Promovarea Produselor Turistice Prin Intermediul Unei Agentii de Turism, pe Exemplul Agentiei de Turism Inter Tour

PROMOVAREA PRODUSELOR TURISTICE PRIN INTERMEDIUL UNEI AGENTII DE TURISM, PE EXEMPLUL AGENTIEI DE TURISM INTER TOUR

Turismul este considerat in primul rând o formă de recreere alaturi de alte activitati si formule de petrecere a timpului liber; el presupune miscarea temporara a oamenilor spre destinatii situate in afara resedintei obisnuite si activitatile desfasurate în timpul petrecut la acele destinatii; de asemenea, in cele mai multe situatii, el implica efectuarea unor cheltuieli cu impact asupra economiilor zonelor vizitate.

Turistul mileniului trei, în contextul procesului de globalizare așteaptă ca produsul turistic să îndeplinească criterii de siguranță, standardizare, securitate, conținut ecologic, autenticitate și specificitate.

Produsul turistic rezultă din îmbinarea de bunuri materiale și servicii oferite de către personalul de servire din turism cât și din serviciile adiacente, care, punând în valoare elementele patrimoniale turistice și ale infrastructurii generale și turistice, avantajele cadrului instituțional, urmăresc satisfacerea unor motivații specifice și generale de consumatori turistici.

Produsul turistic cuprinde un ansamblu de servicii, comodități și produse realizate de diverse ramuri industriale specifice, grupate în diferite variante într-un tot unic, valorificate în cadrul unei ambianțe specifice create de factorii naturali într-o anumită regiune.

Definit „nervul politicii de comunicare a firmei”, publicitatea pentru un produs, serviciu, acțiune sau idee implică o serie de activități distincte de transmitere directă și nepersonală a informației, activități elaborate ca o politică, cu mult inainte, sau cel tarziu concomitent cu lansarea produselor pe piata.

Consider ca publicitatea este o actiune impersonala, dar apta sa personalizeze; prin publicitate firmele sau organizatiile cauta sa informeze cat mai exact si cuprinzator publicul, vizand pe termen lung, modificări la nivelul atitudinii și comportamentului acestuia, crearea si mentinerea fidelitatii fata de marca sau produsele in cauza.

Publicitatea reprezinta unul dintre cele mai importante mijloace utilizate in activitatea de piata a unei firme pentru prezentarea si promovarea non-persoanala a unor idei, bunuri materiale sau servicii in randul diverselor categorii de public. Ea este considerata „nucleul activitatii promotionale”, atat prin diversitatea formelor pe care le imbracă, a institutiilor antrenate, cat și prin fondurile consumate.

Publicitatea turistică este principala modalitate de promovare a produsului și serviciilor turistice. Principalul ei obiectiv este de a-l pune pe cumpărătorul potențial în acțiune, adică de a-l determina să reacționeze pozitiv la mesajele de reclamă ce-i sunt adresate și să cumpere produsul turistic oferit.

.Această lucrare a fost realizată cu scopul de a prezenta un studiu asupra activității turistice, cât și o serie de strategii de promovare a produselor turistice. Ca exemplu a fost luată agenția de turism Inter-Tour Bacău care are ca principal obiect de activitate vânzarea de produse turistice.

Lucrarea este divizată în trei capitole care tratează aspecte din domeniul turismului. Primul capitol este o prezentare succintă a conceptului de produs turistic și promovarea acestuia. În următorul capitol este evidențiat produsul turistic al agentiei de turism „Inter Tour” Bacău, iar in ultimul capitol este prezentata strategia de promovare a produsului turistic al agenției.

Am ales această temă deoarece mi s-a părut interesant de cercetat activitatea din domeniul turismului, si in principal modalitatile de promovare ale unei agenții de turism.

CAPITOLUL I

PRODUSUL TURISTIC ȘI PROMOVAREA LUI

Produsul turistic: concept, particularități, componentele structurale, și tipologie.

Privit din prisma marketingului, produsul turistic reprezintă expresia fizică a răspunsului firmei la cererea de turism, respectiv tot ceea ce poate fi oferit de ea pe piață, într-o formă care să poată fi remarcată, cumpărată și consumată, în vederea satisfacerii nevoii de turism.

Produsul turistic rezultă din îmbinarea de bunuri materiale și servicii oferite de către personalul de servire din turism cât și din serviciile adiacente, care, punând în valoare elementele patrimoniale turistice și ale infrastructurii generale și turistice, avantajele cadrului instituțional, urmăresc satisfacerea unor motivații specifice și generale de consumatori turistici.

Având în vedere gama variată de elemente care alcătuiesc produsul turistic, îl putem defini ca fiind "un ansamblu de bunuri materiale și servicii capabil să satisfacă nevoile de turism ale unei persoane între momentul plecării și momentul sosirii în locul de plecare”.

In general, se consideră că rolul produsului turistic este de a satisface exigențele turistului, asigurâd totodată un beneficiu și pentru prestatorii de servicii turistice. Din acest motiv produsul turistic îndeplinește două funcții complementare [Ionescu Ion 2000, p. 36 ]:

funcția obiectivă determinată de performanțele fizice ale produsului asigurate de combinația elementelor componente

funcția subiectivă dată de latura de natură psihologică a produsului. Slăbiciunile produsului turistic, când acesta este lansat pe piața externă, mai pot fi cauzate și de diverse evenimente politice, economice etc. în esență de evenimente conjuncturale.

Privind lucrurile în perspectivă și având în vedere diverși factori conjuncturali, dar și factor obiectiv al motivației individuale, se prevede o ridicare treptată a nivelului de necesitate socială față de consumul turistic, produsul turistic manifestând tendința de a deveni el însuși un produs de strictă necesitate.

În general, ca în cazul tuturor produselor, caracteristicile produsului turistic se prezintă sub forma unor:

caracteristici de imagine, care conferă produsului turistic rolul de vector de comunicare cu mediul, ținând mai mult de prestigiul lui și al firmei, respectiv de tot ceea ce el a dovedit deja în consum;

caracteristici funcționale, care îi asigură produsului valoarea de întrebuințare sau utilitatea, respectiv capacitatea de a satisface nevoia de turism a beneficiarului.

La fel ca celelalte produse, și produsul turistic poate fi privit de la cinci niveluri diferite și anume:

ca ceea ce el oferă beneficiarului pentru a-i asigura satisfacerea nevoii specifice de turism, nivel la care interesează funcțiile sale (fiind vorba deci de nivelul nevoii; exemplu: un sejur de 3 zile la vila Raza Soarelui în stațiunea Lacu Roșu);

ca produs așteptat sau dorit de consumator, el fiind privit de la nivelul beneficiarului sau al cererii (nu sub aspectul caracteristicilor reale, ci al celor pe care consumatorul crede că le-ar întruni) exemplu: un sejur agreabil, pe vreme bună, într-o cameră confortabilă cu vedere spre Cheile Bicazului, în deplină liniște etc.);

ca produs tangibil sau formal, respectiv ca rezultat al producției de servicii, el fiind abordat prin prisma caracteristicilor pe care le posedă efectiv, adică de la nivelul producției (exemplu: 3zile de sejur pe vreme ploioasă, într-o cameră cu miros de mucegai, vizavi de un grup foarte gălăgios, etc);

ca produs global sau metaprodus, când se iau în considerare nu numai cele patru servicii de bază ale produsului turistic, ci și serviciile auxiliare sau suplimentare, al căror preț este inclus în tariful global sau se plătește separat;

ca produs potențial, nivel la care se interesează mai ales caracteristicile posibil de perfecționat.

Pentru realizarea / crearea unui produs turistic de cǎtre un operator de turism sunt necesare urmǎtoarele operații:

contractarea unui număr de locuri de cazare în localitățile cuprinse în traseele adoptate și în unitățile cu grad de confort variat;

contractarea mijloacelor de transport optime produsului turistic proiectate;

serviciile de asistență, corespunzătoare gradului de autonomie a turiștilor avuți în vedere;

datele, orele și etapele de parcurs ale derulării programelor;

serviciile complementare, identificate și analizate în componența programului de derulare a “consumului” produsului turistic.

Crearea produsului turistic, privită ca o complexă muncă de organizare și creativitate, constă în unificarea unor prestații ale terților cu scopul de a produce o entitate unică, pe care o oferă spre vânzare unor clienți, la un preț mic.

Formarea produsului turistic este realizată adesea de către touroperator și oferită spre vânzare printr-o rețea de distribuție.

Produsul turistic este format din mai multe elemente tangibile și intangibile. Elementele care tangibilizează produsul turistic se concretizează în cel puțin trei categorii: *Nita V., 2004, p. 25

patrimoniul de resurse naturale, culturale, artistice, istorice, arhitectonice, tehnologice, medicale, etc. care formează cadrul fizic de bază și care vor manifesta atracție pentru turiști determinându-i să aleagă o anumită destinație pentru vacanță;

facilități de acces legate de mijloacele de transport alese de turiști pentru a se deplasa pe traseele dorite (autovehicule, căi de comunicație);

elemente de infrastructură sau echipamente care contribuie în mod hotărâtor la satisfacerea cererii de turism deși nu o generează și nici nu crează motivație pentru turism (sistemul de utilități).

Elementele intangibile sunt reprezentate de serviciile turistice. Acestea dau conținutul produsului turistic și se constituie într-o combinație de cel puțin patru tipuri de bază – servicii de transport, de cazare, de agrement și de alimentație. Produsul turistic nu presupune întotdeauna prestarea tuturor celor patru tipuri de servicii. Cu toate acestea serviciul de agrement este indispensabil, în lipsa lui celelalte categorii de servicii ieșind din sfera de cuprindere a turismului. Obiectivul turistic este elementul care generează cererea de turism, motivând-o, concretizându-se în cele mai diverse forme. Datorită neomogenității produsului turistic, există diferite atracții și posibilități de cazare care duc la variate combinații pentru satisfacerea exigențelor turiștilor din toate categoriile. Deoarece turistul alege de obicei destinații turistice îndepărtate de locul unde domiciliază, acestea necesită o amenajare complexă, cu o infrastructură dezvoltată, și o diversitate de unități turistice bine dotate pentru a oferi o paletă cât mai largă de servicii. Utilitățle acoperă nevoile turistului cât este plecat de acasă iar transportul asigură accesul către destinație și deplasarea în interiorul ei. Ospitalitatea este importantă doarece vizează modul în care turistul beneficiază de serviciile turistice puse la dispoziție.

Interrelaționarea serviciilor și a suporturilor materiale care conturează produsul turistic este prezentată în figura nr. 1

SERVICII SUPORTURI MATERIALE

PRODUS TURISTIC

Fig.1.2 Componentele produsului turistic [Sursa: Niță Valentin 2004, p. 26]

Un aspect foarte important și de actualitate, al produsului tangibil, este reprezentat de marcă. Aceasta permite produselor să se poziționeze clar în mintea consumatorului. Este necesar să conțină aspecte care să impună respect și să fie, în același timp, plăcute [Barma Jean, 2004, Marketing Turismului, 2004, p. 198]. Acest element tangibilizează produsul turistic, reprezintând o combianție unică de caracteristici și valori adăugate produsului. Marca asigură o imagine care evidențiază calitățile specifice ale produsului și crează o impresie generală superioară despre produs conferindu-i o identitate proprie. Datorită creșterii competitivității pieței și exigențelor tot mai ridicate ale turiștilor, se încearcă diferențierea idențității destinațiilor turistice și crearea de oferte unice. Imaginea unor pachete turistice garantează turiștilor calitatea acestora.

Conform teoriei lui Philip Kotler în procesul de creare a produsului turistic trebuie să se țină cont de cele trei niveluri ale produsului: [Kotler Ph. 2000, p. 85]

esența produsului – care reprezintă o sumă de servicii care răspund nevoilor principale ale turiștilor (cazare, masă).

produsul tangibil include și caracteristicile produsului, marca, stilul, calitatea;

produsul dezvoltat face referire la toate serviciile și avantajele suplimentare extrinseci produsului, pe care consumatorul le primește și care pot influența decizia lui de cumpărare (accesibiltate, climat, interacțiunea consumatorului cu sistemul de servicii, interacțiunea consumatorilor între ei și participarea consumatorilor în realizarea lui).

Produsul turistic trebuie format în funcție de o serie de aspecte ce vizează clientela (segmentată după criteriul vârstei, profesiei, veniturilor, obiceiurilor, reședinței, etc), resursele turistice ale destinației (natură, climat, cultură) și concurența (este necesară o diferențiere a ofertei de cea concurentă și o promovare care să asigure succesul) [Anastasie Bogdan, 2004, p.78]. Datorită imposibilității de stocare a produsului turistic, distribuția acestuia nu poate fi realizată întotdeauna numai de cel care îl crează. Din această cauză tour-operatorii apelează la intermediari specializați care pot descoperi mai bine piețele potențiale și obțin rezultate mai bune ca urmare a contactului direct cu clienții potențiali.

Gestiunea timpului este un element esențial de care trebuie să țină cont organizatorii de turism deoarece influențează foarte mult consumul de produse turistice. Presiunea week-end-urilor este tot mai mare devenind perioada cea mai bună pentru ieșirea din cotidian. Există turiști care își planifică vacanțele cu șase luni înainte dar sunt și persoane care se răzgândesc în ultimul moment cu privire la modul de petrecere a timpului liber chiar și dintr-un week-end. Aceștia din urmă doresc să își poată modifica programul sau cererea, ceea ce pune probleme oganizatorilor de turism.

Produsul turistic este esențial pentru ceea ce consumatorul cumpără în scopul satisfacerii dorințelor și a necesităților lui. Calitatea este elementul care contribuie în mod satisfăcător la îndeplinirea scopului pentru care a fost cumpărat. Au fost identificate mai multe situații în care se demonstrează implicațiile nivelului de calitate asupra consumului produsului turistic. De exemplu calitatea caracteristicilor desemnate ale produsului (atribute fizice, cum ar fi: poziția și facilitățile în turism, confortul și poziția locurilor la clasa „afaceri” în avion) costituie un criteriu important de selecție a pachetelor turistice de către turiști. De asemenea produsul turistic oferit include atât serviciul propriu-zis pe care consumatorul îl primește cât și atitudinile și competența personalului prestator. Încrederea sau lipsa de încredere în produsul turistic achiziționat poate facilita procesul de fidelizare a clientelei. Imaginea și reputația unor destinații turistice constituie un factor important în procesul de luare a deciziilor pentru cumpărătorii „de prima dată” care nu au experiența anterioară a produsului.

Clasificarea produsului turistic

Produsul turistic are o structură complexă, fiind compus din elemente atractive atât spontane – naturale și culturale, cât și derivate de ordin structural și organizatoric.

Tour-operatorii pot combina diferite prestații (transport, cazare, alimentație, agrement) într-un mod cât mai atractiv pentru turistul potențial. Asemenea pachete turistice se numesc produse turistice forfetare sau „la cheie”care au ca avantaj posibilitatea cumpărării tuturor prestațiilor la un preț avantajos, mai mic decât suma tarifelor prestaților luate individual.

Există trei categorii de produse turistice forfetare: integrate, tematice si personalizate [Anastasie Bogdan, 2004, p.73]. Produsele turistice integrate sunt de genul excursiilor și presupun ca toate serviciile de care urmează a beneficia turistul să fie rezervate și confirmate în avans. Dezavantajul este acela că traseul poate fi mai greu modificat după ce a fost stabilit și poate fi anulată cursa dacă nu este o cerere suficientă pentru a acoperi costurile. Cu toate acestea nivelul cererii pentru acest tip de pachet este cel mai ridicat deoarece permite vizitarea unei destinații la un tarif acceptabil și poate constitui motivul unui sejur mai aprofundat în viitor.

Produsele turistice tematice diferă de cele integrate prin faptul că presupun sevicii de transport și cazare ce vizează o singură activitate de bază cum ar fi tratamentul balnear, schi-ul, vizitarea unui obiectiv cultural, etc.

Produsele turistice personalizate sunt destinate, de regulă, turiștilor indiviuali sau grupurilor mici de turiști. Aceste pachete mai sunt întâlnite și sub denumirea de „voiaje à la carte” sau custom tours. Turiștii caută varietate în activitățile pe care le desfășoară pe durata unui sejur, ei preferă experiențe de vacanță unice care să îi reîncarce cu forțe proaspete și să-i incite la descoperire [Nigel Morgan, 2001, p. 156].

Produsele turistice pot fi clasificate în funcție de numărul serviciilor pe care le integrează, [T. Gherasim, D.Gherasim, 1999, p.34]:

integrale (megaproduse) – care sunt produse complexe și includ toate genurile de servicii de bază și auxiliare

compuse – care nu includ unele servicii de bază, cum ar fi transportul în cazul turiștilor care călătoresc cu automobilul personal

simple – constituite din prestarea unui singur serviciu (de regulă a serviciilor de agrement)

Referitor la durata menținerii motivației turistice și a ofertei, produsele turistice se pot grupa în:

durabile – când cererea turistică și posibiliatea acoperirii ei se mențin o anumită perioadă de timp, ele legându-se de obiective turistice durabile;

nondurabile – când durata ofertei este foarte redusă (de genul celor legate de participarea la un eveniment sportiv sau un miting electoral)

Ținând cont de natura lor și a motivației care le generează, produsele turistice pot fi de ordin cultural, istoric, sportiv, medical, familial sau comercial.

După durata sejurului, se disting produse turistice de sejur (cu o durată mai mare de o zi) sau de o zi (de genul excursiilor).

În funcție de perioada din an în care se realizează, serviciile turistice se grupează în:

de sezon, incluzându-le pe cele din lunile de vară (iulie, august), când sunt programate majoritatea concediilor, în lunile de iarnă (decembrie, ianuarie)

în afara sezonului, respectiv în restul anului

ocazionale

Având în vedere numărul persoanelor cărora le sunt adresate, produsele turistice sunt: individuale, de familie și de grup.

Ținând seama de modul în care se derulează, serviciile turistice se împart în:

itinerante – vizitarea obiectivelor turistice vizate necesită deplasarea dintr-un loc în altul, deoarece nu sunt în același perimetru,

de sejur – turiștii beneficiază de serviciile turistice contractate într-un singur loc fără a fi necesară deplasarea.

O firmă de turism poate pune la dispoziția turiștilor potențiali o gama variată de produse turistice în funcție de segmentul de piață căruia i se adresează. Pot fi combinate mai multe categorii de servicii pentru crearea unor produse turistice care să satisfacă exigențele turiștilor.

Ciclul de viață al produsului turistic: conținutul și implicațiile sale economice

Plecând de la sensul general al noțiunii de ciclu de viață al unui produs, prin ciclu de viață al unui produs turistic ar trebui sa înțelegem timpul scurs din momentul apariției lui până în momentul dispariției acestuia de pe piață. El este constituit din:

ciclul increațional și de producție (care include în structura sa fazele de cercetare fundamentală și aplicativă care conduc la ideea și la conceptul de produs, de proiectare și de producție propriu-zisă);

ciclul de viață comercială (care exprimă evoluția vânzărilor sau a profitului de la lansare și până la retragerea lui de pe piață).

Ciclul de viață economică al unui produs nu are nimic de-a face cu durata utilizării sau consumării lui, respectiv cu timpul scurs din momentul producerii până în momentul consumului sau a scoaterii lui din uz. De regulă, viața economică este diferită de viața fizică a produsului. Există, produse, de genul stațiunilor turistice, care-și continuă viața fizică și după ce au fost retrase din circuitul turistic.

Ciclul de viață al unui produs turistic este rezultanta dinamică a corelației între cerere și oferta turistică, influențată fiind, ca intensitate și profil de sezonalitatea activităților turistice pe parcursul unui an calendaristic. Valabilitatea unui produs turistic este, de fapt, suma ciclurilor de sezonalitate, care se integrează în evoluția produsului analizat pe întreaga perioadă de timp ce se scurge de la lansarea lui pe piață, până la declinul său.

Rolul analizelor de marketing este să determine cât mai exact fazele ciclului de viață al fiecărui produs, pe baza cunoașterii factorilor care influențează direct sau indirect creșterea sau reducerea acestui ciclu de viață și să propună măsuri de atenuare a influențelor negative și, respectiv, de intensificare a influențelor pozitive. Folosirea diferitelor metode de promovare a activităților turistice și de impulsionare a vânzării unui anumit produs turistic trebuie să aibă la bază cunoașterea evoluției produsului respectiv în fiecare fază a ciclului său de viață.

Ciclul de viață al produsului turistic dobândește caracteristici specifice. Lansarea și declinul se interferează cu perioada de extrasezon pentru cele mai importante produse turistice. Ĩn cazul în care ciclul de viață a produsului turistic se prelungește de-a lungul mai multor an, etapele acestuia capătă dimensiuni ce pot depăși durata unui an.

Extinderea vieții produsului turistic pretabil la un asemenea proces trebuie să aibă în vedere:

– intensificarea consumului turistic pe zi – turist și extinderea sezonului;

– atragerea de noi clienți, prin pătrunderea pe alte arii geografice.

Structura ciclului de viață a produsului turistic

Indiferent de formele particulare pe care le îmbracă, ciclul de viață al unui produs turistic apreciat prin intermediul vânzărilor și profitului la nivelul unei anumite firme, se poate reprezenta grafic prin curbe.

Prin urmare cele patru faze distincte ale unui astfel de ciclu sunt: lansarea, creșterea, maturitatea, declinul.

Lansarea produsului turistic: Produsul turistic în această fază este prin definiție nou , atât pentru firma care îl lansează, cât și pentru clientelă

Creșterea produsului turistic: Produsul turistic intră în faza de creștere, devine din ce în ce mai cunoscut și mai atrăgător, dovedindu-și tot mai evident valențele.

Maturitatea produsului turistic: Principala caracteristică a acestei faze este aceea că vânzările și profitul ating nivelurile maxime, ele înregistrând totodată o slăbire accentuată a ritmurilor de creștere.

Declinul produsului turistic: Produsul turistic, după ce a trecut prin toate celelalte faze, va intra și în faza de declin, marcată prin indici subunitari de creștere a vânzărilor și profitului.

Înțelegerea mecanismului care caracterizează procesul de formare a ciclului de viață al unui produs turistic prezintă utilitate pentru activitățile diferitelor compartimente ale întreprinderii (planificare, promovare – publicitate, comercial, organizare, etc) deoarece permite:

privirea de ansamblu asupra performanței unui produs turistic în viitorul apropiat, furnizând elementele necesare determinării cheltuielilor pentru investiții, publicitate-promovare etc;

fundamentarea strict științifică a costurilor de circulație în turism;

elaborarea unei strategii adecvate de marketing pentru promovarea și valorificarea în continuare a produsului respectiv;

aplicarea unor măsuri menite să asigure menținerea pozițiilor competitive câștigate pe o piață prin readaptarea operativă a ofertei ajunse în faza de maturitate;

relevarea perioadelor în care se impune luarea unor măsuri pentru conceperea, dezvoltarea și lansarea pe piață a unor noi produse turistice.

Strategii de marketing aplicate în turism

Strategia adoptată de firma de turism trebuie să țină cont de investițiile, echipamentele, produsele turistice și procedeele de care dispune pentru a avea succes. Este important și modul în care agenția ar dori ca serviciile sale să fie apreciate. De asemenea sistemul de distribuție al produselor turistice, concurența și consumatorii joacă un rol foarte important.

Pentru a asigura profitabilitatea firmei, pentru fiecare produs turistic sau serviciu va fi necesară o orientare strategică, clar și concis formulată, care să vizeze nevoile pieței sau ale segmentelor avute în vedere. Segmentarea pieței se poate realiza potrivit unor criterii sociologice (vârstă, sex, poziție socială, profesie, venit, stare civilă, nivel cultural, etc.) sau unor criterii de comportament turistic sau obiceiuri de călătorie (motivul călătoriei, perioada călătoriei, durata sejurului, destinația, tipul de cazare ales, mijlocul de transport folosit, frecvența călătoriilor, etc.). Se consideră că persoanele asemănătoare din punctul de vedere a unor caracteristici menționate mai sus vor avea nevoi și dorințe relativ similare. Durata sejurului în concordanță cu tipul de cazare, motivele vacanței și factorii care influențează deciziile de cumpărare au fost identificate ca fiind cei mai utili factori de segmentare a pieței turistice sezoniere.

Preocuparea pentru cercetarea naturii și conținutului produsului turistic se remarcă la numeroși autori. J. Krippendorf include în rândul elementelor politicii de produs turistic următorii factori:

factori naturali: așezarea geografică, relieful, peisajul, vegetația, fauna, clima;

factori generali ai existenței și activității umane (cu referire la trecut și prezent): limba, mentenabilitatea, ospitalitatea, obiceiurile, folclorul, cultura, politica, economia;

infrastructura generală: transport și comunicații, structura și imaginea aglomerărilor demografice, alți factori ai infrastructurii (aprovizionarea cu apă, canalizarea, salubritatea, aprovizionarea cu electricitate, telecomunicații etc.);

echipament turistic: infrastructura specifică, mijloace de cazare, de alimentație, activități sportive, distracțiile, informațiile etc.

Din această listă enumerativă lipsește un factor important al produsului turistic și anume cel reprezentat de munca vie a lucrătorilor în turism și din activitățile adiacente. Fără aportul muncii vii a lucrătorilor din diversele activități implicate în prestația turistică, produsul turistic n-ar putea exista.

Plecând de la asemenea considerente elementele care concură la crearea produsului turistic ar trebui deci să includă următoarele categorii principale de factori [Ionescu Ion, 2000, p.37]:

a) patrimoniul turistic național incluzând: factorii naturali, diverse elemente naturale de atracție specifică, factorul uman;

b) infrastructura generală a țării incluzând: dezvoltarea economică generală, dezvoltarea demografică (aglomerări și așezări urbane și rurale), alți factori;

c) infrastructura cu specific turistic incluzând: transportul turistic de toate categoriile, mijloacele de cazare de toate categoriile, mijloace de alimentație, rețele de aprovizionare cu combustibili și lubrifianți și de reparații auto pe marile magistrale și în localități turistice, rețeaua de agrement etc;

d) cadrul general privind pregătirea și perfecționarea cadrelor din turism, incluzând: măsurile organizatorice și cadrul juridic ce definesc politica de recrutare, pregătire, perfecționare și stimulare a cadrelor de turism și din activități adiacente, controlul și inspecția serviciilor turistice;

e) cadrul instituțional legat direct sau indirect de turism, incluzând: sistemul de acorduri internaționale (politica economică, comercială, consulare, vamale, aeriene, sanitare etc) care încurajează sau promovează circulația turistică internațională, reglementările și facilitățile privind dezvoltarea turismului intern, cadrul juridic și măsurile organizatorice de protecție și valorificare a mediului și a patrimoniului turistic etc.

Firma de turism trebuie să-și stabilească o atitudine clară și consecventă față de produsele pe care le realizează și le comercializează. Este vorba de alegerea unei strategii în politica de produs și anume:

strategia stabilității gamei de produse, care urmărește păstrarea și consolidarea poziției câștigate de întreprinderile de piață, întărirea prestigiului de care se bucură în rândul turiștilor;

strategia restrângerii gamei de produse, care urmărește să nuanțeze modalitățile de satisfacere a cererii căreia i se adresează produsul și să ducă, pe această cale, la lărgirea pieței acestuia;

strategia diferențierii produsului turistic, care, prin publicitate intensă, caută reliefarea calităților în „plus” ale produsului respectiv, determinând o creștere a cererii;

strategia perfecționării produsului turistic existente prin îmbunătățirea periodică a calității și componentelor acestora;

strategia înnnoirii gamei de produse, care urmărește să preia consumatorii produselor cu cerere scăzută;

strategia segmentării pieței care cere dirijarea eforturilor spre anumite grupe de consumatori.

Practica turistică înregistrează trei tipuri strategice de bază în domeniul pieței:

– strategia globală: în acest caz piața este considerată ca un tot unitar, obiectivul principal urmărit fiind atragerea tuturor consumatorilor potențiali de servicii turistice, adoptând un singur program de marketing turistic pentru ansamblul pieței;

– strategia diferențiată: adoptarea acestei strategii pornește de la premisa că, în cadrul pieței turistice, există mai multe categorii de consumatori cu preferințe diferite, care necesită servicii turistice tot mai diferențiate și sofisticate. Prin oferirea unor produse turistice variate se urmărește satisfacerea nuanțată a cererii acestor categorii de clientelă;

– strategia concentrată: are în vedere caracteristici specifice ale diferitelor produse turistice pentru care o agenție de turism ofertantă poate câștiga adeziunea unor segmente de piață. Această strategie își îndreaptă eforturile de marketing spre unul sau unele segmente distincte ale pieței.

Elaborarea strategiei cu privire la produsul turistic este o operațiune cât se poate de complexă, care presupune folosirea unui mare volum de informații precum și a unor instrumente de lucru specifice.

Fundamentarea strategiei cu privire la produsul turistic existent presupune analiza poziției lui actuale și evaluarea poziției viitoare.

Acceptarea unei concepții globale în politica de produs turistic este impusă de natura complexă a acestui produs, care se întemeiază, la rândul ei, pe complexitatea motivației umane a turistului.

Publicitatea turistică și reclama

Publicitatea se referă la acțiunea de a se adresa publicului prin mijloace publicitare. Se poate referi și la înștiințări, comunicări, prezentări etc. care nu urmăresc numaidecât și direct determinarea spre cumpărare.

Publicitatea turistică reprezintă principala modalitate de promovare a produsului și serviciilor turistice. Principalul ei obiectiv este de a-l pune pe cumpărătorul potențial în acțiune, adică de a-l determina să reacționeze pozitiv la mesajele de reclamă ce-i sunt adresate și să cumpere produsul turistic oferit.

Privită sub raportul ei concret de manifestare, publicitatea turistică este constituită din activități de transmitere a mesajelor (anunțuri, filme, pliante, afișe etc.) difuzate prin intermediul a diverse medii de comunicare (presă, cinema, radio, expoziții etc.), către clientela turistică potențială, în vederea informării acesteia asupra unor produse sau destinații turistice, cu scopul de a influența această clientelă în favoarea acelor produse sau destinații.

Indiferent de formele concrete pe care le îmbracă, publicitatea este o formă de comunicare în masă. Mesajele transmise către clientelă se caracterizează prin aceea că sunt:

a) simultane, adresându-se unui număr mare de persoane în același timp, printr-o mare diversitate de căi (publicații, radio, TV etc.);

b) impersonale, nefiind adresate unei anumite persoane, ci mai multor indivizi;

c) indirecte, cazurile în care transmițătorul se află în contact nemijlocit cu receptorii mesajelor fiind cu totul excepționale;

d) în sens unic – de la emițătorul de mesaje către receptorul lor.

Scopul activității de publicitate este acela de a transmite unele idei asupra produsului turistic promovat. Pentru a face publicitate unui produs sau serviciu turistic profesionistul trebuie să:

definească precis tema publicității, decizând ce urmează să fie anunțat;

aleagă destinația mesajului cui îi este adresat;

precizeze locul, decizând deci unde va fi distribui mesajul;

hotărască momentul sau perioada, respectivul să decidă când va avea loc campania publicitară;

selecteze mijlocul prin care vor fi transmise informațiile, răspunzând la întrebarea „cum se va transmite mesajul?”;

evalueze efortul economic, hotărând cât se va cheltui pentru realizarea publicității;

estimeze efectele (creșterea vânzărilor, a profitului etc) care vor fi obținute pe seama campaniei publicitare.

Publicitatea turistică nu poate conduce la nici un rezultat dacă ea nu se întemeiază pe existența unui patrimoniu turistic și pe existența unor resurse turistice care pot fi oferite turistului.

Obiectivele pe care și le propune publicitatea turistică pot fi obiective imediate sau obiective de lungă durată. Fixarea obiectivelor are în special, în vedere necesitatea actualizării și detalierii obiectivelor majore de lungă durată, care țin seama de faptul că efectele unei campanii publicitare se fac cunoscute numai după 2-3 ani de eforturi continue.

În realizarea obiectivelor publicității turistice un rol important îl are și oferta turistică în totalitatea ei, deci acțiunile de promovare, în general. Aceste obiective ar fi:

– creșterea numărului de turiști repartizați pe piețe emițătoare;

– creșterea duratei de sejur;

– încurajarea sejurului în afara sezonului turistic;

– creșterea cheltuielilor turistice pe zi;

– incitarea la frecventarea mai multor regiuni turistice din aceeași țară.

La definirea obiectivelor, se aplică o regulă generală. Cu cât bugetul de publicitate este mai mic, cu atât mai reduse sunt obiectivele de publicitate. Cu cât lărgim mai mult câmpul promovării, cu atât mai difuz devine efectul scontat: impactul publicității va fi redus și rezultatul va fi, în schimb, mai puțin eficient. De aici rezultă necesitatea concentrării publicității pe câteva mijloace, medii publicitare.

Publicitatea turistică cere deci încredere și răbdare: încrederea în eficacitatea unui efort publicitar susținut și răbdarea de a continua programul un timp suficient pentru ca mesajele comunicate să dea roadele așteptate, sub forma traficului turistic.

Publicitatea se prezintă sub următoarele forme principale: prin mass-media, exterioară, directă și gratuită.

Principalele mijloace mass-media care pot fi utilizate în scopuri publicitare de către o firmă de turism sunt: presa scrisă, radioul, televiziunea și cinematograful. Alegerea unuia sau altuia din suporți specifici fiecărui tip particular de media se face în funcție de următoarele criterii:

gradul de audiență sau curba audienței cumulate;

duplicitatea audienței, adică audiența cumulată a doi suporți;

puterea de penetrare, care reprezintă raportul între audiența utilă a unui suport și populația totală a pieței țintă;

specificitatea suportului, apreciată ca raport între audiența utilă și audiența totală a suportului;

costul la o mie de receptori, care caracterizează efortul economic specific fiecărui suport;

calitatea, dată de conținutul redacțional al suportului.

Adeseori, pentru a mări eficiența, firmele de turism folosesc simultan mai multe tipuri de media pentru transmiterea mesajelor publicitare.

Principalele mijloace publicitare care fac parte din categoria publicității exterioare sunt afișele și materialele tipărite (mai puțin presa scrisă).

Afișajul publicitar poate fi expus pe panouri sau pe vehicule. Comparativ cu alte forme ale publicității, ca de exemplu, prin panouri sau însemne luminoase, prezintă următoarele avantaje:

– cost mult mai scăzut;

– probabilitate înaltă de recepție;

– posibilitatea schimbării operative a mesajelor, firmele turistice plătind pentru timpul de

expunere și nu pentru conținutul lor;

– fiind amplasate inclusiv pe autobuze, în porturi, aeroporturi și alte stații, afișele publicitare se adresează prin excelență, persoanelor care agreează călătoriile și care se bucură de un statut social care le permite să-și dorească și să practice turismul.

Ca dezavantaje ale afișajului publicitar , ar fi de menționat:

– adresându-se persoanelor în trecere prin anumite zone este foarte probabil ca unele din ele să nu recepționeze mesajele expuse prin afișaj;

– atunci când se folosește în mod excesiv, afișajul poate deveni stânjenitor pentru administrațiile locale.

Publicitatea directă se realizează fie prin contacte nemijlocite cu aceasta (prin centrele de informare turistică, prin standuri, saloane și târguri), fie pe legături stabilite prin poștă, telefon, fax și terminale de calculator. Publicitatea directă este recomandată în relațiile cu intermediarii și cu clientela sigură, fiind mult mai costisitoare decât celelalte forme. Ea prezintă avantajul că permite comunicarea în dublu sens. De asemenea, ea este însoțită de cele mai multe ori, de vânzarea propriu-zisă a produsului turistic. Ca urmare, extrem de utile în acest scop sunt fișierele cu listele de adrese ale clienților potențiali de luat în seamă, cum ar fi proprietarii de autoturisme și cei înregistrați la organele fiscale cu venituri ridicate, din rândul cărora provin majoritatea turiștilor.

Publicitatea gratuită se realizează cu diverse ocazii cum ar fi:

o data cu acordarea unor interviuri de către managerii sau personalul firmei de turism, când clientelei i se furnizează subtil, toate informațiile care ar trebui să facă obiectul mesajelor publicitare propriu-zise;

prin scrierea și publicarea unor articole sau reportaje de către ziariști, reporteri radio sau TV, ori de către diverși specialiști cu privire la potențialul turistic al diverselor zone geografice, la posibilitatea de tratament oferite de diferite stațiuni balneare, la evenimentele sportive, culturale, politice și religioase viitoare etc.;

cu prilejul unor talk-show-uri realizate de către posturile de radio sau de televiziune pe teme turistice;

cu ocazia decernării unor premii sau distincții firmelor de turism pentru calitatea serviciilor pe care le oferă etc.

Reclama: conținut și forme

Reclama cuprinde în general, ideea de răspândire a unor informații cu scopul de a influența un grup, o masă de oameni, în vederea cumpărării anumitor produse. Deci are un scop comercial. Noțiunea de reclamă cuprinde două elemente de bază: informarea în masă și convingerea, adică influențarea în vederea unui act (cumpărarea, utilizarea unui serviciu, produs etc.), care de obicei, trebuie să se producă într-un termen scurt.

Atunci când vorbim despre structura cheltuielilor bugetare de promovare, trebuie precizat că cea mai mare parte din fonduri sunt destinate publicității în exterior și doar o mică parte sunt destinate cheltuielilor de promovare pe plan intern. Aceste sume atât de importante se explică prin faptul că reclama turistică joacă rolul de intermediar al ofertei. Consumatorul potențial nu poate vedea “marfa” ce i se oferă, el decide ce produse să cumpere în exclusivitate sub influența reclamei turistice și a opiniei de pe piață. Reclama turistică trebuie deci, să transmită cât mai sugestiv oferta, să descrie și uneori să concretizeze și sub raportul condițiilor de vânzare produsul turistic oferit.

Mesajul sau conținutul reclamei trebuie să-l captiveze pe consumator, să-l atragă spre produsul publicitate. De aceea trebuie delimitate motivele particulare pentru care segmentul respectiv de clienți vor să cumpere produsul sau serviciile. Acest lucru se poate afla dintr-o simplă cercetare sub forma unei discuții cu clienții actuali pentru a constata dacă au ales produsul respectiv și unitatea (agenția de turism, hotel, restaurant etc.).

După stabilirea motivelor cumpărării produsului, următoarea etapă este ce mesaj trebuie comunicat clientelei. Acest mesaj publicitar de bază trebuie să țină seama neapărat de un singur punct. Reclamele de care nu îți aduci aminte sunt cele care încearcă sa vă spună prea multe lucruri deodată. Deci este necesar un mesaj scurt, concis.

Apoi se include în reclamă orice informație necesară pentru a determina un răspuns. Se include în reclamă informația esențială care va ajuta clientul să cumpere produsul (de obicei reclama are un cupon). Deci mesajul publicitar este constitui din setul de informații și imagini care se transmit de către firma turistică spre clientela turistică.

Nu se recomandă sa umplem tot spațiul de reclamă cu text. Spațiul liber din anunț va ajuta ca conținutul din reclamă să iasă în evidență în cadrul paginii din publicație.

Conceperea mesajului publicitar se face în deplină concordanță cu obiectivele campaniei publicitare, respectându-se toate regulile valabile în materie de comunicare. Pentru a-i asigura o eficiență cât mai înaltă, acesta trebuie să fie:

imaginativ, fiind rodul unui act de creație;

strategic, ținând de o strategie anume de marketing;

ușor inteligibil, pentru a nu crea dificultăți clientelei;

original în raport cu ceea ce oferă concurența;

durabil (ușor de memorat).

Deci, reclama trebuie să prezinte oferta într-o lumină cât mai atractivă posibil, respectiv a nu se folosi clișee (fotografii) prea întunecoase deoarece ele alterează reclama, îi reduc efectele publicitare. Înainte de lansarea pe piață, mesajele publicitare se impun a fi testate.

Principalele mijloace de reclamă folosite în scopul popularizării ofertei noastre în rândul unei clientele foarte extinse sunt: televiziunea, reclama la radio, afisele, cinematograful, presa.

Cele mai utile pentru micii întreprinzători în turism sunt ghidurile de vacanță și ghidurile unităților de cazare. Există ghiduri naționale, locale pentru capacități de cazare, atracții turistice. Caracteristica acestor publicații este că ele sunt citite de o categorie de public bine definit, deci reclama efectuată poate ajunge sigur la segmentul de populație dorit.

Promovarea vânzărilor produsului turistic: conținut și particularități

Promovarea vânzării exprimă, în terminologia de marketing, efortul făcut de producător pentru a împinge produsele sale spre cumpărătorul potențial.

Ceea ce distinge promovarea vânzării de reclamă este faptul că, în timp ce reclama reprezintă o acțiune pe termen lung, urmărind crearea unei anumite reputații a producătorului, promovarea vânzărilor se mulțumește să sprijine efectiv și imediat acțiunile de vânzare, preocupându-se mai puțin de problemele reputației firmei.

Prin urmare, promovarea vânzărilor are rolul de a completa publicitatea și vânzările personale, urmărind creșterea cantitativă a cererii, reducerea timpului de adoptare a deciziei de cumpărare, ridicarea prestigiului firmei pe piața turistică.

Spre deosebire de reclamă și Relațiile Publice, promovarea vânzărilor presupune măsuri imediate pentru stimularea vânzărilor, prin două sisteme:

a.) prin circuit de distribuție al ofertantului:

1. sprijinirea agențiilor de voiaj revânzătoare (detailiste) prin:

furnizarea de materiale de promovare grafice sau audiovizuale (pliante, afișe, fotografii, diapozitive, casete video etc.) pentru a facilita cunoașterea și vânzarea produsului turistic;

editarea și difuzarea manualului agentului de voiaj la agențiile revânzătoare. Acesta este editat, de regulă, de touroperator și conține informații utile pentru agenții de turism privind organizarea și vânzarea programelor turistice pe o destinație;

2. promovarea directă prin difuzarea mesajului de promovare a vânzărilor direct de ofertant unor categorii de consumatori prin diferite mijloace ca:

mailing (distribuția pe cale letrică a ofertei turistice);

vânzarea directă pe bază de cupon trimis prin poștă clienților;

oferirea de tarife speciale (reduse) sau comisioane suplimentare unor agenții de voiaj revânzătoare (exemplu: vânzarea unui sejur de două săptămâni la prețul de o săptămână)., reduceri de preț pentru înscrieri timpurii;

concursuri cu premii, tombole;

cadouri promoționale (pixuri, agende, sacoșe, pungi etc.).

Se urmărește sporirea volumului vânzărilor, încurajare, fidelizare.

b. promovarea vânzărilor în afara circuitului de distribuție se folosește mai rar, cu ocazia unor expoziții speciale, săptămâni comerciale, în cadrul cărora se valorifică programe turistice, de obicei la tarife mai reduse.

Principalii factori care au determinat dezvoltarea tehnicilor de promovare a vânzărilor au fost:

intensificarea concurenței, pe piața turistică mărindu-se continuu numărul alternativelor de petrecere a vacanțelor și numărul destinațiilor turistice, condițiile de confort etc. devenind tot mai diverse;

creșterea și diversificarea rolului agenției de voiaj, prin intermediul acestora realizându-se cel mai mare volum de vânzări pe piața turistică;

adâncirea crizei economice, care provoacă modificări sensibile ale destinațiilor veniturilor consumatorilor și ale sensibilității lor vizavi de reducerile de preț sau de alte tehnici promoționale;

necesitatea de a nu limita rolul personalului aflat în contact direct cu clientela la unul pur tehnic, acordându-i-se posibilitatea și responsabilitatea de a stimula material clientela potențială.

Obiectivele urmărite de promovarea vânzărilor produselor turistice sunt:

dacă promovarea cade în sarcina forțelor de vânzare, obiectivul va consta în încurajarea lor, de exemplu, în a promova un produs sau serviciu;

dacă piața țintă o constituie distribuitorii, obiectivul va fi acela de a-i determina pe aceștia să promoveze mai degrabă produsul firmei decât pe cele ale concurenților;

dacă ținta o constituie consumatorii finali de servicii turistice, obiectivul va consta în fidelizarea lor prin acordarea anumitor avantaje (reduceri de preț, informare gratuită, cadouri etc.)

Alegerea instrumentelor de promovare a vânzărilor se face ținându-se seama de: mărimea cererii, intensitatea concurenței, durata acțiunilor promoționale, bugetul promoțional disponibil etc.

Promovarea vânzărilor constituie, deci, un instrument extrem de util pentru vânzarea călătoriilor noastre turistice, deoarece el reprezintă în final, un mijloc de promovare a propriilor produse turistice.

Relațiile publice ale firmei de turism și rolul lor în promovarea produselor sale

Alături de mijloacele clasice de promovare a produsului turistic (reclama, publicitatea) se afirmă din ce în ce mai mult că un instrument util de promovare a acțiunilor firmelor de turism legate de relațiile cu publicul, prin care firma urmărește să obțină simpatia clienților săi și chiar a publicului, în general.

Relațiile publice sunt ele însele un mijloc de reclamă, însă unul mai subtil și mai sofisticat decât reclama propriu-zisă. Conținutul de bază al relațiilor publice este acela de a crea climatul de înțelegere dintre organizația turistică respectivă și clientela sa. Relațiile publice au deci rolul de a crea, cultiva și împrospăta relațiile cu clientul, făcându-l să înțeleagă că organizația turistică respectivă face și este gata să facă orice efort în vederea satisfacerii lui. Deci, deși publicitatea și relațiile publice au o unitate cde scop, conținutul lor este diferit. Relațiile publice sunt, prin excelență, relații în dublu sens (dinspre firmă spre public și invers). Publicul unei firme de turism se împarte în:

– public intern, constituit din propriul personal;

– public extern, care provine din mediul acesteia.

Se afirmă că mai ales în activitatea turistică, așa numitul „indice de simpatie” față de firmă poate influența vânzările ei în proporție de minimum 50%. Atracția, simpatia față de o anumită firmă se poate manifesta prin notorietatea și popularitatea ei, măsurată respectiv prin indicii de notorietate și popularitate.

Primul dintre acești doi indici are o semnificație oarecum formală, mărimea sa putând fi asigurată prin simpla repetare a numelui firmei în diversele mijloace publicitare pentru întipărirea acestuia în memoria publicului. Al doilea indice însă, se referă la însăși calitatea activității firmei și pentru creșterea sa sunt necesare acțiuni concrete de „public relations”.

Publicul poate fi grupat în acest scop, astfel:

public specific: femeile, care prin rolul pe care îl au în familie pot fi asimilate unor „leaderi de opinie” precum și prin faptul că sunt deosebit de influențabile și receptive față de nou, reprezintă o grupă importantă din publicul căruia i se poate adresa această activitate.

publicul consumator: o firmă turistică care își câștigă o anumită clientelă, o poate păstra, o poate pierde sau o poate mări. Aceste alternative sunt în funcție de relațiile pe care firma le întreține în continuare cu clienții săi. Un rol important în crearea unei opinii favorabile a clienților asupra firmei îl joacă atitudinea salariaților firmei față de consumatori. La rândul lor, clienții reprezintă pentru firmă o sursă de propagare, de iradiere a impresiilor, având astfel posibilitatea de a dirija noi categorii de clienți către firma respectivă.

publicul agenților: agenții, intermediarii, prezintă, de asemenea, o categorie importantă de public, deoarece prin contactul direct pe care îl întrețin cu consumatorii pe piață, agenții de turism transmit acestora imaginea pe care și-au format-o ei însăși față de activitatea firmei. Cu atât mai importantă este acest public, cu cât el întreține relații cu mai multe firme de turism, având posibilitatea să-și compare impresiile. Evident, opinia sa se va traduce prin creșterea sau scăderea vânzărilor realizate prin intermediul său.

Relațiile publice se realizează pe o mare diversitate de căi, și anume:

convorbiri cu diverși parteneri;

conferințe de presă;

interviuri;

manifestări culturale, artistice, științifice și sportive;

editarea unor publicații etc.

Krippendorf, unul dintre experții în turism ai “Institutului Batell”, afirmă: “dacă mi-aș asuma conducerea unui Oficiu Național de Turism nu aș cheltui un cent pentru publicitate, fără să fi consacrat mai înainte 250.000 de dolari pentru relațiile publice”. Este un punct de vedere însușit de majoritatea firmelor turistice. Acele acțiuni în care se preconizează investiții importante pot fi:

1) acțiuni provocate de evenimente speciale reprezintă acele ocazii potrivite pentru menținerea și promovarea contactelor umane. Aceste evenimente pot fi naturale (de exemplu, împlinirea a unui număr de ani de la înființarea firmei, sau a unui număr de ani de când colaborează două firme), provocate (de exemplu, donarea unor obiective de artă unui muzeu, acordare de premii unor produse specifice în cadrul unor manifestări cu caracter internațional) și artificiale (sosirea în țară a turistului cu numărul “X” etc).

2) acțiuni favorizate de participarea la târguri și expoziții internaționale reprezintă de fapt, cele mai frecvente manifestări în activitatea de “public relations”. În cadrul acestora este contactat un public foarte larg care poate fi influențat favorabil prin organizarea de expoziții de fotografii ale obiectivelor turistice, proiectarea de filme turistice, organizarea de spectacole de folclor etc.

3) participarea la realizarea unor filme artistice în care acțiunea se petrece într-o anumită zonă turistică în curs de lansare, poate contribui, de asemenea la trezirea interesului și simpatiei publicului pentru frumusețile naturale ale unei regiuni turistice.

4) organizarea de conferințe de presă, reuniuni și recepții la care să fie invitați și leaderi de opinie, dar și eventuali, clienți, așa ca împreună cu conducerea firmei și cu specialiști în materie (gazetari etc) să se poată realiza un dialog viu privind impresiile clienților, precum și asupra altor probleme.

5) vizitele de informare și documentare favorizează cunoașterea activităților firmei de către leaderii de opinie, agenții și distribuitorii produsului turistic.

În eforturile lor de promovare a vânzărilor, relațiile publice clădesc imaginea organizațiilor turistice, furnizând date și informații care subliniază reputația producătorului și, ca urmare a acesteia, garanția calității produselor sau serviciilor lui, a corectitudinii prețurilor practicate de el etc. Deci activitatea de relații publice nu poate fi decât una realistă și etică, întrucât numai în acest fel, ea poate da randamentul scontat.

Evaluarea eficienței economice a unei campanii publicitare

Un criteriu de apreciere al eficienței publicității care se referă la modificarea atitudinii și comportamentului consumatorilor după ce aceștia vin în contact cu mesajul publicitar. Necesită aplicarea unor tehnici și metode ce sunt “viabile” numai dacă pot fi integrate într-un sistem de planning care le selecționează. Astfel, cercetarea eficienței publicității sub acest aspect începe încă înainte de inițierea campaniei publicitare propriu-zise. Se folosește în acest scop metoda de pre-testing cu ajutorul căreia se evaluează ideile emise cu privire la strategia publicitară. Pre-testing-ul se desfășoară într-un climat artificial care ar trebui să corespundă situației reale ce s-ar crea în cazul contractării publicului consumator cu mesajul publicitar. Pentru aceasta sunt folosite eșantioane de public încercându-se obținerea unor grupuri cu adevărat reprezentative din publicul vizat de campanie. În cel mai bun caz, rezultatul pre-testing-ului se referă la obținerea unor indicații privind efectele probabile ale campaniei și reducerea influenței opiniilor subiective la un nivel acceptabil. Aplicațiile pre-testing-ului se referă la verificarea formulării conceptului sau temei reclamei, la modul de prezentare al temei în mesaj sau la cercetarea mijoacelor publicitare și a canalelor prin care să se efectueze publicitatea.

Dacă în stadiul de debut al campaniei, metoda pre-testing-ului este folosită pentru verificarea formulării tematicii mesajului și în final pentru planning-ul campaniei de promovare, în stadiul final al campaniei publicitare se utilizează metoda post-testing-ului pentru a se aprecia eficiența campaniei de publicitate turistică. Tehnicile post-testing-ului sunt și mai variate decât cele aplicate în pre-testing, dar rezultatele obținute cu ajutorul lor nu au un efect practic, ele demonstrând numai erorile comise și putând să servească eventual la evitarea lor în viitor.

Se poate, în consecință, afirma că trasarea unei strategii de promovare prin pregătirea minuțioasă a unei campanii publicitare, a verificării rezultatelor ei și a asocierii și a altor metode specifice promovării pot asigura succesul activității unei firme ofertante turistice.

CAPITOLUL II

PRODUSUL TURISTIC AL AGENȚIEI DE TURISM

„INTER TOUR ” BACĂU

2.1 Prezentarea generala a Sc. Inter-Tour Srl. Bacău: istoric, obiect activitate, organigramă

Agenția de turism este o întreprindere comercială care are ca obiect de activitate organizarea, oferirea și vânzarea de servicii turistice asigurate de prestatorii de servicii, fiind un agent economic intermediar între aceștia și turiști și având drept scop obținerea de profit.

Agenția de Turism Inter-Tour aparține S.C. INTER-TOUR S.R.L. a luat ființă în anul 1994, în conformitate cu reglementările legale respective, la infiintarea societatea avea un numar de trei asociati, iar din anul 2006 societate are numai un singur administrator Dumitru Nanescu. Aceasta deține licență de turism categoria A nr. 467/1994 și licență de tour-operator, cu un capital social de 1200 Ron. Firma detine 2 spații comerciale și unul in chirie, dintre care două in Bacău: un punct de lucru la KMO și sediul central pe Alexandru cel Bun Nr.1 iar celălalt sediu se află in Onești. Fig.2.1 Siglă Inter Tour

Ca obiect principal de activitate, pe care îl are firma, menționez organizarea activității agenției de turism și asistență turistică (conform codului 6332 din statut), cât și transporturi terestre de călători ocazionale (cod 6023 din statut). Acestea constau în servicii de organizare a produsului turistic și de informare care se execută de regulă, în fazele de pregătire și de realizare a serviciilor de bază, dar și pe timpul derulării acestora, precum și servicii de intermediere de genul rezervărilor de locuri, închirieri de mijloace de transport, asigurări pe timpul călătoriilor.

În afară de activitatea de bază de intermediere turistică și de organizare a turismului intern și internațional, firma oferă și servicii adiacente, ca de exemplu:

• asigurări medicale, storno pentru călătoriile în străinătate;

• asigurari locuinte, rca-uri;

• transport autocare si microbuze;

• consultanta turistica;

• ghizi nationali de turism;

• închirierea și subînchirierea bunurilor proprii sau închiriate

Potențialul turistic al României este invidiat de multe țări și cu toate acestea, el încă nu este valorificat la adevărata lui valoare. Țara noastră este singura din zonă care nu a știut să profite de actualul context internațional favorabil ca să atragă turiști străini, aceștia preferând țări ca Bulgaria, Turcia sau Grecia. Situația economică internă nu este nici ea în măsură să ducă la creșterea consumului de produs turistic. Toți acești factori se reflectă în activitatea agenției de turism care trebuie să-și orienteze activitatea spre piață pentru a identifica nevoile populației, dar și gradul de solvabilitate a acestor nevoi.

Agenția de turism INTER-TOUR se bazează însă pe experiența acumulată de 18 ani, pe profesionalismul și seriozitatea lucrătorilor săi, punct de plecare în crearea unei rețele extinse de colaboratori (prestatori și distribuitori) cu care reușește să acopere întreaga piață turistică.Ea fiind in momentul de fata in topul turismului Bacauan si regiunea Nord-Vest, ocupand locul 1 pe judetul Bacau de mult timp; la nivel national fiind unul dintre cei mai importanti tour-operatori pe litoralul Romanesc- de 10 ani in coace pe langă firme cum sunt Mareea Deva, Eximtur, Paradis Constanta etc.

Societatea este membru A.N.A.T. (Asociația Națională a Agențiilor de Turism) din anul 1994, iar din anul 2000 deține conducerea Consiliului Teritorial „Moldova Centrală” și un loc în consiliul de administrație al A.N.A.T. În prezent, firma este lider pe piața băcăuană a turismului, managementul performant al acesteia fiind recunoscut la nivel local prin câștigarea locului I în “Topul firmelor din județul Bacău” între anii 1996-2014 cât și la nivel național cu locul III în “Topul național al firmelor” din anul 1997. Fig. 2.2 Siglă ANAT

Calitatea prestației muncii depuse s-a concretizat atât prin rezultatele obținute, cât mai ales prin înaltul grad de fidelizare a clientelei, rod al managementului competitiv promovat de conducerea firmei. Se observă o reală preocupare de a satisface o gamă cât mai complexă de nevoi la un standard cât mai ridicat.

Organizarea Agenției de Turism INTER-TOUR Bacău

În domeniul organizării interne orientarea fundamentală privind folosirea resurselor umane este de a atinge scopurile firmei, calitatea serviciilor oferite clienților depinzând în mare măsură de personalul angajat. Agenția dezvoltă relații umane armonioase atât în cadrul ei, cât și cu partenerii de afaceri și cu clienții, personalul participând în mod conștient și creator la realizarea obiectivelor.

Personalul angajat este alcătuit din cetățeni români, iar salarizarea acestora se face în conformitate cu legislația României. Conducerea firmei este asigurată de o singura persoana care ocupă funcția de director general. Acesta are studii superioare economice și brevet de turism, obligatorii pentru desfășurarea activității de turism.

Capacitățile manageriale ale managerului au fost demonstrate prin rezultatele foarte bune înregistrate în cei peste 18 ani de existență a firmei, dezvoltare care s-a făcut într-un mediu economic ostil la care s-au adăugat și alți factori conjuncturali. Factorii cei mai importanți care au perturbat buna desfășurare a activității și care au pus la grea încercare managementul firmei în acești ani sunt:

puterea scăzută de cumpărare a populației;

legislația incoerentă;

fiscalitatea excesivă;

inflația;

întârzierea privatizării în turism;

Managerul este bine informat asupra a ceea ce se întâmplă în mediul extern, participă la târguri și expoziții, iau contact cu firme similare ca profil din țară și străinătate, sesizând rapid abaterile de la mersul normal al activității sau profită de oportunitățile care apar pe piață. Motivația managerului este eterogenitatea zilnică a activității, deschiderea către evenimente și diverse medii sociale, aprecierile clienților asupra calității serviciilor și nu în ultimul rând, motivația financiară.

Pentru stabilirea necesarului de personal la aceasta firmă, se urmărește respectarea câtorva criterii :

• stabilirea numărului de personal necesar (operativ, administrativ, etc.);

• stabilirea structurii angajaților;

• pregătirea profesională;

• cunoștințe generale (limbi străine, calculator);

• moralitate;

• interdependențe profesionale.

Dezvoltarea turismului si sporirea exigențelor consumatorilor antrenează o creștere a răspunderii materiale si morale a personalului, ceea ce se reflectă în obiectivele generale ale politicii de personal.

Organigrama agenției de turism INTER-TOUR este prezentata in Anexa 1

Organizatorii de turism intern și internațional ai Agenției de Turism „INTER-TOUR” Bacău:

Aceștia sunt în număr de 8, cunoscători ai limbii engleze, franceze, iataliană și, după caz, pot presta și activități de ghid. Ei posedă calificarea și experiența necesară, fiind competenți în sfera lor de activitate.

Activitatea Agenției de Turism Inter Tour privind organizarea excursiilor externe se referă la:

contractarea touroperatorilor mari din țară și studierea ofertelor lor;

alegerea acelor oferte cu un potențial succes la public, ținând cont de raportul calitate-preț, precum și de reputația touroperatorului respectiv;

închirierea contractelor cu touroperatorii, încercarea obținerii exclusivității;

efectuarea formalităților de vânzare (acte, vize, vauchere, încasarea și expedierea banilor).

Pentru specialiștii în excursii interne activitatea constă într-o serie operații cum sunt:

selectarea unităților de cazare cu cel mai bun raport calitate-preț din toate regiunile de importanță turistică majoră ale țării;

încheierea contractelor de colaborare cu aceste unități;

crearea unei baze de date complexe care să cuprindă toate amănuntele privitoare la unități de cazare (amplasament, condiții, număr de locuri, telefon, fax, adresă, cont bancar, stațiuni, posibilități de agrement, căi de acces, particularități);

rezervarea unui contingent de locuri pentru perioadele și zonele cu cerere mare (lunile iulie și august pe litoral, luna decembrie și perioada sărbătorilor de Paști în stațiunile montane, cu ocazia diferitelor acțiuni cu caracter național – festiv, concerte, evenimente sportive de interes major);

crearea unor programe de tip tour.

Crearea acestor programe constă în:

stabilirea itinerariului în care să fie incluse obiectivele turistice de interes major;

alegerea și rezervarea locurilor de cazare;

alegerea și închirierea mijloacelor de transport;

promovarea turiștilor;

urmărirea derulării propriu-zise a acestora.

Contabilul Agenției de Turism „INTER-TOUR” Bacău

Fiind un pion de bază al succesului agenției de turism Inter Tour și cu o vechime considerabilă în domeniul contabilității, contabilul este considerat omul cel mai potrivit în domeniul său de activitate.

Sarcinile de bază ale acestuia în agenția de turism sunt:

ținerea evidențelor financiar-contabile ale agenției de turism în mod riguros;

relațiile cu organele financiare ale statului, predarea conturilor lunare cu datoriile față de stat și plata acestor datorii;

servicii bancare: depunerea, trimiterea, ridicarea banilor din bancă, plata furnizorilor, plata salariilor, ridicarea extraselor de cont;

servicii de asigurări: în principiu, agențiile de turism lucrează cu asigurări tip carte verde pentru autocare, asigurarea bagajelor, asigurarea patrimoniului firmei etc.

Conducătorii auto profesioniști ai Agenției de Turism „INTER-TOUR” Bacău

Intrucat agenția de turism Inter Tour are autocare proprii, are ca angajați trei conducători auto profesioniști, competenți, prompți, ce satisface pe deplin toți clienții firmei. Cunoscând bine toate traseele este și un excelent ghid.

Deciziile sunt adoptate în mod operațional, iar în cazul în care sunt necesare schimbări, angajații firmei dau dovadă de flexibilitate. Prin această structură organizatorică se urmărește o descentralizare a sistemului decizional în cadrul agenției, dezvoltându-se, în general, relații de cooperare. Stilul de conducere managerial este astfel conceput încât nu creează situații conflictuale în cadrul organizației.

Pe ansamblu, se poate spune că Inter Tour își merită locul pe care-l ocupă în prezent pe piața turistică locală, iar dacă pe viitor se va adapta la cerințele și nevoile consumatorilor și va promova același stil de conducere productiv, orientat spre piață, își poate consolida poziția și chiar extinde piața efectivă. Calitatea actului de conducere dă măsura priceperii profesionale, a satisfacțiilor trecute și fără nici o îndoială viitoare ale angajaților și model de urmat pentru unitățile economice din turism, inclusiv ale concurenței.

2.2. Statutul Agenției de Turism „INTER-TOUR” Bacău și evoluția principalilor indicatori economici

S.C. INTER-TOUR S.R.L. Bacău a luat ființă în anul 1994 cu un capital social de 1200 lei, în întregime privat și deținut de Dumitru Nanescu; este persoană juridică română având forma de societate cu răspundere limitată și își desfășoară activitatea în conformitate cu statul propriu și al legilor române, publicate în Monitorul Oficial.

Evoluția principalilor indicatori economici ai Agenției de Turism „INTER-TOUR” Bacău

După cum se știe mediul economic în care firmele și-au desfășurat activitatea în acești ani a fost unul deosebit de ostil. Recesiunea economică s-a resimțit în activitatea desfășurată de Agenția de Turism Inter Tour. Inflația ridicată din acești ani a determinat o scădere dramatică a puterii de cumpărare a populației. Conform statisticilor, dacă până în 1989 circa 26% din populație considera că avea o situație economică foarte bună, în prezent doar 5% mai afirmă acest lucru, constatându-se o polarizare a veniturilor determinată de slaba dezvoltare a clasei de mijloc a societății, categorie de bază în consumul serviciilor turistice.

Întârzierile din privatizarea societăților de turism au dus, datorită lipsei investițiilor și managementului defectuos, la degradarea bazelor turistice și la oferirea unor servicii sub standardele cerute de piață. Acest lucru a dus la migrarea cererii spre țări ca Turcia, Bulgaria sau Grecia sau mai nou pentru pensiunile agroturistice montane care s-au adaptat mai bine cererii, oferind la prețuri asemănătoare sau chiar mai mici, servicii de calitate apreciate de clienți, persoane care și-au modificat în ultimii ani preferințele devenind mult mai exigenți.

Cu toate acestea, începând cu anul 2000 se simte o revigorare a activității economice și chiar dacă efectele creșterii economice nu se resimt încă în buzunarele populației, acest lucru este de bun augur pentru sectorul turistic. Procesul aderării la Uniunea Europeană a determinat accelerarea privatizării din turism, legislația va deveni stabilă, iar investițiile în infrastructură vor fi mai consistente (autostrăzi, utilități, hoteluri etc.). Incepand din anul 2009 a reaparut criza economica care se mentine si astazi, aducand o scadere considerabila vanzarilor atat pe turismul intern cat si extern, pana in momentul de fata. Oameni gandinduse in acest moment la famile si lasand pe loc secund calatoriile.

Capacitatea financiară a firmei are în vedere posibilitățile de realizare a unor cheltuieli în vederea atingerii obiectivelo urmărite, conform politicii firmei. Prin urmărirea evoluției unor indicatori ca cifra de afaceri și profitul ne putem da seama de traseul pe care firma l-a parcurs și dacă și-a îndeplinit obiectivele politicii sale. În tabelul 2.1 sunt prezentate valorile celor doi indicatori pentru perioada 2008 – 2013:

Tabel 2.1 Evoluția principalilor indicatori economici (mii lei)

Urmărind tabelul, se poate observa o variatie semnificativa a valorii cifrei de afaceri pentru perioada 2008-2013. În anul 2008 s-a înregistrat cea mai mare cifra de afaceri, urmand o descrestere de la un an la altul. Serviciile cu ponderea cea mai mare în cifra de afaceri sunt reprezentate de serviciile contractate pentru litoral, urmate de cele externe și montane. Principala sursă de profit o constituie comisionul.

Evoluția profitului are o tendință descrescătoare, după cum se poate observa și din grafic, în 2008 înregistrându-se cel mai ridicat nivel al profitului.

Veniturile provin în marea lor majoritate din activitatea de bază a firmei, de tour-operator, iar o mică parte provin din închirierea autocarelor catre alte agenții de turism și operațiuni de schimb valutar.

Agenția Inter-Tour pune la dispoziția turiștilor o ofertă foarte bogată, cu forme atractive de turism ce includ informații turistice, rezervări de locuri în hoteluri, hanuri turistice, cabane și popasuri, excursii cu autocarul și trenul de 1-3 zile pentru vizitarea obiectivelor turistice din județ și din țară, cu sau fară servicii de cazare și masă, excursii documentare organizate la solicitare, inclusiv cu participarea la târguri interne și internaționale, mese rotunde și simpozioane, excursii și tabere de vacanță pentru elevi și studenți, bilete de odihnă și cură balneară – mare și munte – în stațiunile din județ și din țară, excursii în străinătate, inclusiv cu participare la concursuri, festivaluri, întâlniri de afaceri, rezervări de bilet de avion, tren, spectacole, manifestări culturale, sportive și folclorice, muzee, asigurare de ghizi calificați și atestați pentru orice traseu intern sau extern.

Inter-Tour ca intermediar de tip touroperator, preia serviciile parțiale oferite de diversele firme prestatoare integrându-le și vânzându-le apoi sub formă de pachete turistice complete, limitând substanțial numărul de tranzacții ale fiecărui producător și consumator de astfel de produse în parte, simplificând eforturile lor comerciale.

Serviciile care dau conținut produsului turistic se constituie dintr-un conglomerat sau o combinație de cel puțin 4 tipuri de bază, total diferite și anume: de transport, de cazare, de alimentație și de agrement. În afara serviciilor amintite, produsul turistic presupune și prestarea unor servicii suplimentare pe care firma Inter-Tour le pune la dispoziție clienților în diferite perioade ale consumului acestora, cum ar fi:

servicii de organizare a consumului turistic și de informare care se execută de obicei în fazele de pregătire și de realizare a serviciilor de bază, dar și pe timpul derulării acestora, punându-li-se la dispoziție gratuit sau contracost;

serviciile de intermediere în sensul rezervărilor de locuri, închirierilor, asigurărilor pe timpul călătoriei, etc.;

alte servicii cu caracter special de tipul secretariat pe timpul congreselor, traduceri, supraveghere a copiilor, telecomunicații etc.

Firma acordă o importanță aparte serviciilor suplimentare datorită rolului pe care-l joacă acestea în decizia de cumpărare a pachetului turistic. Acestea au rolul de a spori confortul vacanței, de a stimula odihna activă, recreerea, distracția fără a se substitui serviciilor de agrement, principala lor caracteristică fiind varietatea.

Unele dintre aceste servicii sunt cunoscute dinainte de către turist, intrând în costul inițial al prestației, iar cu altele turistul ia contact doar la destinație, consumul rămânând la latitudinea lui, plata făcându-se separat, pe măsura solicitării și obținerii lor. Pentru a face cunoscute pachetele de servicii oferite, firma Inter-Tour apelează la mijloacele clasice de publicitate scrisă (afișe, cataloage, pliante, broșuri), la mass-media (presa, radio, TV), relații publice.

2.3. Produsul turistic al Agenției de Turism „INTER-TOUR” Bacău

Natura produsului turistic impune soluții de distribuție eficiente, iar firma Inter-Tour ca intermediar de tip tour-operator, preia serviciile parțiale oferite de diversele firme prestatoare integrându-le si vânzâdu-le apoi sub forma de servicii turistice complete, limitând substanțial numărul de tranzacții ale fiecărui producător și consumator de astfel de produse în parte, simplificând enorm eforturile lor comerciale. Serviciile care dau conținut produsului turistic se constituie într-un conglomerat sau o combinație de cel puțin patru tipuri de bază, total diferite ca natura și anume de transport, de cazare, de alimentație și de agrement. Dintre toate serviciile care dau conținut produsului turistic, indispensabil este serviciul de agrement (căruia îi sunt asimilate și serviciile de tratament și de alt interes care motivează călătoriile), în lipsa căruia celelalte trei categorii ies din sfera de cuprindere a turismului.

În afara serviciilor amintite, produsul turistic presupune și prestarea unor servicii suplimentare, pe care firma Inter-Tour le pune la dispoziția clienților în diferite perioade ale consumului acestora, cum ar fi:

serviciile de organizare a consumului turistic și de informare care se execută de obicei în fazele de pregătire și de realizare a serviciilor de bază, dar și pe timpul derulării acestora, punându-li-se la dispoziție gratuit sau contra cost;

serviciile de intermediere de genul rezervărilor de locuri, închirierilor, asigurărilor pe timpul călătoriei, etc;

alte servicii cu caracter special de tipul secretariat pe timpul congreselor, traduceri , supraveghere a copiilor, telecomunicații, etc.

Firma acordă o importanță aparte serviciilor suplimentare datorită rolului pe care-l joacă acestea în decizia de cumpărare a pachetului turistic. Acestea au rolul de a spori confortul vacanței, de a stimula odihna activă, recreerea, distracția fără a se substitui serviciilor de agrement, principala lor caracteristică fiind varietatea. Fig. 2.4 Oferte speciale Inter Tour

Atractivitatea produselor turistice si gradul de satisfacție pe care ele le oferă consumatorilor sunt nemijlocit dependente de soluțiile adoptate de firma. De aceea, specialistul în turism trebuie sa fie înainte de toate un foarte bun organizator pentru a fi în măsură să ofere celor interesați servicii de cea mai bună calitate. Firma deține o gamă largă de posibilități de combinare a serviciilor pentru realizarea produsului turistic dacă se au în vedere clasificarea produselor turistice, mentionate in capitolul 1.

Majoritatea ofertei turistice pe care o pune la dispoziție firma Inter-Tour ca urmare a specializării și adaptării la cerințele pieței cuprinde servicii integrale și compuse, acestea fiind cele mai solicitate. În cazul unor cereri exprese, firma își poate modela oferta la solicitările exprimate, mai ales in cazul excursiilor scurte de o zi sau doua-trei zile pe traseele oferite de firma sau alese de turiști, ori în cazul închirierii mijloacelor de transport pe rute interne sau mai ales externe, în care tariful se poate diferenția în funcție de serviciile incluse la 4.5 lei/km cu tva -national sau 1.2 €/km –international care cuprinde: închirierea autocarului, cartea verde, motorină intern si extern, taxă autostradă, taxă parcare, taxe viză șofer, diurna sofer.

Pentru toate traseele firma pune la dispoziție pentru transport cele doua autocare si un microbuz, pe care le deține atât pe relații interne cât și externe, iar acolo unde este cazul pachetul turistic include transportul cu avionul.

Societatea Inter-Tour acordă o mare importanță călătoriilor în grup care sunt și cele mai profitabile, asigurând completarea capacităților de transport și cazare, printre cele mai vizate fiind unitățile de învățământ, sindicatele, dar și alte organizații. În acest sens, firma asigură la intern, la grup de 48 de persoane, două gratuități pentru însoțitori, iar la extern o gratuitate la grup de zece persoane.

Toate componentele produsului turistic sunt avute în vedere la crearea lui, fiind adaptate la capacitățile firmei, la nevoile de consum ale clienților, la conjuctura existența pe piața turistică internă și internațională, rămânând în sarcina managerului firmei să asigure calitatea serviciilor și perpetuarea relațiilor cu scopul satisfacerii nevoilor clienților și a succesului financiar al firmei.

Comisionul pe care îl practicã Inter-Tour variazã în funcție de perioada de sezon, între 5-15% pentru intern și între 10-30% pentru extern, în medie cu aproximativ 5% mai redus decât al concurenței. Avantajul concurențial rezidã și din crearea propriului parc auto, cu dotãrile necesare care sã satisfacã nevoile de transport pe care gama de produse o cere, reducându-se în acest fel costurile (se estimeazã cã cca.70% din valoarea produsului turistic îl reprezintã serviciile de transport și cazare).

Poziția în care se regãsește Inter-Tour confirmǎ locul pe care aceasta îl ocupã pe piața bãcãuanã. Trebuie sã se ținã seama cã la bazã, prețurile pachetelor turistice oferite de producãtori sunt aceleași pentru toate agențiile. Strategiile în negocierea pachetelor turistice, serviciile pe care le oferã firma și comisionul agenției fac din acest moment diferența.

Agenția de turism Inter-Tour Bacău oferã servicii turistice variate și de calitate la prețuri extrem de atrãgãtoare. Acesta provine de la comisionul redus practicat, de circa 7-8% fațã de 10-15% cât practicã concurența dar și faptului cã firma deține un parc auto propriu cu autocare moderne care fac fațã cerințelor interne și externe și care reduc costurile de transport comparativ cu alte firme ca Eli Tour, Estival Tour etc., care ori au autocare depășite din punct de vedere tehnic, de 2 stele sau nu au și preferã sã le închirieze, fapt ce se reflectã în tarifele practicate. Agenția de turism Inter-Tour Bacău deține 2 autocare de 3 stele și un microbuz dotate cu scaune rabatabile, aer condiționat, televizor, video-DVD, microfon, frigider, minibar, deci cu tot confortul necesar cãlãtoriilor pe distanțe medii și lungi.

Astfel, parcul auto al societatii cuprinde:

– Autocar Man Lions Star , clasificat 3 stele, 50 locuri

– Autocar Neoplan 316 , clasificat 3 stele, 50 locuri

-Microbuz Mercedes Benz Varion, 20 locuri

– autoturism Wolkswagen Passat.

În cele mai multe cazuri, una și aceeași firmã oferã clienților nu un singur produs, ci un grup de produse mai mult sau mai puțin omogene. Fig. 2.5 Autocar Inter-Tour

Luându-se în considerare sensul obișnuit al expresiei, prin gama de produse turistice se va înțelege un ansamblu de astfel de produse legate între ele prin faptul cã se adreseazã acelorași clienți, satisfac aceeași nevoie, au la bazã aceleași resurse, sunt vândute prin aceeași rețea de distribuție etc.

În turism, o gamã de produse este constituitã dintr-un ansamblu de produse care pot fi grupate în linii de produse, fiecare linie fiind definitã de un anumit element de bazã, concretizat într-o stațiune, într-un anumit gen de turism (de afaceri, cultural, sportiv, balnear etc.), într-un anumit sistem de transport (auto, aerian, feroviar, naval), într-o anumitã modalitate de cazare (hotel, vile, case particulare, camping etc.).

Activitățile turistice desfasurate in cadrul firmei sunt urmatoarele:

1. TURISM INTERN:

Vacanțe în toate stațiunile litoralului Mării Negre;

Odihnă și tratament în toate stațiunile montane și balneoclimaterice;

Excursii și sejururi în Delta Dunării;

Excursii și tabere pentru elevi și studenți;

Excursii cu programe istorico-religioase și culturale;

Transport turistic cu autocare și microbuze;

Turism de tranzit;

Programe turistice de weekend;

Închirieri mașini;

Bilete de avion;

Cantonamente sportivi, congrese, conferințe, seminarii, training-uri, zile festive.

2. TURISM EXTERN

Rezervări bilete de avion, toate companiile, toate destinațiile;

Sejururi în: Grecia, Turcia, Croația, Spania, Italia, Malta, Cipru, Bulgaria, Egipt, Tunisia, Franța, Creta etc.

Transport: cu avion, cu autocar sau pe cont propriu;

Excursii și circuite pentru grupuri și turiști individuali;

Tabere și circuite pentru elevi și studenți;

Turnee cultural-sportive, misiuni economice, pelerinaje religioase;

Bilete transport autocar în țări din spațiul Schengen;

Închiriere autocare și microbuze;

City break;

Rezervări hoteluri pentru turismul de afaceri (vouchere cazare).

3. ALTE SERVICII:

Asigurări medicale pentru călătorii în străinătate;

Asigurări RCA;

Asigurări locuințe;

Consultanță turistică;

Ghizi naționali de turism.

Firma deține:

contracte cu peste 96 de hoteluri de pe litoral (peste 3500 locuri/serie), locuri în toate stațiunile balneoclimaterice și montane. Relații de colaborare cu peste 170 de agenții de turism partenere revânzătoare din toate județele;

relații contractuale directe cu agenții și hoteluri din strainatate și cu "PARTENERI DE NOTA 10+", principalii TOUR OPERATORI din România.

Lărgimea gamei de produse, determinată de numărul total al liniilor de produse ce o compun, în cazul firmei Inter-Tour este foarte mare, cuprinzând zece linii distincte din care unele au caracter permanent, iar altele, cum ar fi turismul social sau taberele pentru elevi, depind de programele realizate de ministerele de resort.

Referitor la profunzimea gamei de produse, reprezentată de numărul de linii de produse distincte pe care le conține o linie de produse, oferta societății Inter-Tour este variată. De exemplu excursiile interne de o zi pot fi realizate pe 12 trasee turistice, programul excursiilor de 2 zile cuprinde 6 trasee, iar programul excursiilor de 3 zile cuprinde 3 trasee. În cazul grupurilor organizate firma asigură la cerere, cazare și transport pentru orice alt traseu precum și ghizi atestați.

Lungimea gamei de produse turistice, determinată de însumarea efectivelor tuturor liniilor de servicii, este variabilă de la o perioadă la alta întrucât firma își adaptează oferta la cererea existentă și care diferă de la perioade de vârf de sezon la cele de extrasezon.

Fiecare manager trebuie să determine cu precizie piețele țintă, obiectivele, strategiile globale precum și programele particulare de marketing referitoare la produsele sau serviciile oferite, la nivelurile de preț, la sistemele de distribuție și promovare.

Foarte utilă în analiza portofoliului de afaceri a firmei turistice se dovedește matricea de tip BCG (Boston Consulting Group), potrivit căreia produsele turistice se împart în: vedete (stele), vaci de muls, dilemă, pietre de moară. Matricea BCG pentru situația firmei Inter-Tour este prezentată în figura numărul 6:

ridicată scăzută

Fig. 2.6 – Matricea BCG pentru firma Inter-Tour pe anul 2012

Stele – reprezintă produsele a căror cotă de piață este mare, nota de extindere a pieței fiind și ea înaltă, de ea depinzând viitorul pe termen lung al firmei. În această categorie pot fi incluse excursiile externe cu programe și sejururi individuale în străinătate, care beneficiază de pe urma circulației în spațiul Schengen fără viză.

Vaci de muls – sunt produsele pentru care cota de piață proprie este ridicată, iar rata de creștere a pieței este redusă, fiind foarte profitabile pe moment, pe baza lor constituindu-se fondurile de investiții cu care se vor sprijini produsele din prima categorie (stele) și din a treia categorie (dilemă). Pentru Inter-Tour, biletele de odihnă aduc cele mai multe beneficii deoarece se consideră că au vânzare bună tot timpul anului, fiind bine apreciate de clienți, bazele de tratament și societățile de turism din acest sector fiind aproape în totalitate privatizate.

Dilemă – sunt specifice produselor a căror cotă de piață este joasă, iar rata de creștere a pieței este înaltă, viitorul lor este incert, iar susținerea lor necesită eforturi investiționale mari din partea firmei. În această categorie poate fi inclus agroturismul care deși este într-o continuă dezvoltare, rămâne aproape inaccesibilă agențiilor de turism, ponderea acestora atingând 5% din cifra de afaceri. Serviciile de tip dilemă sunt și programele sociale oferite de firmă de tip Revelion, Crăciun, pescuit etc.

Pietre de moară – reprezintă produse cu niveluri coborâte ale ratei de extindere a pieței și ale cotei de piață, firma trebuie să aleagă între a le abandona și a le relansa. Excursiile interne cu autocarul sau trenul și operațiunile de schimb valutar care nu aduc beneficii însemnate firmei, pot fi incluse în această categorie.

Pentru evaluarea fortei competitive a produsulor turistice oferite de agentia de turism Inter Tour efectuam o analiza de tip SWOT.

Strenghts -puncte tari

• Oferta agentiei este foarte diversificata si poate satisface cele mai exigente gusturi;

• Personalul agentiei este foarte bine pregatit (studii superioare);

• Numarul mare de agentii revanzatoare a pachetelor realizate de Inter Tour;

• Pozitia agentiei si a filialei acesteia in Bacău si Onești asigura vad comercial;

• Baza de date a agentiei este foarte bine pusa la punct;

• Baza tehnico-materiala asigura agentiei toate avantajele oferite de o tehnologie

dezvoltata;

• Agentia are contracte cu prestatori de servicii din intreaga lume si poate efectua

programe turistice la cerere;

• Sistemul de rezervare on-line asigura clientilor accesul rapid la pachetele de servicii ale

firmei si ii scuteste de situatiile cand nu li se poate raspunde la telefon;

• O politica de promovare puternic sustinuta;

• Agentia poate vinde oricare dintre biletele de avion care se comercializeza pe piata

romaneasca;

• Calitatea serviciilor oferite;

• Renumele firmei.

Weaknesses -puncte slabe

• Datorita numarului mare de departamente nu intotdeauna se asigura un flux de

informatii corespunzator;

• Exista situatii in care activitatile angajatilor dintr-un departament se suprapun cu cele

realizate de cei din alt departament;

•Proasta gestionare a unor locatii de pe litoralul romanesc au dus la o scadere a cererii pentru pachetele de servicii turistice;

• Cheltuieli administrative destul de mari;

• Cheltuieli cu personalul mari.

Opportunities -oportunitati

• Datorita faptului ca Inter Tour are putere financiara mare poate obtine discount-uri

mari de la prestatorii de servicii turistice;

• contracte incheiate cu sindicatele unor mari companii in vederea achizitionarii pachetelor turistice.

Threats –amenintari

• La nivel national există un numar mare de agenții de turism din care sunt cateva

foarte puternice care reprezinta o concurenta semnificativa pentru Inter Tour (Eximtur, Mareea, Paradis Constanta);

• Exista agentii de turism care practica de multe ori preturi mai mici decat Inter Tour, si

in aceste conditii turistii aleg pachetele oferite de acestia;

• Deschiderea unor puncte de lucru in Judetul Bacau a touroperatorilor de pe litoralul romanesc (Mareea, Eximtur, Bibi Turing).

Inter-Tour se regăsește în ultimii ani pe poziția de lider al pieței locale, la o distanță apreciabilă de ceilalți concurenți importanți Terra Nova și Eli Tour. Dinamica și ritmul de dezvoltare a pieței turistice care se așteaptă în următorii ani fac ca firma să-și studieze cu atenție concurenții și să-și elaboreze strategii de dezvoltare complexe.

2.3.1 Ciclurile sezoniere din turism și consecințele factorilor de sezonalitate la Agenția de turism „Inter-Tour”- tendințe

Impactul variației sezoniere a cererii în turism este o preocupare la nivel mondial atât în sectorul privat cât și în cel public. Atenuarea curbei sezonalității și prelungirea sezonului turistic sunt principalele probleme care se doresc a fi rezolvate. Sezonalitatea are impact asupra comportamentului ofertanților din turism, reflectat în strategiile adoptate privind formarea, distribuirea și costul pachetelor turistice. Aceste strategii au drept obiectiv diminuarea efectelor factorilor de sezonalitate asupra activității turistice și implicit asupra profitului obținut de pe urma acestora. De asemenea piața forței de muncă din acest domeniu are o serie de implicații în ceea ce privește natura și calitatea pregătirii personalului, disponibilitatea, recompensele. Modificarea structurii personalului datorită diminuării cererii de servicii împiedică formarea angajaților după standarde înalte de calitate, în sezon fiind încadrate persoane fără studii de specialitate.

Se caută realizarea unor investiții importante în turism pentru valorificarea cât mai profitabilă a resurselor deținute de fiecare țară și pentru diminuarea influentelor variațiilor sezoniere asupra economiei. Toate aceste acțiuni sunt menite să adauge valoare produselor turistice și să le diferențieze pentru a stimula cererea în perioadele de extrasezon. De exemplu dezvoltarea Floridei și a unui număr însemnat de insule din Caraibe s-a bazat pe atragerea turiștilor de pe piețele europene, diferențiindu-se ca destinații exotice de lux. Drept rezultat Florida nu mai reprezintă doar o destinație pentru sezonul de iarnă a turiștilor nord-americani, acum exercită o atracție permanentă pe întreaga perioadă a anului. Hawaii a folosit de asemenea diferite strategii care au drept urmare asigurarea cererii de pachete turistice în toate cele 12 luni ale anului.

Potrivit WTO (World Trade Organization) exportul de turism este foarte important pentru 83% dintre țările dezvoltate și reprezintă principala formă de export pentru o treime din ele. În 2000 țările dezvoltate au înregistrat 292,6 milioane sosiri internaționale, o creștere de aproximativ 95% față de 1990. În țările mai puțin dezvoltate s-a înregistrat o creștere de 75% a sosirilor internaționale față de ultimii 10 ani. Turismul este primcipala sursă de schimb internațional de venituri în 49 de țări mai puțin dezvoltate relatează UNCTAD (United Nations Conference and Development).

Pentru a evidenția efectele variațiilor sezoniere trebuie să se țină cont de o serie de indicatori din domeniu turismului cum ar fi gradul de ocupare a unităților de cazare, durata medie de sejur, coeficienți de intensitate a traficului, coeficienți de concentrare, indici de sezonalitate. O importanță deosebită trebuie acordată gradului de atractivitate și diversitate a ofertei de servicii, poziției geografice a destinațiilor turistice.

Astfel, în literatura de specialitate au fost identificate trei variante de bază ale curbei de sezonalitate în activitatea turistică [Snak Oscar, Petre Baron, Nicolae Neacșu, 2001, p.363 ]:

1. Turismul de vară are o importanță deosebită pentru activitatea turistică a organizatorilor din turism. Se evidențiază un singur sezon cu activitate turistică intensă și cu o durată determinată, începând cu luna mai și sfârșindu-se cu luna septembrie. Are un pronunțat caracter de masă. Vârful de sezon se înregistrează în lunile iulie-august. Un exemplu pentru acest tip de distribuție a cererii turistice îl poate constitui zona de litoral a Mării Negre. Eforturile organizațiilor implicate în activitatea turistică se focalizează pe prelungirea duratei sezonului prin crearea de programe speciale pentru începutul și sfârșitul acestei perioade. „Litoralul pentru toți” și „1 Mai la mare” sunt doar două exemple de programe ale strategiei de diminuare a efectelor sezonalității. Acestea includ pachete de servicii la prețuri relativ mici oferind posibilitatea de a merge în vacanță persoanelor cu venituri modeste. Sumele obținute permit acoperirea costurilor prestatorilor antrenați în aceste activități sociale și prelungirea perioadei de sezon.

Fecvența solicitărilor (%)

Trimestre I II III IV An

Figura 2.7 – Turismul de vară

2. Se disting două perioade de sezon diferite, duratele perioadelor cu activitate turistică intensă diferă datorită atracțiilor care determină sosirile turiștilor în zonă – zăpada și soarele. Un exemplu pentru acest tip de distribuție a cererii este reprezentat de stațiunile montane. Turiștii sunt atrași de vremea caldă și cura helioterapeutică montană (plaja de creastă) în perioada sezonului estival și de zăpadă și jocurile sportive de iarnă în perioada decembrie – februarie. De pildă, stațiunile de pe Valea Prahovei atrag anual mii de turiști atât în sezonul rece cât și vara datorită atracțiilor naturale și pârtiilor amenajate pentru sporturile de iarnă.

Frecvența solicitărilor (%)

Trimestre I II III IV An

Figura 2.8 – Turismul montan

Un factor care în 2003 a jucat un rol mai semnificativ decât de obicei a fost factorul natural – condițiile meteo. A fost un sezon de schi foarte bun și a început devreme dar ghața a paralizat traficul pe mările din nord, în special în golful finlandez. Apoi au urmat zile foarte însorite în tările nordice, aceste efecte s-au dovedit a fi cu implicație dublă. Valul de căldură a avut efecte negative în detrimentul călătoriilor în zilele cu soare foarte puternic și a destinațiilor din sud care necesitau deplasarea pe apă. Acest aspect a implicat crearea de publicitate negativă în ceea ce privește nivelul scăzut al apei din râurile și lacurile Europei. Efectele vremii foarte călduroase au fost evidențiate de eforturile de promovare a turismului intern. Incendiile din Portugalia și Franța nu numai că au afectat turismul acestor țări dar au avut influențe și asupra accesului spre Spania.

3. Există zone unde nu se diferențiază anumite perioade în care se obesrvă un flux puternic de turiști față de celelalte luni ale anului. Astfel curba sezonalității nu prezintă concentrări pronunțate. Pentru acest tip de distribuție a cererii turistice sunt caracteristice stațiunile balneoclimaterice care înregistrează activitate pe întreaga perioadă a anului cu preponderență în perioada mai – octombrie, și pentru centrele urbane de interes turistic sau în care au loc evenimente culturale, sociale, religioase, întâlniri de afaceri.

Frecvența

solicitărilor (%)

Centre urbane

Stațiuni balneoclimater

Trimestre I II III IV An

Figura 2.9 – Turismul cu sezon prelungit

Caracterul sezonier al unei zone este influențat de metodele de măsurare a acesteia privind sosirile pentru o noapte sau mai multe nopți, motivele deplasării, luna de plecare și luna de întoarcere, concedii organizate sau pe cont propriu, etc.

Literatura de specialitate identifică trei forme de turism conturate datorită fenomenului de sezonalitate ce afectează activitatea turistică [Cândea Melinda, G. Erdeli, D. Peptenatu, T. Simon, 2003, p. 299 ].

Turismul continuu (permanent) – observat în stațiunile balneoclimaterice care permit desfășurarea activităților cu caracter turistic permanent și în marile centre urbane, unde atracțiile variate ale spațiului citadin oferă toate facilitațile de vizitare și sejur în toate lunile anului.

Turismul discontinuu (sezonier ) – întâlnit în stațiunile montane pentru sporturi de iarnă (1 noiembrie -30 aprilie), în cele balneare de interes local cu regim sezonier, cele de litoral (15 mai – 15 septembrie). Această formă de turism este împărțită în turism de vară și de iarnă fiecare cu particularitățile sale. Există fluctuații ale intensității fluxurilor turistice la nivelul celor 2 sezoane. Astfel, cele mai solicitate luni vara sunt iulie și august iar iarna decembrie și ianuarie. Turismul de vară depinde în primul rând de zonele montane împădurite, durata strălucirii soarelui, plajele, oglinzile de apă, condiționând practicarea sprturilor ce implică activități în aer liber. Turismul de iarnă vizează cu precădere zona montană și submontană, adresându-se turiștilor ce doresc practicarea sporturilor de iarnă, a „plajei de creastă”, participarea la anumite sărbători cu specific cum ar fi serbările zăpezii. Mai mult de jumătate din domeniul skiabil românesc se află situat în județele Brașov, Prahova, Dâmbovița, în masivele montane Bucegi, Clăbucet, Predeal, Postăvarul, Piatra Mare, , Munții Baiului (unde se află stațiunile Poiana Brașov, Sinaia, Predeal, fiind cele mai cunoscute și solicitate de turiștii amatori de sporturi de iarnă). Turismul montan climateric este sprijinit de condițiile bioclimaterice cu caracter stimulativ, de diversitatea și frumusețea peisajelor caracteristice spaițului montan, de atracția spațiilor lacustre naturale și antropice. Turismul de escaladă este legat de zonele montane având particularități specifice, cu versanți abrupți ai Bucegilor, Pietrei Craiului, Hășmașului, Rarăului. În cadrul turismului cu caracter sezonier se include și turismul practicat la sfârșit de săptămână din zonele periurbane sau din stațiunile apropiate de așezările urbane.

Turismul liber (de circumstanță) – are ca punct de plecare propriile motivații ale turiștilor sau influențe ale unor anumite evenimente științifice, culturale, sportive, religioase, etc. la care vor să participe.

Pe parcursul unui an calendaristic o destinație turistică poate înregistra trei perioade datorate influențelor factorilor de sezonalitate. Cea mai importană perioadă dintr-un an pentru turism este sezonul în care se înregistrează și un vârf de sezon cu activitatea cea mai intensă și care aduce cel mai mare profit pentru cei implicați în activitățile din domeniul turismului și nu numai. Perioadele de început și sfârșit de sezon sunt caracterizate prin creșteri sau descreștri ale intensității cererii de servicii turistice. În aceste perioade se încearcă atragerea turiștilor prin diferite reduceri de prețuri și programe sociale cum ar fi „Litoralul pentru toți”, „1 Mai la mare”, „Refacere în stațuini balneare”, „Decada Balneara” pentru crearea unui sistem de turism social și îmbunătățirea utilizării structurilor turistice o perioadă cât mai lungă din an. Perioada de extrasezon reprezintă pentru unele destinații un moment cu un nivel al cererii foarte scăzut, în aceste situații unele unități își încetează activitatea sau își adaptează serviciile pentru satisfacerea altor tipuri de nevoi cum ar fi turismul de afaceri. Reducerea activității sau sistarea acesteia impune utilizarea personalului doar o anumită perioadă a anului și care nu rămăne întotdeauna același. De asemenea datorită influențelor sezoniere apar dificultăți în fidelizarea clientelei. În cadrul proceselor omogene standardizarea și normarea permit stabilirea cu exactitate a personalului necesar, dar în servicii acest lucru este mai dificil mai ales când apar și variații sezoniere [Nita Valentin, 2004, p. 17].

Cunoscând interdependența dintre ciclurile de alternanță sezonieră și necesarul diferențiat de forța de munca pentru organizarea și desfășurarea activității turistice, devine mai evident faptul ca eforturile de prelungire și permanentizare a activității turistice nu vor putea rezolva în întregime problemele legate de utilizarea personalului și nu vor putea evita folosirea în continuare a unui număr important de angajați sezonieri.

Rezulta deci că, în paralel cu aceste eforturi, trebuie să existe o preocupare permanentă pentru folosirea eficientă a personalului în perioadele de activitate turistică redusă și în alte domenii de activitate economică, pentru a diminua pe cât posibil necesarul de personal suplimentar și folosirea unui personal sezonier calificat.

În perioada de extrasezon și sezon intermediar se poate diferenția turismul specific acestor perioade – turism de primăvară și turism de toamnă [Ionescu Ion, 2000, p. 57].

Primăvara pot fi create pachete turistice care să acopere motivații privind Sărbătorile de Paște, sărbătoarea liliacului; sărbători legate de oierit, sosirea păsărilor migratoare, deschiderea sezonului de pescuit, etc. Toamna este perioada în care se fac nunți, peisajele își schimbă culorile, se culeg viile care determină organizarea unor manifestări cu specific. Turismul uval cunoaște o extindere tot mai mare în zonele cu tradiție. Există motivații diverse care împing turiștii spre asemenea locuri. Mulți doresc să învețe mai multe despre vin din motive educaționale, alții urmăresc avantajele terapeutice ale consumului licorii bahice [Hall C. Mivhael, Liz Sharples, 2000, p.6].

Consecințele factorilor de sezonalitate

În ciuda preocupării la nivel mondial pentru înlăturarea efectelor negative ale sezonalității nu există foarte multe cercetări pe această temă. Încă sunt probleme în ceea ce privește motivele menținerii acestui fenomen și posibilitățile de măsurare. Cu toate că ani de-a rândul sectorul public alături de cel privat au elaborat strategii și au făcut nenumărate investiții, efectele sezonalității continuă să se manifeste în multe zone ale planetei, sugerând că unele cauze nu au fost pe deplin înțelese pentru a se găsi soluțiile adecvate. Trebuie verificat dacă sezonalitatea reprezintă cu adevărat o problemă pentru turism sau dacă se poate considera că sunt și o serie de efecte benefice în unele situații și pentru unele sectoare ce au legătură cu turismul, datorate acestui fenomen.

Impactul sezonalității a devenit mai mare odată cu dezvoltarea turismului de masă. Aceasta se datorează faptului că numărul întreprinderilor care depind de turism a crescut, iar afacerile conexe turismului s-au extins, dar capacitatea de adaptare la schimbările pieței s-a diminuat. Destinațiile specializate pe o anumită formă de turism sunt de obicei mai afectate de variațiile sezoniere decât cele sprijinite de centre urbane, care datorită unei cereri diversificate cunosc un grad mai redus de sezonalitate. Totuși, Londra, care este o destinație cu atracții variate și evenimente cunoscute pe parcursul întregului an, este afectată de sezonalitate. Înregistrează o perioadă de vârf în sezonul de vară iar iarna o diminuare a numărului de turiști, în special din cauza numărului mare de vizitatori care tranzitează pe apă.

Se înregistrează o serie de consecințe negative asupra economiei și ecologiei pentru o anumită destinație turistică datorate variațiilor sezoniere. Acest fenomen afectează gradul de ocupare a ofertanților de locuri de cazare și este imposibilă conducerea unui hotel și obținerea de profit cu doar 100 de zile de funcționare, fiind un exemplu clasic de subocupare a resurselor. O cameră goală într-un hotel este considerată o pierdere dintr-un câștig potențial. [Nita Valentin, 2004, Managementul serviciilor de cazare si catering, p.18]

Infrastructura turistică generală (atracții antropice, echipamente pe plajă, parcări, căi de acces, utilități, etc.) este subocupată în unele perioade. Acesta fiind un exemplu pentru utilizarea necorespunzătoare sau parțial necorespunzătoare a capitalului. Pentru a acoperi cererea din perioada de vârf de sezon, sectorul public se confruntă cu costuri operaționale ridicate (forțe de ordine, pompieri, capacitatea spitalelor, etc.). Aceste costuri nu sunt restricționate în vârful de sezon dar au repercursiuni asupra întregului an. În multe regiuni turistice, sezonalitatea duce la personal angajat sezonier care poate avea efecte pe termen lung. În această perioadă orele de lucru sunt uneori foarte multe și extenuante pentru angajați, care în extra sezon nu au activitate iar sectorul public nu se ocupă de încadrarea lor în alt domeniu. Recrutarea și păstrarea personalului pe întreaga perioadă a anului reprezintă o problemă pentru managerii organizațiilor cu profil turistic. De asemenea pentru angajații sezonieri se fac rareori traininig-uri, ceea ce duce la imposibilitatea menținerii standardelor de calitate a serviciilor de la un an la altul. Aceste joburi atrag mai mult persoanele cu studii medii și fară pregătire de specialitate, sau pe cei care doresc să suplinească inactivitatea din extasezon (studenți, artiști, casnice). Sistarea activității în extrasezon poate avea implicații negative asupra imaginii destinației.

Turistul este un consumator care se confruntă cu prețuri ridicate, supraaglomerare, blocaje în trafic și de multe ori cu o performanță scăzută a seviciilor în perioada de vârf de sezon. Acestea duc la insatisfacția unor anumite grupuri de turiști sosiți pentru relaxare și distracție. Concentrarea cererii în câteva săptămâni, în multe cazuri provoacă pericole ecologice sau duc la supraaglomerare pentru vizitarea atracțiilor culturale sau naturale.

Un avantaj al sezonalității este acela că oferă o perioadă de refacere destinațiilor, în extrasezon. Permite comunității locale să se reorganizeze după aglomerația și stresul cauzat de prezența fluxului mare de turiști și să-și conserve identitatea. Modelele sociale tradiționale sunt uneori zdruncinate de prezența populației straine în perioada de sezon turistic. Sezonalitatea are efecte socio-culturale negative asupra rezidenților destinațiilor turistice. Problemele localnicilor includ aglomerația, trafic lent, parcări pline, creșterea prețurilor utilităților, datorate unei creșteri uriașe a numărului populației pe durata sezonului. Tot în această perioada crește riscul accidentelor și apar influențe negative asupra calității vieții, cauze care pot duce la dezvoltarea de antipatii față de turiști. Aglomerația poate afecta nu numai localnicii ci și turiștii care nu se pot relaxa sau beneficia de servicii de calitate.

Nu este deloc surprinzător că în unele țări se fac eforturi pentru adoptarea unui management mai bun în turism printr-o mai bună organizare a vacanțelor și elaborare a pachetelor turistice.

La îndemâna autorităților și a sectorului privat există o serie de instrumente ce pot fi folosite pentru a diminua efectele sezonalității. Având în vedere principalul factor determinant al acestui fenomen – clima, pot fi propuse activități recreative în interior prin amenajarea de complexe cu piscine acoperite, parcuri, cum sunt de exemplu pârtiile de ski din Dubai, pentru atragerea turiștilor, cu exigențe variate, pe tot parcursul anului. O altă posibilitate ar fi reorganizarea vacanțelor școlare. Un exemplu de acest gen îl constituie sistemul nemțesc alternant care presupune divizarea țării în cinci zone cu date diferite de începere și terminare a vacanței de vară. S-a încercat aplicarea acestei idei și în Franța și Olanda. Aceasta nu este o soluție cu efect global deoarece fiecare țară are anumite particularități.

Cu toate ca există și persoane care pot pleca în vacanță oricând doresc fără a exista constrângeri de ordin financiar sau social se poate întâmpla ca pachetul turistic dorit să nu fie disponibil, serviciile au un tarif prea ridicat în perioada respectivă, stațiunea are un flux turistic foarte scăzut și un loc pustiu nu este prea atractiv pentru nimeni.

Destinațiile turistice pot influența factorii de sezonalitate, în sensul diminuării efectelor acestora, prin diferențiarea tarifelor, sau reducerea lor în perioada de început și sfârșit de sezon. Îmbunătățirea ofertei de pachete turistice prin crearea de produse și pentru extrasezon. Mai pot fi oferite discount-uri pentru familiile tinere cu copii sau oferte speciale pentru turișii cu vârste de peste 60 de ani. Propunerea de activități pentru întreaga durată a zilei deoarece diminețile sunt puțin valorificate de turiști.

Prin aplicarea acestor metode se poate ajunge la o mai bună valorificare a utilităților, eliminarea supraaglomerării, prețuri moderate în timpul sezonului, impunerea unor standarde mai ridicate de calitate pentru servicii, diminuarea efectelor care duc la deteriorarea mediului.

Tendințe :

Societatea s-a schimbat mult față de cum arăta acum un secol când populația trăia pentru a munci. În momentul de față oamenii muncesc pentru a trăi, pentru a-și satisface o serie de exigențe la care precursorii lor nu se gândeau. Dacă înainte motivațiile unui turist se refereau în special la relaxare, la recreere, la evadarea din probleme, acum altele sunt expectanțele unei vacanțe, noi experiențe, distracția, dorința de schimbare și de a fi un om activ. Socializarea cu persoane din alte culturi, lărgirea orizontului cunoașterii, descoperirea lucrurilor simple din natură, creativitatea și introspecția, asumarea unor riscuri reprezintă, în mare, motivațiile turistului modern.

Ținând cont de evoluția tehnologiei la nivel mondial, aceasta a influențat două mari domenii care au efect asupra dezvoltării turismului – transportul și comunicațiile. Fără schimbările ce au avut loc în aviație unele destinații turistice nu ar fi putut să-și valorifice potențialul turistic. Același lucru putem spune și despre rețelele de comunicație.

Tendința în cele mai multe țări este de a lua mai mult de o vacanță pe an, cu reducerea duratei principalelor vacanțe. Acest fenomen a luat amploare deoarece a crescut venitul pe cap de locuitor și implicit venitul pe gospodărie. Populația optează pentru vacanțe mai dese dar mai scurte, alocând mai puțin timp turismului, fiind în situația de a avea bani dar nu și timp suficient. Această tendință este de a mări numărul de pachete turistice care oferă turistului maximum de satisfacție într-un timp cât mai scurt. Creșterea cererii pentru călătoriile de scurtă durată (1-3 nopți) va atenua unele influențe sezoniere pentru o serie de destinații turistice. De asemenea mediul a devenit o perocupare principală pentru multe țări care oferă servicii turistice. Peisajele naturale reprezintă elementul de bază care diversifică oferta turistică, este materia primă , forța motrice pentru turism. Gradul de diferențiere și uniciatea atracțiilor naturale îl determină pe turist să aleagă o anumită destinație. Din această cauză multe țări adoptă programe speciale de protecție a mediului. O dezvoltare pe plan mondial o înregistrează eco-turismul [ Clark Colin, 2001, p.69].

În turism se tinde tot mai mult spre individualizarea pachetelor turistice. Nu se mai vorbește despre „turist” ci despre „acel turist”. Ofertele sunt adaptate în funcție de fiecare turist în parte, astfel având tot mai mult câștig de cauză societățile de turism care pun la dispziție pachete turistice personalizate. Turiștii apreciază ofertele care adaugă un plus de valoare pe lângă ceea ce are de oferit destinația ca atare, vor să experimenteze ceea ce nu a mai fost încercat de nimeni, să vadă locuri nemaivăzute, să plece cu informații de notorietate despre culturi care să le deschidă noi orizonturi de cunoaștere. Aceasta impune o segmentare riguroasă a pieței, o flexibilitate mai mare a ofertei și a manierelor de distribuție, de plată și de rezervare a acesteia. Oferta turismul de masă nu mai reprezintă principala opțiune pentru turiști, pachetele turistice trebuie individualizate, adaptate unor nevoi, venituri și interese diferite. Produsele de acest tip sunt oferite sub formă de „kit”, turistul alegându-și singur elementele vacanței (cu unele restricții). [Anastasie Bogdan, 2004, p.75]. Nu este nici un secret că de-a lungul timpului s-au schimbat valorile și stilurile de viață ale persoanelor care călătoresc în scop turistic ivindu-se noi modele de vacanțe care satisfac diferite exigențe. Astfel au apărut tot mai mult pachete turistice pentru cei interesați de anumite sporturi sau hobby-uri; turism urban, vacanțe în aer liber, pentru sănătate, cultură, aventură. Există tendința de a călători spre zone extreme, escaladarea munților, explorarea apelor, vizitarea Polilor (Antarctica). Turiștii caută experiențele incitante care să-i determine să se auto-descopere prin diferite aventuri, activități sociale, culturale.

O altă tendință a turismului o reprezintă exigența privind calitatea care nu vizează neapărat luxul ci mai degrabă conținutul ofertei. Tipuri diferite de turiști au dorințe variate în ceea ce privește produsul turistic. De exemplu persoanele mai învârstă vor căuta locuri care să le asigure un confort sporit și mai multă securitate; în timp ce persoanele singure urmăresc în primul rând contactul social. Atracția pentru agroturism, vacanțe cu un anumit conținut, cu o atenție deosebită pentru mediu și sănătate, vizitarea orașelor cu semnificație culturală se numără printre tendințele turismului modern

2.4 Comercializarea produselor turistice la Agenția de Turism „INTER-TOUR” Bacău

Pentru a optimiza activitatea desfãșuratã și a se preta la lungimea redusã a canalului de distribuție, firma a redus numãrul de intermediari creându-și propriul parc auto cu dotãrile necesare care sã satisfacã nevoile de transport pe care gama de produse o cere, chiar dacã în cadrul acestei diversificãri verticale agenția de turism Inter-tour intrã pe alocuri în concurențã cu unii prestatori de servicii sau clienți (în special cei organizaționali). Totodatã venind în sprijinul clientelei, firma oferã Fig. 2.10 Târg de turism Romexpo București 2012

servicii conexe de tipul obținerea asigurãrii medicale pentru cãlãtoriile în strãinãtate, asigurariliro de locuinte, asigurai rca, sau vizelor (când este cazul).

Pentru a rãspunde exigențelor specifice unei categorii de utilizatori sau piețe, agenția de turism Inter-tour vine în cadrul strategiei de adaptare a gamei în întâmpinarea solicitãrilor, punând la dispoziție produse de comandã specialã sau oferte-pachet. Astfel, Inter-tour lasã libertate clienților (în cazul grupurilor) de a-și alege traseele pe care le doresc, firma punându-le la dispoziție logistica necesarã desfãșurãrii acestora sau organizeazã la cerere întâlniri de afaceri în locații prestabilite. Ofertele-pachet vin în întâmpinarea nevoii de confort a turiștilor, ele cuprinzând toate serviciile necesare unui sejur și anume transport, cazare, masã, tratament, asigurare.

Dintre tipurile de intermediari care opereazã pe piața turisticã, Inter-tour se încadreazã în categoria touroperatorilor. Aceștia sunt organizatori de voiaje și sejururi, asumându-și rolul de a asambla diferitele pãrți componente ale produselor turistice și de a le oferi în forme mai mult sau mai puțin complete clientelei. Agenția de turism Inter-tour oferã spre vânzare atât pachete turistice de tip excursii care cuprind obligatoriu și mijlocul de transport împreunã cu celelalte servicii turistice, cât și de tip sejur în care utilizarea mijloacelor de transport este opționalã. Ea își asumã responsabilitatea combinãrii diferitelor tipuri de servicii turistice în variante cât mai atrãgãtoare pentru clientela vizatã, dar care sã-i și asigure o cotã de profitabilitate ridicatã, în raport cu calitatea acestora.

Până la crearea produsului turistic, acesta trebuie să parcurgă mai multe etape în care firma își asumă unele sarcini:

identificarea clientelei potențiale și cunoașterea ei (sub aspectul nevoilor, așteptărilor, bugetului de care dispune, comportamentului, etc.);

construirea programelor (circuitelor) și produsele turistice, încheierea contractelor cu firmele prestatoare și rezervarea produselor și serviciilor necesare clientelei pentru sezonul viitor, în conformitate cu categoriile și clasele de calitate solicitate, cu perioadele dorite, cu prețurile acceptate etc.;

distribuirea cataloagelor și a altor purtători de informații cu privire la oferta turistică și stimularea vânzărilor pe toate celelalte căi posibile.

Pentru a înlesni contractul între prestatorii și distribuitorii de servicii turistice, se organizează în fiecare an două burse de turism în care agențiile de turism din toată țara se întâlnesc cu societățile prestatoare de servicii turistice în vederea studierii ofertelor și eventual, încheierii de contracte de colaborare. Prima bursă de turism are loc în luna martie într-o stațiune de pe litoral, de obicei, Mangalia sau Neptun, de unde și denumirea de Bursa Litoralului și unde societățile prestatoare de servicii de pe litoral își prezintă oferta agențiilor de turism în vederea contractării de sejururi pe perioada estivală. Cea de-a doua bursă de turism are loc la începutul lunii octombrie, de regulă într-o stațiune montană (Călimănești-ex), iar agențiile de turism contractează firmele prestatoare pentru a-și construi oferta pe urmatoarea parte a anului, uneori chiar până în vara viitoare (contracte preliminare).

În afară de aceste două burse de turism, firma Inter-Tour participa si la două târguri de turism desfășurate la noi în țară. În luna aprilie se organizează la București, la Romexpo, Târgul de Turism Național, iar aici, de obicei, firma încheie contracte cu agenții de turism revânzătoare. Aceste agenții nu au potenta financiară de a contracta pachete turistice la bursele de turism, așa că pot revinde cote părți din aceste pachete contractate de firma Inter-Tour în schimbul unui comision de 8%. Astfel de firme cu care societatea a încheiat acest gen de contracte sunt: Iason (Suceava), Pedro-Tour (Piatra Neamț), Iason (Suceava).

“Fabricarea” produsului turistic reprezintă un proces îndelungat și se împarte în următoarele activități:

studiul pieței și planificarea (tour marketing) constând în analiza pieței, studiul concurentei și elaborare strategiilor de marketing;

acțiuni forfetare (tour administration) constând în vizite și întâlniri (la agenții distributive de turism, la hoteluri, la agenții receptive, la transporturi, etc.); negocierea tipurilor de contracte (inclusiv a prețurilor și tarifelor) în încheierea acestora; apeluri de ofertă către diverse agenții receptive;

conceperea și “prepararea” produselor turistice (tour preparation) în conformitate cu necesitățile clienților și cu oferta prestatorilor (cu câteva luni înainte de punerea lor în vânzare); fabricarea, sortarea și distribuirea cataloagelor etc.

Momentul lansării cataloagelor trebuie ales cu multă grija deoarece dacă acest lucru are loc prea devreme concurenții se pot inspira din ele (mai ales în legătură cu prețurile și perioadele de operare), iar dacă se realizează prea târziu s-ar putea să nu fie disponibile în rețelele de distribuție atunci când trebuie.

Toate drepturile și obligațiile pe care cele două părți (firmele prestatoare și organizatorii de voiaje) și le asumă în legătură cu închirierea și folosirea capacităților turistice sunt consemnate în contracte specifice. Contractele pe care firma le încheie în acest sens conțin drepturi și obligații privind:

rezervările de locuri în vehicule, hoteluri, restaurante, etc., respectiv datele la care acestea trebuie să fie confirmate sau anulate (fixate de regula cu trei zile sau săptămâni înainte de datele prevăzute pentru sosirea clienților);

prețurile (nete sau comisionate) care se stabilesc de regulă în valută țării de destinație (touroperatorul preluând riscul sau avantajul de schimb), principalele elemente de negociere a comisioanelor fiind numărul cataloagelor distribuite și durata de viață a produselor (programelor) turistice;

penalizările care urmează a fi plătite în cazul nerespectării unor obligații sau termene; condițiile de plată (plata în avans, parțială sau în totalitate, garanții, termenele admise, etc.);

bonurile de schimb care pentru clientela care a efectuat plățile reprezintă garanția ca serviciile îi vor fi furnizate, iar pentru prestatorul de servicii garanția ca acestea îi vor fi plătite, etc.

Comercializarea produsului turistic se face pe baza documentelor: bilet de odihnă, bilet de tratament, bilet de odihnă și cură balneară, bilet de excursie, voucher și alte documente utilizate pe plan internațional, cu denumirile lor specifice.

Comercializarea pachetelor de servicii turistice se face numai în anumite condiții (conform Directivei Consiliului Europei nr. 90/314-EEC/1990):

informațiile oferite turiștilor cu privire la pachetul de servicii să fie clare, precise, fără interpretări echivoce. Aceste informații pot fi sub forma unui catalog, pliant sau a unui alt înscris;

vânzarea pachetului de servicii turistice se face pe baza contractului încheiat cu turistul, care în anumite condiții poate fi transferat unei terțe persoane sau reziliat.

CAPITOLUL III

PROMOVAREA PRODUSULUI TURISTIC AL

AGENȚIEI DE TURISM „INTER TOUR” BACĂU

3.1. Structura mix-ului promoțional la Agenția de turism „INTER-TOUR” Bacău

Activitatea promoțională cunoaște în perioada actuală o mare varietate sub raportul conținutului, rolului, formei de realizare, delimitându-se după următoarele criterii:

publicitatea

promovarea vânzărilor

relațiile publice

utilizarea mărcilor

manifestările promoționale

forțele de vânzare.

Fiecare dintre aceste componente beneficiază de procedee, tehnici și mijloace specifice de acțiune.

Indiferent de natura activităților promoționale, de omogenitatea sau eterogenitatea tehnicilor pe care le presupun, de acțiunea lor în timp, de efectele economice pe care le antrenează, întreprinderea modernă trebuie să aibă permanent în vedere caracterul lor complementar. Eficiența utilizării variabilelor promoționale în cadrul activităților de piață depinde în măsură însemnată de modul în care acestea sunt integrate de politica generală de marketing a întreprinderii, ca și de maniera în care se realizează coordonarea activității promoționale cu celelalte componente ale mix-ului de marketing.

3.1.1 Publicitatea la Agenția de Turism Inter-tour Bacău

Publicitatea, variabila importantă a politicii promoționale a întreprinderii moderne reprezintă unul din mijloacele cele mai utilizate în activitățile de piață. Ea vizează pe termen lung modificări de comportament la nivelul diferitelor categorii de consumatori, ca și menținerea fidelității acestora față de oferta întreprinderii. Având un asemenea rol și desfășurându-se în condițiile unui mediu extern tot mai dinamic, ea servește întreprinderii atât ca instrument strategic, cât și ca mijloc tactic adresându-se marelui public sau unor segmente determinate de piață.

Caracteristic publicității este faptul că ea reprezintă un mijloc de comunicație în masă. Formele de materializare a publicității sunt numeroase și cuprind un întreg ansamblu de mijloace și tehnici diferite al căror scop final îl constituie realizarea unei comunicații eficiente în cadrul mediului economico-social, al pieței, în vederea modificării atitudinilor și comportamentului consumatorilor. Publicitatea pentru călătoriile turistice nu trebuie să cuprindă elemente care ar putea crea ulterior decepții în rândul turiștilor. Produsul turistic este intangibil, iar publicitatea, prin conținutul său poate determina un anumit comportament de cumpărare. Din acest motiv, mesajele publicitare ale firmei de turism trebuie să conțină datele de identificare ale acesteia, tipul mijloacelor de transport utilizate, traseele și durata călătoriei, condițiile de cazare, serviciile suplimentare incluse în preț etc.

Fiind o formă impersonală de comunicare cu piața turistică pe termen lung, cât și pe termen scurt, publicitatea își propune crearea și păstrarea clientelei prin informarea, incitarea, sfătuirea și convingerea ei asupra necesității cumpărării serviciilor turistice ale firmei care o susține, apelându-se la profesioniști plătiți și la mijloace materiale specifice.

Societatea Inter-Tour Bacău mizează în cadrul strategiei promoționale pe aportul a numeroase mijloace de comunicare, iar publicitatea este una din cele mai importante, aceasta având un rol fundamental în informarea clientelei potențiale în legătura cu existența pe piață a unui anumit produs sau serviciu turistic, promovarea evenimentelor generatoare de turism (sportive, culturale, religioase), anunțarea reducerilor de preț acordate în anumite condiții (pentru grupuri, pentru oferta extrasezon), crearea unei imagini de marcă sau fidelizarea clientelei.

Stabilirea bugetului publicitar al agenției se face pe baza estimărilor și a experienței anterioare acumulate, aceasta fiind în general, constant de-a lungul anilor – cifra respectivă fiind mereu actualizată cu nivelul inflației – dar poate fi majorat în funcție de necesitățile sau oportunitățile care se pot ivi de-a lungul anului. Fig. 3.1 Fluturaș Inter Tour

Clientela țintă a firmei o constituie atât turiștii potențiali, cât și persoanele sau instituțiile care pot influența cererea acestora și deciziile lor de cumpărare (prescriptorii, liderii de opinie, intermediarii etc), de la caz la caz, ținta campaniilor publicitare putând fi extinsă sau restrânsă. La selectarea clientelei țintă se are în vedere nu posibilitățile de adaptare a produselor turistice la pretențiile clientelei, ci mai ales posibilitățile de adaptare a clientelei la produse, segmentele de piață fiind bine cunoscute înainte de operațiunea de lansare.

Inter-Tour folosește campaniile publicitare în special pentru promovarea produselor sale, dar și a produselor care se vând foarte greu. Frecvența cea mai ridicată se înregistrează în lunile aprilie-iulie, odată cu începerea sezonului estival când firmele își promovează puternic ofertele-perioadă de vârf foarte importantă în turism și în lunile noiembrie-decembrie, perioada de lansare a produselor speciale caracteristice sezonului de iarnă, mediile majore de transmitere a mesajelor publicitare fiind presa, radioul, televiziunea, Internetul, publicitatea exterioară și cea efectuată prin tipărituri. Adeseori, pentru a mări eficiența, firmele de turism folosesc simultan mai multe tipuri de media pentru transmiterea mesajelor publicitare.

Rațiunile care precumpănesc în decizia de alegere a presei ca “media” de publicitate sunt legate, de regulă, de caracteristicile de bază ale acesteia – diferite de la o publicație la alta – între care amintim: difuzarea teritorială, momentul apariției, categoriile socio-profesionale ale cititorilor, tirajul, prețul de vânzare al spațiului, calitatea imprimării etc. În cadrul publicității de produs firma folosește spații publicitare în presa cotidiană locală: Deșteptarea și Ziarul de Bacău, beneficiind de avantajele conferite de costul redus, operativitate, flexibilitate, regularitatea aparițiilor etc. Bugetul publicitar influențează cadența transmiterii mesajelor – cu cât este mai limitat, cu atât anunțurile publicitare vor fi mai concentrate în timp.

De asemenea, firma Inter-Tour investește și în publicitatea de marcă, imaginea sa fiind prezentă în cadrul unor publicații importante care apar la nivel național cum ar fi: Pagini Naționale, Pagini Aurii, Ghidul hotelier (Publirom), Catalogul ANAT sau la nivel local Topul județean al firmelor (2010) și Ghidul județului Bacău.

Ca și presa scrisă, radioul s-a impus ca mijloc de publicitate datorită avantajelor care le prezintă: operativitate foarte ridicată de transmitere a mesajului, aria largă de răspândire, costul scăzut comparativ cu presa scrisa, posibilitatea utilizării unui fond sonor atrăgător, flexibilitate și gradul înalt de selectivitate. Sunt preferate posturile locale de radio Europa Fm și Radio 21 din Bacău, unde specialiștii din radio în conlucrarea cu managerii firmei alcătuiesc spoturi de 15-20 secunde dinamice, atractive, diversitatea formelor de prezentare și informațiile pe care le conțin fiind foarte importantă, toate terminându-se cu sloganul firmei: “Inter-Tour,Prietenul vacantelor voastre!”.

Principalele categorii de persoane vizate de mesajele publicitare transmise radiofonic sunt automobiliștii, indivizii care dispun de mai mult timp liber (pensionari, persoanele aflate în concediu de odihnă, școlarii în vacanțe), tinerii (amatori de emisiuni muzicale și sportive), realizându-se astfel o ușurare a segmentării spațiului publicitar. Timpii de difuzare a spoturilor preferați de firma Inter-Tour și considerați a fi optimi pentru recepționarea cât mai bună de care clienții potențiali sunt între orele 07.00-10.00 și 15.00-18.00.

In cazul televiziunii, care este cel mai costisitor mijloc publicitar, alegerea momentului transmiterii spotului publicitar este foarte important pentru recepția sa, urmând a se face selecție între orele de mică și mare audiență, la începutul sau sfârșitul unor emisiuni, în perioadele care preced vacanțele și cele de pe parcursul acestora, totul depinzând de bugetul alocat. Acest mijloc publicitar este folosit, în special, în timpul sezonului estival, îmbrăcând forma clipurilor publicitare sau a concursurilor cu premii la posturile locale 1 TV Bacau.

Rețeaua Internet este cel mai nou suport media pentru publicitate, constituind adevărata presă electronică. Inter-Tour și-a creat propria pagină pe Internet beneficiind astfel de avantajele accesibilității informației, diversității acesteia, dar și adresabilității având un randament deosebit cu cheltuieli de difuzare extrem de reduse. La adresa www.inter-tour..ro cei interesați pot afla informații despre agenție, cât și despre oferta turistica completă, iar prin adresa de e-mail [anonimizat] se pot face rezervări sau contacta direct agenția.

Agenția de Turism Inter-tour Bacău folosește ca mijloc publicitar și publicitatea exterioară, având contracte de afișare a materialelor publicitare în lanțul de librării Melior și în magazinele alimentare Pambac din județ și panouri publicitare în Onești. Acestea sunt amplasate în zone aglomerate sau vaduri comerciale pentru a fi văzute de cât mai multe persoane aflate în mișcare, fie că sunt locale sau în tranzit. Atunci când situațiile de moment o cer (oferte speciale, completarea urgentă a unui grup), firma apelează la o soluție foarte simplă și ieftină și anume distribuirea de fluturași publicitari prin poștă.

Publicitatea prin tipărituri este o altă formă de promovare a imaginii Inter-Tour, cu o eficiență deosebită comparativ cu celelalte suporturi publicitare datorită avantajelor pe care le prezintă.

Afișul ca mijloc publicitar se adresează marelui public, dat fiind conținutul sau și mai ales locurile de amplasare. O parte din acestea, mai cu seamă cele de la sediile agenției sunt realizate prin forțe proprii, iar celelalte împreună cu calendarele, agendele și inscripționările pe pixuri sunt realizate de firme specializate ca Europrint si Docuprint. Acestea din urmă prezintă avantajul că îndeplinesc atât rol publicitar, cât și utilitate practică la care se apelează frecvent, aceste suporturi publicitare fiind folosite în relațiile cu liderii de opinie și prescriptorii.

3.1.2 Promovarea vânzărilor la Agenția de Turism Inter-tour Bacău

Spre deosebire de publicitate, prin care se realizează furnizarea informațiilor cu privire la firma turistică și la oferta sa, promovarea vânzărilor este un mijloc de comunicare prin care se urmărește stimularea pe diferite căi a consumatorilor de produse și servicii turistice, a comercianților și a intermediarilor, determinându-i să contribuie la realizarea intereselor firmei. Prin urmare, promovarea vânzărilor are rolul de a completa publicitatea și vânzările personale, urmărind stimularea cererii, reducerea timpului de adoptare a deciziei de cumpărare, ridicarea prestigiului firmei pe piața turistică, etc.

Alegerea instrumentelor de promovare a vânzărilor se face ținând seama de mărimea cererii, intensitatea concurenței, durata acțiunilor promoționale, bugetul promoțional disponibil etc. Neputându-se diferenția clar în raport cu firmele concurente, angrosiștii de voiaje turistice practică un număr mai restrâns de metode de promovare a vânzărilor.

Reducerile temporare de preț (tarif) sunt mijloace frecvente folosite de agențiile de turism pentru atragerea de noi clienți, mărirea frecvenței cumpărăturilor, sporirea numărului de zile afectate unui sejur sau uniformizarea cererii (diminuările de tarife pentru turismul extrasezonier aducând cererea la nivelul ofertei).

Ofertele speciale folosite de Inter-Tour cuprind servicii cu tarife reduse pentru perioada de extrasezon și vizează fie întreaga clientelă, fie numai anumite segmente (pensionari, elevi, sindicaliști); în această categorie pot intra și programele speciale promovate în ultimul an de Ministerul Turismului.

Reduceri de preț la pachetele turistice în cazul plații anticipate a acestora (de obicei, în luna mai pentru sezonul estival), cuantumul acestora fiind de 5-6 % din valoarea totală.

Rabaturi pe cantitate la excursiile în grup; Inter-tour oferă un loc gratis la extern pentru un grup de 10 persoane și două gratuități la intern pentru un grup de 48 persoane

Vânzările grupate sunt frecvent practicate în variantele :

– vânzări “asortate” constând în gruparea într-un singur pachet a mai multor servicii distincte și vânzarea lor la un preț global mai mic decât suma tarifelor serviciilor individuale;

– vânzări “multipack” când oferta se prezintă sub forma unui pachet de servicii de același fel, tariful global fiind degresiv în raport cu volumul de servicii.

Deși, diminuările de prețuri sunt acțiuni care nu necesită eforturi speciale din partea firmei, la ele trebuie să se apeleze cu multă grijă, efectele pe care le provoacă fiind adeseori imprevizibile. În acest sens, deși nu a realizat studii de specialitate, firma a observat că aceste mijloace nu aduc rezultate spectaculoase, cu excepția programelor speciale de turism social care s-au bucurat de un succes neașteptat reușind prelungirea sezonului, cu efecte benefice din punct de vedere financiar pentru societate.

Jocurile și concursurile organizate pe teme turistice permit informarea discretă și foarte eficientă a turiștilor potențiali asupra produselor și serviciilor pe tema cărora sunt organizate, o bună cunoaștere a ofertei turistice de către participanți. Astfel de modalități de promovare își dovedesc eficiența cu prioritate în rândul copiilor, adolescenților și tinerilor. Inter-Tour a folosit acest gen de promovare anul trecut, colaborând în acest sens cu postul de radio Europa FM și cu postul local de televiziune 1 TV Bacau la realizarea unui concurs săptămânal pe o perioadă de 3 luni (iunie-august), câștigătorii fiind răsplătiți cu un sejur de 2 persoane la mare.

Publicitatea la locul vânzării se realizează în incinta agenției, la dispoziția clienților fiind puse afișe, panouri, autocolante și filme video, având avantajul că atrage asupra existenței produselor, fiind exclus riscul de uitare a mesajului recepționat.

3.1.3 Relațiile publice la Agenția de Turism Inter-tour Bacău

Relațiile publice sunt, prin excelență, relații în dublu sens (dinspre firmă spre public și invers), cu scopul întăririi încrederii reciproce, fiind orientate pe termen lung și cu un pronunțat caracter obiectiv. La dispoziția firmei stau o multitudine de mijloace ca interviuri, conferințe de presă, convorbiri directe cu diverși parteneri, manifestări culturale, sportive, etc., sarcina folosirii lor selective sau în diverse combinații, revenind în special managerilor societății. Pentru a menține constant contactul cu publicul extern, Inter-Tour participă la toate târgurile și expozițiile organizate local la Camera de Comerț a județului Bacău, având prin contract stând rezervat la toate aceste manifestări. Cu toate acestea, cele mai fructuoase relații se stabilesc între parteneri cu ocazia burselor și târgurilor de peste an, locuri în care se confruntă cererea și oferta turistică din întreaga țară și unde Inter-Tour încheie contracte de colaborare pentru sezonul următor. O atenție deosebită o acordă firma unei categorii speciale de public și anume: prescriptorii (cadre didactice, ghizi autorizați, lideri de sindicate, medici), generatori de turism care pot influența considerabil comportamentul consumatorilor de rând.

Indiferent de mijloacele și tehnicile folosite, activitatea de relații publice trebuie organic corelată cu celelalte variabile promoționale, încadrate într-un program unitar, Fig. 3.2 Echipa Inter Tour

cu o viziune globală. În același timp, trebuie avut in vedere ca eficienta acțiunilor de relații cu publicul depinde în bună măsură de nivelul calitativ al întregii activități desfășurate de firmă.

3.1.4 Forța de vânzare a Agenției de Turism Inter-tour Bacău

Forța de vânzare a agenției este constituită din propriul ei personal sau din persoane exterioare mandatate a o reprezenta. Sarcinile acestora constă în:

Identificarea și analiza piețelor turistice potențiale;

Participarea la saloane și târguri de turism;

Negocierea și încheierea contractelor cu organismele furnizoare de clientela turistică;

Vânzarea propriu-zisă a serviciilor turistice;

Asigurarea de asistență de specialitate pe timpul consumării acestora (ghizi);

Rezolvarea litigiilor cu clientela;

Supravegherea concurenței, etc.

Obiectivele forței de vânzare derivă din obiectivele generale ale firmei și trebuie să contribuie la realizarea acestora. Ele vor fi precizate clar, cantitativ și calitativ și vor fi delimitate în timp. Pentru fiecare obiectiv în parte vor fi stabilite responsabilități pe persoane și termene de realizare astfel încât periodic să poată fi evaluate rezultatele obținute și să poată fi stabilite recompensele menite să contribuie la creșterea gradului de cointeresare a persoanelor implicate.

3.1.5 Interfluențe produs-promovare ale Agenției de Turism Inter-tour Bacău

Pentru a-și asigura supraviețuirea sau consolidarea poziției pe piață, firma trebuie să aibă în permanență în vedere solicitările, gusturile și pretențiile clienților pe de o parte, și performanțele concurenților, pe de altă parte, produsele turistice pe care ea le oferă fiind suspuse în permanență unor analize și perfecționări. Elaborarea strategiilor cu privire la produsele turistice este o operațiune cât se poate de complexă care presupune folosirea unui mare volum de informații cu privire la aceste produse, presupune analiza poziției lor actuale și evaluarea poziției viitoare.

Analiza poziției actuale a produsului turistic presupune identificarea cererii de satisfăcut, dar și pertinența și eficacitatea produselor turistice concurente sau substituibile. Dacă nivelul de satisfacere a cererii este coborât, agenția trebuie să-și pună problema perfecționării produsului existent sau chiar a înlocuirii lui cu unul nou sau “împingerea” acestuia spre consumatori prin strategii promoționale adecvate.

Evaluarea poziției viitoare a produsului turistic la Inter-Tour este o operațiune complex care presupune utilizarea tehnicilor obișnuite de previziune. În acest scop, este absolut necesar să se anticipeze evoluțiile de ordin tehnologic, evoluțiile normale de la o fază la alta a ciclului de viață, cele care au loc în viață economică și socială, cele de ordin politic ș.a .

Determinarea bugetului promoțional al firmei este foarte important în decizia de susținere a produselor turistice aflate în portofoliu acesteia. Nivelul acestei sume va fi influențat atât de obiectivele urmărite cât și de resursele disponibile ale agenției.

3.2 Stabilirea obiectivelor promovării la Agenția de Turism „INTER-TOUR” Bacău

Fundamentarea deciziilor privind promovarea ocupă o mare parte din timpul responsabilului de marketing al turistice, întreaga acțiune presupunând definirea cu atenție a obiectivelor de atins, efortul financiar antrenat și efectele scontate derivând direct din acestea.

Punctul de plecare în definirea obiectivelor promovării turistice îl constituie definirea obiectivelor de atins ale Agenției de Turism Inter-tour, primele derivând din celelalte. De exemplu, agenția de turism Inter-tour își fixează ca obiectiv general creșterea numărului de clienți, ea trebuind să aibă în vedere, mai întâi, cel puțin trei niveluri ale clientelei (cea aparținând ei, cea aparținând concurenței și cea care încă nu s-a hotărât să facă turism), putânddu-și formula apoi cel puțin patru strategii diferite de marketing:

întărirea fidelității clienților proprii;

mărirea numărului de ocazii în care clienții ei fideli o pot solicita pentru satisfacerea nevoilor de turism;

atragerea clienților firmelor turistice concurente;

transformarea nonconsumatorilor de produs turistic în consumatori (mai întâi potențiali, iar apoi efectivi).

Pasul următor presupune identificarea stadiilor prin care un nonconsumator relativ poate fi transformat într-un consumator fidel:

cel cognitiv, în care obiectivul promovării este atragerea atenției nonconsumatorului, aducându-i-se la cunoștință faptul că firma și serviciile sale există și îi pot sta la dispoziție;

cel afectiv, în care, în urma identificării și cunoașterii gusturilor acestuia, obiectivul trebuie să fie trezirea interesului și dorinței de a deveni clientul potențial al firmei; Fig. 3.3 Prezentare Inter Tour la Centrul

de Conferinte si Expozitii Bacau

cel comportamental, în care, utilizând cele mai eficiente metode de convingere, obiectivul țintă este transformarea clientului potențial în client efectiv fidel.

Dacă se decide ca promovarea să fie realizată prin intermediul publicității, obiectivele acesteia vor fi, prin urmare, diferite de la un stadiu la altul, realizându-se o concretizare a lor în următoarea manieră (de exemplu):

1. în stadiul cognitiv:

– informarea a încă 30% din populația zonei despre existența și profilul firmei;

– înștiințarea a circa 50% din actualii clienți ai firmei asupra deciziei de a le oferi noul produs turistic “voiaje în Delta Dunării”.

2. în stadiul afectiv:

– transmiterea repetată, într-un număr de 10 săptămâni consecutive, a unui film publicitar de 55 secunde cu imagini inedite din Deltă;

– informarea a cel puțin 80% din vânătorii și pescarii din zonă că pe timpul voiajelor vor fi organizate ieșiri la vânătoare și pescuit.

3. în stadiul comportamental:

– înștiințarea populației interesate că 75% din rezervările de locuri în centrele de cazare și masă din Deltă se pot face până la data de 25 iunie.

In sistemul relatiilor cu mediul economico-social, cu piata, eforturile de marketing ale intreprinderii moderne nu se pot limita la producerea si distributia de bunuri si servicii; ele implica totodata o permanenta si complexa comunicare cu mediul extern,cu piata,care presupune o informare atenta a consumatorilor potentiali si a intermediarilor,actiuni specifice de influentare a comportamentului de cumparare si de consum, de sprijinire a procesului de vanzare.Toate aceste activitati, cu obiective si mijloace de actiune extrem de variate,alcatuiesc politica promotionala – componenta importanta a politicii de marketing a intreprinderii moderne.

Una din sarcinile cele mai importante asumate de marketingul mix este aceea de a furniza clientelei toate genurile de informatii,sfaturi si indemnuri prin intermediul carora aceasta sa fie atentionata de existenta unei anumite oferte, sa i se trezeasza interesul in legatura cu utilitatea acesteia, sa fie atrasa spre ea, sa i se creeze convingerea ca ea este in masura sa o satisfaca mai bine decat altele si sa o determine sa ia decizia de cumparare.

Actiunile promotionale in domeniul turismului, la fel ca in toate celelalte sectoare,vizeaza atat atragerea de noi clienti, cat si pastrarea celor vechi, adresandu-se direct sau prin retele de intermediari fie intregului public, fie unor categorii bine identificate de clienti tinta. In timp de productia si comercializarea se realizeaza mai ales la nivel local,promovarea poate favoriza firmele turistice de la toate nivelurile (local,zonal,national,international). Fiind orientata in primul rand spre turistii potentiali,promovarea nu va neglija in nici un caz comerciantii si ceilalti intermediari.

Date fiind legaturile stranse dintre promovare si vanzari la fel ca in celelalte domenii de activitate,in turism pot fi puse in evidenta 2 stiluri promotionale distincte:

promovarea imaginii,avand in centrul atentiei destinatiile turistice pe care urmareste sa le faca pe larg cunoscute

promovarea vanzarilor,care implica nemijlocit operatiunile de comercializare.

La nivelul firmei Inter-Tour, fundamentarea deciziilor de promovare presupune definirea cu atentie a obiectivelor de atins, calcularea efortului financiar antrenat si efectele scontate derivand direct din acestea, formuland apoi cel putin 4 strategii de marketing:

intarirea fidelitatii clientilor proprii

marirea numarului ocaziilor in care clientii fideli o pot solicita pentru satisfacerea nevoilor de turism

atragerea clientilor firmelor turistice concurente

transformarea non-consumatorilor de produse turistice in consumatori mai intai potentiali,iar apoi efectivi.

Prin politica de comunicatie si mijloacele care o caracterizeaza,firma urmareste o difuzare cat mai ampla a unor informatii despre activitatea,produsele si serviciile sale ,dar si receptionarea modului cum acestea sunt primite si apreciate de destinatari.Pentru a realiza un asemenea obiectiv,ea trebuie sa asigure selectarea si armonizarea informatiilor pe care le difuzeaza,intrucat folosirea unor mijloace neadecvate pot da nastere unor situatii cu efecte negative pentru prestigiul si activitatea sa.

Desi aplicarea mixului promotional reprezinta principala activitate de comunicare a firmei,intregul mix de marketing al acesteia – produsul si promovarea, pretul si distributia trebuie sa fie coordonate in asa fel incat impactul comunicarii sa fie maxim.

Pentru ca obiectivele promovării să corespundă întocmai situației reale a mediului în care agenția de turism Inter-Tour vrea să o lanseze, va fi necesară, ai întâi, analiza prealabilă a pieței, analiză ce se axează, în principal, pe două ari probleme: definirea pieței, în termeni economico-geografici; determinarea influențelor promoționale care afectează cumpărarea unui produs turistic.

Agentia de turism Inter Tour dezvoltă strategii de marketing turistic, prezentand următoarele obiective:

promovarea unei rețele sigure și rentabile de transport turistic;

separarea turismului de excursie de turismul stabil;

completarea ofertei de servicii disponibile în caz de timp nefavorabil;

adaptarea politicii de prețuri după sezon;

asigurarea unui raport optim între prețuri și prestații;

asigurarea de facilități clientelei, inclusiv prin diversificarea prestațiilor;

adaptarea constantă a ofertei la fluctuațiile preferințelor turiștilor;

axarea ofertei pe grupuri determinate de turiști;

încurajarea colaborării între organizațiile care se ocupă de turism.

Agenția de Turism Inter-tour Bacău oferă turiștilor posibilitatea de a efectua un concediu de vis în Spania: „ Excursie Spania circuit cu sejur Costa Brava ”. Vă prezentăm programul turistic detaliat in anexa nr.3.

Promovarea produsului turistic „Excursie Spania circuit cu sejur Costa Brava” este prezentata prin urmatoarele mijloace de promovare:

Pe site-ul agenției de turism Inter Tour Bacău www.inter-tour.ro, la secțiunea turism extern-circuite + sejur este prezentată oferta detaliată, ea ruland ți pe prima pagină a site-lui alături de alte oferte ale agenției;

Zilnic in cadrul departamentului turism extern se trimit newsletter către agențiile partenere, cât și spre clientii agenției, cuprinzand printre alte oferte si acest program;

In cadrul paginii de facebook al agentiei, acest program poate fi vizualizat de grupul de prieteni si de alti utilizatori, avand un impact ridicat;

Saptămânal elevii care fac practica in cadrul agenției impart fluturașe cu oferte in zonele centrale ale orașului;

Informand clienții fideli ai agenției cu ofertele actualizate, acestia la randul lor recomandă oferta și altor cunoștinte aducand clienți noi firmei, obținând prin aceasta și anumite discounturi;

La sfarsitul sezonului estival in fiecare an agentia organizeaza pentru clienti sai un program de exceptie la prețuri mici și condiții deosebite, fiind insoțiți de directorul agenției cu familia;

De curand agenția a deschis un punct de lucru la KM 0 Bacau, unde se pot vizualiza spoturile cu ofertele actualizate;

Cu ocazia lansării ofertelor turistice anuale se organizeaza un seminar impreuna cu agentiile de turism din Judetul Bacău, pentru prezentarea programelor in power point, având loc și lansarea cataloagelor pentru sezonul care urmează. Aceasta intalnire are loc in cadrul Centrului de Afaceri si Expozitii Bacău;

Zilnic la postul de televiziune local 1 TV Bacau, apar spoturi cu ofertele agenției, punandu-se accent și pe acest program, iar la posturile de radio cu frecventa ridicata: Radio 21, Radio Alfa, Kiss Fm, Radio Zu sunt promovate clipuri publicitare intre orele 07.00-10.00 și intre orele de 15.00-18.00 fiind ore de maxima audiența;

La pagina dedicata publicitatii a ziarelor locale:Desteptarea si Ziarul de Bacău, agenția de turism Inter Tour este prezentă zilnic cu diferite oferte, antrenand cititorii la concursuri cu premii substantiale;

In zonele centrale ale orașului unde sunt amplasate monitoare cu spoturi publicitare, agenția de turism Inter Tour își promoveaza ofertele de sezon;

In cadrul departamentului extern există o regulă, ca turiștii care doresc o oferta cu plecare din Bacău, să-i fie recomandate mai întâi programele agenției și apoi cele sugerate de clienți.

3.3. Elaborarea campaniei de promovare și a bugetului său la Agenția de Turism „INTER-TOUR” Bacău

Având în vedere competiția existentă pe piața turistică se impune realizarea unei campanii de promovare diversificată și de mare amploare cu impact puternic în cadrul segmentelor potențiale de populație.

Deosebit de important în elaborarea unei campanii de promovare este asigurarea continuității sale deoarece niciodată o campanie publicitară în turism, oricât de ingenios ar fi concepută nu poate da randamentul scontat din primii ani.

În alegerea destinației de călătorie, turistul mai este determinat și de datele sale personale care cuprind elemente cum ar fi: numele și vârsta copiilor, sexul, venitul și “standingul social”, condiții de sănătate, de vârstă, posibilitate de a-și lua concediu, clima din țara de origine etc. În afară de acestea acționează atât necesitățile fundamentale cât și imaginea pe care o oferă un loc sau o regiune turistică. Este vorba deci de valoarea simbolică a regiunii turistice, valoare care comportă atât elemente materiale, cât și elemente psihologice (plaje, construcții, muzee, climă, ambianță sportivă etc. ).

Televiziunea este principalul canal media al campaniei de promovare, deoarece prezintă rapiditate în transmitere și impact sporit al mesajului publicitar, audiență mare, adresabilitate către toate categoriile sociale. Este cel mai scump mijloc de publicitate, dar cel mai eficient.

Rolul socio – economic al activității de promovare este evident, informarea turiștilor despre produsele oferite spre vânzare, despre serviciile asociate lor, fiind tot mai necesară datorită:

creșterii fără precedent a nevoilor pentru turiști;

cerinței de a folosi eficient capacitățile de prod ucție și timpul de muncă al personalului de vânzare.

De asemenea, prin acțiunile de informare, agenția de turism Inter Tour convinge și chiar educă consumatorii în ceea ce privește necesitatea practicării turismului. De aceea, în acțiunile de promovare, firma, în afara prezentării produsului turistic, informează turiștii și despre cadrul natural, obiectivele de interes turistic, adică toate elementele produsului turistic.

Particularitățile produsului turistic determină utilizarea unor mijloace specifice de promovare care se împart în două categorii:

mijloace de promovare care atrag turistul către agenție. Rolul acestora este de a asigura o informare cât mai exactă și cât mai completă asupra produsului turistic, pentru a genera dorința de cumpărare. Dintre astfel de mijloace amintim: reclama, publicitatea gratuită, organizarea de întâlniri, concursuri, expoziții;

mijloace de promovare care stimulează revenirea (fidelizarea) turiștilor. Rolul acestora este de a confirma în totalitate informațiile difuzate prin cataloage, broșuri, reviste, anunțuri, filme publicitare și să se concretizeze în

Fig. 3.4 Catalog litoral România 2014 Inter Tour

vânzări. În această categorie intră promovarea prin cercurile de turism din întreprin deri și firme, varietatea serviciilor din acordul firmei etc.

Criteriul de delimitare a celor două mijloace de promovare nu este foarte riguros. Astfel, punerea în valoare a mijloacelor de promovare la locul vânzării este posibilă numai dacă acestea sunt subiectul unor anunțuri de reclamă difuzate prin mijloace de comunicație în masă.

Campaniile de promovare și de publicitate sunt adesea realizate la inițiativa a doi agenți economici diferiți, ale căror interese sunt complementare:

– agenții de turism din țara de destinație (ținând de Ministerul Turismului sau de colectivitățile locale), care se ocupă de programele de informare și de promovare comercială pentru țările sau locurile de destinație, fiind vorba de promovarea instituțională;

– touroperatorii și agențiile de turism distribuitoare, care realizează campaniile de promovare și publicitate pentru produsele pe care le vând, adică promovare comercială.

Unele acțiuni de promovare pot antrena confuzii și dificultăți între instituții și profesioniști. Așa se întâmplă când instituțiile publice ale turismului finanțează direct broșurile comerciale editate de touroperatori și care nu prezintă decât propriile lor produse. De asemenea, anumite instituții finanțează campaniile de publicitate comercială axate pe prezentarea de produse specifice, vândute de câțiva touroperatori și u pe reprezentarea ansamblului destinațiilor.

Pentru a vedea cât cheltuie agenția de turism Inter-tour pentru promovare, va dam un exemplul urmator:

Planul de desfășurare a campaniei:

1. Perioada de desfășurare

Campania de promovare se va desfășura în luna mai (05-15 mai 2014), astfel încât, să se asigurare promovarea din timp a produsului turistic „ Excursie Spania cu sejur in Costa Brava” și conștientizarea acestuia în mintea consumatorilor și asigurarea realizării unui nivel înalt al vânzărilor până la începerea sezonului estival. Campania de promovare va avea loc pe parcusul a zece zile, în Judetul Bacau.

2. Detalierea bugetului

Agenția Inter Tour și-a stabilit mărimea bugetului promoțional alocat ținând cont de sarcinile pe care le întreprinde în acest sens și de obiectivele de comunicare stabilite, care trebuie să se realizeze. Astfel, concentrarea asupra acestor obiective determină utilizarea fondurilor cu eficiență maximă, și de asemenea, această metodă presupune că toate obiectivele prezintă aceeași importanță în distribuirea fondurilor.

Fondurile utilizate pentru punerea în aplicare a acestei campanii de promovare sunt fonduri proprii din capitatul firmei.

Alături de fonduri proprii, agenția Inter Tour va utiliza pentru această campanie de promovare și fonduri din exterior obținute prin sponsorizări de la diverse companii , de nivel național (Mondial Asistance, Blue Air, Carpatair, Transilvania Travel) a căror simbol/marcă apare tipărită atât pe banerele de promovare cît și pe coperta interioară-spate a cataloagelor de promovare.

Bugetul se ridică la suma de 7360 de Euro și acoperă toate costurile necesare realizării campaniei de promovare. Acest buget va fi repartizat astfel:

500 Euro – pentru.acțiuni de informare a agențiilor detailiste (workshop-uri);

2045 Euro – pentru mijloace de promovare media (spot TV, film prezentare, anunț radio, anunt în presa scrisă);

4815 Euro -cheltuieli materiale, conceperea și distribuirea anunțurilor (cataloage, calendare, pixuri, pliante A4, vederi, Cd-uri, mape, sacoșe personalizate)

Bugetul va fi gestionat de directorul general al Agenției Inter Tour și în colaborare cu o agenție de publicitate vor desemna o echipă care se va ocupa de desfășurarea în bune condiții a campaniei de promovare.

3. Concluzii:

Campania de promovare realizată de agenția de turism Inter Tour este una complexa, apelându-se la diverse mijloace de promovare pentru a se asigura acoperirea și informarea întregii piețe țintă avută în vedere. S-a apelat la toate mijloacele media și interpersonale de promovare și s-au întreprins acțiuni specifice promovării vânzărilor, marketingului direct și, de asemenea, specifice relațiilor publice.

Acțiunile complexe avute în vedere, bine organizate și atent implmentate vor conduce, inevitabil, la rezultate foarte bune și la atinngerea obiectivelor de marketing și a celor de comunicare stabilite. În alegerea acțiunilor de promovare care vor fi utilizate în derularea campaniei de promovare, nu s-a ținut cont de motive financiare, nivelul bugetul alocat nefiind unul prestabilit, acesta variind în functie de mijloacele promoționale alese astfel încât să transmită eficient mesajul publicitar.

Această campanie de promovare are în vedere, pe termen scurt, promovarea intensivă a ofertei „ Excursie Grecia cu sejur in insula Zakynthos ” astfel încât vânzarile acestei oferte să aducă venituri considerabile firmei, iar pe termen lung se are în vedere întipărirea în mintea turiștilor/ clienților a brandului Inter Tour și formarea unei imagini pozitive despre această agenție.

3.4 Evaluarea eficienței promovării produsului turistic la Agenția de Turism „INTER-TOUR” Bacău

Influența efectivă a acțiunilor promoționale în general, a publicității, în particular, asupra activității firmei de turism Inter-Tour, asupra rezultatelor acesteia este relativ greu de stabilit. De fapt, în legătură cu această problemă există controverse serioase, legate îndeosebi de faptul că asemenea acțiuni nu constituie, prin excelență, singurele variabile care influențează volumul desfacerilor. Chiar cunoscând curba vânzărilor realizate într-o anumită perioadă în care au fost organizate și susținute diverse campanii promoționale, nu este tocmai ușor de stabilit, de izolat contribuția acestora la creșterile de vânzări înregistrate în condițiile în care relația ce se stabilește între cele două variabile (efortul promoțional și mărirea efectului produs) nu este, în nici u caz, una liniară. În

practică, mesajul publicitar va avea efect final cu totul Fig. 3.5 Stand Inter Tour Bacau

diferit în cazuri diferite (lansarea într-o piață saturată, față de lansarea într-o piață care dispune de un potențial de extindere mare). Dacă, în primul caz, poate fi luată în discuție

oportunitatea mesajului, în cel de-al doilea caz, efectul mesajului trebuie delimitat de tendința pieței de extindere, independent de influența unor campanii promoționale.

Eficiența acțiunilor promoționale depinde și de elementele la care se raportează, de prisma prin care aceasta este privită. În acest sens, ea se poate limita, de exemplu, doar la zona de contact a mesajului promoțional cu destinatarii acesteia.

Mai ușor de evaluat sunt efectele datorate celorlalte acțiuni promoționale. În acest scop, în practică sunt utilizate, în principal, următoarele metode:

a) Analiza vânzărilor care poate fi realizată, fie la un nivel de finețe înalt, fie la unul relativ ai scăzut. Atunci când este riguros realizată, analiza vânzărilor permite cunoașterea exactă a volumului produselor turistice vândute, a cifrei de afaceri înregistrate, pe fiecare produs turistic și de fiecare unitate de desfacere în parte și pentru perioade de timp bine determinate, precum și estimarea eficienței fiecărei operațiuni promoționale în parte. O asemenea analiză comportă însă și o serie de limite, în sensul că nu orice firmă de turism dispune de un sistem de evidență suficient de precis și capabil să furnizeze toate informațiile necesare.

b) Analiza informațiilor culese în cadrul panelurilor de consumatori, care prezintă avantajul obținerii unor date prompte și pertinente. Utilizarea unei asemenea metode este afectată însă de costurile, de regulă, destul de ridicate pe care le implică organizarea panelurilor respective, precum și de faptul că informațiile obținute se referă exclusiv la produsele turistice avute în vedere de cei ce alcătuiesc și administrează panelurile. De asemenea, trebuie adăugate dificultățile metodologice pe care le presupune estimarea interacțiunii diferitelor instrumente proporționale care determină comportamentul consumatorilor.

c) Analiza informațiilor culese în cadrul sondajelor efectuate în rândul consumatorilor este o metodă de determinare riguroasă a efectelor diferitelor acțiuni promoționale, metodă limitată însă de costurile tot la fel de ridicate și de perioadele de timp, relativ mari, necesare organizării și desfășurării unor asemenea sondaje.

d) Studiile experimentale, care realizate sub forma unor teste combinate pentru verificarea efectelor diferitelor acțiuni promoționale, pot oferi informații pertinente, în principal asupra efectelor probabile ale acțiunilor promoționale, înainte de realizarea lor la o scară mare. Utilizarea unor asemenea informații este însă dependentă de costurile necesare pentru organizarea și urmărirea operațiunilor de testare.

Câștigul în domeniul turistic este dependent de următorii factori:

Disponibilitatea pentru contacte

De o importanță decisivă este asigurarea de contacte în întregul sector turistic cu agenții de turism, hoteluri, birouri de turism extern și alți organizatori. De asemenea, trebuie contactate întreprinderile și asociațiile. Toți aceștia sunt potențiali clienți sau intermediari și contribuie hotărâtor la asigurarea șanselor de existență ale firmei.

Creativitatea

Interesul clienților potențiali depinde de atractivitatea programului oferit. Cine are suficientă imaginație pentru a crea programul potrivit, categoriei potrivite de oameni, poate atrage clienții cu mai multă ușurință.

Organizarea

Succesul este dependent de organizarea timpului și economisirea costurilor. Ofertantul trebuie să aibă în permanență, liste cu cei care închiriază mașini, cu translatori etc. Căutările îndelungi consumă timp și dovedesc celor interesați lipsa de competență și eficiență, generând neîncredere.

Colaboratorii

Este foarte important ca, în special la primele cereri, colaboratorii să fie calificați și pregătiți pentru orice fel de acțiune. Un translator care are doar cunoștințe de bază ale unei limbi străine este la fel de nepotrivit ca un ghid care, după cele două ore stabilite de prezentare, nu mai este în stare să scoată nici un cuvânt.

Pentru a evalua eficiența unei campanii de promovare vom face o analiză de preț pentru un program turistic pe traseul următor:

BUCUREȘTI-IAȘI-TG.FRUMOS-TG.NEAMȚ-BICAZ-LACU ROȘU-PIATRA NEAMȚ-ROMAN-IAȘI-BUCUREȘTI

Fișa tehnică a acestui program turistic este prezentată în Anexa nr.2

După întocmirea fișei tehnice a programului se efectuează analiza costurilor si analiza de preț care este realizată mai jos.

ANALIZA COSTURILOR

Cost transport cu autocar pentru un grup de 40 persoane

Se parcurg un număr de 1085 km. Se adaugă un spor de siguranță de 10%.

Total km 1194, rotunjit 1200 km.

Costul unui km este de 4.5 lei / km-5400 lei / 40 persoane = 0.11 lei / persoană / km;

Traseul are în total 1200 km x 0.11 lei / pers. / km = > 132 lei / pers./ traseu.

Masa:

mic dejun: Calculul s-a efectuat pentru o valoare medie de 13 lei / persoană.

BUCUREȘTI……………13 lei

IAȘI………………………..13 lei

PIATRA NEAMȚ…….13 lei

PIATRA NEAMȚ…….13 lei

T O T A L MIC DEJUN……..52 LEI / PERSOANĂ

dejun: Calculul s-a efectuat pentru o valoare medie de 16 lei / persoană.

FOCȘANI…………….16 lei

TG.NEAMȚ…………16 lei

LACU ROȘU……….16 lei

FOCȘANI……………16 lei

T O T A L DEJUN…………..64 LEI / PERSOANĂ

cina: Calculul s-a efectuat pentru o valoare medie de 18 lei / persoană

IAȘI……………………….18 lei

PIATRA NEAMȚ……18 lei

PIATRA NEAMȚ……18 lei

BUCUREȘTI………….18 lei

T O T A L CINA……….72 LEI / PERSOANĂ

T O T A L SERVICII DE MASĂ …………188 LEI / PERSOANĂ

NOTĂ: Conducătorul de grup și șoferul va avea alocată o sumă pentru serviciul de masă diferențiată pentru mic dejun – 13 lei / persoană; dejun – 16 lei /persoană; cină – 18 lei / persoană.

Cazare: La cazare în toate cele patru orașe s-a luat în calcul o medie a tarifelor de 60 lei / noapte:

BUCUREȘTI…………..60 lei

IAȘI………………………..60 lei

PIATRA NEAMȚ…….60 lei

PIATRA NEAMȚ…….60 lei

BUCUREȘTI…………..60 lei

T O T A L SERVICII CAZARE……………….300 LEI / PERSOANĂ

4. Agrementul: Muzee, mănăstiri: 6 x 3 = 18 LEI / PERSOANĂ

T O T A L SERVICII …………488 lei

Serviciile anterior menționate nu sunt influențate de mărimea grupului de turiști.

* Cost cazare:………………..320 lei / persoană

* Cost masa:………………….188 lei / persoană

* Cost transport…………….132 lei / persoană

T O T A L ……………………620 lei / persoană

COSTUL EXCURSIEI: 620 lei / persoană

Serviciile se comandă cu cel puțin 7 zile înainte, iar rezervările, cu cel puțin 2 zile.

ANALIZA DE PRET

1.Cheltuieli transport cu autocar pentru un grup de 40 persoane

Total KM de parcurs: 1200 km.

Cheltuielile cu motorina pentru această excursie sunt calculate astfel: 1200 km X 30 % consum autocar la 100/km = 360 litri X 6 LEI litru motorina = 2160 lei.

2.Cheltuieli alocate pentru masa: (din serviciile de masa nu se cedeaza comision, ele fiind tarife fixe achitate hotelierului).

mic dejun: Calculul s-a efectuat pentru o valoare medie de 13 lei / persoană.

BUCUREȘTI……………13 lei

IAȘI………………………..13 lei

PIATRA NEAMȚ…….13 lei

PIATRA NEAMȚ…….13 lei

T O T A L MIC DEJUN……..52 LEI / PERSOANĂ

dejun: Calculul s-a efectuat pentru o valoare medie de 16 lei / persoană.

FOCȘANI…………….16 lei

TG.NEAMȚ…………16 lei

LACU ROȘU……….16 lei

FOCȘANI……………16 lei

T O T A L DEJUN…………..64 LEI / PERSOANĂ

cina: Calculul s-a efectuat pentru o valoare medie de 18 lei / persoană

IAȘI……………………….18 lei

PIATRA NEAMȚ……18 lei

PIATRA NEAMȚ……18 lei

BUCUREȘTI………….18 lei

T O T A L CINA……….72 LEI / PERSOANĂ

T O T A L SERVICII DE MASĂ …………188 LEI / PERSOANĂ

NOTĂ: Conducătorul de grup și șoferul va avea alocată o sumă pentru serviciul de masă diferențiată pentru mic dejun – 13 lei / persoană; dejun – 16 lei /persoană; cină – 18 lei / persoană.

3.Cheltuielile alocate pentru cazare sunt mai mici cu 20%-comision cedat

: La cazare în toate cele patru orașe s-a luat în calcul o medie a tarifelor de 48 lei / noapte:

BUCUREȘTI…………..48 lei

IAȘI………………………..48 lei

PIATRA NEAMȚ…….48 lei

PIATRA NEAMȚ…….48 lei

BUCUREȘTI…………..48 lei

T O T A L SERVICII CAZARE……………….240 LEI / PERSOANĂ

T O T A L SERVICII : CAZARE + MASĂ …………428 LEI / PERSOANĂ

4. Cheltuielile legate de intrarile la muzee, mănăstiri sunt tarfie standard-necomisionabile: 6 x 3 = 18 LEI / PERSOANĂ –fiind servicii opționale

Serviciile anterior menționate nu sunt influențate de mărimea grupului de turiști.

La aceste servicii se adaugă:

* cheltuieli șofer: beneficiaza de cazare gratuita, achitandu-se numai serviciile de masa si diurna 188 + 300 = 488 lei

*cheltuieli ghid: beneficiaza de cazare gratuita, achitandu-se numai serviciile de masa, agrement și diurnă 188 + 300 + 18 = 506 lei

La total servicii cazare și masă se adaugă cheltuieli cu șoferul + cheltuieli ghid = 17120 LEI + 488 LEI + 506 LEI = 18114 LEI

CHELTUIELI TOTALE EXCURSIE: 20274 lei / 40 PERS = 507 LEI/PERS

COMISION AGENȚIE: 113 LEI/PERS X 40 PERS = 4520 LEI

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Potentialul turistic al României este invidiat de multe țări și cu toate acestea el incă nu este valorificat la adevarata lui valoare. Țara noastră este singura din zona care nu a știut să profite de actualul context internațional favorabil ca să atragă turiști străini, aceștia preferand tări ca Bulgaria, Turcia sau Grecia. Situația economică internă nu este nici ea un masura sa duca la cresterea consumului de produse turistice. Toți acești factori se reflectă in activitatea agentiei de turism care trebuie sa-și orienteze activitatea spre piata pentru a identifica nevoile populatiei dar și gradul de solvabilitate a acestor nevoi.

Inter-Tour se bazeaza insa pe experienta acumulata in acești ani, pe profesionalismul și seriozitatea lucratorilor sai, punct de plecare in crearea unei retele extinse de colaboratori cu care se reuseste sa acopere intreaga piata turistica.

Desi firma Inter-Tour foloseste o gamă foarte diversificată de activitați promotionala se constată o concentrare puternică a actiunii acestora in perioada de sezon, rezultând o creștere a volumului vanzărilor de produse turistice.

Cred că ar trebui acordată o atentie mult mai mare in viitor turismului de week-end (agroturism, statiuni montane in care se practica sporturi de iarnă, etc) si celui de afaceri care ar mai atenua efectele sezonalitații asupra activitații agenției. Ar fi de dorit o mai activă și persistentă relație cu unele segmente de piața prea putin exploatate in trecut din motive intemeiate, dar care in prezent dețin un potențial ridicat și demn de urmarit (turistii straini, elevii si studentii).

Pentru a-si asigura supravietuirea sau consolidarea poziției pe piața, firma trebuie sa aiba in permanenta in vedere solicitarile, gusturile și pretentiile clientilor pe de o parte, și performantele concurentilor, pe de alta parte, produsele turistice pe care ea le ofera fiind suspuse in permanenta unor analize și perfectionari. Elaborarea strategiilor cu privire la produsele turistice este o operatiune cât se poate de complexa care presupune folosirea unui mare volum de informații cu privire la aceste produse, presupune analiza pozitiei lor actuale și evaluarea pozitiei viitoare.

Analiza pozitiei actuale a produsului turistic presupune identificarea, eficacitatea produselro turistice concurente sau substituibile.Daca nivelul de satisfacere a cererii este coborat,agentia trebuie sa-și puna problema perfectionarii produsului existent sau chiar a inlocuirii lui cu unul nou sau “impingerea” acestuia spre consumatori prin strategii promotionale adecvate.

Determinarea bugetului promotional al firmei este foarte important in decizia de sustinere a produselor turistice aflate in portofoliu acesteia. Nivelul acestei sume va fi influentat atat de obiectivele urmarite cat și de resursele disponibile ale agentiei.

Natura produsului turistic impune soluții de distribuție eficiente, iar firma Inter-Tour ca intermediar de tip tour-operator, preia serviciile parțiale oferite de diversele firme prestatoare integrându-le și vânzându-le apoi sub formă de servicii turistice complete, limitând substanțial numărul de tranzacții ale fiecărui producător și consumator de astfel de produse în parte, simplificând enorm eforturile lor comerciale.

Firma acordă o importanță aparte serviciilor suplimentare datorită rolului pe care-l joacă acestea în decizia de cumpărare a pachetului turistic. Acestea au rolul de a spori confortul vacanței, de a stimula odihna activă, recreerea, distracția fără a se substitui serviciilor de agrement, principala lor caracteristică fiind varietatea.

Unele dintre aceste servicii sunt cunoscute cu anticipație de către turist, intrând în costul inițial de prestație, iar cu altele turistul ia contact doar la destinație, consumul rămânând la latitudinea lui, plata făcându-se separat, pe măsura solicitării și obținerii lor. Pentru a fi aduse la cunoștință turiștilor, firma Inter Tour apelează la mijloace clasice de publicitate scrisă (afișe, cataloage, pliante, broșuri) sau pe cale orală prin anunțuri sau prin sfătuirea acestora în momentul achiziționării produsului turistic).

La nivelul firmei Inter-Tour, fundamentarea deciziilor de promovare presupune definirea cu atentie a obiectivelor de atins, calcularea efortului financiar antrenat si efectele scontate derivand direct din acestea, formuland apoi cel putin patru strategii de marketing:

intarirea fidelitatii clientilor proprii;

marirea numarului ocaziilor in care clientii fideli o pot solicita pentru satisfacerea nevoilor de turism;

atragerea clientilor firmelor turistice concurente;

transformarea non-consumatorilor de produse turistice in consumatori mai intai potentiali, iar apoi efectivi.

Prin politica de comunicatie si mijloacele care o caracterizeaza, firma urmareste o difuzare cat mai ampla a unor informatii despre activitatea, produsele si serviciile sale, dar si receptionarea modului cum acestea sunt primite si apreciate de destinatari. Pentru a realiza un asemenea obiectiv, ea trebuie sa asigure selectarea si armonizarea informatiilor pe care le difuzeaza, intrucat folosirea unor mijloace neadecvate pot da nastere unor situatii cu efecte negative pentru prestigiul si activitatea sa.
Desi aplicarea mixului promotional reprezinta principala activitate de comunicare a firmei, intregul mix de marketing al acesteia –produsul si promovarea, pretul si distributia trebuie sa fie coordonate in asa fel incat impactul comunicarii sa fie maxim.

În acest moment, agenția de turism Inter-Tour se află bine plasată pe piața turistică din zonă, devenind de la o zi la alta o prezență fermă. Prin activitatea sa, agenția contribuie la dezvoltarea turismului, mai ales zonal, iar concurența pe care o exercită asupra celorlalte firme de turism ridică standardul serviciilor de turism în această parte a țării, Moldova.

Dispunând de un personal cu o bogată experiență în domeniu, o reclamă adecvată și prin calitatea serviciilor oferite, agenția de turism Inter Tour și-a creat o clientelă proprie stabilă, iar statisticile efectuate în ultimele șase luni au înregistrat o spectaculoasă creștere a numărului celor care apelează la serviciile oferite.

Agentia de turism Inter Tour fiind o firma de afaceri din domeniul turismului, ar trebui sa ia in considerare unele elemente care sa o propulseze. Astfel propun pentru activitatea viitoare sa inscriu urmatoarele:

Incheierea unui parteneriat cu un tour operator extern cu renume in vederea cresterii ofertelor turistice externe cât și pentru o promovare a destinatiilor romansti peste hotare;

Acordarea de carduri de fidelitate clienților, beneficiind de reduceri la achizititionarea pachetelor turistice;

Organizarea de work-shop-uri in diferite orase din Zona Moldovei si nu numai, prin prezentarea agentiei si a cataloagelor firmei;

Incercarea de deschidere a unor filiale și in alte orase ale Moldovei si chiar din tara;

Fiind unul din dintre tour operatorii principali de pe litoralul romanesc, agentia trebuie sa organizeze tururi de informare pentru revanzatorii săi, pentru o mai buna cunoastere a locațiilor contractate;

Intrucat nemultumirile clientilor au repercusiuni dintre cele mai favorabile asupra agenției, aceasta trebui sa negocieze cu hotelurile in ceea ce priveste calitatea tuturor serviciilor care le pun la dispozitia turistilor;

Menținerea seriozitatii cu care firma isi onoreaza partenerii prin plata la timp sau dacă este posibil în avans;

Organizarea de chartere cu autocarul și avionul in perioada sezonului estival cu plecare din Bacău, venind in sprijinul turistilor din zonă;

Participarea agenților de turism la infotripurile organizate de tour operatorii externi in vederea acumularii de informatii actualizate despre spatiile de cazare, alimentație, agrement și a obiectivelor turistice din țarile respective, venind cu un bagaj de cunostinte pe care il prezintă turiștilor, indrumandu-i sa-și aleagă concediul ideal;

Incheierea unui parteneriat cu IATA (International Air Transport Association) pentru obtinerea de preturi convenabile la biletele de avion și implicit creșterea volumului de vânzari.

In concluzie, am ales această temă deoarece mi s-a părut interesant de cercetat activitatea din domeniul turismului, si in principal modalitatile de promovare ale unei agenții de turism.

ANEXE

Anexa nr.1 Organigrama Sc Inter Tour Srl Bacău

Anexa nr. 2 Fișa tehnică a programului turistic

Anexa nr. 3 Program Spania circuit + sejur Costa Brava

CIRCUIT + SEJUR IN SPANIA – COSTA BRAVA 2014

13 zile: Graz, Padova, Verona, Milano, Cannes, Andorra, Costa Brava, Barcelona,Montserrat, PortAventura, Nice, Monaco, Postojna

Perioada: 29.08.2014-10.09.2014

TRANSPORT cu AUTOCARUL, plecare din BACAU

Imbarcari si din: ROMAN, PIATRA NEAMT, GHEORGHENI, TARGU MURES, CLUJ, ORADEA

Pentru grup peste 10 persoane, transfer gratuit din: Iasi,Targu Frumos, Suceava ,Vaslui, Falticeni,Pascani, Onesti.

ZIUA 1 I BACAU –PIATRA NEAMT – GHEORGHENI – SOVATA – TARGU MURES – CLUJ – ORADEA- BUDAPESTA

Ora 00,30, imbarcarea in autocar, din parcarea hotelului Moldova-Bacau , pe ruta Bacau-Piatra Neamt – Gheorgheni – Targu Mures – Cluj – Oradea – Budapesta. Sosire și cazare la Budapesta.Cazare in Budapesta.

ZIUA 2 I BUDAPESTA- GRAZ- PADOVA (795 km)

După micul dejun, plecare spre Graz, al doilea oraș din Austria, unde parcurgem un tur pietonal în centrul istoric. Apoi deplasare spre Padova. Opțional (8 euro), vizită la Basilica Sf. Anton, renumit centru de pelerinaj. Seara cazare în zona Padova.Cazare in zona Padova.

ZIUA 3 I VERONA- MILANO- RIVIERA LIGURICĂ (590 km)

Mic dejun. Plecare spre Verona, unde putem admira Arenele Romane, Casa Julietei, Piața delle Erbe, Palatul și Mormintele Scalgierilor. Traseul continuă spre Milano unde vizităm: Castelul Sforzesco, Opera Scala, Galeriile Victor Emanuel și Domul, pe cât de decorat în exterior, pe atât de sobru în interior, punând în valoare vitraliile sale unice. Seara sosire și cazare în zona Genova.Cazare in zona Genova.

ZIUA 4 I GENOVA – CANNES- COSTA BRAVA (820 km)

Mic dejun. Ne vom deplasa spre Costa Brava, traversând minunata Coastă de Azur. Scurtă oprire în renumita stațiune Cannes, cu aleea vedetelor lângă Palais des Festivals et des Congres. Cazare și cină pe Costa Brava la hotelul ales.Cazare cu demipensiune in zona Barcelona.

ZILELE 5-9 I COSTA BRAVA- DISTRACȚIE PE MALUL MEDITERANEI

Ne vom bucura de un soare strălucitor, o mare incredibil de frumoasă, de spiritul latin exuberant, de multitudinea de opțiuni de petrecere a timpului liber: restaurante, piscine, discoteci, cluburi. În tot acest timp "obligatorie” este vizita superbei Barcelona. Ne vom lăsa impresionați de Catedrala Sagrada Familia, operă a arhitectului Gaudi, Palatul Regal, Parcul Guell, Muzeul Picasso, Grădina Botanică din Parcul Montjuic, Bulevardul Ramblas, Piața Catalunia. Vă mai sugerăm: excursie la Montserrat pt. vizitarea celebrei Mănăstiri construite pe stâncile abrupte ale muntelui Montserrat, faimos loc de pelerinaj; shopping în Andorra (paradisul non-tax), Parcul de distracții PortAventura din Salou, croazieră pe Marea Mediterană. Cazare la hotelul ales cu demipensiune.Cazare cu demipensiune in zona Barcelona.

ZIUA 10 I COSTA BRAVA- COASTA DE AZUR- NICE (645 km)

Mic dejun. Plecare pentru cazare în zona Aix-en-Provence-Nice. În Nice ne putem delecta cu o plimbare pe Promenade des Anglais.Cazare in Nice.

ZIUA 11 I NICE-MONACO-PADOVA (530 km)

Mic dejun. Deplasare spre Monaco unde, după vizita la Palatul Princiar, parcurgem traseul curselor de Formula 1 între Port și faimosul Cazino. Drumul continuă spre Italia. Sosire și cazare în zona Padova.Cazare in zona Padova.

ZIUA 12 I PADOVA- POSTOJNA- BUDAPESTA (690 km)

Mic dejun. Plecare spre Budapesta tranzitând Slovenia unde se vizitează Peștera Postojna, unul din cele mai fascinante fenomene carstice din Europa. Sosire la Budapesta. Opțional croazieră pe Dunăre (cu cină 29 €/ fără cină 14 €). Cazare în Budapesta.Cazare in zona Budapesta.

ZIUA 13 I BUDAPESTA- OEADEA-CLUJ-TARGU MURES-PIATRA NEAMT- BACAU

Mic dejun. Plecare spre țară. Sosire in Bacau in cursul diminetii urmatoare, în funcție de trafic și formalitățile vamale.

Plata si in RON, la cursul zilei din momentul facturarii+ 2%, risc valutar. Grup minim 30 persoane. (pentru un grup intre 20-29 persoane se achita un supliment de 19 euro/persoana).

Transport cu autocar cu climatizare, clasificat 2- 4*

6 cazări cu demipensiune într-o stațiune de pe Costa Brava la 3 sau 4* (în funcție de hotelul ales);

6 cazări cu mic dejun în hoteluri de 3- 4*;

Ghid însoțitor pe traseu; Asistență turistică pe Costa Brava

Intrările la obiectivele turistice și serviciile de ghizi locali;

Vizite opționale: Padova, Barcelona+Montserrat 15+25 €, Andora 35 €, Croazieră pe Dunăre, toate grup min. 30 pers

Asigurarea medicală și alte servicii decât cele menționate.

Hotel TROPIK PARK 4* (sau similar) MD+CINĂ bufet – situat în stațiunea Malgrat de Mar, la 150 m de plajă. Dispune de 200 camere cu A/C, baie, balcon, telefon, minibar, TV-satelit, seif (contra cost). Facilități hotel: restaurant, bar, 2 piscine exterioare și una interioară, saună, tenis de masă, biliard, parcare. http://www.tropic-park.com/

Hotel CARTAGONOVA 3* (sau similar) MD+CINĂ bufet – situat în Malgrat de Mar, la 150 m de plajă. Are 154 camere renovate, cu baie, balcon, telefon, TV-satelit. Facilități hotel: restaurant, piscină, biliard, discotecă (hotelul nu este recomandat turiștilor care preferă zone liniștite). http://www.cartago-nova.com/

• Imbarcari de pe traseu: Bacau – Roman – Piatra Neamt – Gheorgheni – Targu Mures – Cluj – Oradea

• Pentru grup peste 10 persoane, transfer gratuit de la: Iasi, Suceava, Tg. Frumos, Falticeni, Pascani, Onesti, Vaslui.

Site-uri web:

www.inter-tour.ro;

www.mfinante.ro;

www.wsj.com (wall street journal)

www.world-tourism.org

www.zf.ro (ziarul financiar)

Similar Posts

  • Аnаlizа Сhеlтuiеlilor DIN Еxρloатаrе

    CUPRINS INTRODUCERE………………………………………………………………………………….4 CAPITOLUL 1. Cheltuielile – Indicator de exprimare a consumului de resurse la nivelul firmei………………………………………………………………………………………………6 1.1 Conținutul și structura cheltuielilor intreprinderii…………………………………………6 1.2 Modalități de analiză a cheltuielilor de exploatare …………………………………….12 1.2.1 Analiza structurală a cheltuielilor de exploatare………………………………….12 1.2.2 Analiza eficienței cheltuielilor…………………………………………………….13 1.3. Anаlizа factorială cheltuielilor din exploatare………………………………………………15 CAPITOLUL 2 Studiu de caz privind analiza…

  • Logistica Si Sistemele Logistice

    CUPRINS INTRODUCERE CAPITOLUL I –DEFINIREA SI TIPOLOGIA LOGISTICII SI A SISTEMELOR LOGISTICE 1.1. Semnificatii ale conceptului de logistica 1.2. Managementul logisticii 1.2.1. Principiile managementului logisticii 1.2.2. Functiile managementului logisticii 1.3.Clasificarea logisticii 1.3.1.Logistica interna 1.3.2.Logistica externa 1.4.Metode si tehnici folosite in managementul logisticii CAPITOLUL II – PREZENTAREA FIRMEI S.C. RCS & RDS S.A. 2.1.Scurt istoric S.C….

  • Analiza Activitatii Economico Financiare la S.c.alka S.r.l

    Cap. 2 Analiza activitatii economico-financiare la S.C.ALKA S.R.L. 2.1 Scurt istoric al activitatii firmei Alka Group a luat nastere in anul 1994, atunci cand s-a infiintat Alka Co, prima companie producatoare.In momentul in care a fost infiintata, Alka a fost prima companie care producea si distribuia cafea macinata ambalata si vidata in pliculete. Dupa doua…

  • Mixul de Marketing Instrument al Politicii de Marketing In Turism

    INTRODUCERE Pe măsura trecerii timpului motivațiile de călătorie s-au diversificat, pe măsură ce au apărut nevoi și dorințe noi, multiple și mult mai complexe, determinate de trasformările înregistrate la nivelul societății, în diferitele epoci istorice. Experții în domeniu, consideră turismul ca fiind un fenomen economico-social specific civilizației moderne, dezvoltarea sa spectaculoasă constituind o trăsătură caracteristică a secolului nostru. Pe măsura trecerii anilor și amplificării călătoriilor, abordările fenomenului turistic au devenit tot mai numeroase, iar definiția turismului s-a îmbogățit, încercând să reflecte…

  • Studiu Privind Satisfactia Clientilor Fata de Serviciile Wizz Air Hungary Ltd

    CUPRINS CAP 1: PREZENTAREA PIEȚEI ȘI A SERVICIILOR TRANSPORTULUI AERIAN……………………………………………………………………….. 1 Prezentarea pieței transportului aerian…………………………………… 3 Scurt istoric………………………………………………………….. 3 Industria transportului aerian………………………………………… 4 Prezentarea firmei și serviciilor Wizz Air……………………………….. 6 Structura Wizz Air……………………………………………………….. 7 Misiunea ,viziunea și obiectivele pe termen scurt a companiei Wizz Air.. 7 Stilul managerial al firmei Wizz Air……………………………………… 9 Evoluția serviciilor…