Promovarea Prin Internet a Turismului din Bucovina Neamt
PROMOVAREA PRIN INTERNET A TURISMULUI DIN BUCOVINA-NEAMȚ
CUPRINS
INTRODUCERE
Capitolul I. ASPECTE GENERALE PRIVIND POTENȚIALUL TURISTIC DIN ZONELE TURISTICE BUCOVINA ȘI NEAMȚ
1.1 Încadrarea în teritoriu și limitele
1.2 Căile de acces
1.3 Relieful și obiectivele turistice legate de el
1.4 Clima si rolul factorilor specific in derularea activitaților turistice
1.5 Apele și obiectivele legate de aceasta
1.6 Componentele biogeografice si obiectivele turistice legate de aceasta
1.7 Prezentarea zonelor geografice aflate sub protecție
1.8 Obiective turistice antropice (religioase, cultural-istorice)
1.9 Manifestări etno-culturale
Capitolul II IMPORTANȚA INDUSTRIEI TURISMULUI ȘI IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA ECONOMIEI REGIONALE
2.1 Indicatori turistici
2.2 Analiza SWOT
Capitolul III: STUDIU DE CAZ: ORAȘUL PIATRA NEAMȚ
3.1 Impactul internetului asupra destinațiilor turistice
3.2 Prezentarea principalelor site-uri care promovează turismul din aceste zone
Capitolul IV. PROPUNERI PERSONALE PRIVIND PROMOVAREA EFICIENTĂ PE INTERNET A TURISMULUI DIN REGIUNEA BUCOVINA- NEAMȚ
4.1 Crearea unui site specializat în promovarea turistică
4.2 Tehnici de promovare turistică pe internet
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
INTRODUCERE
În alegerea acestei teme principala dorință a fost aceea de a demonstra capacitatea deosebită a publicității făcută pe internet de a ridica cifrele de afaceri ale firmelor din domeniul turismului, printr-un marketing eficient pus la punct din acest punct de vedere, dar și de-a creste prestigiul unor anumite zone turistice printr-o promovare activă în mediul virtual.
Organizarea activităților turistice se realizează de către diverși agenți economici din turism. Aceștia sunt persoane juridice, societăți comerciale cu capital de stat, privat, mixt, societăți familiale sau persoane fizice care prestează servicii specifice acestei activități: hoteluri, servirea mesei, transport, tratament balnear, servicii de agrement.
Agenția de turism este intermediarul privilegiat între acești prestatori și turist. Datorită diversității serviciilor solicitate de către clienții-turiști, agențiile de turism s-au specializat în timp, ceea ce a condus la clasificarea acestora în mai multe tipuri.
Turismul organizat a apărut o dată cu afirmarea turismului ca fenomen de masă. El se desfășoară numai pe bază de contracte încheiate între prestatorii de servicii turistice și agențiile de turism. Agenția de turism este un important distribuitor al produselor turistice. Ea deține frecvent monopolul vânzării, pentru că are două mari avantaje față de alte forme de distribuție: protecția aproape totală a consumatorului de turism și garanțiile financiare acordate atât turiștilor, cât și prestatorilor. Dar orice unitate de turism, fie că este agenție de turism, hotel, restaurant sau oferă servici de agrement trebuie să se facă cunoscută iar în prezent cea mai aeficientă modaliate este internetul.
Agențiile de voiaj au funcționat întotdeauna ca întreprinderi internaționale, având în vedere că esența activității lor rezidă în „vânzarea lumii”, considerată ca o mare destinație turistică. Relațiile cu furnizorii și clienții internaționali reprezintă un lucru obișnuit în gestiunea lor zilnică. În ultimii ani, tehnologiile avansate ale informației și comunicației au permis crearea de noi canale de intermediere și distribuție între destinațiile turistice și furnizorii de servicii, pe de o parte, și agențiile de turism și turiștii, pe de altă parte.
Sintetizând informațiile, am organizat lucrarea în trei capitole, primul este destinat prezentării potențialului turistic natural și uman, ca și element principal care trebuie prezentat și promovat prin intermediul internetului. capitolul secund este dedicat prezentării importanței turismului dar și identificarea tipurilor de impact pe care acesta le poate avea asupra economiei locale, dar și rezultatele așteptate în urma implementării unei strategii de marketing online. Impactul promovării turismului prin intermediul internetului va fi analizat în detaliu în al treilea capitol, unde se va face și o analiză SWOT a acestui tip de publicitate.
Pentru că lucrarea de față are ca principal obiectiv, prezentarea modului în care promovarea online poate genera anumite rezultate, voi condensa informațiile despre zonele turistice Bucovina și Neamț, prezentând principalele elemnente care pot asigura fluxuri turistice constante și importante în acest zone și care ar putea fi promovate online.
Imaginile utilizate sunt alese cu grijă din arhiva personală sau din alte surse, indicate la bibliografie. Obiectivul acestora este acela de a sublinia ideile din text.
Capitolul I
ASPECTE GENERALE PRIVIND POTENȚIALUL TURISTIC DIN ZONELE TURISTICE BUCOVINA ȘI NEAMȚ
1.1 ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU ȘI LIMITELE
BUCOVINA
Este o regiune geografică și istorică situată în nordul României, în nord-vestul provinciei istiorice a Moldovei, și se suprapune în totalitate teritoriului județului Suceava .
Analiza hărții fizice a județului Suceava indică urmării vecini:
N- Ucraina;
V- județele Maramureș și Bistrița-Năsăud;
S- județele Mureș, Harghita, Neamț;
SE- județul Iași;
E- județul Botoșani.
Provincia istorică Bucovina se prelungește și pe teritoriul Ucrainei, în anul 1944, porțiunea care se află în prezent pe teritoriul Ucrainei a fost ocupată de către Armata Roșie și supusă unui proces de rusificare.
NEAMȚ
Dacă Bucovina se suprapune aproape în exclusivitate județului Suceava și zona turistică a Neamțului se suprapune territorial județului Neamț după cum reiese din hărțile din figurile de mai jos.
Zona turistică a Neamțului are următorii vecini:
N- Bucovina (județul Suceava);
V- județul Harghita;
NE și E- județul Iași;
S- județul Bacău.
Avantajele poziției geografice a zonei turistice a Neamțului, rezidă din localizarea aproape de lanțul muntos carpatic, de accesibilitatea oferită de căile rutiere și ferate.
Poziția geografică a ambelor regiuni turistice, se constituie în premisă pentru dezvoltarea activităților turistice și implică anumite caractere geografice și istorice.
1.2 CĂILE DE ACCES
BUCOVINA
Căi rutiere:
– DN 2- E 85, București –Bacău –Falticeni –Suceava –Siret unește capitala București de Suceava, distanța putând fi parcursă în aproximativ 6 ore;
– DN 17 A face legatura între Siret– Radauți– Sucevița– Câmpulung Moldovenesc;
– DN18 leagș Iacobeni –Ciocanești –Borșa, ducând mai departe în Maramures;
– Drumul national DN 17 trece prin orasul Vatra Dornei aflat la 112 km de Suceava (aproximativ 2 ore transport auto) si peste pasul Tihuța, ajungând în Transilvania .
Căi feroviare:
– Magistrala București– Bacău– Suceava- Vicșani, cu ramificațiile Suceava– Radauți- Putna și Suceava– Gura Humorului- Câmpulung Moldovenesc- Vatra Dornei- Sîngeorz Băi– Năsăud-Beclean, ramificatii care fac legătura cu zona Rădăuți si cu zona Humor- Câmpulung- Dorna;
– Spre Transilvania se realizeaza pe magistrala Timisoara-Iasi si face legatura cele mai importante orase din vestul tarii : Arad, Oradea, Cluj Napoca, Dej trecând în Bucovina peste munti, urmând apoi traseul Vatra Dornei, Cîmpulung Moldovenesc, Vama, Gura Humorului, Suceava
Căi aeriene:
Aeroportul Salcea este situat la 15 km de Suceava, 75 km de Câmpulung Moldovenesc (aproximativ 50 minute transport auto si 1¼ ore transport feroviar) si 105 km de Vatra Dornei (aproximativ 2 ore transport auto si 3 ore transport feroviar) si deserveste pentru moment doar traficul intern de persoane.
NEAMȚ
Căi rutiere:
Drumurile naționale de pe teritoriul județului Neamț formează o rețea sprijinită în partea de vest pe drumul de pe Valea Bistriței (DN 15 și DN 17 B), în partea de est pe drumul de pe Valea Siretului și a Moldovei (DN 2), întretăiate de drumurile de pe văile Bicaz (DN 12 C), Bistricioara (DN 15), Poiana Largului și Neamțului (DN 15 B), precum și de drumul ce face legătura între colinele subcarpatice și podișul central al Moldovei (DN 15 D). Mijlocul teritoriului este străbătut de la sud către nord de DN 15 C unind municipiul Piatra Neamț cu orașul Tîrgu Neamț și cu partea de sud a județului Suceava. De o deosebită importanță este DN 15 între Bicaz și Costișa, care polarizează cel mai mare trafic în zona Piatra Neamț și care împreună cu DN 2 se numără printre cele mai vechi drumuri cunoscute în Moldova .
Căi feroviare:
În județul Neamț rețeaua de căi ferate măsoară 144 km și se împarte în trei tronsoane:.Bicaz –Bacău (86 km), Tîrgu Neamț –Pașcani (31 km) și pe ruta Bacău –Roman – Pașcani (27 km). Triaje: Piatra Neamț și Roman. Tuneluri: pe tronsonul Pașcani -Tîrgu Neamț.
1.3 RELIEFUL ȘI OBIECTIVELE TURISTICE LEGATE DE EL
BUCOVINA
Relieful este alcătuit din două mari unități de relief: Munții și Podișul Sucevei. În prima se include Obcinile Bucovinei, Rarăul și mai multe culmi din Munții Stânișoarei.
Obcinile Bucovinei formează un sistem de culmi care se desfășoară în câteva trepte aproape paralele ce se succed de la vest la est (1 300 m în Obcina Mestecăniș, 1 200- 1 300 m în Obcina Feredeu, 1 000 m în Obcina Mare), sunt alcătuite din roci cristaline și calcare în vest, conglomerate, gresii în centru și est. Sunt separate de culoare largi de vale (Moldova, Moldovița, Humor, Putna) cu terase și lunci pe care se află majoritatea așezărilor . Obcinile nu se impun prin spectaculozitate a unor vârfuri sau a unor forme de relief residual aparte, ci prin alte aspecte: poduri interfluviale largi și poienite, sectoare scurte de versanți abrupți, se pot face drumeții la unele vârfuri principale- Tomnatecu (1 150 m) din Câmpulung Moldovenesc, Mestecăniș (1 291 m) din pasul omonim, Lucina din albia Moldovei.
Pitorescul Masiv Rarău, este o unitate distinct bine conturată, prin pitorescul deosebit nal peisajului impus de mai multe vârfuri reziduale încadrate de versanți abrupți (Pietrele Doamnei, vf.Rarău, Piatra Șoimului) ce domină cu peste 150 m platouri întinse cu poieni, de văile înguste în
lungul cărora apar chei și cascade (Moara Dracului), forme carstice, rețeaua densă de poteci cu marcaje turistice. Zona se impune din punct de vedere turistic prin peisaje încântătoare în care se îmbină păduri de conifer cu albul calcarelor din componența munților.
Podișul Sucevei, cu înălțimi de 350- 600m se impune prin întinse platouri interfluviale stracturale separate de văi asimetrice (Suceava), foarte largi cu terase extinse pe care se află așezări mari. La contactul cu muntele s-au individualizat mai multe depresiuni: Păltinoasa, Cacica, Solca și Rădăuți.
NEAMȚ
Se remarcă zona turistică a Municipiului Piatra Neamț cu un potențial turistic al reliefului reprezentat de câteva culmi interesante atât turistic dar și științific:
Dealul Cozla- Pietricica- Cernegura
Cu o altitudine de aproximativ 700 m, situat în nordul orașului, are o formă alungită N-S, Delul Cozla este format din marne, atrage în mod deosebit turistul pentru drumețiile care se pot face spre punctul Trei Coline, unde într-o stâncă izolată există trei orificii rotunde, cu un diametru de aproximativ 60-90 cm, o adâncime de 80-90 cm și o vechime estimată la 20 000 ani, a căror origine este fie carstică, eoliană sau periglaciară Săpate în gresii de Kliwa numite și Căldările Urieșilor.
De menționat importanța științifică a acestor locații, rezervații paleontologice, relicve ale mării Oligocene (în urmă cu 60 milioane ani), fauna fosilă a fost cercetă aici încă din anul 1883, treptat s-au descoperit 50 specii de pești, lamelibranhiate, izopode, decapode, 20 dintre ele noi pentru lumea științifică). Relieful poate fi valorificat din punct de vedere turistic prin drumeții, puncte de belvedere, studiu științific, cicloturism, studristică a Municipiului Piatra Neamț cu un potențial turistic al reliefului reprezentat de câteva culmi interesante atât turistic dar și științific:
Dealul Cozla- Pietricica- Cernegura
Cu o altitudine de aproximativ 700 m, situat în nordul orașului, are o formă alungită N-S, Delul Cozla este format din marne, atrage în mod deosebit turistul pentru drumețiile care se pot face spre punctul Trei Coline, unde într-o stâncă izolată există trei orificii rotunde, cu un diametru de aproximativ 60-90 cm, o adâncime de 80-90 cm și o vechime estimată la 20 000 ani, a căror origine este fie carstică, eoliană sau periglaciară Săpate în gresii de Kliwa numite și Căldările Urieșilor.
De menționat importanța științifică a acestor locații, rezervații paleontologice, relicve ale mării Oligocene (în urmă cu 60 milioane ani), fauna fosilă a fost cercetă aici încă din anul 1883, treptat s-au descoperit 50 specii de pești, lamelibranhiate, izopode, decapode, 20 dintre ele noi pentru lumea științifică). Relieful poate fi valorificat din punct de vedere turistic prin drumeții, puncte de belvedere, studiu științific, cicloturism, studierea florei și faunei locale. Este o zonă foarte valoroasă din punct de vedere turistic care trebuie în primul rând protejată și apoi valorificată printr-un turism durabil, astfel încât siturile de aici să nu fie afectate de impactul turismului.
Existența unor izvoare minerale cloruro-sodice și sulfuroase dar în timp colmatate și prezența unor puncte de belvedere spre oraș sunt tot atâtea atracții turistice ale Dealului Cozla.
Munții Ceahlău
Cu o suprafață de 290 kmp, au o fizionomie aparte, fiind alcătuiți din conglomerate, încadrați de văi largi și adânci (Bistrița, Bistricioara și Bicaz), pe care sunt poteci sau drumuri forestiere, are un număr mare de obiective turistice legate de relief, abrupturi de peste 600 m, potențialul turistic al reliefului fiind definit de varietatea formelor de relief sculptate în conglomerate. Se remarcă vârfurile Ocolașu Mare (1 907 m) și Toaca (1 900 m). Relieful ruiniform cu coloane, turnuri cu înfățișare și grupare variate (Căciula Dorobanțului, Pietrele lui Baciu, Turnu Sihăstria, Piatra lăcrimată, Dochia).
Cheile Bicazului
Se desfășoară și pe teritoriul județului Neamț, au o lungime totală de 7,5 km, se impun prin versanți verticali cu numeroase surplombe, marmite, guri de peșteri mici, aici sunt cele mai
impunătoare trasee pentru alpinism, există și câteva peșteri scurte dar cu numeroase forme concreționare. Cheile Bicazului sunt considerate cele mai sălbatice și spectaculoase chei din România, impresionează molizii care cresc pe pereții verticali ai versanților.
1.4 CLIMA ȘI ROLUL FACTORILOR CLIMATICI ÎN DERULAREA ACTIVITĂȚILOR TURISTICE
Potențialul turistic al climei se diferențiază în timp și spațiu, fiind în strânsă corelație cu valorile înregistrate de elementele climatice care susțin sau limitează, de la caz la caz, activitatea turistică. În cazul Bucovinei, climatul temperat este puternic influențat de frevența maselor de aer vestic nordic și estic care imprimă o nuanță mai umedă și mai rece față de alte regiuni similare din Carpați sau Podișul Moldovei. În zona Neamțului, climatul este favorabil activităților turistice tot timpul anului.
Temperatura
Este un parametru important al condițiilor climatice, evoluția sa fiind influențată de regimul radiației solare. Semnificative pentru desfășurarea diferitelor forme de turism sunt temperaturile favorabile sau adecvate. Există însă și temperaturi extreme, foarte ridicate sau mult sub 0 grade Celsius care sunt, de regulă, nefavorabile pentru turism, de declansând stresul bioclimatic. Cercetările bioclimatice apelează la conceptul de confort termic, ce variază între 16,8-20,6 grade Celsius; sub această limită se resimte inconfortul termic prin răcire iar peste această limită inconfortul termic prin încălzire .În cazul Bucovinei montane, temperaturile medii pentru luna ianuarie sunt de -4, -6 grade Celsius iar în iulie de 15-17 grade Celsius în timp ce climatul de podiș este mai moderat termic cu medii anuale de 7-8 grade Celsius, unde iernile sunt mai lungi cu
freevente inversiuni termice în depresiuni și în culoarele de vale din acest punct de vedere se poate identifica un topoclimat al culoarelor de vale principale și al depresiunilor caracterizat prin efectul de adăpost, veri plăcute, ierni cu zăpadă mai multă. În zona Neamțului, temperaturile medii lunare se mențin pozitive din mai și până în noiembrie
Precipitațiile
Sub formă lichidă, reprezintă un factor restrictiv, nefavorabil derulării activităților turistice. Zăpada în schimb, și acumularea ei sub forma unui strat de zăpadă persistent sumt elemente și fenomene indispensabile practicării sporturilor de iarnă. În Bucovina de munte, precipitații medii anuale căzute sunt de 800-1 000 mm, mai scăzute spre zonele joase și spre est (700 mm). În zona turistică a Neamțului, precipitațiile sunt mai reduse în intervalul august-decembrie dar stratul de zăpadă este mai bogat în perioada ianuarie- aprilie facilitând practicarea sporturilor de iarnă.Perioada mai ploioasă este mai-iunie. Apar diferențe între etajul superior, la apeste 1 600 m și baza masivului, ca și între versanți cu expoziții diferite.
Vânturile
Influențează negativ activitățile turistice, accentuând disconfortul termic și stresul climatic cutanat (legat de senzația de frig sau de căldură) mai ales atunci când se asociază cu temperaturi extreme, se remarcă circulația vestică umedă și răcoroasă dar și cea nordică în cazul Bucovinei și cea nord-estică în zona Neamțului.
Nebulozitatea
Când este accentuată, slăbește vizibilitatea și reduce durata de strălucire a Soarelui, de venind un element de stres. Formațiunile izolate noroase sau cele constituite din nori subțiri, tip Cirrus, fie întregesc valoarea estetică a peisajelor, fie reduc intensitatea radiației calorice. În cazul spațiului montan bucovinean nebulozitatea este mai ridicată la munte, mai mult cer senin fiind la finele verii și toamna
Fenomenele atmosferice și hidrometeorologice
Ninsoarea abundentă, ceața, orajele, chiciura, poleiul, împiedică și ele practicarea diferitelor forme de turism, reducând vizibilitatea și condițiile de siguranță.
Bioclimate specifice
a) Bioclimatul tonic- stimulent, de munte
Caracterizează spațiul montan, zona forestieră de conifere, pajistile alpine și de munte, cu numeroase depresiuni și culoare de vale cu climat de adăpost. Implică solitarea funcțiilor organismului în condițiile unei presiuni scăzute, radiației violete mai intense, puritate mai mare a aerului, frecvența și viteza mai mare a vântului, valori mai mari ale umidității. Odată cu creșterea altitudinii acest bioclimat devine și mai solicitant pentru organismul uman, mobilizând toate mecanismele de apărare.
b) Bioclimatul peșterilor: prezintă calități deosebite, prin puritate aerului, aerosoli negativi, temperatură scăzută, umezeală relativă cu valori constante pe tot parcursul anului.
Activități turistice specifice climei din spațiul montan
– Aeroterapia: baia de aer, indicată în multe afecțiuni, are un caracter sedativ sau tonifiant, implică a expunere parțială sau totală a corpului la acțiunea aerului, utilă pentru antrenarea și călirea termică a organismului, se poate asocia cu gimnastica medicală sau cura internă cu ape minerale;
– Helioterapia: se bazeză pe expunerea parțială sau totală a corpului la acțiunea radiației solare directe; se manifestă prin efectele cumulate ale razelor infraroșii, ultraviolete și luminoase cu rol terapeutic;
– Cura de teren: implică o terapie mai complexă, se bazează pe asocierea mișcării în aer liber cu băile de aer și de soare, presupune un mers echilibrat și dozat pe trasee amenajate dar și jogging.
1.5 APELE ȘI OBIECTIVELE LEGATE DE ACESTEA
Apele curgătoare sunt dintotdeauna elemente de atracție turistică, prezintă ca resuse turistice malurile joase, favorabile pentru diferite activități turistice, iar malurile înalte atrag prin prezența sectoarelor înguste, chei sau defilee, repezișuri, cascade, marmite de eroziune. Prezența sectoarelor înguste conferă o atractivitate deosebită și generează peisaje de o rară frumusețe. pe pereții verticali se poate face alpinism, de-a lungul cursurilor se poate face drumeție dar și sporturi nautice direct pe râu.
Munții Bucovinei sunt străbătuți de numeroase râuri: Moldova (213 km lungime și 4 300 kmp suprafața bazinului, izvorăște dintre Obcina Mestecăniș și Obcina Feredeu, primește ca afluenți pe Moldovița și Humor și se varsă în Siret la Roman, Valea Moldovei are o deosebită rezonanță turistică, aici a avut loc descălecatul lui Bogdan, primul domn al Moldovei, 1359- 1365) , Moldovița, Humor, Suceava (173 km lungime, 2 300 km suprafața bazinului, izvorăște din Masivul Lucina-Obcina Mestecăniș, pe 21 km formează granița cu Ucraina, afluenți mai importanți sunt Brodina, Putna și Sucevița, de-a lungul acestei văi sunt numeroase obiective și centre turistica ca Mănăstirea Putan sau Municipiul Suceava), majoritatea străbat și Podișul Sucevei și se îndreaptă spre Siret. Alte râuri mai mici au obârșia în Obcina Mare (Sucevița, Solca, Soloneț). În cazul zonei Neamț se remarcă ca axă principală Bistrița (283 km lungime, cu peste 7 000 kmp, suprafața bazinului, vine din Munții Rodnei, primește mai mulți afluenți din ambele direcții, are un potențial hidroenergetic apreciabil, se constituie într-o adevărată axă turisticăcu un potențial natural deosenit) cu Bicaz și Bistricioara dar și Siretul în extremitatea estică a județului.
Lacurile au și ele o mare importanță turistică pentru pescuit, agrement, sporturi nautice, din acest punct de vedere cel mai reprezentativ este artificial Izvorul Muntelui, situat pe valea Bistriței. Construit între 1950-1960, lac de baraj (înălțime 127 m), are o suprafață de 32,6 kmp, o lungime de 19,1-21,5 km, adâncime între 37-97 m și un volum de 1,2 miliarde mc de apă, poate fi accesat turistic prin DN 15 pe relația Bicaz- Poiana largului; pe malul stâng aproape de baraj se află un port turistic, cu vaporașe, biciclete, șalupe, căsuțe și spații de cazare pe vaporașe. Lacul prezintă și o importanță peisagistică importantă. Lacul Bâtca Doamnei, construit în anul 1962, având ca scop inițial reglarea debitului râului Bistrița și a lacului Izvorul Muntelui s-a constituit în timp într-un interesant obiectiv turistic prin formele de turism care se pot practica aici. Cu o lungime de 3,2 km și o suprafață de 235 ha acest lac a devenit în timp o escală pentru păsările migratoare. Acest lac se impune în primul rând prin peisaj apoi poate fi valorificat turistic prin turismul de sfârțit de săptămână, de recreere și agrement.
Izvoare cu debite ușor fluctuante după sezon și slab mineralizate sunt prezente în spațiul montan bucovinean, majoritatea sunt bicarbonatate, folosite parțial; la contactul cu munții sunt izvoare clorosodice puternic mineralizate, se adaugă izvoare la exteriorul marilor conuri de aluviuni, au în general o calitate bună a apei.
1.6 COMPONENTELE BIOGEOGRAFICE ȘI OBIECTIVELE TURISTICE LEGATE DE ACEASTA
Covorul vegetal dă un farmec deosebit peisajului, pădurile tainice și umbroase sunt peticite de pajiștile multicolore.
Pădurea este ecosistemul natural dominant. Potențialul natural al vegetației este deosebit de complex, în ea se asociază numeroase elemente de floră și faună care generează peisaje geografice deosebite.
Pe lângă funcția economică pădurile îndeplinesc și alte funcții din care cele mai relevante pentru turism sunt următoarele :
1. Funcție recreativă și de agrement
– cinegetic: divertisment, deconectare, mișcare, reconfortare, recreere, satisfacții și produse vânătorești
– piscicol: pescuit sportiv, divertisment, deconectare, recreere, reconfortare
– turistic: cunoaștere , drumeție, educație, recreere, reconfortare
– cadru pentru campare și sport: adăpost pentru tabere sezoniere, camping, terenuri de sport
– agrement: odihnă și destindere în mediul natural, plimbări și alte distracții
2. Funcția estetică
– peisagistic: armonie organică favorabilă gândirii pozitive, stimularea sentimentului de frumos
– cadru peisagistic pentru alte obictive: sporirea valorii estetice a unor ansambluri arhitectonice prin întregirea lor cu un cadru peisagistic adecvat.
În spațiul montan, vegetația este etajată pe verticală: goluri alpine, păduri de rășinoase, păduri de foioase alternând cu fânețe.
Goluri alpine: în ele predomină graminee, ienupăr, smirdar, afine și coacăze de munte
Pădurile de rășinoase: predomină molidul; ocupă mari suprafețe în Munții Rarău și Ceahlău;
Zona calcaroasă: se remarcă prin bogația coloristică a florilor de munte
Pădurea de foioase: prezintă elemente valoroase- fag, arțar, carpen care uneori urcă pe culmile înalte datorită inversiunilor termice.
Vegetația mlaștinilor de turbă: numite și tinoave, au o vegetație caracteristică care preferă excesul de umezeală, cu flori adaptate unor astfel de condiții dar și brusturi cu frunze ce pot atinge 1 m în diametru.
Fauna prezintă importantă cinegetică, științifică și estetică. Urșii se găsesc în Obcinile Bucovinei, lupii trăiesc în păduri, la altitudini mai joase, mistreții ocupă areale întinse iar râșii, au fost semnalați în zona Ceahlăului. De-asemenea, căprioarele urcă până la nivelul platourilor calcaroase, veverițele populează mai ales pădurile de foioase iar bursucii și jderii preferă adăpostul oferit de golurile reliefului carstic. Cocoșul de munte poate fi întîlnit în umbra rășinoaselor iar în apele de munte abundă păstrăvul.
1.7 PREZENTAREA ZONELOR GEOGRAFICE AFLATE SUB PROTECȚIE
Pe teritoriul administrativ al orașului Piatra-Neamț au fost declarate zone protejate arealele Cozla, Pietricica, Cernegura, Agârcia, Dealul Vulpii-Botoaia.Primele patru sunt zone interesante din punct de vedere paleontologic, în straturile de rocă s-au descoperit fosile de pesști dar și scoici, caracteristice unui climat subtropical din Oligocen. Dealul Vulpii-Botoaia are caracterul unei rezervații floristice, cu o inedită floră caracteristică stepei cu plante xerofile, un element inedit care poate să devină un important obiectiv turistic natural.
– Locul fosilifer Cozla: rezervație naturală paleontologică, are o suprafața de 10 ha, declarată inițial rezervație de interes local în anul 1971, apoi în anul 2000 este declarată oficial arie protejată, fauna marină descoperită aici aparține perioadei Oligocene și acoperă toate nișele ecologice disponibile, reprezentând un fund de mare, stive de roci moi cu o grosime de 100 m care au conservat foarte bine fauna acelor timpuri.
– Locul fosilifer Pietricica: rezervație naturală de tip paleontologic, cu o suprafața de 39,5 ha, în stratele de roci moi (nisipuri, gresii și marne) au fost descoperite fosile de pești caracteristice Oligocenului cu un climat subtropical, arealul fiind situate atunci pe fundul Mării Paratethys. A fost declarată arie de interes local în anul 1971 apoi arie protejată în anul 2000.
– Locul fosilifer Cernegura: rezervația naturală de tip paleontologic, situată pe unul dintre versanții dealului cu același nume, pe o suprafață de 198,20 ha. Înființată ca arie de interes local în anul 1971 apoi declarată arie protejată în anul 2000. Implică depozite de resturi fosilifere, scoici și pești din perioada Oligocenă de pe fundul Mării Paratethys., depozitate în roci sedinmentare (gresii și marne).
– Locul fosilifer Agârcia: rezervație natural de tip paleontologic, cu o suprafață de numai 1 ha este situată pe malul drept al afluentului Bistriței, Doamna. Înființată în anul 1971 și apoi declarată arie protejată prin legea 5 din 2000. În anul 2002 s-au efectuat săpături de studio ale Național Geografic Society, care au relevant aspect diferite față de Cozla sau Pietricica, apărând specii noi de pești oligoceni.
Dacă în perimetrul orașului Piatra Neamț se găsesc rezervațiile mai sus menționate, este de remarcat și cele situate mai la nord, spre orașul Târgu Neamț, sau de pe teritoriul județului Suceava,.
PARCUL NAȚIONAL CĂLIMANI
Localizare: NE României, Carpații Orienatli (șirul vulcania), limiota superioară a Masivului Călimani, pe teritoriul a patru județe: Suceava, Mureș, Bistrița, Harghita.
Suprafața: 24 041 ha, din care peste 16 000 ha, fond forestier;
Sediu administrativ: Vatra-Dornei;
Administrator: Regia Națională a Pădurilor- Romsilva;
Elemente naturale deosebite: Masivul Călimani este cel mai mare crater volcanic, cu un diamnetru de circa 10 km, conține o formașiune geologic unică în țară, volcano-carstul; cuprinde elemente deosebite de peisaj: formațiuni stâncoase (12 Apostoli), păduri de amestec de fag, brad și molid (latura sudică), molidișuri pure, pajiști subalpine și alpine, văi și cursuri de apă, cascade (Tihu); Rezervația științifică Jnepeniș cu Pinus cembra, Rezervația natural Iezerul din Călimani și Rezervația geologică 12 Apostoli; 800 specii de plante vasculare; număr impresionant de specii de licheni, mușchi și ciuperci; populații numeroase de carnivore mari, 100 specii de păsări sedentare sau migratoare, numeroase specii de insect, croitorul alpin (Rosalia alpina) specie protejată la nivel European.
Programe turistice: Tabăra Junior Ranger, turism ecvestru, foto-safari, excursii cu ghid; vizitarea celor 12 Apostoli: Moșul, Mareșalul, Gușterul, Godzila, Ramses, Dragonii; agrement și drumeție pe vârfurile Pietrosu și Lucaciu; boncănitul cerbilor, rotitul la cocoșul de munte; exerciții de orientare pe teren.
REZERVAȚIA PIETRELE DOAMNEI- RARĂU
Se află în județul Suceava și se suprapune nordului Carpaților Orientali (Masivul Rarău). Are o suprafață de 383,8 ha iar elementele de atractivitate turistică deosebită sunt: Rezervația naturală Pietrele Doamnei (mixtă, forestieră, geologică, paleontologică, botanică, zoologică și peisagistică), Pietrele Doamnei sunt formațiuni stâncoase din calcarele viețuitoarelor marine care în cretacic formau adevărate recife ; prezența florii de colț, cocoșului de munte, a cerbului și Peștera Liliecilor.
Rezervația Făgetum Dragomirna: situată pe teritoriul județului Suceava, în podișul Dragomirnei, reprezintă un habitat caracteristic pădurilor de fag în asociere cu carpen, stejar, paltin și puțin molid și larice; peisajul deosebit de pădure seminaturală de fag este un element de atractivitate; aici se pot organiza excursii cu ghid.
Rezervația Codrul Secular Giumalău: situat în județul Suceava, în bazinul hidrografic superior al Moldovei, pe valea pârâului Putna Mare; are peste 309 ha, în totalitate fond forestier; Codrul Secular Giumalău, adăpostește urs, cerb, mistreț, vulpe, veveriță, cocoș de munte și corb; peisajul deosebit de pădure naturală de molid este un element deosebit de atractivitate; se poate vizita rezervația în scop turistic cu acordul custodelui și cu ghid.
Rezervația Cheile Lucavei: se află în județul Suceava pe Obcina Mestecănișului; are 33 ha în suprafață; impresionează prin frumusețea stâncilor calcaroase ce adăpostesc floarea de colț și un izvor cu apă sulfuroasă; peisajul deosebit de chei este foarte atractiv; este permisă vizitarea rezervației în grupuri organizate în interes educativ sau științific cu acordul custodelui și însoțit de ghid.
Rezervația Moara Dracului: situată în județul Suceava la 10,5 km de centrul orașului Câmpulung; este un fond forestier de 1,3 ha; pe lângă caracterul de rezervație geologică, are și un caracter turistic; peisajul de chei, foarte rar în județul Suceava este protejat aici; se pot organiza excursii cu ghid.
Rezervația Piatra Pinului și Piatra Șoimului: deși are numai 0,9 ha, rezervația reprezintă un ecosistem extrem de important din punct de vedere paleontologic cu numeroase resturi de pești fosiliferi, care demostrează existența oceanului cald acum câteva milioane de ani; specia arbustică afinul negru, se află aici la cea mai mică altitudine din Bucovina (600 m); atrage peisajul deosebit cu stânci impozante; se pot face excursii cu grup organizat, însoțite de ghid, se poate o utilă cercetare științifică și lecții în aer liber, excursii școlare.
Rezervația Tinovul Poiana Stampei : sitiuată pe teritoriul județului Suceava între localitățile Poiana Stampei și Dornișoara, are o suprafață de 688,3 ha; peisaj de platou intramontan înalt cu substrat turbos și vegetație higrofilă, prezența speciei Pinus sylvestris var.turfosa, cu forme miniaturale crează senzații neobișnuite vizitatorului, atrăgându-l într-o lume de basm; peisaj deosebit de vegetație de turbă puternic influențată de condițiile edafice din zonă; accesul se face numai pe podețul de lemn care străbate tinovul și numai cu ghid.
Rezervația Tinovul Șaru Dornei: situată pe teritoriul județului Suceava, la intrarea în localitatea Neagra Șarului; 36 ha, de remaracat faptul că este un tinov complet lipsit de activitatea umană; peisaj deosebit de vegetație de turbă, puternic influențată de condițiile edafice din zonă; excursie cu ghid.
Rezervația Cheile Zugrenilor: pe malul drept al râului Bistrița, la 20 km SE de Vatra-Dornei, 341 ha, se remarcă prin sălbăticia stăncilor și a florei, floarea de colț, se găsește aici la cea mai joasă altitudine din țară, endemismul Petrosia; peisaj deosebit de chei; se poate vizita cu ghid, dar numai în grupuri organizate și numai cu acordul custodelui.
PARCUL NAȚIONAL CEAHLĂU
Localizare: ocupă partea centrală a Masivului Ceahlău
Suprafața: 7 742 ha
Sediul administrativ: Piatra Neamț
Elemente naturale deosebite: 62 de taxoni din flora Ceahlăului sunt endemite ale Carpaților (omagul, crucea-voinicului, cădelnița, ciuboțica cucului), se mai adaugă specii protejate ca: floarea de colț, săngele voinicului, papucul doamnei, tisa, laricele; Rezervația Polița cu crini; 90 specii de păsări (aușelul- cea mai mică pasăre din România, cât o nucă); capra neagră, cerbul, râsul , lupul, ursul, jderul de copac iar în locurile umede trăiește tritonul carpatic, endemit al Carpaților Orientali.
Obiective turistice: platoul Ocolașu, Vârful Ocolașu Mare, Vârful Toaca și martorii de eroziune- Cușma Dorobanțului, Panaghia; Cascada Duruitoarea, misterele muntelui sfânt al dacilor Kogaionon, legendele Dochiei.
CHEILE BICAZULUI
Fac parte din Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș, care se include și pe teritoriul județului Neamț. Au o lungime de 6 km și sunt recunoscute ca fiind cele mai impunătoare din Europa Centrală. Se pot organiza excursii cu ghid, excursii ușoare cu ghid cu vizitarea comunităților locale, excursii specializate pe observații asupra florei și faunei parcului, activități de ski alpin, ski fond, ski de tură , alpinism pe trasee omologate;
PARCUL NATURAL VĂNĂTORI- NEAMȚ
Localizare: județul Neamț, versantul estic al Munților Stănișoarei și peste o parte din Subcarpații Neamțului.
Suprafață: 30 818 ha, din care 26 322 ha este fond forestier;
Sediul administrativ: comuna Vănători-Neamț
Administrator: Regia Națională a Pădurilor-Romsilva
Elemente naturale deosebite: endemite și peste 50 de rarități floristice din România; predomină făgetele și brado-făgetele; 35 specii de mamifere printre care și zimbrul; 101 specii de păsări, multe din acestea protejate prin concenții internaționale; 17 specii de amfibieni.
Rezervații naturale: Pădurea de argint (comuna Agapia, 2 ha și este situată la 540 m altitudine, cuprinde mesteceni cu vârstă de peste un secol), Codrii de Aramă (situată în comuna Agapia, 10,2 ha, pădure de gorun și alte 300 specii de plante,cei mai în vârstă arbori au în jur de 135 ani ) , Rezervația de zimbrii și faună carpatină Dragoș Vodă (11 500 ha, înființată în anul 1968, aproape de Mănăstirea Neamț, primele exemplare au fost aduse din Polonia în anul 1970, implică și o zonă de 180 ha de aclimatizare, rezervația mai curpinde: cerbi carpatini și lopătari, urși, lupi, păsări și pești).
Programe turistice: eco-turism, cercetare, educație și turism controlat
1.8 PREZENTAREA OBIECTIVELOR TURISTICE ANTROPICE
JUDEȚUL SUCEAVA
Mănăstirile cu fresce exterioare : Arbore- UNESCO; Dragomirna (frapează prin proporțiile sale cu o înălțime exagerat de mare față de lățimea sa existând propriu-zis două biserici suprapuse delimitate de brâul torsadă); Putna (cu mormântul lui Ștefan cel Mare zidită între 1466-1470 cu intenția de a deveni necropolă a dinastiei); Sucevița (dispune de cel mai remarcabil sistem de fortificații dintre mănăstirile moldovenești, este cunoscut ca „testamentul” picturii exterioare moldovenești având o pictură exterioară cu programul cel mai complex, fiind realizată pe șapte registre suprapuse); Moldovița- UNESCO, (ridicată de Petru Rareș după 1532 este înconjurată de ziduri puternice înalte de 6 m de asemenea renumită pentru pictura exterioară); Voroneț- UNESCO, (ctitorită de Ștefan cel Mare în 1488 are pictura interioară ce datează din timpul lui Ștefan cel Mare, faima sa se datorează picturii exterioare realizată pe un fond albastru inimitabil cunoscut în întreaga lume„albastru de Voroneț”.
Biserici de o mare valoare istorică și culturală : Pătrăuți și Sf. Gheorghe din orașul Suceava, ambele în patrimoniul UNESCO.
Case memoriale: Mălini, a lui Nicolae Labiș.
Cetatea Sucevei, bastion de rezistență în fața invaziilor polonezilor și turcilor.
Stațiunea balneo-climaterică Vatra Dornei, importantă pentru apele minerale carbogazoase.
Salina Cacica, cu un bioclimat tipic de salină benefic, constant de 13 grade Celsius.
Muzeul de Istorie, Științele Naturii din Suceava și Muzeul Etnografic al Bucovinei din Suceava, cu valoroase exponate arheologice expuse pe perioade istorice.
JUDEȚUL NEAMȚ
Biserici : Sf.Ioan din Piatra-Neamț, Sf. Mihail din Războieni, foarte valoroase arhitectonic.
Case memoriale : Alexandru Vlahuță din Agapia, M.Sadoveanu din Vânători- Neamț, Ion Creangă din Humulești, care conține obiecte personale ale marelui povestitor.
Cetatea Neamț, foarte cunoscută, recent renovată, construită în timpul domniei lui Petru I Mușatinul are în apropiere muzeul Satului Bucovinean amenajat în aer liber conține o valoroasă colecție de construcții tradiționale din sec XVII-XX .
Mănăstirile: Neamț (cunoscută sub numele „Înălțarea Domnului” ridicată în timpul lui Ștefan cel Mare în 1497 a fost un vestit lăcaș de cultură); Agapia (a fost pictată în 1858 de Nicolae Grigorescu cuprinde un muzeu cu piese de artă religioasă din sec. XVI-XIX); Bisericani; Văratec (cu arhitectură specifică moldovenească, construită în 1785 de maica Olimpiada are tradiția că multe fete din familii boierești s-au călugărit în acest lăcaș).
Muzee : Istorie și Arheologie din Piatra-Neamt, Colecția muzeală Mănăstirea Neamț.
Rezervații naturale : Cheile Bicazului, tipică pentru sălbăticia peisajului, a florei și faunei.
Stațiuni : Bălțătești- balneară și Durău- climaterică, de importanță locală.
Municipiul Piatra-Neamț se remarcă cu numeroase obiective turistice amintite mai sus dar acestea se merită a fi prezentate mai detaliat.
Biserica Sfântul Ioan: Ctitoria lui Ștefan cel Mare, lucrările au durat doi ani, 1497-1498, fiind una dintre puținele construcții care s-au păstrat integral din timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Prezintă elemente gotice și tradiționale bizantine. Se compune din pronaos, naos, altar. Plafonul este format dintr-o boltă sferică amplă iar ferestrele de mici dimensiuni sfârșeșc în partea superioară cu arce frânte. Biserica nu dispune de turlă și reține atenția îmbinarea diferitelor materiale de construcții (piatră, cărămidă, teracotă), zidurile sunt susținute de șapte contraforturi din piatră. Fațada este frumos decorată cu ajutorul cărămizilor și discurilor smălțuite. Pisania bisericii se află lângă ușa de intrare și menționează faptul că biserica a fost ridicată în 16 luni în al 42-lea an de domnie al gloriosului Ștefan .
Turnul Clopotniță: Situat în imediata apropiere a bisericii, este așezat pe latura nord-vestică a acesteia. Inițial, avea 19 m înălțime, dar în secolul XIX i s-a mai adăugat un etaj. baza este pătrată cu o latură de 5,8 m iar de la 7 m înălțime turnul capătă o formă octogonală. Anul construcției este 1499.
Curtea Domnească: Biserica Sf.Ioan și Turnul-clopotniță fac parte din ansamblul Curții Domnești din Piatra-Neamț care are data oficială a atestării 20.04.1491. Alte construcții mai sunt casele domnești, dependințele și puternicele ziduri apărate de metereze. În prezent numai câteva sectoare au fost identificate arheologic. După anul 1635, izvoarele scrise amintesc din ce în ce mai rar despre Curtea de la Piatra-Neamț pentru ca mai apoi să dispară în totalitate.
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie: A fost întemeiat în anul 1934, amenajat într-o clădire construită între cele două războaie mondiale, prezintă mileniile de civilizație de pe valea Bistriței. Aici sunt expuse urme materiale din Paleolitic, Neolitic, Bronz și Fier. Ce atrage cel mai mult atenția și foarte valoros pentru turiști este bogatul material ceramic care aparține de cultura Cucuteni (2 800-1 800 î.H.). Foarte valoroasă este Hora de la Frumușica, fondul arheologic daco-roman, monedele grecești, dacice, romane, bizantine, românești-medievale. Iată structura interioară a muzeului cu prezentarea unor săli cu exponate valoroase.: sala 1: artefacte, reprezentări grafice și reconstituiri ale vieții din paleolitic și neolitic, sala 2: reconstituirea unui locuințe neo-enolitice, sala 3: artefacte precucuteniene, sala 9: sunt expuse cele mai importante descoperiri din perioada metalelor, eneolitic-bronz, sala 10: vestigii ale culturii Noua, implică metalurgia bronzului, sălile 11-13: exponate din perioada daco-romană, sălile 14-15: exponate specifice culturii Carpice, sala 16: exponate aparținând interesantei culturi a Tumulilor Carpatici. La etaj sunt prezentate artefacte descoperite în perioada medievală, colecție de arme de foc și albe, colecție de steaguri, unele capturate, uniforme militare, echipament militar și cabinet numismatic.
Muzeul de Științe Naturale: Are în vedere flora și fauna Carpaților de Răsărit, alături de elemente de floră și faună locale sunt prezentate și colecții de roci, pești fosili cu numeroase unicate. expoziția de bază este structurată pe două mari categorii: evoluția scoarței terestre, evoluția florei și faunei de-a lungul perioadelor geologice și prezentarea florei și faunei județului Neamț. Se remarcă colecția de pești fosili oligoceni colectați din locurile fosilifere din zona orașului începând cu anul 1883, apoi sunt prezentatți factorii externi care modelează scoarța terestră. al doilea segment expozițional dedicat florei și faunei județului prezintă prin intermediul dioramelor ecosistemele cele mai importante depe teritoriul județului.
Casa memorială Calistrat Hogaș: Păstrează documentele și manuscrisele marelui scriitor, ediții ale operelor sale precum și obiecte personale, toate adăpostite în casa familiei din sec.XIX. Muzeul a fost întemeiat în anul 1939 și vizează opera scriitorului din perioada 1848-1917. Casa care adăpostește muzeul este specifică târgului moldovenesc de la sfârșitul sec.XIX fiind singura care păstrează integral aspectele acelei perioade .
Cetatea dacică de la Bâtca Doamnei: Intrată de mult timp în istorie prin descoperirile făcute aici de C.Mătasă, care a identificat urmele acestei cetăți dacice asemănătoare cu cele din Munții Orăștiei. Datând din perioada sec.II î.H.- II d.H., unii specialiști susțin că aceasta ar fi de fapt Petrodava, menționată de Ptolemeu. Zidul de piatră cu o grosime de 3,5 m, sanctuarul, locuințele, totul ilustrează înalta civilizație a dacilor. În sec.XIII, aici va fi așezat un punct de strajă, lucru dovedit de către săpături.
Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni: Inaugurat în anul 2005, este găzduit de un imobil monument istoric, construit între anii 1928-1930. Structura muzeului este pe scurt următoarea:
Subsolul: laborator de restaurare-conservare și impresionant depozit de artefacte cucuteniene
Sala 1- parter: dedicată istoricului cercetărilor în domeniul culturii Cucuteni
Sala 2- parter: dedicată artei decorative cucuteniene, decorul pictat al vaselor dar și cel adâncit incizat și canelat, în general vase cultice.
Sala 3- etaj 1: găzduiește adevarate opere ale artei decorative Cucuteni, cele mai valoroase exponate, reprezentări antropomorfe, zoomorfe, ornitomorfe, obiecte de podoabă și cult, machetele unor complexe de cult cucuteniene cum sunt cele de la Poduri și Ghelăiești.
Sala 4- etaj 2: dedicată expozițiilor temporare; Sala 5- etaj 2: sunt expuse artefacte valoroase din culturile Gumelnița și Cucuteni, inclusiv cele descoperite în tell-ul de la Poduri (jud.Bacău), cel mai valoros și reprezentativ sit al culturii Precucuteni-Cucuteni-Tripolie din Românie dar și din Europa.
În egală măsură trebuie analizat mai detaliat și potențialul turistic al mănăstirilor din Bucovina care poate să generaeze fluxuri foarte importante mai ales ca unele dintre ele sunt înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO. Valoarea turistică a acestor monumente, unele cu pictură exterioară nu mai prezintă nici un secret, nici măcar pentru vizitarii din afara granițelor României.
BISERICILE DIN MOLDOVA
BISERICA TAIEREA CAPULUI SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL DIN SATUL ARBORE
Construcția a fost terminată în anul 1502 de către hatmanul Luca Arbore, unul dintre cei mai apropiați oameni de Ștefan cel Mare, tutorele politic al lui Stefăniță Vodă, care ulterior va da ordin în anul 1523 sa fie decapitat pentru o presupusă tradare, execuție efectuată fără judecată. Biserica facea parte dintr-un întreg complex, o curte boierească a familiei care în timp s-a ruinat, a fost arsă într-un incendiu pentru ca mai apoi sa fie dărâmată de catre un nou proprietar. În martie 1502 Luca Arbore a cumparat aici o moșie de pământ cu scopul de a ridica o curte domnească și pentru a construi o necropolă, lucrările au început în aprilie și s-au terminat în august același an, în anul 1541 pictura exterioară a fost refăcută de catre un meșter din Iași . Ulterior în sec XVII și XVIII biserica s-a degradat foarte mult, o perioadă chiar a rămas fără acoperiș fapt ce a afectat pictura exterioară.
Rămâne un obiectiv foarte apreciat în egală măsură de către turiștii pelerini dar și de către cercetători și istorici. Începând cu sec. XX a fost supusă unor ample lucrări de renovare care din fericire nu i-a afectat arhitectura originală. După anul 1990 de renovarea acestui obiectiv se ocupa prof. Oliviu Budura cu bani de la Ministerul Culturii.
Din anul 2005 în biserică nu se mai tin slujbe religioase.
BISERICA ADORMIRII MAICII DOMNULUI ȘI-A SFÂNTULUI GHEORGHE A MĂNĂSTIRII HUMOR
Biserica a fost construită de catre marele logofat Toader Bubuiog în anul 1530, inițial aproape de locul actualei mănăstiri a existat o alta biserică mai veche din piatră construită în timpul domniei lui Alexandru cel Bun 1400-1432 ale carei ruine se mai pot vedea azi la 500 m de actuala mănăstire, fiind prabușită din cauze încă necunoscute .
Ctitorul acestui lăcaș era un om important la curtea domnească fiind pârcălab, logofăt dar și diplomat, ambasador. În anul 1535 a fost realizată pictura , se pare de catre un numar de 4 persoane dupa cum arată cercetările științifice, fiecare cu un stil anume. În anul 1641 domnitorul Vasile Lupu o fortifică cu un zid de piatră care nu a fost însă suficient pentru a impiedică jaful si distrugerile cazacilor din anul 1653.
Din păcate după anexarea Bucovinei de catre austrieci în anul 1775, mănăstirea va fi desființată prin ordonanță imperială, neîntreținută totul se va degrada în timp, mănăstirea fiind fie școală pentru localnici, fie depozit de materiale pentru autoritățile habsburgice.
În sec XX, dupa Unire, lucrurile revin lent la normal, la mijlocul sec XX a fost supusă reparațiilor, iar dupa 1991 a devenit mănăstire de maici.
BISERICA BUNA VESTIRE A MĂNĂSTIRII MOLDOVIȚA
O construcție veche învăluită in istorie, biserica și mănăstirea au fost construite de către domnitorul Petru Rareș în locul unui alt lăcaș de cult, distrus la o alunecare de teren. În anul 1532 este inaugurată actuala biserică și mănăstire, fortificată cu ziduri și turnuri de apărare. La începutul sec XVII aici a funcționat o școală de copisti și miniaturiști .
În anul 1785, mănăstirea se va desființa, iar până la începutul sec XX când va deveni mănăstire de maici starea ei se va deteriora destul de grav. Abia la mijlocul sec. XX se vor face reparații, se va înlocui acoperișul, zidurile și turnurile vor fi refacute si se va scoate la iveala dupa circa 450 ani din nou silueta impunatoare a bisericii .
BISERICA SFÂNTA CRUCE DIN PĂTRĂUȚI
Biserica Pătrăuți făcea parte din singurul complex monahal zidit de Ștefan cel Mare care era destinata maicilor , având mai mult rol sanitar, de a îngriji de răniții din războaiele purtate. Biserica a fost construită în anul 1487 fiind în prezent cea mai veche biserică construită de Ștefan cel Mare. Biserica a avut un trecut zbuciumat, încă se mai vad urmele armelor de foc, vreme de 200 ani a fost părăsită și s-a degradat foarte mult. Abia din sec XVIII situația revine la normal. Din anul 2003 s-au desfășurat ample lucrări de renovare și conservare care vor scoate la iveală suprafețe de frescă de o inestimabilă valoare.
BISERICA SFÂNTUL GHEORGHE DIN SUCEAVA
Biserica Sfântul Gheorghe din Suceava este parte a Mănăstirii Ioan cel Nou de la Suceava, fiind construită între anii 1514-1522. În anul 1513, biserica de la Mirăuți a fost devastată de un incendiu, în consecință, domnitorul Bogdan al III-lea fiul lui Ștefan cel Mare, a început construirea unei noi biserici care să îndeplinească rolul de biserică mitropolitană. Biserica cu mănăstirea au fost finalizate de către voievodul Ștefăniță-Vodă o va termina în anul 1522 căci Bogdan al III-lea nu va apuca să o vadă terminata murind în anul 1517. Destinată a fi noul sediu al Mitropoliei Moldovei va fi pictată între anii 1532-1534. În anul 1589 aici au fost aduse moaștele sfântului Ioan cel Nou . Tot aici va funcționa o școală teologică . În anul 1686 este jefuită de oștile lui Jan Sobieski . La mijlocul sec XVIII au loc primele lucrări de renovare de renovare și în anul 1783 sunt aduse inapoi moaștele Sf. Ioan cel Nou luate de polonezii lui Sobieski .
Un monument încărcat de istorie care își merită pe deplin locul în Patrimoniul Cultural Mondial, impresioneză prin tiglele colorate care sunt specifice culturii tradiționale rurale de tip moldovenesc.
BISERICA SFÂNTUL GHEORGHE A MĂNĂSTIRII VORONEȚ
Biserica și mănăstirea au fost ridicate în anul 1488 în numai 4 luni și doua saptămâni. Ridicarea bisericii și-a mănăstirii este strâns legată de personalitatea lui Ștefan cel Mare și Sfânt și de sfetnicul lui apropiat, primul stareț al mănăstirii Cuviosul Daniil. În anul 1785 când Bucovina a fost anexată Imperiului Habsburgic, activitatea monahală s-a întrerupt foarte mult timp, abia în anul 1991 va fi reînnodata tradiția monahală pe aceste locuri cu o mănăstire de maici De această mănăstirea se leagă o legendă care spune ca Daniil Sihastrul l-a îmbărbătat pe Ștefan cel Mare acesta din urma rătăcindu-se în padure la o vânătoare și fiind adapostit pâna dimineața la chilia sfântului care i-a zis să ridice aici o mănăstire ca să fie ocrotit de Dumnezeu, el și Moldova. Biserica de la Voroneț, este unul dintre monumentele reprezentative ale așa-numitului stil moldovenesc. Se observă o simbioză între elementele bizantine și cele gotice. Fresce exterioare de o mare valoare. este una dintre cele mai căutate și apreciate mănăstiri pentru valoarea istorică, culturală și arhitectonică.
MĂNĂSTIREA PROBOTA
Cu hramul Sf. Nicolae, biserica Mănăstirii Probota a fost ridicată de catre domnitorul Petru Rareș având rolul de necropolă domnească a Moldovei între anii 1530-1622. Biserica a fost finalizată în anul 1530 și pictată în anul 1532. În anul 1550, după moartea ctitorului, urmașii săi au întărit biserica cu un zid gros de incintă și cu turnuri defensive. În prima jumătate a sec XVII biserica este prădată de tâlhari care jefuiesc unele morminte . În secolele următoare aici s-au instalat călugări greci care însă nu s-au îngrijit corespunzător de biserică provocând chiar anumite stricăciuni picturii și arhitecturii originale . În anul 1863 în urma secularizării averilor, domeniile mănăstirii intră în proprietatea statului iar mănăstirea va fi desființată. Abia în sec XX va fi renovată și consolidată, iar din 1993 a fost readusă viața monahală fiind mănăstire de maici. Este un obiectiv turistic care merită cu prisosință să fie inclus în cadrul circuitelor turistice.
BISERICA MĂNĂSTIRII SUCEVIȚA
Cea mai veche informație scrisă despre Mănăstirea Sucevița apare în cronicile lui Grigore Ureche care spune că a scăpat de mânia lui Iancu Vodă Sasul.
Incinta fortificată are ziduri înalte și gorase, cu impunătoare turnuri la colțuri și un turn cu paraclis deasupra gangului boltit al intrării; acestora li se adaugă contraforturi, meterezele și un drum de strajă. Biserica a fost ridicată pe un soclu din piatră. Câmpul picturii este desfășurat în trei benzi delimitate prin brâie de culoare verde. Turla este așexată pe trei baze și aduce anumite inovații care vor fi preluate la Dragomirna. Cele patru ferestre cu chenar din piatră se termină printr-un arc în acoladă, sunt de asemenea tot o inovație a meșterilor Suceviței.
Arhitectura bisericii Mănăstirii Sucevița constituie o recapitulare a celor mai importante principii de construcție ecleziastică din Moldova veacurilor XV-XVI. Planul triconc al bisericii, de origine bizantină, soluție arhitecturală utilizată încă din secolul al XIV-lea la biserica Sfânta Treime din Siret, este prezent la Sucevița în fomă alungită, specifică bisericilor de mănăstire. Planul este compartimentat în altar, naos, gropniță (camera mormintelor), pronaos, exonartex sau pridvor și tainiță (numită astfel pentru că ea avea menirea de a ascunde averea de preț a mănăstirii, și nu numai a acesteia, în vremurile de restriște).
Pridvorul, are o boltire largă, sfârșită printr-un arc frânt, al cărei chenar este lucrat din piatră sculptată, face posibilă intrarea în pronaosul cu bolta luminată de patru ferestre mari.
Gropnița, îngustă și scundă, cu boltire semicilindrică, în care lumina pătrunde prin două ferestre, are scobită în grosimea zidului de nord-vest, o scară îngustă care duce la veșmântăria-tezaur.
Naosul, de mari proporții, este una dintre reușitele arhitectonice de la Sucevița; altarul are o formă boltită.
Pictura, s-a păstrat în condiții bune, are o ridicată valoare artistică, cei doi zugravi români, frații Ion și Sofronie, au realizat o operă autentică, unitară, cu mare forță de expresie. Apar elemente noi, ale artei populare, dar și elemente inedite (Scara lui Ioan, Climax, Friza Filozofilor). Verdele este culoarea predominantă. Bolta naosului este specifică arhitecturii moldovenești, fiind des întâlnită la bisericile secolelor XV-XVI.
1.9 MANIFESTĂRI ETNOFOLCLORICE
Bucovina este regiune în care tradițiile se mențin și prin intermediul manifestărilor etnofolclorice, iată care sunt principalele manifestări de acest tip de-a lungul anului:
Tabel 1.1 Principalele manifestări etnofolclorice din Bucovina
Sursa: http://www.romanianmonasteries.org/ro/bucovina/sarbatori-festivaluri-bucovina
Zona turistică a Neamțului cuprinde manifestări etnofolclorice la fel de valoroase, prezentate în tabelul 1.2 și cuprind evenimente dintre cele mai diverse și atractive pentru turiști.
Cele mai apreciate evenimente de acest tip sunt cele legate de sărbătorile tradiționale, în care au loc dansuri populare, muzică folclorică și dansuri populare. Turiștii străini sunt cei mai încântați de aceste evenimente care par desprinse din alte timpuri. Tradițiile în Bucovina și Neamț reprezintă practic o capsulă a timpului. Se recomandă includerea acestor obiective turistice imateriale, de factură culturală în circuitele turistice organizate de către agențiile de turism.
Tabel 1.2 Principalele manifestări etnofolclorice din zona turistică a Neamțului
Sursa: http://www.viziteazaneamt.ro/evenimente/
Există posibilități de mărire a importanței manifestărilor etno-folclorice în derularea unor programe turistice. asemenea manifestări se cer organizate cu competență și atenție, în apropierea unor muzee în aer liber, în stațiuni balneare, în centre urbane istorice, devenind atracții deosebite pentru turiștii români și străini.
Un rol major în păstrarea artei populare îl are are artizanatul, care prin prestații individuale sau de grup poate să-și valorifice produsele prin turism. Alături de acesta, un alt factor de atracție, este cel al manifestărilor populare autentice, care pentru turiști se constituie în element de cultură.
Capitolul II
IMPORTANȚA INDUSTRIEI TURISMULUI ȘI IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA ECONOMIEI REGIONALE
2.1 INDICATORI TURISTICI
Indicatorii turistici, au rolul de a prezenta situația activității turistice în cadrul anumitor regiuni, pentru a scoate în evidență o anumite caracteristici legate de fluxurile turistice, de încasările din turism și de anumite preferințe ale turiștilor.
Numărul de sosiri turistice pentru județele Suceava și Neamț, anul 2014
Grafic 2.1 Numărul total de sosiri turistice pentru județele Suceava și Neamț, pentru anul 2014
Sursa: Tempo-online INSSE
Grafic 2.2 Numărul de sosiri turistice în funcție de originea internă sau externă a turiștilor, sursa:INS
Graficele de mai sus indică un număr mai mare de turiști sosiți în județul Suceava, de peste 260 000, pentru anul 2014, față de peste 176 000, pentru județul Neamț. De asemenea, numărul turiștilor străini care au vizitat județul Suceava este substanțial mai mare, peste 40 000, față de aproximativ 13 000 în cazul județului Neamț. Diferența destul de mare, în favoarea județului Suceava este cu siguranță, determinată, de potențialul turistic al Bucovinei dar și și de includerea mănăstirilor din Bucovina în cataloagele agențiilor de turism, astfel multe dintre ele sunt cunoscute turiștilor străini, dar și celor români care ajung aici în număr destul de mare, mai ales cu ocazia marilor sărbători religioase dar și ale celor de hram.
Numărul de înnoptări înregistrat în județele Suceava și Neamț, anul 2014
Grafic 2.3 Numărul total de înnoptări turistice în județele Suceava și Neamț, sursa:INS
Grafic 2.4 Numărul de înnoptări turistice în județele Suceava și Neamț, după originea externă sau internă a turiștilor, sursa: tempo-online INSSE
Cele două grafice de mai sus, indică, în privința numărului de înnoptări în cadrul unităților de cazare din cele două județe, de asemenea, un număr mai mare în cazul județului Suceava, de aproape două ori mai mult decat județul Neamț. Numărul înnoptărilor turiștilor străini este mai mult decât dublu în cazul județului Suceava față de județul Neamț, acest lucru se datorează aproape exclusiv promovării online a unităților de cazare și a obiectivelor turistice din zona turistică respectivă.
Durata sejurului, în cadrul județelor Suceava și Neamț, pentru anul 2014
Grafic 2.5 Durata sejurului pentru turiștii care au vizitat în anul 2014, județele Suceava și Neamț
Sursa: tempo-online, INSSE
Analiza datelor privind durata medie a sejurului, indică o pondere bună de peste 2,5 zile în cazul turiștilor români, în cazul județului Suceava, ceea ce denotă sejururi de cel puțin 2-3 nopți, sejururi mai lungi în cazul Bucovinei mai ales de vineri până duminică. În schimb turiștii străini prezintă o durată medie a sejurului de sub 2 nopți. Lucru explicativ prin prisma turismului de tranzit, a circuitelor turistice.
În cazul județului Neamț, pentru anul 2014, în mod paradoxal, turiștii străini au avut o durată ceva mai mare a sejurului față de cei români, peste 2,1 (turiștii străini) și aproape 1,9 cei români. Acest lucru poate fi explicat prin turismul de afaceri, care necesită mai mult de două zile, dar și pentur turismul legat de vizitarea obiectivelor turistice. În ambele situații, un rol extrem de important revine promovării pe internet, atât a obiectivelor turistice dar și a unităților de cazare și a posibilităților de agrement.
2.2 ANALIZA SWOT
Capitolul III
STUDIU DE CAZ- ORAȘUL PIATRA NEAMȚ
3.1 IMPACTUL INTERNETULUI ASUPRA DESTINAȚIILOR TURISTICE
Impactul promovării online poate fi evidențiat foarte bine și prin analiza unor indicatori turistici care pot scoate foarte bine în evidență, cum modalitatea de promovare a orașului Piatra-Neamț a fost sau nu eficientă.
Sosiri ale turiștilor în cadrul structurilor de primire turistică pe tipuri de structuri, 2013
Tabel 3.1 Sosiri turiști pe unități de primire, Piatra-Neamț, 2013
Sursa: Tempo online INSSE
Grafic 3.1 Sosiri ale turiștilor în Piatra-Neamț după unitatea de cazare preferată, anul 2013 (%)
Sursa: tempo-online INSSE
Faptul că majoritatea celor care s-au cazat, peste 85%, au preferat hotelurile, este de asemenea, unul dintre efectele promovării pe internet, în mod special a acestor unități de cazare, astfel, turiștii sunt atrași prin imagini și oferte, prezentate cu ajutorul site-urilor turistice, acestea devin, astfel, principala variantă pentru cazare și alte servicii turistice pentru turiști.
Sosiri ale turiștilor pe luni între ianuarie 2010- decembrie 2014
Tabel 3.2 Sosiri ale turiștilor pe luni între ianuarie 2010- decembrie 2014
Sursa: Tempo online INSSE
Anii 2012, 2013, 2014, au reprezentat, după cum rezultă din tabelul de mai sus, dar și din graficul de mai jos, ani care au înregistrat o creștere constantă a numărului de turiști care au sosit în Piatra Neamț. Acest lucru nu este întâmplător. Pe lângă faptul că infrastructura turistică din zonă a fost modernizată, deși încă mai sunt multe făcut, promovarea pe internet, prin diferite site-uri turistice a dus la atragerea turiștilor către anumite obiective turistice, naturale sau antropice, iar în alte cazuri evenimentele culturale, au fost în centrul atenției, fiind promovate prin intermediul Internetului. În orice situație, este foarte evidentă o corelare între creșterea numărului de sosiri turistice și creșterea gradului de promovare online, dar și modernizarea mijloacelor de prezentare.
Grafic 3.2 Număr total de turiști sosiți în Piatra-Neamț între anii 2010-2014
Sursa: Tempo online INSSE
Tabel 3.3 Sosiri ale turiștilor pe luni între anii 2010-2014
Sursa: Tempo online INSSE
Deși poate nu este relevant la nivel de lună, este de remarcat că o activitate susținută de promovare media și online, pe internet, poate să atragă un număr important de turiști, exclusiv pentru luna respectivă, iar în acest sens, un rol extrem de important în combaterea sau în reducerea sezonalității turistice revine promovării pe internet a diferitelor evenimente sau obiective turistice.
Grafic 3.2 Număr total de turiști sosiți în Piatra-Neamț pe luni calendaristice între anii 2010-2014
Sursa: Tempo online INSSE
Grafic 3.3 Procentual preferința turiștilor pentru o anumită lună a anului pentru perioada 2010-2014
Sursa: Tempo online INSSE
Se observă foarte clar din analiza datelor de mai sus, o preferință pentru sezonul estival, atunci când au loc numeroase evenimente de ordin cultural sau sportiv.
Grafic 3.4 Procentual preferința turiștilor pentru un anumit sezon, perioada 2010-2014
Sursa: Tempo online INSSE
Interpretarea datelor
În primul rând este de remarcat preferința turiștilor care vizitează orașul Piatra Neamț pentru unitățile de tip hotelier, în anul 2013, mai mult de 85% din totalul celor peste 45 000 de turiști care au vizitat orașul s-au cazat la hotel, este de înțeles pe de-o parte pentru că unitățile de cazare de acest tip sunt cel mai bine echipate și asigură un grad de confort superior altor categorii de unități de cazare care oricum sunt prezente în proporție scăzută la totalul ofertelor de cazare. Cu toate acestea peste 9% din totalul turiștilor au preferat și pensiunile turiștice fie cele din oraș sau de la ieșirile din municipiu, Ponderi mici, de numai 3,6 pentru elevii și preșcolarii aflați în tabere școlare și ponderi nesemnificative pentru vilele turistice și căsuțele turistcie care împreună nu au adunat o jumătate de procent.
În privința numărului total de turiști care au vizitat orașul, din graficul 3,2 se observă o creștere susținută începând din anul 2012, când orașul a fost vizitat de peste 40 000 turiști și se va ajunge aproape de 50 000 turiști pentru anul 2014. Criza economică a afectat și acest sector, astfel în anul 2011, numărul vizitatorilor a fost cu puțin peste 30 000 persoane.
Luna cea mai preferată pentru vizitarea orașului a fost septembrie pentru perioada 2010-2014 cu un total de aproximativ 30 000 turiști, dar la mici difererențe s-au situat august, iunie și iulie cu diferențe între cele patru luni de aproximativ 1 000 persoane.
Deși pare surprinzător nu ar trebui să fie, pentru că luna septembrie este luna în care prețurile la servicii încep să scadă iar vremea este în continuare frumoasă, cu toate acestea se observă clar preferința turistilor pentru lunile de vară, diferențele fiind mici, între luna septembrie și imediat următoarea, august fiind de numai 200 persoane. Sezonul estival rămâne sezonul preferat al turiștilor pentru vizitarea orașului, peste 35% dintre turiștii care au vizitat orașul în perioada 2010-2014 au venit în sezonul estival urmat totuși la o distanță imporatntă de sezonul de toamnă cu peste 27%. Turiștii vin toamna atrași de prețurile în scădere la serviciile turistice și de faptul că vremea se menține în continuare frumoasă cel puțin și luna septembrie. Sezonul de primăvară este plasat undeva la peste 24%, deci aproximativ un sfert din cei care vizitează orașul vin în perioada martie- mai, majoritatea în jurul Paștelui. surprinde cumva ponderea scăzută a sezonului de iarnă cu numai 13,5 % cu toate că orașul poate să ofere și posibilități de practicare a schiului pe Muntele Cozla, și ami ales în contextul sărbătorilor de iarnă, numai luna decembrie a depășit 10 000 turiști care au preferat această în perioada anilor 2010-2014.
3.2 PREZENTAREA PRINCIPALELOR SITE-URI CARE PROMOVEAZĂ TURISMUL ÎN ACESTE ZONE
În promovarea turismului din zonele turistice Bucovina și Neamț există un număr destul de mare de site-uri, dar nu toate sunt eficiente și prin caracteristicile lor, să poată determina atragerea unor fluxuri turistice importante, cu alte cuvinte să-și atingă scopul.
Ele sunt foarte multe dar în cele ce urmează voi face o scurtă prezentare a celor deja existente și active in cele doua tabele de mai jos
Tabel 3.4 Site-uri de promovare a turismului din zona turistică a Bucovinei
Am selectat cele zece site-uri de prezentare, pe care le-am considerat cele mai bune și mai eficiente, pentru ceea ce oferă, din punct de vedere turistic, Bucovina. Cele mai multe dintre ele prezintă elemente atractive din punct de vedere natural dar mai ales potențialul turistic antropic este promovat și acest lucru este de înțeles având în vedere prezența mănăstirilor cu frescă exterioară, unele dintre ele înscrise în cadrul Patrimoniului Mondial UNESCO.
Există însă și alte site-uri care prezintă evenimente culturale, spectacole, care pot atrage un important număr de turiști, acest lucru nu este de neglijat, un evenimente bine organizat și promovat poate aduce încasarea unor sume importante de bani. Unele site-uri sunt destinate a prezenta, pe lângă principalele obiective turistice și unitățile de cazare, unitățile unde turiștii pot să servească masa, posibilitățile de agrement, rute turistice.
Tabel 3.5 Site-uri de promovare a turismului din zona turistică a Neamțului
Capitolul IV
PROPUNERI PERSONALE PRIVIND PROMOVAREA EFICIENTĂ PE INTERNET A TURISMULUI DIN REGIUNEA BUCOVINA- NEAMȚ
4.1 CREAREA UNUI SITE SPECIALIZAT ÎN PROMOVAREA TURISTICĂ
Un site bine realizat trebuie să fie unul complex, atragător și care să fie în același timp ușor de utilizat de către potențialii turiști:
1. Design personalizat
Pentru a nu fi confundat cu un alt site sau pentru a respinde acuzațiile de plagiat, un site trebuie să conțină cât mai multe informații personalizate.
2. Interfața proprie de administrare
Se poate adăuga, edita sau șterge un hotel, un sejur, o cazare, o croazieră, un bilet de autocar sau de avion.
Prin accesarea site-urilor unor unități de prestări servicii, turistul poate să fie capabil să:
– să obțină informații variate și detaliate despre serviciile modulare disponibile;
– să compare conținutul mai multor site-uri ale unor prestatori de servicii turistice;
– să lanseze o cerere personalizată;
– să combine el însuși serviciile complementare într-un prosu turistic integrat;
– să rezerve sau să achiziționeze serviciile turistice complete sau numai diferite servicii.
3. Adăugarea rapidă a ofertelor
Sejururile se adaugă selectând în primul pas țara, zona, localitatea și hotelul la care se adaugă sejurul, iar în al 2 lea pas se completează descrierea și prețurile.
La circuite adaugarea se face printr-un singur pas selectând tipul ofertei, denumirea, detaliile, țările vizitate, prețurile, serviciile incluse și neincluse.
Toate aceste intervenții trebuie să se facă cât mai lesne posibil pentru operator și să fie cât mai ușor de abordat de către turit, sau de către potențialul turist. Acest lucru face parte din strategie, un site ușor de citit, de utilizat dar în același timp de utilizat poate atrage și materializarea cererii, în timp ce un site greu de aplicat și operat nu poate face decât să gonească potențialul client.
Dintr-o strategie de promovare pe internet a unei agenții de turism sau a unei unități de cazare nu trebuie să lipsească următoareel chestiuni:
– Înscrierea site-ului în categoria celor sponsorizate, care să apară între primele la sponsorizări;
– Trecerea adresei site-ului pe toate materialele promoționale ale firmei la loc vizibil;
– Promovarea în rețelele media;
– Colaborarea cu alte agenții de turism care să ofere acest site ca alternativă de vânzare;
– Înscrierea adresei de site pe toate cărțile de vizită ale angajaților;
Dintre greșelile care nu trebuiesc făcute se pot menționa:
– Lipsa unei pagini care să ofere informații despre spațiile destinate companiilor pentru închiriere (Grand Offices);
– Site-ul nu are interfață în limba româna lucru care poate îngreuna accesul anumitor persoane la serviciile disponibile;
– Lipsa posibilitătii de a face o rezervare pentru cină la unul din restaurantele hotelului ;
– Magazinele din hotel nu sunt reprezentate pe site, fapt care poate limita numărul de vizitatori și posibili clienți interesați de “shopping turism” ;
– Site-ul nu are o functie de cautare.
Unul din factorii cheie într-o strategie de marketing de succes este aceea de a crea, menține, proteja și îmbunătăți mărcile. În industria ospitalității, fiecare companie are câteva opțiuni în ceea ce privește prezentarea mărcilor sale.
Companiile a căror mărci sunt bine poziționate în lumea reală (precum Marriot, Hilton) construiesc în continuu marca reproducând-o online. Orice companie de succes știe că prezentarea mărcii pe internet oferă cea mai ieftină și ușoară cale de acces a cliențiilor către serviciile oferite de companie.
Brandingul (atribuirea unui nume de marca) a devenit un factor de creștere a competivității întreprinderilor din industria ospitalității, unul din obiectivele strategice ale oricărei companii hoteliere este acela de a urmări creșterea valorii mărcii sale prin îmbunătățirea imaginii mărcii și prin creșterea standardelor de calitate a serviciilor oferite.
Întreprinderile din industiria ospitalității acordă o mare atenție promovării propiilor mărci. Alături de televiziunea digitală și telefonul mobil, internetul reprezintă o oportunitate imensă pentru companiile hoteliere deoarece această le oferă posibilitatea : lansării de noi sevicii, extinderea pe piețe noi, interacțiune permanentă cu clienții ors au atragerea unor noi categorii de clientele.
În scopul penetrării unor noi segmente de piață, se mai adoptată strategia mărcilor multiple. compania poate deține hoteluri destinate unor anumite segmente de clienți, creând nume și imagini de marca specifică fiecăruia.
4.2 TEHNICI DE PROMOVARE TURISTICĂ PE INTERNET
PROMOVARE ONLINE
Publicarea pe un server, se poate face fie pe cite-ul companiei care deține hotelul sau pe un site hosting. De cele mai multe ori se alege serverul Apache. Dacă site-ul web este găzduit de un server extern, următorul pas este să se dea un nume site-ului respectiv. Se alege de regulă un domeniu nume_site.furnizor.ro, sau o adresă de forma www.furnizor.ro/nume.site. În cazul site-urilor comerciale este preferat următorul domeniu www.nume_site.ro sau www.nume_site.com.
Etapa de promovare a site-ului, este foarte importantă, prin promovare i se crează condiții de creștere a numărului de vizitatori. Una dintre posibilitățile de promovare este ca o agenție de turism să ofere legături cu site-ul hotelului.
Mărirea popularității link-ului, accesarea unui link este cea mai bună metodă de a găsi noi informații de pe alte site-uri. Motoarele de căutare asigură site-urilor cu multe linkuri de intrare și ieșire o mai bună poziție în ierarhia site-urilor. Există anumite etape pentru creșterea numărului de linkuri, acestea sunt:
1. Găsirea site-urilor care oferă legături către site-ul firmei: prin folosirea motorului de căutare Google, se vor depista site-urile care oferă legături către site-ul propriu ; în urma analizei se pot trage câteva concluzii:
– ce tipuri de site-uri oferă legături către site-ul nostru;
– de ce oferă aceste legături;
– ce alte legături oferă site-urile respective.
Nu întotdeauna, poziția ocupată în topul popularității este cheia succesului, o variantă am prezentat-o deja, intermedierea printr-o agenție cunoscută și apeciată de turism, a cărei legătură valorează mai mult decât alte legături ale unor firme mai puțin cunoscute
2. Realizarea de legături către site-uri ale firmelor concurente
Prin aceași metodă se poate identifica numărul de link-uri către site-urile concurenței și astfel poate fi evaluată strategia de marketing a concurenței directe.
3. Site-uri care pot oferi legături către site-ul propriu
Pentru a adăuga noi legături de intrare se se procedează astfel:
– se rulează un test de popularitate al linkurilor pentru pentru site-urile interesante care au fost dovedite că au legătură cu site-ul propriu, se deschid paginile respective și se caută noi adrese.
– se vizitează site-urile potențiale.
– se vizitează site-uri sau portale cu informații generale
– căutarea, utilizând cuvinte-cheie proprii, deschiderea paginilor găsite prin intermediul motoarelor de căutare și găsirea unor noi conexiuni.
Pentru a mări viteza de identificare a link-urilor se poate folosi un software specializat de tipul Arelis. Arelis este un program care poate genera o listă de potențiali parteneri, pe baza unei selecții utilizând cuvinte-cheie.
4. Scopul pentru care site-uri externe oferă legături către site-ul propriu
Sunt câteva motive pentru care un site poate să ofere link-uri către alt site:
– pentru că site-ul spre care se redistribuie poate avea informații valoroase sau poate fi foarte util, astfel primul site are de câștigat pe baza valorii informaționale a site-ului pe care îl recomandă;
– site-ul secund oferă servicii si site-ului care îl recomandă;
– site-ul propriu oferă la rândul lui o colecție de linkuri de valoare
– existența unui parteneriat strategic cu firme puternice.
5. Formularea unor obiective
Obiectivele privind popularitatea site-ului trebuiesc corelate cu obiectivele afacerii, cu obiectivele firmei, din acest punct de vedere câteva obiective ar putea fi:
– generarea unui anumit număr de legături către site-ul propriu;
– creșterea la o anumită poziție de start pe pagina de căutare;
– creșterea numărului de vizitatori cu un anumit procent;
– depășirea în performanță a link-ului primilor trei competitori;
– contacte cu firme de succes care fac parte tot din profilul firmei proprii;
– găsirea unor parteneri strategii pentru acces pe noi piețe;
6. Studiul site-ului propriu din punctul de vedere al legăturilor
Pentru o mai ușoară și comodă utilizare din partea potențialilor turiști site-ul trebuie să fie astfel organizat, astfel încât să asigure în permanență acces atât la pagina de start dar și la documentele de interes, în consecință este important ca:
– fiecare document inportant să aibă propria adresă URL
– secțiuni importante să aibă nume proprii și descrieri adecvate
7. Alegerea link-urilor spre site-urile externe
Este o parte esențială a strategiei de mărire a numărului de link-uri. Link-urile trebuie să fie de un real folos utilizatorilor. Logica spune că dacă oferiți linkuri utile către alte adrese, link-ul propriu va deveni mai valoros și mai apreciat. Site-ul propriu va fi conectat prin link-uri către:
– documente specifice care detaliază subiectul trasat de site-ul propriu;
– reviste on-line;
– comunități;
– funcții specifice.
8. Cereri de link-uri de la site-uri potențiale
După identificarea unor site-uri care vă pot fi de folos, se poate face o solicitare oficială. Modalitatea de a cere o legătură se poate face prin e-mail care va include:
– un nume de contact;
– adresa paginii din site-ul gazdă care va conține legătura;
– un sumar al beneficiilor pe care vizitatorii îl pot avea în urma vizitării site-ului propriu;
– un cod simplu de link;
– o cerere de confirmare a eventualului acord.
9. Monitorizarea rezultatelor
Este o parte importantă a strategiei și se vor cuantifica:
– creșteri ale popularității link-ului;
– performanța site-ului față de site-urile competitorilor, aici se va ține cont de traficul de date și de numărul de link-uri;
– procentajul de site-uri noi care doresc să se conecteze la site-ul propriu.
10. Calculul eficienței investiției
Calculul eficienței campaniei de promovare multimedia a unității de prestări servicii turistice trebuie să țină seama de următoarele aspecte cantitative:
– eventuala creștere a vânzărilor;
– numărul eventualilor noi clienți;
– eventualul profit general.
CONCLUZII
Diversitatea, calitatea și varietatea serviciilor turistice constituie principalii factori ai competitivității produselor turistice ale unei întreprinderi de profit în comparație cu ofertele concurenței. De aceea diversificarea ofertei de servicii turistice și asigurarea unui nivel ridicat al prestațiilor turistice capabile să corespundă preferințelor și dorințelor clientelei constituie o preocupare fundamentală pentru hotelierii și lucrătorii din turism.
O ofertă de servicii turistice diversificată din punct de vedere calitativ duce la scăderea riscului de a-l nemulțumi pe client și, în consecință, la diminuarea riscului pierderii unei părți din clientela reală sau potențială, confruntstă cu o permanentă ofertă concurentă din ce în ce mai atractivă. Diversitatea serviciilor apare în corelație cu eforturile de îmbogățire a conținutului ofertei și de ridicare a calității acestuia.
Cele mai noi metode de promovare se axează pe publicitatea facută prin intermediul mass-mediei și al internetului. Din ce in ce mai multe persoane dornice de călătorie accesează internetul pentru a putea găsi informații pentru destinația dorită. Publicitatea facută prin intermediul mass mediei este o modalitate foarte importantă pentru provovarea unei unități de primire turistică.
Promovarea regiunilor turistice depinde în mare masură de asemenea de relația de colaborare cu touroperatorii. Spre exemplu în cazul în care în broșura touroperatorilor nu apare un obiectiv turistic anume sau o unitate de cazare bine cotată respectiv atât hotelul, comunitatea locală cât și touroperatorul pot pierde potențiali turiști.
Pentru a-și eficientiza investiția, ei au tendința să comunice o cantitate cât mai mare de informație pe unitate de spațiu publicitar, în condițiile abundenței de spațiu publicitar pentru a facilita receptarea mesajului de către publicul consumator, designerii scot în evidență avantajul unic al produsului, serviciului sau ideii care se află în centrul reclamei. În general designerii de reclame insistă pe creativitate, deși se constată că în România piața este încă dependentă de mediile de publicitate.
Pe piața mondială, concurența firmelor turistice a dobândit cele mai variate forme de atragere, ceea ce determină o continuă schimbare, extrem de ingenioasă, a condițiilor de vânzare. Ofertanții de servicii hoteliere au probleme din ce în ce mai complexe pentru a menține sau cucerii un loc pe piața turistică.
Din punct de vedere al maximizării consumului, regiunea turistică, trebuie să mai dezvolte anumite activității ce duc la creșterea cererii turistice, dintre care amintim utilizarea unei strategii de promovare bazate și pe marketingul direct, caracterizat printr-o mare suplețe față de clienți, discreție deosebită față de concurenți și largi posibilități de evaluare a eficienței acțiunilor sale.
BIBLIOGRAFIE
Cucu V., Ștefan M., România.Ghid-atlas al monumentelor istorice. Editura Sport-Turism, București,. 1979
Cândea Melinda, Erdeli G.,Simon T.(2001), România- potențial turistic și turism. Editura Universității din București
Gâștescu P.(2010) Fluviile Terrei, Editura CD Press, București
Ielenicz M., Comănescu Laura (2006) România- potențial turistic.Editura Universitară, București
www.hartaneamt.ro
www.masinamea.ro
www.neamț-turism.com
www.ideal-travel.ro
www.harti.online.ro
www. viziteazaneamt.ro
https://sites.google.com/site/taramulhutulilor/atractii-turistice-in-bucovina-1
http://bucovina-travel.xhost.ro/delimitare.html
http://www.bucovinaturism.ro/transport.html
http://www.ijsunt.ro/pub/doc/analiza%20riscurilor%20-%20extras.pdf
http://mmchpn.muzeu-neamt.ro/
http://maecpn.muzeu-neamt.ro/expozitia-de-baza.html
Mitropolia Moldovei și Sucevei – "Monumente istorice bisericești din Mitropolia Moldovei și Sucevei" (Ed. Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1974)
Site oficial Mănăstirea Moldovița
Site-ul Mănăstirii Probota
*** Ghidul ariilor naturale protejate din România (2007), A.N.T
*** Ghid turistic județul Neamț (2010), Ministerul Dezvoltprii Regionale și Turismului, REGIO
*** Ghid turistic Târgu-Neamț (2012), Regio România
Tempo-online INSSE
Wikipedia
ANEXE
MATERIAL FOTO
Fig.1-2 Pietrele Doamnei din Rarâu (stânga) și Cascada Moara Dracului (dreapta), două dintre principalele obiective turistice natural din zonă, sursa:hartaromaniei.eu
Fig.3 Dealul Pietricica care domină orașul dinspre SE, sursa: neamtonline.ro
Fig.4-5 Căldările Urieșilor în imaginea din stânga și Dealul Cozla, vedere de ansamblu în cea din dreapta, sursa: turistu.ro
Fig.6-7 Peisaj din Munții Ceahlău (dreapta) și vedere aeriană asupra Cheilor Bicazului (stănga), sursa: e-excursii.com
Fig.8-9 Lacul Bâtca Doamnei (stânga) și Izvorul Muntelui (dreapta). sursa:drao.ro
Fig.10 Muntele Ceahlău și lacul Izvorul Muntelui, peisaj specific pentru spațiul montan, sursa:alpinet.org
Fig. 11 Sălbăticia Cheilor Bicazului, sursa: alpinet.org
Fig.12 Rezervația geologică 12 Apostoli în stânga, sursa: uvisitoromania.com
Fig.13-14 Imagini din cadrul Rezervației naturale Pietrele Doamnei- Rarău, sursa: infopensiuni.ro
Fig.15-16 Pădurea de fag a Făgetului Dragomirnei (stânga) și Poiana Stampei, sursa: www.infopensiuni.ro
Fig.17-18 Cascada Duritoarea atracțiile Parcului Național Ceahlău, sursa: info-turism.moldova.ro și animale-salbatice.ro
Fig. 19-20 Zimbrăria Dragoș-Vodă și Codrii de Aramă, sursa: neamtturism.ro
Fig.21-22 Biserica mănăstirii Voroneț, Cetatea Sucevei, sursa:arhiva personală
Fig.23 Cetatea Neamț, sursa:googleearth
Fig. 24 Diorama Capre negre pe Ceahlău în imaginea din stânga din Piatra-Neamț, sursa:neamtonline.ro
Fig. 25-26 Clădirea monument istoric care găzduiește muzeul culturii Cucuteni în imaginea din stânga și exponate specifice culturii Cucuteni în imaginea din dreapta, sursa. maecpn.muzeu-neamt.ro
Fig.27-28 Vedere laterală asupra bisericii Mănăstirii Arbore și Pisania bisericii Mănăstirii Arbore, sursa.UNESCO
Fig.39 Biserica Mănăstirii Moldovița, Biserica Sfântul Gheorghe din Suceava a Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, UNESCO
Fig.41-42 Biserica Mănăstirii Probota și Sucevița,placa de monument UNESCO, sursa: moldovaturistica.ro
Fig.43 Harta Bucovinei cu principalele obiective turistice și limitele, sursa: https://sites.google.com/site/taramulhutulilor/atractii-turistice-in-bucovina-1
Fig.44-45 Poziția geografică a județului Suceava în cadrul România și zonarea teritorială a proviciei istorice Bucovina pe teritoriul României și Ucrainei, sursa: www.harti.online.ro
Fig. 46-47 Localizarea județului Neamț pe harta României (stânga) și harta județului cu marcarea principalelor centre turistice (dreapta), sursa:www.neamț-turism.com
Fig.47-48 Căile de acces și de comunicație din Bucovina, sursa. www.ideal-travel.ro
Fig.49 Harta rutieră a României, sursa: www.masinamea.ro
Fig.50 Harta rutieră a județului Neamț, sursa: hartaneamt.ro
Fig. 51 Dispunerea ariilor protejate fața de centrul orașului, sursa: wikipedia
Fig.52 Harta Parcului Național Ceahlău, sursa: viziteazaneamt.ro
Fig. 4.1 Mod de editare sejururi- rute de promovare turistice, sursa: ec travel
Fig.4.2.Mod de adăugare rapidă a unui sejur nou, sursa: ec travel
Fig.3.5 Adăugare circuit nou, sursa:ec travel
BIBLIOGRAFIE
Cucu V., Ștefan M., România.Ghid-atlas al monumentelor istorice. Editura Sport-Turism, București,. 1979
Cândea Melinda, Erdeli G.,Simon T.(2001), România- potențial turistic și turism. Editura Universității din București
Gâștescu P.(2010) Fluviile Terrei, Editura CD Press, București
Ielenicz M., Comănescu Laura (2006) România- potențial turistic.Editura Universitară, București
www.hartaneamt.ro
www.masinamea.ro
www.neamț-turism.com
www.ideal-travel.ro
www.harti.online.ro
www. viziteazaneamt.ro
https://sites.google.com/site/taramulhutulilor/atractii-turistice-in-bucovina-1
http://bucovina-travel.xhost.ro/delimitare.html
http://www.bucovinaturism.ro/transport.html
http://www.ijsunt.ro/pub/doc/analiza%20riscurilor%20-%20extras.pdf
http://mmchpn.muzeu-neamt.ro/
http://maecpn.muzeu-neamt.ro/expozitia-de-baza.html
Mitropolia Moldovei și Sucevei – "Monumente istorice bisericești din Mitropolia Moldovei și Sucevei" (Ed. Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1974)
Site oficial Mănăstirea Moldovița
Site-ul Mănăstirii Probota
*** Ghidul ariilor naturale protejate din România (2007), A.N.T
*** Ghid turistic județul Neamț (2010), Ministerul Dezvoltprii Regionale și Turismului, REGIO
*** Ghid turistic Târgu-Neamț (2012), Regio România
Tempo-online INSSE
Wikipedia
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Promovarea Prin Internet a Turismului din Bucovina Neamt (ID: 145457)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.