor (597 m), Dealul Bodestilor (680 m), Dealul Piscupia si Puscaretu la nord de Ramnicu Valcea, Dealul Robaia (871 m) si Dealul Manga.
Dealurile sunt impadurite pana in varf, in timp ce depresiunile permit cultivarea plantelor.
1.4.3.Dealurile de podis
Ocupa 2/5 din teritoriul judetului ca parte integranta a Podisului Getic si inclina de la 500 m in nord la circa 300 m in sud. Ca urmare a inclinarii sale, apele au sapat vai adanci, cu directia nord-sud, cu lunci largi, iar interfluviile sunt tesite si acoperite cu paduri sau cu intinse plantatii de vita de vie, renumite fiind dealurile Dragasanilor.
Catre Olt, regiunea deluroasa valceana se termina in trepte, prin terasele formate aici de Olt.Desi are un aspect unitar, de prispa inclinata de la nord la sud, putem distinge doua subunitati si anume:
– regiunea deluroasa inalta, reprezentata prin Dealurile Cotosmanului,intre Juncavat si Cerna si Guiul Balacilor, intre Cerna si Oltet;
– regiunea deluroasa joasa din sudul judetului, reprezentata de Dealurile Dragasanilor,Ruginosului si Balcestilor.
Ca urmare a fragmentarii podisului de catre apele curgatoare, caile de comunicatie si asezarile omenesti sunt orientate de-a lungul vailor.
Clima
Datorita formelor de relief variat, care prin particularitatile lor influenteaza desfasurarea regimului termic, eolian si pe cel al precipitatiilor atmosferice, clima judetului Valcea, desi temperat continentala, are anumite nuante ce se suprapun treptelor de relief.Se pot intalni nuante de climat montan deluros si de adapost.
In zona montana, la inaltimi de peste 2000 m, temperatura anuala este 0 C(Muntii Lotrului,Capatanii si Fagaras), vanturile sunt puternice si domina dinspre nord-vest, iar precipitatiile depasesc 1.200 mm anual.
In muntii cu altitudini mijlocii si mici, temperatura medie anuala variaza intre 2 – 6 C,precipitatiile inregistreaza valori cuprinse intre 800-1200 mm anual, iar vanturile datorita particularitatilor geografice, sunt dirijate in lungul vailor Lotru si Olt. Pe versantii muntilor Lotru si Coziei apar brizele de munte.
In timpul dealurilor subcarpatice temperatura medie anuala inregistreaza valori cuprinse intre 4 – 8 C, iar precipitatiile in jur de 600-800 mm anual.
Pe dealurile de podis, temperatura este cuprinsa intre 8-10 C, precipitatiile scad la 400 – 600 mm anual, iar vanturile au frecventa mare cu directia nord-sud.
In depresiunea Lovistei si pe valea Oltului, clima este mai blanda decat a teritoriului ce le inconjoara. Cantitatea de precipitatii in depresiunea Lovistei este de 800 – 900 mm anual, iar in valea Oltului cantitatea de precipitatii scade de nord la sud ( Calimanesti – 775 mm/an,Ramnicu Valcea – 707 mm/an, Dragasani – 578 mm/an.).
Temperatura maxima absoluta a fost de 42 C in 1946 la Orlesti, iar minima a fost de -35,5 C in 1942 la Dragasani.
In cazul orasului Ramnicu Valcea, temperatura maxima inregistrata a fost de 39,9 C (iulie 1946), iar minima absoluta de -27 C (ianuarie 1942).
Clima temperat-continentala, moderata fara schimbari bruste de temperatura si de umiditate este caracteristica depresiunilor subcarpatice, fapt pus in evidenta de raspandirea vitei de vie, a nucului si altor pomi fructiferi.
Temperatura medie anuala este de 10,2 C, temperatura medie a lunii ianuarie este de – 2,1 C, iar a lunii iulie de 20,6 C.
Cantitatea medie de precipitatii este de 733 mm anual, cele mai multe ploi , cazand la sfarsitul verii si toamna. Durata insolatiei insumeaza 1990,5 ore anual, numarul zilelor cu cer senin variind intre 60 – 80 pe an, iar al celor cu precipitatii de 128 zile/an.
Precipitatiile au un maxim de 101 mm in luna iulie si un minim de 37 mm in luna martie. Toamnele sunt lungi, iar numarul zilelor cu ceata este in medie de 52/an. Stratul de zapada se mentine circa 70 zile/an.
Vanturile bat in general pe directiile sud-nord cu o viteza medie. Descarcarile electrice sunt frecvente in sezonul cald, cu o intensitate mai mare in lunile mai si septembrie.
1.6.Reteaua hidrografica
1.6.1.Raurile
Judetul Valcea este strabatut de o bogata retea de ape. Axa principala a intregii retele hidrografice o constituie Oltul.
Oltul strabate relieful in trepte al judetului, incepand de la localitatea Raul Vadului (defileul Turnu Rosu – Caineni), pana la Tighina (comuna Voicesti) pe o distanta de circa 130 km. Are un debit mediu anual de 115 mc/s la Ramnicu Valcea si o panta medie de 1,5 m/1 km, avand un imens potential hidroenergetic.
In functie de caracteristicile fizico-geografice ale zonelor traversate de Olt se individualizeaza doua sectoare ale bazinului hidrografic:
1. Sectorul Raul-Vadului-Calimanesti, ce corespunde treptei de relief muntos.In acest sector, in Depresiunea Lovistei, raul Olt primeste pe dreapta apele mai multor rauri:Uria, Robesti, Saracinesti, Calinesti si Lotru si pe partea stanga raurile: Valea Satului (Caineni) , Boia, Triesti, Baiasu.
Cel mai important afluent este raul Lotru, care izvoraste din muntii Parang si aduna apele de pe versantii nordici ai muntilor Capatanii si de pe cei sudici ai muntilor Lotrului. Au o lungime de cca 80 de km. Principalii afluenti ai Lotrului sunt: Voinesita,Lotrita, Pascoaia si Vasilatu.
2. Sectorul Calimanesti- Dragasani, corespunzator treptei de relief deluros. Privita in ansamblu, reteaua de ape este mai bogata pe partea dreapta si astfel apare o evidenta asimilare a acestui sector de bazin hidrografic.
Afluentii de pe dreapta isi au obarsia, in cea mai mare parte, in muntii Capatanii, exceptie facand afluentii de la sud de raul Luncabat care izvoraste din dealurile de podis.
Cei mai importanti afluenti – din amonte spre aval – sunt:
Muereasca, Olanesti cu afluentul sau Cheia, Bistrita cu afluentul sau Oatasaul, Govora, Luncavatul, Pesceana (rau temporar), Mamu, Beica ( rauri temporare) si Oltetul.
Incepand de la Bodesti (com. Alunu), Oltetul si afluentii sai – Cerna unita cu Cernisoara – Taraia incepand de la Milostea si Sara (rau temporar) strabat vestul jud. Valcea si trec pe teritoriul jud. Olt, la sud de Oltetani (comuna Lalosu), de unde se varsa in Olt.
Pe stanga, Oltul primeste afluentii: Corsca, Samnicul si Topologul incepand de la Milcoru.
Oltetul isi trage izvoarele din Curmatura , o sa larga intre muntii Parangului si Capatanii si reuseste pe o cale lunga de 183 km sa-si croiasca o cale minunata. Cu tinutul valcean se intersecteaza numai pe portiunea Alunu-Lalosu – 85 km.
Bistrita isi are obarsia in versantul sudic al muntilor Capatanii. Cheile din apropierea Costestilor pe care le-a daltuit cu maiestrie in stanca muntelui sunt cele mai frumoase locuri valcene pe care le daruieste acest rau. De la izvoarele sale si pana la Babeni, locul unde se intalneste cu Oltul, Bistrita strabate zona subcarptatica a Valcii. De-a lungul raului, serpuieste calea ferata, pe distanta de 40 de km, Babeni-Costesti care transporta calcarul din muntii Arnotei.
Raurile in sectorul montan au un important potential hidroenergetic, valorificat pe Lotru si olt, prin construirea unor locuri artificiale ale caror ape pun in miscare turbinele hidrocentralelor.
1.6.2. Lacurile
Pe langa reteaua de ape curgatoare, teritoriul judetului Valcea dispune si de o serie de lacuri care se intalnesc in regiunea muntoasa inalta pana in Piemontul Getic. Desi putine la numar, cu extensiune redusa, lacurile valcene au o mare diversitate de formare si confera o nota aparte peisajului. Pot fi mentionate lacuri glaciare, lacuri artificiale de interes hidroenergetic, lacuri sarate si lacuri de tasare.
Lacurile glaciare din muntii de la Obarsia lotrului (din muntii Parang) – Calcescu, din care isi trage izvoarele Lotru-Gauri, Lacul lui Vidal, Pasari, Zanoaga Mare, Iezerul Parang – provin din acumularea apei in caldarile.
In secolul trecut, pe Valea Lotrului s-au construit o serie de baraje, in vederea transportarii bustenilor, prin plutarit, procedeu la care tehnica moderna a renuntat.Locul lor a fost luat de baraje din beton sau aurocamente naturale, in spatele carora s-a acumulat apa, formand lacurile artificiale de interes hidroenergetic. Lacuri ca : Vidra de pe Lotru (340 milioane m.c.), Galbenu si Petrimanu pe Lotrita,Calimanesti,Daesti, Ramnicu Valcea, Raureni, Govora pe Olt,Babeni (40 milioane mc), Ionesti ( 39 milioane mc), care pe langa scopul practic, prezinta si un mare interes turistic.
Lacurile sarate, utilizate in scopuri terapeutice, in tratarea unor afectiuni ale aparatului locomotor, s-au format la Ocnele Mari si Ocnita (in fostele saline) in zona muntelui de sare, in fostele saline in care s-a acumulat apa.
In zona dealurilor, unde straturile cu o inclinare mai mare, au la baza orizonturi de argila, se produc alunecari de teren, iar in spatele valurilor de alunecare sau intre valuri se acumuleaza apa formand lacuri de diferite forme si dimensiuni. Asemenea lacuri se gasesc in toata regiunea subcarpatica, incepand de la Daesti in est, pana spre Rugetu , in vest.
O alta categorie de lacuri o formeaza lacurile de tasare, formate prin lasarea terenului, cum e cazul Lacului Sec de la Daesti si Lacului Lung (Runcu).
De mentionat ca, lacurile de pe Olt, constituie o salba in scop hidroenergetic, ce formeaza o adevarata “cascada” in lungul raului.
1.7. Solurile
Ca urmare a conditiilor foarte variate de relief, clima si roca, pe teritoriul jud. Valcea se intalneste o gama larga de soluri.
In jumatatea de sud a judetului apar apar vertisoluri, soluri bune si soluri podzolice asociate pe versanti cu fazele de erodare, soluri podzolice argiloiluviale, regarduri, pseudorenzine ( pe marne sau pe argile marnoase). Pe lunci si terase joase se intalnesc aluviuni, soluri aluviale si soluri bune aluviale.
In partea nordica a judetului, predomina solurile montane brune acide (local asociate cu soluri bune podzolice), dupa care, altitudinal, urmeaza soluri bune podzolice, podzoluri, iar in zona pajistilor alpine – soluri humro silicatee. Local pe calcare au fost semnalate renzine si soluri bune cu mezobazice pe sisturi argiloase.
In general solurile din zona montana formate dominant pe sisturi cristaline se caracterizeaza printr-un profil slab dezvoltat si un continut ridicat de material scheletic.
Din totalul fondului funciar, peste 70.000 ha sunt afectate de eroziune, din care 8.000 ha cu alunecari de teren si peste 374.000 ha cu pericol de eroziune ( din care 111.000 ha avand folosinta agricola).
Conditiile de sol si cele de relief, puternic fragmentat, nu au favorizat o utilizare agricola pe scara larga a resurselor de sol, astfel ca fondul funciar are o larga extindere.
Municipiul Ramnicu Valcea, dispune de o suprafata totala de 8952 ha, cu un procent de ocupare a terenului de 21%. In afara imenselor pierderi cauzate de urbanizare, solul municipiului Ramnicu Valcea, a suferit o degradare generala a turnurilor si habitatelor , atat antropica cat si naturala, care isi manifesta efectele prin imposibilitatea utilizarii terenurilor la categoria de folosinta initiala.
Pentru o utilizare mai intensa a resurselor de sol se impun masuri sau lucrari ce se refera la:
– amenajarea complexa a antierozionala a bazinelor hidrografice ale afluentilor oltului si regularizarea cursurilor de apa ale acestora, incluzand aplicarea masurilor si lucrarilor menite sa previna sau sa combata eroziunea solurilor sau fenomenelor de alunecare:
– aplicarea unei fertilizari corespunzatoare, asociate pe soluri acide (58.000 ha) cu amendamente calcaroase si a unor lucrari agricole diferentiate in functie de sol si de cultura;
– ameliorarea pajistilor, indeosebi a celor montane si alpine, care au o larga raspandire in judet.
1.8.Flora si fauna
1.8.1.Flora
Varietatea reliefului si a climei fac, ca in cadrul jud. Valcea, sa gasim o flora si o fauna bogate, caracterizate prin prezenta a numeroase specii provenite din diverse zone ale Europei. In functie de repartizarea formelor de relief din cadrul judetului si implicit a zonelor climatice, vegetatia prezinta o etajare.
1. Vegetatia alpina – se intalneste intre 2000 – 2200 m altitudine. Partea superioara a acestui etaj o formeaza pajistile, cea mai mare extensiune a lor remarcandu-se pe inaltimile montane dintre varfurile Negoiu si Suru si pe cele de la obarsia raului Lotru si mai restransa pe culmile inalte ale muntilor Lotrului si Capatanii. Aici predomina florile – diditei,argintica, ochiul gainii, anghilina, garofitele de munte, clopoteii, macul. Pe terenuri greu accesibile, creste floarea de colt. In muntii Fagaras, Lotrului si Lotritei, intalnim (smardanul) plante ierboase, perene ( smardanul, bujorul de munte), iar dintre arbusti, salcia pitica.
2. Vegetatia subalpina coboara pe versantii nordici, pana la circa 1600 m, iar pe cei sudici pana la circa 1800 m altitudine. Acestei limite inferioare a etajului alpin ii sunt caracteristice ierburile: panesul, tapasica, iarba vantului, ferinta, precum si tufarisurile: jnapan, ienupar,. Anin de munte, la care se adauga merisorul si afinul.
Etajul padurilor se suprapune peste relieful muntos si deluros sub limita etajului subalpin si ocupa 40% din teritoriu judetului. Padurile sunt alcatuite din conifere si foioase la care se adauga numerosi arbusti,
Paduri de conifere
Limita superioara a padurilor de conifere este variata in functie de conditiile climaterice, mai ridicata in partea sudica a muntilor si mai coborata pe cea nordica.Ocupa suprafete variate ca intindere , in muntii Fagarasului, Lotrului si Capatanii, intre cca.1600 – 1800 m altitudine.
Aceste paduri cuprind molid, iar cu o raspandire mai mica – sorbul, paltinul, catre etajul inferior apare bradul alb, socul, cununita, mesteacanul ( in masivul Cozia-Norutu) si dintre subarbusti, afinul. Stratul ierbaceu este reprezentat printr-o serie de speci de muschi, ferigi si dicotiledonate.
Rar se intalneste tisa ( in muntii Capatanii) zada (in muntii Lotrului).
Paduri de amestec, conifer cu fag – ocupa o suprafata mai extinsa si se gasesc la altitudini mijlocii, cu o lunga dezvoltare in bazinul Lotrului si in nord-estul muntilor Capatanii. In muntii Cozia- Norutu, aceste paduri apar insular, inconjurate de fagete pure.
Alaturi de elementele principale mai apar, frecvent, mesteacanul si plopul tremurator, rare exemplare de paltin si ulm de munte, frasin si tei pucios. Dintre arbusti se intalnesc: voinicerul, alunul, cornul, sangerul, clocotisul, paducelul si lemnul raios, iar dintre plantele agatatoare, iedera.
Paduri de fag- urca de la cca.800m la 1100 m altitudine, fiind cel mai bine reprezentate de-a lungul defileului Olt, in estul depresiunii Lovistei, pe partea sudica a muntilor Capatanii si Coziei, pe dealurile subcarpatice si chiar pe unele dealuri de podis.
La munte, in padurile de fag mai cresc paltinul si ulmul de munte, bradul sau molidul, plopul tremurator, gorunul. In regiunea dealurilor, apar gorunul, carpenul, frasinul, ulmul, jugastrul, ciresul pasaresc, teiul.
Arbustii sunt reprezentati de o serie de specii comune.
Paduri de fageto-gorunete – formate din fag si gorun si alte specii ca: teiul, frasinul, ulmul, carpenul, paltinul, jugastrul.
Stratul de arbusti este slab dezvoltat (alun, lemn cainesc, corn, sanger, soc,clocotis). In stratul ierbaceu, apar zmeisorul si afinul, iarba neagra, muschi.
Acest subetaj ocupa regiunea deluroasa subcarpatica sudica si regiunea deluroasa inalta, pana in podisul Oltetului.
Paduri de gorun – au o larga dezvoltare pe dealurile de podis, cu exceptia sectorului de la est de Valea oltului si a unor dealuri din sudul judetului, acoperite cu stejerete.Alaturi de gorun si alte specii de foioase, cum sunt: jugastrul, carpenul ,teiul, frasinul, garnita, ulmul si arbusti: alun, corn, soc, maces, porumbar.
Padurile de stejar ocupa dealurile joase de la poalele muntilor pana la Podisul Oltetului, inclusiv. Padurea de stejar, urca pe fata sudica a masivului Cozia, pana la 1300 m ( cea mai inalta limita din tara).
In general, acestea sunt paduri pure. Rareori se intalneste : castanul comestibil ( in bazinetul depresionar Turnu), in Podisul Oltetului apar: gorunul, carpenul, teiul, frasinul, marul si parul paduret. In masivul Cozia apar specii de arbusti ca: scumpia, frasinelul, macesul, spinul cerbului, crusanul.
Dealurile din jurul municipiului Ramnicu Valcea, sunt acoperite cu paduri de gorunete, gorunete-fagete si fagete. Pe langa speciile dominante apar si: carpenul, teiul, jugastrul, frasinul, ulmul, majduarul, paducelul, salcamul, stejarul.
Etajul de arbusti e format din: alun, lemn cainesc, corn, sanger, clocotis, soc si iedera, ca planta agatatoare.
Localitatea este inconjurata de paduri: la est de satul Fedelesanu, padurea Parnesti; in nord-estul lacului de acumulare Ramnicu Valcea- padurea Muscel; la est – padurea Goranisului si cea a Coranisului, la est de comuna suburbana Goranu – padurea Gorunoaia; la est de comuna Budesti – padurea Valea cu Nisip si Dealul Scarusului, iar la vestul comunei – padurea Ponor. La vest de Ramnicu Valcea- padurea Patroaia.
Intercalate intre aceste paduri, in zonele nord-est si est se gasesc plantatiile de pruni, iar in zona de vest, plantatii masive de meri.
Pe terenurile afectate de alunecari au fost plantati salcami. In padurile de fag se intalnesc cateva specii de plante rare, endemice, cum sunt: sanzienele, ciucusoara. Dintre plantele termofile se intalnesc, coada porcului,ploita, opatelul.
Vegetatia ornamentala din parcelele si zonele de versant amenajate cuprinde: bradul argintiu, molidul, pinul, zada, arinul, plopul, salcia, artarul,platanul, castanul salbatic, liliacul, gardul viu, arborele vietii, ienuparul, chiparosul, clopotelul galben.
Dintre plantele ocrotite ca specii rare, pot fi enumerate cateva exemplare de zada sau larice, ce se gasesc in parcul Zavoi.
1.8.2. Fauna
La fel ca vegetatia, componenta si repartitia faunei pe teritoriul judetului, reflecta particularitatile climatice, a diversitatii si etajarii altitudinale a reliefului. Ca urmare , fauna se diferentiaza astfel:
Fauna regiunii alpine, este reprezentata prin numeroase grupe de animale. Dintre pasari, demne de semnalat sunt: fasa de munte, brumarita, mierla gulerata, dintre rozatoare: soarecele alb, dintre reptile: soparla de munte. Pajistile alpine din muntii Fagarasului, sunt domeniul caprelor negre. Ele se mai intalnesc in muntii Capatanii si Lotrului.
Fauna din zona padurilor, este mult mai variata si mai bogata. Unele specii prezinta interes cinegetic.
In padurile de conifere si fag, se intalnesc mamifere ca: cerbul, mistretul, caprioara, viezurele, veverita, iepurele, soarecele gulerat – in locurile stancoase din muntii Capatanii si Coziei, rasul – in muntii din jurul Lovistei, ursul brun, jderul de copac, mai rar jderul de stanca. Aceste paduri adapostesc si o bogata fauna de pasari – cocosul de munte, in muntii Coziei, fagaras,Lotrului si Capatanii, potarnichea, sitarul, ierunca. Reptile ca: vipera comuna, soparla de munte, broasca bruna.
In padurile de foioase de pe dealurile subcarpatice si de podis piemontan, cea mai mare raspandire o au: vulpile, viezurii, iepurii, mistretii, capriorii, veveritele, soarecele de padire, ariciul.
Dintre pasarile care populeaza padurile de la marginea municipiului Ramnicu Valcea amintim: privighetoarea, randunica, vrabia, macahandrul, fasa de padure, pitigoiul, cojoaca,scatiul, uliul, cucuveaua, pupaza,ciocanitoarea, gugustiucul.
In padurile de stejar de pe Valea Mamu si afluentii lui se intalneste barza neagra.
Fauna acvatica, este reprezentata de mai multe specii de pesti. In apele mai reci si mai limpezi de munte se intalneste: pastravul, cicarul,grindelul, zbazocul, lipanul,brosteanul, moruga. In apa Oltului si in lacurile de acumulare traiesc: linul, crapul, cleanul, mreana, rosioara, stiuca, iar in afluentii sai: nisiparnita, cleanul, scoborul, pastravul,zlavoaca, obletul.
Rezervatii naturale
Rezervatii naturale si monumente ale naturii
Natura jud. Valcea, reprezinta prin asezarea si varietatea elementelor, un loc de o deosebita valoare naturala, stiintifica si practica….. timp , o atractie deosebita din punct de vedere turistic.
Prezinta in peisajul valcean a unor numeroase specii floristice si faunistice rare – monumente ale naturii:
Parcul National (5.000 ha) din care zona stiintifica 4.500 ha;
Rezervatii geologice
1.9.Rezervatia din muntii Coziei
Cuprinde aproape in intregime masivul Cozia (1668 m) si se intinde pana la vest de Olt, in muntii Capatanii in apropierea complexului Calimanesti-Caciulata. Suprafata rezervatiei este de 17.000 ha din care circa 4.467 ha sunt acoperite cu paduri si 567 ha, sunt ocupate de stanci de diverse forme si dimensiuni.
Specifice rezervatiei sunt si cascadele “Gardului”, “De sub incuietori”, “Patestiului” precum si cheile numeroase, dintre care cele mai pitoresti sunt: Cheile Bicazului, Cheile Ciuhei Mari si Cheile Rosiei.
Flora rezervatiei, cuprinde o serie de plante apartinand speciilor central-europene, subalpine si alpine, caucaziene, precum si specii specifice masivului Cozia. Rezervatia conserva pe unele dintre plantele declarate monumente ale naturii: floarea de colt, laleaua pestrita si iedera alba.
Fauna care populeaza padurile rexzervatiei este reprezentata de specii ca: pisica alba, lupul, caprioara, cerbul, mistretul, iar dintre pasari , predomina: bufnita mare, gaita, cotofana si cinteza. Speciile ocrotite prezente sunt: capra neagra si rasul.
Numeroasele specii de flora si fauna aflate in perimetrul rezervatiei, au determinat ocrotirea rezervatiei de catre lege si includerea in randul rezervatiilor declarate monumente ale naturii.
1.9.2.Rezervatia Calinesti
Rezervatia se afla pe valea Calinesti, in apropiere de comuna cu acelasi nume si ocupa o suprafata de 365 ha. Ca urmare a importantei sale stiintifice, rezervatia este ocrotita de lege. Adaposteste numeroase specii rare, printre care se numara ,paiusul si iarba grasa.
1.9.3.Rezervatia forestiera Valea Urii.
Situata pe Valra Urii – afluent al Oltului- rezervatia forestiera se afla in apropierea comunei Cainenii Mari. In perimetrul rezervatiei, se gasesc exemplare de gorun si fag, cu varsta de peste100 de ani. Rezervatia mai conserva o flora relicva, care cuprinde diverse specii rare.
“Rezervatia geologica” – Siroirile si piramidele de pamant de la Stancioi.
Numita de localnici si “la Ciuroaie”, rezervatia este situata pe Valea paraului Stancior – afluent al Oltetului si ocupa o suprafata de 12 ha.Este reprezentata de masive piramide de pamant, ce ating o inaltime de 80 m dominand regiunea.
Ca urmare a importantei sale stiintifice si peisagistice, zona este ocrotita de lege, fiind declarata monument al naturii.
=== CAPITOLUL III ===
CAPITOLUL III
ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA A S.C. „ALUTUS” S.A. RAMNICU VALCEA
3.1. PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. „ALUTUS” S.A. RAMNICU VALCEA
Date de identificare:
Denumirea societății : S.C. ALUTUS S.A. RÂMNICUVÂLCEA
Sediul social : Str.General Praporgescu nr.10
RÂMNICU Vâlcea
Număr de telefon : 050-736601
Număr de fax : 050-737760
Numărul si data înregistrării : J 38/1043/1991
la Oficiul Registrului
Comerțului
Cod fiscal : R 1457838
Forma juridică : Societate pe actiuni
Capitalul social
Structura Capitalului social în anul 2001
Tabelul nr. 12
Suma: Raport anual al S.C. Alutus S.A.
Valoarea unei actiuni a rămas de 1000 lei, iar piata organizată pe care se tranzactionează actiunile S.C. Alutus S.A. este piata Rasdag S.C.
Obiectul de activitate
Activitatea desfăsurată de S.C. Alutus S.A. s-a concretizat în:
prestări servicii
desfaceri mărfuri
alte activitati (schimb valutar, xerox, cazino)
Principalele servicii prestate de S.C. Alutus S.A. sunt:
servicii de cazare
servicii de alimentatie
servicii de agrement
servicii telefonice
activitate de turism prin Agentia de turism proprie
desfaceri de marfuri
xerox
schimb valutar
cazino: ruleta americana, Black Jack Pocker, mini Punto Banco.
Activele corporale ale societatii
Amplasare, caracteristici, Drept de proprietate
Complexul hotelier „Alutus”- situat în Ramnicu Vâlcea, Str. General Praporgescu nr. 10, care sta la dispozitia turistilor prin urmatoarele unitati:
Hotel Alutus, Restaurant Alutus I si II, Gradina de vara Alutus;
Hotelul înfiintat în 1972 are un numar de 200 de locuri de cazare în 105 camere, din care: 6 camere single, 96 camere duble, 2 apartamente (un apartament la et. VI modernizat în cursul anului 2001), room service, parcare, cazino si o gama larga de servicii suplimentare.
Toate camerele au grup sanitar propriu si sunt dotate cu TV color, cu cablu si cu telefon.
Turistii pot servi masa in :
Restaurantul Alutus, categoria I, cu doua saloane 1 si 2. de 125 locuri fiecare;
Gradina de Vara cu o capacitate de 120 de locuri
Salon mic dejun cu o capacitate de 30 de locuri
Doua baruri de zi – 40 de locuri
In saloanele Restaurantului Alutus se pot organiza simpozioane, seminarii, conferinte, receptii, comemorari, nunti etc.
2. Complexul hotelier Capela- Str. Aleea Castanilor nr. 1, situat pe dealul Capela.
Cuprinde:
Hotelul Capela (1970) categorie **, cu un numar de 90 de locuri de cazare in 47 de camere dintre care : 3 camere single, 43 camere duble, 1 apartament, dotate cu TV, TV cablu, telefon.
Camerele au grup sanitar propriu. Ofera room-service, parcare si o gama larga de servicii suplimentare.
Restaurantul Capela categoria I – restaurant clasic cu o capacitate de 116 locuri.
Gradina de vara cu o capacitate de 110 locuri
Bar de zi
O terasa acoperita cu o capacitate de 40 de locuri
3. Popasul turistic Capela, situat lânga Hotelul Capela-Str. Aleea Castanilor nr. 1, cu 50 de locuri cazare la casute.
4. Popas turistic Ostroveni-cu o capacitate de 181 locuri cazare in casute; –
Restaurant Ostroveni, categoria II, cu o capacitate de 44 locuri in salon si 120 locuri terasa.
Este situat in imediata apropiere a zonei de agrement din sudul municipiului Ramnicu Vâlcea, fiind dotat cu 3 bazine pentru practicarea inotului, din care unul cu apa sarata si oferind turistilor posibilitati pentru pescuitul sportiv in lacul care-l inconjoara.
5. Popasul pescarilor Ostroveni- cu o capacitate de 40 de locuri in casute oferind posibilitati pentru pescuit sportiv in incinta acestuia si service masa la bufet.
6. Popasul turistic Ocnele Mari – situat la o distanta de 18 km de municipiul Ramnicu Vâlcea, cu o capacitate de 36 locuri in casute.
Doua bazine cu apa sarata de mare concentratie, cu recomandari in tratamentul afectiunilor aparatului locomotor, a sistemului nervos periferic si a afectiunilor ginecologice.
Puncte de alimentatie publica.
7. Popas turistic Ocnita – cu o capacitate de 124 locuri, cazare in casute si bungalouri.
Puncte de alimentatie publica
Doua bazine cu apa sarata de mare concentratie, recomandate in tratarea acelorasi afectiuni ca si la Ocnele Mari
Un bazin cu namol sapropelic.
8.Cabana Brazilor-Comanca – Baile Olanesti- situata la 22 km de municipiul Ramnicu Valcea, are o capacitate de 86 locuri, din care 60 locuri cazare in casute.
Dotata cu centrala termica proprie
Restaurant cu o capacitate de 100 de locuri
Terasa acoperita cu o capacitate de 40 de locuri
Terasa descoperita cu o capacitate de 20 de locuri
9.Agentie de turism si sediul societatii, situate in municipiul Ramnicu Vâlcea, Str. General Praporgescu nr. 10, având licenta categoria A , situata in zona turistica „8”, eliberata conform procedurilor AlGR nr. 513/1998 si OMT nr. 125/1998 si documentatie inregistrata la OACT cu nr. 15o2/07.06.1999.
Casa de schimb valutar
Conducerea Societatii Comerciale
Pâna in anul 2001 activitatea societatii a fost condusa de un Consiliu de Administratie compus din 7 membri.
In momentul de fata societatea este condusa de un Consiliu de Administratie compus din 5 membri:
Minea Nicolae – director general
Coveian Petru
Prala Stefan
Barbulescu Dumitru
Bolovan Nicolae
Principalele piete de desfacere si metodele de distributie
Principala piata de desfacere o constituie Ramnicu Valcea, pentru serviciile de cazare si masa oferite de Complexul hotelier Alutus si Capela, colaborându-se pe baza de contracte si comenzi ferme cu 40 agentii transportoare din tara ca: Simpa Tour, Visit Romania, Happy Tour Bucuresti, Eurotravel Bucuresti, ONT Carpati, Sava’s Travel Bucuresti etc.
Oferta turistica este intregita prin pachete de servicii oferite turistilor prin Agentia de turism proprie in statiunile balneare din imprejurimi – Calimanesti-Caciulata, Baile Olanesti, Baile Govora, Ocnele Mari, statiuni montane, Voineasa, in statiunile de odihna si tratament de pe Valea Prahovei, Litoral si alte zone ale tarii, precum si in colaborare cu agentiile touroperatoare, vânzarea de programe turistice in tara si strainatate.
Metodele de distribuire folosite in principal au fost reclama si publicitatea prim mass-media:
prin posturi de radio si TV locale: Vâlcea l, Etalon TV Ramnicu Vâlcea, Radio Vâlcea l;
ziare locale: Curierul de Vâlcea,Vocea Valcii, Viata Valcii,Accent, Obiectiv,Romania Turistica,Ziua Turistica;
reviste: Voiaje si Calatorii;
agentii de publicitate:Cartea Galbena, Pagini Aurii, Pagini Nationale;
prin cataloage, brosuri.
O alta metoda de distributie a fost realizata prin intermediul personalului de conducere si a personalului agentiei de turism prin prezentarea ofertei si discutii cu potentialii clienti.
Concurenta
In domeniul hotelier in RamnicuVâlcea Complexul hotelier Alutus este considerat un lider zonal, ceilalti doi detinatori de spatiu de cazare din oras, prin dimensiuni, calitatea serviciilor sau amplasare sunt nesemnificativi. Complexul hotelier Gemina a fost modernizat in cursul anului 2001 si clasificat la 3 stele,dar din cauza amplasarii si a dimensiunii, deocamdata nu reprezinta o concurenta pentru Complexul Alutus.
Nici statiunile balneare din imprejurimi nu reprezinta o concurenta deoarece S.C. Alutus SA nu dispune de baza de tratament proprie.
Agentiile de turism intern si international au preluat o parte din turistii potentiali ai SC Alutus SA, dar lipsa de profesionalism si seriozitate le-a diminuat credibilitatea.
3.2. BAZA MATERIALA PENTRU TURISM IN MUNICIPIUL RAMNICU VALCEA
Majoritatea structurilor de primire si alimentatie publica din municipiul RAMNICU Valcea si din judetul Vâlcea au fost construite inainte sau dupa 1970 si prezinta un grad avansat de uzura fizica si morala. Dar in ultimii ani agentii economici printre care si SC Alutus SA., prin eforturi investitionale pe masura, nu numai ca si-au conservat patrimoniul, dar au si ridicat gradul de confort.
3.2.1. Hoteluri:
Complexul hotelier Alutus – categoria 2 stele, 105 camere
Alimentatia publica:
Restaurant Alutus I – 125 locuri
Restaurant Alutus II – 125 locuri
Gradina de Vara – 125 locuri
Baruri de zi (2) – 40 locuri
Salon mic dejun – 30 locuri
Complexul hotelier Capela- categorie 2 stele, 47 camere
Restaurant Capela – categoria I – 116 locuri
Gradina de Vara – 110 locuri
Bar de zi
Terasa acoperita – 40 locuri
Complex hotelier Gemina, categorie 3 stele – 30 camere
Restaurant Gemina – 80 locuri
Bar de zi – 40 locuri
Salon mic dejun – 3o locuri
Hotel Casa Tineretului, categorie 1 stea, 13 camere
3.2.2. Moteluri si popasuri turistice
Motel Casa Alba
Popas turistic Capela
Popas turistic Ostroveni
Popasul pescarilor Ostroveni
3.2.3. Baza materiala pentru turism in statiunile din imprejurimi
l. Calimanesti, Caciulata :
Complexul Hotel Caciulata, categorie 3 stele – 200 camere
Alimentatie publica:
Restaurant Caciulata
Bar de zi
Sala de receptie
Complexul hotelier Cozia, categorie 2 stele – 200 camere
Restaurant Cozia
Bar de zi
Complexul hotelier Oltul, categorie 2 stele, – 238 camere
Restaurant Oltul
Bar de zi
Hotelul Traian, categorie 1 stea, – 263 camere
Restaurant Traian
Hotelul Central, categorie 1 stea, – 212 camere
Restaurant Central
Baile Olanesti:
Hotel Livadia, categorie 2 stele, – 107 camere
Restaurant Livadia
Hotel Olanesti, categorie 2 stele, – 192 camere
Restaurant Olanesti
Hotel Parâng, categorie 2 stele, 360 camere
Restaurant Parâng.
Baile Govora
Hotel Oltenia, categorie 2 stele, -200 camere
Restaurant Oltenia
Hotel Parc, categorie 2 stele – 95 camere
Restaurant Parc
Bar de zi
Hotel Palace, categorie 1 stea, – 70 camere
Restaurant Palace
Bar de zi.
3.3. ANALIZA COMERCIALA A S.C. ALUTUS S.A.
3.3.1. Analiza ofertei la S.C. Alutus S.A. – Concurenta
Situatia concurentei reprezinta alaturi de investigarea pietei, unul din obiectivele centrale ale cercetarilor de marketing. Cunoasterea tipului de concurenti care actioneaza pe piata prezinta o importanta deosebita, deoarece permite alegerea concurentilor de atacat si evitat.
S.C. Alutus S.A. Ramnicu Vâlcea, datorita experientei de peste 30 de ani in domeniul turismului patrimonial pe care il poseda (structuri de primire si alimentatie publica), a personalului scolarizat in structurile de invatamânt ale Ministerului Turismului, reprezinta un lider zonal in domeniu, concurenta fiind putin semnificativa, dar nu de ignorat.
1. Agentiile de turism intern si international
Chiar daca in ultimii ani au proliferat mai multe agentii de turism, care au preluat o parte din turistii potentiali ai SC Alutus SA, prin calitatea serviciilor oferite, prin profesionalism si seriozitate in respectarea contractelor, agentia de turism a societatii a continuat si continua sa fie in top.
2. Hotelarie
In domeniul hotelier concurenta este reprezentata doar de doua hoteluri – Complexul Gemina, constructie mai recenta, clasificata de curând la 3 stele, dar cu un numar redus de locuri si Hotelul Casa Tineretului, clasificat la o stea, de asemenea, cu un numar redus de locuri, care prin dimensiune, clasificare si calitatea serviciilor nu reprezinta o concurenta semnificativa.
3. Alimentatia publica
In acest domeniu concurenta este demna de luat in seama, dar datorita politicii manageriale duse de SC Alutus SA, studiilor de marketing facute periodic, tarifelor rezonabile practicate, asigurarea unui pachet de servicii corespunzator, modernizarilor permanente, concurenta este tinuta sub control, chiar pe termen lung.
Evaluarea factorilor care influenteaza oferta
Recesiunea economica ce persista chiar si in statele puternic industrializate, apoi politicile de repartitie a produsului national brut, in sensul privilegiului investitiilor intreprinderilor in dauna consumului familiilor, fie ca bunuri de durata sau de servicii, in special turistice, constituie un factor determinant ce influenteaza oferta.
Existenta unui patrimoniu uzat fizic si moral, lipsa infuziei de capital, care ar permite efectuarea de modernizari si imbunatatirea confortului in structurile de cazare si alimentatie publica.
Modificarile frecvente de preturi de energie si combustibili, cu influentele respectiv asupra tuturor preturilor si tarifelor.
3.3.2 Produsul turistic
Experienta dobândita in cei 30 de ani de activitate ai SC Alutus SA demonstreaza ca prin intensificarea competitivitatii pe piata turistica, succesul comercial nu mai poate fi asigurat numai de activitatea patrimoniului turistic al zonei cât si de rezultatele comercializarii produsului turistic oferit de pregatirea personalului antrenat in turism, de spiritul de ospitalitate, de promptitudinea cu care reactioneaza la exigentele turistice.
Produsul turistic oferit de SC Alutus SA potentiabililor consumatori este :
cazare si alimentatie publica in structurile de primire ale societatii;
pachet de servicii turistice in statiunea Ocnele-Mari-Ocnita si Baile Olanesti cu tot ce implica aceasta : cazare, masa, agrement etc.
pachet de servicii turistice in tara si strainatate prin intermediul agentiei de turism.
schimb valutar.
Produsul turistic are urmatoarele trasaturi determinate in raportul stabilit intre SC Alutus SA si consumatori, care influenteaza de departe vânzarea lui.
intangibilitatea – produsul turistic nu poate fi testat sau verificat inainte de prestarea lui,
perisabilitatea – locurile vândute nu se pot stoca;
eterogenitatea – serviciile sunt diferite;
inseparabilitatea – serviciile nu se pot separa;
inelasticitatea – serviciile turistice nu se pot modifica imediat in functie de cererea turistului;
sezonabilitatea – produsul turistic este strâns legat de ciclurile anotimpurilor;
costuri fixe mari – trasatura care impune acceptarea acestuia de un segment redus de cumparatori
substituirea – produsele turistice nu pot fi inlocuite intre ele.
Componenta produsului turistic trebuie stabilita tinându-se cont de :
factorii naturali – asezare geografica, relief, clima;
factori generali – a existentei umane: cultura, folclor, traditie, ospitalitate;
infrastructura generala – transporturile, comunicatiile, reteaua comerciala;
echipamentul turistic – capacitati de cazare, de alimentatie publica de agrement.
factorul uman – reprezentat de munca vie a lucratorilor din turism.
Imbunatatirea produsului turistic reprezinta o preocupare permanenta in strategiile adoptate de factorii de decizie ai SC Alutus SA. Investitiile facute in toata infrastructura societatii au avut un aport deosebit in ameliorarea produsului turistic.
Complexele Alutus si Capela au suferit in timp un proces de modernizare menit sa amelioreze si sa imbunatateasca produsul oferit. S-au investit circa 35.705.000 mii lei, investitiile vizând ridicarea gradului de confort al etajului VI si a apartamentelor de la etajul II si VI, darea in functiune a noi locuri de cazare.
Politica de Produs
Politica de produs reprezinta conduita pe care o adopta Societatea referitor la dimensiunile, structura si evolutia gamei de produse si servicii ce fac obiectul propriei sale activitati, atitudine ce se raporteaza permanent la cerintele mediului de piata, la tendintele manifestate de ceilalti concurenti.
Intreprinderea prin oferta pusa la dispozitia pietei, joaca un rol activ in modelarea cererii, atât a agentiilor economiei cât si a populatiei.
Obiectivele urmarite de politica de produs trebuie sa slujeasca scopului activitatii economice a societatii. Strategiile de produs semnifica principalele directii in care intreprinderea poate sa-ti mobilizeze potentialul uman, material si financiar pentru a realiza indicatorii economico-financiari pe care si i-a fixat. In cadrul lor produsul turistic reprezinta obiectul central asupra caruia actioneaza totalitatea fortelor motrice ale societatii si mediului.
Societatea poate adopta in ansamblul ei diferite strategii rezultate din corelarile multiple care se pot face in extinderea pietei si tipului produsului.
a) Strategia de segmentare a pietei se face in functie de o serie de factori grupati astfel:
Privind indivizii, vârsta, sexul, venituri, nivel de instruire, dimensiunile familiei.
Geografic – mediul urban sau rural, provincie sau regiuni;
Stilul de viata – nevoi, interese, aspiratii, valori personale;
Privind calitatea produsului – frecventa folosirii lui;
Strategia de specializare este orientata spre individualizarea produsului
Strategia de diferentiere – pozitionarea produsului pe piata in sensul de a fi perceput ca având o pozitie unica pe piata prin calitatea lui. Masurarea prin diverse mijloace a perceptiei turistilor, reprezentata printr-o „harta perceptuala” care serveste la pozitionarea corecta a produsului pe piata.
Politica de pret
Pentru a fundamenta politica preturilor este necesara, mai intâi, stabilirea cu claritate a strategiei de pret. Acest instrument de marketing nu are o determinare unica, o intreprindere poate sa practice mai multe variante strategice de pret.
Strategia de preturi elaborata de SC Alutus SA avizeaza atât posibilii turisti cu venituri mari cât si turisti cu venituri modeste, ponderea acestora fiind mai mare.
Examinând piata turistica in ordinea formularii tarifelor se disting 3 mari categorii de turisti, carora li se adreseaza produsul turistic:
Piata turismului de lux, constituie o piata ingusta, cu o clientela având vânzari ridicate, dificil de satisfacut, creând produse turistice sofisticate la nivelul de preturi adecvat;
Piata turismului claselor mijlocii, care cuprinde turisti cu venituri medii, este o piata cu dimensiuni reduse, satisfacerea pretentiilor fiind facila.
Piata turismului de masa o constituie turistii cu venituri modeste, acestia prestând produse turistice mai putin elaborate, dar la un pret scazut
S.C. Alutus SA in strategia politicii de preturi examinând tarifele pietelor turistice din tara si strainatate, in conditiile oferite de prevederile OMT nr. 16/1997 (privind liberalizarea preturilor in structurile de primire) a tinut cont de gradul de sezonabilitate in decursul unui an calendaristic. Astfel, pentru unitatile sezoniere (popasuri turistice si cabane):
in perioada de sezon intermediar tarifele mai scazute;
in perioade de sezon tarife mai ridicate datorita unei rigiditati impuse de limitele concediilor si vacantelor, de obiceiuri, traditii, cererea este mai mare decât oferta.
In formularea strategiilor de preturi s-a tinut cont si de cerere, concurenta, potentialul economic al clientului.
Astfel:
Pentru turisti in perioada 2001/2002 s-au practicat urmatoarele tarife:
Camera cu l pat (et. I-V)- 600.000 lei/zi camera
Camera cu l pat (et. VI)- 800.000 lei//zi/camera
Camera cu 2 paturi (et. I-V)- 790.000 lei/zi/camera
Camera cu 2 paturi (et. VI)-020.000 lei/zi/camera
Camera cu un pat matrimonial (etaj I-V)-800.000 lei/zi
Camera cu un pat matrimonial (etaj VI)-850.000lei/zi
Apartament etaj II – 1.500.000 lei/zi
Apartamentul etaj VI – 2.100.oo lei/zi.
Din care 75.000 lei mic dejun imbunatatit.
Pentru turismul organizat:
camera cu un pat – 500.000 lei/zi/camera
camera cu 2 paturi – 720.000 lei/zi/camera
apartament etaj II – 1.200.000 lei/zi/camera.
Pentru agentiile de turism partenere:
camera cu l pat – 450.ooo lei/zi/camera
camera cu 2 paturi – 550.000 lei/zi/camera
apartament etaj II – 950.000 lei/zi/camera
apartament etaj VI- 1.600.000 lei/zi/camera
Dupa prezentarea tarifelor practicate de SC Alutus SA in diferite conditii ale cererii este oportuna prezentarea concurentelor si a preturilor practicate de acestia.
O comparatie a tarifelor practicate de concurenti este posibila daca se au in vedere factori care influenteaza nivelul lor:
gradul de clasificare a unitatii
capacitatea structurii de primire turistica
costuri
cota inflatiei
raportul cerere-oferta
Tabelul nr. 13
Sursa: Raportul anual al SCAlutus SA
Cauza majorarii tarifelor a fost influentata de anumiti factori conjuncturali, cum ar fi cresterea costurilor ca urmare a modificarilor de piata, care s-au reflectat in pretul de vânzare.
In cadrul politicii de pret SC Alutus SA se aliniaza la evolutia preturilor la energie si combustibil, cautând sa diminueze pe cât posibil impactul lor asupra tarifelor societatii.
Promovarea vânzarilor
Actiunile promotionale in domeniul turismului, la fel ca in toate celelalte sectoare, vizeaza atât atragerea unor noi clienti, cât si pastrarea celor vechi, adresându-se direct sau prin retele de intermediari, fie intregului public, fie unor categorii bine identificate de clienti tinta.
Spre deosebire de publicitate, prin care se realizeaza furnizarea informatiilor cu privire la firma turistica si la oferta sa, promovarea vânzarilor este un mijloc de comunicare prin care se urmareste stimularea pe diferite cai a intermediarilor de produse si servicii turistice, a comerciantilor, determinându-i sa contribuie la realizarea intereselor firmei. Prin urmare, promovarea vânzarilor are rolul de a completa publicitatea, urmarind stimularea cererii, reducerea trapului de adoptare a deciziei de cumparare, ridicarea prestigiului firmei pe piata turistica.
Obiectivele actiunilor promotionale pot consta in informarea potentialilor clienti si convingerea acestora de a achizitiona produsul turistic al SC Alutus SA, in imbunatatirea imagini. Strategiile promotionale ale SC Alutus SA sunt de atragere orientata spre cerere.
Principalii factori care au determinat dezvoltarea tehnicilor de promovare a vânzarilor au fost:
Intensificarea concurentei, pe piata turistica marindu-se continuu numarul alternativelor de petrecere a vacantelor si numarul destinatiilor turistice, conditiile de confort devenind tot mai diverse;
Cresterea si diversificarea rolului agentilor de voiaj, prin intermediul acestora realizându-se cel mai mare volum de vânzari pe piata turistica.
Adâncirea crizei economice care provoaca modificari sensibile ale destinatiilor veniturilor consumatorilor-
Necesitatea de a nu limita rolul personalului aflat in contact direct cu clientela la unul pur tehnic, acordându-i-se posibilitatea si responsabilitatea de a stimula materiale clientela potentiala.
Stabilirea programului de reclama
In stabilirea programului de reclama SC Alutus SA a selectat cele mai ideale mijloace pentru atingerea acestor obiective determinând aria si intensitatea lor si a programat intervetia in mass-media.
Pe lânga formele de reclama si publicitate SC Alutus SA a selectat cele mai ideale mijloace pentru atingerea acestor obiective determinând aria si intensitatea lor si a programat interventia in mass-media.
Pe lânga formele de reclama si publicitate, pentru care au contracte cu diverse forme specializate in activitatea promotionala, ziare locale, posturi de radio si TV, agentii publicitari, prin intermediul personalului de conducere si a altor factori se antreneaza discutii directe cu potentialii clienti – cluburi sportive, tabere scolare, pentru promovarea produsului turistic.
In vederea programului de promovare se are in vedere si programul de fidelizare a clientilor.
3.4.6. Politica resurselor umane si politica de personal.
In conditiile trecerii economiei românesti la o profunda restructurare, pe criterii de eficienta si rentabilitate, un rol de mare importanta revine factorului uman.
Activitatea desfasurata in domeniul turismului reprezinta un numar de caracteristici care-i dau specificitate si care reprezinta tot atâtea restrictii pentru organizarea muncii precum si constrângerea pentru cei ce lucreaza in acest domeniu. In conditiile in care numeroase sectoare economice si-au restrâns numarul de persoane ocupate, activitatea din turism poate suferi si ea asemenea restrângeri. Dar in principiu in turism reducerea numarului de personal se soldeaza ci restrângerea numarului si calitatii „serviciilor-mâna de lucru” – cele care determina nivelul de confort si se adauga ”serviciilor – echipamente tehnice” pe cale sa se generalizeze.
SA Alutus SA in contextul programului de restructurare al personalului a tinut cont de toate eventualitatile ce deriva dintr-un astfel de program (lipsa de calificare in domeniul turismului, disponibilitate alaturata activitatii), inclusiv riscul deprecierii serviciului turistic.
In cadrul politicii de personal se are in vedere pentru viitor, angajarea de personal tânar cu studii superioare in turism si totodata micsorarea vârstei medii a lucratorilor din turism prin angajarea de absolventi de scoli medii in domeniul turismului sau prin pensionari, unde este cazul.
In ceea ce priveste realizarea, acestora are tendinta foarte limpede de a se alinia mediei pe economie departajarea intre nivelul salariului facându-se strict corelata cui pregatirea, competentele si aportul fiecarui salariat in cadrul societatii.
Politica de personal
Numarul total de persoane la Hotel Alutus este in medie de 150 persoane, acesta incluzând personalul TESA si cel operativ.
Conducerea S.C. Alutus SA Ramnicu Vâlcea se realizeaza de catre Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) compusa din 5 membri care decid asupra organizarii si activitatii comerciale, precum si asupra politicii economice si comerciale a societatii.
AGA are urmatoarele atributii principale:
Aproba structura organizatorica a societatii si numarul de posturi, precum si normativul de constituire a compartimentelor de productie si functionale;
Numeste comisia de cenzori, directorii si le stabileste atributii si ii revoca.
Aproba si modifica programele de activitate si bugetul societatii
Analizeaza rapoartele privind stadiul si perspectivele societatii cu referire la profit si dividende, pozitia pe piata interna, relatiile cu clientii etc.
Hotaraste contractarea de imprumuturi bancare pe termen lung, examineaza si aproba bilantul contabil.
Structura personalului S.C. Alutus S.A.- in ceea ce priveste politica de personal.
Indicatorii de munca analizati se prezinta astfel:
Evolutia pe total si in structura a personalului de la SC Alutus SA pe perioada 1998-2001:
Tabelul nr. 14
Sursa: Raportul anual de activitate pe anii 1998-2001
Evolutia in structura a personalului SC Alutus SA in perioada 1999-2001
Din tabel rezulta ca in perioada anului 2000-2001 personalul a inregistrat o scadere de 29,3 %, personalul TESA ramânând constant, dar scazând mult personalul operativ.
In anul 1999 se constata o crestere a personalului operativ, lucru datorat evenimentului de la 11 august 1999 – Eclipsa de Soare.
Ponderea dominanta o ocupa personalul operativ, ponderea cea mai mare fiind in anul 1999, in urmatorii ani scazând la 91,08% in anul 2000 – si 91,5 % in anul 2001.
Scaderea numarului de personal de la 167 la 118 persoane in 2001 se datoreaza in principal lipsei de clienti dar in parte unei organizari mai bune a muncii si a programului de munca.
Salariul mediu al angajatilor a fost de 900.000 lei/salariat in 1998 si 1999 si de 1.500.000 lei/salariat in anul 2000 si 2.000.000 lei/salariat in anul 2001, cresterea datorându-se:
Politica de personal si salarizare a urmarit :
cresterea mai accentuata a CA si a productiei muncii, fata de cresterea salariilor acordate.
dimensionarea salariilor la un nivel optim din punct de vedere al volumului de venituri si cheltuieli, dar mai mic decât media pe ramura
asigurarea unui numar optim de personal, in functie de volumul de activitate, normele de personal si normele profesionale.
Politica de personal s-a facut având drept baza asigurarea rentabilitatii, prin redistribuirea de personal cât si prin reduceri.
Structura personalului pe sexe
Tabelul nr. 16
Sursa: Raportul anual de activitate pe anii 1998-2001
Structura pe sexe a personalului SC Alutus SA
In structura personalului pe sexe se remarca o pondere a femeilor ca in majoritatea ramurilor sectorului tertiar. (65% in 1998, 66% in 1999, 65% in 2000 si 69% in 2001)
In perioada 1998 – 2000 personalul de sex masculin ramâne constant ca in anul 2001 sa scada la 31%.
In ceea ce priveste structura personalului pe vârste, se observa ca in anul 1998 ponderea o ocupa personalul de vârsta medie intre 40-50 ani – 70,5 % si intre 30-40 ani – 14%, personalul tânar, sub 30 ani fiind doar de 8,4 %.
Structura personalului pe vârste:
Tabelul nr. 17
Sursa: Raportul anual de activitate pe anii 1998-2001
In urmatorii ani personalul intre 30-40 ani si 40-50 ani ramâne constant, in anul 2001 in schimb creste personalul tânar sub 30 ani – 21% si scade personalul de vârsta medie cu 47 % de la 117 la 55 persoane.
Structura pe vârste a personalului SC Alutus SA Ramnicu Vâlcea in perioada 1998-2001
Structura personalului pe categorii socio-profesionale
Tabelul nr. 18
Sursa: Raportul anual de activitate pe anii 1998-2001
Structura pe categorii socio-profesionale a personalului SC Alutus SA in perioada 1998-2001
Dupa cum se observa din tabel, majoritatea personalului are doar studii medii, numai 3,6 % din lucratori sunt cu studii superioare
ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA A SA ALUTUS SA RÂMNICU VÂLCEA
3.5.1 Importanta analizei economico-financiare
Analiza economico-financiara reprezinta o metoda a carui rol principal consta in scoaterea in evidenta a principalelor puncte pozitive si negative ale unui anumit domeniu, identificarea cauzelor care le-au generat si realizarea de recomandari privind micsorarea aspectelor prin eliminarea si perfectionarea greselilor.
Dezvoltarea in ultimii ani a societatilor de turism face necesara gasirea in timp util a devierilor de la directiile propuse, cercetarea si analiza faptelor, a cauzelor care au determinat situatiile respective in vederea elaborarii de masuri pentru obtinerea redresarii performantelor.
Deci analiza este o evaluare completa a intreprinderii prin care sunt scoase in evidenta greselile sau nereusitele sistemului de conducere, atât pe baza celor observate, cât si declarate si apoi pe baza unor cercetari efectuate cu ajutorul metodelor si tehnicilor corespunzatoare.
3.5.2. Indicatori utilizati in analiza economico-financiara a SC Autus SA
Analiza economico-financiara efectuata in cadrul unei societati comerciale conduce la descoperirea disfunctionalitatilor existente, a cauzelor care le determina dând astfel posibilitatea luarii in timp util si cu eficienta a masurilor a caror aplicare sa duca la redresarea situatiei. Cele mai importante concluzii rezulta din analiza financiar-patrimoniala a volumului vânzarilor, a cheltuielilor efectuate dând masura rentabilitatii.
Analiza-financiar-patrimoniala se bazeaza pe bilantul contabil cu cele doua compartimente ale sale- Activul si Pasivul si duce la stabilirea modului de realizare a autofinantarii, a relatiilor financiare pe care le au firma, a gradului de integritate a acesteia.
Analiza economico-financiara a activitatii desfasurate a fost facuta in scopul aprecierii potentialului financiar de plata pe termen scurt si lung al potentialului investitional si cele de gestiune, fiind efectuata pe baza datelor din bilantul contabil si a anexelor pe ultimii 4 ani, respectiv: 1998, 1999., 2000, 2001.
Pentru a crea o imagine globala si cuprinzatoare a activitatii societatii, au fost calculate o serie de indicatori, impartita in patru grup. In acest sens datele din bilant au fost adoptate in asa fel incât sa corespunda calculelor efectuate.
Importanti in orice analiza, indicatorii sunt punctul de pornire al oricarui studiu de firma si principalul mod de elaborare al solutiilor pentru viitor. Grupele de indicatori calculati sunt:
l. Indicatori de stare
2. Indicatori financiar-patrimoniali
3. Indicatori de bonitate
4. Indicatori de performanta
3.5.3 Indicatorii de stare
Ei sunt calculati pe baza datelor din Bilant
Tabelul nr. 19
Indicatori de stare ai S.C. Alutus S.A. releva urmatoarele aspecte:
capitalul imprumutat are o pondere de peste 50% in raport cu cifra de afaceri pe parcursul celor 4 ani analizati, fapt ce arata o indatorare relativ crescuta a societatii.
Societatea nu da semne de revigorare intrucat ponderea capitalului imprumutat inregistreaza o tendinta de crestere spre finalul perioadei analizate.
rentabilitatea financiara este foarte mica si are tendinta descrescatoare in primii ani 1998-1999, fiind chiar nula pe parcursul ultimilor ani datorita pierderilor inregistrate in decursul aceste perioade.
ponderea cheltuielilor salariale in cifra de afaceri inregistreaza valori mari (in jur de 30%) pe toata perioada analizata. Ea este relativ constanta in primii ani, inregistrand o scadere usoara in ultimii ani. Politica salariala favorizeaza anagajatii intrucat ponderea salariilor in cifra de afaceri ramane aproape constanta, desi indicatorii de rentabilitate sunt in scadere.
ponderea creantelor in cifra de afaceri se mentine si ea constanta in perioada 1998-1999, crescand in perioada urmatoare, dar lent. Acest lucru se datoreaza unei cresteri a vanzarilor, aproximativ in acelasi ritm cu modificarea creditelor comerciale acordate clientilor. Totusi, ponderea creantelor in cifra de afaceri pe toata perioada analizeaza valori foarte mici, fapt ce indica o situatie favorabila, intrucat S.C. Alutus S.A. vinde in principal cu incasare imediata, bazandu-se putin pe credite comerciale.
desi in ultimii doi ani situatia financiara a societatii este negativa, aceasta reuseste sa-si achite din datorii. Acest fapt este rezultatul unei cresteri a cifrei de afaceri superioara cresterii creantelor.
in anul 2000 societatea decide realizarea de investitii in valoare de 35704904 mii lei, ce au dus la o crestere evidenta a CA in 2001.
3.5.4 Indicatorii financiari-patrimoniali
Acesti indiatori constituie un instrument operational si eficient pentru efectuarea analizei financiare a unei societati. Metoda ratelor care intervine in aceasta analiza furnizeaza elemente importante privind situatia financiara a societatii, mai ales in cazul analizelor comparative in timp si spatiu.
3.5.4.1 Analiza ratelor de structura a activului
Ratele de structura reflecta cu precadere aspecte privind patrimoniul economic al intreprinderii, apartenenta sectoriala si mai putin aspecte de politica financiara si includ: rata imobilizarilor, rata stocurilor, rata creantelor, rata disponibilitatilor.
Rata activelor imobilizate (RAI) masoara gradul de investire a capitalului in cadrul societatii supuse analizei si se calculeaza dupa formula:
Aceasta rata arata masura capacitatii intreprinderii de a rezista in cazul unei crize, de a se adapta la schimbarea brusca a cerintelor pietii, situatie in care ar fi nevoita sa apeleze la conversia activelor sale in disponibilitati.
Rata imobilizarilor financiare (RIF), exprima intensitatea legaturilor si relatiilor financiare pe care societatea analizata le-a stabilit cu alte unitati:
Politica de investitii financiare este strans legata de marimea societatii.
Rata activelor circulante (RAC), reprezinta ponderea activelor circulante in totalul bilantului si se calculeaza astfel:
In procesul de decizie sunt operationale ratele analitice ale activelor circulante, respectiv:
Rata stocurilor ia valori diferite de la un sector la altul in functie de natura activitatilor, ele fiind foarte scazute in sfera serviciilor. Se admite ca ecuatie minima de echilibru:
, unde:
ICA = Indicele cifrei de afaceri si
IS = Indicele stocurilor
Marimea acestei rate este determinata de natura relatiilor societatii cu partenerii externi, de termenele de plata pe care le acorda clientelei sale.
Rata disponibilitatilor banesti si plasamentelor (RDP) reflecta ponderea disponibilitatilor banesti si plasamentelor in patrimoniul firmei.
Tabelul nr. 20
Situatia ratelor de structura a activului in perioada 1998-2001
Din analiza acestor indicatori rezulta urmatoarele:
rata activelor imobilizate este relativ constanta in primii ani analizati, inregistrand o crestere importanta in perioada imediat urmatoare. Ea indica o investitie masiva a capitalului in cadrul societatii, aceasta depasind 90% in 2000-2001, situatie ce poate fi la un moment dat nefavorabila pentru ca societatea dispune de active circulante insuficiente pentru onorarea obligatiilor pe termen scurt la un moment dat.
rata imobilizarilor financiare urmeaza si ea o evolutie asemanatoare ratei activelor imobilizate, adica inregistreaza tendinte crescatore spre sfarsitul perioadei, ceea ce inseamna ca SC Alutus Sa a optat pentru investirea disponibilitatilor in active financiare ce-i aduc venituri stabile pe o perioada mai lunga de timp.
rata activelor circulante este constanta in primii doi ani reducandu-se puternic in 2000-2001. Ea arata ca societatea a optat pentru o investire a disponibilitatilor banesti mentinand un nivel redus al lichiditatilor.
rata stocurilor relativ constanta in primii doi ani se reduce mult in perioada 2000-2001, situatie apreciata ca favorabila intrucat cifra de afaceri inregistreaza cresteri pe tot parcursul perioadei analizate.
rata creantelor comerciale creste usor in anul 1999 reducandu-se puternic in perioada 2000-2001 (cu aproape 50%). Valorile reduse ale acestei rate indica faptul ca societatea prefera sa vanda produse clientului direct in numerar.
rata disponibilitatilor banesti este constanta in primii ani, reducandu-se la jumatate in perioda 2000-2001. Valorile reduse ale acesteia indica o fragilitate in onorarea datoriilor curente si imediate. Totusi este o situatie favorabila societatii, daca ar inregistra valori mari ar indica o utilizare ineficienta a resurselor.
3.5.4.2 Analiza ratelor de structura a pasivului
Acestea permit aprecierea politicii financiare a societatii, prin punerea in evidenta a unor aspecte privind stabilitatea si libertatea financiara a acesteia. Ratele analizate sunt:
rata stabilitatii financiare
rata autonomiei financiare globale
rata de indatorare globala
Rata stabilitatii financiare (RSF) reflecta legatura dintre capitalul permanent de care societatea dispune in mod permanent si patrimoniul total.
Capitalul permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu si lung sau,
Rata autonomiei financiare globale (RAFG)
Existenta unui capital propriu egal sau mai mare cu 1/3 din pasivul firmei este o premisa a autonomiei financiare a acesteia, astfel ca:
In cadrul acestei rate mai distingem:
Rata autonomiei financiare la termen este mai semnificativa decat precedenta deoarece permite aprecieri mai precise:
sau
Testul limita de situatie favorabila este:
Rata de indatorare globala (RIG) masoara ponderea datoriilor in patrimoniul societatii:
Analiza acestor rate in cazul SC Alutus Sa sunt redate astfel:
Tabelul nr. 21
Situatia ratelor de structura ale pasivului in perioada 1998-2001
D
In analiza ratelor de structura a pasivului s-au desprins urmatoarele concluzii:
rata stabilitatii financiare inregistreaza o evolutie descrescatoare pe tot parcursul perioadei analizate, ceea ce indica o situatie nefavorabila, intrucat societatea recurge la utilizarea de resurse atrase pe termen scurt din afara societatii (stabilitate financiara redusa).
rata autonomiei financiare gloale este constanta in primii doi ani ai perioadei analizate, inregistrand o crestere puternica in urmatorii doi ani, ceea ce indica faptul ca societatea dispune spre sfarsitul perioadei de un capital propriu ce-i asigura independenta in relatiile financiare cu clientii sai.
rata de indatorare globala inregistreaza valori mari (68%) si se reduce la jumatate in ultimii doi ani, situatie apreciata ca fiind favorabila intrucat societatea isi desfasoara activitatea in principal pe baza resurselor proprii si nu a celor imprumutate.
3.5.5 Indicatori de bonitate
Pentru o analiza completa a unei societati comerciale se calculeaza o serie de indicatori sintetici care caracterizeaza bonitatea acesteia din punct de vedere financiar, indicatori recomandati de organismele financiare specializate si care au fost adaptati si de institutiile financiar-bancare din Romania.
Analiza acestor indicatori conduce la concluzii edificatoare privind posibilitatea societatii de a se dezvolta atat din resurse proprii cat si prin atragerea de capital.
Principalii indicatori de bonitate sunt:
3.5.5.1 Indicatorii de lichiditate
1. Rata lichiditatii generale (Current Ratio), determinate prin relatia:
Lichiditatea exprima capacitatea unei societati de a face fata datoriilor pe termen scurt din activele curente.
Rata lichiditatii indica marja pe care o are o firma pentru activele sale curente pana in momentul in care apar dificultati in respectarea obligatiilor sale curente.
Activele curente cuprind: numerar, plasamente, creante, stocuri; Pasivele curente cuprind: obligatii financiare, imprumuturi pe termen scurt.
Testul limita de situatie favorabila este: RL = 2 la 1
2. Testul ACID sau Rata lichiditatii imediate (auick Ratio, determina capacitatea unui agent economic de a-si onora datoriile pe termen scurt din activele curente in conditiile in care activele se micsoreaza cu valoarea stocurilor, care reprezinta imobilizari:
Testul limita de situatie favorabila este
Din acest test rezulta si capacitatea financiara favorabila a firmei in raport cu creditorii.
Indicatorii de solvabilitate
3. Rata datoriilor (Debit Ratio)
Este un indicator de solvabilitate care exprima capacitatea unei societati de a-si onora obligatiile fata de terti din activele proprii.
In total datorii sunt cuprinse: pasive curente, ipoteci; iar in total active sunt cuprinse activele curente si activele fixe.
Testul limita de situatie favorabila:
4. Rata solvabilitatii generale, compara ansamblul lichiditatilor potentiale asociate activelor circulante cu ansamblul datoriilor scadente sub 1 an:
5. Rata solvabilitatii partiale care exclude stocurile din activele circulante, aceste fiind cele mai nesigure din punct de vedere al valorii si lichiditatii lor.
sau,
Acest indicator exprima capacitatea societatii de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati.
Testul limita de situatie favorabila este:
6. Rata solvabilitatii imediate, pune in legatura elementele cele mai lichide ale activului cu datoriile pe termen scurt.
In teoria economica se apreciaza ca:
7. Marja de profit, exprima rentabilitatea activitatii economice a societatii:
8. Rentabilitatea activelor totale (Return on total assets), este un indicator care furnizeaza informatii privind posibilitatea agentului economic de a suporta un efort investitional prin mijloace proprii, pe baza profitului brut comparat cu totalul activelor.
9. Rata rentabilitatii financiare a capitalului permanent:
Capitalul permanent = capital propriu + imprumuturi pe termen mediu si lung
sau,
10. Rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu:
Indicatori de bonitate ai SC Alutus SA Ramnicu Valcea
Tabelul nr. 22
Din analiza acestor indicatori rezulta urmatoarele concluzii:
rata lichiditatii generale este relativ constanta in primii doi ani, inregistrand o tendinta descrescatoare in urmatorii doi ani. Concluzia ce se desprinde din analiza acestui indicator arata ca societatea dispune de o capacitate redusa de a-si onora obligatiile pe termen scurt din activele circulante.
rata lichiditatii imediate inregistreaza in toti cei patru ani supusi analizei valori subunitare ceea ce indica o situatie financiara nefavorabila a societatii care are o capacitate redusa de a-si onora obligatiile fata de creditori din lichiditatile imediate.
rata datoriilor este constanta in primii doi ani si inregistreaza o tendinta de reducere in ultimii doi ani. Este subunitara in toata perioada analizata, ceea ce indica situatie favorabila. Societatea isi reduce datoriile pentru activitatea curenta, reusind sa-si desfasoare activitatea folosindu-se in principal de propriile resurse, fapt ce duce la scaderea dependentei financiare fata de creditori.
valorile indicatorului rata solvabilitatii generale reflecta o situatie nefavorabila in anul 1998, cand este subunitara. In urmatorii trei ani inregistreaza o tendinta de crestere, lent, apoi mai puternic in 2001. Valorile din ultimii ani indica o situatie favorabila intrucat societatea are capacitatea de a-si onora datoriile exigibile pe termen scurt din activele ce pot fi transformate in moneda pe termen scurt. Valorile subunitare din primul an nu reprezinta un fenomen negativ in conditiile in care gradul de lichiditate al activelor circulante este mai mare decat cel de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt. Cresterea continua de la an la an a ratei analizate constituie pentru creditori un grad de siguranta in acordarea de noi credite.
rata solvabilitatii partiale este subunitara in primii doi ani de analiza, fapt ce indica o situatie nefavorabila, societatea are o capacitate scazuta in a-si onora datoriile curente din facturile ce urmeaza a le incasa in perioada imediat urmatoare. In 2000 indicatorul inregistreaza o crestere usoara, ca in 2001 sa ajunga la 5,13 ceea ce indica ca resursele sunt insuficient utilizate. O parte din disponibilitati ar trebui investite.
rata solvabilitatii imediate are valori subunitare in toti cei patru ani analizati. Are tendinte de crestere abia in 2001, ajungand aproape de 0,3 – valoare considerata de teoria economica ca fiind acceptabila. Valorile mici arata o capacitate scazuta a societatii de a-si rambursa instantaneu datoriile din incasarile existente.
marja de profit este in scadere, ca in ultimii doi ani, respectiv 2000-2001 sa inregistreze pierderi.
Asa cum arata toti indicatorii de mai sus, situatia este nefavorabila, resursele fiind utilizate ineficient, conducand la pierderi.
rentabilitatea activelor totale are aceleasi valori ca indicatorul anterior si arata faptul ca castigurile obtinute din activitate sunt mult prea mici in raport cu investitia in active facuta.
rata rentabilitatii financiare a capitalului permanent este subunitara si descrescatoare in perioada anilor 1998-1999, iar in anii 2000-2001 este zero, indicand fie o valoare mare a datoriilor pe termen lung si mediu nejustificata de profitul obtinut, fie o rambursare necorespunzatoare a capitalurilor proprii prin acordare de dividende.
rentabilitatea financiara a capitalului propriu inregistreaza o evolutie similara cu indicatorul anterior si arata situatia nefavorabila in care se afla societatea.
3.5.6 Indicatorii de performanta
Tabelul nr. 23
Indicatorii de performanta ai unei societati sunt utilizati in analiza privitoare la capacitatea acestuia de a se dezvolta prin resurse proprii fara sa apeleze la alte surse externe.
Din analiza indicatorilor de performanta realizati in perioada 1998-2001 se pot trage urmatoarele concluzii:
rata profitului a inregistrat o tendinta descrescatoare in primii doi ani ai analizei, fiind nula in urmatorii doi ani cand societatea inregistreaza pierderi. Situatia inregistrata este nefavorabila, desi cifra de afaceri a inregistrat cresteri pe toata perioada analizata, profitul obtinut este redus in anii 1998-1999, societatea intrand in pierdere in 2000-2001, fapt ce indica o majorare a cheltuielilor.
perioda de recuperare a datoriilor indica si ea o activitate financiara lipsita de rentabilitate. Nivelul relativ ridicat al acestui indicator arata ca societatea nu se afla intr-o situatie financiara favorabila.
in cazul indicatorului pentru perioda de recuperare a creantelor se constata o usoara crestere in anul 2000 incepand sa scada iarasi in 2001, cand ajunge la 34 de zile.
Creantele se recupereaza relativ greu, insa avand in vedere ca datoriile se recupereaza mult mai greu, situatia este apreciata ca acceptabila. Greutatile financiare ale societatii sunt date in aceasta situatie de lipsa generala a resurselor necesare rambursarii datoriilor, nu de termenele de recuperare a creantelor.
O situatie buna se inregistreaza la indicatorul privind ponderea CA in functie de numarul de salariati (productivitatea muncii) – societatea inregistreaza un nivel ridicat la productivitatii muncii si in continua crestere pe toata perioda analizata, de unde rezulta o buna folosire a personalului.
3.6 ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR
Cifra de afaceri este considerata indicatorul fundamental al volumului activitatii agentilor economici, fiind esentiala in estimarea locului pe care il ocupa societatea in sectorul sau de activitate, a pozitiei sale pe piata. In general ea se calculeaza prin insumarea veniturilor aferente bunurilor livrate, serviciilor purtate, precum si a altor venituri din exploatare, mai putin rabaturile, remizele si alte reduceri acordate clientilor.
Cu o cifra de afaceri de 8241944 mii lei in anul 1998, de 10989258 mii lei in anul 1999, de 13042775 mii lei in anul 2000 si de 16701636 mii lei in 2001 se poate afirma ca SC Alutus SA este o societate de marime medie.
Cheltuielile totale ale SC Alutus SA au fost in 2000 de 16549133 mii lei, iar in 2001 de 28106119 mii lei din care cheltuielile din exploatare au fost cele mai reprezentative.
Veniturile totale au fost de 13255692 mii lei in 2000 si de 25131825 mii lei in 2001, societatea inregistrand pierderi.
3.6.1. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor
Scopul acestei analize este urmarirea evolutiei cheltuielilor, a factorilor care influenteaza nivelul acestora si a parghiilor care pot fi folosite pentru mentinerea lor in limite de eficienta.
Valorile corespunzatoare cheltuielilor si veniturilor SC Alutus SA sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Structura cheltuielilor si veniturilor in anul 2000 si 2001
Structura cheltuielilor si veniturilor in anul 2000
Tabelul nr. 24
Structura cheltuielilor si veniturilor in anul 2001
Structura veniturilor si rata de eficienta a cheltuielilor in anul 2000
Structura veniturilor si rata de eficienta a cheltuielilor in anul 2001
Din analiza datelor din tabelele rezulta o depasire a ratei eficientei cheltuielilor totale in anul 2000 fata de nivelul prevazut cu 34811,87 mii lei.
RchR – RchP = 270656,47 – 235744,6 = 34881,87
Pentru anul 2001 rata eficientei cheltuielilor totale creste fata de nivelul prevazut cu 2030,15 mii lei.
Desi cheltuielile pe ansamblu au fost mai mari decat cele prevazute, veniturile nu au fost cele prognozate, firma inregistrand in perioada 2000-2001 pierderi semnificative.
3.7. ANALIZA CHELTUIELILOR SALARIALE
Cheltuielile salariale sunt constituite din toate cheltuiele firmei pentru remunerarea muncii ca factor de productie si CAS-ul
Indicatorii cheltuielilor salariale in perioada 2000-2001
Tabelul nr. 25
– mii lei –
Principalii indicatori ai cheltuielilor salariale sunt:
cheltuieli salariale la 1000 lei CA, respectiv fondul de salarii la 1000 lei CA.
cheltuieli salariale la 1000 lei VA, respectic fondul de salarii la 1000 lei VA.
Analizand indicatorii se observa ca:
modificarea fondului de salarii la 1000 lei CA este:
264,004 – 270,45 = – 6,44 mii lei, adica acestea se reduc, indicand o crestere a eficientei.
Acelasi lucru se observa si in cazul cheltuielilor salariale la 1000 lei VA care inregistreaza o scadere cu:
2235,82 – 2844,89 = – 609,07 mii lei.
3.8 STRATEGII DE DEZVOLTARE A S.C. ALUTUS S.A. PROPUNERI DE IMBUNATATIRE A ACTIVITATII S.C. ALUTUS S.A.
Din analiza evolutiei indicatorilor se observa ca societatea a inregistrat in ultimii ani o activitate in regres, datorita unui complex de factori:
1) Cauze de ordin intern:
Cresterea cheltuielor prin realizarea unor programe de modernizare, dotare si retehnologizare;
Perioada mare de incasare a clientilor si creantelor.
2) Cauze de ordin extern:
Scaderea fluxului de turisti in oras si reducerea activitatii turistice in zona.
Obiectivele strategiei ar putea urmari:
Cresterea CA prin mobilizarea eficienta a tuturor resuselor disponibile;
Eficientizarea activitatii prin reducerea costurilor de exploatare;
Recuperarea creantelor si datoriilor.
Masurile stabilite sunt structurate pe masuri de natura organizatorica, manageriala, tehnica, tehnologica si financiara.
Organizarea societatii pe centre de profit.
Modernizari (etajul II si etajul VI si apartamentele de la etajele II si VI.
Asimilarea de produse noi in restaurant.
Redimensionarea personalului in acord cu nivelul prognozat al activitatii.
Eficienta reducerii numarului de posturi consta in scaderea cheltuielilor cu munca vie.
Vânzarea unor mijloace fixe (masura extrema – nu este cazul).
=== CAPITOLUL IV ===
CAPITOLUL IV
PROGRAME TURISTICE DERULATE ÎN ZONA VALCEA
4.1. FORME DE TURISM. CLASIFICARE
Forma de turism poate fi definită prin aspectul concret pe care îl îmbracă asocierea, combinarea serviciilor (transport, cazare, alimentație, agrement ) ce alcătuiesc produsul turistic și modalitatea de comercializare a acestora.
Potrivit experienței internaționale, există numeroase criterii de structurare a formelor de turism, în activitatea turistică internă și internațională, practicându-se o gamă largă de forme și aranjamente turistice. Astfel:
În funcție de locul de proveniență sau originea turiștilor se disting:
turismul intern, practicat de populația unei țări în interiorul granițelor naționale;
turismul internațional, rezultat al deplasării persoanelor în afara granițelor țării lor de reședință;
Raportul dintre ele fiind net în favoarea celui intern, cu valori diferite de la țară la țară.
Turismul internațional se subdivide în funcție de orientarea fluxurilor turistice în:
turism emițător(outgoing) – plecările turiștilor autohtoni peste graniță;
turism receptor (incoming) – sosirile de turiști din alte țări pentru petrecerea vacanței în țara primitoare.
În funcție de modalitatea de comercializare a vacanțelor, de organizare a prestației turistice, turismul poate fi:
turism organizat, caracterizat prin angajarea anticipată a prestației, cea a tuturor sau a principalelor servicii legate de călătorie și sejur;
turism pe cont propriu sau neorganizat, nu presupune angajarea prealabilă a unor prestații turistice, vizitatorul hotărând singur asupra destinației, duratei deplasării etc.
turism semiorganizat (mixt) se caracterizează prin îmbinarea trăsăturilor specifice celor două forme – o parte a serviciilor este angajată în prealabil, iar o altă parte este obținută direct, pe măsura duratei călătoriei.
În funcție de gradul de mobilitate a turistului, activitatea turistică poate fi structurată în:
turism itinerant sau de circulație, cu un grad de mobilitate ridicat, în care programul cuprinde vizitarea mai multor locuri, cu vederi scurte în același perimetru;
turism de sejur, cu un grad de mobilitate redus, ce presupune petrecerea vacanței în aceeași localitate, indiferent de durata acesteia.
Turismul de sejur se subdivide în:
turism de sejur scurt – deplasări ocazionale și cele la sfârșit de săptămână;
turism de sejur mediu – coincide cu durata standard a călătoriilor (12-15 zile);
turism de sejur lung (rezidențial) – timpul de rămânere într-o localitate depășind 30 zile.
În funcție de periodicitatea sau frecvența de manifestare a cererii se distinge :
turismul continuu (permanent) organizat pe întreaga durată a anului calendaristic (cura balneară, turism cultural);
turism sezonier, legat de existența anumitor condiții naturale cu evenimente – culturale, artistice, sportive. Se întâlnesc :
– turism de iarnă, deplasarea fiind motivată de practicarea sporturilor specifice sau din dorința unor cure hulio-terapeutice montane.
– turism de vară, asociat zonelor de litoral, motivat de cura hulio-marină, dar poate avea ca destinație și muntele pentru drumeție și alpinism.
– turism de circumstanță sau ocazional, determinat de participarea la diverse manifestări: științifice, cultural- artistice, sportive, tradiții – obiceiuri.
După tipul mijlocului de transport utilizat în efectuarea călătoriei, formele de turism pot fi grupate în:
drumeție, cuprinzând deplasările pedestre în zone nepoluate, cu scop recreativ și de îngrijire a sănătății, excursii montane și alpinismul, turismul ecvestru, vânătoarea și pescuitul.
turismul intern, incluzând mai multe variante: cicloturismul, motociclismul, automobilismul;
turismul feroviar;
turismul naval, întâlnit sub forma croazierelor și mia recent sub forma turismului nautic sportiv (regate, călătorii solitare);
turismul aerian considerat impropriu formă de turism în opinia anumitor specialiști, dar care se află în plină ascensiune.
După motivația călătoriei
Recomandările recente ale OMT pornesc de la identificarea câtorva grupe principale :
loisir, recreere, vacante (odihnă)
vizite la rude și prieteni
afaceri și motive profesionale
tratamente medicale
religie/pelerinaje
alte motive
și continuă cu subdivizarea acestora în funcție de obiectivul specific al călătoriei.
În funcție de caracteristicile socio-economice ale cererii, respectiv, ale clientelei, formele de turism se pot grupa în:
turism particular (privat) – specific segmentelor de populație cu venituri mai mari, care călătoresc pe cont propriu și au experiență în domeniul călătoriilor.
turism social – este o formă specifică a turismului de masă, se adresează categoriilor de populație cu posibilități financiare modeste (tineri, studenți, persoane de vârsta a treia, șomeri).
4.2. FORME DE TURISM PRACTICATE ÎN JUDETUL VÂLCEA
Volumul, diversitatea și valoarea resurselor turistice ale județului Vâlcea favorizează dezvoltarea și promovarea unor variate forme de turism care să valorifice cât mai bine aceste resurse.
Turismul balnear
Este principala formă de turism practicabilă în județ datorită valorii resurselor balneare, respectiv a factorilor naturali de cură, în localitățile din avalul culoarului Oltului și Depresiunea Govora Olănești.
Apele minerale de o mare varietate fizico-chimică și bioclimatul benefic terapiei creează condițiile cele mai favorabile tratamentului afecțiunilor aparatului digestiv, afecțiunilor renale, reumatice, respiratorii și de metabolism.
Această formă de turism a fost și rămâne predominantă în județ cu rezultate deosebite atât în plan economic, cât și în ceea ce privește ameliorarea afecțiunilor respective.
Turismul itinerant cu valențe culturale
Poate valorifica, prin diverse circuite, monumentele culturale, istorice, arhitecturale, moderne sau medievale, precum și elemente de etnografie și folclor. Această formă de turism se poate practica în arealele:
Depresiunea subcarpatică Horezu (mănăstirea Horezu, centrul ce ceramică populară Horezu), Depresiunea subcarpatică Govora-Olănești (cu numeroase monumente istorice și arhitecturale), dealurile subcarpatice (Ramnicu Vâlcea, Ocnele Mari), culuarul Oltului, munții Coziei.
O importanță aparte o poate avea turismul religios practicabil pe diferite itinerarii care leagă bisericile și mănăstirile din județ – obiective turistice deosebit de valoroase.
Turismul de tranzit
Este favorizat de poziția în teritoriu a județului și accesul lejer din orice zonă a țării. Județul poate fi străbătut de fluxurile turistice dinspre vest și nord-vestul țării sau din vest și centrul Europei spre București, Delta Dunării sau de fluxurile turistice dinspre centrul, nordul și nord-estul țării spre Defileul Dunării și băile Herculane.
Arealul cel mai utilizat de aceste fluxuri este firește Culuarul Oltului, străbătut de drumul european E 81 și calea ferată Sibiu-Ramnicu Vâlcea.
Turismul de odihnă și recreere
Este favorizat de existența a numeroase puncte care oferă condiții deosebite desfășurării turismului de odihnă și recreere, respectiv locuri cu un cadru natural pitoresc, cu valențe estetice deconectate, cu un microclimat reconfortant și cu posibilități de practicare a unor activități recreative. Toți acești factori contribuie nemijlocit la refacerea forțelor fizice și intelectuale, la refacerea capacității de muncă a populației.
Principalele locuri destinate odihnei și recreerii sunt punctele de agrement de pe Valea Oltului, Valea Luncavățului, stațiunile balneare care pot constitui și suport de odihnă și recreere, locurile de agrement din zona montană.
5. Turismul de sfârșit de săptămână (week-end)
Înglobează toate formele de turism : drumeție montană, sport de iarnă, vânătoare și pescuit sportiv, turism cu valențe culturale și religioase.
Turismul pentru practicarea sporturilor de iarnă
Poate deveni o latură importantă a activităților turistice din județ, dezvoltarea sa fiind favorizată de vastul domeniu schiabil din zona montană, mai ales din arealul munților Lotru-Latorița.
Drumeția
Este practicabilă în toți masivii și dealurile subcarpatice, înlesnită fiind de numeroasele căi de acces din masivi, realizate prin construirea vastei rețele de drumuri forestiere, condițiilor de relief, existența potecilor în mare parte marcate și întreținute, care oferă satisfacții deosebite turiștilor.
Turismul pentru practicarea alpinismului.
Această formă de turism găsește condiții optime de desfășurare în zona Buila-Vânturărița.
Turismul de sejur în sate turistice, Turismul rural.
Poate fi dezvoltat în satele de oieri din depresiunile subcarpatice, sate dezvoltate din punct de vedere economic (Vaideeni, Romanii de Sus, Cheia etc.), dar care păstrează și elemente tradiționale de arhitectură, etnografie și folclor și unde există și posibilități de cazare în locuințe particulare.
Datorită Antrec-ului în ultimii ani s-a dezvoltat mult turismul rural, atât în satele din depresiunile subcarpactice cât și în regiunea montană, în satele de pe Valea Lotrului.
Turismul de vânătoare și pescuit sportiv
Este favorizat de existența în județ a unui bogat fond cinegetic (urs, mistreț, vulpe, căpriori, iepure) în Munții Coziei, Făgăraș, Lotrului și piscicol atât în zona muntoasă, cât și pe Valea Oltului (păstrăv, clean, mreană, scobar etc.)
Turismul de cunoaștere
Au condiții de dezvoltare datorită rezervațiilor naturale existente în județ (rezervația din Munții Coziei, rezervația Călimănești, rezervația Valea Urii, rezervația Șiroirile și piramidele de pământ de la Stăncioi), precum și a lacurilor de acumulare de pe Olt. Avalele ce pot fi valorificate prin această formă de turism sunt: Munții Cozia, Munții Lotrului și Căpățânii, Valea Oltului, dealurile subcarpatice.
Un loc aparte în cadrul turismului de cunoaștere îl ocupă speoturismul care are condiții de dezvoltare datorită existenței în județ a numeroase peșteri /peșterea Liliecilor, Caprelor, Pogodelor, Peștera cu lac, Peștera Muierii).
Turismul de afaceri
O altă formă de turism promovată în județ și în special în zona Ramnicu Vâlcea este turismul de afaceri care în ultimii ani a cunoscut creșteri continue în circulația turistică și are condiții bune de dezvoltare în municipiul Ramnicu Vâlcea.
4.3. PROGRAME TURISTICE ORGANIZATE ÎN/DIN ZONA VÂLCEA
Preocupate în diversificarea ofertei și asigurarea continuității activității în tot cursul anului, agențiile de turism românești introduc programe turistice care să contribuie la valorificarea patrimoniului istoric, cultural, de artă și arhitectură și la sporirea circulației turistice interne și internaționale. Realizând programul, agentul de turism folosește tarifele în concordanță cu nivelul serviciilor prestate, ținând seama atât de raportul cerere-ofertă existent pe piață la un moment dat, cât și de reglementările legale în vigoare.
Programele prezentate în acest capitol se regăsesc și în oferta agenției de turism a S.C. Alutur SA Ramnicu Vâlcea care organizează excursii în împrejurimi, precum și la alte obiective turistice din zonă pentru petrecerea timpului liber în mod cât mai plăcut a turiștilor.
Toate programele au ca punct de plecare orașul Ramnicu Vâlcea, ele fiind în general scurte, intrând în categoria turismului itinerant.
PROGRAM I
Turul stațiunilor de pe Valea Oltului
Durata : 10 ore
Mijloc de transport : autocar
Servicii : ghid, transport autocar, masă
Itinerar : Ramnicu Vâlcea-Ocnele Mari-Băile Govora-
Băile Olănești-Călimănești-Căciulata (cu vizitarea
Mănăstirii Cozia)-Bujoreni, Muzeul Satului-
Ramnicu Vâlcea
Ocnele Mari-Ocnița:
Stațiune balneoclimaterică de interes local, cu saline de pe vremea romanilor și ape minerale sărate, indicată pentru afecțiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic și afecțiuni ginecologice.
Rezervația arheologică „ Buridava Dacică”
Fagul haiducului ellin
Biserica Slătioarele (sec. XVI)
Biserica Adormirea Maicii Domnului (sec. XVI)
Biserica Titreciu (sec. XVI)
Băile Govora
Numită stațiunea balneoclimaterică de interes general indicată pentru tratarea afecțiunilor respiratorii, reumatismale, neurologice; cu ape minerale elarmo sodice, iodurate, bromurate, sulfuroase și nămol mineral;
Mănăstirea Govora (sec. XVI) ctitorie a lui Radu cel Mare
Muzeul istoric Govora
Parcul Govora.
Băile Olănești
Stațiune de interes general cu ape minerale sulfuroase, bicarbonatate, iodurate, bromurate, calcice, funginoase provenite din izvoare naturale sau foraje indicate pentru tratarea afecțiunilor tubului digestiv, afecțiuni renale și boli alergice.
Biserica de lemn din Albac (sec. XVIII)
Mănăstirea Frăsinet
Izvorul 24
Stânca Piatra scrisă
Lacul frumos (cu ghiocei)- mlaștină entrofă
Călimănești-Căciulata
Stațiune balneoclimaterică de interes general cu ape minerale reci sau termale- clorurosodice, bicarbonatate, alcaline, calcice, magneziene – indicate pentru tratamentul afecțiunilor tubului digestiv, renale, reumatismale, recuperatorii.
Mănăstirea Cozia, ctitorie a lui Mircea cel Bătrân
Mănăstirea Stânișoara (sec. XVIII)
Schitul Ostrov situat în insula Ostrov
Castelul Arutela (Bivolari), unul dintre obiectivele militare romane construite pe Valea Oltului
Defileul Oltului de la Cozia
Rezervația din Masivul Cozia (17ooo ha)-monument al naturii
Muzeul Satului- Bujoreni
Ramnicu Vâlcea
Analiza de preț pentru turul stațiunilor de pe Valea Oltului s-a făcut luând în considerație un număr de 30 de persoane (3o turiști +ghid+șofer), cifră ce reprezintă 80% din capacitatea maximă a autocarului – 4o de locuri, încadrându-se în limita de 20 % de risc.
Transportul se face cu un autocar Mercedes 303 cu o capacitate de 40 de locuri. Prețul de 27500 le/km. Include chiria autocarului, carburanții, taxele auto etc.
Turiștii suportă contravaloarea serviciilor pentru ghid și pentru șofer : masă, transport.
PROGRAM 2
Excursie la Voineasa si Lacul Vidra
Durata : 1 zi
Transport : autocar
Servicii : transport, ghid, dejun la pachet
Itinerar : RamnicuVâlcea-Călimănești-Defileul Oltului
-Poiana Lotrișorului- Brezoi- Valea Lotrului-
Voineasa-Lacul Vidra-RamnicuVâlcea
Călimănești-Căciulata – stațiune balneoclimateră de interes general
Defileul Oltului
izvorul lui Cuza Vodă construit în 1866 de către negustori Vâlceni și refăcut în 1967
clopotul, locul unde Oltul are cea mai îngustă albie din Defileu
cârligul mic al Oltului și Poiana Lotrișorului (km.28)-motelul Lotrișor
cârligul mare al Oltului – hidrocentrala Brădișor de pe Lotru
Brezoi
important centru turistic din Depresiunea Brezoi-Titești
fostă stațiune climaterică
Valea Lotrului
imensă zonă depresionară, situată între Munții Făgărașului și Lotrului, numită și Țara Loviștei (din 21374)
lacul de acumulare Brădișor
sat Mălaia – sat turistic
hidrocentala Mălaia
Voineasa
stațiune montană de odihnă și tratament situată pe Valea l Lotru la o altitudine cuprinsă între 600-800 m.
Climatul tonic, puternic ionizat, constituie principalul factor terapeutic fiind recomandata în tratamentul amneziilor secundare,
rezervația Latorița cuprinzând pădurea care se întinde pe 65o ha.
La cataracte – locul unde apele Lotrului saltă peste niște praguri născute datorită structurii.
Lacul Vidra
lac antropic de interes hidroenergetic, dar care constituie o destinație certă pentru turism, lung de 15 km cu o suprafață de 10,5 km. La peste 13oo m se înalță barajul lacului a cărui cotă atinge 115 m.
Calculația prețului de vânzare a programului turistic”Excursie la Voineasa și Lacul Vidra”
Analiza de preț pentru excursia la Voineasa și Lacul Vidra s-a făcut luând în considerație un număr de 30 de persoane (30 de turiști+ 1 ghid +șofer), cifră ce reprezintă 80% din capacitatea maximă a autocarului. Transportul se efectuează cu autocarul Mercedes cu o capacitate de 40 de locuri.
Prețul de 24500 lei/km. Include chiria autocarului, carburanți-taxe auto.
PROGRAM 3
Turul Mănăstirilor Vâlcene
Durata : 1 zi
Mijloc de transport : autocar
Servicii : ghid, transport, dejun la pachet
Itinerar : RamnicuVâlcea-Mănăstirea Govora-Mănăstirea
Surpatele-Mănăstirea Dintr-un lemn-Mănăstirea
Bistrița-Mănăstirea Arnota-Mănăstirea Hurezi-
Mănăstirea Cozia-RamnicuVâlcea
Mănăstirea Govora
așezământ datând din secolul XV-lea, cu fresce, mobilier și obiecte din timpul lui Constantin Brâncoveanu. In tipografia lui Matei Basarab fiind imprimată Pravila cea Mică, prima tipăritură în limba română din Țara Românească.
Mănăstirea Surpatele
ctitorie a boierilor Buzescu, ridicată în secolul al XVI-lea, reconstruită în 1706 de către soția lui Constantin Brâncoveanu.
Mănăstirea dintr-un lemn – 26 km.
potrivit unei vechi tradiții locale, mănăstirea ar fi luat ființă în secolul al XVI-lea prin ridicarea unei bisericuțe de lemn din materialul unui singur stejar. Atestată pentru prima dată la 1635.
Biserica de zid – ridicată între 1634-1635 de către Matei Basarab
Mănăstirea Bistrița (7 km dreapta de Bistrița)
ctitorie a boierilor Craiovești în secolul al XV-lea, refăcută în secolul 18 și 19. Pictura aparține lui Gheorghe Tătărăscu.
Mănăstirea Arnota
monument reprezentativ pentru arhitectura secolului al XVII-lea, construită de Matei Basarab în 1635, pe un vârf deasupra Cheilor Bistriței. În pronaos se află mormântul ctitorului mănăstirii.
Mănăstirea Hurezi (3 km. de Horezu)
cel mai important monument de arhitectură brâncovenesc construit de Constantin Brâncoveanu între anii 1690-1697, reprezintă cel mai vast ansamblu de arhitectură medievală păstrat în Țara Românească.
Cuprinde : – Biserica Bolniței (1696)
Schitul Sfinții Apostoli (1698)
Schitul Sfântul Ștefan (1703)
Mănăstirea Cozia
Ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, remarcabil monument de artă religioasă, construit în stil bizantin în 1388.
Bolnița mănăstirii (1542)
Muzeul Coziei
Ramnicu Vâlcea
Calculația prețului e vânzare a programului turistic „Turul mănăstirilor Valcene”
Analiza de preț s-a realizat pentru un număr de 28 de persoane (28 turiști + ghid + 1 șofer). Turiștii suportă contravaloarea serviciilor pentru ghid și șofer, transport și masă.
Transportul se efectuează cu autocarul Mercedes 303 cu o capacitate de 40 de locuri. Prețul de 255oo lei/km. Include chiria autocarului, carburanții, taxele auto etc.
Este unul dintre cele mai interesante programe turistice ale agențiilor de turism din Ramnicu Vâlcea.
PROGRAM 4
Turul peșterilor din împrejurimi
Durata : 1 zi
Transport : autocar
Servicii : transport, masă, cazare, ghid
Itinerar : RamnicuVâlcea-Bistrița-Peștera Liliecilor Bistrița-Horezu-
Peștera Polovragi-Peștera Muierilor-RamnicuVâlcea
Bistrița
1. Peștera Liliecilor Bistrița sau Peștera lui Grigore Decapitatul, situată la nord de satul Bistrița, la 150 m de malul Bistriței pe versantul drept al Cheilor Bistriței. Are o lungime de 25o m., este amenajată și electrificată. Este remarcabilă prin elementele sale istorice, prin completările și utilizările pe care i le-a dat omul. Poate fi vizitată:
Galeria Principală
Galeria cu izvorul-două mici gururi de apă
Etajul superior al peșterii
Micul Schit ridicat în 1635 de călugării Macarie și Daniel, de unde se deschide o frumoasă priveliște asupra Cheilor Bistriței.
Capela, în care se păstrau moaștele Sfântului Grigore Decapitatul.
Peștera are o importanță biospeologică mare, reprezentând cea mai estică apariție de faună troglobiantal din Carpații Meridionali.
Cheile Bistriței unul dintre cele 4 defileuri din muntele BuilaVânturărița, cu o creastă de calcar lungă de 12 km și cu înălțimi ce ating 1885 m în vârful Vânturărița
Cheile Costeștilor, sălbatice, străbătute de un drum forestier ce urcă numai prin versantul stâng.
Cheile Recea – cele mai adânci din țară, prezintă cascade, săritori, marmite.
Cheile Mânzului
Mai pot fi vizitate: Peștera Arnăuților, Peștera Stogu, Peștera Pagodelor.
Horezu – renumit centru al olăritului, torsului și țesutului.
Comuna Polovragi –sat turistic atestat în 1480, la 20 iulie aici se desfășoară rudea de la Polovragi, cea mai mare sărbătoare câmpenească a Olturilor.
2. Peștera Polovragi, situată pe versantul stâng al Cheilor Oltețului la o altitudine de 67o m. Reprezintă o cavitate complexă, formată din galerii dezvoltate relativ liniar, paralel cu versantul și din culoare și hornuri de legătură între aceste galerii. În 1974 se descoperă noi galerii și peștera ajunge la lungimea de 93oo m, fiind a cincea din țară.
Pot fi vizitate:
Culoarul Metroului
Culoarul Liliecilor
Sala Lacului.
Mănăstirea Polovragi-ctitorie a lui Danciu Pârăianu, ridicată între 1643-648, terminată și zugrăvită de Constantin Brâncoveanu (1693)
Cheile Oltețului – lungi de 3,5-4 km., fascinează prin spectaculozitate și sălbăticia peisajului.
Oborul Zidarilor-formațiune carsical neobișnuită ce seamănă cu temelia pătrată a unui bastion.
Crucea lui Ursache
Baia de Fier
3. Peștera Muierilor – monument al naturii, situată pe versantul drept al Cheilor Galbenu, la 650 m altitudine. Prima peșteră electrificată din țara noastră, fiind amenajată ca obiectiv turistic în 1963.
Reprezintă o cavitate polietajată, cu galerii dispuse pe 3 niveluri clare, având o lungime de 3566 m. A fost locuită încă din paleolitic și neolitic – aici se păstrează 183 de schelete de Ursus Spelacus.
Cele mai importante galerii sunt :
Galeria electrificată cu stalagmite (Orga, Domul Mic, Bazinele Mici)
Sala altarului
Sala turcului
Sala Minunilor
Sala cu Guano (depozit al liliecilor)
Galeria Urșilor
Galeria Perlelor
In Cheile Galbenului pot fi vizitate peșteri ca : Peștera Pârcălabului, Peștera Corbului, Peștera Vulpilor.
Calculația prețului de vânzare a programului turistic „Turul peșterilor din împrejurimi”
Este un program mai deosebit prin locurile și posibilitățile acestuia, analiza de preț realizându-se pentru un număr mai mare de persoane (32 turiști + 1 ghid + 1 șofer). Călătoria se efectuează cu un autocar Mercedes ocupat la capacitatea sa optimă (80 %).
PROGRAM 5
Excursie la Horezu și Măldărăști
Durata : 1 zi
Transport : autocar
Servicii : transport, ghid, masă
Itinerar : Ramnicu Vâlcea-Băile Govora-Depresiunea Hurez-
s. Hurezu-Măldărăști-Milostea-RamnicuVâlcea
Băile Govora – stațiune balneoclimaterică de interes general
Bunești
localitate turistică
în luna Mai aici se organizează Sărbătoarea
Căpșunului
Pietrari – localitate turistică, sediul festivalului folcloric Hora Costumelor (luna aprilie)
Bărbătești – muzeul cu obiecte ale meșteșugarilor locali
Negrulești – „travanții”-formațiuni sferoidale de mărimi diferite ce au luat naștere prin cimentarea nisipului.
Depresiunea Hurezu – mărginită la nord de Munții Căpățânii, iar la sud de Măgura Slătiorului.
Costești – o metropolă din prima epocă a fierului (Halstatt)
Băile minerale Costești, bogate în sulf și iod.
Cheile Costeștilor- impresionante prin steiurile calcaroase ale Builei, pe alocuri depășesc sute de metri înălțime.
Horezu – important centru turistic, etnografic, păstrător al unor bogate tradiții meșteșugărești în arta lemnului și olăritului (ceramică cu elemente ornamentale foarte fine), torsului și tesutului.
Târgul de la Hurezu.
Muzeul Trovanților-declarat obiectiv UNESCO cuprinde un număr de blocuri de piatră de mari dimensiuni și de forme diferite.
Mănăstirea Hurezi – cel mai vast ansamblu de arhitectură medievală păstrat în Țara Românească, construit de Constantin Brâncoveanu (1680-1697)
Măldărești
complexul muzeistic Măldărești –culele-
case fortificate cu metereze și încăperi în fața invaziilor
Cula Tudor Maldăr (secolul XVI= și Cula Greuceanu
Cula Duca (secolul XIX)
Vaideeni
Localitate întemeiată pe păstorii din Mărginimea Sibiului, sat turistic din 1973
Anual, aici se organizează media păstorească Învârtirea Dacului (luna iulie)
Punct de plecare pentru trasee turistice în Munții Căpățânii.
Măgura Slătiorului
Rezervația șirorile și piramidele de pământ
Milostea
Localitate turistică așezată pe Valea Tărara
Rezervația Poiana cu narcise
Calculația prețului de vânzare a programului turistic „Excursie la Horezu și Măldărăști”
Este un program foarte interesant, zona Horezu constituind una dintre cele mai importante zone turistice din județul Vâlcea.
Analiza prețului s-a făcut pentru un număr de 32 turiști (l ghid + 1 șofer), deplasările realizându-se cu un autocar marca Mercedes. Prețul de 23500 lei/km include chiria autocarului, taxele auto, carburanții etc.
Turiștii suportă contravaloarea serviciilor pentru ghid și șofer, aceștia având asigurată în principal masa.
PROGRAM 6
Excursie la Drăgășani și Nicolae Bălcescu
Durata : 8 ore
Transport : microbuz
Servicii : transport, ghid, dejun la pachet
Itinerar : RamnicuVâlcea-Băbeni-Ionești-Călina-Drăgășani-
N. Bălcescu-RamnicuVâlcea
Băbeni
veche așezare de oieri transilvăneni
păstrător a unor frumoase tradiții folclorice
Ionești
castrul roman Ponce Aluti sau Podul Oltului
popas turistic
Localitatea Călina
satul natal al scriitorului Gh. Mihăescu (1894-1935)
Drăgășani
(km 55)oraș menționat în documente din 1535, renumit pentru podgoriile sale și soiurile de vinuri de Drăgășani
ruinele castrului roman Rusidava
muzeul viei și vinului – unul dintre cele mai importante obiective turistice din oraș, înființat în 1983.
Muzeul Gib Mihăescu – ce evocă viața scriitorului
Biserica lui Iancu Jianu, din Capu Dealului.
Restaurantul Rusidava cu specific românesc.
Nicolae Bălcescu
muzeul memorial „Nicolae Bălcescu” evocă personalitatea marelui cărturar și patriot revoluționar, originar din această localitate. Colecțiile muzeului numără peste 12000 de bunuri culturale și de patrimoniu (biblioteca, camera, covoare oltenești, portretul lui N. Bălcescu de Gh. Pătrașcu)
Milcoiu – sat turistic, complexul turistic Topolog
Ramnicu Vâlcea
Calculalția prețului de vânzare a programului turistic „Excursie la Drăgășani și Nicolae Bălcescu”
Analiza de preț s-a realizat pentru un număr de 28 de persoane. Călătoria efectuându-se cu un microbuz Mercedes de 30 de persoane.
PROGRAM 7
Turul municipiului Targu Jiu
Durata : 1 zi
Mijloc de transport : autocar
Servicii : transport, ghid, masă.
Itinerar : RamnicuVâlcea-Ocnele Mari-Horezu-TarguJiu-Hobita-
Mănăstirea Tismana-RamnicuVâlcea
Ocnele Mari-Ocnița
Stațiune balneoclimateră de interes local cu salină de pe vremea romanilor și ape minerale sărate, clorurosodice de mare concentrație.
Horezu
Renumit centru al olăritului (ceramică cu elemente ornamentale deosebite), torsului și țesutului.
Targu Jiu
Complexul sculptural dedicat eroilor din primul război mondial, alcătuit din cinci lucrări, creații din anii de maturitate ai ilustrului sculptor român Constantin Brâncuși. A fost realizat în anii 1937-1938.
Cele cinci elemente componente ale complexului sunt :
Masa eroilor (Masa tăcerii sau Masa dacică), înconjurată de 12 scaune, de forma unei clepsidre, alcătuite din două semisfere suprapuse.
Aleea scaunelor se compune din două șiruri a câte șase scaune.
Arcul de triumf sau Poarta Sărutului, înalt de 5,30 m. Și lung de 6,60 m; toate trei monumente aflate în Parcul Central al orașului.
Coloana recunoștinței fără sfârșit (Coloana infinitului sau Monumentul eroilor), înaltă de 29,33 m, ea se compune din 15 prisme romboidale de secțiune pătrată (la extremități trunchiuri de piramidă pătrată).
Masa Festivă, având de jur-împrejur 6 scaune, situată în Parcul Trandafirilor dinspre ieșirea din oraș către Rm.Vâlcea.
Muzeul județean posedă secții de istorie, arheologie și de artă plastică românească contemporană, întemeiată în 1894 de istoricul Al. Ștefănescu.
Casa Gănescu – monument de arhitectură din secolul al XVIII-lea. Aici a locuit sculptorul Constantin Brâncuși în anii 1037-1938, când a lucrat la ansamblul sculptural din cele două parcuri ale orașului.
Mausoleul „Ecaterina Teodoroiu” – realizat în 1936 de Mitriță Pătrașcu.
Statuia lui Tudor Vladimirescu, ridicată în 1898 de sculptorul C.Bălăcescu.
Casa Cornea Brăilaru – monument de arhitectură tradițională din secolul al XVII-lea.
Bustul lui Constantin Brâncuși – opera sculptorului Ion Irimescu, amplasat în fața Casei de Cultură.
Hobița (DN 67 3 km)
Casa memorială „Constantin Brâncuși”-monument de arhitectură, inaugurată ca muzeu în 1971, în localitatea natală a marelui sculptor. Adăpostește obiecte din gospodăria părinților artistului.
Locul în care s-a aflat casa în care s-a născut C. Brâncuși este menționat printr-o placă memorială fixată într-un bloc de calcar.
Tismana renumit centru de artizanat (covoare, ștergare, ii etc.)
Mănăstirea Tismana (DN 7 5 km la dreapta), ctitorie a lui Nradim, călugăr venit din Serbia între anii 1375-1378 și a domnitorilor Vlaicu Vodă, Radu Negru și Basarab I, desăvârșită de Mircea cel Mare și fortificată de Matei Basarab.
Reprezintă unul dintre vechile așezăminte mănăstirești din țară numit centru cultural din Țara Românească.
A fost folosită ca bază fortificată a lui Tudor Vladimirescu în 1821.
Muzeul mănăstirii
Calculația prețului de vânzare a programului turistic „Excursie la Targu Jiu”
Analiza de preț s-a realizat printr-un număr de 3o de persoane (3o turiști + 1 ghid + 1 șofer), turiștii suportând contravaloarea serviciilor pentru ghid și șofer.
Transportul se efectuează cu același autocar Mercedes 303 cu o capacitate de 40 de locuri. Prețul de 22000 lei/km include chiria autocarului, carburanții și alte taxe auto.
=== CAPITOLUL V ===
CAPITOLUL V
STRATEGII DE DEZVOLTARE ȘI PROMOVARE A TURISMULUI ÎN ZONA VÂLCEA
5.1. ELEMENTE ALE DEZVOLTĂRII TURISMULUI
Dezvoltarea turismului reprezintă pentru multe dintre țări, un obiectiv important al politicii economice, având în vedere efectele benefice asupra producției consumului, ocupării forței de muncă și rolul său de factor stimulator al progresului, al creșterii. Dar, dinamica turismului este condiționată și de realizările din alte ramuri și sectoare ale economiei, care impun corelarea creșterii turismului cu ritmurile dezvoltării de ansamblu și integrarea dinamicii acestuia în strategia generală a evoluției economice.
Astfel, procesul de elaborare a strategiei dezvoltării turismului se înscrie între atribuțiile fundamentale ale administrației naționale în domeniu, singura capabilă să asigure corespondența cu celelalte componente ale economiei, să definească, în mod obiectiv, locul turismului între prioritățile creșterii economico-sociale
Dezvoltarea turismului, ca a oricărei alte ramuri a economiei, este determinată de existența resurselor specifice, de cantitatea și calitatea acestora, de modul de utilizare a lor și posibilitatea de a fi reînnoite. Având în vedere că pentru turism resursele naturale au o semnificație deosebită și că reînnoirea lor este lentă și costisitoare, exploatarea exagerată a acestora poate duce la deteriorarea sensibilă a atracțiilor și la limitarea dezvoltării turistice.
Resursele turistice prezintă și alte trăsături cu impact asupra dezvoltării și promovării turismului. Este vorba de eterogenitate, distribuția inegală în teritoriu, calitatea diferită și faptul că, în cele mai multe situații, acestea nu sunt destinate în exclusivitate turismului.
In consecință, dezvoltarea turismului trebuie să țină seama de contextul economic, social și ecologic în care se înscrie. Toate acestea argumentând, odată în plus, necesitatea unei evoluții coordonate și controlate a turismului, integrarea lui în strategia generală a creșterii.
Strategia dezvoltării turismului se referă la identificarea principalelor direcții (obiective, a modalităților/pârghiilor de realizare a lor și la evaluarea efectelor acestor obiective (politici) în plan economic, social, cultural, politic, ecologic. Totodată, pentru a fi viabilă, realistă, strategia dezvoltării turistice trebuie să fie suplă, flexibilă, obiectivele prevăzute să aibă un caracter indicativ, un imperativ, să urmărească concertarea acțiunilor individuale ale agenților economiei și colectivităților locale, să fie dublată de un sistem de pârghii economice menită să asigure transpunerea în practică a obiectivelor.
5.2. CONCEPTE DE BAZĂ ÎN FORMULAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE ȘI PROMOVARE A TURISMULUI ÎN ZONA VÂLCEA
Una dintre căile de creștere economică și socială a județului Vâlcea și implicit a zonei municipiului Ramnicu Vâlcea o constituie exploatarea la adevărata valoare a imensului potențial turistic de care dispune acesta.
Astfel, este necesară formularea unei strategii județene în domeniul turismului, pe termen mediu (6-10 ani) care să aibă în vedere prioritățile care rezultă din consensul între sectoarele de afaceri interesate, autoritățile locale (primării, Consiliul județean), societatea civilă, ministerele de resort (Ministerul Turismului; Ministerul Culturii și Cultelor, Ministerul Educației și Cercetării; Ministerul Tineretului și Sportului) și agențiile de dezvoltare regională.
Pentru formularea strategiei au ost luate în considerație două concepte de bază:
Politica în domeniu, diferită ca un set de orientări generale și coerente pentru țintele avute în vedere pe termen mediu și lung.
Strategia propriu-zisă, definită ca o rețea de acțiuni inter-relaționale, care vor duce, într-un mod sistematic, la îndeplinirea obiectivelor politicii.
În condițiile transferului de competențe, dezvoltarea turismului și promovarea României ca destinație turistică pentru clientela potențială de pe diferite piețe emitente, rămâne în continuare, un atribut fundamental al autorității centrale – Ministerul Turismului în calitatea sa de organ guvernamental numit să realizeze politica națională în domeniul turismului.
1. Politica Ministerului Turismului este expusă pe larg în Programul de Guvern pe perioada 2001-2004 (capitolul 3, punctul 338). Obiectivul strategic al programului de guvernare în acest domeniu fiind relansarea rapidă și durabilă, acordând o atenție specială locului turismului în cadrul economiei naționale, astfel încât să devină un domeniu prioritar.
Principalele acțiuni prevăzute în program sunt :
Încheierea procesului de privatizare în turism până la sfârșitul anului 2001-2002.
Armonizarea legislației din domeniu cu cea din Uniunea Europeană
Dezvoltarea și modernizarea bazei turistice
Programul Europa, privind litoralul românesc
Dezvoltarea turismului rural
Dezvoltarea învățământului și cercetării pentru turism
Realizarea unui parteneriat activ cu asociațiile profesionale, patronal, sindicale și organizațiile neguvernamentale (în sensul participării acestora la reglementările din domeniu).
Din aceste opt puncte mai sus menționate, o parte sunt de competența exclusivă a Ministerului Turismului (pct. 2), altele nu privesc județul Vâlcea (pct. 4) sau sunt acțiuni deja finalizate aici (pct. l). Toate celelalte privesc, însă, în mod direct, atât autoritățile publice locale din județ, cât și agenții economici specializați în turism din Vâlcea.
De aici apare necesitatea implicării autorităților publice locale și județene în elaborarea unei strategii de dezvoltare pe termen mediu și promovare a activităților turistice din județul Vâlcea, în contextul mai larg al globalizării și integrării țării noastre în Uniunea Europeană.
În acest fel, se dorește a se împlini o cerință a Programului Guvernamental 2001-2004 și totodată de a se pune în valoare formidabilul potențial natural și cultural al zonei Vâlcea.
Strategia propriu-zisă este un instrument prin care actorii din domeniu proiectează acțiuni specifice, ce vizează o mai eficientă administrare a patrimoniului (de toate felurile), astfel încât turismul să devină, în viitor, o activitate de prim rang în viața economică, socială și culturală a județului Vâlcea.
5.2.1. Etapele realizării strategiei de dezvoltare și promovare a turismului în județul Vâlcea
Zona Vâlcea are o structură economică bine delimitată iar interpretarea corelației dintre standardul de viață și nivelul general de dezvoltare economică este fundamentală pentru stabilirea politicilor regionale necesar a fi implementate.
Trebuie știut că planificarea strategică este un proces sistematic, prin care comunitățile își creează imaginea viitorului și pot concepe etapele necesare pentru a realiza acest viitor
În general, un asemenea proces cuprinde 3 etape:
Etapa I:
Evaluarea mediului economico-social și a potențialelor locale, care la rândul ei conține:
Definirea domeniilor de analiză
Colectarea datelor
Analiza SWOT- punctelor tari și punctelor slabe
Evidențierea oportunităților și a amenințărilor
Etapa a II-a:
Evoluția conceptului strategic de Dezvoltare economică și socială a localității, zonei, regiunii:
Formularea obiectivelor ce trebuie atinse
Identificarea măsurilor ce trebuie luate pentru a atinge obiectivele propuse și ordonarea lor în funcție de priorități.
Definirea responsabililor și a responsabilităților.
Etapa a III-a:
Implementarea strategiei de dezvoltare:
Elaborarea proiectelor propriu-zise
Realizarea proiectelor și implementarea măsurilor și planurilor hotărâte anterior
Monitorizarea și evaluarea periodică a rezultatelor
Corectarea neajunsurilor semnalate prin intervenții de tip food-bak în procesul aflat în curs de desfășurare.
Etapele mai sus menționate trebuie respectate ș i parcurse în cazul proiectelor strategiei direcționată pe dezvoltarea și promovarea turismului.
De altfel, o strategie ce urmărește dezvoltarea și promovarea activităților turistice în județul Vâlcea, se înscrie, obligatoriu, ca un punct distinct, într-un cadru mai larg și anume în dezvoltarea locală și regională.
Atât realitatea „europeană” cât și cea românească arată că dezvoltarea locală/regională este direct condiționată de realizarea unor proiecte de interes local de către persoane, întreprinzători, organisme locale/regionale, care cunosc cel mai bine problemele și posibilitățile existente. Pe de altă parte, fără implicarea directă și fără susținerea autorităților locale ,cu greu se poate vorbi de dezvoltare locală.
Iar un plan rămâne doar o schemă teoretică, dacă nu se bazează pe obiective reale, acceptate ca atare și promovate de factorii cu putere de decizie, dacă nu se utilizează resursele disponibile pe plan local și dacă efortul și rezultatele obținute nu sunt cunoscute și recunoscute la diferite niveluri și de către grupurile țintă interesate.
Managementul acestor proiecte la un nivel cât mai „local” dă posibilitatea angajării și asumării responsabilității, conduce la cointeresarea unui număr tot mai mare de potențiali beneficiari și stimulează bunăstarea chiar din interiorul comunității. In plus, o reușită pe plan local generează încrederea și interesul unor investitori din exterior și o zonă aflată în plin „boom” economic devine atractivă pentru tot mai multe activități proprii dezvoltării.
Județul Vâlcea, alături de județele Olt, Dolj, Gorj, Mehedinți, face parte din Regiunea Sud-Vest Oltenia, una din cele opt regiuni înființate prin Legea 151/1998.
Agenția de dezvoltare Sud-Vest Oltenia a elaborat un profil al regiunii Vâlcea, evidențiind punctele tari și slabe și pe această bază a întocmit un „Plan de dezvoltare regională” pe termen mediu. Planul este conceput astfel încât să ducă la îmbunătățirea condițiilor economico-sociale în toată regiunea, ținând cont și de perspectiva integrării României în Uniunea Europeană.
Principalele obiective ale planului sunt următoarele:
Reducerea impactului restructurării întreprinderilor de stat asupra întregii regiuni
Sprijinirea procesului de înființare a unor locuri de muncă permanente în diferite sectoare de activitate private
Dezvoltarea infrastructurii fizice
Reconstrucția ecologică în regiune
Pentru atingerea acestor obiective s-au definit șapte seturi de politici, după cum urmează:
Dezvoltarea sectorului IMM-urilor
Îmbunătățirea infrastructurii turistice și a ofertei de servicii specifice
Creșterea competitivității produselor agricole specifice fiecărei zone rurale și promovarea unor activități alternative în mediul rural
Reabilitarea, modernizarea, extinderea infrastructurii regionale
Calificarea și recalificarea resurselor umane
Îmbunătățirea calității mediului înconjurător
Atragerea investitorilor străini.
Integrarea acestei politicii de dezvoltare reprezintă punctul central al Strategiei Generale de Dezvoltare Regională care este axată pe domeniile : IMM-uri, turism, spațiu rural, resurse umane, investiții străine, infrastructura, mediu înconjurător
5.2.2. Analiza premiselor sociale și economice pentru dezvoltarea turismului în zona Vâlcea
În cadrul sistemelor sociale și economice, înțelegerea fenomenelor, previziunea și reacția la mediul extern, concomitent cu receptivitatea față de acțiunile și de capacitatea de a proiecta strategiile și procesele organizaționale, se poate realiza printr-o investigare laborioasă bazată pe analiza SWOT.
SWOT este un acronim provenit de la Strenghts, Weakuesses, Opportunities and Threats, adică, puncte tari, (atuuri), puncte slabe (carențe, slăbiciuni), oportunități și riscuri. Primele două considerente sunt legate de elementele pozitive și resursele pe care le oferă zona în realizarea dezvoltării turismului, în timp ce ultimele două sunt legate de natura mediului extern și de conjunctura geopolitică.
Ajustarea primilor factori pentru a se angrena cu ceilalți doi, reprezintă condiția esențială pentru realizarea practică a dezvoltării turismului și a economiei locale durabile și de perspectivă.
Pentru cunoașterea posibilităților de dezvoltare s-a efectuat analiza SWOT, astfel:
Puncte tari:
Așezarea zonei Vâlcea la intersecția drumurilor care asigură legătura dintre Transilvania și Oltenia, precum și a celor dintre București spre Sibiu, constituie un atuu important pentru circulația turistică realizând dezvoltări economice locale a zonei, cât și a turismului.
Situația aeroportului Sibiu, la 105 km. de municipiul RamnicuVâlcea, creează condițiile efectuării unui transport rapid, comod și eficient în această parte a țării.
Resursele naturale existente pe teritoriul județului Vâlcea constituie premise semnificative pentru realizarea unor investiții în scopul exploatării lor eficiente. În județul Vâlcea abundă: pădurile care furnizează esențe valoroase de foioase și rășinoase, izvoarele minerale din zona Călimănești-Căciulata, Băile Olănești, Băile Govora, sursele de minereuri metalifere și nemetalifere
Mănăstirile, adevărate bijuterii ale artei medievale, contribuie la dezvoltarea rețelei turistice din județ.
Bogăția bisericilor, monumentelor istorice și de artă arhitecturală, frumusețile peisajelor, ca și rezervațiile naturale existente în județ, atrag atenția, atât a specialiștilor cât și a turiștilor.
Tradițiile și obiceiurile populare, ca și păstrarea elementelor folclorice transmise din generație în generație sunt motive în plus pentru a atrage numeroși vizitatori.
Existența a numeroase lacuri naturale și antropice de interes hidroenergetic pe Olt, râuri și pâraie, determinând pe lângă practicarea unor activități legate de piscicultură și a unor activități turistice, de agrement.
Forța de muncă existentă în județul Vâlcea este bine pregătită, relativ tânără și cu posibilități de adaptare rapidă la exigențele impuse de economia de piață.
Cuprinderea județului Vâlcea în zona de interes a Agenției de Dezvoltare Sud-Vest, determină aplicarea mai eficientă în viitor, a programelor de dezvoltare regională
Stațiunile balneare de pe Valea Oltului, cât și stațiunea montană Voineasa, aduc prestigiu și recunoaștere în domeniul turismului întregului județ.
Protocoalele de colaborare economică și socială încheiate cu Centrul Național de Dezvoltare Durabilă și Institutul internațional de Dezvoltare-Durabilă Canada, creionează perspective atractive și direcții noi pentru relațiile de afaceri.
Echilibrul ecologic este bine păstrat în zonă, fără manifestări semnificative de poluare.
Puncte slabe:
Înregistrarea unor puncte acute a locurilor de muncă și fără perspective imediate de rezolvare
Lipsa mijloacelor de telecomunicații moderne, care să asigure legăturile necesar, de calitate și în timp scurt
Lipsa unor hoteluri și spații de cazare la standarde acceptabile, mai ales în orașele Drăgășani, Horezu, dar și în unele comune care prezintă interes turistic sau agroturistic ridicat
Ponderea economiei, din punct de vedere valoric, o constituie industria chimică, industrie prelucrătoare și industria producerii energiei electrice și termice, mai puțin industria hotelieră
Zona Vâlcea este expusă atât riscurilor naturale (cutremure, alunecări de teren și secetă) cât și unor riscuri antropice (riscul chimic)
Lipsa ofertei investitorilor strategici care să contribuie la dezvoltarea unor ramuri reprezentative pentru județ, cum ar fi turismul.
Oportunități
Lansarea programelor de dezvoltare regională, având obiective interesante
Existența unor condiții reale de aplicare și finalizare a programelor de dezvoltare guvernamentale și teritoriale lansate sau în perspectivă
Existența resurselor locale: monumente naturale și culturale, izvoare de apă minerală și termală, lacuri naturale și antropice, forță de muncă specializată
Refacerea, modernizarea și dotarea corespunzătoare a unor hoteluri și moteluri
Lansarea unor programe și campanii publicitare vizând obiectivele turistice din zonă menite să atragă vizitatorii
Reabilitarea bazei turistice și de tratament din stațiunile balneoclimaterice
Dezvoltarea tuturor serviciilor ce privesc infrastructura economică și socială a localităților
Deschiderea unor centre de informare și consultanță pentru începerea unor afaceri
Riscuri
Râurile repezi de munte provoacă, în perioadele ploioase ale anului, revărsări, iar zăpada abundentă (în perioada de iarnă), creează blocaje de circulație în unele zone ale județului
Degradarea terenurilor dispuse în pantă și lipsa fondurilor necesare plantării de arbuști pentru reabilitarea lor
Lipsa unor oportunități pentru crearea de noi locuri de muncă, reconversie profesională sau de angajare a tinerilor în activități de prestări de servicii sau în domeniul turismului
5.3 OBIECTIVE ALE STRATEGIEI DE PROMOVARE SI DEZVOLTARE A TURISMULUI IN ZONA VALCEA
Pentru perioada imediat urmatoare strategia ar trebui sa urmareasca:
a) stabilirea obiectivelor strategice in acest domeniu;
b) delimitarea zonelor de interventie;
c) propuneri de actiuni specifice pentru fiecare zona de interventie in parte.
Obiective și măsuri propuse pentru dezvoltarea durabilă a turismului în zona Vâlcea care pot determina creșterea circulației turistice.
Valorificarea superioară a condițiilor de mediu existente și creșterea ponderii turismului în economia județului Vâlcea, respectiv a municipiului Râmnicu Vâlcea.
Ce măsuri se impun:
Reformarea structurală și organizatorică în scopul revitalizării activității turistice, ridicarea calității și competitivității acestei ramuri economice
Licențierea furnizorilor de produse și servicii și modernizarea rețelei de distribuție produse en-gros la standardele impuse de Uniunea Europeană
Conservarea resurselor naturale și exploatarea lor durabilă
Utilizarea terenurilor în conformitate u categoria de folosință și interzicerea schimbării acesteia în detrimentul habitatelor naturale
Crearea unui sistem de monitorizare integrată în scopul cunoașterii calității mediului și cuantificării exacte a factorilor de risc pentru sănătatea populației.
Promovarea investițiilor pe baza de tehnologii „curate” și a celor vizând protecția mediului înconjurător.
Reducerea emisiilor atmosferice în vederea îmbunătățirii calității ambiant
Introducerea de taxe anuale progresive la agenții economici care nu-și reduc emisiile în an și consumul de apă în termen de 3 ani.
Încurajarea dezvoltării producției locale de bunuri pentru limitarea risipei și consumului exagerat de apă.
Îmbunătățirea ambianței generale prin extinderea spațiilor verzi, utilizarea fațadelor, construirea unui cadru de sociabilitate în stațiunile balneare, cât și în celelalte orașe ale județului.
Dezvoltarea turismului balnear, astfel încât să poată răspunde tuturor solicitărilor și tendințelor manifestate de creșterea turistică internă și internațională, să se alinieze la standardele și exigențele impuse de oferta balneo-turistică internațională
dezvoltarea laturii profilactice
revizuirea regimurilor dietetice prin atenuarea securității acestora, precum și prin diversificarea lor
dezvoltarea puternică a activității de agrement și divertisment.
Practicarea unor noi forme de turism, modern și civilizat, creșterea calității serviciilor oferite împreună cu susținerea acestei activități prin campanii publicitare eficiente atât în țară cât și în străinătate..
Diversificarea produsului turistic prin produse cum ar fi : repunerea în formă și sănătate, turism de sejururi scurte (week-end).
Forțarea creșterii calității serviciilor în domeniul turismului:
utilizarea cu prioritate a tehnologiilor moderne
utilizarea forței de muncă specializată în turism
renunțarea la utilizarea serviciilor, dacă nu corespund
urmărirea unei calități superioare a produselor și infrastructurilor turistice
reașezarea tarifelor după raportarea la calitate/calitativ.
Adoptarea legislației românești la cea a Comunității Europene și
internaționale, fiind absolut necesar un pachet de legi de integrare, cu păstrarea specificului național și local.
Lansarea unui program de promovare care să îmbunătățească imaginea județului Vâlcea atât în țară cât și în străinătate
Revizuirea formării profesionale prin formarea tehnică avându-se în vedere ansamblul noilor tehnologii și echipamente ce nu încetează să se modifice și formarea în domeniul gestiunii prin utilizarea sistemelor informatice în activitățile turistice.
2. Delimitarea zonelor de intervenție
După cum se știe, una din căile de creștere economică și socială a județului Vâlcea este exploatarea la adevărata valoare a imensului potențial turistic de care dispune acesta.
În ultimii ani s-au intensificat preocupările privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural, manifestate prin lansarea unor programe pe termen mediu și lung în domeniul turismului, a formării și educației opiniei publice față de dezvoltarea și promovarea lui. Pentru aceasta s-a urmărit delimitarea zonelor de intervenție pentru o dezvoltare cât mai durabilă a turismului.
Acestea ar fi:
zona informațională
capitalul uman
baza tehnico-materială
serviciile conexe activităților turistice
turismul organizat în județul Vâlcea.
3. Propuneri privind acțiunile specifice pentru fiecare zonă de intervenție în parte
Astfel, consider că zonele prioritare, unde este necesară intervenția concentrată a actorilor implicați, sunt următoarele:
Zona informațională care presupune :
dezvoltarea sistemelor de informare a celor interesați asupra ofertei existente în sectorul turistic din județ
pe rfecționarea la nivel instituțional a sistemelor de monitorizare a activităților desfășurate în sectorul turistic din județ și constituirea bazelor de date aferente acestei problematici
coordonarea politicilor și acțiunilor ce vizează dezvoltarea ofertei turistice județene, inclusiv prin constituirea unor organe consultative la nivel de județ, prin instituționalizarea întâlnirii acestora
cercetarea și evidențierea cererii de servicii turistice, prin studii de marketing specializate.
Dezvoltarea capitalului uman ce activează în domeniu, care presupune:
îmbunătățirea capitalului uman ce acționează în turism și ridicarea gradului de profesionalizare prin instruire continuă și specializări periodice
schimbarea percepției publicului asupra locului și rolului prestatorilor de servicii n economia locală și zonală
instruirea autorităților regionale, municipale și locale, în privința importanței pe care o capătă activitatea din sectorul turistic într-o economie descentralizată, ce se confruntă cu liberalizarea prețurilor și fenomenele globalizării
crearea unui nou capital uman calificat prin educație și instruire vocațională, capabil să implementeze politicile și strategiile în domeniul dezvoltării serviciilor turistice
introducerea în domeniul educației a programelor de învățare a planificării strategice, a organizării și a managementului de proiect în sectorul turistic.
Creșterea interesului publicului față de turismul organizat în județul Vâlcea
punerea în evidență a rolului pe care îl au obiectivele culturale și de cult din județ, centrele istorice, muzeele și monumentele reprezentativ
amenajarea rezervațiilor naturale, traseelor turistice montane, parcurilor și grădinilor publice din județ
crearea evenimentelor pe plan local, în scopul atragerii turiștilor din țară și străinătate
ridicarea nivelului de educație a comunității, inclusiv prin intermediul media de așa manieră încât să promovăm turismul civilizat în județ
d Dezvoltarea bazei-materiale propriu-zise:
modernizarea bazei materiale existente
construirea de noi obiective turistice
dezvoltarea infrastructurii adiacente bazei turistice existente și extinderea ei în zone noi
sistematizarea acțiunilor ș i măsurilor administrative și de susținere a dezvoltării IMM-urilor (sub forma unui ghid al IMM-urilor din turism)
colectarea și sistematizarea informațiilor despre sursele de finanțare a proiectelor din turism
e Modernizarea serviciilor conexe activității turistice:
modernizarea serviciilor de cazare
modernizarea serviciilor de transport
modernizarea serviciilor de sănătate, balneare și de recuperare
modernizarea serviciilor de agrement și divertisment
modernizarea serviciilor de poștă, telefonie , bancare etc.
5.4. DIRECȚII ÎN APLICAREA STRATEGIILOR PROMOȚIONALE
Actiunile promotionale in domeniul turismului,la fel ca in toate celelalte sectoare,vizeaza atat atragerea unor noi clienti, cat si pastrarea celor vechi.
Promovarea poate favoriza firmele turistice de la toate nivelurile, tocmai de aceea, in efortul de promovare sunt angrenate si organismele teritoriale si nationale ale statelor interesate in atragerea turistilor.
Varietatea formelor de promovare fiind atit de mare s-a impus necesitatea sistematizărilor si a selectari celor mai adecvate forme de promovare care sunt:
publicitate (reclame în presa, TV, și radio și prin sistemul „coupon reply”)(talon de răspuns folosit în campaniile publicitare de către consumator, pentru informații privind țara respectivă și posibilitățile de petrecere a vacanței, după care persoanele interesate, îl restituie). Multe birouri de turism se axează, în prezent, pe utilizarea unor sofisticate tehnici de marketing pentru a-și întocmi „planul de publicitate în mass-media”. Ca metode aplicate sunt : cercetarea de marketing cercetare cu privire la mjloacele de informare , grad de penetrare a presei scrise pe piață, audiența etc.(aplicarea unor sisteme de verificare a mijloacelor de informare (chiar computerizate), în scopul eficientizării activității de publicitate.
campanii promoționale mixte, întreprinse cu alte organizații de turism interesate, ca administrații de turism, linii de transport aerian sau căi ferate naționale, touroperatori sau agenții de voiaj, în scopul redistribuirii costurilor de promovare, între părți
distribuirea de literatură turistică de promovare care poate fi generală sau specifică. Cea generală prezintă succint oferta turistică a țării cu informații de interes principal și de ordin tehnic referitoare la: vama, formalitățile de călătorie, transport, probleme legate de disponibilitatea organizării de tururi etc. Literatura de specialitate oferă o penetrare detaliată a aspectelor particulare și a componentelor produsului turistic. Ea îmbracă diverse forme ca: foi volante, broșuri, ghiduri turistice și hoteliere, hărți, pliante, postere, cărți și publicații mixte etc. Alte materiale folosite de birourile de turism în campaniile de marketing, orientate spre consumator sunt : filme, fotografii, materiale decorative pentru vitrine, casete, suporturi speciale etc.
relațiile publice se referă la relațiile directe cu „media” din țara gazdă, fiecare birou fiind dependent în mare măsură în asigurarea succesului sau de aceste legături. Prin intermediul presei scrise și a altor „media” se difuzează informații cu privire la țara respectivă și se adresează atât celor ce lucrează în domeniu dar și publicului larg. O preocupare majoră a birourilor trebuie să fie aceea de menținere a unui „canal de comunicație” cu mass- media prin publicarea periodică în ziare și reviste a unor buletine informative și aranjarea unor conferințe de presă și a întâlnirilor de afaceri. Un aspect important al relațiilor publice îl constituie organizarea așa-numitelor „tururi educaționale și de familiarizare”, pentru persoane care lucrează în mass-media, în scopul obținerii, în schimbul „excursiilor de ospitalitate”, o publicitate favorabilă în articolele din ziare și în reportajele TV, radio etc.
cercetări de piață – efectuate de birouri în scopul cunoașterii nevoilor cererii și a creșterii fluxurilor turistice. Acestea pot lua forma unor analize psihologice, cartografierea unor situații sociale și culturale și cercetări menite să determine gradul de preocupare a turiștilor și de perceperea a destinațiilor turistice
participarea la târguri și expoziții Birourile trebuie să stabilească legături cu cât mai mulți turiști potențiali, pentru a le stimula dorința pentru produsele noastre
deservirea publicului prin răspunderea, la solicitările acestuia, referitoare la obținerea de informații despre produsele turistice, care se poate realiza telefonic sau în scris. O importanță semnificativă în crearea unei impresii favorabile, rezida din amabilitatea personalului și deschiderea către public
activități combinate, destinate promovării contactului cu consumatorii și potențialii touroperatori. Ele constau în: etalarea de afișe, postere etc. folosind unități de prezentare speciale (suporturi speciale) care se expun în agențiile de voiaj și alte organizații de turism; vânzarea de „incentive”(vacanțe stimulente), prin care birourile de turism din străinătate oferă diferite facilități turiștilor potențiali în scopul de a-i atrage. Ca de exemplu: reduceri speciale, bonuri de benzină, vacante gratuite (ca premii) etc.; alte activități promoționale care includ: expoziții de artă culinară și artizanat, ”săptămâni naționale”, care se desfășoară în magazine și hoteluri ș.a.
Pentru confirmarea așteptărilor, toate demersurile preconizate în direcția abordării cu succes a pietelor emitente și pătrunderii în mod semnificativ pe piața turistică internațională ca importantă destinație, trebuie să fie precedate și sustinute de un efort remarcabil de modernizare a turismului românesc, atât în domeniul infrastructurii cât și a serviciilor prestate.
=== Concluzii ===
CONCLUZII
Lucrarea de fata a dorit sa prezinte anumite cai de promovare a zonei Vâlcea si a municipiului Ramnicu-Vâlcea in special. Desi din punct de vedere turistic municipiul Râmnicu-Vâlcea este considerat mai mult ca punct de tranzitie spre statiunile balneoclimaterice, situate la mica distanta de el, oferta turistica proprie, care imbina atât binefacerile cadrului natural, cât si oportunitatile si facilitatile mediului construit, nu este deloc neglijabila, meritând focalizarea preocuparilor autoritatilor publice locale si a agentilor de turism. Mai ales ca turismul nu este suficient valorificat si nici structurile de primire din municipiul Râmnicu-Vâlcea nu se ridica la nivelele necesare, structurile nedepasind nivelul de clasificare de 2 stele.
Daca ne referim la circulatia turistica din ultimii ani, s-a observat o usoara scadere a numarului de turisti, atât in judet, cât si in municipiul Râmnicu-Vâlcea, care este prin excelenta un oras de tranzit. Dar situatia pare a se imbunatati. |n ceea ce priveste innoptarile in structurile de primire din judet, s-au inregistrat cresteri pe tot parcursul perioadei analizate, existând numeroase elemente ce ar duce la imbunatatirea situatiei si in municipiul Râmnicu Vâlcea.
In asemenea situatie S.C. Alutus S.A. a reusit sa-si mentina activitatea la un nivel destul de bun pentru zona in care isi desfasoara activitatea, continuând sa fie un lider zonal. Acest lucru s-a datorat si faptului ca este cel mai mare detinator de spatii de cazare din municipiul Râmnicu-Vâlcea. Din aceasta cauza concurenta nu este semnificativa – pentru hoteluri principalul competitor ar fi hotelul Gemina, clasificat de curând la 3 stele, dar cu un numar redus de locuri.
In domeniul alimentatiei publice concurenta este mai demna de luat in seama, dar deocamdata datorita politicii de marketing este tinuta sub control, chiar pe termen lung.
In ceea ce priveste politica de promovare a vânzarilor cât si reclama, S.C. Alutus S.A. a selectat cele mai bune mijloace pentru segmentul de piata ce doreste a fi cointeresat. Pe lânga publicitate in mass-media, s-au antrenat discutii cu cluburi sportive si tabere scolare, in special pentru turismul organizat si cel de afaceri.
Analiza economico-financiara a societatii s-a realizat cu scopul scoaterii in evidenta a principalelor puncte pozitive si negative, identificarea cauzelor care le-au generat si realizarea de recomandari privind micsorarea efectelor prin eliminarea greselilor.
Din analiza societatii se desprind o serie de concluzii prezentate detaliat in capitolul III, cum ar fi:
politica salariala a societatii este corecta, daca se raporteaza la situatia financiara a societatii;
se realizeaza o investire masiva a capitalului in cadrul societatii in perioada 2000-2001;
ca un aspect pozitiv se remarca ca rata datoriilor este totusi constanta, societatea reusind sa-si desfasoare activitatea folosindu-se in principal de propriile resurse, fapt ce duce la scaderea dependentei financiare fata de creditori.
ca un aspect negativ se remarca ca rata profitului a scazut, ca in ultimii doi ani societatea sa inregistreze pierderi, de unde se poate aprecia ca resursele sunt utilizate ineficient.
Masurile stabilite pentru imbunatatirea activitatii S.C. Alutus S.A. sunt structurate pe masuri de natura organizatorica, manageriala, tehnica, tehnologica si financiara. Cum ar fi:
organizarea societatii se centre de profit
modernicari
asimilarea de noi produse in restaurant
redimensionarea personalului in acord cu nivelul prognozat al activitatii.
Programele turistice ar putea trezi interesul turistilor pentru zona Râmnicu-Vâlcea, zona cu adevarat privilegiata de natura si favorizata de centrarea sa pe culoarele de circulatie europene. Programele sunt scurte, dar destul de interesante pentru atragerea turistilor.
Referindu-ne la promovarea turismului in judetul Vâlcea, trebuie amintit ca una din formele dezvoltarii turismului o constituie adoptarea unei politici promotionale eficiente. Una dintre caile de crestere economica si sociala a zonei Vâlcea si implicit a zonei Râmnicu-Vâlcea o constituie explotarea la adevarata valoare a imensului potential turistic de care dispune aceasta.
In tara noastra, dezvoltarea si promovarea turismului ramân, in principal, un atribut al Ministerului Turismului, care are rolul de definire si dezvoltare a unui concept unitar de promovare.
Strategia de dezvoltare si promovare a turismului in zona Vâlcea are ca principale obiective:
valorificarea superioara a conditiilor de mediu existente si cresterea ponderii turismului in economia judetului Vâlcea, respectiv a municipiului Râmnicu-Vâlcea;
conservarea resurselor naturale si exploatarea lor durabila;
promovarea investitiilor pe baza de tehnologii curate si a celor vizând protectia mediului inconjurator;
imbunatatirea ambiantei generale prin extinderea spatiilor verzi, construirea unui cadru de sociabilitate in statiunile balneare, cât si in celelalte orase ale judetului;
dezvoltarea turismului balnear, astfel incât sa poata raspunde tuturor solicitarilor si tendintelor manifestate de cresterea turistica interna si internationala;
practicarea unor noi forme de turism, modern si civilizat, cresteera calitatii serviciilor oferite impreuna cu sustinerea acestor activitati prin campanii publicitare;
fortarea cresterii calitatii serviciilor in domeniul turismului;
lansarea unui program de promovare care sa imbunatateasca imaginea judetului Vâlcea atât in tara, cât si in strainatate;
utilizarea sistemelor informatice in activitatile turistice.
Conditia estentiala in asigurarea patrunderii ofertei turistice valcene atât pe piata interna cât si internationala, o constituie elaborarea unei strategii de promovare si delimitarea a principalelor zone de interventie pentru o dezvoltare cât mai durabila a turismului, principalele zone de interventie fiind:
zona informationala; capitalul uman; baza tehnico-materiala; baza tehnico-materiala; – servicii conexe activitatii turistice; – turismul organizat in judetul Vâlcea.
Instrumentele folosite in promovarea zonei Vâlcea ca destinatie turistica pot fi: publicitatea, companii promotionale mixte, literatura turistica de promovare, relatii publice, cercetari de piata, participarea la târguri si expozitii de profil etc.
Succesul actiunilor promotionale va depinde de modul in care, in final, se vor putea evidentia particularitatile deosebite ale ofertei turistice valcene.
INTRODUCERE
Dinamismul, profunzimea si amploarea transformarilor din toate sectoarele vie]ii economice si sociale sunt trasaturi definitorii ale evolutiei contemporane ce implica o serie de modificari majore. In acest context, turismul se manifesta ca o componenta distincta a economiei, cu o prezenta tot mai activa in viata economica si sociala, cu o participare semnificativa la progresul general, ca factor al dezvoltarii durabile.
In numeroase tarii tursimul este considerat o strategie de viitor ce poate contribui la crearea de noi locuri de munca si la promovarea dezvoltarii socio-economice a zonelor defavorizate. Mai multe elemente explica aceasta optiune:
turismul permite satisfacerea nevoii de spatiu, de deschidere prin practicarea unor activitati de recreere, sportive, de divertisment cultural;
raspunde interesului in crestere fata de patrimoniul natural si cultural ce se gaseste in diferite zone defavorizate ale lumii, pentru diferite tipuri de cultura si exploatare;
reprezinta o cale de valorificare superioara a tuturor categoriilor de resurse, in mod deosebit a celor naturale;
turismul are si un important efect de antrenare, de stimulare a productiei in alte domenii;
administratia publica si locala este constienta de oportunitatea pe care o ofera turismul prin efectul sau multiplicativ, care inseamna producerea de venituri complementare, intretinerea unei cereri de infrastructura si servicii care intereseaza atât comunitatea cât si vizitatorii, esentiale pentru mentinerea si dezvoltarea comertului si artizanatului local.
Trecerea la economia de piata, proces de o amploare si complexitate deosebita presupune si impune in acelasi timp mutatii economice, politice si sociale cu efecte directe asupra desfasurarii activitatii agentilor economici.
Aceste modificari au actionat si asupra intreprinderilor de turism care trebuie sa gaseasca solutii pentru a face fata acestor probleme.
Un element important in activitatea agentului economic il constituie capacitatea sa de cunoastere a specificului propriei activitati, a resurselor si posibilitatilor de adaptare permanenta la dinamica fenomenelor si proceselor ce actioneaza in mediul in care-si desfasoara activitatea.
Pornind de la aceste conditii, lucrarea de fata supune analizei situatia societatii Comerciale Alutus S.A. Râmnicu Vâlcea in cadrul promovarii zonei in care aceasta isi desfasoara activitatea, zona de un real interes turistic.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Promovarea Turismului In Zona Ramnicu Valcea (ID: 168317)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.