PROMOVAREA PRODUSELOR TRADITIONALE DIN JUDETUL COVASNA Coordonator Cond.dr.ing Ioana Sonia Comanescu Absolvent Tudor Oana Georgiana Brasov -2020… [615503]

PROIECT DE DIPLOMA

PROMOVAREA PRODUSELOR TRADITIONALE
DIN JUDETUL COVASNA

Coordonator
Cond.dr.ing Ioana Sonia Comanescu

Absolvent: [anonimizat]2020

CUPRINS

1. INTRODUCERE

1.1 Promovarea
Promovarea este unul dintre domeniile cele mai importante ale actiunii marketingului. Termenul
"promovare" cuprinde mai multe practici, al caror domeniu este foarte slab definit. Conditiile
de punere in practica chiar daca sunt rezumate , eficienta promovarii explica in mare parte
numaru l redus al cercetarilor in cadrul acestei tehnici de marketing: mecanismele sale adesea
dure si putin complexe in aparenta si efectele sale nu ii confera poate deloc, dupa parerea
teoreticienilor, acelasi statut ca si publicitatii care este mai fina si mai putin imediata in efecte..
Una din primele consecinte ale cercetarilor este repunerea in cauza a definitiilor traditionale
pentru a se preciza principalul rol al promovarii.

Conform definitiei oferite de P Lasseque , promovarea semnifica ansamblul t ehnicilor ce
provoaca o crestere rapida , dar de scurta durata a vanzarilor , prin atribuirea unui avantaj de
exceptie distribuitorilor sau consumatorilorunui bun . Acesta subliniaza patru caracteristici ale
promovarii vanzarilor : o exceptie , un impuls , un accelerator si determinarea unor regrete in
cazul in care nu s -a apelat la serviciile acesteia. 1
Obiectivele si rolul promovarii
"In general, intreprinderile considera promovarea vinzarilor ca o activitate conceputa pentru a
zdrobi fidelitatea marc ii si publicitatea ca o activitate conceputa pentru a crea fidelitatea marcii"
scria Kotler, McDougall si Picard . Alti autori sugereaza impartirea metodelor promovarii
vinzarilor in doua grupe: cele care cresc fidelitatea consumatorului (exemplu, cupoan ele
cuprinzind un mesaj de vinzare, primele legate de produse ) si cele care o scad , ca de exemplu:
oferte speciale, concursurile, loteriile .Aprecierile diferite ale rolului promovarii exprima
diversitatea obiectivelor promotionale. Astfel, sunt provoca te o multime de reactii: este de
exemplu bine cunoscut in domeniul vinzarii prin catalog, ca un sweepstake (loterie cu pre –
tragere) maresc cumpararile, in timp ce un concurs poate sa le intirzie ; ea se adreseaza unei mari
diversitati de tinte: consumatori , prescriptori, distribuitori, vinzatori, .

1 Constantin Lefter – Marketing Vol II ,Ed Universitatii Transilvania din Brasov ,2006

1.2 Produsele Traditionale
Produsul traditional este „produsul alimentar fabricat pe teritoriul national si pentru care se utiliz-
eaza materii prime locale, produs care nu are in compozitia lui aditivi alimentari, care prezinta o
reteta traditionala, un mod de productie si/sau de pr elucrare si un procedeu tehnologic traditional
si care se distinge de alte produse similare apartinand aceleiasi categorii” .

In ceea ce priveste traditionalitatea, ea este definita ca „elementul sau totalitatea elementelor prin
care un produs se distinge de alte produse asemanatoare, apartinand aceleiasi categorii; tradition-
alitatea nu se poate limita la o compozitie calitativa sau cantitativa ori la un mod de productie
stabilit printr -o reglementare comunitara sau nationala ori prin standarde v oluntare; totusi aceasta
regula nu se aplica daca reglementarea sau standardul respectiv a fost stabilit in vederea definirii
traditionalitatii unui produs.”
Producătorii tradiționali își înțeleg rolul de administratori si nu de stăpâni ai pământului pe care
îl lucrează. Îi cunosc valoarea și îl folosesc cu mare înțelepciune. Ei stiu că resursele naturii nu
sunt fără sfârșit și că existenț a lor depinde de ele. În general, sunt fermieri cu ferme mici, care
integrează cultivarea pământului cu creșterea animalelor. Practică agricultura de tip tradițional,
ceea ce înseamnă că folosesc doar îngrășăminte organice și câteva utilaje.

Practicile ag ricole tradiționale nu pun în pericol plantele și animalele care trăiesc în spațiul rural
și nu afectează mediul de viață al acestora.
Produsele tradiționale sprijină economia locală: prin valorificarea lor, veniturile obținute se
întorc la fermieri și as tfel ajută la susținerea pe viitor a activității acestora. Pentru mulți fermieri,
aceste activități reprezintă principala sursă de venit, fără de care nu și -ar putea continua activi-
tatea , oricât de mult și -ar dori să păstreze tradițiile și să rămână aproa pe de natură.
Produsul tradițional menține patrimoniul cultural al zonelor rurale și ajută la păstrarea identității
culturale, prin păstrarea tradițiilor și obiceiurilor locale: sărbători locale și festivaluri în cadrul
cărora se promovează porturile, obi ceiurile și produsele deopotrivă.
Produsele obținute prin practicile tradiționale au o calitate mai bună și sunt mult mai sănătoase,
mai ales pentru copii. Laptele, de pildă, este mai bun, pentru că vara vitele și oile pasc liber pe
pășunile montane, iar i arna sunt hrănite cu nutreț natural, fân și concentrate naturale.

Compartimentul produse tradiționale are urmatoarele atribuții generale:

a) promovarea conceptului „Produse de calitate” , precum și a conceptului „Produse ecologice;
b) asistența tehnică a producătorilor sau procesatorilor la elaborarea documentației conform
legislației comunitare și naționale, pentru a solicita protecția indicaț iilor geografice, denumirilor
de origine și specialităților tradiționale garantate ale produselor agricole sau alimentare românești,
la nivel național și comunitar;
c) asistența tehnică în elaborarea de proiecte pentru promovarea produselor tradiționale și
ecologice românești;
d) promovarea imaginii produselor tradiționale și ecologice românești;

Atribuțiile specifice sunt:

– asigură pregătirea producătorilor agricoli și procesatorilor de produse tradiționale și a
operatorilor din sectorul de agr icultură ecologică, care desfășoară activități în agricultură și
industrie alimentară, în scopul diversificării și promovării produselor tradiționale și ecologice
românești;
– asigură aplicarea politicii naționale privind produsele tradiționale și eco logice românești;
– asigură asistență tehnică de specialitate și diseminează rezultatele cercetării aplicative din
domeniul agriculturii ecologice;
– asigură asistență tehnică pentru accesarea fondurilor comunitare pentru agricultură și
dezvoltare rurală, a sistemului de suport a producătorilor agricoli și procesatorilor pentru
diversificarea și promovarea produsele tradiționale și ecologice românești;
– realizează instruirea și pregătirea profesională a producătorilor agricoli și proce satorilor de
produse tradiționale, precum și a operatorilor din sectorul de agricultură ecologică, împreună cu
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Consumatorilor;
– elaborează și propune, la nivel național strategiile de asis tență tehnică și promovare a
produselor tradiționale și ecologice românești;
– elaborează și implementează studii și proiecte din agricultura ecologică și industria
alimentară, finanțate de agenți economici, instituții și organizații interne și intern aționale;
– stabilește legături cu instituții, organisme de specialitate din țară și din străinătate, pentru
dezvoltarea unor programe de instruire și formare profesională;
– colaborează cu institutele și stațiunile de cercetare, asociații de producători și procesatori din
domeniile agriculturii ecologice și a produselor tradiționale, organizațiile interprofesionale din
sectorul agricol și agro -alimentar;

– organizează seminarii, târguri, expoziții, concursuri, întruniri și alte dezbateri pe teme
profesionale și legislative din sfera sa de activitate;
– asigură asistență tehnică producătorilor sau procesatorilor la elaborarea documentelor
conform legislației comunitare și naționale, pentru a solicita protecția indicațiilor geografice,
denumirilor de origine și specialităților tradiționale garantate ale produselor agricole sau
alimentare romanești, la nivel național și comunitar, respectiv:
– sprijină producătorii agricoli și procesatorii la colectarea de date, care să evidențieze legătura
cu arealul geografic, legătura dintre zona geografică și calitatea sau caracteristici ale produsului
sau o anumita calitate specifică, reputația sau alte caracteristici ale produsului, din care să rezulte
că produsul pentru care se solicită pro tecția prezintă alte caracteristici de calitate care îl
diferențiază de alte produsele din aceeași categorie obținute în afara zonei de producție;
– sprijină producătorii agricoli și procesatorii la colectarea de date, referințe bibliografice, etc.,
din care să rezulte legătura istorica de realizare a produsului;
– asigură asistență tehnică producătorilor agricoli și procesatorilor la furnizarea de date socio –
economice care să conțină informatiile :
● producția actuală;
● cantitatea estimată pe 5 ani;
● numărul clienților pe fiecare segment al etapelor produsului (producție,
distribuție, comercializare, etc.);
● destinația geografică a produsului actuală și aproximata pe 5 ani;
● situația economică actuală și aproximata pe 5 ani;
– asigură asistență tehnică producătorilor agricoli și procesatorilor la realizarea hărții color de
dimensiune adecvată care să permită delimi tarea precisă a zonei de producție și granițele
prestabilite;
– asigură asistență tehnică producătorilor agricoli și procesatorilor de produse tradiționale
pentru selectarea organismului privat de inspecție și certificare a produselor agricole sau
alimentare pentru verificarea și certificarea realității datelor cuprinse în caietul de sarcini în
vederea încheierii contractului;
– verifică concordanta documentației elaborată pentru a solicita protecția indicațiilor geografice,
denumirilor de origine și specialităților tradiționale garantate ale produselor agricole sau
alimentare romanești, la nivel național și comunitar, cu prevederile legislației comunitare și
naționale;
– întocmește rapoarte semestriale și anuale de activitate și le supune apr obării Ministerului
Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

1.3 Judetul Covasna
Covasna (în maghiară Kovászna) este un județ situat în sud -estul Transilvaniei, în zona centrală a
României. Oras ul de resedinta a județului este municipiul Sfântu Gheorghe. Cu excepția zonei de
sud al județului, teritoriul acesta face parte din Ținutul Secuiesc, o regiune istorică și etnografică
caracteristică, locuită majoritar de secui. Astfel, conform datelor re censământului din 2011, peste
73% din locuitorii județului s -au declarat maghiari.
Județul fost înființat în anul 1968, după desființarea Regiunii Autonome Maghiare. Cea mai mare
parte a județu lui a făcut parte în perioada interbelică din județul Trei Scaune, cu reședința la
Sfântu Gheorghe, și din județul Odorhei, cu reședința la Odorheiu Secuiesc. Județul Covasna se
află situat în centrul României..
Teritoriul județului Covasna a fost locuit î ncă din cele mai vechi timpuri, începând încă din pale-
olitic , după cum o dovedesc săpăturile arheologice făcute la Lădăuți , Sita Buzăului . Trecerea
la neolitic începe cu purtătorii culturii Storcevo -Criș, cea mai mare densitate a descoperirilor
acestei culturi este atestată în Depresiunea Târgu Secuiesc (Leț).
După cultura Storcevo -Criș o largă răspândire va cunoaște în această parte a Transilvaniei, cul-
tura Boian , urmată de cultura Precucuteni care după toate probabilitățile se naște în Carpaților
Răsăriteni , zona de confluență a culturii Boian și a ceramicii liniare. În perioada de tranziție de la
eneolitic la epoca bronzului pe teritoriul județului a fost răspândită cultura Coțofeni urmată
de cultura Schneckenberg , atribuită celei de a doua părți a epocii bronzului. Bronzul mijlociu
aparține culturii Wietemberg care domină toată Transilvania, pe teritoriul județului Covasna
această cultură este reprezentată prin cetățile descoperite la Turia , Țufalău și Pădureni.
În perioada târzie a bronzului apare cultura Noua , descoperiri privind această cultură fiind făcute
la Zoltan și Brăduț. Cercetările efectuate pe teritoriul județului Covasna au relevat perioada de
început a epocii fierului. Recent, în orașul Sfântu Gheorghe a fost descoperită o așezare
aparținând culturii Gava . Numeroasele descoperiri și săpături sistematice au dovedit o intensă
locuire de către daci pe întreg teritoriul județului, una din cele mai importante cetăți dacice este
cercetată la Cetatea Zânelor de lângă orașul Covasna. Despre viața economică intensă des-
fășurată de daci în această zonă stau mărturie numeroasele tezaure monetare, ceea ce ne arată
că dacii de aici ave au legături comerciale cu orașe grecești aflate la mare distanță dar și cu lumea
romană . [5]

Conform Institutului National de Statistica Covasna
1.3.1 Organizarea administrativa a teritoriului

Judetul
Covasna 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Suprafata
totala –
Hectare 370980 370980 370980 370980 370980 370980 370980 370980 370980
Densitatea
populatiei
(1iulie) 62.6 62.5 62.3 62.2 62.1 61.9 61.7 61.5 61.4
Numarul
oraselor si
municipiilor 5 5 5 5 5 5 5 5 5
Din care
municipii 2 2 2 2 2 2 2 2 2
Localitati
componente
ale
municipiilor
si oraselor 6 6 6 6 6 6 6 6 6
Numarul
comunelor 40 40 40 40 40 40 40 40 40
Numarul
satelor 122 122 122 122 122 122 122 122 122
Tabelul 1.1 – Organizarea administrative a teritoriului

1.3.2 Populatia dupa domiciliu pe medii de rezidenta

Medii de
rezidenta 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Total 232210 231887 231186 230600 230226 229563 229164 228492 227756
Urban 119158 118758 118121 117378 116694 116092 115713 115050 114433
Rural 113052 113129 113065 113222 113532 113471 113451 113442 113323
Tabelul 1.2 – Populatia dupa domiciliu pe medii de rezidenta

1.3.3 Populatia la recensaminte
Numarul
locuitorilor
la : 29dec
1930 25ian
1948 21 feb
1956 15mar
1966 5ian
1977 7ian
1992 18mar
2002 20oct
2011
Judetul
Covasna 152563 157166 172509 176858 199017 233256 222449 210177
Tabelul 1.3 – Populatia Judetului Covasna la recensaminte
1.3.4 Densitatea populatiei la recensaminte
Locuitori
/km2 29dec
1930 25ian
1948 21feb
1956 15mar
1966 5ian
1977 7ian
1992 18 mar
2002 20oct
2011
Judetul
Covasna 41.1 42.4 46.5 47.7 53.6 62.9 60.0 56.7
Tabelul 1.4 – Densitatea populatiei la recensaminte

1.3.5 Turism
Judetul
Covasna 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Unitati de
cazare
turistica
existente –
total 68 76 91 100 102 105 108 97 104
Hoteluri 13 16 15 15 15 15 15 15 16
Hosteluri 1 1 – 1 1 1 2 3 4
Moteluri 2 2 5 6 5 4 4 4 3
Vile
turistice 4 4 6 6 6 6 7 7 7
Cabane
turistice 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Campinguri – – – 2 – 2 2 – –
Popasuri
turistice – – 1 1 – 1 1 1 1
Casute
turistice – – 1 2 2 2 2 4
Tabere de
elevi si
prescolari 2 2 2 2 1 2 2 2 1
Pensiuni
turistice 22 22 25 25 24 23 25 23 23
Pensiuni
agroturistice 23 28 35 39 47 48 47 39 44
Tabelul 1.5 – Unitatile de cazare din Judetul Covasna