Promovarea Produselor Alimentare Prin Marca, Ambalaj Si Eticheta
INTRODUCERE
Fiind pusi sa aleaga dintr-o gama larga de produse de tot felul consumatorii se orienteaza spre acele oferte care corespund cel mai bine asteptarilor si nevoilor lor. Decizia de cumparare bazându-se pe capacitatea de perceptie a valorii. Ei vor alege aceea oferta care considera ca le va satisface cel mai mult si mai bine nevoile. Asteptarile sau credintele consumatorilor despre ceea ce asteapta sa primeasca de la produsele achizitionate; aceste asteptari iau nastere pe baza experientei anterioare, a afirmatiilor facute de prieteni si a afirmatiilor venite din partea firmelor. Pentru formarea unei reputatii bune în rândul clientilor, trebuie ca în mod constant sa oferiti produse de o calitate ceruta de clienti.
Ambalajul, marca si eticheta produsului sunt lucruri care realizeaza vânzarea produsului si ajuta la o cunoastere mai rapida a produsului cautat fata de celelalte produse de acelasi fel.
Fiecare client doreste ca la cumpararea unui produs sa faca achizitia cea mai buna la un pret cât mai mic sa cumpere un produs cât mai bun.
Comertul din zilele noastre este unul bazat pe diversitate si concurenta între produse si producatori de pe piata. Vânzarea produselor nealimentare si promovarea acestora catre client se realizeaza mai bine si mai usor cu ajutorul acestor trei lucruri foarte importante marca, ambalaj, eticheta. Cu cât ambalajul unui produs este mai bine realizat având un design care iese in evidenta fata de produsele similare pastrând calitatea produsului în conditii bune si punându-le în valoare foarte bine cu atât va avea o mai mare atractie la public; facându-l pe acesta sa achizitioneze acest produs mult mai usor decât altele asemanatoare .
Marca este un element important în strategia comerciala a unei firme, deoarece permite identificarea ofertei agentului economic respectiv si diferentierea acesteia în raport cu concurenta. Pe de alta parte, marca ofera consumatorilor posibilitatea de a se orienta spre produsele de calitate superioara, puse la dispozitie de catre producatorii care si-au câstigat deja un renume pe piata. Considerata deseori ca fiind bunul cel mai de pret al unei întreprinderi, marca serveste atâta producatorului cât si consumatorului.
Eticheta reprezinta un mijloc de identificare a produselor, de informare simpla si rapida a consumatorilor, de educare a acestora, de înlesnire a operatiilor comerciale, dar si de promovare a produselor pe piata.
Pentru reducerea efectelor negative pe care produsele si ambalajele le pot avea asupra mediului ambiant, într-o serie de tari au fost introduse sisteme de marcare ecologica.
Marca ecologica are rolul de a certifica în fata consumatorilor calitatea ecologica a unui produs si ambalajului acestuia.
Utilizarea marcilor este o alta componenta a structurii activitatii promotionale care polarizeaza atentia echipelor manageriale din companiile producatoare si distribuitoare. Marcile sunt folosite în strânsa relatie cu percep?ia acestora de catre consumatorii finali. Îndeplinind functii multiple, în marketingul modern sunt create marci de productie sau de comert. Marcile de productie sunt aduse in atentia consumatorului în mod diferentiat pentru fiecare serviciu sau produs în parte, în schimb marcile de comert care se bucura de o mare extindere prin crearea lanturilor de distributie reunesc sub aceeasi marca o mare varietate de produse sau servicii care sunt vândute de acelasi comerciant. În cazul marcilor de comert comerciantul sau vânzatorul isi asuma sarcina deloc usoara de a garanta clientului un anumit nivel calitativ,indiferent de identitatea producatorului.
În multe astfel de situatii vânzatorii dispun exclusiv de laboratoare de încercari si de atasare a nivelului calitativ pentru produsele alimentare cat si pentru marfurile nealimentare. Potrivit specialistilor marcilor trebuie sa li se confere multiple atributii care sa sporeasca forta promotionala, perceptibilitate ridicata, omogenitate,distinctie,putere de evocare, personalitate, capacitate de memorizare, notorietate si asociativitate. Problema utilizari marcilor este deosebit de importanta nu numai prin prisma activitatii de promovare,ci si pe un plan mai larg, respectiv privind însasi aspectele fundamentale ale existentei unei marci sau companii pe o anumita piata. În acest context se urmareste conturarea si cunoasterea, valorilor marcii.
CAPITOLUL I. AMBALAREA
Ambalarea mărfurilor a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă în timp, ca urmare a tehnologiilor avansate folosite atât in producția de mărfuri, cât și în obținerea de noi materiale pentru ambalaje, de noi tipuri de ambalaje și de metode de ambalare din ce in ce mai perfecționate, care să mențină calitatea produselor și a mediului înconjurător la un nivel ridicat.
De asemenea, exigențele consumatorilor față de ambalaj și de ambalarea mărfii au crescut odată cu evoluțiile înregistrate în modul de viață și de consum. Producătorii de mărfuri și de ambalaje s-au aliniat acestor exigențe și chiar au venit în întâmpinarea cerințelor consumatorilor.
1.1. Definirea, rolul și funcțiile ambalajului
Ambalajul mărfurilor poate fi definit din punct de vedere tehnic și economic.
Din punct de vedere tehnic, conform STAS 5845/1-1986, ambalajul este „un mijloc(sau un ansamblu de mijloace) destinat să cuprindă sau să învelească un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protecția temporală din punct de vedere fizic, chimic, mecanic, biologic, în scopul menținerii calității și integrității acestora în stare de livrare, în decursul manipulării, transportului, depozitării și desfacerii până la consumator sau până la expirarea termenului de garanție”.
Din punct de vedere economic, ambalajul poate fii considerat un produs finit oarecare cu o anumită destinație, pentru care s-au realizat cheltuieli cu materii prime și cheltuieli de obținere.
Ambalarea mărfurilor este definită, conform STAS 5845/1-1986, ca fiind „operația, procedeul sau metoda prin care se asigură, cu ajutorul ambalajului, protecția temporară a produsului in decursul manipulării, transportului, depozitării, contribuind si la înlesnirea acestora până la consumarea sau până la expirarea termenului de garanție”.
Rolul ambalajului este acela de a proteja produsele alimentare și nealimentare (a menține integralitatea și calitate acestora), de a înlesni operațiile de manipulare, transport, depozitare, desfacere (a permite circulația produselor de la producător la consumatorul final).
Comercializarea produselor este de neconceput, în cele mai multe cazuri, fără existența ambalajelor. Lipsa ambalajelor ar face schimbul de mărfuri costisitor, ineficient și chiar imposibil.
Rolul și importanța ambalajului se reflectă în cele trei funcții ale acestuia:
conservarea și protecția produselor și a calității acestora;
manipularea, transportul, depozitarea;
promovarea vânzării mărfurilor și informarea consumatorului.
1. Funcția de conservarea și protecția produselor și a calității acestora
Această funcție presupune protejarea produsului de mediul extern (factorii fizici, chimici, biologici) și este considerata funcția de bază a unui ambalaj.
Protecția împotriva factorilor fizici
Factorii fizici sunt:
– solicitările mecanice (trepidațiile din timpul transportului) – pot comprima, tasa produsul în ambalaj, creând-se un spațiu între produs și ambalaj și ca urmare produsul nu mai este protejat împotriva solicitărilor mecanice ulterioare;
– lumina – produce decolorări și degradări ale mărfurilor.
Exemplu : – produsele care conțin coloranți naturali se decolorează sub acțiunea luminii sau prezintă pete și culoare neuniformă.
Pentru a opri pătrunderea luminii în interiorul ambalajului se folosește ambalajul opac ca, de exemplu cel obținut din aminoplaste (materiale plastice) – pentru medicamente – sau din materiale complexe – pentru lapte, sucuri.
– temperatura – ambalajul trebuie sa protejeze produsul de temperaturile ridicate sau scăzute ori de variații de temperatură; se folosesc în acest scop ambalaje din materiale plastice, lemn, folii de aluminiu, protecții suplimentare din rumeguș;
– pentru a asigura protecția produsului, ambalajul trebuie se fie rezistent la temperaturi ridicate (dacă produsul necesită sterilizare) sau la temperaturi scăzute (dacă produsul este conservat prin congelare).
Protecția împotriva factorilor chimici
Ambalajul trebuie sa asigure protecția produselor fața de diferite substanțe chimice, ca: amoniac, hidrogen, dioxid de carbon, dioxid de sulf, apă, vapori.
Ambalajul joacă un dublu rol:
a) de barieră la transferul de gaze din exteriorul în interiorul ambalajului:
– barieră la oxigen și vapori de apa eliminându-se riscul dezvoltării bacteriilor, mucegaiurilor și oxidării produselor.
– barieră la substanțe volatile din mediu (fum, parfumuri) care ar putea modifica proprietățile organoleptice (gust, miros).
b) de barieră la transferul de gaze din interior spre exterior, evitându-se pierderea aromei produsului (de exemplu la cafea), deshidratarea produsului sau pierderea gazului sau amestecului gazos introdus în ambalaj în vederea conservării produsului (dioxid de carbon, azot).
Pe de alta parte, ambalajul trebuie să fie neutru fața de produs să nu influențeze negativ produsul în urma unor reacții chimice.
Protecția împotriva factorilor biologici
Rolul ambalajului este de a proteja produsele fața de microorganismele din atmosfera, față de insecte si rozătoare, împiedicând astfel contaminarea lor (să asigure o etanșeitatea perfectă față de germenii microbieni).
Pe de alta parte, ambalajul împiedică contractul direct dintre produsele sterile și persoanele care le manipulează.
2. Funcția de manipulare, depozitare, transport
Se consideră că, pe parcursul circuitului tehnic, mărfurile și ambalajele lor sunt supuse la circa 30-40 operații de manipulare, deci unor solicitări mecanice care le pot deteriora.
Pentru a înlesni operațiile de manipulare, depozitare, transport, ambalajele trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
să faciliteze manipularea produselor, prin formă, greutate, volum, prezența unor orificii care să permită prinderea lor;
să asigure securitatea operatorilor și stabilitatea încărcăturii;
să fie ușor de stivuit;
să fie precizate condițiile în care pot fi manipulate;
să reziste la variații de temperatură și umiditate în spații deschise;
să fie adaptate la normele de transport;
să prezinte un raport optim volum-greutate;
să poată fi adaptate la unitățile de încărcare utilizate (palete, camioane, vagoane).
Ambalajul oferă o serie de informații cu privire la condițiile de manipulare, depozitare, transport, printr-o serie de simboluri.
În perioada actuală s-au raționalizat procesele de manipulare, depozitare, transport prin operațiuni de paletizare, containerizarea, modulare.
Paletizarea permite manipularea, deplasarea, stivuirea produselor grupate pe unități de încărcare, folosindu-se palete și electrostivuitoare.
Containerul este un utilaj pentru transportul economic al mărfurilor, construit din materiale rezistente, flexibile eventual, care permit plierea după utilizare, asigura foarte bine integritatea și calitatea mărfurilor.
Modularea constă în corelarea dimensiunilor ambalajelor de desfacere cu cele ale ambalajelor de transport general, cu ale containerelor, ale mijloacelor de transport și cu cele ale spațiului de depozitare.
3. Funcția de promovare a mărfurilor și informarea a consumatorilor
Această funcție are o importanța deosebită, deoarece acceptarea unor produse de către consumatori depinde într-o mare măsură de estetica ambalajului.
Pe de alta parte, ambalajul informează consumatorul asupra produsului, iar pe de altă parte, îl atrage prin dimensiunea sa estetică.
În cazul vânzării prin autoservire, de exemplu, ambalajul înlocuiește arta vânzătorului prin contactul direct al cumpărătorului cu produsul respectiv, contribuind, astfel la promovarea produselor pe piață.
Pentru a-și îndeplini această funcție, ambalajul trebuie să îndeplinească o serie de condiții: să atragă atenția cumpărătorului în mod spontan; să fie ușor de recunoscut; să sugereze o idee precisă despre produs; ambalajul atrage atenția cumpărătorului prin modul de realizare, etichetă, marcă, design; să facă publicitate produsului, dar in nici un caz să nu inducă in eroare cumpărătorii; pentru acesta, ambalajul trebuie sa comunice publicului caracteristicile produsului, elemente de identificare ale produsului, condițiile de utilizare; informațiile prezentate prin texte, etichete, pictograme, coduri ce se referă la marcă, denumire, proveniență, mod de utilizare, toxicitate, impactul asupra mediului înconjurător, termen de valabilitate, etc.; să pună în valoare caracteristicile esențiale ale produsului astfel încât consumatorii să-l deosebească cu ușurință de produsele similare; noul ambalaj să nu duca la scăderea încrederii clienților fideli în calitatea produsului, să fie superior celui vechi; să permită situarea produsului într-o grupă de produse; caracteristicile estetice ale ambalajului au o mare importanță, acționând asupra psihicului cumpărătorului, determinând astfel atracția față de produs.
Exemplu :
forma – ambalajul trebuie să țină seama de ambianța, locul, modul de utilizare a produselor, caracteristicile produsului, condițiile de păstrare; ambalajul trebuie să se caracterizeze prin soliditate, greutate redusă, durabilitate, funcționalitate.
culoarea – acționează si ea asupra psihicului cumpărătorului, deoarece, în momentul vizualizări produsului, cumpărătorul sesizează mai întâi culoarea, apoi marca, forma, design-ul.
grafica – trebuie să fie simplă, expresivă, clară, ilustrația să fie compatibilă cu produsul ambalat, iar prin elementele coloristice, stil, echilibru, să pună în valoare denumirea produsului și marca, să permită o citire rapidă, corectă, facilă, fără să dea naștere la confuzii.
În condițiile în care raportul calitate-preț este egal la mai multe produse, acelea care se diferențiază prin creativitatea ambalajelor ies in evidență față de cele concurente, fiind preferate și cumpărate de consumatori.
1.2. Tipuri de ambalaje
Clasificarea ambalajelor se poate face după mai multe criterii, astfel:
1.După natura materialului din care sunt obținute: ambalaje din hârtie-carton; ambalaje din sticlă; ambalaje din metal; ambalaje din mase plastice; ambalaje din materiale textile; ambalaje din lemn; ambalaje din materiale complexe.
2.După natura produsului ambalat: ambalaje pentru produse alimentare; ambalaje pentru produse industriale; ambalaje pentru produse periculoase.
3.După tipul ambalajului: lăzi; butelii; cutii; borcane; flacoane; damingene; tăvițe; saci; butoaie; coșuri; containere; sacoș; pungi; bidoane;
4.După sistemul de confecționare: ambalaje fixe; ambalaje demontabile; ambalaje pliabile;
5.După gradul de rigiditate: ambalaje rigide; ambalaje semirigide;ambalaje suple;
6.După sistemul de închidere: ambalaje deschise; ambalaje închise(cu capac, dop, bușon, etc.);ambalaje etanșe.
7.După domeniul de utilizare: ambalaje de transport; ambalaje de prezentare; ambalaje de desfacere.
8.După natura de utilizare: ambalaje recuperabile (reciclabile, recuperabile); ambalaje nerecuperabile.
Caracterizarea principalelor tipuri de ambalaje
Ambalajele din hârtie, carton,(materiale celulozice)
Hârtia și cartonul au o serie de proprietăți care le recomandă pentru obținerea ambalajelor:
– masă mică;
– inodore, insipide;
– hârtia pergament are permeabilitate scăzută;
– hârtia și cartonul acoperite, laminate sunt rezistente la uleiuri, gaze, alcool, eteri, esteri, acizi, baze slabe.
Ambalajele din hârtie-carton se obțin din următoarele tipuri de materiale de bază:
– carton plat;
– duplex- minimum 2 straturi de material fibros, unite prin presare în stare umedă;
– triplex- minimum 3 straturi de material fibros, unite prin presare în stare umedă;
– carton ondulat- obținut din 1-4 straturi netede și 1-3 straturi ondulate, unite între ele prin adeziv, se folosește la ambalarea produselor care necesită protecție contra șocurilor mecanice (sticlă, ceramică, mobilă).
Ambalaje din materiale plastice
Materialele plastice sunt utilizate pe scară largă pentru obținerea ambalajelor, datorită următoarelor proprietăți:
– masă specifică redusă;
– rezistență in mediul umed;
– rezistență la acțiunea acizilor și alcalinilor;
– rezistență mecanică bună;
– se prelucrează ușor, obținându-se ambalaje de forme și dimensiuni diferite;
– proprietăți igienico-sanitare
Ambalajele din materiale plastice sunt:
– saci, pungi, ambalaje flexibile obținute din polietilenă, polipropilenă, policlorură de vinil(PVC).
– pahare, tăvițe, farfurii- obținute din forme rigide, care au capacitatea de formare la cald;
– ambalaje complexe
Ambalaje din metal
Metalul este utilizat în industria chimică. Cutiile metalice oferă avantajul rigidității, evitînd riscurile de spargere în timpul transportului.
Ambalaje din sticlă
Ambalajele din sticlă, butelii, borcane, flacoane, etc; dețin o pondere importantă în totalul ambalajelor, datorită proprităților sticlei:
– oferă protecție bună(barieră la gaze, vapori, lichide);
– este transparentă(permite vizualizarea produsului, fiind astfel un factor de promovare a vânzării);
– prezintă stabilitate față de alcalii, acizi(singurul acid care o atacă este acidul fluorhidric);
– nu are miros;
– poate fi colorată protejând produsul față de radiațiile ultraviolete;
– poate fi prelucrată în diverse forme;
– este material reciclabil și economic.
Ambalajele din sticlă au însă și dezavantaje:
– fragilitate(rezistență slabă la șocurile mecanice);
– greutate relativ mare, ceea ce le face dificil de manevrat și ridică cheltuielile de transport;
Ambalajele din lemn
Lemnul se folosește în special la confecționarea ambalajelor de transport datorită solicitărilor mecanice și uzura la care este expus.
Ambalajele din materiale textile
Sacii textili prezintă avantaje ca: rezistență la rupere, higroscopicitate, permeabilitate la vaporii de aer, apă; dar și dezavantaje: nu rezistă la foc. Au o pondere mică în ambalarea mărfurilor.
Ambalaje din materiale complexe
Au apărut pe piața ambalajelor în ultimii 60 ani. S-a considerat că un singur tip de material nu răspunde întotdeauna la toate cerințele unui produs sau ale altuia. De acea sa folosit tehnica acoperirii unui material(hârtie, carton, material plastic, metal) cu două sau trei straturi de alte materiale, astfel complexul obținut să însumeze propritățile componentelor.
1.3. Ambalejele recuperabile (reciclabile, reutilizabile)
Problema compatibilității ambientale a ambalajului a devenit deosebit de importantă. “Ambalajul total” presupune, pe lângă îndeplinirea funcțiilor prezentate anterior, și contabilitatea sa cu mediul ambiant (funcția socială a ambalajului). Unul dintre criteriile care conferă calitatea antipoluantă a unui ambalaj este posibilitatea recuperării, deci a reutilizării lui, sau a materialului din care este făcut.
Recuperarea și reciclarea materialelor și ambalajelor au efecte pozitive, pe de o parte asupra reducerii utilizării resurselor naturale, iar pe de altă parte asupra reducerii cantității de reziduuri, evitându-se poluarea mediului înconjurător. Ambalajele din hârtie, carton, sticlă, materiale plastice, aluminiu, lemn sunt reciclabile. Ambalajele din hârtie-carton pot fi considerate ecologice. Aluminiul, metalul utilizat în proporție mare la obținerea ambalajelor metalice(cutii, bidoane, folii, etc.)poate fi reciclat de un număr infinit de ori și nu este toxic.Ambalajele din lemn(lăzi, butoaie) sunt recuperabile, dar necesită cheltuieli mari pentru recuperare și recondiționare. În domeniul recuperării materialelor plastice a fost elaborat un sistem global de clasificare a materialelor de ambalare, sub coordonarea Societății pentru Industria Materialelor Plastice(SPI) SUA.
Simbolurile grafice sunt următoarele:
Acestea semnifică faptul că ambalajul este reciclabil.
Cifrele și literele indică natura materialului:
1.PETE- polietilenă tereftalat;
2.HDPE- polietilenă de înaltă densitate;
3.V- vinil, inclusiv policlorură de vinil;
4.LDPE- polietilenă de joasă densitate;
5.PP- polipropilenă;
6.PS- polistiren;
7.OTHER- alte materiale plastice.
Acest sistem de codificare permite trierea (sortarea) ambalajelor în funcție de materialul plastic din care sunt confecționate.
Statele membre UE au prevăzut:
– promovarea ambalajelor standard, pentru a facilita reutilizarea lor;
– eliminarea discriminărilor între ambalajele noi și cele recuperate;
– fabricarea de produse care permit utilizarea de ambalaje obținute din materiale reciclate;
– excluderea de pe piață a ambalajelor care nu sunt recuperabile sau reciclabile.
Ambalajele prezintă o serie de simboluri referitoare la protecția mediului înconjurător, deci a vieții și a sănătății consumatorilor.
CAPITOLUL II. MARCAREA
Marca este un element important în strategia comercială a unei firme, deoarece permite identificarea ofertei agentului economic respectiv și diferențierea acesteia în raport cu concurența. Pe de altă parte, marca oferă consumatorilor posibilitatea de a se orienta spre produsele de calitate superioară, puse la dispoziție de către producătorii care și-au câștigat deja un renume pe piață. Considerată deseori ca fiind bunul cel mai de preț al unei întreprinderi, marca servește atâta producătorului cât și consumatorului.
2.1. Definirea, rol, forme
Definirea mărcii: Marca este un semn distinctiv care permite unei persoane fizice sau juridice să distingă produsele sau serviciile sale, de cele ale concurenților, oferind garanția unei calități superioare constante.
Semne folosite ca mărci
1. Numele de marcă
– numele unor persoane sau pseudonime, nume istorice, denumiri geografice, etc Exemple: Ford, Chanel, Gilette, Pierre Cardin, Christian Dior, Atlantic, etc;
-denumiri din vocabularul curent sau inventate; acestea trebuie să fie de fantezie, să aibă o rezonanță plăcută pentru a fi ușor de recepționat și memorat. Exemple: Whirpool, Trident, Sheel, Goldstar, Rex, Rolex, Sony, etc.
2.Cifrele și literele
– se folosesc alături de numele de marcă și semnifică varianta modelului, anul apariției, o caracteristică de calitate. Exemple: Peugeut 407, Peugeut 307, Mercedes SL55, Mercedes CLK 230, Audi A6, Audi TT, Porsche Carera GT, etc.
3.Sigla
– reprezintă o prescurtare cu ajutorul inițialelor, a unor nume, a unor firme sau a unor denumiri facilitând citirea, pronunțarea și memorarea acestora. Exemple: CK(Calvin Klein), XL(Xavier Laurent), BMW(Bayerische Motoren Wersce), IBM(International Bussines Machine),etc.
4.Reprezentări grafice (reprezentarea grafică a numelui de marcă)
Emblemele:
– sunt semne cu valoare simbolică prin care producătorul poate sugera obiectul său de activitate, calitatea produsului, ideea pe care o promovează;
– se folosesc în acest sens figuri geometrice, reprezentări din lumea animală sau vegetală, obiecte, personaje, etc. Exemple: Puma, Peugeot, Lacoste, Jaguar, Audi, etc.
Vignetele:
– sunt combinații de linii drepte, curbe, încadrări, etc. Exemple: Adidas, Mercedes, Reebook, Lotto, etc.
5.Culoarea
– poate fi asociată numelui de marcă Exemplu: galben(marca Kodak), portocaliu(marca Orange), etc.
Rolul mărcii:
Este foarte bine determinat în perioada actuală întrucât contribuie, pe de o parte, la identificarea produsului și diferențierea acestuia față de produsele concurente, iar pe de altă parte garantează un nivel calitativ constant pentru consumatori, comunică o serie de informații despre produs, făcând și reclamă acestuia.
Rolul mărcii se exprim5 prin următoarele funcții:
1.Funcția de identificare – marca oferă cumpărătorului posibilitatea să se orienteze rapid spre produse care corespund nevoilor sale și care și-au câștigat o bună reputație.
2.Funcția de garantare a unui nivel calitativ constant – mărcile de prestigiu asigură garanția unei calități superioare pentru produsul sau serviciul respectiv.
3.Funcția de concurență – marca permite producătorului să-și diferențieze produsele sale de cele ale concurenților. Ca urmare a diversificării ofertei de mărfuri, există o diferențiere a mărcilor chiar în cadrul aceleiași firme.
Exemplu: Mărcile de autoturisme pentru un număr din ce în ce mai mare de modele: Ford Mondeo, Ford Focus, Ford Mustang, Skoda Fabia, Skoda Felicia, Skoda Octavia.
4. Funcția de comunicație – marca transmite consumatorilor o idee despre produs, informații despre calitatea acestuia.
5.Funcția de reclamă – este determinată de dinamismul mărcilor și de publicitate.
6.Funcția de personalizare – oferă consumatorilor posibilitatea sa-și afirme personalitatea prin alegerea anumitor mărci de produse.
2.2. Elemente de marcare. Forme de marcare
Marcarea este un mijloc de identificare a produselor și de identificare a consumatorilor. De aceea, presupune o serie de elemente de identificare a produsului și de informare a consumatorului.
Elemente de identificare a produsului:
– denumirea produsului;
– denumirea fabricii producătoare, marca de fabrică;
– calitatea produsului;
– numărul standardului sau al normei tehnice;
– data fabricației, termenul de valabilitate sau de garanție;
– cantitate ambalată;
Elemente de informare a consumatorului:
– compoziția chimică a produsului;
– condiții de păstrare;
– indicații de utilizare;
– condiții de întreținere etc.
Prezentarea elementelor menționate se face prin următoarele forme de marcare :
– imprimarea pe ambalaje de hârtie, carton, materiale plastice, materiale complexe;
– litografierea pe ambalaje de hârtie superioară(cerată sau metalizată);
– ștanțarea pe ambalaje metalice, din sticlă, mase plastice;
– ștanțarea și pirogravarea pe lemn.
CAPITOLUL III. ETICHETAREA
3.1. Definirea etichetei
Eticheta reprezintă un mijloc de identificare a produselor, de informare simplă și rapidă a consumatorilor, de educare a acestora, de înlesnire a operațiilor comerciale, dar și de promovare a produselor pe piață.
3.2. Etichetarea produselor nealimentare și legislația referitoare la etichetarea produselor nealimentare
În ceea ce privește etichetarea produselor textile, H.G. nr. 332/2001 privind etichetarea produselor textile destinate populației definește eticheta astfel: „Orice text scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care conține elemente de identificare a produsului și, după caz, instrucțiuni de utilizare, spălare sau călcare și care însoțește produsul prezentat consumatorilor pentru vânzare sau este aderent la ambalajul acestuia; eticheta poate avea înscrise sau atașate suplimentar sigle sau alte însemne ecologice, precum și elemente de publicitate, cu respectarea prevederilor legale”.
În cazul etichetării produselor textile este foarte important să se indice modul de întreținere al acestora, conform unor simboluri internaționale.
În ceea ce privește produsele cosmetice, Direcția Consiliului Uniunii Europene 76/768 din 1976, referitoare la produsele cosmetice, prevede ca eticheta acestora să cuprindă În mod obligatoriu:
numele și adresa fabricantului, comerciantului, exportatorului;
țara de origine;
masa netă;
termenul de valabilitate exprimat astfel: „a se utiliza de preferință înainte de………..”;
modul de utilizare;
elemente de identificare a lotului;
lista ingredientelor în ordine descrescătoare a cantităților.
Eticheta încălțămintei se face individual, pe unitate de produs, și presupune înscrierea obligatorie a mărfurilor pentru părțile componente: partea superioară exterioară(față), părțile interioare și talpa. Este reglementată de H.G. nr. 26/i998.
Simbolurile pentru părțile componente ale încălțămintei:
Natura materiilor prime din care sunt obținute părțile componente ale încălțămintei:
Pe lângă elementele de marcare prezentate, pe etichetă sau pe ambalajul produsului este inscripționat și codul de bare. Codul cu bare simbolizează caracterele numerice sau alfanumerice prin alternarea unor bare de culoare închisă cu spații albe.
Informațiile cuprinse în coduri se referă la:
– elementele de identificare ale produsului: denumirea produsului, denumirea fabricii producătoare sau marca de fabrică, cantitatea ambalată;
– preț;
– caracteristici de calitate ale produsului.
Datele codificate în sistemul „cod cu bare” sunt citite prin metoda lecturii optice cu ajutorul unui echipament informatic numit „scanner”.
Acesta presupune existența unor case de marcat electronice, prevăzute cu dispozitive de citire optică, conectate la calculator. Interpretarea informațiilor codificate este imposibilă pentru consumatori. De aceea informațiile referitoare la termenul de valabilitate, foarte importante pentru consumatori, sunt reprezentate clar pe etichete sau imprimate pe ambalaj.
De asemenea, și alte elemente de identificare a produsului și de informare a consumatorului sunt prezentate clar pe etichete sau în documentele care însoțesc produsele.
Marcarea ecologică a produselor
Pentru reducerea efectelor negative pe care produsele și ambalajele le pot avea asupra mediului ambiant, într-o serie de țări au fost introduse sisteme de marcare ecologică. Marca ecologică are rolul de a certifica în fața consumatorilor calitatea ecologică a unui produs și ambalajului acestuia. Primul sistem de marcare ecologică „Blue angel” a fost introdus în Germania în 1978.
Dacă un produs îndeplinește criteriile de performanță ecologică (implicațiile produsului și ale procesului de obținere a lui asupra mediului, cerințe de securitate, îndeplinirea funcțiilor de bază), este înscris în catalogul „Blue angel” și obține marca de produs ecologic. Acesta apare pe eticheta produsului.
În Germania a fost introdusă și marca ecologică pentru ambalaje „Den Grune Punkt”(punctul verde) în 1990. Se aplică pe ambalajele destinate colectării, în vederea reciclării sau pentru incinerare.
Punctul verde nu garantează că ambalajul respectiv va fii valorificat. Sistemul de colectare selectivă și valorificare a deșeurilor de ambalaje menajere funcționează doar dacă se predau ambalajele de către consumatori.
Stilul german de marcare ecologică a fost preluat și de alte țări: Olanda, Franța, Danemarca, Marea Britanie. În Canada a fost introdus un sistem de marcare ecologică în 1988 „Environmental Choice”. În Japonia a fost introdusă marca ecologică „Eco-chark” în 1989.
Țările nordice au stabilit un sistem de marcare ecologică în 1989.
În Franța a fost introdus în anul 1991, un sistem de marcare ecologică asemănătoar cu sistemul german ”Blue angel” care are la bază analizarea întregului ciclu de viață al produselor.
La nivelul Uniunii Europene, introducerea sistemul unitar de marcare ecologică urmărește promovarea produselor cu impact ambiental redu și informare corectă a consumatorilor cu privire la caracteristicile ecologice ale produselor.
Dreptul de aplicare a mărcii ecologice „Eco” se acordă numai firmelor ale căror produse sunt conforme cu reglementările foarte stricte ale Uniunii Europene privind protecția sănătății, securității, vieții consumatorilor, precum și a mediului înconjurător.
Marca ecologică „Eco” semnifică faptul că produsul și ambalajul acestuia au impact redus asupra mediului înconjurător pe întregul ciclu de viață al produsului începând cu cercetarea, proiectarea și terminând cu valorificarea post-consum sau integrarea în natură(biodegradabilitatea).
Dreptul de aplicare a acestei mărci se acordă numai produselor care nu conțin substanțe periculoase și care nu se obțin prin procese tehnologice poluante (nu se folosesc îngrășăminte chimice, hormoni sau alte substanțe pentru accelerarea creșterii animalelor).Dreptul de aplicare a mărcii este conferit pe o perioadă de timp de 3 ani, după care producătorul respectiv trebuie să reînnoiască cererea.
3.2. Eticheta electronică
Pe scurt EEG este un afișaj electronic al prețului, parte a unui sistem de prețuri electronice, folosit în magazinele retail (hypermarchet, supermarket, magazine discount, cash&carry)
1. Introducere
Termenii de identificare automată și captură automată a datelor se referă la tehnologiile care realizează transferul direct al datelor de identificare de pe obiect într-un calculator sau într-un sistem controlat de un microprocesor fără a se utiliza în acest sens o tastatură sau un periferic similar. Multe din aceste tehnologii au redus la minim sau chiar nu necesită implicarea factorului uman în cadrul procesului de preluare a datelor.
Sistemele automate de identificare și captură a datelor sunt utilizate din ce în ce mai mult pentru colectarea informațiilor în aplicații din ce în ce mai mult pentru colectarea informațiilor în aplicații din cele mai variate domenii: industrie, comerț, transporturi, sănătate, poștă etc.
Aplicațiile din industrie vizează atât aprovizionarea cu materii prime și materiale cât și procesul efectiv de producție. Aplicațiile din domeniul aprovizionării includ recepția materiilor prime și materialelor, sortarea și depozitarea acestora, gestiunea stocurilor etc. Aplicațiile din domeniul producției includ monitorizarea comenzilor și a stadiilor de execuție, gradul de utilizare al mașinilor, pontajul muncitorilor etc.
Aplicațiile comerciale ale sistemelor automate de identificare și captură a datelor vizează în principal controlul operațiilor de depozitare și distribuție, gestiunea stocurilor și a vânzărilor din magazine, etc.
În domeniul transporturilor sistemele automate de identificare și captură a datelor servesc la urmărirea containerelor, a vagoanelor de cale ferată, a camioanelor etc.
Aplicațiile din domeniul sănătății servesc la identificarea pacienților, la sortarea și gestiunea stocurilor de medicamente, materiale sanitare, reactivi, sânge.
În domeniul poștal sistemele automate de identificare și captură a datelor sunt utilizate la sortarea rapidă a corespondenței și coletelor. Alternativa la sistemele automate de identificare și captură a datelor o constituie colectarea și introducerea manuală a informațiilor. Metoda de colectare și introducerea manuală a datelor prezintă următoarele dezavantaje:
Apariția erorilor atât în timpul înregistrării informațiilor pe hârtie cât și la introducerea lor în calculator. Rata medie a erorilor la introducerea manuală a datelor este de o eroare la 300 de caractere; pentru comparație valoarea specifică codurilor de bare liniare este de o eroare la 800000 caractere, iar în cazul codurilor de bare matriciale de o eroare la 6000000 caractere.
Durata relativ ridicată a operației de colectare și introducere a datelor. Dacă la sistemele automate de identificare și captură a datelor preluarea informațiilor se realizează aproape instantaneu colectarea manuală a datelor necesită un anumit interval de timp pentru ca acestea să fie înregistrate pe hârtie și ulterior introduse în calculator. Viteza înregistrată în cazul scrierii de mână a documentelor este de 5-7 caractere/secundă și poate ajunge la maxim 10-15 caractere/secundă în cazul introducerii datelor de la tastatură. În schimb sistemele automate de captură a datelor sunt capabile să citească sute de caractere/secundă.
Colectarea manuală a datelor solicită permanent atenția operatorilor; implicit cresc costurile asociate cu forța de muncă, fiind necesară o micșorare a volumului de muncă per operator pentru a se obține o acuratețe ridicată în procesarea datelor.
Aceste deficiențe sunt eliminate efectiv când este folosită identificarea și captura automată a datelor.
Aproape toate tehnologiile de identificare automată au la bază 3 componente principale, care constituie totodată și pași parcurși secvențial în cadrul proceselor de captură automată:
Codificarea informației. Un cod este un set de simboluri sau semne ce reprezintă caractere alfanumerice. Când datele sunt codificate, caracterele sunt transformate într-un cod ce poate fi interpretat doar de mașini (la majoritatea tehnologiilor informația codificată nu poate fi citită de observatorul uman). O etichetă sau un tag conținând datele codificate este atașată produsului, pentru a permite identificarea sa ulterioară.
Citirea informației codificate este realizată cu ajutorul unui scanner sau a unui cititor; acesta transformă informația citită într-un semnal electric.
Decodificarea informației este efectuată de un dispozitiv numit decodor. Acesta transformă semnalul electric în informație binară din care extrage în final datele inițiale.
Există o multitudine de tehnologii ce stau la baza sistemelor automate de identificare și captură a datelor. De exemplu, numai în grupa codurilor de bare (ce reprezintă în prezent tehnologia cu cele mai variate aplicații) au fost inventate peste 250 de simbologii.
2. Tehnologii actuale
Tehnologiile utilizate la identificarea și captura automată a datelor pot fi clasificate în funcție de principiul ce stă la baza achiziției de date în următoarele 6 mari grupe:
Tehnologii optice. Cea mai mare parte a acestor tehnologii utilizează simbolurile grafice cu un contrast ridicat astfel încât să poată fi interpretate cu ușurință de un cititor optic. Din această grupă de tehnologii fac parte codurile de bare unidimensionale și bidimensionale, recunoașterea optică a caracterelor.
Tehnologii magnetice. Acestea au la bază stocarea informației codificate prin magnetizarea unui suport, respectiv citirea magnetizării remanente a suportului și refacerea informației inițiale, într-un mod similar celui în care sunt înregistrate pe bandă și redate sunetul și imaginea. Din această grupă fac parte:
Tehnologii pe bază de bandă magnetică folosite la cardurile bancare, cartelele de acces la metrou, carduri de fidelitate, cartele personale de acces la diferite servicii etc.
Tehnologii de recunoaștere a caracterelor tipărite cu cerneală magnetică folosite pe scară largă de către bănci pentru procesarea cecurilor.
Tehnologii pe bază de unde electromagnetice. La aceste tehnologii transferul de informații între cititor și tag-urile în care sunt stocate datele se realizează prin unde electromagnetice. Cea mai reprezentativă tehnologie din această grupă este cea de identificare cu unde de radiofrecvență.
Tehnologii utilizând circuite integrate (cipuri). Acestea au la bază mici cipuri (circuite integrate) înzestrate cu memorie semiconductoare, capabilă să păstreze informația codificată. Cipurile sunt montate pe mici cartele din material plastic (de regulă, de dimensiunea unei cărți de credit), fiind de aceea cunoscute sub numele de cartele inteligente (smart carduri), cartele cu cip sau cartele cu circuit integrat. Cartelele cu cip pot fi recunoscute cu ușurință după contactele aurii care asigură conexiunile fizice între cip și echipamentul de citire. Ele sunt utilizate în domeniul bancar sub formă de carduri, în telefonia mobilă sub formă de cartele SIM etc.
Tehnologii biometrice. Acestea utilizează o serie de particularități ale organismului uman pentru a identifica în mod unic, absolut și sigur un individ. Cele mai cunoscute tehnologii sunt: recunoașterea vocală, analiza amprentei digitale și scanarea retinei.
Tehnologii pe bază de atingere. Stau la baza ecranelor sensibile la atingere (touch-screen) ale unor dispozitive precum agende electronice, PDA-uri etc. Introducerea informațiilor se realizează prin simpla atingere a suprafeței ecranului ce este dotat în acest sens cu senzori.
Nu toate aceste tehnologii pot fi utilizate în cadrul sistemelor electronice de identificare a mărfurilor. Cel mai bine se pretează codurile de bare și tehnologiile bazate pe identificarea cu unde de radiofrecvență.
CAPITOLUL IV. PROMOVAREA VANZARII
4.1. Promovarea vânzărilor – generalități
Promovarea vânzărilor este unul din demersurile cele mai empirice ale acțiunii marketingului. Chiar dacă condițiile de punere în operă sunt sumare, eficacitatea promovării explică în parte numărul redus al cercetărilor consacrate acestei tehnici de marketing: mecanismele sale adesea brutale și puțin complexe în aparență și efectele sale immediate nu îi conferă pote deloc, după părerea teoreticienilor, același statut ca și publicității care este mai rafinată și mai puțin imediată în efecte. Această lacună este pe punctul de a fi înlăturată și promovarea vânzărilor se pare că în zilele noastre începe să se profesionalizeze: mai mulți cercetători și numeroși practicieni urmăresc să îi analizeze mecanismele și să-i fixeze rolul.
Prin promovarea vânzărilor se urmărește realizarea de contacte directe, pentru a sensibiliza cât mai bine pe consumator. De exmplu, demonstrațiile privind utilizarea unor produse se efectuează la domiciliul consumatorului, în fața gospodinei.
Este important să se rețină că promovarea vânzărilor:
nu este publicitate;
nu este vânzare;
nu este marketing în acțiune;
nu este post vânzare;
nu este marchandising.
Promovarea vânzărilor este de fapt un sumum de tehnici care nu sunt echivalente nici cu vânzarea, nici cu publicitatea și care permit stimularea consumatorilor precum și a comerțului cu amănuntul.
4.1.1. Caracteristicile promovării vânzărilor
Promovarea vânzărilor are drept caracteristică principală faptul că ea contribuie la creșterea acestora. Promovarea vânzărilor aduce ceva nou pentru o anumită perioadă de timp avansând întotdeauna un element neașteptat. Se urmărește astfel seducerea consumatorului tocmai prin ieșirea din ceea ce este obișnuit.
Promovarea vânzărilor se caracterizează prin rezultate concrete obținute într-un termen scurt. Tocmai de aceea se consideră că prelungirea unei acțiuni promoționale are ca efect diminuarea rezultatelor sale. De exemplu, un concurs care ține în permanență un timp mai îndelungat nu mai atrage pe nimeni.
În cele ce urmează se va încerca definirea acestui termen, iar apoi vom afla care este rolul promovării vânzărilor în comerțul contemporan.
4.1.2. Definirea promovării vânzărilor
În acest subcapitol vor fi redactate cele mai importante definiții date de către mari personalități și instituții care au avut contact direct de-a lungul timpului cu promovarea vânzărilor.
Pentru început voi prezenta o definiție dată de Institutul de promovare a vânzărilor (Institute of Sales Promotion – ISP):
“ Promovarea vânzărilor reprezintă un aspect al marketingului care conferă , de regulă temporar, o valoare suplimentară unui produs sau serviciu, pentru a-l determina pe utilizatorul final să achiziționeze respectiva marfă”.
De asemenea, P. Lassegue, un mare specialist în domeniul marketingului din Franța, distinge două definiții:
Prima este în sens larg. Aici promovarea vânzărilor este sinonimă cu “ dinamica comercială” și desemnează toate cercetările care pot să antreneze creșterea vânzărilor. În această primă accepțiune se regăsește cuvântul anglo-saxon “promotion” cuprins în unul din cele patru componente ale marketingului mix (price, product, place și promotion).
O a doua definiție este într-un sens mai îngust. Aici autorul rezervă expresia “promovarea vânzărilor tehnicilor specifice ale căror caractere comune le enumeră astfel:
scopul direct și imediat este de a provoca o creștere a vânzărilor, în timp ce publicitatea provoacă notorietate, schimbă imaginea mărcii.
creșterea rapidă și provizorie a vânzărilor .
promovarea vânzărilor împinge produsul spre consumator, în timp ce publicitatea se străduiește să-l facă pe produs dezirabil.
Promovarea oferă un avantaj economic neobișnuit și suplimentar: primă, reducere de preț ș.a.
Ca o concluzie, Lassegue dă următoarea definiție promovării vânzărilor: “ansamblul tehnicilor ce provoacă o creștere rapidă dar provizorie a vânzărilor prin atribuirea unui avantaj excepțional distribuitorilor, consumatorilor unui produs”.
În literatura de specialitate prin promovarea vânzărilor se înțelege cel mai adesea folosirea mijloacelor și tehnicilor de stimulare, impulsionarea și creșterea vânzărilor de bunuri și servicii ce formează oferta întreprinderilor. În anumite cazuri, tehnicile de promovare pot servi și scopului de completa acțiunile publicitare, contribuind astfel la întregirea și întărirea imaginii și prestigiului întreprinderii în cadrul mediului său social- economic, în cadrul pieței.
4.1.3. Rolul promovării vânzărilor
În procesul vânzărilor cumpărătorul are un comportament complex: își pune probleme, ezită de a se angaja, refuză a se decide, ezită să cheltuiască etc. Or promovarea vânzărilor are tocmai rolul de a înlătura elementele de îndoială ale cumpărătorului potențial. Ea deschide astfel un dialog cu cumpărătorul pentru a elimina reticențele de acest gen.
Promovarea vânzărilor oferă anumite avantaje importante atât producătorilor cât și consumatorilor. Companiile de promovare a vânzărilor le permit fabricanților să se adapteze la fluctuațiile pe termen scurt ale cererii și ofertei. Ele oferă producătorilor posibilitatea să fixeze prețuri de catalog mai mari pentru a testa “cât de mult înseamnă prea mult”. Ele îi fac pe consumatori să încerce noi produse în loc să-I lase să"rămână veșnic fideli celor pe care le utilizează în mod curent. Ele duc la apariția unor noi forme de comerț cu amănuntul cum ar fi magazinul ce practică în permanență prețuri mici sau magazinuri cu prețuri promoționale oferind astfel consumatorilor mai multe alternative din care pot alege. Ele promovează un grad mai înalt de conștientizare a prețurilor de către consumator. Ele permit producătorilor să vândă mai mult decât ar fi putut să vândă în mod normal la prețurile de catalog și în măsura în care se fac economii de scară se reduc costurile pe unitatea de produs.
De asemenea, promovarea vânzărilor îl ajută pe fabricant să-și adapteze programele de producție la diferitele segmente de consumatori. Consumatorii înșiși se bucură de o oarecare satisfacție oferită de faptul că se simt cumpărători inspirați profitând de prețurile speciale.
Acum 10 ani, managerii s-ar fi decis mai întâi asupra sumei pentru reclamă și-ar fi alocat apoi, pentru activitatea de promovare a vânzărilor, restul bugetului. Actualmente, managerii de marketing estimează mai întâi suma de care au nevoie pentru cheltuielile de promovare a vânzărilor pe piețele bunurilor de consum, iar în cele din urmă ceea ce a mai rămas va constitui bugetul pentru publicitate.
Totuși este periculos ca reclama să cedeze întâietatea promovării vânzărilor. Atunci când, în cazul unei anumite mărci se practică pentru o perioadă prea îndelungată prețuri promoționale, consumatorii încep să se gândească la ea ca la o marfă ieftină și adesea ei vor fi dispuși să o cumpere numai la preț redus. Nimeni nu știe când se va întâmpla acest lucru, dar există un oarecare risc în a face promovarea unei mărci bine cunoscute pentru o perioadă mai mare de 30% din timp. Mărcile dominante utilizează mai rar prețurile promoționale, deoarece astefel nu ar face decât să-I subvenționeze pe utilizatorii curenți.
Deși publicitatea se poate dovedi extrem de eficientă pentru a-I face pe consumatori să devină conștienți de existența unui produs, deseori inerția influențează conștientizarea consumatorilor, de aceea fiind necesare stimulente suplimentare pentru a-I convinge să testeze respectiva marfă pe cei care nu au utilizat-o până acum. Promovările au misiunea de a furniza acest stimulent.
Consumatorii consideră invariabil că testare unui produs nou conține un element de risc, cu toate că, fără testare, nu există piosibilitatea de a repeta achiziția.
Un produs poate fi nou în totalitate, în sensul că nu a mai fost oferit niciodată până atunci spre vânzare sau nou prin aceea că individul respectiv nu are nici o experiență anterioară legată de acesta. Fiecare dintre aceste două situații necesită strategii diferite.
În cazul unui produs în totalitate nou, campania inițială va căuta să realizeze nivelul cel mai ridicate de testare și va folosi în acest scop o combinație de metode de genul: cupoane, eșantioane gratuite, testarea în magazin, oferte combinte ș.a. în cazul în care marca există și a câștigat de ja un segment de piață, promotorul va adopta o abordare selectivă și se va concentra asupra acelor segmente ale pieței cu rata de utilizare cea mai redusă. O ofertă cu totul nouă necesită o campanie prelungită pentru a încuraja repetarea achiziției; acest lucru nu este justificabil în cazul unei mărci deja existente, din cauza costului utilizatorilor, subvenționată – cei care ar fi cumpărat produsul și fără promovare. Drept contraargument la aspectul subvenționării trebuie menționt faptul că, o primă bonificație, ajută la păstrarea lichidității în fața campaniei de promovare a unui rival.
4.2. Tehnici de promovare a vânzărilor
Opțiunea pentru o anumită tehnică de promovare a vânzărilor se face numai după o analiză atentă a obiectivelor urmărite, a bugetului alocat, a concordanței cu planul de marketing al organizației. Indiferent de tehnica aleasă, aceasta trebuie să conducă la obținerea unor rezultate pozitive, fiind strâns corelate cu obiectivele propuse în cadrul planului de marketing și cu strategiile de comunicație alese.
În funcție de elementele ce constituie punctul de sprijin al operațiunii promoționale, tehnicile de promovare a vânzărilor se pot grupa în două mari categorii:
I.Tehnici al căror suport îl constituie marca ce face obiectul promovării. Din această categorie fac parte: reducerile de prețuri, primele și cadourile promoționale, jocurile și concursurile promoționale și încercările gratuite de produse;
II.Tehnici de punere în valoare a produselor la locul vânzării. Din această categorie fac parte: merchandisingul și promovarea la locul vânzării.
4.2.1. Activități privind politica de preț
Prețul este un element de importanță majoră în luarea deciziei de cumpărare. De aceeea .o reducere de preț chiar și temporară,poate reprezenta un instrument promoțional deosebit de eficient. Dacă reducerea de preț durează mai mult,atunci cumpărătorul se obisnuiește și nu îl mai consideră o favoare. Reducerile de preț pot fi avute în vedere în situați diferite:ca mijloc de eliminare a reținerilor de cumpărarew ale anumitor categorii de consumatori,pentru care prețul este considerat prea ridicat;scpderea sau lichidarea stocurilor de produse lent vandabile; contractarea acțiunilor concurenței.
Din această categorie fac pare ofertele speciale ,cupoanele de reducere ,remizele ,ofertele de rambursare,rabaturile cantitative,taxe și comisioane avantajoase.
Promovarea vanzărilor prin reducerea de preț pe tremen scurt, pot oferi următoarele avantaje:
– promovarea poate susține cumpărarea repetatăși poate atrage clienți conștienți de preț.
– promovarea prin preț este deosebit de eficientă în menținerea echilibrului dintre cerere și ofertă.
4.2.2. Vânzările grupate
In promovarea vanzarilor, oferta promotionala constand in comercializarea a doua sau mai multe produse reunite (loturi de produse sau servicii) la un pret special/exceptional. Obiectiv: pastrarea clientelei, cresterea cantitatii de produs cumparate, stocare la consumator, atragerea clientilor oportunisti, cumpararea altor produse ale marcii, comunicatie. Modalitati de prezentare:
a) lot omogen – oferta speciala formata din doua sau mai multe produse identice (produse de larg consum, cu o frecventa ridicata de consum), reunite sub un ambalaj comun, careia i se aplica o reducere de pret semnificativa (spre exemplu, un bax de bere la un pret "soc"; oferta de degustare – lot de 2 conserve, 25% produs gratuit; lot de trei sticle de apa minerala, a treia gratuita).
Variante:
– lot cu reducere – lot de doua sau mai multe produse omogene beneficiind de o reducere semnificativa ("primul produs 49.000 lei, al doilea 30.000 lei" ori "doua produse pentru 79.000 lei");
– lot cu gratuitati – lot format din doua sau mai multe produse din care unul este gratuit (articole identice, varietati diferite). Exemplu: BOGOF (engl. – buy one, get one free) – "cumparati un produs si primiti inca unul gratuit" (V. plus-pack, oferta-pachet); "primiti 3 dar platiti numai 2", "4 pentru 3" etc, "lot de x produse + 1 gratuit", "lot de x produse, din care 1 gratuit", "lot de x produse, din care al treilea/al patrulea etc. gratuit";
– lot cu bon de reducere imediata (la casa) sau BR valabil pentru achizitia ulterioara a aceluiasi tip de produs (fr. – BR a valoir);
– lot cu prima directa;
– lot tip "a doua achizitie rambursata";
– lot cu jocuri sau concursuri s.a.;
b) lot incrucisat/mixt – oferta grupata (sub un film imprimat), alcatuita din doua sau mai multe produse de larg consum, apropiate sau complementare, apartinand unei game (spre exemplu, un detergent pentru rufe, un inalbitor, un detergent lichid pentru vase si un sapun), comercializata la un pret atractiv – mai scazut decat suma preturilor unitare ale fiecarui produs (fr. – vente jumelee) – sau cu gratuitati;
c) lot de produse asociate – oferta grupata de vanzare a unuia sau mai multor articole, insotite de un articol/serviciu accesoriu, exceptional, cu rol de prima (pretul de vanzare al lotului va fi mai mic sau cel mult egal cu pretul articolelor curente componente). Exemplu: un abonament anual la o revista economica in valoare de 490.000 lei + o cafetiera in valoare de 299.000 lei – (ambele) la un pret exceptional de 590.000 lei;
d) lot virtual/electronic – reducere efectuata la casa, automat, in functie de codurile de bare ale articolelor care compun oferta promotionala;
e) lot tip "girafa": lot de doua produse, din care unul contine 20-50% cantitate in plus si care se vinde la pretul produsului obisnuit.
4.2.3. Cadourile și primele promoționale reprezintă o tehnică de promovare a vânzărilor care permite asocierea unui avantaj temporar unui produs. Diferența constă în faptul că în cazul primei promoționale, aceasta este oferită consumatorului după cumpărarea produsului promovat, în timp ce cadoul promoțional poate fi primit fără efectuarea unei cumpărături.
Această tehnică este apreciată de către consumatori deoarece ei percep avantajul oferit și anume oferirea unui obiect (cadou). Pe piața românească, utilizatorii acestei tehnici preferă să folosească cuvântul “cadou promoțional” și în locul primei promoționale. În alegerea obiectului oferit, trebuie să se țină cont de profilul consumatorilor, de imaginea produsului promovat, de dimensiunea acestuia etc.
Primele promoționale pot fi de trei tipuri:
– prima directă , obiectul primă este oferit gratuit în momentul vânzării. În cazul acesteia există trei variante:
– prima obiect, aceasta este plasată în interiorul ambalajului produsului sau în exteriorul acestuia, fie este oferită de către animatorii aflați în spațiul de vânzare. Ca prime obiect pot fi acordate diferite figurine, imagini, rețete culinare, consumatorii putând realiza chiar și o colecție (prima colecție);
– prima imprimată, se imprimă pe ambalajul produsului imagini diverse, benzi desenate, acestea fiind decupate de către cumpărători;
– prima ambalaj. Ambalajul se poate transforma în obiect (bomboane ambalate în formă de ursuleț);
– prima eșantion, alături de produsul suport se oferă un articol promoțional – eșantion (În revista Unica cititorii pot găsi un pliculeț de cafea Jacobs Alintaroma).
– prima ulterioară, obiectul primă este oferit după un anumit interval de timp de la efectuarea cumpărării produsului promovat. Consumatorul prezintă dovada efectuării cumpărării (bonuri de casă, coduri cu bare sau alte însemne). Ca variante, există:
– prima ulterioară simplă, când obiectul primă este oferit după o singură cumpărare;
– prima ulterioară prin acumulare, când se adună un anumit număr de puncte cadou;
– prima autoplătitoare. Cumpărarea produsului suport dă dreptul cumpărării unui obiect primă la un preț redus. Produsele primă sunt oferite la prețuri de achiziție en-gros (se autofinanțează).
Cadourile promoționale nu trebuie condiționate de achiziționarea produsului promovat Ca tipuri de cadouri promoționale se utilizează:
– cadoul direct, obiectul cadou este oferit direct consumatorului fără o solicitare din partea acestuia (la o trusă de farduri se oferă cadou o oglindă);
– cadoul ulterior se oferă la cererea consumatorului, prin corespondență (la cumpărarea unor produse de o anumită valoare Avon oferă o brățară);
– cadoul prescriptorului, se oferă cadoul clientului-prescriptor care recomandă produsul promovat altor persoane și acestea vor face dovada cumpărării respectivului produs.
4.2.4. Concursuri publicitare, jocuri și loterii oferă consumatorilor șansa de a beneficia de avantaje (de genul călătoriilor, apartamentelor, autoturismelor, aparatelor electrocasnice ) legate de achiziționarea unui produs care face obiectul promoției.
În cazul concursurilor promoționale, câștigătorul poate intra în posesia premiilor pe baza cunoștințelor, a îndemânării sau a creativității sale, hazardul fiind exclus.
În cazul jocurilor promoționale, șansa de a câștiga premiul se bazează numai pe hazard.
Pe piața românească, utilizatorii acestei tehnici de promovare preferă să utilizeze numai cuvântul concursuri promoționale, deși unele dintre acestea sunt de fapt jocuri promoționale.
Cadourile promoționale sunt atractive pentru consumatori deoarece aceștia au posibilitatea să participe la o competiție în care își dovedesc inteligența, îndemânarea, spiritul de observație, perspicacitatea, cultura generală…, disputându-și premii valoroase. Ca regulă importantă de respectat, premiile acordate trebuie să fie exact cele promise. Regulamentul de concurs trebuie făcut cunoscut publicului larg în așa fel încât consumatorii să fie bine informați în legătură cu promoția respectivă și să poată participa în cunoștință de cauză.
Această tehnică atrage puternic consumatorii efectivi ai unui produs, dar și pe cei potențiali, contracarează acțiunile promoționale ale concurenței, atenuează sezonalitatea unor produse, contribuie la întărirea imaginii mărcii sau organizației.
Exemplu: Pentru contracararea acțiunilor concurenților, Bosch a inițiat un concurs, prin intermediul revistei Avantaje, care permite cititorilor să trimită rețete culinare la redacție. Cea mai bună rețetă culinară este premiată lunar cu un aparat electrocasnic marca Bosch. Succesul acestui concurs promoțional este evident, concursul durând de aproximativ 2 ani. Jocul promoțional implică minim de participare, putându-se câștiga numai pe baza hazardului și nu datorită unor calități personale. Ca tipuri de jocuri promoționale se pot utiliza:
– loteria permite obținerea premiului prin tragere la sorți (pe baza unui talon de concurs se poate participa la concursul de carte Humanitas);
– jocul cu rezultat imediat are la bază buletine de tip loz sigilat sau loz răzuit sau alte suporturi (chei, diferite piese). Ca exemplu, jocul cu rezultat imediat, prin răzuire, organizat pentru conservele Mandy; jocul cu rezultat imediat, prin folosirea unei chei, pentru autoturismul Dacia.
– jocul-concurs, concurenții sunt selectați din rândul celor care răspund la o întrebare simplă, apoi urmând tragerea la sorți (pentru a participa la concursul PHYTO, organizat pentru complementul nutrițional
Phytophanere, pe bază de extracte din plante – ulei din germeni de grâu, morcov și tărâțe de orez – și vitamine, participanții trebuie să răspundă corect la întrebarea “Ce conține Phytophanere?”, putând câștiga 10 premii, în valoare totală de 300 euro).
– jocul-identificare este tot o formă de joc-concurs, în care participanții trebuie să descopere două sau mai multe elemente care reprezintă premiul ce va fi câștigat (promoția “Bucuria de a trăi”, realizată pentru cafeaua
Elite, permite cumpărătorilor să găsească în pachetele de cafea două jumătăți cu imaginea casei oferite ca premiu).
4.2.5. Publicitatea la locul vânzării reprezintă o tehnică de promovare a vânzărilor de natură publicitară prin care se difuzează mesaje publicitare la locul vânzării cu scopul informativ asupra potențialilor cumpărători. Obiectivul urmărit este cel de favorizare a cumpărării spontane, creșterea volumului vânzării unui produs, informarea consumatorilor în legătură cu produsul, marca promovată, dar și fidelizarea consumatorilor.
Instrumentele specifice promovării vânzărilor sunt numeroase, ele putând fi utilizate fie în exteriorul magazinelor, pentru a atrage ccumpărătorii potențiali să intre în magazin (firma, vitrina, panouri, pancarte, panouri de etalare de tip STOP, standuri, factice-reproduc fidel un produs sau ambalajul acestuia), fie în interiorul magazinelor, pentru a convinge clienții potențiali să cumpere (afișe, prospecte, pliante, broșuri, standuri, display-ere, panouri, P.O.S.-uri, săgeți marcatoare, televiziune cu circuit închis, stație audio).
4.3. Marca produselor în promovarea vânzărilor
În economia modernă, atât mărcile de fabrică, cât și cele sub care se comercializează produsul au un rol deosebit de important în acțiunea de promovare a vânzărilor pe piața internă și externă. Mărcile de fabrică, de comerț și de serviciu sunt semne distinctive, folosite de întreprinderi pentru a identifica cu ușurință produsele și a deosebi lucrările și serviciile lor de cele identice sau similare ale altor întreprinderi. Ajutând la identificarea produselor similare, prin comparația caracteristicilor va stimula îmbunătățirea calității produselor, lucrărilor și serviciilor de către fiecare producător concurent.
Funcțiile pe care le îndeplinesc mărcile sunt în general următoarele:
indică originea produsului, întreprinderea care l-a fabricat; ca urmare marca se confundă cu producătorul;
garantează calitatea produsului (confirmă încrederea manifestată de cumpărători în însușirile de calitate ale produsului cumpărat);
stimulează solicitarea și cumpărarea produsului (între un produs marcat și unul anonim, cumpărătorul preferă întotdeauna produsul marcat);
contribuie la desfășurarea unei concurențe loiale, deoarece înlătură posibilitatea de a confunda un produs fabricat de o întreprindere cu același produs realizat de altă întreprindere;
permite organizarea și controlul pieței, eliminând confuziile dintre produse, mărci sinonime, producători;
îndeplinește funcția de monopol, de astă dată în sensul pozitiv al noțiunii, deoarece marca este apanajul unui produs al unei întreprinderi;
stimulează pe producători pentru îmbunătățirea calității produselor, deoarece cumpărătorul se va îndrepta spre produsul cu marca a cărei calitate a verificat-o;
asigură creșterea răspunderii producătorului pentru calitatea produselor puse în circulație, deoarece mărfurile de calitate slabă vor rămâne nevându-te, iar producătorul nu-și va putea recupera cheltuielile efectuate pentru fabricarea lor;
asigură condiții pentru elaborarea de studii de piață privind ponderea participării unui producător în piața totală a unui produs.
4.3.1. Tipuri de mărci
Formele sub care se poate prezenta o marcă sunt multiple, așa cum rezultă și din figura1.
Figura 1. Tipuri de mărci
Mărcile literale sunt constituite din cuvinte sau dintr-o combinație de litere. Mărcile constituite din cuvinte trebuie să fie deosebit de distinctive. Cuvântul sau grupa de litere pot fi imaginare sau rezultatul unor combinări de litere cu sau fără semnificație (ex.: CONFFER, ARO etc.).
Mărcile figurale sunt constituite din reprezentări grafice plane sau în relief, monocolore sau policolore, care înfățișează forma produsului sau ambalajul acestuia. Cele mai răspândite mărci figurale sunt acelea care reprezintă, în mod stilizat, fie obiectul caracteristic al întreprinderii, fie produsul care urmează să fie protejat.
Mărcile combinate sunt rezultate din combinarea mai multor elemente: cuvinte, litere, cifre, reprezentări grafice, forma produsului, ambalajul, toate acestea fiind înfățișate întruna sau mai multe culori.
Mărcile prezentate sonor sunt utilizate ca mărci de comerț, răspândirea lor fiind facilitată de posibilitățile oferite astăzi de realizările în domeniul tehnicii radioului, televiziunii, videocasetelor, audiocasetelor, difuzoarelor publice etc.
Mărci individuale și mărci colective– o marcă este individuală când se înregistrează de o singură întreprindere, care o folosește în exclusivitate. Când marca este înregistrată de o grupare colectivă, care reprezintă interesele mai multor întreprinderi, ea poate fi folosită de către acestea, în condițiile stabilite de regulamentul elaborat de unitățile interesate.
4.3.2. Alegerea mărcilor
Cerințele pe care trebuie să le îndeplinească mărcile pentru a atrage atenția cumpărătorilor, atât a celor interni, cât și a celor externi sunt următoarele: să fie concise, scurte, ușor de pronunțat și de memorat; să fie simple și expresive (în special pentru mărcile figurate).
Sugestivitatea și armonia trebuie să caracterizeze mărcile în general și pe cele combinate în special. Între noțiunea exprimată literal și elementul figural trebuie să fie o armonie perfectă, ambele urmând să sugereze cât mai bine produsul (sau serviciul) pe care îl prezintă. Este cunoscut faptul că un cuvânt, chiar imaginar, compus din diferite silabe care fac parte din denumirea produsului, a orașului sau a întreprinderii unde se fabrică, însoțit de un desen sugestiv, facilitează întipărirea lui în memorie, prin efectul dublu și de durată pe care îl produce o astfel de marcă.
Există însă și unele interdicții privind alegerea și înregistrarea mărcilor. Astfel nu pot fi alese și înregistrate ca mărci semnale care:
a) nu se deosebesc suficient de alte mărci pentru acele produse, lucrări sau servicii identice sau similare, înregistrate în țară sau ocrotite în baza unor convenții internaționale, cu excepția cazului în care înregistrarea este cerută sau autorizată de titularii acestor mărci;
b) constituie copierea, imitarea sau traducerea unei mărci din alt stat, cu circulație internațională, pentru produse, lucrări sau servicii identice sau similare;
c) cuprind numai denumiri care sunt sau au devenit uzuale, necesare sau generice pentru acele produse, lucrări sau servicii ori se referă exclusiv la modul, timpul și locul fabricației sau la natura, destinația, prețul, calitatea, cantitatea și greutatea mărfurilor;
d) cuprind, fără autorizația organelor în drept, nume sau portrete de conducători de partid sau de stat în viață, ori de conducători sindicali, reproduceri sau imitații de steme, drapele, medalii, embleme, și insigne, semne oficiale de marcare, control, , verificare și garanție;
e) cuprind elemente, prevăzute la aliniatul de mai sus, aparținând altor state sau organizații internaționale, dacă folosirea este interzisă de convențiile la care țara este parte;
f) cuprind indicații false sau care induc în eroare, ori sunt contrar legilor, ordinii publice și regulilor de conviețuire socială.
4.3.3. Înregistrarea și folosirea mărcilor
Mărcile se înregistrează în țara în care se emit, după caz, în alte țări. La înregistrare se impune obligația de examinare care se exercită sub dublu aspect:
– dacă sunt îndeplinite condițiile de formă pentru înscrierea în registrul de mărci; această examinare vizează condițiile de formă ce trebuie îndeplinite și pot fi completate și reașezate pe parcurs, la cererea organului de înregistrare;
– dacă proiectul de marcă depus nu se află sub incidența vreuneia din interdicțiile menționate mai sus.
În situația în care se constată că marca corespunde pentru înregistrare, ea se înserează într-o publicație înființată în acest scop. Dacă timp de trei luni de la publicare nu s-au înregistrat contestații sau cele prezentate au fost respinse, titularului i se eliberează certificatul de înregistrare.
În legătură cu marca de fabrică, comercială și de serviciu, actualele reglementări specifică procedura de înregistrare, care cuprinde trei faze distincte:
– depozitul reglementar al mărcii;
– examinarea cererii de înregistrare;
– înregistrarea propriu-zisă.
Principiile care stau la baza celor două convenții internaționale, referitoare la însușirea și protecția mărcilor muncă, sunt următoarele:
a) în cazul Convenției de la Paris:
– drepturi egale și avantaje identice cu cele acordate mărcilor proprii;
– statut personal fiecărei mărci (marca este ocrotită pe teritoriul statului respectiv);
– prioritate legală (pentru orice marcă înregistrată în țară se va putea cere constituirea depozitului legal, în termen de 6 luni, în orice altă țară membră a Uniunii, unde titularul ei are interese comerciale).
b) în cazul Aranjamentului de la Madrid, ca principiu de bază, s-a stabilit că orice marcă înregistrată într-o țară membră a acestui aranjament, pentru care s-a făcut depozit la Biroul Internațional de la Geneva, se bucură de protecția legală în toate țările membre semnatare ale convenției. Revizuit la Nisa, acest aranjament stipulează că produsele și serviciile cărora li se aplică mărcile de fabrică sau de serviciu se sistematizează astfel: produsele în 34 de grupe, iar serviciile în 8 grupe. Această clasificare devine obligatorie pentru toți membrii Aranjamentului de la Madrid.
Întreprinderile producătoare din România sunt obligate să înregistreze și să folosească mărci de fabricație pentru toate produsele destinate consumului intern. Înregistrarea mărcilor de comerț de către întreprinderile de desfacere și a mărcilor de serviciu de către unitățile care prestează lucrări sau servicii, precum și folosirea de către acestea a mărcilor înregistrate, este facultativă.
De la această regulă sunt acceptate două excepții:
– prin acordul ministerelor de resort, în cazuri temeinic justificate, se pot folosi în locul mărcilor de fabrică, mărci de comerț (exemplu pentru încălțăminte: în loc de marca producătorului se poate utiliza marca de comerț ROMARTA);
– în cazul în care, pentru unele produse, însăși unitatea producătoare, cu acordul prealabil al Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci și avizul beneficiarului principal, a stabilit exceptarea de la prevederile legale.
Pentru export, produsele se marchează cu mărci care se stabilesc de unitățile producătoare cu acordul organului de comerț exterior. Rațiunea acestei prevederi constă în interesul care există de a se folosi cele mai reprezentative mărci, care să contribuie la pătrunderea produselor pe piața externă sau la consolidarea poziției acestora în relațiile comerciale cu străinătatea. Astfel, în unele țări, confecțiile românești au fost exportate sub marca de comerț CONFEX, înregistrată de I.S.C.E. ROMANOEXPORT. Cum această marcă este apreciată, este de la sine înțeles ca ea să fie utilizată în continuare. Tot astfel se pune problema cu multe alte mărci care aparțin producătorilor, cum sunt: ELECTROPUTERE – Craiova , TEHNOTRON – Iași etc.
În funcție de piața externă pe care urmează să fie livrate produsele, alături de marca de fabrică legală (a întreprinderii de comerț exterior sau a celei producătoare) se mai poate exprima, de exemplu:
– Made in Romania (fabricat în România);
– Trade Mark (marcă comercială);
– Warenzeichen (semnul mărcii);
– Marque depose (marcă depusă).
Litigiile privind înscrierea în alte țări a mărcilor pentru care s-a constituit depozitul reglementar dintr-o anumită țară se soluționează potrivit dispozițiilor din legea națională a țării respective. Litigiul cel mai frecvent este cel referitor la refuzul înregistrării mărcii unui produs de către o țară străină căreia i s-a solicitat acest lucru.
4.4. Obiectivul promovării vânzărilor
Instrumentele de promovare a vânzărilor diferă prin obiectivele lor specifice.O mostră oferită gratuit îl stimulează pe consumator să încerce produsul, în vreme ce furnizarea unui serviciu gratuit de consultanță managerială duce la cimentarea relației pe termen lung cu un detailist.
Vânzătorii apelează la acțiuni promoționale de tip stimulativ pentru a atrage noi consumatori care să încerce un anumit produs, pentru a-i recompensa pe clienții fideli și pentru a crește ponderea utilizatorilor ocazionali care repetă achiziționarea unui anumit produs.Noii consumatori care încearcă produsul sunt de trei feluri-utilizatori ai altei mărci de aceeași categorie, utilizatori ai altor categorii de produse și persoane care schimbă mereu mărcile pe care le folosesc.Promovarea vânzărilor îi atrage adesea pe cei care schimbă mereu mărcile, deoarece utilizatorii altor mărci sau altor categorii de produse nu observă întotdeauna o acțiune promoțională și nu reacționează întotdeauna la ea.Cei ce schimbă frecvent mărcile caută, în primul rând, prețuri reduse, valoare de întrebuințare mare sau obținerea unor premii.Este greu de crezut că activitățile de promovare a vânzărilor îi vor transforma în clienți fideli ai unei mărci.Acțiunile de promovare a vânzărilor în cadrul piețelor pe care există mărci foarte asemănătoare vor produce, pe termen scurt, o puternică înviorare a vânzărilor, dar nu vor oferi o creștere durbilă a cotei de piață.În cazul piețelor pe care există mărci foarte deosebite, acțiunile de promovare a vânzărilor pot să schimbe, pentru o perioadă mai îndelungată de timp, cotele de piață ale diferitelor firme.
Adesea, comercianții consideră că promovarea vânzărilor este menită să distrugă fidelitatea clienților față de o anumită marcă, iar publicitatea are ca scop să creeze fidelitatea clienților față de o anumită marcă.În consecință, o mare problemă a managerilor de marketing constă în a găsi modul în care trebuie să împartă bugetul disponibil între activitățile de promovare a vânzărilor și activitățile de reclamă.Acum zece ani, managerii s-ar fi decis mai întâi asupra sumei pentru reclamă și ar fi alocat apoi, pentru activitatea de promovare a vânzărilor, restul bugetului.Actualmente, managerii de marketing estimează mai întâi suma de care au nevoie pentru cheltuielile de promovare a vânzărilor pe piețele de afaceri, apoi pentru promovarea vânzărilor pe piețele bunuri de consum, iar ce mai rămâne va constitui bugetul pentru publicitate.
Totuși, este periculos ca reclama să cedeze întâietatea promovării vânzărilor.Atunci când, în cazul unei anumite mărci, se practică pentru o perioadă prea îndelungată prețuri promoționale, consumatorii încep să se gândească la ea ca la o marfă ieftină și, adesea, ei vor fi dispuși să o cumpere la un preț redus.Nimeni nu știe când se va întâmpla acest lucru, dar există un oarecare risc în a face promovarea unei mărci binecunoscute pentru o perioadă mai mare de 30 % din timp.Mărcile dominante utilizează mai rar prețuri promoționale, deoarece astfel n-ar face decât să subvenționeze pe utilizatorii curenți.
Mulți cercetători consideră că activitățile de promovare a vânzărilor nu duc la obținera fidelității pe termen lung a consumatorilor, în vreme ce publicitatea permite realizarea acestui deziderat.Studiul lui Brown a fost efectuat asupra a 2500 de cumpărători de cafea solubilă și a dus la următoarele concluzii:
– În comparație cu publicitatea, promovarea vânzărilor permite obținerea unor rezultate mai rapide și mai clar măsurabile în materie de vânzări.
– Pe piețele mature, activitățile de promovare a vânzărilor nu tind să atragă noi cumpărători pe termen lung, deoarece ele atrag, în principal, consumatorii tentații
– De reducerile de preț; aceștia trec cu ușurință de la o marcă la alta în momentul în care li se propune un preț mai avantajos.
– Cumpărătorii unei anumite mărci tind să nu-și schimbe deprinderile de cumpărare ca rezultat al activităților de promovare efectuate de către concurență.
– În cazul unei mărci, publicitatea pare a fi capabilă să consolideze “privilegiile primului venit”.
Există și dovezi că prețurile promoționale nu determină o creștere durabilă a volumului de vânzări la o anumită categorie de produse.În mod obișnuit, ele permit realizarea, pe termen scurt, a unui anumit volum de vânzări care însă nu se menține în timp.Concurenții care dețin cote mici pe piață găsesc că este avantajos să utilizeze promovarea vânzărilor, deoarece ei nu-și pot permite bugete de reclamă atât de mari ca ale liderilor pieței. De alfel, ei nu pot obține spațiu pe rafturile magazinelor dacă nu oferă unele facilități comerciale și nici nu-i pot face pe consumatori să încerce produsele lor dacă nu le propun stimulente.Concurența în domeniul prețurilor este utilizată adesea de către micile mărci care încearcă să-și sporească cota de piață, însă ea este mai puțin eficientă în cazul agenților economici care dețin poziții de frunte pe piață pentru o întreagă categorie de produse, agenți a căror dezvoltare rezidă în extinderea întregii categorii.
Urmarea este că multe firme axate pe comercializarea de bunuri de larg consum au sentimentul că sunt forțate să facă mai multă promovare a vânzărilor decât și-ar dori.Firmele Kellogg, Kraft, precum și alți lideri de piață au anunțat că vor pune un accent tot mai mare pe strategia de “împingere “ a produselor pe piață și își vor mării bugetele de reclamă.Ei dezavuează utilizarea intensivă a promovării vânzărilor, deoarece aceasta duce la scăderea fidelității față de marcă, la creșterea sensibilității consumatorilor față de preț, la estomparea imaginii privitoare la calitatea mărcii și la focalizarea atenției agenților economici asupra planurilor de marketing pe termen scurt.
Însă Faris și Quelch contestă aceste afirmații.Ei susțin că utilizarea intensivă a promovării vânzărilor este un simptom nu o cauză a acestor probleme.Ei atrag atenția asupra unor cauze mai profunde, cum ar fi creșterea mai lentă a populației, emanciparea consumatorilor, supraproducția industrială, eliminarea eficienței publicității, creșterea puterii comerciale și marile presiuni care se exercită în cadrul economiei S.U.A. pentru obținerea de performanțe pe termen scurt.
4.5. Efectele promovării vânzărilor
Promovarea vânzãrilor are atât efecte pe termen scurt și mediu de creștere a vânzãrilor, cât și efecte pe termen lung care nu sunt de neglijat: conștientizarea consumatorului cu privire la
existența produsului, informarea acestuia cu privire la anumite caracteristici, evidențiate printr-un concurs de exemplu, determinarea primei încercãri care va determina atașamentul fațã de marcã și dupã încheierea perioadei de promovare etc.
Dacã promovarea vânzãrilor reușește sã convingã consumatorii sã acționeze, iar produsul
nu corespunde cerințelor consumatorilor, efectele acțiunilor promoționale vor fi tocmai contrare celor dorite. Promovarea vânzãrilor este în relație și cu ciclul de viațã al produsului, de acesta depinzând și rezultatele.
S-a convenit sã se cadã de acord asupra anumitor efecte principale, cum ar fi: accelerarea achizițiilor, creșterea vânzãrilor sau efectul Bump-Trough (Desmet, 1981). Efectul de anticipare este datorat distribuitorului, care, informat despre promovare, vinde din stoc pentru a-și putea reface stocurile la un preț mai scãzut. Importanþa acestui efect depinde de distribuþie și de controlul exercitat de întreprinderile producãtoare asupra acesteia. Efectul Bump este pozitiv și concomitent cu promovarea. El provine din refacerea stocurilor distribuitorului și din suplimentele de cumpãrãturi efectuate de consumatori. Acest supliment este datorat cumpãrãturilor fãcute de noii clienți (neconsumatori sau clienți ai concurenței) sau cumpãrãturilor efectuate de clienții actuali (anticipare și stocaj al clienților produsului supus promovãrii).
Efectul Trough este repercursiunea efectelor care preced: reîntoarcerea anumitor clienți la marca lor inițialã, consumul din stoc pentru clienții obișnuiți.
Efectele promovãrii vânzãrilor sunt foarte complexe și nu sunt condiționate doar de acțiunea în sine de promovare a vânzãrilor. Ele depind de: etapa din ciclul de viațã în care se gãsește produsul, de condițiile concrete de pe piațã din momentul promovãrii, de reușita colaborãrii cu partenerii de piațã în privința promovãrii, de sinergia dintre diferite tehnici de promovare, de comportamentul concurenței etc
CAPITOLUL V. MODALITĂȚI DE PROMOVARE A VÂNZĂRILOR ÎN SUPERMARKET-UL ,,MEGA IMAGE’’ PRIN MARCA, AMBALAJ SI ETICHETA
5.1. Piața de retail din București
Piața de retail a fost impulsionată de intrarea Metro in 1996, Billa in 1999, Carrefour in 2001 și Cora in 2003 – retaileri care au avut rezultate peste așteptări. Aceste forme noi de magazine, construite de la zero, precum și București Mall, au caștigat consumatorul datorită sortimentului larg, prețurilor scăzute și atmosferei plăcute de cumpărare, ducand la creșterea așteptărilor cumpărătorilor.
Rolul retailerilor multinaționali și fluxul de investiții străine vor continua să crească, punand o presiune tot mai mare asupra rețelelor de magazine care sunt mai mici și mai prost conduse, pe măsură ce țara se va apropia de momentul aderării la Uniunea Europeană, in 2007.
Extinderea rețelelor de magazine moderne s-a reflectat anul trecut in creșterea coteti deținute de acești operatori pe piața de retail.
In București, supermarketurile au atins o pondere de 20% in 2005 din totalul cheltuielilor făcute de populație pentru achiziționarea de bunuri de larg consum, față de 13% in 2000; hypermarketurile au atins o pondere de 23% in 2005 din totalul cheltuielilor făcute de populație pentru achiziționarea de bunuri de larg consum, față de 0% in 2000; hard discounturile au atins o pondere de 2% in 2005 din totalul cheltuielilor făcute de populație pentru achiziționarea de bunuri de larg consum, față de 0% in 2000 ( vezi figura 2.1 structura retailului in București in 2005 și figura 2.2 structura retailului in București 2000).
In perioada următoare, formele moderne de comerț se vor extinde și va crește gradul de concentrare in retail. Rețelele de supermarketuri – precum Billa, Mega Image, Univers’all, Profi, XXL – iși vor accelera expansiunea, iar pe acest segment va intra un nou jucător internațional Tengelmann.
Producătorii, distribuitorii și retailerii – nu au in față doar oportunități, ci si provocări. Cea mai presantă dintre provocări este reducerea costurilor. Iar cel mai important rol in acest proces il vor avea marii retaileri, care duc o politică de prețuri agresivă.
In contextul unei competiții tot mai dure pentru cotă de piață și profituri, tot mai multe companii vor deveni conștiente de faptul că o opțiune importantă pentru reducerea costurilor și crearea de valoare este colaborarea cu partenerii, furnizorii și distribuitorii.
Numărul romanilor care iși fac cumpărăturile in marile rețele de magazine – hypermarketuri, supermarketuri, cash&carry, discount – este in creștere. Cercetarea de piață se adaptează treptat acestei situații, incheind parteneriate strategice cu marile lanțuri comerciale. In Europa de Vest și in SUA vanzările din retail sunt monitorizate permanent și aproape in timp real de agențiile de studii de piață. Datele statistice publicate de agențiile de studii de piață sunt folosite nu numai de retaileri, pentru a-și compara rezultatele cu cele ale concurenței, ci și de investitorii la bursa de valori.Acest lucru are un impact semnificativ asupra cursurilor bursiere ale retailerilor listați pe piață. In Romania, lucrurile sunt incă la inceput.
Pe măsură ce piața incepe să se aglomereze, este din ce in ce mai important, pentru a rămane competitiv, ca retailerii să aibă acces la informația legată despre piață și consumator. Ponderea comerțului modern va deveni din ce in ce mai mare in Romania, atat ca număr al lanțurilor de magazine, cat și ca importanță a acestora in vanzările pieței totale. Acest fenomen este in stransă legătură cu evoluția economică a Romaniei și cu creșterea puterii de cumpărare a populației. Volumele de mărfuri rulate prin rețelele moderne vor fi din ce in ce mai mari, ceea ce face ca piața locală să rămană in continuare extrem de atractivă pentru investitori.
Principala problemă cu care se confruntă firmele din ziua de azi nu este deficitul de bunuri , ci deficitul de clienți. Concurenții de pe piața de bunuri de larg consum sunt desperați să atragă clienți, pentru aceasta se intrec in oferte, iși reduc prețurile și adaugă gratuități. Strategia de a reduce prețurile este bună dar mai există mai multe strategii de piață, una din ele este menținerea prețurilor mari, percepția unor consumatori este că un produs scump este un produs de calitate.
5.2. Istoricul companiei DELHAIZE GROUP
Delhaize Goup este unul din cele mai mari lanturi de retail din lume, avand sediul central in Belgia. Delhaize Group a fost fondat in Belgia in anul 1867, iar astazi opereaza in America de Nord, Europa si Asia de Sud –Est. Pozitia detinuta astazi de Delhaize Group este rezultatul unei evolutii timp de 140 de ani, bazate pe progres si inovatie.
In anii 1860, Jules Delhaize, un profesor, lanseaza ideea unei companii cu numeroase sucursale. Cativa ani mai tarziu, deshide alaturi de fratii sai si cumnatul sau primul magazin in regiunea Charleroi. In 1871 inaugureaza un depozit la Bruxelles. Incepand de la acea data, magazinele se vor extinde in intreaga Belgie. In 1957, primul “supermarket” in sistem complet “self service” din Europa, isi deschide portile la Ixelles.
In 1974, Delhaize Group incepe o noua faza: primele investitii in Statele Unite, unde astazi grupul numara peste 1,500 de magazine.
La 31 Dec. 2006, Delhaize Group avea o retea de 2,705 magazine fiind activ in 8 tari pe 3 continente, iar numarul de angajati se ridica la aproximativ 142,500 oameni. Cea mai mare parte a retelei, 85% este reprezentata de magazine de tip supermarket, iar restul constau in diverse formate precum: magazine de proximitate, magazine specializate si magazine de convenienta.
Statele Unite
In Statele Unite sunt situate cele mai multe magazine din reteaua Delhaize Group, cu peste 1500 magazine in 16 state, operand sub nume precum: Food Lion, Bloom, Bottom Dollar, Harveys, Hannaford Bros., Kash’n Kary si Sweetbay.
Europa
Belgia este casa istorica a Delhaize Group. Din 1990, Delhaize Group a patruns si pe piata Central si Sud Europeana, avand in prezent magazine in Grecia si Romania.
Asia
Asia este cea mai recenta piata pe care a patruns Delhaize Group, in anul 1997, prin achizitionarea de actiuni in cadrul Super Indo, ce opereaza 50 magazine.
In anul 2006, Delhaize Group a inregistrat vanzari de 19,2 miliarde Euro, iar profitul net realizat a fost de 351.9 milioane Euro. Delhaize Group este cotat la Euronext Brussels (DELB) si la New York Stock Exchange (DEG).
5.3. Evoluția și dezvoltarea supermarketului pe piața românească
Al 19-Lea magazin Mega Image se deschide in Berceni
Pe 22 Februarie 2007, ora 18:30, va avea loc deschiderea oficiala a celui de al 19-lea magazin MEGA IMAGE, situat in Bucuresti, Sos. Berceni nr. 41, sector 4. Noul magazin va respecta tendintele si standardele pe care Grupul Delhaize prin MEGA IMAGE isi doreste sa le impuna pe piata romaneasca.
Din suprafata totala de aproximativ 670 mp, spatiului de vanzare i se dedica aproximativ 484 mp, spatiu ce este deservit de 5 case de marcat rapide si performante. Restul de aproximativ 185 mp sunt dedicati spatiilor de depozitare, spatiilor administrative si tehnice, precum si incaperilor destinate personalului.
Prin deschiderea noului magazin se va asigura un numar de 44 de noi locuri de munca.
Magazinul se afla in apropierea statiilor de autobuz 418, 419, 242 si de troleibuz 73, 74, 76, precum si a statiei de metrou Aparatorii Patriei.
In ceea ce priveste configuratia interioara, o atentie speciala s-a acordat departamentelor de produse proaspete – fructe si legume, paine, carne, mezeluri si branzeturi – oferindu-se astfel spre vanzare o gama diversificata de produse din aceste categorii. In interiorul magazinului va mai functiona si un rotisor, un cuptor pentru produse proaspete de brutarie si patiserie si un aparat pentru prepararea sucului proaspat de protocale si grepfruit. Elementele de noutate pe care acest magazin le aduce sunt un mobilier special la raionul de paine precum si la cel de fructe si legume, adaptat pentru aceste categorii de produse, precum si elemente noi de iluminat, implementate pentru prima data in Romania. Toate acestea, impreuna cu celelate aspecte specifice magazinelor MEGA IMAGE, cu care clientii nostri deja s-au obisnuit, confera noului magazin un caracter inconfundabil, original, menit, in primul rand, sa asigure clientilor confort si un acces cat mai facil la toate produsele oferite in cadrul unei sortimentatii foarte variate. Astfel, magazinul Mega Image Berceni isi asteapta clientii cu o larga varietate de fructe si legume proaspete, cu livrare zilnica, produse de brutarie si patiserie, delicatese, precum si cu o gama larga de produse „365”, marca proprie, la un raport calitate pret excelent. Magazinul este puternic orientat pe categoria de produse proaspete, preparate si semipreparate, inclusiv produse de rotiserie, brutarie si patiserie. De asemenea, magazinul ofera o gama variata de produse cosmetice si de menaj. Clientii pot achizitiona aceste produse cu carduri bancare, prin sistemul de POS-uri ce deserveste casele de marcat, precum si cu tichete de masa.
Intregul proces de reamenajare si modernizare a locatiei, precum si dotarea sa cu echipamente la standardele cu care MEGA IMAGE ne-a obisnuit a implicat o investitie de circa 800.000 Euro.
In cei 12 ani de existenta pe piata de retail romaneasca Mega Image a dezvoltat un lant de 18 supermarket-uri dintre care 14 in Bucuresti, unul in Voluntari, judetul Ilfov, unul in Ploiesti, si doua Constanta, toate respectand linia impusa inca de la intrarea pe piata – calitate si servicii la cele mai inalte standarde sub garantia si semnul unei marci: MEGA IMAGE.
In anul 2005, MEGA IMAGE a inregistrat o cifra de afaceri de 65 milioane de euro.
MEGA IMAGE este membra a DELHAIZE GROUP, societate infiintata in Belgia in anul 1864. In martie 2000, grupul belgian a achizitionat 51% din actiunile MEGA IMAGE, ulterior pachetul de actiuni majorandu-se la 70%. La sfarsitul lunii iunie 2004 grupul belgian a preluat integral reteaua de magazine ce poarta sigla MEGA IMAGE. DELHAIZE GROUP, care a inregistrat in anul 2005 vanzari in valoare de 18,6 miliarde Euro si un profit net de 364,9 milioane Euro, detine magazine de tip supermarket in opt tari de pe trei continente : America de Nord, Europa si Asia. La sfarsitul anului 2005 grupul inregistra un numar de aproximativ 136.000 de angajati si o retea de 2.636 de magazine. Cele mai multe magazine sunt localizate in Statele Unite, Belgia si Grecia. Grupul mai detine magazine in Romania si Indonezia.
Deschiderea noului magazin urmeaza tendinta de dezvoltare manifestata in ultimii ani de grupul Delhaize in Romania. In aceasta directie, Mega Image se pregateste sa deschida cel de al doilea centru logistic in Bucuresti in suprafata de peste 4000 mp. Primul centru logistic al comaniei se afla in zona Militari si are suprafata de aproximativ 3000 mp. De asemenea, in urmatorii ani compania isi propune construirea unui centru logistic propriu, cele doua pe care le detine in prezent fiind inchiriate. In ceea ce priveste extinderea lantului de magazine, in anul 2007 compania are in plan deschiderea a sase magazine in capitala, dintre care primul este cel din cartierul Berceni.
Anul trecut Mega Image a introdus pe piata romaneasca marca proprie Delhaize, sub denumirea „365”, acoperind o gama larga ce in prezent numara 144 de produse, de la produse alimentare pana la produse cosmetice si de menaj. Toate s-au bucurat de o atentie deosebita din partea publicului inca de la inceput, astfel ca Mega Image a decis sa largeasca aceasta gama, urmand ca in curand sa iasa pe piata cu alte produse marca proprie.
Prin toate aceste actiuni, grupul Delhaize isi confirma inca o data prezenta activa si de lunga durata pe piata de retail romaneasca, la a carei dezvoltare atat cantitativa dar si calitativa isi propune sa contribuie in mod dinamic.
Mega Image in plina expansiune la aniversarea a 12 ani pe piata Bucuresti, 14 mai 2007 – Mega Image aniverseaza 12 ani de prezenta pe piata, dupa deschiderea primului magazin in Bucuresti in 1995. Cu o politica orientata catre calitate si inovatie, Mega Image si-a extins reteaua de supermarketuri ajungand astazi la un numar total de 19 magazine. Avand focus pe Bucuresti, Mega Image a decis sa se extinda si in tara prin deschiderea a 2 magazine in Constanta si unul in Ploiesti.
Mega Image este membra a Delhaize Group, societate infiintata in Belgia in anul 1864. In martie 2000, grupul belgian a achizitionat 51% din actiunile Mega Image, ulterior pachetul de actiuni majorandu-se la 70%. La sfarsitul lunii iunie 2004 grupul belgian a preluat integral reteaua de magazine Mega Image. Avand o experienta de peste 140 de ani in retail Delhaize Group a adus atat o noua identitate vizuala companiei, exprimata in principal prin schimbarea logo-ului, cat si o noua viziune de dezvoltare.
In acord cu aceasta politica de dezvoltare Mega Image a mai deschis anul acesta un magazin in Berceni si urmeaza sa mai inaugureze inca cinci magazine in Bucuresti pana la finalul anului 2007.
In acelasi timp, magazinele vechi sunt introduse treptat intr-un proces de remodelare prin care sunt modernizate si adaptate noului stil de viata al consumatorilor. Avand in vedere timpul liber tot mai scurt pe care consumatorii il au la dispozitie, Mega Image a introdus pe piata conceptul de “easy shopping”: usurarea cumparaturilor clientilor prin proximitate, oferirea unei game extinse de produse si o utilizare eficienta a spatiului.
Procesul de remodelare urmeaza de asemenea focusul companiei pe produse proaspete precum si pe diversificarea gamei de produse. Prin investitii in tehnologii performante, cum ar fi cuptoare pentru produse depanificatie, rotisoare de ultima generatie, noi tipuri de rafturi pentru o expunere cat mai eficienta a produselor Mega Image continua dezvoltarea magazinelor sale.
“Am crescut in 12 ani de zile, am invatat cum sa fim alaturi de clientii nostrii si sa le oferim ce este mai bun pentru a ramane alaturi de noi. Dorim sa oferim consumatorilor intotdeuna o experienta placuta de cumparare – atat prin ambianta cat si prin placearea de a descoperi mereu produse noi in sortimentatie. De asemenea ne focusam pe sanatatea clientilor prin introducerea unor campanii de educare in magazine precum programul “5-a-day”, prin intermediul caruia informam consumatorii asupra beneficiilor consumului de cinci fructe sau legume pe zi.. Vom continua sa inovam si sa crestem din ce in ce mai mult” afirma directorul General Mega Image, Dl. John Kyritsis.
Pentru a sarbatori 12 ani de existenta pe piata, Mega Image organizeaza timp de o luna o tombola aniversara prin care isi rasplateste inca o data clientii pentru ca au fost si sunt alaturi de ei. Marele premiu consta intr-un autoturism, iar tragerea la sorti va avea loc odata cu deschiderea urmatorului magazin in Giulesti, in luna Iulie.
Mega Image a inregistrat in 2006 venituri din vanzari in valoare de 249.555.801 RON, ceea ce inseamna o crestere de 10,8% fata de 2005 cand s-au inregistrat venituri din vanzari in valoare de 225,296,298 RON. Inca din 2006 Mega Image s-a focusat pe cresterea sortimentatiei in cadrul produselor marca proprie:
365 – cu o sortimentatie ce a depasit la momentul actual 190 de produse prezente in aproape toate categoriile, reprezentand pentru clienti cele mai bune cumparaturi in fiecare zi
Care – o marca nou introdusa pe piata pentru produse de ingrijire de foarte buna calitate la preturi competitive
Le Boucher – noua marca pentru carnea Mega Image.
Investitiile in deschiderea de noi magazine vor continua si in viitor, ridicandu-se la aproximativ 1 milion euro in medie pe magazin.
Mega Image deschide al 20-lea magazin in Giulesti Bucuresti, 5 Iulie 2007 – Mega Image inaugureaza oficial cel de-al 20-lea supermarket din retea: Mega Image Giulesti. Noul magazin va avea deschiderea oficiala pe 5 Iulie, urmand sa-si deschida portile catre clienti pe 6 Iulie. Magazinul este situat pe Calea Giulesti, Nr 38-40, fiind al 3-lea magazin deschis de Mega Image in Sectorul 6.
Mega Image Giulesti are o suprafata totala de 780 mp din care 700mp sunt alocati spatiului de vanzare in care vor comercializa peste 5000 de produse. Prin deschiderea noului magazin se vor asigura aprox. 40 noi locuri de munca. Deschiderea celui de-al 20-lea magazin face parte din politica de dezvoltare a Mega Image, dupa ce in luna februarie a deschis Mega Image Berceni, urmand ca pana la finalul anului sa se mai deschida inca 4 magazine in Bucuresti.
Mega Image Giulesti este un supermarket ce se inscrie in formatul mic de magazine promovat de Mega Image pe piata. Din totalul de 20 de magazine din retea, in acest moment sunt 10 supermarketuri fomat mare si 9 format mediu. Investitia pentru deschiderea acestui magazin s-a ridicat la aprox. 750,000 euro.
Mega Image Giulesti este puternic orientat pe categoria de produs proaspete, urmand focusul companiei pe prospetime precum si pe utilizarea eficienta a spatiului de vanzare pentru mentinerea unei game cat mai diversificate de produse. Acest magazin propune o noua infatisare a supermarketurilor de mici dimensiuni prin spatii aerisite. Pentru a da posibilitatea clientilor sa se orienteze cat mai bine in magazin si pentru a avea o cat mai mare vizibilitate, in amenajarea acestuia s-au utilizat rafturi de inaltimi mici: majoritatea rafturilor avand inaltimi de 1,35m si 1,65m. In acest fel ambientul magazinului aduce un plus important la construirea unei experiente placute la cumparaturi pentru clienti.
Clientii pot gasi in Mega Image Giulesti o larga sortimentatie de produse proaspete, fructe si legume, chifle si paine proaspat scoasa din cuptor, mancare gatita precum si pui ce se rumeneste la rotisor sub ochii clientilor. Prospetimea produselor se asigura prin livrarea zilnica acestora in magazin, la prima ora a diminetii. Din sortimentatia magazinului fac bineinteles parte si produsele marca proprie Mega Image ce se regasesc sub denumirile 365, Delhaize, Care si Le Boucher.
“Deschiderea celui de-al 20-lea magazin Mega Image in Giulesti ne aduce tot mai aproape de clientii bucuresteni, pentru care stim ca timpul este foarte important. Am decis sa ne continuam extinderea in special in Bucuresti prin locatii care sa ne permita sa oferim clientilor avantaje precum proximitate, comoditate si mai putin timp petrecut la cumparaturi.” afirma directorul General Mega Image, Dl. John Kyritsis.
Cu ocazia acestei deschideri va avea loc si tragerea la sorti a castigatilor la tombola organizata cu ocazia Mega Image 12 ani, unde marele premiu consta intr-un autoturism.
Mega Image introduce pe piata o intreaga gama de lactate marca proprie 365 si Delhaize Bucuresti, 19 Iulie 2007 – Mega Image a lansat in magazinele sale o intreaga gama de produse lactate, sub marcile proprii 365 si Delhaize. Noile produse sunt deja prezente la raft si au primit feed-back pozitiv din partea clientilor. Mega Image comercializeaza in magazinele sale mai multe produse sub marci proprii precum 365, Delhaize, Care si Le Boucher. Mega Image si-a propus sa introduca o gama completa de produse lactate proaspete sub marcile 365 si Delhaize. In aceasta sortimentatie se inscriu: iaurturi, creme pe baza de branza proaspata, deserturi pe baza de branza, branza topita. Produsele sunt comercializate exclusiv in magazinele Mega Image, fiind produse exclusiv pentru noi.
Promovarea pentru aceste produse se va realiza in magazine, la locul vanzarii si pe pagina web a companiei www.mega-image.ro. Clientii au acces prin intermediul website-ului la tot ce inseamna produse noi precum si promotii curente aflate in desfasurare in magazine.
Marca 365 este marca proprie a grupului Delhaize Group, prezenta in special in magazinele Delhaize din Europa. Numele provine de la cele 365 zile ale anului, promisiunea marcii fiind tocmai cele mai bune cumparaturi in fiecare zi, reflectata in calitate si economii. Marca Delhaize inseamna calitate superioara, la preturi foarte bune si desemneaza produse ce pot fi regasite in intreg lantul Delhaize Group. Iaurturile Delhaize pot concura cu brio alte produse lactate existente in acest moment pe piata, aducand si cateva noutati prin iaurtul bifidus fara grasimi cu cereale, specialitatile deserturi pe baza de branza diverse sortimente inedite precum straciatella si cocos sau iaurt bulgaresc – preparat dupa o reteta tipic bulgareasca. Un alt produs nou pe piata este reprezentat de Spuma de Ciocolata 365, o spuma usoara ce este preparata dintr-o delicioasa ciocolata belgiana.
Odata cu lansarea acestor produse, Mega Image si-a lansat si noua imagine pe Internet, prin intermediul website-ului www.mega-image.ro.
Aici clientii pot gasi informatii despre ofertele prin care pot economisi bani, informatii despre companie si magazine, adresele tuturor magazinelor, informatii despre produsele marca proprie sau oportunitati de angajare in cadrul Mega Image.
Se deschide Mega Image Obregia Bucuresti, 10 Decembrie 2007 – Mega Image deschide unul din cele mai mari supermarketuri ale retelei din Bucuresti. Noul magazin se va deschide pe 11 Decembrie 2007. Magazinul este situat pe Bulevardul Obregia, in sectorul 4, fiind al 21-lea magazin al retelei Mega Image.
Mega Image Obregia pune la dispozitia clientilor o suprafata de vanzare de 1150 mp, cu 7 case de marcat si aproximativ 25 locuri de parcare. Fiind unul din magazinele ce se incadreaza in formatul mare Mega Image, acesta va pune la vanzare o sortimentatie completa cu peste 8000 de produse si va oferi aproximativ 60 de locuri de munca.
Cu o investitie de aprox.1.4 mil. euro, Mega Image Obregia este un magazin modern, cu spatii de vanzare aerisite, avand implementat noul concept al magazinelor Mega Image. Utilizand tehnologii moderne, atat in cuptoarele de paine, la rotisor pana la rafturi si ambient, noul magazin din Obregia ofera o ambianta placuta pentru cumparaturile de zi cu zi. Diversitatea, calitatea si rapiditatea sunt avantajele pe care le aduce clientilor acest nou magazin Mega Image.
Mega Image se concentreaza in continuare pe produsele proaspete oferind o larga varietate de fructe si legume, produse de panificatie, carne de cea mai buna calitate si produse din carne. Un alt aspect al magazinului ce vine in in intampinarea nevoilor clientilor, este un rotisor pentru pui – ce ofera produse proaspete, preparate pe loc. Din sortimentatia magazinului fac bineinteles parte si produsele marca proprie Mega Image ce se regasesc sub denumirile 365, Delhaize, Care si Le Boucher precum si multe produse exlusive.
“Deschiderea Mega Image Obregia este un eveniment important pentru noi in special datorita marimii acestui nou magazin. Magazinul va oferi clientilor sai avantaje precum proximitate, calitate, spatiu ambiant placut si bineinteles o larga sortimentatie de produse. Este al 3-lea magazin Mega Image deschis in sectorul 4, dupa Mega Image Berceni si Mega Image Tineretului, ceea ce demonstreaza intentiile nostre de a acoperi in primul rand cat mai bine toate zonele din Bucuresti.” afirma Directorul General Mega Image, Dl. John Kyritsis.
Mega Image a deschis cel de-al 22-lea magazin al retelei: Mega Image Carol Bucuresti, 20 Decembrie 2007 – Mega Image a deschis cel de-al 22-lea magazin al retelei: Mega Image Carol, situat in centrul Capitalei pe Bd. Carol, Nr 61, Sector 2, Bucuresti la intersectia Bd. Carol cu Calea Mosilor.
Mega Image Carol are o suprafata de vanzare de aprox. 350 mp, spatiu ce este deservit de 4 case de marcat, rapide si performante. Mega Image Carol aduce si o inovatie din punct de vedere al managementului cozilor la casele de marcat, punand in functiune un nou sistem de gestionare a distribuirii clientilor la casele de marcat: clientii stau la aceesi coada, fiind directionati pe rand, catre prima casa de marcat ce se elibereaza. In acest mod magazinul va asigura un timp de asteptare minim pentru toti clientii si un management eficient al distributiei acestora pe fiecare casa de marcat. Mega Image Carol face parte din formatul mic de supermarketuri din reteaua Mega Image, format care pune la dispozitia clientilor o sortimentatie diversificata, cu aprox. 6000 de produse in sortimentatie. Accentul este pus in special pe produse proaspete si mai putin pe produse nonalimentare, ce nu sunt absolut necesesare in gospodarie.
Mega image a pregatit o serie de oferte speciale valabile numai in noul magazin, pe langa ofertele speciale de Sarbatori.
"Mega Image Carol este al 4-lea magazin deschis in acest an in Bucuresti, urmand evolutia pozitiva a Mega Image pe piata. Vom continua planurile de a ne extinde si in 2008 in special in Bucuresti. Am avut in tot acest an sprijinul grupului din care facem parte, Delhaize Group, si avem in continuare sustinerea lor pentru planurile de expansiune in Romania, precum si procesul de remodelare a magazinelor. Delhaize Group este foarte satisfacut de operatiunile din Romania si incurajeaza planurile noastre de dezvoltare." afirma Directorul General Mega Image, Dl. John Kyritsis
In acelasi timp cu deschiderea celui de-al 22-lea magazin, Mega Image a finalizat remodelarea unuia din cele mai mari supermarketuri din Bucuresti: Mega Image Ion Mihalache. Magazinul a fost reorganizat, modernizat si adaptat nevoilor clientilor cu un spatiu de vanzare mai aerisit. In 2007 Mega Image a remodelat 5 din magazinele existente.
Mega Image deschide al 23-lea magazin: Mega Image Brancoveanu Bucuresti, 25 Februarie 2008 – Mega Image inaugureaza cel de-al 23-lea magazin al retelei si al 20-lea din Bucuresti: Mega Image Brancoveanu. Supermarketul este localizat pe Bd. Constantin Brancoveanu, Nr 45, Sector 4, Bucuresti.
Supermarketul beneficiaza de 7 case de marcat, care vor asigura un check out rapid. Clientii Mega Image vor avea la dispozitie 10-15 locuri de parcare in fata magazinului.
Suprafata de vanzare a supermarketului este impartita pe 2 etaje: la parter clientii pot gasi produsele proaspete, in timp ce la etajul 1 se gasesc restul produselor alimentare si non-alimentare. Clientii au la dispozitie un lift panoramic, care face legatura intre cele doua etaje. Este o cladire moderna, luminoasa atat la exterior si si la interior. Structura si instalatiile sunt la vedere, in spiritul arhitecturii moderne.
Mega Image Brancoveanu are o sortimentatie de 8000 de produse: proaspete, dry si non-alimentare, precum si larga varietate de produse marca proprie: peste 400 de articole marcile 365, Delhaize, Care, BIO si Le Boucher. Clientii beneficiaza de produse de patiserie proaspat coapte in magazin si pui la rotisor pregatit in rotiseria proprie.
“Este cel de-al 20-lea magazin din Bucuresti prin care sarbatorim pozitia de cel mai mare lant de supermarketuri din Bucuresti: este un supermarket de mari dimensiuni, intr-o cladire moderna ce va pune la dispozitia clientilor din aceasta zona un mediu placut in care isi pot face cumparaturile. Acesta este primul din cele sase supermarketuri planuite a fi deschise in 2008. Mega Image va continua ritmul rapid de deschidere a magazinelor, avand in vedere ca acesta este cel de-al 3-lea magazin deschis in ultimele 3 luni.” a declarat dl. Jofn Kyritsis, Director General Mega Image.
Mega Image Brancoveanu a pus la dispozitie 56 de noi locuri de munca, angajatii fiind recrutati in special prin intermediul noului birou de recrutare de la Mega Image Carol. Campania de recrutare va continua si pe viitor, avand in vedere cele cicnci magazine ce urmeaza a mai fi deschise in acest an.
Mega Image a achizitionat La Fourmi Delhaize Group (Euronext Brussels: DELB – NYSE: DEG), retailerul international de origine belgiana, a anuntat astazi semnarea unui acord de achizitionare, prin intermediul subsidiarei sale Mega Image a lantului La Fourmi ce opereaza 14 supermarketuri in Bucuresti. Aceasta achizitie complementara permite Mega Image intarirea pozitiei de lider in Bucuresti.
John Kyritsis, Director General Mega Image, a comentat: “Aceasta tranzactie se potriveste perfect strategiei de crestere a Mega Image, prin intermediul magazinelor bine localizate din zonele urbane. Cele 14 supermarketuri La Fourmi ne vor intari reteaua de magazine. Ne asteptam la ample oportunitati din punct de vedere al vanzarilor si sinergii comerciale in urma acestei achizitii”.
In 2005, Global Finance, fond privat de investitii de origine greaca, a achizitionat 80% din partile La Fourmi. Ulterior au ajuns sa detina aproximativ 90%. Restul de 10% apartineau unor investitori privati. Pretul de achizitie pentru dreptul de proprietate a 100% din La Fourmi este 18.6 milioane EURO, pret supus ajustarilor contractuale. Achizitia include drepturile de proprietate asupra imobilelor a 4 magazine.
La Fourmi a fost primul lant de supermarketuri deschis in Bucuresti in 1992. Pentru 2007, este estimat ca venitul celor 14 magazine achizitionate se situeaza la aproximativ 30 milioane de euro. Cele 14 magazine, ce au suprafete de la 350 la 500 mp vor fi transformate in supermarketuri Mega Image. Datorita proximitatii magazinelor achizitionate in cadrul Bucurestiului, acestea vor fi deservite de catre centrul de distributie existent al Mega Image.
Renaud Cogels, Chief Executive Officer al Delhaize Group Europa de Sud Est a afirmat: “Cu aceasta achizitie, precum si cu achizitia Plus Hells in Grecia din luna Ianuarie, Delhaize Group isi arata angajamentul de a-si intari prezenta in Balcani. Achizitia acestor 14 magazine ne ofera oportunitatea de a ne intari pozitia in Romania si in particular in Bucuresti, un oras intr-o rapida expansiune.’
Achizitia La Fourmi face obiectul unor termeni si conditii speciale, inclusiv aprobarea din partea Consiliului Roman al Concurentei. Tranzactia este asteptata sa se inchida in cel de-al doilea trimestru al 2008.
Reteaua Mega Image este constituita din 23 de magazine, 20 in Bucuresti, 2 in Constanta si 1 in Ploiesti. Numarul de angajati al Mega Image la finalul anului 2007 era de 1,200 de persoane. In anul 2000 Delhaize Group a achizitionat 51% din actiunile Mega Image. In 2004 Mega Image a fost ahizitionata in totalitate de Delhaize Group.
Mega Image deschide al 24-lea magazin: Mega Image Valea Oltului. Mega Image deschide pe 18 Iunie cel de-al 24-lea magazin al retelei si al 21-lea din Bucuresti: Mega Image Valea Oltului. Supermarketul este localizat pe Str. Valea Oltului, Nr 131 – 137, Sector 6, Bucuresti.
Mega Image Valea Oltului este al doilea magazin Mega Image din Drumul Taberei. Noul magazin va avea o suprafata totala construita de 1350mp, din care 900 mp dedicati salii de vanzare, punand astfel la dispozitia clientilor un spatiu larg, aerisit. Este un magazin modern, ce exprima clar conceptul Mega Image de modernitate, convenienta in cumparaturi si proximitate. Supermarketul beneficiaza de 7 case de marcat, care vor asigura un check out rapid. Clientii Mega Image vor avea la dispozitie 40 locuri de parcare. Investitia totala s-a ridicat la 1.2 milioane euro
Mega Image Valea Oltului a creat 56 de noi locuri de munca. Campania de recrutare va continua si pe viitor, avand in vedere cele patru magazine ce urmeaza a mai fi deschise in acest an.
Mega Image Valea Oltului va face parte din magazinele mari Mega Image, avand o sortimentatie de peste 8,000 de produse: proaspete, dry si non-alimentare. Prin introducerea continua de noi produse sub marcile proprii: 365, Delhaize, Care, BIO, Mega Image ofera clientilor o alternativa de calitate la preturi avantajoase. Clientii vor beneficia de produse exclusive, produse de patiserie proaspat coapte in magazin si pui la rotisor pregatit in rotiseria proprie.
“Mega Image Valea Oltului este al 2-lea magazin pe care il deschidem anul acesta in Bucuresti. Noul Mega Image este localizat intr-o zona din cartierul Drumul Taberei cu mult potential, o zona in dezvoltare ce va creste in timp. Scopul nostru este sa ne apropiem din ce in ce mai mult de clienti, astfel inca sa devenim prima alegere a acestora in cumparaturi” a declarat dl. John Kyritsis, Director General Mega Image.
Mega Image isi va continua expaniunea si planurile anuntate la inceputul anului: inca 4 noi magazine in Bucuresti, pana la finalul anului 2008.
Consiliul Concurentei a aprobat preluarea La Fourmi Consiliul Concurentei a autorizat preluarea sc La Fourmi si a societatilor controlate de aceasta de catre Delhaize „The Lion” Netherland b.v. In urma analizei, Consiliul Concurenței a decis ca nu exista indoieli serioase privind compatibilitatea achizitiei La Fourmi cu un mediu concurențial normal. In consecință, Consiliul Concurenței a emis o decizie de neobiecțiune.
Pe 31 Martie 2008, Delhaize Group a anuntat semnarea unui acord de achizitionare a lantului de supermarketuri La Fourmi, ce opereaza 14 magazine in Bucuresti. Pretul de achizitie pentru dreptul de proprietate a 100% din La Fourmi este 18.6 milioane EURO, pret supus ajustarilor contractuale. Achizitia include drepturile de proprietate asupra imobilelor a 4 magazine.
Toate magazinele La Fourmi vor fi rebranduite si transformate in Mega Image.
Mega Image deschide un nou magazin: Mega Image Camil Ressu Bucuresti, 24 Octombrie 2008 – Mega Image deschide pe 24 Octombrie un nou magazin: Mega Image Camil Ressu, in locatia fostului La Fourmi Camil Ressu din Bd. Camil Ressu, Nr 6, Sector 3, Bucuresti.
La 1 septembrie 2008 Mega Image a finalizat achizitia lantului de magazine La Fourmi, astfel incat reteaua a crescut cu 14 magazine, ajungand la 38 de supermarketuri in Bucuresti, Ploiesti si Constanta.
Procesul de integrare si conversie a inceput inca de la inceputul lunii Septembrie. Magazinul La Fourmi Camil Ressu a fost inchis timp de o luna, pentru procesul de transformare. Pe o suprafata de vanzare de 350 mp Mega Image Camil Ressu va oferi sortimentatia magazinelor de mici dimensiuni Mega Image, respectiv aproximativ 4000 de produse. Sortimentatia a fost modificata astfel incat sa se potriveasca perfect dimensiunilor magazinului si in acelasi timp sa pastreze identitatea si focusul Mega Image.
Mega Image Camil Ressu va pune accent pe produsele proaspete, oferind o larga sortimentatie de fructe si legume, produse proaspete de panificatie, carne proaspata, lactate, dar si produse dry, bauturi si o gama mai restransa de produse nealimentare.
Alte puncte prin care Mega Image Camil Ressu se diferentiaza constau in produsele marca proprie: 365, Delhaize, Bio, Care, Le Boucher, precum si concepte ca rotiserie proprie, suc proaspat si autoservire la departamentul de mezeluri/branzeturi.
Investitia consta nu numai in sustinerea noilor concepte, dar si introducerea de tehnologii noi si un nou mobilier in magazin. Investitia totala in acest magazin s-a ridicat la 260,000 euro.
Clientii au la dispozitie 4 case de marcat express cu un sistem unic de gestionare a fluxului de clienti la case, ce asigura un timp de asteptare minim pentru toti clientii si un management eficient al distributiei acestora pe fiecare casa de marcat
“Mega Image este acum cel mai mare lant de supermarketuri din Bucuresti, cu o retea de 35 de magazine ce acopera mai mult de jumatate din oras. Aceasta noua deschidere demonstreaza ca ne continuam planurile ambitioase de dezvoltare pentru Mega Image. Dorim sa ne intarim pozitia de lider pe piata din Bucuresti.” a declarat dl. Xavier Piesvaux, Director General Mega Image.
Acesta este primul magazin Mega Image deschis intr-o fosta locatie La Fourmi, din cele 14 ce urmeaza a fi deschise. In acest moment sunt inchise inca 6 magazine La Fourmi, unde in curand se vor deschide supermarketuri Mega Image. Intreg procesul de transformare a tuturor magazinelor va dura aproximativ 6 luni, pana la finalul lunii Februarie 2009.
Mega Image deschide un nou magazin: Mega Image Tunari Bucuresti, 6 Noiembrie 2008 – Mega Image deschide pe 7 Noiembrie un nou magazin: Mega Image Tunari, in locatia fostului La Fourmi Tunari din Sos. Pipera – Tunari, No 50, Pipera, Ilfov.
Mega Image Tunari are o suprafata de vanzare de 450mp si va oferi sortimentatia magazinelor de mici dimensiuni Mega Image, respectiv aproximativ 4000 de produse. Clientii vor avea 4 case de marcat la dispozitie. Odata cu deschiderea acestui nou magazin Mega Image este prezent cu 2 magazine in Pipera.
Reteaua Mega Image numara acum 26 de magazine Mega Image si 12 La Fourmi. Procesul de conversie este in desfasurare in restul magazinelor La Fourmi.
Mega Image Tunari este al doilea magazin Mega Image deshis pe o fosta locatie La Fourmi, dupa deschiderea Mega Image Camil Ressu in urma cu 2 saptamani. Pana la finalul acestui an inca 8 magazine Mega Image vor fi deschise in foste locatii La Fourmi.
Investitia totala in acest magazin, constand in introducerea de noi concepte, renovare si noi tehnologii, s-a ridicat la 400,000 euro.
Mega Image deschide 2 noi magazine in aceasta saptamana Bucuresti, 25 Noiembrie 2008 – Mega Image deschide in aceasta saptamana 2 noi magazine: pe 25 Noiembrie Mega Image Mosilor, in locatia fostului La Fourmi Mosilor din Str. Traian nr. 197, sector 2, iar pe 28 Noiembrie Mega image Rahova in locatia fostului magazin La Fourmi Rahova din Calea Rahovei nr. 299, sector 5, Bucuresti.
Mega Image Mosilor are o suprafata de vanzare de 600mp, iar Mega Image Rahova are o suprafata de vanzare de 500mp.
Ambele supermarketuri vor oferi sortimentatia magazinelor de mici dimensiuni Mega Image, respectiv aproximativ 4000 de produse. Clientii vor avea 3 case de marcat la dispozitie in Mega Image Mosilor si 4 case de marcat in Mega Image Rahova.
Pana la finalul anului 2008, in luna Decembrie, va fi finalizata transformarea a 6 magazine La Fourmi: Unirii (magazin ce a fost deschis pe toata perioada transformarii), Grivita, Giurgiului, Ramnicu Sarat, Ion Mincu, Izvorul Crisului. De asemenea Mega Image va deschide 2 noi magazine in locatii noi: Mega Image Iancu de Hunedoara si Mega Image Liziera, in luna Decembrie 2008.
Mega Image achizitioneaza 4 supermarketuri in Bucuresti Bruxelles, Belgia, 18 Martie 2009 – Delhaize Group (Euronext Brussels: DELB – NYSE: DEG) a anuntat astazi incheierea unui acord de preluare a 4 magazine operate de Prodas Holding Supermarket, prin intermediul subsidiarei sale Mega Image.
Xavier Piesvaux, Director General Mega Image comenteaza: “Aceasta tranzactie se potriveste perfect strategiei Mega Image de a creste prin intermediul magazinelor cu o buna localizare in zonele urbane. Cele 4 magazine Prodas Holding Supermarkets ne vor intari reteaua de magazine. In urma acestei achizitii ne asteptam la oportunitati din punct de vedere al vanzarilor si la sinergii comerciale.
Se estimeaza ca veniturile celor patru magazine achizitionate s-au ridicat la 12 milioane euro in 2008. Cele patru magazine, ce au suprafete intre 400 si 750 de metri patrati, vor fi transformate in supermarketuri Mega Image.
Achizitia celor patru magazine Prodas Holding Supermarket va face obiectul unor termeni si conditii speciale, inclusiv aprobarea din partea Consiliului Roman al Concurentei. Se estimeaza ca tranzactia se va finaliza in al treilea trimestru al 2009.
La sfarsitul anului 2008, reteaua Mega Image era constituita din 40 de magazine, 37 in Bucuresti, 2 in Constanta si 1 in Ploiesti. Numarul angajatilor la finalul 2008 era de aproximativ 2000 de oameni. Delhaize Group a achizitionat 51% din actiunile Mega Image in 2000. In 2004 Mega Image a fost achizitionata in totalitate de Delhaize Group.
Mega Image a deschis un nou magazin: Teiul Doamnei Bucuresti, 14 Iulie 2009 – Pe 11 Iulie 2009 Mega Image a deschis un nou supermarket in Bucuresti: Mega Image Teiul Doamnei. Noul supermarket este situat pe Bd. Lacul Tei, Nr. 126 – 128, Bl 17-18, Sector 2, Bucuresti.
Noul supermarket are o suprafata totala de aproximativ 470mp, din care 370 mp dedicati salii de vanzare. Este un magazin modern, ce va aduce clientilor din zona o solutie rapida si eficienta pentru realizarea cumparaturilor. Supermarketul beneficiaza de 4 case de marcat, care vor asigura un timp scazut de asteptare la case.
Prin deschiderea acestui nou supermarket, Mega Image a creat 23 de noi locuri de munca.
Lantul Mega Image ajunge astfel, odata cu deschiderea acestui nou magazin si preluarea celor 4 magazine de la Prodas Holding Supermarket la 44 de unitati.
Mega Image deschide cel de-al treilea supermarket in Constanta Bucuresti, 21 August 2009 – Sambata, 22 August Mega Image deschide cel de-al treilea supermarket in Constanta: Mega Image Al. Lapusneanu. Noul supermarket este situat pe Str. Alexandu Lapusneanu, Bl LV16, Constanta.
Noul supermarket are o suprafata a salii de vanzare de 400 mp si o sortimentatie de aprox. 4500 de produse. Clientii au la dispozitie 4 case de marcat, ce vor asigura un timp scazut de asteptare la case.
Prin deschiderea acestui nou supermarket, Mega Image a creat 31 de noi locuri de munca.
Reteaua Mega Image ajunge astfel la un numar de 45 de unitati. In Constanta reteaua cuprinde acum 3 unitati Mega Image, unul dintre supermarketuri fiind amplasat in cadrul Tomis Mall Constanta. In Bucuresti reteaua numara 41 de unitati, dupa in luna Iulie trei din magazinele Prodas preluate au fost deja deschise sub sigla Mega Image (Mega Image Vitan, Mega Image Obor si Mega Image Racovita).
Mega Image accelereaza expansiunea Red Market Bucuresti, 15 Martie 2010 – Red Market, conceptul de discount supermarket dezvoltat de Mega Image, continua deschiderile de magazine cu inaugurarea unui nou magazin in Otopeni si transformarea unui magazin Mega Image in Red Market.
Pe 13 Martie Mega Image Racovita a fost redeschis dupa o perioada de o luna de remodelare sub noul concept Red Market. Aceasta a fost una din cele 4 locatii preluate de catre Mega Image in 2009 de la compania Prodas. Transformarea in Red Market s-a realizat printr-o reamenajare completa a spatiului, o noua sortimentatie de produse si o noua identitate vizuala a magazinului.
Red Market Racovita este situat in Bucuresti, sectorul 4, pe strada Emil Racovita, Nr 16, dispune de un spatiu dedicat vanzarii de aprox. 350mp si 3 case de marcat.
Expansiunea Red Market continua pe 16 Martie cand va avea loc deschiderea unui nou magazin in Otopeni. Supermarketul este situat pe Calea Bucurestilor, Nr 178 -180 in Otopeni si are o suprafata a salii de vanzare de 700mp. Clientii beneficiaza de parcare proprie cu aprox. 30 de locuri de parcare.
Elementele definitorii ale conceptului Red Market sunt preturile mici, simplitatea si rapiditatea in realizarea cumparaturilor. Red Market simplifica experienta la cumparaturi prin punerea la dispozitie a unei game optime, atent selectate, de produse si in acelasi timp a unui magazin functional, cu spatii aerisite si raioane usor accesibile prin modul de dispunere a rafturilor.
Red Market garanteaza cele mai mici preturi din zona si recompenseaza cu un 1 ron orice client care gaseste in zona un pret mai mic pentru orice produs achizitionat din Red Market.
Cumperi mai mult, platesti mai putin
In plus, clientii pot beneficia de reduceri de pret suplimentare de -10% la preturile a peste 600 de produse in cazul achizitionarii a mai mult de doua bucati din acelasi produs.
Etichete electronice
Ambele magazine Red Market sunt echipate cu etichete electronice la raft, ce asigura in primul rand competitivitatea preturilor, ele fiind usor de actualizat in functie de modificarile preturilor din piata, iar in al doilea rand vor asigura lipsa diferentelor intre pretul la raft si casa de marcat
Un supermarket care respecta mediul inconjurator
Red Market utilizeaza tehnologii si solutii menite sa protejeze mediul inconjurator, precum introducerea de usi la frigidere si congelatoare pentru un consum redus de energie.
Numarul de magazine Red Market deschise ajunge astfel la 4. In 2010 sunt deschise 6 magazine Red Market.
Reteaua Mega Image ajunge astfel la 53 de magazine, dupa ce in luna ianuarie a inaugurat un nou magazin Mega Image in Piata Progresului.
5.4. Soluții și strategii pentru un trend ascendent
Cum să convertești 3 obiective aparent divergente și având în spate un buget destul de mic într-o strategie de succes?
Pentru generarea de AWARENESS PE MĂRCILE PROPRII, SCHIMBAREA PERCEPȚIEI DE MAGAZIN SCUMP și COLECTAREA DE BAZE DE DATE PENTRU ÎNCEPEREA UNUI PROGRAM DE CRM, s-a conceput campania Coșul Zilnic prin care consumatorii puteau câștiga zilnic pe www.mega-image.ro un coș cu produse. Taskul consumatorului? Să se înregistreze pe site (cu datele sale de contact și obiceiurile de consum) și să își aleagă orice produse din catalogul online cu condiția ca valoarea produselor să nu depășească 100 RON. La sfârșitul fiecarei zile s-a ales câte un câștigător care a primit exact produsele alese.
S-a dovedit prin rezultate că această strategie a reușit să facă din 3 obiective aparent imposbil de atins simultan, o campanie de succes pentru brandul Mega-Image. Campania a generat rezultate (sesizabile și în vânzări) comparabile cu cele ale unei promoții naționale de consumatori, susținută de bugete semnificativ mai mari.
În plus, campania a dovedit că este posibil și fără un premiu foarte scump să captezi interesul consumatorului suficient de mult încât să petreacă minute în șir studiind un catalog de produse și prețuri și mai ales să aleagă să își lase datele personale pe site, solicitând comunicări ulterioare.
La o săptămână după încheierea primei etape din campanie, am lansat o a doua etapă, în care participanții din prima etapă erau invitați să participe la o nouă mini-promoție, cu condiția să își aducă de această dată și minim 3 prieteni. După încheierea celei de-a doua etape, baza de date a mai crescut cu 45%!
Informațiile extrase din conținutul coșurilor fiecărui consumator sunt folosite pentru mai buna personalizare și targetare a newsletterelor.
Obiective
1. Awareness pe mărcile proprii
2. Combaterea percepției de magazin scump comparativ cu hypermarketurile
3. Colectare de baze de date și începerea unui program de CRM
Target
Clienți și potențiali clienți Mega Image, 22 – 40 ani, urban, venituri medii și medii – mari.
Strategie
Corelația strategiei cu obiectivele:
a) Promovarea mărcilor proprii – în catalogul de produse, mărcile proprii au ocupat un loc privilegiat. Rezultatul s-a remarcat la final când s-a analizat procentajul mărcilor proprii din total coșuri construite (aproape triplu față de proporția vânzărilor anterioare de mărci proprii din total vânzări magazine)
b) Awareness asupra prețurilor – consumatorul trebuia să analizeze cu atenție prețurile fiecărui produs pentru a nu depăși limita de 100 RON. În medie un consumator a dedicat acestei activități 5 minute și 45 de secunde!)
c) Colectare de baze de date – pentru înscrierea în promoție era necesară crearea unui cont, iar în formularul de înscriere erau solicitate pe lângă toate datele de contact și date referitoare la comportamentul de consum/ demografice; pe lângă aceste date colectate, conținutul coșului a oferit informații relevante (exemplu: newsletterul adresat celor care au pus în coșuri produse pentru bebeluși – deci au un copil mic acasă – va conține în majoritate produse destinate bebelușilor)
Promoția a generat un boost de trafic de 500%, 1.2 milioane de afișări, peste 35 000 coșuri înscrise în promoție (nu departe de o promoție națională de consumatori cu buget incomparabil mai mare), peste 15 000 consumatori unici și un timp de aproape 6 minute petrecut studiind catalogul de produse Mega Image (dramatic mai mare decât timpul mediu acordat de un consumator studierii catalogului tipărit).
Imediat după prima etapă a fost lansată și etapa a doua, în care, de această dată taskul consumatorului a fost să își convingă și alți prieteni să intre în promoție. Baza de date a mai crescut cu încă 45%
Rezultate
– 51 503 vizitatori unici pe secțiunea dedicată campaniei
– 14 pagini/ vizita (crestere de 600%)
– 1.2 milioane pageviews pe site într-o singură lună
– 5min 45sec durata medie a unei vizite pe site
– Boost de trafic pe site-ul de brand de >500%
– 30% rată de conversie vizitator -> participant
– 22% rată de click la email trimis către baze de date închiriate
– primul pas dintr-o strategie pe termen lung care a început să fie implementată din săptămâna imediat următoare campaniei
– 10 731 utilizatori înregistrați în prima etapa, 4 692 în a doua
Retailerul Mega Image a redus preturile cu 5-15% la cateva mii de produse, cu scopul de a mentine nivelul consumului, afectat de criza economica. "Anul acesta ne-am concentrat mai mult pe o politica uniforma de preturi, decat pe promotii. Preturile au fost reduse permanent pentru cateva mii de produse, cu procente de la 5% la 15%”, a declarat pentru Wall-Street Raluca Pavel, marketing manager al Mega Image Romania.
Taierea de preturi vine ca raspuns la schimbarea comportamentului consumatorilor, care au devenit mai precauti in alocarea bugetelor de cheltuieli, astfel incat achizitiile lor includ mai mult produse mai ieftine, cu preturi mai avantajoase, precum marcile proprii. "Cu siguranta marcile private castiga tot mai mult teren atat ca notorietate cat si din punct de vedere al vanzarilor. Clientii se indreapta din ce in ce mai mult catre marcile private, acestea reprezentand de multe ori o alternativa foarte buna la produse de marca, oferind aceeasi calitate la preturi mai avantajoase”, spune Pavel.
Mega Image a introdus inca de acum cinci ani produse sub marca proprie, iar in prezent numara cinci astfel de branduri – 365, Delhaize, Care, Bio, Delhaize Eco si Le Boucher (carne proaspat transata si ambalata in laboratoriul propriu). Desi ponderea acestora in portofoliu a crescut an de an, pana la circa 10% din total cifra de afaceri, Pavel recunoaste faptul ca romanii inca asociaza produsele cu preturi scazute cu intregul segment de marci private.
Acestea sunt inca privite cu scepticism de catre consumatori pentru ca ei "au asociat automat produsele economice sub brand propriu cu o calitate scazuta, de aceea am incercat sa introducem cat mai multe articole de calitate, precum cele marca 365”, explica Raluca Pavel.
O parte din produsele sub marca proprie sunt importate, dar reprezentantii Mega Image sustin ca scopul este de a intari colaborarile cu furnizorii romani. "Pentru furnizori, colaborarea pentru marcile proprii inseamna un plus in linia de productie si un plus in vanzari. De asemenea, inseamna o oportunitate de a penetra noi piete, avand in vedere ca si noi putem exporta marcile private produse la nivel local”, adauga directorul de marketing de la Mega Image.
Potrivit reprezentantilor retailerului, Mega Image isi continua planurile de expansiune anuntate la inceputul anului. Pana acum, au fost deschise patru noi supermarketuri – trei in Bucuresti si un altul la Constanta. La acestea, se adauga alte patru unitati, foste magazine Prodas, trei dintre care au fost deja redeschise sub brandul Mega Image. Pana la sfarsitul anului, alte patru supermarketuri vor fi deschise.
Luna aceasta, Consiliul Concurentei a inceput sa investigheze patru mari retaileri de pe piata romaneasca, printre care si Mega Image, banuiti ca ar fi stabilit preturile de vanzare sau de revanzare. In cazul in care se va dovedi ca retailerii au incalcat Legea Concurentei, acestia ar putea primi o amenda in valoare de pana la 10% din cifra de afaceri.
5.5. Red Market, noul cocept de supermarket
Mega Image a lansat, pe 11 decembrie 2009, un nou concept de supermarket, prin deschiderea Red Market in comuna 1 Decembrie. Magazinul va fi amplasat pe Soseaua Giurgiului nr 264, la km 18, in cadrul complexului Green City.
Red Market GreenCity are o suprafata construita de 1.500 mp din care 1.200 mp spatiu dedicat vanzarii si o parcare proprie cu peste 90 de locuri de parcare. Red Market va avea o sortimentatie de aproximativ 4.000 de produse selectionate pentru a corespunde cel mai bine nevoilor clientilor din zona. Oferta de produse va contine atat marci nationale cat si produse marca proprie 365.
"Red Market este un nou concept de supermarket dezvoltat anul acesta, ce face parte din noul plan strategic al Delhaize Group pe urmatorii ani (strategia lansata sub numele “noul plan de joc“). Primul magazin deschis in Romania va fi amplasat in apropierea Bucurestiului, in comuna 1 Decembrie pe drumul national catre Giurgiu. Magazinul va face parte din complexul rezidential GreenCity si se adreseaza tuturor consumatorilor din satele alaturate", se precizeaza in comunicatul de presa al companiei.
La nivel de layout, Red Market se bazeaza pe un concept functional, cu spatii aerisite si raioane usor accesibile prin modul de dispunere al rafturilor. De asemenea, magazinul dispune de etichete electronice la raft, iar la casele de marcat va fi implementat sistemul Q-Buster, prin intermediul caruia se reduce timpul de asteptare. Concret, sistemul presupune formarea “unei cozi unice de asteptare, iar daca o casa de marcat este libera, primul client din rand este directionat direct catre aceasta”.
O alta noutate introdusa odata cu noul concept este rasplatirea acelor clienti care achizitioneaza cantitati mai mari de produse, prin oferirea de reduceri.
Prin deschiderea acestui nou supermarket s-au creat 30 de noi locuri de munca. Mega Image isi completeaza astfel reteaua cu un nou brand si ajunge odata cu deschiderea acestui nou magazin la 49 de unitati.
Red Market, conceptul de supermarket de tip discount dezvoltat de Mega Image, continua deschiderile de magazine cu inaugurarea unui nou magazin in Otopeni si transformarea unui magazin Mega Image in Red Market, a anuntat luni compania.
Mega Image Racovita a fost redeschis pe 13 martie 2010, dupa o perioada de o luna de remodelare sub noul concept Red Market. Aceasta a fost una din cele 4 locatii preluate de catre Mega Image in 2009 de la compania Prodas. Transformarea in Red Market s-a realizat printr-o reamenajare completa a spatiului, o noua sortimentatie de produse si o noua identitate vizuala a magazinului.
Red Market Racovita este situat in Bucuresti, sectorul 4, dispune de un spatiu dedicat vanzarii de aproximativ 350 mp si 3 case de marcat.
Expansiunea Red Market continua pe 16 Martie cand va avea loc deschiderea unui nou magazin in Otopeni. Supermarketul este situat pe Calea Bucurestilor, Otopeni si are o suprafata a salii de vanzare de 700 mp si o parcare de 30 de locuri.
Ambele magazine Red Market sunt echipate cu etichete electronice la raft, ce sunt usor de actualizat in functie de modificarile preturilor din piata, iar in al doilea rand vor asigura lipsa diferentelor intre pretul la raft si casa de marcat.
Reteaua Mega Image ajunge astfel la 53 de magazine, dupa ce in luna ianuarie a inaugurat un nou magazin Mega Image in Piata Progresului.
5.6. Promovarea vanzarilor in supermarket-ul MEGA IMAGE
Prin marca proprie
Mega Image a introdus inca de acum cinci ani produse sub marca proprie, iar in prezent numara cinci astfel de branduri – 365, Delhaize, Care, Bio, Delhaize Eco si Le Boucher (carne proaspat transata si ambalata in laboratoriul propriu). Desi ponderea acestora in portofoliu a crescut an de an, pana la circa 10% din total cifra de afaceri, Pavel recunoaste faptul ca romanii inca asociaza produsele cu preturi scazute cu intregul segment de marci private.
Acestea sunt inca privite cu scepticism de catre consumatori pentru ca ei "au asociat automat produsele economice sub brand propriu cu o calitate scazuta, de aceea am incercat sa introducem cat mai multe articole de calitate, precum cele marca 365”, explica Raluca Pavel.
O parte din produsele sub marca proprie sunt importate, dar reprezentantii Mega Image sustin ca scopul este de a intari colaborarile cu furnizorii romani. "Pentru furnizori, colaborarea pentru marcile proprii inseamna un plus in linia de productie si un plus in vanzari. De asemenea, inseamna o oportunitate de a penetra noi piete, avand in vedere ca si noi putem exporta marcile private produse la nivel local”, adauga directorul de marketing de la Mega Image.
Produsele marca proprie Mega Image garanteaza satisfactie prin urmarirea stricta a controlului calitatii si a indeplinirii standardelor de calitate de catre producatorii acestora. Deoarece sunt produse exclusive pentru Mega Image si datorita sistemului logistic centralizat de comanda a acestor produse pentru toate magazinele din reteaua Delhaize Group – preturile acestora sunt mai scazute decat preturile altor produse similare, dar purtand nume de branduri cunoscute.
Punctul comun al tuturor produselor marca proprie este calitatea si cele mai bune preturi. Toate produsele sunt atent selectionate, avand standarde foarte stricte care trebuie respectate, inainte de a purta marcile Mega Image.
Pentru Mega Image cautarea continua a echilibrului perfect intre calitate si pret a fost intotdeuna o constanta. Si acest lucru nu se va schimba.
Introducerea marcilor proprii este cea mai buna dovada a acestui lucru.
Prin reducerea prețurilor
Retailerul Mega Image, parte a grupului belgian Delhaize Group, care opereaza 47 de magazine pe plan local, a redus preturile cu 5-15% la cateva mii de produse, cu scopul de a mentine nivelul consumului, afectat de criza economica.
"Anul acesta ne-am concentrat mai mult pe o politica uniforma de preturi, decat pe promotii. Preturile au fost reduse permanent pentru cateva mii de produse, cu procente de la 5% la 15%”, a declarat pentru Wall-Street Raluca Pavel marketing manager al Mega Image Romania.
Taierea de preturi vine ca raspuns la schimbarea comportamentului consumatorilor, care au devenit mai precauti in alocarea bugetelor de cheltuieli, astfel incat achizitiile lor includ mai mult produse mai ieftine, cu preturi mai avantajoase.
Potrivit reprezentantilor retailerului, Mega Image isi continua planurile de expansiune anuntate la inceputul anului. Pana acum, au fost deschise patru noi supermarketuri – trei in Bucuresti si un altul la Constanta. La acestea, se adauga alte patru unitati, foste magazine Prodas, trei dintre care au fost deja redeschise sub brandul Mega Image. Pana la sfarsitul anului, alte patru supermarketuri vor fi deschise.
Prin promoții de sărbători
Pregateste-te pentru Paste! Informeaza-te din revista!
Te-ai pregatit pentru Paste? Mega Image te intampina cu informatii despre produse si retete noi. Afla mai multe din revista Mega Image
Valabilitate: 18.03 – 30.03.2012
Nu rata cele mai bune oferte inainte de Paste!
Fructe si legume, orez, cozonac, ulei si multe alte produse pentru care ti-am pregatit cele mai bune preturi chiar langa tine!
Mai multe in revista promo
Prin campanii promoționale
CAMPANA PROMOTIONALĂ „Gasiti pret mai mic? Ofer recompensa 1 ron”
Perioada de desfasurare a campaniei este 11 decembrie 2011 – 10 ianuarie 2012. La aceasta Campanie pot participa toti consumatorii cu domiciliul stabil pe teritoriul Romaniei, cu varsta de minim 18 ani impliniti la data inceperii campaniei.
Daca un client achizitioneaza de la Red Market Green City un produs si in termen de 2 zile calendaristice, de la data achizitiei din Red Market afisata pe bonul fiscal, clientul achizitioneaza acelasi produs, cu aceleasi caracteristici dintr-un alt magazin cu acelasi obiect de activitate, situat pe o raza de 10 km fata de locatia Red Market Green City, la un pret mai mic, Organizatorul se obliga sa ii acorde un premiu bonus in valoare de 1 ron consumatorului
Prin concursuri
In perioada 18.02 – 30.02 cumpara produse apartinand marcilor Air Wick, Harpic, Calgon, Vanish, Cilit Bang, Calgonit si Veet si poti castiga prin tragere la sorti una din cele 12 masini de spalat rufe performante.
– Completeaza unul din taloanele de pe produs
– Introdu-l in urna dupa case
– Pastreaza bonul fiscal pentru validare
Concursul se desfasoara in toate magazinele Mega Image si Red Market.
Tragerea la sorti are loc pe 07.03.2012.
5.7. Situatia financiara MEGA IMAGE S.R.L
Domeniul principal de activitate al MEGA IMAGE SRL este comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun.
Veniturile grupului belgian Delhaize, proprietarul supermarketurilor Mega Image in Romania, Grecia si Indonezia au crescut in primul semestru cu 6,2%, pana la 961 de milioane de euro. De asemenea, in primele sase luni profitul operational a urcat cu 33,4%, la 27 de milioane de euro, rezultate datorate si vanzarilor solide de pe piata romaneasca. In trimestrul al doilea, veniturile Delhaize in cele trei state au avansat cu 7,6%, la 493 de milioane de euro, iar profitul operational a urcat cu 26,6%, la 17 milioane de euro, se arata intr-un raport al grupului. Delhaize detine 82 de supermarketuri in Romania, cu 10 mai multe decat la finalul anului trecut.
* Valori exprimate in mii Lei.
Retailerul belgian Delhaize a cumulat in 2009 vanzari de 233 milioane de euro in Romania si Indonezia, in crestere cu 15,5%. Avansul a fost determinat de performantele bune ale afacerilor din Indonezia, de extinderea retelelor de supermarketuri si de achizitia celor patru magazine Prodas din Bucuresti, in iulie 2009. Pe plan international, vanzarile grupului au urcat anul trecut cu 4,8%, la 19,93 miliarde de euro.
Cresterea vanzarilor Delhaize in Romania si Indonezia a fost atenuata de evolutia nefavorabila a cursurilor de schimb valutar si de conditiile dificile de pe piata romaneasca
* Valori exprimate in mii Lei.
Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, comertul total cu amanuntul a crescut in unsprezece si a scazut in zece. Cele mai mari valori au fost raportate de tari precum Malta (+3,7%), Romania (+2,0%) si Polonia (+1,4%), iar cele mai mari scaderi de Portugalia (-3,3%), Letonia (-2,9%) si Danemarca (-2,0%).
La nivel european, in luna octombrie 2011, in comparatie cu septembrie 2011, comertul de produse alimentare, bauturi si tutun a crescut in volum cu 0,2% in zona euro si cu 0,1% in UE 27. In acelasi interval de timp, sectorul nealimentar a crescut cu 0,5%, respectiv 0,8%.
In profil anual, retailul a crescut in unsprezece si a scazut in zece tari UE. Cele mai mari cresteri au fost observate in Lituania (+9,5%), Luxemburg (+8,9%) si Letonia (+4,9%), iar cele mai mari scaderi in Portugalia (-9.7%), Spania (-6,8%) si Danemarca (-5,9%). In octombrie 2011, in comparatie cu octombrie 2010, segmentul produselor alimentare, bauturi si tutun s-a comprimat cu 0,4% in zona euro si 0,3% in UE 27. Sectorul nealimentar a scazut cu 0,6% in zona euro, dar a crescut cu 0,3% in UE-27.
Graficul prezinta evolutia cifrei de afaceri pentru compania MEGA IMAGE SRL in perioada 2006 – 2010
Graficul prezinta evolutia cifrei de afaceri a companiei MEGA IMAGE SRLin raport cu media cifrei de afaceri din domeniul principal de activitate din care aceasta face parte, incadrand societatea intr-unul din quartile-urile aferente.
Graficul prezinta evolutia activelor totale (calculate ca suma intre activele imobilizate si activele circulante) pentru MEGA IMAGE SRL in perioada 2006 – 2010.
Graficul prezinta evolutia activelor totale (circulante si imobilizate) raportata la media sectorului.
Graficul prezinta evolutia datoriilor totale pentru compania MEGA IMAGE SRL in perioada 2006 – 2010
Graficul prezinta evolutia procentuala a raportului intre datoriile totale si activele totale detinute de catre MEGA IMAGE SRL in perioada 2006 – 2010.
Graficul prezinta evolutia profitului brut pentru compania MEGA IMAGE SRL in perioada 2006 – 2010.
Graficul prezinta evolutia raportului intre profitul brut si cifra de afaceri realizata de catre MEGA IMAGE SRL in perioada 2006 – 2010.
Vânzările Mega Image au crescut anul trecut cu 37%, la circa un miliard de lei (inclusiv TVA), evoluție susținută, printre altele, de expansiune rețelei de magazine, valoarea investițiilor realizate în 2010 în România depășind 35 de milioane de euro, potrivit Mediafax.
"Într-un context economic dificil, în care consumul populației a scăzut, Mega Image a obținut în România performanțe peste nivelul pieței, înregistrând o creștere a numărului de clienți (luând în considerare același număr de magazine) și o creștere a vânzărilor. La finalul anului 2010 rețeaua Mega Image număra 72 de magazine. Vânzările rețelei Mega Image, care s-au ridicat la aproximativ un miliard de lei (inclusiv TVA), au fost susținute de noua repoziționare a prețurilor comunicată în cursul anului către clienți precum și de expansiunea rețelei cu 21 de noi magazine", se arată într-un comunicat al companiei.
Vânzările Mega Image în 2009 s-au situat în jurul valorii de 730 milioane de lei (612 milioane de lei, fără TVA).
Investițiile alocate de companie pe parcursul anului trecut au depășit 35 milioane de euro.
"Mega Image a investit peste 35 milioane euro pe parcursul anului 2010 prin proiectul de construcție a noului depozit de la Popești Leordeni (care se va deschide în al treilea trimestru al 2011) și deschiderea a 21 supermarketuri, care au creat peste 400 de noi locuri de muncă", se menționează în comunicat.
Planurile de dezvoltare Mega Image pe 2011 prevăd deschiderea a patru noi magazine până în luna februarie, compania începând deja deschiderile de noi locații, prin inaugurarea primei unități din Bolintin Vale (jud. Giurgiu), pe 14 ianuarie.
Grupul belgian Delhaize, din care face parte rețeaua Mega Image, a mai deschis în 2010 pe piața românească nouă magazine sub conceptul Red Market și alte două sub bradul Shop&Go.
Fondată în 1995, Mega Image cuprinde 73 de supermarketuri în București, Constanța, Ploiești și Brașov, sub mărcile Mega Image, Red Market și Shop&Go.
Delhaize Group a obținut în 2010 venituri de 20,8 miliarde de euro, în creștere cu 4,6% la cursul de schimb real (1% la un curs de schimb constant) față de 2009.
CONCLUZII SI PROPUNERI
Promovarea reprezintă acea parte a procesului de comunicație al firmei prin care aceasta, folosind un ansamblu de metode și tehnici specifice (concretizate în activități promoționale), încearcă să influențeze comportamentul clienților săi actuali și potențiali în vederea obținerii unor rezultate cât mai bune (profituri) pe o perioadă mai lungă de timp.
Utilizarea mărcilor este o altă componentă a structurii activității promoționale care polarizează atenția echipelor manageriale din companiile producătoare și distribuitoare. Mărcile sunt folosite în stransa relație cu perecepția acestora de catra consumatorii finali.Îndeplinind funcții multiple, în marketingul modern sunt create mărci de producție sau de comerț.Mărcile de producție sunt aduse in atenția consumatorului în mod diferențiat pentru fiecare serviciu sau produs în parte, în schimb mărcile de comerț care se bucură de o mare extindere prin crearea lanțurilor de distribuție reunesc sub aceeași marcă o mare varietate de produse sau servicii care sunt vandute de același comerciant. În cazul mărcilor de comerț comerciantul sau vânzătorul iși asumă sarcina deloc ușoară de a garanta clientului un anumit nivel calitativ,indiferent de identitatea producătorului.
În multe astfel de situații vînzătorii dispun exclusiv de laboratoare de incercări si de atașare a nivelului calitativ pentru produsele alimentare cat și pentru mărfurile nealimentare.Potrivit specialiștilor mărcilor trebuie să li se confere multiple atribuții care să sporească forța promoțională, perceptibilitate ridicată, omogenitate,distincție,putere de evocare, personalitate, capacitate de memorizare, notorietate și asociativitate. Problema utilizări mărcilor este deosebit de împortantă nu numai prin prismă activității de promovare,ci și pe un plan mai larg, respectiv privind însăși aspectele fundamentale ale existenței unei mărci sau companii pe o anumită piață.În acest context se urmărește conturarea și cunoașterea, în termeni operaționali a valorii capitalizate în marcă(brand equity),specialiși folosind 5 categorii principale pentru a-i defini componentele:
fidelitatea față de marcă
conștientizarea numelui mărcii
calitatea percepută
asocieri ale mărcii(altele decât percepția caltății)
alte drepturi de proprietate asupra unor active legate de marcă.
Pe plan strategic viziunea marketingului, companiile sau organizațiile moderne vtrebuie să decidă în privința utilizării marci sau mărcilor,dacă se recurge la promovarea imaginii compeniei în sine sau a unor mărci distincte, independent de numele companiei.A cesta are de luat o decizie de mare însemnătate,deoarece are efecte directe asupra poziției organizației modene pe piață.De exemplu,dacă se decide utilizarea denumiriii companiei ca instrument pe planul mărcii, atunci toate produsele sau serviciile aduse pe piață trebuie să fie de un nivel calitativ relativ ridicat,deoarece,în caz contrar un esec al vreunui produs au afecta în mod negativ compania în asamblul ei.
La rândul lor,manifestările promoționale reprezintă o altă componentă sau înstrument al politicii promoționale. În această categorie sunt incluse cele mai adesea participările companiei la manifestări cu caracter expozițional și sponsorizările. În cazul acestor instrumente promoționale este necesar să se ia decizii complexe, care vizează selectarea expozițiilor la care se participă sau a domeniului de sponsorizarea, costurile aferente. Integrarea în alte activități cu caracter promoțional etc.
În fine, publicitatea directă (după unii autori printre care Philip Kotler), sau marketingul direct se înscrie, de asemenea, în arsenalul activităților promoționale de pășind, însă. de multe sori, cadrul strict al politicii promoționale. Se are in vedere că marketingul direct este și o formă de vânzare, nu numai de promovare în sine a produselor sau serviciilor unei companii.Făra a întra in detalii referitoare la controversele dintrea specialiști în definirea sau încadrarea marketingilui direct în sfera amplă a marketingului, este notabil faptul că, în marketingul direct, acest instrument, oricum ar fi definit este vorba de un înstrument de marketing și-a dovedit deja viabilitatea,sunt tot mai numeroase organizațiile moderne care înclud și marketingul direct în eforturile lor de sprijinire a vanzărilor clasice.
Aceste componente ale mixului de marketing direct îmbracă numeroase particularități, prin raportare la componente similare asociate marketingului clasic.
În etapa actuală a economiei de piață, răspunsul la întrebarea dacă este necesară publicitatea pentru promovarea produselor alimentare este categoric DA, acest lucru putându-se argumenta prin:
promovarea în sine reprezintă un instrument ale mecanismului economiei de piață bazată pe concurență. Abordarea și folosirea lui, ca de altfel a oricărui instrument legal și loial reprezintă o bază a dezvoltării germenilor gândirii și acționării în spiritul unei economii libere în care cererea și oferta se vor întâlni într-un cadru concurențial acerb. Odată ajunse la maturitate mecanismele concurențiale presupun un grad ridicat de flexibilitate și adoptabilitate a firmei la cerințele pieței;
promovarea produselor alimentare vizează aproape toate categoriile de consumatori, deci, impactul unui demers publicitar bune gândit și realizat pe baza unei mărci de producător (garanție) puternică, familiară, înregistrându-se o creștere substanțială a vânzărilor;
deoarece concurența s-a făcut simțită ca o prezență distinctă, clară, puternică, marca trebuie să dețină un capital moral asupra consumatorilor.
Ca urmare a demersului metodologic și a studiului realizat se pot pune bazele unei viitoare politici de promovare în care să se țină seama și de efectele psihologice pe care promovarea de marcă le are asupra consumatorilor.
Mesajul publicitar, modalitățile practice de difuzarea acestuia sunt bazate pe metode generale de realizare a publicității cât și pe publicitatea deja efectuată de firmă. Este importantă abordarea a cât mai multe tehnici de promovare pornind cu cele deja utilizate dar conjugate și îmbunătățite și terminând cu tehnici noi ce implică consumatori într-o măsură tot mai mare.
Pentru influențarea pozitivă a consumatorilor, mesajul publicitar la radio și televiziune trebuie să caracterizeze prin accesibilitatea și în mod special prin activitate, deoarece aceste mesaje se adresează tuturor categoriilor de consumatori (intermediari-engrosiști-precum și consumatori finali). Publicitatea efectuată nu a fost dirijată în primul rând către această calitate a publicității – de a convinge prin specularea psihologică a consumatorilor. Dorința de a consuma aceste produse există, dar în stare latentă. Vor trebui sugerate cumpărarea și consumul nu a produsului propriu-zis ci mai ales a efectului pozitiv declanșat asupra consumatorului prin consumul acestor produse de marcă.
În viitor s-ar putea concepe materiale publicitare cu destinație clară către anumite categorii de consumatori (copii, adolescenți, oameni ce aparțin vârstei a III-a, etc.). Acest mod de adresare directă unei categorii sociale sau de vârstă determinate, poate declanșa un sentiment de apropiere și familiaritate a consumatorilor cu marca, produsele comercializate sub această marcă.
Realizarea cu profesionalism a traiectoriilor de promovare viitoare este indiscutabil necesară pentru stabilirea unei relații afective strânse între marcă și produsele sale pe de o parte și consumator pe de altă parte. În spiritul acestui profesionalism se impune realizarea unei publicității adecvate în cadrul politicii de promovare a produselor, de promovare a imaginii de marcă și de menținere a acesteia.
De asemenea politica de promovare de ansamblu gândită de firmă trebuie să se subordoneze uni politici globale de marketing ce va servi obiectivelor pe termen scurt și lung a firmei.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Promovarea Produselor Alimentare Prin Marca, Ambalaj Si Eticheta (ID: 145460)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.