Promovarea Sănătății Mintale la Copii și Adolescenți

=== 877f44ce2f021c4dd507f89f3f0b80c5062ecd1e_416809_1 ===

Promovarea sănătății mintale la copii și adolescenți

STUDIU DE CAZ

În cadrul prezentului STUDIU DE CAZ se va realiza prezentarea și analizarea cazului unui copil ce prezintă semnele unui comportament deviant, remarcându-se inadaptabilitatea școlară a acestuia.

În prima parte a studiului va fi realizată o prezentare scurtă a cazului menționat anterior, cu evaluarea problemelor aferente prin intermediul metodei considerate cea mai adecvată în acest caz, în paralel realizându-se o prezentare a informațiilor ce au fost obținute cu prilejul cercetării, implicit cu evidențierea manifestărilor semnalate, ca și a factorilor implicați în acest caz.

Ulterior, avându-se în vedere atât evaluarea realizată, cât și literatura de specialitate, se va avea în vedere formularea obiectivelor intervenției asupra subiectului, ca și identificarea metodelor și a strategiilor teoretice (dar și practice) în vederea atingerii acestora.

De asemenea, în cuprinsul acestui studiu de caz se va realiza și un plan al intervenției asupra subiectului analizat, cu menționarea tuturor caracteristicilor acestuia (respectiv cum urmează să se realizeze implementarea acestuia, care este perioada implementării, contextul realizării acestei implementări, etc).

Nu în ultimul rând se va menționa și modul de realizare al monitorizării, respectiv a evaluării subiectului ce face obiectul prezentului studiu de caz, pe întreaga perioadă a observațiilor realizate asupra acestuia, cu prezentarea rezultatelor ce au fost obținute.

În ceea ce privește inadaptarea școlară, comportament remarcat la subiectul-copil al cărui caz va fi prezentat pe parcursul prezentei cercetări, se impune a se preciza faptul că, mai ales în ultima perioadă, s-a remarcat o exacerbare a acestui „fenomen”, mai ales în contextul în care numărul cazurilor de acest tip a crescut exponențial de la un an la altul, din cauze multiple.

Pe fondul unor numeroase exemple diverse, ce sunt sesizate în mediul școlar, mulți sunt tinerii și adolescenții ce manifestă o putere diminuată de reacție împotriva fenomenului inadaptării școlare, căreia i se adaugă și absența sau ineficiența unui sistem educațional bine consolidat și ancorat la realitățile contemporane ale comunităților de elevi/adolescenți.

Analizarea bogatei literaturi de specialitate în domeniu permite o sesizare mai atentă și mai detaliată a diverselor elemente ce sunt parte integrantă din cadrul structurii psihice a oricărui minor, respectiv atât a celor ce pe parcursul vieții sunt supuse diverselor transformări (datorate unor factori diverși), cât și a elementelor considerate ca fiind constante.

În categoria obiectivelor ce sunt avute în vedere constă se remarcă atenuarea considerabilă a inadaptării școlare a copilului, creșterea gradului de socializare al acestuia atât în cadrul comunității școlare, cât și în afara acesteia, ca și creșterea gradului de conștientizare al familiei copilului privind rolul pe care acesta îl are în cadrul procesului complex de educare și creștere a minorului, ca și al relațiilor ce trebuie să se contureze/consolideze între aceasta și minor, relații ce au la bază atât respectul, cât și încrederea reciprocă.

Descrierea cazului

În cadrul prezentului Studiu de caz va fi analizat cazul lui C.M., în vârstă de 11 ani, elev în clasa a V-a în cadrul Școlii Generale nr. 2 din localitatea Brașov.

C.M. prezintă probleme de comportament atât în cadrul unității școlare, cât și acasă.

Elevul locuiește în casa bunicilor materni, alături de aceștia, de mamă, de o soră mai mare, dar și de tată, care sporadic pleacă la muncă în străinătate (în România reușește cu greu să își găsească un loc de muncă stabil și bine plătit, în ultimii ani el preferând să preia diverse contracte, pe termene scurte și medii).

În ciuda faptului că familia copilului reușește să se încadreze în categoria veniturilor medii, în interiorul acesteia au fost dese situațiile (mai ales în ultimii doi ani) în care s-au înregistrat certuri ce au avut la bază lipsa banilor și atitudinea tatălui, ce în ultima perioadă pare să fie predispus alcoolismului.

Ca urmare a locului de muncă pe care îl are, mama copilului reușește cu greu să își găsească timpul necesar pentru a dezvolta o relație normală cu acesta, ea petrecându-și mare parte din timp la serviciu sau în întreținerea locuinței. Din aceste considerente, se remarcă faptul că îngrijirea și implicit educarea copilului revin în sarcina bunicilor materni, care însă sunt în vârstă și nu mai reușesc să fie suficienți de fermi și obiectivi când vine vorba de mezinul familiei.

În cadrul mediului școlar, C.M. întâmpină frecvent dificultăți nu doar la capitolul învățătură, ci mai ales la cel dedicat disciplinei, în ultimele luni sesizându-se că acesta nu mai comunică aproape deloc cu colegii săi, nu reușește să lege noi prietenii (nici în școală și nici în afara acesteia) și face tot mai des absențe nemotivate.

Comportament

Elevul dispune de o capacitate intelectuală peste medie. În ultima perioadă rezultatele școlare ale acestuia sunt din ce în ce mai slabe

Și-a făcut un obicei din a nu mai respecta regulile clasei

Nu mai răspunde întrebărilor generale adresate în clasă, ci doar atunci când îi este adresată în mod explicit/direct o întrebare

Ori de câte ori este rugat să răspundă întrebărilor din cadrul orelor de curs, copilul evită să-și privească interlocutorii în ochi

Are un comportament agresiv cu colegii săi, cu reacții deplasate la adresa colegelor (atât din clasă cât și din anii mai mari)

Când este întrebat în mod direct, elevul oferă răspunsuri ezitante, cu tonalități reduse

În ultima perioadă și-a făcut un obicei din a evita compania colegilor pe perioada recreațiilor

Reușește destul de frecvent să intre în conflicte cu colegii

În momentul în care se impune lucrul individual în cadrul orelor de curs, elevul devine destul de agitat, nu reușește să își finalizeze activităților. Mai mult, acesta și-a făcut un obicei în ultimele luni din a-și deranja colegii din jurul său, împiedicându-i și pe aceștia să își realizeze activitățile impuse

Inițiază cu mare dificultate și destul de rar conversații cu colegii săi

Manifestă un interes din ce în ce mai diminuat față de materii ce în trecut îi stârneau interesul (matematica, limba română, istoria, etc)

Reacționează în mod pozitiv în momentul în care este lăudat de profesori, colegi sau familie

Este foarte deranjat în eventualitatea în care este apostrofat/certat/atenționat în fața colegilor de clasă, având tendința de a reacționa violent la adresa colegilor din preajma sa

Prezintă din ce în ce mai des episoade de plâns nemotivat sau izbucniri de tip violent

Nu se mai poate concentra mult timp asupra unei anumite activități, devine liniștit și începe să se manifeste negativ, deranjându-și colegii și uneori chiar cadrele didactice

Ritmul său de lucru este din ce în ce mai lent, iar deseori nu își realizeză temele pentru acasă ori le realizează în mod superficial

Rezultatele sale la învățătură sunt din ce în ce mai slabe, starndardele minime de performanță fiind atinse cu mare greutate

C.M. susține că nu este bruscat sau apostrofat acasă, decât în momentul în care este neatent, obraznic sau are un comportament agresiv față de sora sa

Elevul declară că se simte foarte bine când iese cu mama la plimbare, cumpărături sau în pacr, ca și când vorbește la telefon cu tatăl său

Din cauza lipsei timpului, mama nu reușește să îi ofere atenția necesară pe care minorul și-ar dori-o, ca și ajutorul/supravegherea necesar pentru reaalizarea temelor pentru acasă

În momentul în care are probleme sau întâmpină diverse dificultăți, elevul și-a făcut un obicei din a se adresa bunicilor, acesta alintându-l cu orice ocazie

Ori de câte ori face greșeli, este neatent sau are rezultate slabe la învățătură, copilul este criticat de tată (chiar și când acesta este plecat, prin telefon), acesta obișnuind să îi deprecieze

La prima vedere, subiectul-elev pare un copil normal, fără nici un fel de probleme de comportament, care doar evită să comunice cu persoanele pe care nu le cunoaște

Elevul declară că, exceptând perioadele în care tatăl său este în țară, acasă poate face tot ceea ce își dorește. Profitând de lipsa de timp a mamei, elevul este răsfățat în mod excesiv de către bunici (cu precădere de către bunică), care îi satisfac absolut toate dorințele și poftele.

Subiectul are permanent tendința ca pe perioada orelor de curs fie să manifeste um comportament pasiv în raport cu diversele cerințe educaționale, fie să fie agresiv

În versiunea mamei, minorul are un comportament total diferit acasă, aceasta punând comportamentul acestuia de la școală pe seama plecării tatălui peste hotare, ca și a lipsei de timp pe care o manifestă în ultimul timp. Conform mamei, ulterior plecării soțului la muncă în străinătate, a sesizat că fiului său începe să nu îi mai facă plăcere să se pregătească pentru școală, scurtele momente în care reușește să ia legătura cu tatăl său fiind adevărate declanșatoare de bucurie pentru copil.

De asemenea, mama a sesizat în ultima vreme că C.M. manifestă un comportament ușor agresiv și ostil și în raport cu relațiile pe care le are cu sora sa mai mare, el fiind destul de irascibil în cadrul scurtelor conversații cu aceasta și vizibil deranjat când i se atrage atenția că nu se comportă așa cum ar trebui

Mama subiectului precizează că a preferat să nu îl pedepsească în nici un fel pe fiul său până în acest moment, ea punând comportamentul acestuia pe seama lipsei tatălui din viața copilului și considerând că acesta își va reveni „de la sine”, mai ales dacă tatăl va reveni în mijlocul familiei

Analiza cazului

Subiectul-copil prezintă o tulburare de comportament, cu inadaptabilitate școlară. El și-a făcut obiceiul de a perturba în mod frecvent diversele activități ce sunt derulate în cadrul orelor de curs.

De asemenea, elevul obișnuiește să încalce constant regulile din clasă, întâmpinând serioase dificultăți atât în menținerea unor relații de tip inter-personal, cât și în stabilirea unor noi relații de acest gen, respectiv în socializarea cu colegii săi de clasă ori de școală.

În categoria manifestărilor frecvente se remarcă:

Comportament agresiv la adresa colegilor

Proferarea de amenințări sau injurii la adresa colegilor

Lovirea colegilor sau a prietenilor

Refuzul constant al subiectului-elev în realizarea unei activități/sarcini

Refuzul de a comunica în clasă (atât cu colegii, dar și cu unele cadre didactice) cât și pe perioada recreațiilor

În plus, minorul nu reușește să se mai integreze în cadrul comunității școlare din care face parte, nu colaborează la nivel de echipă (în cadrul activităților școlare realizate pe perioada orelor de curs) și nici nu mai este acceptat în cadrul grupului, ca urmare a comportamentului manifestat în ultima perioadă.

În domeniul dedicat barierelor semnalate în cadrul procesului de învățământ, se remarcă:

O lipsă de implicare în diversele activități școlare ce sunt derulate

O reducere considerabilă a activității intelectuale a subiectului-elev, aspect datorat în principal consumului nervos deosebit de rapid

Anume disfuncționalități în ceea ce privește frecvența școlară, ceea ce atrage după sine și acumularea diverselor lacune în cadrul procesului de învățare

Transformarea diverselor sarcini/activități școlare în componente ale unei așa-zise „pedepse”, unii profesori fiind percepuți drept „adversari”

În categoria principalilor factori de tip psiho-social ce au determinat în timp acest comportament al subiectului-elev, se remarcă:

O anumită lipsă de timp, dar și de afecțiune din partea mamei

Comportamentul tatălui în raport cu relația pe care acesta o are cu fiul său

Anumite episoade de agresivitate verbală sesizate de elev în cadrul relațiilor din familia sa

Agresivitatea verbală (chiar și sporadic) manifestată de tată (chiar și prin intermediul telefonului)

Strategii utile. Intervenții

Avându-se în vedere comportamentul subiectului-copil, anterior expus, se impune:

O intentificare precoce a unui plan de intervenție adecvat, cu implementarea acestuia în regim optim

Definirea și impunerea unor reguli clare și precise, cu urmărirea constantă a modului de aplicare a acestora

Identificarea activităților în cadrul cărora subiectul-elev are capacitatea nu doar să se concentreze la maxim, ci mai ales să se afirme

Stimularea în mod constant a unui comportament adecvat, în paralel cu încurajarea acestuia, prin diverse metode

Antrenarea subiectului-copil în diverse activități de tip extra-școlar, care să îi stârnească interesul, curiozitatea și asupra cărora acesta să își focalizeze întreaga atenție

Realizarea unei motivații de tip pozitiv – prin intermediul formulărilor tip „dacă vei face… cu siguranță vei reuși să…”

Stimularea empatiei la nivelul subiectului – acesta trebuie să învețe să se pună în poziția colegului agresat verbal/fizic

Instituirea unor recompensări la sesizarea unor progrese în cadrul evoluției comportamentului în sens pozitiv

Acordarea ajutorului specializat. Intervenții

Se recomandă:

Consultul la psiholog

Realizarea unei terapii de tip psihologic, în cadrul căreia să fie implicați toți factorii de tip educațional și emoțional (cadre didactice, membrii familiei, etc)

Realizarea consilierii individuale sau, când se consideră că este necesar, a consilierii de grup

Terapie prin relaxare – realizarea unor activități care îi fac plăcere subiectului-elev – de genul sportului, al muzicii, etc

Aplicarea unor tehnici de relaxare prin intermediul programelor de psihoterapie special dedicate tulburărilor de tip emoțional, respectiv de comportament

Planul de intervenție

Comportament țintă – subiectul obișnuiește deseori să întrerupă sau deranjeze buna desfășurare a orelor de curs, devine agitat, își jignește colegii, nu obișnuiește să respecte regulile instituite la nivelul clasei, etc

Analiza comportamentului subiectului-elev

Formele prin care se manifestă comportamentul – subiectul are obiceiul de a vorbi neîntrebat sau dimpotrivă, de a nu răspunde unor întrebări decât dacă acestea îi sunt adresate în mod explicit, este agitat sau tăcut, evitând contactul și socializarea cu colegii săi, se izolează sau le adresează amenințări și/sau cuvinte jignitoare colegilor/prietenilor săi, cu o frecvență destul de crescută

Contextul apariției comportamentului – în diverse momente ale perioadei petrecute la unitatea de învățământ

Scopul planului de intervenție

În această categorie se pot include:

Realizarea unei diminuări considerabile a comportamentului de tip impulsiv și/sau comportamentului de tip opozant ce este manifestat de către subiectul-elev în cadrul unității de învățământ

O stimulare a interesului și atenției manifestate de către subiect către anumite activități

Stimularea unor inclinații a subiectului spre diverse activități de tip extra-școlar

Obiectivele planului de intervenție

Acestea au în vedere:

Formarea deprinderii elevului de a se declara interesat de întrebările ce sunt adresate la nivel general

Participarea subiectului la toate discuțiile și activitățile în care sunt implicați și colegii săi

Formarea depinderii elevului de a răspunde direct în contextul unei anumite teme ce este abordată

Implicarea constantă și activă a subiectului în diverse activități, avându-se în vedere nivelul său intelectual, în acest fel reușindu-se responsabilizarea elevului, în paralel cu socializarea

O conștientizare a faptului că prin intermediul diverselor întrebări ce sunt adresate pe perioada derulării orelor de curs de către cadrele didactice se are în vedere, în principal, evaluarea nivelului cunoștințelor tuturor elevilor dintr-o clasă

Metodele & mijloacele realizării planului de intervenție

Planul de intervenție anterior menționat în cadrul prezentului studiu de caz poate fi realizat prin intermediul:

Contractului – acest contract se întocmește în colaborare cu subiectul-elev, el fiind încurajat în mod constant să își monitorizeze și analizeze comportamentul pe care îl are în cadrul orelor de curs, dar și în afara acestora.

Prin intermediul acestui contract se are în vedere stimularea identificării de către subiectul-elev a diverselor consecințe pe care le generează compotamentul său, în paralel cu conștientizarea acestora.

În conținutul acestui contract se are în vedere evidențierea diverselor comportamente de tip neadecvat ale subiectului, ca și enumerarea și descrierea diverselor consecințe ce pot fi determinate de către o nerespectare a regulilor ce sunt impuse.

Metodei modelării – are în vedere învățarea socială, prin intermediul puterii exemplului. În acest caz se are în vedere o îndepărtare a diverselor conduite de tip negativ ce au fost sesizate la subiectul-elev, conduite care au fost dobândite în timp fie prin intermediul imitației, fie ca urmare a plasării elevului în sfera de acțiune a influenței unor modele (familie, prieteni, colegi, cadre didactice, etc).

Metodei întăririlor – are ca efect o creștere semnificativă a creșterii frecvenței de sesizare la subiectul-elev a unui comportament de tip adecvat, total opus celui prezent. În această situație, pentru fiecare tip adecvat de comportament se are în vedere administrarea tipului potrivit de întărire, toate reacțiile sale pozitive fiind taxate cu buline roșii (cum ar fi exemplul în care s-a implicat activ în cadrul orelor de curs, etc), la un anumit număr al acestor buline, înregistrat într-un anumit interval de timp, subiectul fiind recompensat într-un anumit fel.

Extincției comportamentului dezadaptativ – se are în vedere eliminarea diverselor întăriri ale comportamentului de tip neadecvat sesizat la subiect, în paralel cu diminuarea frecvenței de manifestare ale acestuia. În situația în care subiectul răspunde la întrebările generale, se are în vedere întărirea acestui comportament. De asemenea, în cazul în care subiectul intervine și își deranjează colegii sau chiar buna derulare a orelor de curs, se va avea în vedere ignorarea acestuia.

Tehnicii izolării – tehnica „time-out” – este oarecum dificil de pus în practică, având în vedere tendința subiectului de a se izola, respectiv auto-izola. În acest caz se urmărește o izolare redusă a elevului de la activitățile care îl stimulează interesul, îi fac plăcere, în situația în care acesta a avut un comportament de tip neadecvat.

Regulii premark – se urmărește o dezvoltare considerabilă a frecvenței sesizarii unui comportament de tip adecvat din partea subiectului elev, avându-se în vedere o manipulare a activității pe care acesta o preferă, care îi stârnește un anume interes.

În vederea realizării și implementării planului de intervenție, se are în permanență în vedere nu doar conceperea celor mai adecvate metode pentru acest caz, ci și punerea corectă în aplicare a acestora, în paralel urmărindu-se o colaborare cât mai strânsă cu familia elevului (cu precădere cu mama – aspect ce este, de altfel, destul de dificil de realizat, avându-se în vedere lipsa de timp a acesteia).

Toate metodele și mijloacele dedicate unei implementări eficiente a planului de intervenție trebuie să urmărească:

Creșterea gradului de încredere al subiectului-elev în propriile forțe

Modificarea comportamentului non-adecvat manifestat în ultima perioadă atât pe perioada derulării orelor de curs, cât și în afara acestora

Restabilirea rezultatelor școlare pe care elevul le avea anterior perioadei de manifestare a actualului comportament

Îmbunătățirea aptitudinilor școlare, ca și a cunoștințelor elevului, cu eliminarea potențialelor lacune semnalate ca urmare a actualului comportament

Creșterea gradului de socializare de care subiectul dispune în momentul actual

Responsabilizarea elevului, prin implicarea acestuia în activități diverse

În paralel, se va avea în vedere și un potențial sprijin obținut din partea consilierului școlar, mai ales pe fondul diverselor probleme de tip psihologic ce au fost constatate.

Evaluarea planului de intervenție

Săptămânal și ulterior la o lună de la prima întâlnire cu C.M. au fost realizate ședințe comune cu subiectul, ca și cu mama acestuia și consilierul școlar.

Cu aceste ocazii a fost remarcată realizarea principalelor obiective pe termen scurt ce au fost stabilite, cu sesizarea unor progrese ale subiectului atât în relațiile cu colegii săi de clasă, cât și în relația cu sora mai mare.

De asemenea, s-a sesizat faptul că elevul nu mai are tendința de a-și deranja colegii în timpul orelor, pe perioada recreațiilor el începând să încerce să socializeze cu unii dintre colegi. Nici comportamentul subiectului față de sora sa nu a rămas nemodificat, acestea adoptând un limbaj și un ton mult mai adecvat și nemaifiind atât de deranjat și irascibil în momentul în care, din diverse motive, este criticat ori apostrofat.

Ca urmare a implicării active în diverse activități derulate pe perioada orelor de curs și ulterior acestora, s-a sesizat o creștere semnificativă a încrederii pe care elevul o are în sine, acesta începând treptat să participe în mod activ la ore, fără a mai fi necesar să îi fie adresate întrebări punctuale.

Dacă în momentul declanșării planului de intervenție, C.M. obișnuia să nu răspundă întrebărilor sau, dimpotrivă, să intervină neîntrebat ori să răspundă într-un mod nepotrivit, ulterior derulării acestor întâlniri s-a sesizat o creștere a nivelului de siguranță și încredere, primele semne fiind sesizate în relațiile pe care subiectul pe are cu cei din jurul său (colegi, prieteni, profesori, familie).

Rezultatele implementării corecte a planului de intervenție

Ca urmare a implementării corecte a planului de intervenție anterior menționat în cadrul prezentului studiu de caz, s-a remarcat:

O diminuare considerabilă a frecvenție de manifestare a comportamentului de tip neadecvat

Tendința subiectului elev de a respecta regulile clasei și de a se conforma diverselor reguli ale comunității/grupului

Instituirea unui respect privind colegii de clasă, din comunitate, ca și unii membrii ai familiei (în speță, sora mai mare)

O creștere a încrederii în sine, ca și instituirea unei stime de sine de tip pozitiv – ca urmare a implementării corecte a sistemului recompenselor

O atitudine mult mai deschisă și mai flexibilă în raport cu colegii de clasă, ca și cu sora mai mare

O creștere a randamentului înregistrat în cadrul procesului educațional

O detașare a subiectului față de criticile/reproșurile făcute telefonic de tatăl său

Consolidarea relației pe care elevul o are cu mama sa, aceasta făcând la rândul ei eforturi deosebite pentru a-i putea dedica acestuia mai mult timp liber

Bibliografie

Adriana Băban, Consiliere educațională – Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consiliere, ediția a II-a, Cluj Napoca, 2009

Magda Balica, Ciprian Fartușnic, „Elevii în situații speciale – devianți și supradotați”, Modulul II, București, Comunicare.ro, 2012

Valentin Cosmin Blandul, Psihopedagogia comportamentului deviant, Colecția Arta predării, Editura Aramis