Promovarea Produselor Alimentare cu Specific Romanesc In Zona Ardealului

=== 764753e45839651da6876a0985dd1f22e268cdff_453194_1 ===

CUPRINS

CAPITOLUL I MIXUL DE MARKETING

1.1Generalități referitoare la mixul de marketing

1.2Produsul

1.3 Prețul

1.4 Plasarea

1.5Promovarea

CAPITOLUL II PROMOVAREA PRODUSELOR ALIMENTARE ROMÂNEȘTI ÎN ARDEAL

CAPITOLUL III CERCETARE PRIVIND PROMOVAREA PRODUSELOR ALIMENTARE ROMÂNEȘTI ÎN ARDEAL

3.1Obiectivele și ipotezele cercetării

3.2Rezultate obținute în urma cercetării

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

CAPITOLUL I MIXUL DE MARKETING

Generalități referitoare la mixul de marketing

Elaborarea unei strategii de marketing a unei organizații este urmată întotdeauna de căutarea obținerii unui avantaj competitiv, care să ofere posibilitatea firmei de a se dezvolta și să își modifice poziția în ierarhia companiilor ce activează într-un anumit domeniu.

Preocupările avute de specialiștii din marketing pentru a stabili mijloacele de acțiune la care pot face apel întreprinzătorii pentru a-și eficientiza activitatea a condus la apariția conceptului de mix de marketing care are în perioada actuală o poziție foarte importantă în teoria ca și în practica marketingului.1

Conceptul de „mix-de .marketing” a fost ideea lui Neil Borden, care a creat combinația potrivită a unor elemente esențiale pentru politica de marketing dintr-o firmă, studiind componentele care au importanță în aceată privință.

Modelul pe care l-a creat inițial Borden era mult mai complicat comparativ cu acela care se utilizează în prezent, actuala formă fiind gândită decătre Eugen Mc Carthy, care a stabilit cele patru componente esențiale ale mixului, care sunt cunoscute în toată lumea ca cei patru “P”, prin aceasta referindu-se la Product, Price, Place, Promotion.

În altă teorie care a fost elaborată cu privire la acest concept esențial se susține că ar mai fi necesar să se adauge o variabilă ce prezintă mare influență la acest mix și anume personalul organizației deoarece “calitatea și motivația personalului care lucrează acolo reprezintă rațiunea esențială care face publicul să dorească (sau nu) să apeleze la serviciile ei”.

Scopul pentru care este creat un produs oarecare este reprezentat de satisfacerea unei necesități, de aceea se consideră că producerea acestuia este justificată atunci când produsul ajunge la consumatorul final.

Doar printr-o alocare realizată eficient a tuturor tipurilor de resurse care sunt esențiale pentru fabricarea unui produs și anume( materiale, financiare ,umane și informaționale ) pentru fiecare componentă a mixului de marketing , se realizează un consum rațional din punct de vedere al resurselor și acestea nu vor fi irosite.

Putem deci spune că obținerea de către organizație a rezultatelor pe care le speră , în principal generarea profitului, este dependentă în mod direct de politicile pe care le adoptă firma în domeniul produsului, prețului, distribuției și promovării.

Un colectiv de specialiști români a definit mixul de marketing ca un ansamblu de instrumente ce se găsesc la îndemâna firmelor și care sunt grupate în jurul elementelor fundamentale în activitatea de marketing (produsul, prețul, distribuția și promovarea ).

Pentru ca mixul de marketing să fie cu adevărat eficient, firmele este necesar să se preocupe de următoarele aspecte:

-nu este suficient să se acționeze asupra pieții și a mediului de marketing folosind un singur mijloc, ci este necesar să se utilizeze mai multe instrumente pentru ca acestea ă fie valorificate

-mijloacele și metodele trebuie să nu fie utilizate izolat deoarece se micșorează eficiența mixului

-se va ține cont de mărimea și de puterea pe care o are firma pentru ca resursele alocate să fie repartizate corect pe toate elementele pe care le are mixul de marketing.

Între elementele componente ale mixului de marketing și mixul de marketing există relații care pot fi reprezentate în mod schematic în următorul mod :

Fig nr.1.sursa http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap5

Putem pune în valoare toate elementele din care este compus mixul de marketing folosind următoarea schemă:

Fig.nr 2 sursa http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/7.htm

Pentru domeniul special al serviciilor a fost necesar ca acest model devenit clasic să fie îmbunătățit, deoarece acest domeniu are un caracter special, modelul acesta având un număr de 7 P:

Componentelor obișnuite folosite în mod clasic li se mai adaugă încă trei: personalul, procesul și probe fizice

-Produsul este necesar să fie dorit de consumatorii vizați și să îndeplinească așteptările acestora deoarece un produs ce nu se ridică la înîlțimea așteptărilor consumatorilor va fi cu siguranță eliminate de piață

-Prețul trebuie să fie corespunzător banilor pe care clienții îi plătesc pentru achiziția serviciului dorit

-Plasarea este legată de disponibilitatea serviciului și ușurința cu care acesta poate fi dobândi de consumatorii finali.

-Promovarea este unul dintre cele mai importante componente ale mixului, fiind în legătură cu procesul de comunicare al organizației, ce trebuie să își transmit mesajul pentru a fi receptat cât mai ușor de public

-Execuția tuturor serviciilor depinde de personalul care le îndeplinește, de competența acestora în respectivul domeniu

– Procesul prin care se realizează un produs este de asemenea o componentă importantă a acestuia.

-Probe fizice deoarece cea mai mare parte a serviciilor includ și o componentă fizică.

În actuala perioadă comportamentul consumatorului a devenit tot mai important pentru toate organizațiile , deoarece până la final consumatorul este acela care ia decizia privind cumpărarea unui anumit produs, de aceea, pe lângă cei patru „P”, care se leagă în mod direct de direct de cei care produc bunurilor respective, trebuie ca organizațiile să țină cont și de cei patru „C” care au legătură cu consumatorul.

Tabel.nr 1 sursa http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/7.htm

1.2Produsul

Produsul este un element de bază al mixului de marketing orice discuție referitoare la mix-ul de marketing devenind inutilă în absența unui produs care trebuie să fie comercializat.

Se poate spune că se poate denumi produs orice bun, serviciu sau o combinație între cele două care satisface o necesitate și care este oferit spre vânzare pe piață și în schimbul căruia se primește o sumă de bani sau un alt bun sau serviciu.

Producătorii și consumatorii privesc din perspective diferite produsele, pentru primii produsul fiind un obiect fizic, pentru consumatori reprezentând un set de avantaje la care se așteaptă prin achiziție, produsul fiind cumpărat pentru a satisface unele trebuințe .

Tendința care se manifestă în mod accentuat în zilele noastre se referă la o implicare în diferite moduri a consumatorului în realizarea produselor noi.7

Un produs are mai multe componente care se pot grupa în următorul mod:8

-componente corporale precum ar fi forma, dimensiunile, calitatea ,alcătuirea, conținutul, densitatea etc…

-componente acorporale dintre care se pot menționa:numele, marca, prețul, modul în care se poate utiliza, termenul de garanție etc…

-comunicațiile care se referă la respectivul produs ce constau în informații transmise de producător sau de cel care realizează distribuția produsului sub diverse forme promoționale.

-imaginea produsului ce cuprinde perceperea acelui produs de către consumator.

Marele specialist în domeniul marketingului Ph.Kotler în lucrarea „Marketing Management” din 1992 realizează o detaliere a funcțiilor pe care le are produsul pe cinci trepte , conform figurii pe care o prezentăm mai jos:

Fig 3 Niveluri ale produsului Sursa: http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/8.htm

1.produsul de bază este nivelul fundamental

2.produsul generic este reprezentat de produsul care se folosește în mod curent

3.produsul așteptat este acela care include funcții noi conform așteptărilor clienților

4.produsul amplificat este cel la care se adaugă alte avantaje

5.produsul potențial este cel trebuie să reflecte un nivel la care nu s-a gândit nimeni

În privința activităților legate de produs, Florescu C. Distinge următoarele activități de bază:

1 cercetarea produsului, care se referă la:

-analizarea minuțioasă a calității produselor care se fabrică

-analizarea ciclului de viață al produsului și al stadiului în care se găsește produsul respectiv

2. elaborarea strategiilor de produs:

-stabilirea poziției pe care o are produsul sau gama de produse pe piață

-strategii care sunt legate de ciclul de viață al respectivului produs.

3. proiectarea și fabricarea unor produse noi , respectiv reînnoirea de produse:

4. asigurarea legală a produsului ce cuprinde acțiuni juridice de protejare împotriva contrafacerii produsului respectiv

Orice produs care va fi comercializat ulterior trece în viața sa prin mai multe faze care sunt prezentate în graficul de mai jos:

Fig.nr 4. Ciclul de viață al unui produs Sursa; http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/8.htm

Politica de produs pe care o adoptă o organizație este necesar să servească următoarelor obiective:

-să aibă o contribuție majoră la alocarea resurselor firmei astfel încât să se realizeze o dimensionare corectă atât în privința structurii bunurilor care se comercializează, cât și a structurii de producție pe care o prezintă compania respectivă.

-să ajute la mărirea capacității de a concura a firmei și la câștigarea unei poziții mai bune sau la menținerea pe aceeași poziție în ierarhia firmelor cu același obiect de activitate

-să aibă o orientare spre client, reușind să satisfacă cerințele din ce în ce mai mari pe care le au consumatorii în zilele noastre

-să aibă în vedere folosirea cât mai eficientă a potențialului uman,financiar și material al firmei.

De obicei o firmă nu oferă consumatorilor un singur produs, ci o gamă de produse sau servicii .

Gama de produse este compusă din ansamblul articolelelor ce au unele caracteristici comune ori distincte care sunt comercializate de către firma respectivă.

O linie de produse are în componență bunurile ori serviciile ce au trăsături comune, ce se pot diferenția doar prin unele caracteristici secundare.

Dacă ne referim la articole, acestea sunt componente unitare diverse ce se găsesc în componența unei linii de produse.

Faptul că o firmă are o gamă mare sau restrânsă de produse aduce unei firme atât avantaje cât și dezavantaje.

Avantajele existenței unei game restrânse sunt:

– efortul va fi îndreptat către un număr mic de produse , fapt ce va genera economii la bugetul de marketing al firmei

-este simplificat procesul prin care se realizează gestiunea acestor produse

Dezavantajele constau în :

-faptul că clienții nu au multe posibilități din care pot alege, ceea ce poate duce la pierderea unor clienți ce nu regăsesc necesitățile lor în produsele oferite de firmă

-firma are o poziție destul de fragilă în raport cu competitorii și cu modul de schimbare a preferințelor pe care le au cumpărătorii

Avantajele unei game extinse:

.posibilitatea de a realiza mai ușor segmentarea pieții și de a se extinde ulterior pe noi segmente de piață

-se micșorează vulnerabilitatea pe care o poate manifesta firma față de competitori și față de preferințele consumatorilor

Dezavantajele gamei extinse:

-produsele nu sunt atât de cunoscute ca în cazul anterior

-fiecare segment al pieții trebuie să fie cucerit într-un mod special

1.3 Prețul

Pentru cei mai mulți specialiști politica de preț este un alt element foarte important al mixului de marketing, deoarece „ prețul poate fi considerat ca elementul care face legătura și conexiunea cea mai clară dintre produs și piață, respectiv între cerere și ofertă.˝9

O definiție foarte utilizată este aceea potrivit căreia prețul reprezintă expresia bănească a valorii unei mărfi sau serviciu ce este destinat schimbului și care în același timp este o categorie economică.

O altă definiție gândită de Leon Walras spune că ˝ Prețul este expresia bănească a valorii mărfii sau suma de bani care se plătește pentru a dobândi o unitate dintr-un bun economic˝.10

După cum se face precizarea în altă lucrare de specialitate : ˝Prețul trebuie stabilit pe fundamente economice, pe bază de studii și analize complexe ținând seama de cerințele și realitățile din economia națională și mondială˝11

Prețurile au devenit în timp o categorie economică de o mare importanță pentru prosperitatea și viitorul unei țări, influențând puternic nivelul de trai al națiunii respective.

Citându-l pe Ovidiu Nicolescu ,˝Nu există o metodă sau o rețetă general valabilă, care- aplicată adecvat să conducă în mod invariabil la prețul just. Deciziile de preț sunt, în mare măsură, de natură cantitativă și aritmetică, dar întotdeauna există un element subiectiv în judecata și experiența factorului de decizie și în reacția comercianților și a consumatorilor, față de o decizie de preț˝12.

Vom realiza o clasificare a prețurilor în funcție de diverse criterii:

După modul în care se formează , prețurile sunt:

Prețuri libere care sunt formate în condițiile concurenței deschise, când nici unul din jucătorii de

pe piață nu poate să influențeze sau să stabilească singur nivelul și dinamica pe care o au prețurile.13

Prețuri administrate ce sunt prețuri rigide, care se stabilesc de producători, de consumatori (în cazul în care aceștia pot dicta prețul unor produse), sau de către stat.14

După aria geografică pe care o cuprind, deci pe care prețurile sunt valabile acestea se pot clasifica în:

– Prețuri interne care sunt stabilite pentru piața unei singue țări

– Prețuri externe care sunt stabilite pentru piața internațională de bunuri și servicii

După modul în care este stabilită sfera de acțiune :

– Prețuri de piață ce se stabilesc în cadrul interacțiunilor agenților economici

– Prețuri de transfer care sunt prețurile cu care circulă bunurile în interiorul unei firme multinaționale între diverse filiale ale acesteia

După momentul stabilirii și efectuării plății avem:

– Preț în numerar sau la vedere , care este prețul ce se afișează, plătibil în momentul în care se dorește achiziția produsului respectiv

– Prețul la termen ce se stabilește în vederea livrării bunurilor ulterior luării deciziei de cumpărare

După flexibilitate, al felului în care reacționează la schimbările înregistrate de factorii care-i determină mărimea, se cunosc:

-Preț flexibil ce se poate schimba ușor în sensul de creștere sau descreștere (valabil în special pentru produse agricole)

-Preț inflexibil sunt acelea ce nu reacționează rapid la influența factorilor ce-i determină mărimea

Referitor la modul de comercializare putem întâlni:15

-Prețuri de aprovizionare

-Preț de achiziție

-Preț negociat

– Prețul de import

Un preț care se poate stabili atunci când produsul este în fază de maturitate este diferit de cel determinat la lansarea acelui produs,deoarece în perioada de lansare a produsului firmele sunt interesate să îl facă cât mai cunoscut clienților și politica diferă comparativ cu situația când produsul este cunoscut.

Pentru a elabora o strategie eficientă de preț, o firmă trebuie să parcurgă mai multe etape , conform schemei de mai jos:

Fig.nr.5 Elaborarea unei strategii de preț Sursa: http://www.svedu.ro/curs/marketing/c7.html

Strategia de prețuri este definită ca o conduită a unei firme în privința prețurilor pe care le au produsele sale, care este valabilă pe o perioadă mai lungă de timp.16

Atunci când se lansează un produs, prețul poate fi stabilit prin două modalități strategice:17

1.˝Smântânirea˝, care face referire la pătrunderea pe piață a unui produs nou, pentru care este stabilit un preț mare

Această manieră strategică în care se poate stabili prețul unui produs prezintă următoarele caracteristici:

-Profitul se realizează foarte repede într-un termen relativ scurt, până la pătrunderea pe piață a altor firme care să facă concurență produsului respectiv

-Obținerea unor profituri ridicate pe un interval mare de timp poate fi realizată prin lansarea produsului nou utilizând tehnologii deosebite, inovații sau invenții, care să marcheze un adevărat salt calitativ, astfel încât să se creeze un adevărat zid, ce poate fi mai greu depășit de concurență rezultatul fiind situarea companiei respective într-o situație de monopol, până când competitorii au destul forță să reducă diferența .

-În acest caz investițiile în cercetare, proiectare se recuperează cu rapiditate iar stocurile corespunzătoare acelui produs sunt moderate

-Se vrea, de regulă, obținerea profitului celui mai mare în condițiile specifice date de piață până la crearea de către competitori a unor produse similare calitativ și din punct de vedere al prețului.

2. ˝Penetrarea˝- se dorește ca produsul să fie introdus în cadrul pieții la un preț cât mai scăzut, obiectivul central fiind acela de a fi în competiție cu firmele deja existente pe piață,ale căror produse sunt cunoscute, pentru a determina anumite segmente ale consumatorilor să își schimbe preferințele.

Prețurile se pot fixa și în funcție de costuri iar aplicarea unei astfel de strategii presupune ca un anumit nivel minim al vânzărilor să fie asigurat , deoarece sub acest nivel prețul nu ar mai acoperi cheltuielile făcute de firmă cu respectivul produs.

Această strategie pornește de la ipoteza că prețurile trebuie să permită recuperarea costurilor ocazionate de realizarea produsului și obținerea unui profit net.

Este situația în care producția are anumiți parametrii calitativi, iar costurile sunt la niveluri acceptabile, pot fi formulate și strategii de prețuri ce au ca punct de plecare costurile , la care se pun și niște marje de profit.

În practică există și modalități prin care prețul se poate fixa în funcție de cererea pentru respectivul produs . Ele sunt utilizate mai rar, atunci când nu există concurență, sau aceasta se exercită în mod ˝pașnic˝.

Criteriul de bază pe care se fundamentează această strategie este ˝cât suportă piața˝.

Companiile sunt acelea care stabilesc ce combinații între cantitatea de produse și prețurile de vânzare sunt acelea pentru care obțin maximum de profit.

Aceasta mai este numită și metoda discriminării de preț. Caracteristic acestei variante este faptul că produsul respectiv este vândut la mai multe prețuri. Putem deci avea potrivit acestei metode:

-O discriminare între clienți, conform cu care clienți diferiți plătesc sume dierite pentru a achiziționa același bun sau serviciu.

-O discriminare între versiunile în care se realizează produsul

– Discrimitoare referitoare la locul unde se desfășoară vânzarea

-Discriminare ce există în funcție de timp adică de sezon, zi sau oră.

Un alt tip de strategie este cea a orientării prețului după concurență prin urmărirea permanentă a firmelor cu care o companie intră în competiție..

Această opțiune poate fi imitativă, sau poate fi diferențiată, studiindu-se mișcările pe care le fac principalii competitori dar pentru concurenții a căror poziție pe piață nu este prea puternică, aceasta nu este o alegere potrivită.

Chiar dacă firma aplică opțiunea diferențiată, ea trebuie să aibă o abilitate remarcabilă pentru a nu da greș, să supravegheze în mod permanent competitorii și să aibă capabilitatea de a prevede acțiunile pe care le pot întreprinde aceștia.

În situația în care firmele concurente fac o reducere a prețului, companiile care recurg la strategia prin diferențiere vor trebui să găsească idei noi, precum ar fi să realizeze o îmbunătățire a activității în domeniul service-ului și să dea consumatorilor unele facilități atunci când cumpără produsele, deoarece ei nu vor apela la micșorarea prețului pentru respectivul produs iar diferența față de competitori va fi greu de sesizat.

1.4 Plasarea

Al treilea element esențial al mixului de marketing este plasarea care mai este denumită și distribuție și care are ca obiect drumul produselor ori serviciilor de la cel care le produce până la consumatorul final.

La acest proces de plasare a bunurilor, participanții au roluri și interese diferite, care trebuie să se armonizeze pentru buna desfășurare a procesului în ansamblu.

Plasarea este un ultim pas care este realizat pentru ca activitatea pe care o desfășoară o organizație să se încheie, iar ciclul economic să poată fi reluat.

După plasarea bunurilor firma care le-a produs poate să își recapete resursele pe care le-a consumat pentru fabricarea acestora și un profit pe care și l-a stabilit, consumatorul primește bunurile dorite, iar intermediarii își acoperă cheltuielile ocazionate de achiziție și realizează și ei un profit.

Sectorul de distribuție pune la dispoziția consumatorilor bunurile dorite, realizând o facilitare a circuitului pe care îl au informațiile și produsele, distribuția fiind legătura stabilită între producători și consumatorul final.

În funcție de obiectivele generale și de cele specifice pe care le are o firmă dintr-un anumit domeniu , există trei opțiuni strategice majore ce pot fi utilizate pentru activitatea de plasare :

– distribuția exclusivă care este utilizată de firmele producătoare care vor să mențină controlul asupra plasării produselor pe care le fabrică, vizând crearea unei imagini mai bune în privința acestor produse, dar și obținerea unor adaosuri comerciale ridicate pentru acestea.

Principalele avantaje pe care le prezintă aplicarea acestei strategii în domeniul plasării sunt următoarele:

-poate asigura loialitatea comercianților față de firmă,

-finanțarea anumitor stocuri existente și asumarea anumitor riscuri de către cei care comercializează produsele

– un grad ridicat de control asupra rețelei comerciale și o mai bună estimare a cererii existente

Punctele slabe ale strategiei de distribuție exclusivă sunt:

-riscul de a se pierde o parte însemnată din volumul de vânzări care se poate realiza

– riscurile care pot să apară din utilizarea unui singur intermediar, într-o anumită zonă

-faptul că acest tip de distribuție este vizată de legislația antimonopol existentă în țară etc.;

Distribuția selectivă poate fi recomandată în cazul produselor care sunt evaluate mai ales prin intermediul calității și prețului și este folosită de către firmele care fabrică produse pentru care cumpărătorii alocă un interval de timp destul de mare pentru a le cumpăra, din locuri specializate.

Acest tip de strategie permite producătorilor sa dețină un control eficient asupra distribuției dar , în același timp, să colaboreze cu anumiți intermediari,pe care îi preferă și pe care i-au selectat special în acest scop;

-distribuția intensivă (sau de masă) constă în distribuirea produselor sau serviciilor firmei printr-un număr cât mai mare posibil de unități de vânzare fiind cea mai potrivită modalitate în care poate fi realizată distribuția pentru bunurile de larg consum, serviciile de consum, și o mare parte a bunurilor industriale.

Avantajele majore prezentate de acest tip de strategie sunt volumul mare al vânzărilor și

popularitatea pe care o dobândesc mărcile , iar neajunsurile sunt reprezentate de prețurile

mici, cotele reduse de adaos comercial care sunt practicate și dificultatea exercitării unui control asupra aparatului de distribuție.

Prezentăm mai jos alternativele canalelor strategice de distribuție:

Tabel nr 2 Sursa (Pop, N. Al., Marketing, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994

Plasarea mărfurilor se face prin intermediul unui canal de distribuție care în mod obișnuit are următoarele elemente:

-producător, care este firma ce fabrică efectiv bunurile care trebuie să ajungă la consumatori

-consumatorii care sunt întreprinderile ori persoanele fizice ce doresc să achiziționeze marfa cu scopul de a-și atisface o trebuință

-unul sau mai mulți intermediari care au rolul de a contribui la ajungerea mărfii în posesia cumpărătorului.

1.5Promovarea

Promovarea este o activitate esențială pentru toate firmele ce doresc să își comercializeze produsele, deoarece de promovarea eficientă depinde în esență cantitatea de bunuri care vor fi vândute de o anumită companie, în condițiile în care produsele sunt asemănătoare cu ale altor firme concurente.

Obiectivele pe care le are activitatea de promovare sunt diferite de la o organizație la alta depinzând de domeniul de activitate, segmentele de piață pe care firma le vizează, mijloacele utilizate și pot fi exprimate nu doar în mărimi de natură cantitativă (cum ar fi creșterea vânzărilor sau a profitului), ci și în termeni de natură calitativă (precum ar fi crearea unei imagini favorabile față de organizație sau față de produsele executate de aceasta).

De asemenea,putem spune că obiectivele activității de promovare urmăresc atât aspectul informativ (cunoașterea mărcilor și a produselor firmei ), cât și aspectul afectiv (atragerea interesului consumatorilor față de oferta pe care o are organizația )sau îmbunătățirea imaginii produsului ori a firmei ).

Politica promoțională a unei firme este materializată printr-un cumul de strategii care, având în vedere complexitatea activităților promoționale desfășurate de o companie, se caracterizează printr-o deosebită diversitate.

Criteriile de clasificare a strategiilor prin care se realizează promovarea sunt numeroase, așa că vom prezenta în continuare câteva dintre ele.

În funcție de criteriul privitor la promovarea imaginii firmei respective , pot fi concretizate două variante strategice, și anume:

-strategia de promovare a imaginii

Promovarea imaginii pe care o are o firmă se poate face atât prin publicitate făcută prin diverse modalități firmei în cauză cât și prin promovarea unor activități sau proiecte în domeniul responsabilității sociale ce sunt realizate de firma respectivă.

– strategia de extindere a imaginii, care, la rândul ei, include o serie de opțiuni care pot fi aplicate : strategia de informare pe piață , strategia de stimulare a cererii existente , strategia de diferențiere a ofertei, strategia de stabilizare a vânzărilor.

În funcție de modul în care se desfășoară în timp activitățile promoționale, opțiunile strategice pe care le poate avea firma respectivă se diferențiază în:

– strategia activității de promovare permanentă , care presupune eforturi

financiare mari din partea organizației

-strategia de activitate promoțională intermitentă, în funcție de anumite situații de conjunctură sau de sezonul aflat în desfășurare.

Depinzând de obiectivele pe care le are în vedere , firma poate opta pentru:

– promovarea produsului

-promovarea imaginii.

Din punct de vedere al sediului unde se organizează activitățile promoționale, firma are de ales între variantele următoare:

-realizarea acestora activități folosind forțele proprii, la sediul său

-apelarea la instituții și firme specializate deci , în consecință, desfășurarea activităților de promovare în exteriorul organizației

Specialiștii Cătoiu și Teodorescu, în cartea „Comportamentul consumatorului” afirmă că cea mai bună clasificare pentru strategiile promoționale este:

-strategii de împingere (push strategy), care presupun promovarea produsului numai către următorul participant la procesul de distribuție, care va continua la rândul său această strategie cu următorii membri ai canalului de distribuție, până ce produsul respectiv va fi promovat direct către potențialii clienți.

Aceasta este strategia folosită de producătorii care își trimit forța de vânzare să descopere noi puncte de desfacere și să atragă noi clienți.

Ca urmare, fiecare membru al canalului de distribuție împinge produsul către următorul participant la canal , până când acesta ajunge la client

-strategii de tragere (pull strategy), care include activități de marketing, îndeosebi publicitate și promovare pe piața de consum, având ca țintă utilizatorul final și care au menirea să-l facă pe acesta să solicite produse de la intermediari

Foarte importante pentru o firmă care dorește să își promoveze produsele este alegerea unor tehnici potrivite de promovare a vânzărilor.

Prin promovarea vânzărilor se înțelege totalitatea metodelor care au ca scop achiziția mai rapidă ori în cantitate mai mare a unor produse de către cumpărători.

Un mod în care se poate acționa pentru a impulsiona vânzările este reducerea prețului, însă trebuie ținut cont și de faptul că cei care cumpărără produsele consideră că cele mai bune produse sunt acelea mai scumpe.

Dintre aceste tehnici se pot menționa:18

-ofertele speciale ce sunt micșorări ale prețului care sunt valabile pentru o perioadă scurtă și în anumite cantități

-reducerea prețului pentru anumiți clienți pe baza de cupoane de reducere

-reduceri de preț ocazionate de diverse evenimente sau în anumite perioade din an

Alt grup de tehnici este reprezentat de vânzările cu primă, care au forme foarte variate, cum ar fi :

-prima poate consta într-un alt produs ce este achiziționat gratuit împreună cu cel la care se face promovare

-se mai poate oferi un produs dacă se prezintă probe că alt produs a fost cumpărat în mod repetat

-în unele cazuri chiar ambalajul produsului dacă se poate refolosi poate fi considerat o recompensă

Pentru a impulsiona vânzările și a promova produsele se pot organiza concursuri sau jocuri și loterii .

În cazul concursurilor, câștigătorii nu se aleg aleator, ci își dovedesc abilitățile prin câștigarea unor probe, iar în cazul jocurilor și loteriilor rezultatele sunt supuse hazardului.

Pentru a promova produsele se mai organizează și încercări gratuite ce oferă consumatorilor oportunitatea de a încerca gratui produsul, în speranța că acesta va fi achiziționat.

În acest scop se distribuie gratuit:

-eșantioane care constau în mostre ale produsului în cantități mici, pentru ca oamenii să poată încerca gratuit produsul

-degustările ce pot fi aplicate unei game restrânse de bunuri ( vinuri, brânză, suc , mezeluri)

Prin această tehnică rezultatele pot fi obținute foarte rapid deoarece dacă consumatorului îi place produsul, îl va achiziționa într-o perioadă scurtă de timp.

-demonstrațiile ce explică modul în care funcționează un produs, utilizat la produsele la care nu pot fi făcute eșantioane sau care nu pot fi degustate.

Se mai pot utiliza metode de a atrage ținta către produs folosind merchandisingul adică amplasarea produselor în magazine astfel încât acestea să iasă în evidență, sau publicitatea la locul vânzării ce urmărește să scoată în evidență calitățile unui produs, realizând în acest fel promovarea lui.

Publicitatea este orice formă de prezentare și promovare nepersonală a unor idei, produse ori servicii care este plătită de un sponsor anume.19

Publicitatea prezintă următoarele caracteristici:20

1.Publicitatea este un mijloc de comunicare care are ca destinatar publicul larg, aceasta conferind produsului promovat un fel de legitimitate și conduce la idea că oferta referitoare la produs este standardizată.

2.Puterea de influențare : Reclama este un mijloc de comunicare care are influență ce dă posibilitatea vânzătorului să își repete mesajul de mai multe ori pentru a ajunge în atenția publicului larg.

3.Expresivitate sporită, deoarece permite a se face o prezentare a firmei și a produselor acesteia prin text tipărit, sunet și culoare cu scopul de fi mai bine remarcat de consumatori.

4.Publicitatea prezintă un caracter impersonal deoarece nu este atât de insistentă cum pot fi de exemplu agenții de vânzări care încearcă să convingă un anumit client să cumpere un produs

Publicitatea se poate clasifica funcție de mai multe criterii:

În funcție de scopul comunicării putem deosebi:21

a.publicitate de produs care este forma folosită cel mai des și care urmărește stimularea consumului, deci creșterea vânzării pentru un produs. Aceasta are mai multe categorii:

1.Publicitatea de informare ce dorește să aducă la cunoștință consumatorilor vizați diferite informații cum ar fi: apariția unui nou produs, alte utilizări posibile ale unui produs, reduceri ale unor prețuri

2.Publicitatea de convingere care ia ființă odată cu mărirea concurenței și dorește crearea unei cereri selective, lămurirea publicului că produsul promovat este cel mai bun

3.Publicitatea de poziționare care dorește realizarea unei poziționări precise în conștiința consumatorilor a unui anumit produs, care în acest fel este ușor de identificat față de altele asemănătoare

Cel mai ades se folosește această formă de publicitate în etapele de creștere și de maturitate ale produselor , ca și în situațiile în care pe piață sunt multe produse concurente

4.Publicitatea comparativă este legată de compararea dirctă ori indirect a unui produa cu cele cu care este în concurență direct pe o anumită piață, pentru a i se dovedi superioritatea

Acest tip de publicitate poate conduce la încălcarea anumitor legi cum ar fi:

-când scoate în evidență doar calitățile unui produs, fără a le reliefa și pe cele slabe

-sunt reclame ce prezintă o superioritate inexistentă a unor produse

-prezentarea cu rea-credință a dezavantajelor pe care le au produsele concurente celui promovat prin publicitate

5.Publicitatea de reamintire ce are rolul de a :

-aduce aminte clienților că ar putea ca respectivul produs să le fie necesar curând și de unde îl pot achiziționa

-de a mări sau a menține renumele unei mărci consecrate

-de a păstra gradul de informare a clienților cu privire la produs

-de “întărire” a efectelor pe care le-a avut pentru produs o campanile publicitară anterioară

6.Publicitatea de întărire ce dorește să dea asigurări clienților că au făcut o alegere potrivită în privința produsului achiziționat

7.Publicitatea care utilizează un model comportamental, ce oferă consumatorilor un model al unui personaj care este demn de urmat , acest tip de reclamă acționând asupra subconștientului uman.

8.Publicitatea de tip mărturie ce ia drept informator cu privire la calitățile produsului o persoană cât mai reprezentativă pentru audiența vizată, aceste reclame având o audiență mai mare decât reclamele normale.

9.Publicitatea de tip demonstrativ, ce dorește demonstrarea în mod efectiv a calităților produsului

b.publicitatea de marcă ce mută accentul pe componentele ce conferă superioritatea unei mărci ori a unui brand, în condițiile în care pe piață există produse sub diverse mărci ce satisfac același tip de necesități

c. publicitatea de firmă ce se referă la transmiterea unor informații cu privire la activitatea desfășurată de o organizație, performanțele atinse de aceasta, tradițiile și valorile sale

Alt criteriu de clasificare este după natura suportului care se folosește:22

1.Publicitatea media ce se face prin mijloace de comunicare în masă

2.Publicitate directă ce este o tehnică de marketing ce are două forme între care există diferențe semnificative :

-publicitatea cu cupon , ce nu este personalizată ci este destinată unei audiențe alcătuite din anonimi

-publicitate directă adresată indivizilor prin poștă ori prin telefon

-publicitate la locul de vânzare, deci îndeosebi în magazine realizate în diverse perioade de timp pentru diferite produse

Publicitatea neconvențională este un tip nou de publicitate ce a apărut din necesitatea pe care au resimțit-o unele firme de a obține în acest mod un avantaj competițional în fața concurenților, atunci când s-a constatat că modalitățile de publicitate folosite tradițional au început să fie destul de ineficiente, scopul publicității nemaifiind atins.

Există numeroase exemple de moduri în care publicitatea poate fi realizată în mod neconvențional :

-marketingul viral este legat de utilizarea rețelelor de socializare care au mare impact mai ales în rîndul tinerilor și a persoanelor de vârstă medie, utilizatorii rețelei recomandând anumite produse prietenilor lor virtuali, care la rândul lor pot transmite mesajul celor cu care sunt în legătură, propagarea mesjului fiind asemenea unui virus.

Acest tip de publicitate este încununat de succes atâta timp cât mesajul este difuzat continuu.

-marketingul ambiental se referă la una dintre cele mai utilizate forme de publicitate neconvențională care se desfășoară în spații publice

–marketingul afiliat constă în stabilirea unei relații între site-uri web și rețeauă partenerului ( afiliat) ce funcționează ca o forță de vânzare virtuală 223

– publicitate în lift a fost frecvent utilizată mai demult, liftul fiind un spațiu de mici dimensiuni în care petreci câteva momente singur sau în compania altor persoane, în lift putând fi amolasate mesaje publicitare

Internetul a oferit multor producători mai multe modalități inedite de a-și face publicitate, dintre acestea putând fi remarcate:24

1.bannerele ce sunt dreptunghiuri de diverse mărimi ce se află pe fiecare pagină web.

Ele pot fi clasicate în:

-bannere statice care sunt imagini fixe pe un site și au fost realizate încă din primii ani de publicitate on-line

-bannere animate care se mișcă ori se rotesc, și care au impact mult mai mare asupra privitorilor decât bannerele statice

-bannerele interactive, care își propun să creeze o legătură cu utilizatorii, solicitîndu-le atenția, putînd să le răspundă la diverse întrebări, sau oferindu-le un joc

2.interstițialele care se referă la publicitatea care apare în timpul dintre părăsirea unei pagini web și încărcarea alteia . Ele pot fi de mai multe feluri:

-.interstițiale inline ce apar în ferestra principal a browserului utilizat, în momentul apăsării unui link interstițialele conducând vizitatorul către o pagină cu reclama în locul celei dorite

-pop-ups ce sunt interstițiale ce sunt lansate într-o fereastră nouă mai mică

-pop under ce reprezintă interstițiale ce se încarcă într-o fereastră nouă, în spatele celei principale

3.publicitatea prin e-mail

Acestea sunt cele mai folosite modalități prin care se poate realiza activitatea de promovare a produselor sau a imaginii unei firme.

CAPITOLUL II PROMOVAREA PRODUSELOR ALIMENTARE ROMÂNEȘTI ÎN ARDEAL

La nivelul Uniunii Europene există o strategie de promovare a produselor de calitate, ce pot reprezenta o oportunitate de dezvoltare (sau de relansare economică) pentru diverse sectoare ale economiei.

Obiectivul principal al tuturor programelor concepute în acest scop este constituit de o mai bună valorificare a materiilor prime și a muncii prestate de producători.

Există programe pentru a fi promovate vinurile, legumele, fructele ,brânzeturile,etc…

Se dorește ca promovarea acestor produse să fie făcută în funcție de piață și anume pe piața internă să se desfășoare mai mult acțiuni de informare iar pe cea externă să se insiste pe promovarea agresivă pentru a putea crește exporturile .

Deoarece România este membră în Uniunea Europeană, aceste reguli sunt respectate și în țara noastră.

În Ardeal ca și în toate celelalte regiuni sunt promovate produse ale unor branduri românești foarte cunoscute încă din perioada comunistă sau care și-au câștigat notorietatea în ultimii ani.

Ne referim aici de exemplu la automobilele Dacia, conservele de legume și fructe Râureni, produsele Unilever, mezelurile Cris-Tim sau produsele de panificație “Vel Pitar”.

Obiectivele pe care le are activitatea de promovare diferă de la o organizație la alta depinzând de domeniul de activitate, segmentele de piață pe care firma le vizează, mijloacele utilizate și pot fi exprimate nu doar în mărimi de natură cantitativă (cum ar fi creșterea vânzărilor sau a profitului), ci și în termeni de natură calitativă (precum ar fi crearea unei imagini favorabile față de organizație sau față de produsele executate de aceasta).

De asemenea,putem spune că obiectivele activității de promovare urmăresc atât aspectul informativ (cunoașterea mărcilor și a produselor firmei ), cât și aspectul afectiv (atragerea interesului consumatorilor față de oferta pe care o are organizația )sau îmbunătățirea imaginii produsului ori a firmei ).

Politica promoțională a unei firme este materializată printr-un cumul de strategii care, având în vedere complexitatea activităților promoționaledesfășurate de o firmă , se caracterizează printr-o deosebită diversitate.

Există destul de multe modalități de promovare ale produselor românești care s-au dovedit a fi de real succes de-a lungul anilor.

Producătorii pot influența obiceiurile de cumpărare ale consumatorilor în primul rând prin publicitate.

Prin publicitate i se prezintă consumatorului diverse produse și se încearcă convingerea acestuia să achiziționeze un produs, care îi promite satisfacții mai mari decât alte produse similare, deoarece arta celui care realizează reclama constă în a găsi modalitatea de a-l face pe consumator măcar curios în privința produsului respectiv.

Promovarea produselor românești în Ardeal se realizează prin intermediul posturilor locale de radio care sunt ascultate de mulți locuitori din această zonă, mai ales din zonele izolate din cauza condițiilor de mediu, cum ar fi cele din Munții Apuseni.

Din acest motiv, produsele promovate la posturile de radio sau la televiziune sunt cele mai cunoscute, deoarece în multe cazuri și vârsta locuitorilor din aceste sate este destul de înaintată.

O altă modalitate prin care poate fi făcută promovarea produselor românești este publicarea unor articole sau a unor reclame în revistele care pot fi găsite în regiunea Ardealului.

Publicitatea de la diverse posturi de televiziune contribuie în mod esențial la acțiunea de promovare a produselor românești în orice regiune a țării și contribuie la creșterea vânzărilor pentru firmele din România.

A fost remarcat faptul că firmele ce intenționează să își promoveze produsele caută să realizeze acest lucru cu sprijinul unor firme de publicitate specializate ai căror specialiști cunosc foarte bine psihologia cumpărătorilor și care încearcă să găsească modalități prin care impactul asupra clienților să fie maxim.

Ardelenii pot urmări de exemplu reclame la produse de panificație “Boromir”, bere “Bergenbier” sau “Neumarkt”, apă minerală “Borsec”, mezeluri “Caroli” sau produse “Scandia” de la Sibiu.

Pentru ca reclama să fie cât mai bine receptată se folosește în multe cazuri imginea unei personalități cunoscute în toată România care să prezinte produsul respectiv.

Promovate foarte bine sunt și produsele din zona Ardealului cum ar fi brânzeturile “Hochland”, produsele “Scandia “ de la Sibiu sau vinurile de la Jidvei .

Unele dintre aceste clipuri scot în evidență noutatea produsului, altele tradiția și respectarea calității, toate având ca scop cunoașterea mai bună în toate zonele țării.

Un mare succes în această zonă îl au produsele ce fac apel la sentimental național, cum sunt de exemplu sortimentele de ciocolată “Rom “, sortiment tradițional care se bazează în promovare pe amintirea tradiției pe care o au și pe faptul că sunt apreciate de toți românii pe tot teritoriul țării.

În afara modalităților consacrate de publicitate a produselor alimentare românești în Ardeal, de mare succes se bucură în momentul actual și modalitățile de publicitate neconvențională desfășurată pe internet, care a pătruns chiar și în cele mai izolate cătune din Ardeal.

Prin publicitate neconvențională imaginea unui brand poate deveni familiară și prietenoasă pentru cei care utilizează respectiva marcă.

În ultima perioadă internetul are un impact imens asupra vieții majorității locuitorilor de pe planeta noastră, lucrurile evoluând atât de rapid încât nu se știe unde se va ajunge peste câțiva ani.Dezvoltarea extraordinară a telecomunicațiilor a dus la apariția unui nou tip de comerț și anume comerțul electronic, care diferă mult de comerțul tradițional, care se desfășoară în spații special amenajate în care cumpărătorii merg să întâlnească vânzătorii.

În comerțul electronic, întâlnirea are loc în spațiul virtual, clienții având posibilitatea să consulte pe site-uri cataloage în care sunt prezentate produse ale unor firme care prezintă interes pentru ei și să plătească produsele pe care vor să le achiziționeze cu carduri de credit sau de debit sau cu portmonee electronice.

Pentru alți comercianți, comerțul pe internet reprezintă relații de afaceri ce apar între firme și clienții acestora și care sunt o alternativă comodă la comunicarea tradițională prin telefon sau fax.

Modul de comunicare al oamenilor a fost schimbat radical în ultimele decenii de apariția și evoluția Internetului, care a condus la dispariția granițelor între persoane aflate la mare depărtare una de cealaltă.25

Având o rată de penetrare și de extindere superioară cu mult celei a televiziunii, internetul are ambiția să devină un fenomen de masă.26

Ardelenii sunt recunoscuți ca oameni pentru care progresul tehnologic este foarte important și care doresc să țină pasul cu schimbările, de aceea sunt printre românii care au adoptat cel mai repede comerțul online .

Majoritatea firmelor și-au creat site-uri pe internet de pe care cei interesați pot să comande produsele care îi interesează.

Toate firmele își promovează pe propriul site produsele, poate într-o modalitate care nu este atât de atractivă ca în clipurile de la televiziune, dar care poate convinge la fel de bine consumatorii să le achiziționeze produsele.

Producătorii români au început să aprecieze forța pe care o au rețelele de socializare în convingerea consumatorilor cu privire la cumpărarea anumitor produse acest potențial devenind din ce în ce mai mare.

Fiecare firmă își crează o pagină de Facebook pe care intră în legătură cu clienții actuali și potențiali , care își exprimă sentimentele de satisfacție sau de insatisfacție referitoare la produsele pe care le-au cumpărat.

Promovarea vânzărilor este o altă metodă care este utilizată pe termen scurt pentru a mări vânzările dar care are un impact foarte mare asupra acestora .

Publicitatea este o formă pasivă de publicitate care este adresată tuturor consumatorilor cărora le sunt prezentate produsele.

Cu ajutorul tehnicilor de promovare a vânzărilor este indusă în mintea cumpărătorilor posibilitatea obținerii unor avantaje ce constau de exemplu în reduceri semnificative de preț pe o perioadă limitată sau într-o cantitate mai mare de produse oferite la același preț.

În marile magazine din Ardeal există firme care își promovează produsele prin oferirea unor porții mici din respectivul produs ( la conserve de legume și fructe de la firma Râureni, la brânzeturile Hochland, produsele Knorr, condimentele Cosmin sau mezelurile Aldis).

Acestea sunt branduri cunoscute care încearcă să își găsească prin metoda promovării vânzărilor noi clienți în Ardeal.

S-a constatat că în unele cazuri rezultatele au fost semnificative, deoarece s-a reușit fidelizarea unor clienți care până în momentul în care au încercat produsele respective nu erau interesați de achiziția acestora.

O metodă des folosită de producătorii români pentru a crește vânzările pentru un anumit produs este organizarea unor concursuri dotate cu diverse premii cum ar fi cele pentru produse de la Unilever (Dero, Knorr sau Delma), vinurile de Cotnari din Moldova, Agricola din Bacău, la aceste concursuri participând oameni din toată România.

Marile firme din România folosesc și ele diverse modalități pentru a-și promova produsele pe piața din Ardeal.

Printre cele mai active în promovarea produselor sunt producătorii de preparate din carne( mezeluri și conserve).

Datele existente la nivelul Uniunii Europene spun că românii mănâncă 83,2 kg de carne și produse de carne anual, în timp ce în Europa de Vest se consumă cam 79,9kg.

Firma „Scandia „ din Sibiu este una dintre cele mai vizibile pe piața românească, produsele acesteia fiind foarte diverse .

O metodă de promovare a firmei și a produselor acesteia este utilizarea site-ului firmei care este realizat în mod profesionist, având imagini atrăgătoare, viu-colorate ale produselor, fapt care contribuie la trezirea curiozității celor care vizitează acest site față de produsele Scandia.

În cazul marketingului efectuat pe internet, clientul este acela care alege ce produse dorește să vizualizeze, în funcție de interesele pe care le are în acel moment.

Atunci când utilizează hyper-linkurile, dacă ceea ce văd nu le convine, pot ieși de pe site cu un singur click, deci aceia care nu sunt interesați de produse nu vor vizita respectivele site-uri.

Alegerea unui anumit site arată că clientul este interesat de respectivele produse, deci acesta este un punct câștigat pentru firmă.

Faptul că pe site sunt prezentate valorile firmei și viziunea acesteia denotă o concepție modernă a celor care au elaborat site-ul, relația cu potențialii clienți dovedindu-se importantă pentru firma respectivă.

La secțiunea de contact sunt date o adresă de e-mail, un număr de telefon, un număr de fax și adresa completă a firmei pentru ca consumatorii să poată alege modalitatea de contact.

Rețelele de socializare cum ar fi Facebook sau Twitter au devenit și ele modalități moderne prin care clienții își împărtășesc opiniile cu privire la produsele Scandia .

Promovarea ideală este oferită de clienții firmei, care fiind satisfăcuți de serviciile oferite, recomandă produsele firmei și altor persoane.

Promovarea produselor Scandia este făcută și prin degustări organizate în hypermarketuri din Ardeal.

Mezelurile Cris-Tim beneficiază și ele de o bună promovare în Ardeal, această firmă din Prahova fiind printre cei mai mari producători români din acest domeniu.

Oferta din România este bogată, existând mulți producători de mezeluri , 26% dintre români consumând foarte des aceste produse, 30% o dată la câteva zile, iar 18% susțin că nu mănâncă mezeluri niciodată .

Gama sortimentală a mezelurilor este destul de variată, din aceasta făcând parte:

Salam ,șuncă, parizer, kaizer,mușchi, pastramă, bacon, jambon, etc

Acest grup de firme deține pe lângă fabricile de mezeluri și o fabrică de mâncare gata –preparată pe care gospodinele din Ardeal au ajuns să o aprecieze, după ce au încercat produsele la expoziții sau în hypermarketuri.

Referindu-ne acum la o firmă importantă în domeniul panificației și anume Vel Pitar aceasta folosește în domeniul promovării :

-strategia de promovare a imaginii

– strategia de extindere a imaginii, care, la rândul ei, include o serie de opțiuni care pot fi aplicate : strategia de informare pe piață , strategia de stimulare a cererii existente , strategia de diferențiere a ofertei, strategia de stabilizare a vânzărilor

Promovarea produselor pentru care se dorește o impulsionare a vânzărilor este realizată atât prin modalitățile clasice (radio, televiziune, publicații), cât și prin intermediul internetului, care a devenit una dintre cel mai eficiente modalități de promovare .

O altă firmă care bine să își promoveze produsele este Hochland, care are în România 2 fabrici situate în Sighișoara și Sovata, deci în zona Ardealului.

Hochland produce brânză proaspătă, brânză topită, crème de brânză și brânzeturi feliate deci fabrică produse diverse, pentru toate gusturile consumatorilor.

Se remarcă faptul că firma nu a dorit să își extindă profilul și să fabrice și alte categorii de produse lactate cum ar fi lapte proaspăt, iaurt, smântână, ci a mers pe calea deschisă de cei care au întemeiat firma și care au fost fabricanți de brânzeturi.

O acțiune de promovare foarte bine primită de consumatori a fost organizarea unui concurs pe site-ul www.cascavalulhochland.ro, care a avut câștigători 20 de familii, ce au fost invitați să vadă drumul laptelui de la fermă la produsele lactate prezente în multe case ale românilor.

A fost vizitată una dintre fermele de unde firma achiziționează laptele și fabrica Hochland de la Sovata unde firma fabrică renumitul cașcaval Hochland.

Această rețetă se folosește în această fabrică încă din anul 1976, fiind o rețetă autentică, din partea locului.

Câștigătorii au fost însoțiți pe tot parcursul vizitei de Anca Serea și Horia Vârlan care au participat la reclama pentru cașcavalul Hochland, dar și de o echipă format din experți ai fabricii.

O participantă la această acțiune declara „Vizita la ferma de văcuțe și la fabrica de la Sovatacă” a fost o experiență foarte frumoasă atât pentru noi, cât și pentru cei mici. Ca orice altă mamă, sunt foarte atentă să aleg pentru copii doar produse de calitate, din ingrediente naturale, iar procesul de realizare a cașcavalului pe care am avut ocazia să îl vedem mi-a confirmat că este un produs pe care îl putem consuma cu încredere”

Se poate spune însă că în Ardeal nu sunt promovate numai produsele marilor firme românești, ci și produsele locale, care se bucură de un real succes printre consumatori, fiind încurajat de exemplu consumul produselor tradiționale, care sunt considerate a fi mai sănătoase decât cele fabricate pe scară largă.

Pe parcursul ultimilor ani în toate regiunile României au fost constituite asociații de producători tradiționali ce au ca obiectiv promovarea eficientă a produselor acestora și facilitarea accesului atât pe piața internă cât și pe cea externă.

Asociațiile din România care sunt foarte active în această privință, realizează acțiuni de promovare în toate regiunile României, deci și în Ardeal care este văzut ca o piață de desfacere cu dimensiuni importante și cu mare potențial de creștere deoarece este o zonă destul de dezvoltată din punct de vedere economic, exemple edificatoare fiind mai ales Clujul și Brașovul.27

Dintre cele mai vizibile asociații datorită acțiunilor întreprinse pot fi amintite:

1.Asociația Producătorilor de Produse Ecologice și Tradiționale din Maramureș ce își are sediul în orașul Baia Mare și are ca membrii peste 30 de producători tradiționali de produse de panificație, miere, fructe și preparate din carne și fructe, produsele asociației fiind promovate și cu ajutorul unor hypermarketuri din zonă începând cu anul 2011.

2.Asociația Producătorilor de produse Tradiționale și Ecologice Mărginimea Sibiului

Această zonă are o mare tradiție în prepararea produselor din lapte și carne fiind certificate 513 produse tradiționale dintre care 184 produse din lapte, 176 din carne, 135 de panificație, 13 prăjituri săsești, 9 băuturi 4 sortimente de miere și 2 de zacuscă.

3.Asociația Producătorilor de produse tradiționale “Alba Transilvania” a fost înființată în anul 2011 inițiativa fiind a Consiliului Județean Alba pentru a putea fi sprijiniți mai eficient producătorii din județ .

Acțiunile asociației sunt îndreptate către asigurarea calității produselor și promovarea acestora în mod eficient, prin reprezentarea intereselor pe care le au aceștia .

4.Asociația Producătorilor de Produse Tradiționale “Arădeanca” ce a fost înființată în anul 2010 de 33 de producători și care se ocupă de atestarea denumirii unor produse tradiționale și acțiuni de promovre și comercializare a acestora la târguri și expoziții.

Sunt promovate produse de panificație, produse lactate, miere, produse din carne.

5.Asociația “Produs în Bucovina” ce reunește mai ales producători de produse din carne, produse lactate, de apă minerală, de băuturi răcoritoare din județul Suceava .

Promovarea produselor românești în Ardeal se realizează urmând în mare aceleași proceduri ca acelea folosite în alte regiuni ale țării, dar cultura regiunii permite folosirea unor procedee ce nu pot fi aplicate peste tot pe teritoriul României.

În mod tradițional se consideră că Ardealul este alcătuit din județele Alba, Brașov, Covasna,Harghita, Mureș, Bistrița Năsăud , Cluj, Hunedoara , Sibiu și Sălaj.

În mentalitatea ardelenilor există încă reminescențe ale contactului din vremuri foarte vechi cu civilizația existentă în vestul Europei, în special cu germanii și austriecii care au imprimat un anumit mod de gândire și românilor care locuiesc pe acest teritoriu, acest fapt nefiind prezent în Moldova sau Muntenia de exemplu.

În Ardeal sunt apreciate și promovate mult mai mult produsele alimentare tradiționale românești, interesul în această privință fiind destul de ridicat.

Este vorba în primul rând despre produse alimentare pentru promovarea cărora există numeroase festivaluri care se desfășoară în diverse orașe transilvănene și chiar în comune care au comunități destul de numeroase.

Această modalitate de promovare este foarte utilizată în zona Ardealului, de obicei fiind promovate nu numai produse renumite pe plan regional, ci și tradiții la respectarea cărora transilvănenii țin deosebit de mult.

În continuare o să dau câteva exemple referitoare la acest mod de a promova produsele românești, care este foarte folositor în stabilirea contactului între producători și clienți.

Un eveniment binecunoscut din această categorie este Festivalul Sarmalelor organizat în comuna Praid, unde există și o salină , care este un important obiectiv turistic și un izvor de sănătate, fiind un mare atu pentru promovarea zonei.28

La acest festival participă reprezentanți ai satelor din toată țara și din Ungaria, concursul având ca obiectiv prepararea celor mai bune sarmale.

Bineînțeles că în cadrul festivalului se vând și alte produse tradiționale, făcându-se în acest mod o promovare eficientă.

Un festival care se desfășoară toamna are loc la Bran și se numește Festivalul Brânzei și al Pastramei unde ciobani din mai multe zone ale țării își promovează produsele proprii constând din preparate tradiționale de miel, oaie și berbec însoțite de diverse tipuri de vin și palincă.29

Un alt exemplu poate fi considerată o manifestare de tradiție ce are loc la Odorheiu Secuiesc unde comunitățile rurale din zonă sunt invitate să expună fructe care sunt culese din livezile existente în regiune, însoțite de produse făcute din aceste fructe și care respectă rețetele moștenite. 230

În comuna Ciumbrud din județul Alba este organizat de peste un deceniu un festival care se numește Ziua Rozelor, unde vedeta va fi trandafirul și unde sunt prezenți an de an pentru a vinde produse producătorii din zonă care are o mare tradiție în domeniul horticol(viță de vie, pomi fructiferi, trandafiri).

Un eveniment de mai mare amploare s-a desfășurat în anul 2016 la Deva, în județul Hunedoara organizat de Asociația Produs de Cluj, care a realizat un parteneriat cu Primăria și Consilul Local Deva în parcarea de la Shopping City Deva.31

Asociația Produs de Cluj a fost înființată în anul 2010 pentru a se putea promova produsele tradiționale și cultura populară din județul Cluj.

Aceste târguri organizate de Asociație au ca obiectiv promovarea micilor afacerilor de familie care nu au capacitatea financiară de a se promova singure.

Au participat circa 90 de producători și artizani din Cluj și invitați din toate județele din Ardeal.

Vizitatorii au avut de ales produse diverse( brânzeturi, preparate din carne, dulciuri, ceaiuri, sucuri naturale, ulei presat la rece ), ce au fost preparate în gospodăriile membrilor Asociației sau ale invitaților acestora.

Cei care apreciază cultura popular au putut achiziționa costume populare din zona Ardealului, obiecte de lemn, bijuterii hand-made, păpuși și obiecte confecționate din piele.

Un alt eveniment important pentru zona Ardealului a fost organizarea în anul 2016 în județul Sălaj, la Șimleu Silvaniei a unei expoziții de ovine și caprine, unde s-au întâlnit cei mai importanți producători din domeniu din acest județ.32

Expoziția care a fost organizată de Asociația Crescătorilor de ovine “Ovis” a dorit să promoveze produsele românești și a încuraja fermierii să se unească pentru a-și putea rezolva problemele.

În zilele noastre marea problemă a producătorilor este găsirea de noi piețe de desfacere pe care să reușească să pătrundă.

Din acest motiv producătorii români din toate zonele țării doresc să își facă cunoscute produsele pe piața din Ardeal, ce le poate oferi oportunitatea pentru creșterea vânzărilor.

CAPITOLUL III CERCETARE PRIVIND PROMOVAREA PRODUSELOR ALIMENTARE ROMÂNEȘTI ÎN ARDEAL

3.1Obiectivele și ipotezele cercetării

Pentru a defini cercetările de marketing au fost elaborate mai multe definiții dintre care amintim pe cea a lui Pasuraman“ acel set de principii și tehnici, folosite pentru colectarea,înregistrarea,analizarea și interpretarea sistematică a datelor care pot ajuta la luarea deciziilor,privind marketingul unor bunuri servicii și idei”32

Specialiștii români au dat o definiție conform căreia “Activitatea formală prin intermediul căreia, cu ajutorul unor concepte, metode și tehnici științifice de investigare, se realizează sistematic specificarea, măsurarea, culegerea, analiza și interpretarea obiectivă a informațiilor de marketing, destinate conducerii întreprinderii, pentru cunoașterea mediului în care funcționează, identificarea oportunităților, evaluarea alternativelor acțiunilor de marketing și a efectelor acestora”33

O cercetare de marketing are în componență activități precum ar fi:

-cercetări cantitative sau calitative

-cercetări cu privire la publicitate

-cercetarea de tip business-to-bussiness și industrial

-cercetări făcute în rândul unor categorii special de consumatori

-sondaje de opinie publică

Metode des utilizate în cercetările de marketing sunt metoda interviului și metoda chestionarului, ale căror rezultate sunt considerate a fi concludente.

Tehnica chestionarului presupune faptul că răspunsurile care se primesc sunt în formă scrisă, pe când răspunsurile la interviu sunt în formă verbală, putând fi consemnate pe hârtie de către cei care realizează interviul.

„Chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică, și corespunzător un instrument de investigare constând într-un ansamblu de întrebări scrise, și eventual, imagini grafice, ordonate logic și psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris.”34

În cazul completării unui chestionar de către oameni care au diferite nivele de educație, cel mai important lucru este să formulezi întrebările în asemenea manieră încât ceea ce este primordial, cercetarea să își atingă scopul și totodată pentru ca rezultatele să fie relevante, trebuie ca întrebările să fie pe înțelesul oamenilor care au cel mai scăzut nivel de educație

Pentru elaborarea acestei lucrări am considerat că faptul că o cercetare cantitativă poate conduce la rezultate mai precise decât o cercetare de tip calitativ, de aceea am administrat un chestionar clienților unui magazin brașovean care au dorit să participe la acest studiu.

Informațiile care sunt obținute prin metodele de cercetare cantitativă relevă cu mai mare exactitate opiniile persoanelor care sunt intervievate, pentru a se afla punctele de vedere ale acestora în legătură cu diferite probleme ale organizației.

Este știut faptul că în fiecare firmă există probleme, nu se poate crea o organizație perfectă, în care totul să funcționeze fără greșeală, de aceea este important să se descopere chiar în lipsa unor simptome evidente la ce nivel există probleme și cum pot fi acestea rezolvate.

Tipul de design utilizat în studiu este cvasiexperimental, deoarece nu s-a intervenit din partea cercetătorului în scopul provocării unor reacții, ci s-a folosit chestionarul fără a se sugera subiecților vreo opinie, iar completarea chestionarului a fost lăsată doar la latitudinea lor.

Cercetarea cantitativă este o cercetare concludentă care are profunzime și presupune intervievarea unui număr relativ mare de subiecți, rezultatele fiind relevante pentru grupul țintă pe care se desfășoară cercetarea.

Însă și în cazul acestor cercetări de tip cantitativ , completarea de către respondenți a unor chestionare ce se bazează pe intuiție și motivație, subiectivitatea tipic umană este imposibil să nu intervină, deci rezultatele obținute pot fi mai mult sau mai puțin așteptate de cercetător.

S-a optat pentru utilizarea scalei lui Likert pentru a putea realiza o analiză a răspunsurilor primite

Scala lui Likert face parte din categoria scalelor de tip ordinal și în cazul utilizării acestei scale vor fi parcurse următoarele etape pentru a putea cuantifica răspunsurile obținute de la subiecți:

se formulează de cei care realizează cercetarea un set de propoziții cu caracter favorabil sau nefavorabil referitor la problema care urmează să fie studiată.

transpunerea acestor propoziții în chestionarele care vor fi înmânate subiecților cercetării care vor fi rugați să-și exprime acordul sau dezacordul în privința informațiilor respective, prin încercuirea uneia din cele 5 gradații ale scalei utilizate.

Se aplică chestionarul elaborat unei populații stabilite în conformitate cu scopul de măsurare, în acest caz clienții unui hypermarket din Brașov .

acord total acord indiferent dezacord dezacord total

(A.T.) (A) (I) (D) (D.T.)

fiecărei gradații care există pe scala lui Likert i se atribuie după ce chestionarul este dat spre completare subiecților un set de valori numerice prezentate în rândurile următoare::

în cazul propozițiilor cu aspect favorabil

+2; +1; 0; -1; -2

în cazul propozițiilor cu aspect nefavorabil

-2; -1; 0; +1; +2

se efectuează calcularea scorului realizat de fiecare subiect în parte pentru tema dată sub forma unei sume algebrice a valorilor numerice ce cuantifică opinia sa referitoare la fiecare propoziție, componentă a setului administrat.

Este bine de observat faptul că scala Likert este o scală bipolară în sensul că măsoară atitudinea sau aprecierea față de o temă dată atât prin răspuns pozitiv cât și negativ, al subiecților care completează chestionarul respectiv.

În această lucrare ne propunem să aflăm dacă clienții sunt satisfăcuți de promovarea de care beneficiază produsele alimentare românești în zona Ardealului.

Unitatea de sondaj este reprezentată de respondent care este client al unui hypermarket din Brașov , iar unitatea de observare este formată din cei 100 de clienți care au dorit să răspundă la întrebările chestionarului

Obiectivele și ipotezele cercetării

3.2Rezultate obținute în urma cercetării

1.La întrebarea nr 1 cu privire fidelitatea clienților față de magazinul în care s-a realizat cercetarea, 69 clienți au răspuns AT(59%), 18 au răspuns A(14%) iar 13 au răspuns D(13%).

Fig.6 Răspunsuri la întrebarea nr 1.

2.Răspunsurile la întrebarea nr 2 cu privire la cumpărarea produselor alimentare , au relevat faptul că 67 clienți au răspuns cu AT(67%), 15 cu A(15%) , 18 cu I(18%) .

Fig.7 Răspunsuri la întrebarea nr 2 Sursa: reprezentare proprie

3.La întrebarea nr 3 cu privire la calitatea produselor alimentare românești, 74de clienți răspund AT(74%) , 14 spun A(14%) , 11 spun I(11%), iar 1 dă răspunsul D(1%) .

Fig.8 Răspunsuri la întrebarea nr 3 Sursa: reprezentare proprie

4.La întrebarea nr 4 privitoare la calitatea produselor alimentare românești, 83 respondenți au spus AT(83%) , iar restul de 17 A(17%) .

Fig.9 Răspunsuri la întrebarea nr 4 Sursa: reprezentare proprie

5.La întrebarea nr 5 referitoare la promovarea produselor alimentare românești în Ardeal, 92 consumatori au răspuns AT(92%) și 8 au răspuns A(8%).

Fig.10 Răspunsuri la întrebarea nr 5 Sursa: reprezentare proprie

6.La întrebarea nr 6 referitoare la utilitatea promovării pentru a informa consumatorii, 75 de clienți au spus că AT(75%) , 12 au răspuns A(12%) , 8 au răspuns I(8%) iar 5 au ales răspunsul D(5%) .

Fig.11 Răspunsuri la întrebarea nr 6 Sursa: reprezentare proprie

7.La întrebarea nr 7 referitoare la importanța promovării pentru modul în care se vinde un produs, 78 de clienți au răspuns cu AT( 78%) , 15 au răspuns A(15%) , iar 7 au răspuns I (7%).

Fig.12 Răspunsuri la întrebarea nr 7 Sursa: reprezentare proprie

8.La întrebarea nr 8 referitoare la cumpărarea produselor sub influența promovării 79 de clienți au răspuns cu AT(79%) , iar restul de 21 au răspuns A(21%) .

Fig.13Răspunsuri la întrebarea nr 8 Sursa: reprezentare proprie

9.La întrebarea nr 9, cu privire la calitatea produselor achiziționate pe baza promovării 73 de clienți au răspuns că este foarte bună(73%) , 16 au spus că este bună(16%) iar 11 au spus că este satisfăcătoare(11%) .

Fig.14 Răspunsuri la întrebarea nr 9 Sursa: reprezentare proprie

10.La întrebarea nr 10 referitoare la spoturile românești de prezentare pentru produsele alimentare,80 de respondenți au răspuns AT(80%) , 11 au răspuns A(11%) , iar restul de 9 au răspuns I(9%) .

Fig.15 Răspunsuri la întrebarea nr 10 Sursa: reprezentare proprie

11.La întrebarea nr 11 referitoare la mesajele transmise prin spoturi consumatorilor , 59 respondenți au răspuns AT(59%) , 22 au răspuns A(22%), iar 19 au răspuns I(19%).

Fig.16 Răspunsuri la întrebarea nr 11 Sursa: reprezentare proprie

12.La întrebarea nr 12 referitoare la prezentarea produsului de o vedetă populară în Ardeal, , 96 clienți au răspuns AT(96%) , iar 4 au răspuns I(4%).

Fig.17 Răspunsuri la întrebarea nr 12 Sursa: reprezentare proprie

13.La întrebarea nr 13 referitoare la târgurile și expozițiile din Ardeal la care sunt promovate produsele alimentare românești, , 95 clienți au răspuns AT(95%) , iar 5 au răspuns D(5%).

Fig.18.Răspunsuri la întrebarea nr 13 Sursa: reprezentare proprie

14.La întrebarea nr 14 cu privire la utilitatea metodei ce presupune degustarea produsului, 72 de respondenți au spus AT(72%) , 12 au spus A(12%) iar restul de 16 au răspuns I(16%).

Fig.19 Răspunsuri la întrebarea nr 14 Sursa: reprezentare proprie

15.La întrebarea nr 15 referitoare la promovarea produselor on-line , 75 de respondenți au răspuns AT(75%) , 12 au răspuns A(12%) , iar 13 au răspuns D(13%),

Fig.20 Răspunsuri la întrebarea nr 15 Sursa: reprezentare proprie

16.La întrebarea nr 16 cu privire la influența promovării on-line asupra publicului din Ardeal , 73 clienți au răspuns AT (73%), 9 au răspuns A(9%), iar 18 au răspuns I (18%).

Fig.21 Răspunsuri la întrebarea nr 16 Sursa: reprezentare proprie

17. La întrebarea nr 17 referitoare la achiziția produselor cărora li se face promovare on-line, 81 respondenți au răspuns AT(81%) , 8 au răspuns A(8%) , iar restulde 11 au răspuns D(11%).

Fig.22 Răspunsuri la întrebarea nr 17 Sursa: reprezentare proprie

18 La întrebarea nr 18 cu privire la promovarea produselor alimentare prin imagini, 80 de respondenți au răspuns AT(80%) , 9 au răspuns A(9%), iar 11 au răspuns D(11%).

Fig.23 Răspunsuri la întrebarea nr 18 Sursa: reprezentare proprie

19. La întrebarea nr 1 referitoare la convingerea clienților să cumpere un produs prin oferirea unor obiecte promoționale, 92 respondenți au răspuns AT(92%) , iar 8 au răspuns D (8%).

Fig.24.Răspunsuri la întrebarea nr 19 Sursa: reprezentare proprie

CONCLUZII

Ca urmare a administrării chestionarului la clienții hypermarketului brașovean s-au putut desprinde câteva concluzii referitoare le promovarea produselor alimentare românești în Ardeal.

Clienții respondenți sunt în mare marea lor majoritate clienți fideli ai magazinului în care s-a realizat cercetarea cunoscând bine produsele comercializate de acesta.

Cei mai mulți dintre aceștia preferă să cumpere produse alimentare românești, achiziția acestora fiind făcută destul de des, deoarece sunt satisfăcuți de calitatea acestora, materia primă pentru fabricarea acestora fiind considerată ca caracteristici superioare celei provenite din importuri.

Prețul produselor alimentare românești este considerat a fi în concordanță cu calitatea acestora, deci majoritatea produselor au prețuri acceptabile.

În ceea ce privește promovarea produselor alimentare românești în Ardeal, la hypermarketuri au loc asemenea activități pentru produse care provin din toate regiunile României, nu neapărat din Ardeal.

În acest sens, consumatorii își amintesc de promovarea produselor marca Knorr, conservele Râureni sau Moldova în bucate, mezelurile Cris Tim, Fox sau Aldis, vinurile de Recaș sau de Cotnari.

Promovarea produselor este văzută de consumatori ca fiind foarte utilă pentru informare, în special în privința produselor care se dorește să fie cunoscute odată cu lansarea lor pe piață .

Activitatea de promovare se poate dovedi esențială pentru vânzările care vor fi înregistrate de un produs existent pe piață, deoarece se pleacă de la premiza că un produs promovat va fi cunoscut mai bine și ca atare vânzările acelui produs vor crește.

Consumatorii recunosc că au făcut de multe ori achiziția unui produs ca urmare a promovării care i s-a făcut, deoarece au fost curioși să îl încerce și în multe cazuri au devenit consumatori fideli ai acelui tip de produs, deoarece li s-a părut că acesta are calități superioare aceluia pe care îl cumpărau în mod frecvent.

Cu toate că experiența românească în realizarea spoturilor publicitare nu este foarte mare, există multe spoturi românești ce promovează produse alimentare românești care sunt oarte interesante, de exemplu pentru produsele Vel Pitar, mezelurile Cris-Tim, sau brânzeturile Hochland.

Mesajele transmise consumatorilor de aceste spoturi sunt clare, fapt care impulsionează vânzarea acestor produse în Ardeal.

Încredințarea promovării produselor alimentare românești unor vedete foarte cunoscute în Ardeal, poate mări vânzările acelor produse, deoarece oamenii vor dori să încerce produsul promovat de o persoană foarte populară.

În toată regiunea se organizează târguri și expoziții unde se vând produse alimentare fabricate de oameni în gopodăriile lor, sau de oameni care au afaceri de dimensiuni mici în acest domeniu.

Cele mai multe manifestări de acest tip au loc în zona Clujului, Brașovului și Sibiului, la multe dintre acestea participând producători de pe tot teritoriul României.

Expozițiile sunt foarte utile deoarece în acest mod oamenii pot cumpăra produse sănătoase, realizate în bune condiții de igienă și care au gust deosebit.

Unele dintre aceste produse sunt cunoscute pe tot cuprinsul țării și am putea da exemplu brânzeturile sau carnea de oaie de la ciobanii sibieni, care sunt foarte apreciate în toată România.

La aceste manifestări se oferă și mostre ale produselor comercializate, care în unele cazuri pot convinge consumatorii de calitățile respectivului produs, deci această modalitate de promovare se poate dovedi benefică.

Cei mai mulți respondenți la chestionar au declarat că urmăresc și publicitatea care se face anumitor produse on-line, aceasta fiind o metodă modernă de a vedea ce produse au mai fost lansate pe piață.

Promovarea produselor în mediul on-line, în special cea realizată prin rețelele sociale este preferată de mulți respondenți și văzută ca o alternativă ce este preferată promovării clasice a produselor.

Majoritatea celor chestionați declară că au achiziționat produse sub influența promovării care se face on-line și au fost mulțumiți de calitatea acestora.

Promovarea făcută prin imagini pe panouri stradale sau pe mijloace de transport este considerată a fi de impact asupra consumatorilor, care au tendința de a vedea care sunt calitățile produselor promovate.

Primirea unor obiecte promoționale odată cu achiziția unor produse este bine văzută de consumatori care privesc bine și primirea unei cantități mai mari de produs la același preț, sau reducerile temporare de preț.

Pentru ca promovarea produselor românești în Ardeal să fie mai eficientă, ar trebui ca manifestările din categoria târgurilor și expozițiilor să fie mai bine prezentate în publicații și pe internet, astfel încât să fie mai mulți oameni care să ia cunoștință de acestea.

Numărul acțiunilor de promovare a produselor alimentare românești în magazine ar trebui și el să se mărească pentru ca oamenii să încerce mai multe produse din toată România.

Firmele puternice în domeniul alimentar ar putea să organizeze caravane iar itinerariul să includă mai multe orașe importante din Ardeal în care să se prezinte produsele respectivei firme.

O altă modalitate de promovare ar putea fi oferirea de mostre odată cu achiziția unui produs foarte bine vândut.

Acestea ar putea fi câteva idei pentru îmbunătățirea produselor alimentare românești în Ardeal.

BIBLIOGRAFIE

1.Adumitrăchesei I , Niculescu E, ˝ Economie politică˝, Polirom, 1998

2. Balaure .V, Marketing, Ed.Uranus, București,2003

3. Beju, Viorel, Mecanismul preturilor in Economia de piata, Cluj Napoca, 1998

4. Cătoiu (coord.), Cercetări de marketing, Ed. Uranus, București, 2003

5. Chelcea S, Metodologia cercetării sociologice, Ed Economică, București, 2001

6. Dobrotă, Niță, Economie politică, Ed. Economică, București, 1997

7. Florescu, C., Balaure, V., Boboc, St., Cătoiu, I., Olteanu, V., Pop, Al., N., Marketing, București: Garell Poligraphis, 1992

8. Hart Norman , “Marketing industrial”, Ed. CODEX, București ,1998

9. Ionașcu, Pop, Considerații asupra semnificației serviciilor în economia noului produs,în Comerțul modern- Revista română de marketing,nr1-2,1990

10. Lazoc R, Tehnici promoționale, Ed.Eurostampa, Timișoara ,2007

11 Negucioiu, Aurel (coord.), Economie politica, Vol. I, Ed. George Barițiu, Cluj Napoca

12. Nicolescu O ˝Strategii manageriale de firmă˝, Ed. Economică, 1996

13. Paina N , M.D. Pop, Politici de marketing, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998,

14. Pasuraman A” Marketing Research” , Addison Wesley, USA, 1991

15. Patriche, Dumitru (coord.), Economie comercială, Ed. Economică, Bucuresti, 1998

16. Pop, N. Al., Marketing, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994

17. Raboca Horia Mihai, curs Marketing ,2011

18. Ristea, A.,Purcarea, Th., Patriche D., Meseria de comerciant, Ed. Didactica si Pedagogică, București

19. Tăroată A, Marketing Management , Ed.Politehnica Timișoara ,2010

20. Vrontis D., “The creation of the adaptstand process in international marketing”, Innovative Marketing, Vol.1, Nr.2, 2005

21. Walras Leon , Éléments d’économie pure ou Théorie de la richesse sociale, Economica, Paris, 1988

22. Woods, Adam ,“The bluffer's guide to affiliate marketing”, Marketing,2008

23.http.://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap5

24. http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/7.htm

25. http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/8.htm

26.https://www.scribd.com/doc/31223713/Cei-7P-Mixul-de-Marketing-in-Servicii

27. http://www.svedu.ro/curs/marketing/c7.html

28. www regielive.ro, Curs Tehnici promoționale, Alexandru Nedelea

29.https://www.researchgate.net/publication/304020432_PROMOVAREA_PRODUSELOR_AGROALIMENTARE_TRADITIONALE_ROMANESTI_

30. http://www.evz.ro/cele-mai-populare-festivaluri-culinare-din-romania-922209.html

31https://www.gazetadeagricultura.info/sarbatori-si-festivaluri.html

32 http://zhd.ro/eveniment/cel-mai-fain-targ-din-ardeal-prima-editie-a-targului-produs-de-cluj-la-deva/

Anexe

Chestionar privind promovarea produselor alimentare românești în zona Ardealului

1.Sunteți un client fidel al acestui magazin?

2.Cumpărați des produse alimentare românești?

3.Considerați că în general produsele alimentare românești sunt de bună calitate?

4. Considerați că prețul acestora este potrivit în raport cu calitatea pe care o au?

5.Credeți că produsele alimentare românești sunt suficient promovate în regiunea dumneavoastră?

6. Considerați că promovarea produselor este utilă pentru a informa consumatorii?

7. Credeți că promovarea este importantă pentru modul în care se vinde un produs?

8. Ați cumpărat vreodată produse influențat/ă de promovarea care li se face?

9. Ați fost satisfăcut/ă de calitatea produselor achiziționate pe baza promovării care li se face?

10. Credeți că spoturile publicitare realizate pentru a promova produsele în România sunt interesante?

11. Reușesc spoturile publicitare românești să transmită mesajele potrivite consumatorilor?

12. Credeți că prezența unei vedete populare în Ardeal oferă o garanție privind calitatea produsului promovat?

13.Considerați că sunt suficiente târguri și expoziții în Ardeal la care se promovează produse alimentare românești?

14.Credeți că este utilă metoda de promovare ce presupune degustarea produsului care se dorește a fi promovat?

15. Urmăriți modul în care se face promovarea produselor on-line?

16. Credeți că promovarea făcută on-line (inclusiv rețele de socializare) are multă influență asupra publicului din Ardeal ?

17. Ați achiziționat produse recomandate de site-uri sau rețele de socializare pe care se face promovare on-line?

18. Considerați eficientă promovarea produselor alimentare prin imagini, ce se întâlnește pe stradă, în parcuri sau mijloace de transport în comun?

19.Vă convinge să cumpărați un produs primirea unor obiecte ce promovează acel produs( de exemplu căni cu sigla unui produs, brelocuri, etc..)