Promovarea Online A Provinciilor Unite Olandeze

PROMOVAREA ONLINE A PROVINCIILOR UNITE OLANDEZE

Cuprins

Introducere………………………………………………………………………………………4

CAPITOLUL I: Prezentarea Olandei ca destinație turistică

Prezentare generală………………………………………………………………..….6

Potențialul turistic al Olandei………………………………………………..………11

Economia Olandei………………………………………………………………..…..15

1.3.1 Repere economice olandeze……………………………..……………………………..15

1.3.2 Structura economiei olandeze…………………………………………..……………..17

1.3.3 Rata ocupării forței de muncă……………………………………………..………….18

CAPITOLUL II: Analiza echipamentelor turistice și a circulației turistice

2.1 Analiza echipamentelor turistice………………………………………………………..20

2.2 Analiza circulației turistice………………………………………………………………21

2.3 Structuri de primire turistică……………………………………………………………23

2.4 Importanța turismului în economia Olandei……………………………………………26

CAPITOLUL III – Impactul promovării pe Internet a destinației turistice “Olanda, țara lalelelor”

3.1 Analiza principalelor website-uri de promovare a turismului in Olanda.…………..27

3.2 Analiza SWOT a promovării online a turismului in Olanda.…………………………29

3.2.1. Puncte forte……………………………………………………………………29

3.2.2. Puncte slabe……………………………………………………………………30

3.2.3. Oportunități……………………………………………………………………30

3.2.4. Amenințări…………………………………………………………………..…31

3.3. Realizarea chestionarului “Vizitați Olanda!”…………………………………………32

3.3.1 Imaginea destinației turistice a Olandei în percepția turistului român……36

3.3.2 Evaluarea rezultatelor chestionarului ………………………………………38

Cap IV Propuneri privind promovarea online a produsului turistic “Olanda, țara lalelelor”

4.1. Realizarea unei campanii de promovare online a produsului turistic “Olanda, țara lalelelor” ………………………………………………………………………………………43

4.2. Propuneri privind activitățile viitoare de promovare…………………………………48

Bibliografie……………………………………………………………………………………51

Introducere

Olanda, țară cu un un peisaj tipic și atracții numeroase ce a constituit subiectul multor picturi și opere de artă de-a lungul timpului. Turiștii vor fi surprinși să descopere cele 12 provincii olandeze, acoperite de păduri întinse si bogate, dealuri cu podgorii de viță de vie, rezervații naturale superbe și pajiști întinse pline de vestitele lalele colorate. Cultura Olandei se găseste nu doar în cele peste 1000 de muzee, ci și pe stradă, printre vânzătorii ambulanți de produse specifice, și costumele tradiționale specifice pe care le poartă aceștia, de la cei mai tineri și până la cei mai vârstnici.

”Promovarea multimedia a Olandei” a fost aleasă ca temă de studiu atât datorită actualității domeniului investigat, respectiv cel al turismului online, cât și datorită specificității Țărilor de Jos, una dintre cele mai dezvoltate țări din lume, cu cea mai ridicată densitate a populației din Europa, aproximativ 16 milioane de locuitori, majoritatea vorbind și limba engleză, pe o suprafață echivalentă cu mărimea Sudului Angliei. Studiul de față a mai fost ales din rațiunea că rolul Internetului a evoluat rapid în cadrul mixului comunicațional al companiilor românești, iar prezența în mediul online nu este suficientã în afara unei promovãri permanente, care se poate realiza fie prin intermediul unei prezențe active fie pe blog, fie prin optimizarea website- ului pentru motoarele de căutare, prin realizarea unor campanii sponsorizate Google Adwords, ori prin rețelele sociale.

Printr-un mesaj convingător, cu un plan de marketing bine realizat și având un buget de promovare mai scãzut decât în cazul altor modalități, spațiul online devine un mediu interactiv de realizare a unei identitãți, dar și de fidelizare și de câștigare de noi clienți.

Lucrarea a fost structurată pe 4 capitole, astfel încât să cuprindă aspectele necesare pentru a concluziona referitor la imaginea destinației turistice a Olandei în percepția turistului român și activitățile necesare promovării unei țări ca destinație turistică în rândul utilizatorilor români.

În primul capitol a fost prezentată Olanda ca destinație turistică, prin realizarea unei treceri în revistă a reperelor ce o definesc, potențialul turistic și economia Olandei, considerată un centru internațional al derulării afacerilor, comerțului, al dezvoltării industriilor high-tech sau bazate pe cunoaștere.

În al doilea capitol este prezenată analiza echipamentelor turistice și a circulatiei turistice, fiind evidențiate analiza echipamentelor turistice, circulația turistică, structurile de primire turistică, precum și importanța turismului in economia Olandei. În ansamblul economiei naționale, turismul acționează ca element dinamizator al sistemului economic global, el presupunând o cerere specifică de bunuri și servicii, care antrenează o creștere în sfera producției acestora.

În al treilea capitol, ce studiază impactul promovării pe Internet a destinației turistice “Olanda, țara lalelelor”, a fost realizată o analiză principalelor website-uri de promovare a turismului in Olanda, continuând apoi cu analiza SWOT a promovării online a turismului in Olanda și cu un studiu cantitativ ce vizează determinarea imaginii destinatiei turistice a Olandei în percepția turistului român. Rezumând concluziile studiului cantitativ, situația financiară a utilizatorului român este un factor important în alegerea unei destinații turistice, Olanda ca destinație turistică este reprezentativă pentru: lalele, morile de vânt, brânzeturi și orașul Amsterdam, cele mai agreate destinații turistice olandeze fiind: Amsterdam, obiectivele istorice, și pensiunile agro-turistice, iar cele mai cunoscute destinații turistice olandeze sunt Amsterdam, Maastricht și Haga. Olandezii sunt percepuți în mare de români ca fiind: toleranți, gospodari, reci și petrecăreți.

În al patrulea capitol al lucrării este propusă realizareaunei campanii de promovare online a produsului turistic “Olanda, țara lalelelor”, prin intermediul unui site web intitulat vizitatiolanda.ro. La final, au fost formulate propuneri privind activitățile viitoare de promovare a Olandei ca destinație turistică în mediul online și administrare a websiteului propus.

Un e-business în domeniul serviciilor turistice automatizează comenzile, crește numărul piețelor de desfacere, reduce costurile și pune în valoare competitivitatea. De asemenea, permite agențiilor si tour-operatorilor să-și analizeze clienții si să-și gestioneze eficient resursele.

CAPITOLUL I: Prezentarea Olandei ca destinație turistică

Prezentare generală

Stat membru fondator al Uniunii Europene și Beneluxului și una dintre cel mai dens populate de pe glob, Olanda este o monarhie constituțională, situată în nord-vestul Europei, care se învecinează în nord și în vest cu Marea Nordului, în sud cu Belgia și Germania la est și împarte granițe maritime cu Belgia, Germania și Regatul Unit. Țările de Jos este menționată adesea ca Olanda, care în utilizarea strictă se referă doar la Olanda de Sud si de Nord; cu toate acestea, această formă este în general acceptată. Capitala Țărilor de Jos este Amsterdam, deși la Haga se află sediul guvernului, reședința regală, dar și cea mai mare parte a ambasadelor. Limba neerlandeză este o alta formă a limbii germane, limbă vorbită ca dialect în nordul Germaniei. Moneda oficială este EURO.

Din punct de vedere geografic, țara are cea mai joasă altitudine din lume, un sfert din teritoriul Olandei aflându-se sub nivelul mării. Această trăsătură aparte contribuie și la numele țării: în limba olandeză (Nederland), în limba engleză și în multe alte limbi europene înseamnă “Țările de Jos”. Majoritatea zonelor de sub nivelul mării este cauzată de om, prin extragerea turbei, în absența unei strategii benefice pe termen lung, care să țină cont de efectele acestui procedeu. O mare parte din Țările de Jos este formată din estuarul a trei râuri europene improtante, care formeaza Delta Rin-Meuse-Scheldt.

Istorie

Olanda a fost aproape din totdeauna o țară independentă. Țările de Jos și-au anunțat independența față de Spania în anul 1579. În timpul secolului al XVII-lea, Olanda a devenit o putere comercială și maritimă, având colonii și așezări în întreaga lume. După o ocupație franceză care a durat 20 de ani, a fost format Regatul Țărilor de Jos, în anul 1815.

Motivele principale ale războiului din Olanda au fost deosebirile de religie, controversele privind taxele, dar și faptul că unele orașe au dorit să fie independente. Într-un final, partea de sud a Provinciilor Unite Olandeze a capitulat, fiind cucerită de putere străină până în anul 1830. În prezent, acest teritoriu este denumit Belgia. Partea nordică, care a luptat și a câștigat, formează în prezent Regatul Țărilor de Jos (Olanda, Drente, Groningen, Friesland, Gelderland, Zeenland și Utrecht).

Regatul Țărilor de Jos a fost format în anul 1815, în anul 1830 Belgia s-a separat și a format un alt regat. Deși a rămas neutru în timpul Primului Război Mondial, Regatul Țărilor de Jos a suferit o invazie germană violentă în cel de-al doilea Razboi Mondial.

Culorile steagului olandez au fost, de fapt, culorile uniformei prințului William de Orange, dar mai târziu portocaliul a fost înlocuit de roșu, deoarce, în timp, culoarea portocalie folosită la vopsirea steagurilor avea tendința să devină roșie. Steagul Regatului Țărilor de Jos a fost recunoscut oficial în data de 19 februarie 1937.

În timpul împaratului Imperiului Roman, Carol Quintul și rege al Spaniei, teritoriul aparținea de cele 17 regiuni ale Țarilor de Jos. În anul 1648, Olanda și-a câștigat independența față de Spania și a devenit o mare putere economică și maritimă. Perioada în care Olanda a creat colonii, dar și dependențe peste tot în lume, mai este cunoscută și sub numele de secolul de aur.

După integrarea de către Napoleon în Imperiul Francez, împreună cu Belgia și cu Luxemburg a fost creat un regat olandez, în anul 1815. În anul 1830 Luxemburg a devenit un stat independent, ca și Belgia. Împreună cu Belgia și cu Luxemburg, Olanda formează din anul 1974 uniunea economică și vamală Benelux, în 1949 devine membru fondator NATO și în anul 1957 devine membru fondator UE. Tot în anul 1949, Olanda îi recunoaște principalei sale colonii, Indonezia, independența, iar în anul 1975 la fel se întâmplă și cu Suriname-ul.

În perioada postbelică Olanda a fost condusă numai de guverne de coaliție. În alegerile legislative din 6 mai 1998 P. Muncii al lui Wim Kok obține 28% din voturi, ajungând cea mai puternică structură din Parlament. Partidul Creștin Democrat ajunge prima structură politică din noul Parlament, în urma scrutinului din data de 15 mai 2002. Olanda a devenit a cincea țară din UE care avea la conducere un guvern de dreapta, coalizat cu un guvern extremist sau populist. În ianuarie 2003, la opt luni de la scrutinul parlamentar, populația este chemata la vot din nou, din cauza căderii coaliției aflată la putere. Noile alegeri desemnează iarași Partidul Creștin Democrat ca fiind principala putere politică și ca premier pe Jan Peter Belkenende.

Olanda este una dintre țările cele mai permisive din lume: este legală prostituția, eutanasia și sinuciderea asistată, dar și căsătoriile între persoane de același sex. De asemenea, din martie 2003, farmaciile olandeze au dreptul sa vândă, pe rețetă, marijuana.

Deși, cu excepția hidrocarburilor (locul 5 pe glob), statul este lipsit de resurse de subsol, Olanda are o economie din industria agrară puternic dezvoltată și cu un înalt nivel tehnologic de prelucrare diversificat, antrenează aproape o pătrime din populația activă, contribuind în aceeași proporție și la PIB.

Concentrări industriale se disting în Amsterdam – Haaelem – Velsen (nave, oțel), Rotterdam – Haga – Dordrecht (petrochimie, electronică. Avioane), Eindhoven – Nijmegen (textile, construcții de mașini).

Geografie

Provinciile Unite Olandeze au ca și coordonate 50° 54` latitudine nordică și 3° 8` longitudine estică. Sunt situate pe câmpia Europei de Nord și acoperă o suprafață de 41.526 km2, din care 33.881 km2 este pământ ș, independența, iar în anul 1975 la fel se întâmplă și cu Suriname-ul.

În perioada postbelică Olanda a fost condusă numai de guverne de coaliție. În alegerile legislative din 6 mai 1998 P. Muncii al lui Wim Kok obține 28% din voturi, ajungând cea mai puternică structură din Parlament. Partidul Creștin Democrat ajunge prima structură politică din noul Parlament, în urma scrutinului din data de 15 mai 2002. Olanda a devenit a cincea țară din UE care avea la conducere un guvern de dreapta, coalizat cu un guvern extremist sau populist. În ianuarie 2003, la opt luni de la scrutinul parlamentar, populația este chemata la vot din nou, din cauza căderii coaliției aflată la putere. Noile alegeri desemnează iarași Partidul Creștin Democrat ca fiind principala putere politică și ca premier pe Jan Peter Belkenende.

Olanda este una dintre țările cele mai permisive din lume: este legală prostituția, eutanasia și sinuciderea asistată, dar și căsătoriile între persoane de același sex. De asemenea, din martie 2003, farmaciile olandeze au dreptul sa vândă, pe rețetă, marijuana.

Deși, cu excepția hidrocarburilor (locul 5 pe glob), statul este lipsit de resurse de subsol, Olanda are o economie din industria agrară puternic dezvoltată și cu un înalt nivel tehnologic de prelucrare diversificat, antrenează aproape o pătrime din populația activă, contribuind în aceeași proporție și la PIB.

Concentrări industriale se disting în Amsterdam – Haaelem – Velsen (nave, oțel), Rotterdam – Haga – Dordrecht (petrochimie, electronică. Avioane), Eindhoven – Nijmegen (textile, construcții de mașini).

Geografie

Provinciile Unite Olandeze au ca și coordonate 50° 54` latitudine nordică și 3° 8` longitudine estică. Sunt situate pe câmpia Europei de Nord și acoperă o suprafață de 41.526 km2, din care 33.881 km2 este pământ și 7.645 km2 este apă.

Țara este divizată în două părți principale, de trei râuri mari: Rin (Rijn), Waal și Meuse (Maas). Aceste râuri au funcționat ca barieră naturală între teritoriile anterioare și, prin urmare, au creat în mod tradițional un decalaj cultural, așa cum este evident în unele trăsături fonetice, care sunt ușor de recunoscut. În partea de sud-vest a Țărilor de Jos se află râul Sheldt, care se varsă în Marea Nordului. Există o singură ramură importantă a Rinului, râul Ijssel, care se varsă în Ijsselmeer. Acesta formează, de asemenea, o divizare lingvistică.

Marea, deși constituie un pericol permanent de inundații, reprezintă și o sursă de venituri și hrană. De accea, locuitorii Olandei au construit pe țărmurile ei diguri și poldere.

Direcția predominantă a vântului în Olanda este de sud-vest, ceea ce determină un climat maritim moderat, cu veri răcoroase și ierni blânde. Precipitațiile pe tot parcursul anului sunt distribuite relativ egal, în fiecare lună. Din cauza latitudinii geografice, durata zilelor variază între aproape 8 ore în luna decembrie și aproape 17 ore în luna iunie.

Olanda are 20 de parcuri naționale (7 dintre ele făcând parte din patrimoniul UNESCO), 25 de zone umede Ramsar, 330 de rezervații naturale, un total de 26,2% din teritoriu. Cele mai vechi sunt parcurile naționale Veluvezoom și Hoge Veluwe, care au fost create la începutul secolului al XX-lea. În ultimii 20 de ani o mare atenție s-a acordat asupra siturilor înființate pentru a conserva peisajele naturale, ocupând 18,6% din întreaga suprafață a statului, există 27 de teritorii de interes național.

Potrivit raportului Fondului Mondial pentru Natură, teritoriul Țărilor de Jos face parte din ecoregiunea de păduri mixte Atlantic. În 1871 au fost tăiate și ultimele păduri naturale și cele mai multe dintre pădurile de astăzi sunt plantate ca monoculturi de arbori, cum ar fi pini și copaci care nu sunt de origine din Țările de Jos. Aceste păduri au fost plantate pe pajiști antropice si dune de nisip.

Politică

Regatul Țărilor de Jos este o monarhie constituțională din anul 1815 și o democrație parlamentară din anul 1848. Politica olandeză și guvernarea se caracterizează prin eforturile depuse de a ajunge la un conses amplu cu privire la aspectele importante, atât în cadrul comunității politice, dar și în cadrul societății în ansamblu. În 2010, The Economist a clasat Olanda ca fiind a zecea cea mai democratică țară din lume.

Monarhul este conducătorul statului, în prezent, acesta este regele Willem-Alexander. Din punct de vedere constituțional acest statut are puteri limitate. Monarhul poate exercita o anumită influență în timpul formării unui nou cabinet, unde servește ca arbitru neutru între partidele politice. În plus, regele are dreptul de a fi informat și consultat. În funcție de personalitățile și relațiile dintre rege și miniștrii, regele ar putea avea o influență dincolo de puterea acordată prin constituție.

Puterea executivă este formată de către Consiliul de Miniștri, consiliul deliberativ al cabinetului olandez. Cabinetul este format, de obicei, de la 13 la 16 miniștri și un număr variabil de secretari de stat. Unul până la trei miniștri sunt miniștri fără portofoliu. În fruntea Guvernului este prim-ministrul Țărilor de Jos, care, de multe ori, este liderul celui mai mare partid al coaliției. Primul-ministru este, de fapt, un primus inter pares, cu nicio putere precisă dincolo de cele ale altor miniștri. Mark Rutte a fost prim-ministru din octombrie 2010, liderul celui mai mare partid continuu din 1973.

Cabinetul este responsabil pentru parlamentul bicameral, Adunarea Generală, care are, de asemenea, puteri legislative. Membrii Camerei Reprezentanților, cei 150, sunt aleși prin alegeri directe, care au loc o dată la patru ani de la căderea cabinetului. Membrii Adunării Provinciale sunt aleși, de asemenea, la fiecare patru ani. Ei aleg 75 de membri ai Senatului, care au puterea de a respinge legile, dar nu de a le propune sau de a le modifica.

Sindicatele, dar și patronatele sunt consultate în prealabil în elaborarea politicilor în domeniile financiare, economice și sociale. Ei se întalnesc în mod regulat cu Guvernul în Consiliul Social-Economic.

Olanda are o tradiție lungă de toleranță socială. În secolul al XVIII-lea, în timp ce Biserica Reformată Olandeză a fost religia statului, catolicismul, alte forme protestante ca baptiștii, luterani și iudaismul au fost tolerate. La sfârșitul secolului al XIX-lea această tradiție olandeză de toleranță religioasă s-a transformat într-un sistem în care grupuri religioase au coexistat separat și au interacționat doar la nivel de guvern. Această tradiție de toleranță influențează politicile de justiție penală olandeze cu privire la drogurile recreaționale, prostituție, eutanasie și avort, care sunt printre cele mai liberale din lume.

Religie

Până târziu în secolul in secolul XX predomina religia creștină în Țările de Jos. Deși religia rămâne diversificată a existat un declin de aderare la o religie. Olanda este una dintre țările cele mai seculare din Europa de Vest, cu doar 39% din populație fiind religioasă (31% pentru cei cu vârsta sub 35 de ani) și mai puțin de 5,6% vizitând biserica în mod regulat (ceea ce înseamnă o dată sau de mai multe pe lună) în 2010. Religia este, în Olanda, în general, considerată o problemă personală care nu ar trebui să fie propagată în public. Potrivit celui mai recent sondaj Eurobaronetru 2010, 28% dintre cetățenii olandezi au răspuns că “ei cred că există un Dumnezeu” în timp ce 39% au răspuns că “ei cred că există un fel de spirit sau de fortă vitală” , iar 30% că “ei nu cred că nu există nici un fel de spirit, Dumnezeu sau fortă vitală”. Din 1989, cei care nu aparțineau niciunei religii s-au integrat, numărul de adultți fără religie fiind, în 2005, de 51,3% și în continuă creștere. Aproape toate grupurile creștine arată o scădere a numărului de membri sau de membri mai puțin stabili. Din 2005 până în 2010 numărul creștinilor din Țările de Jos a scăzut de la aproximativ 7,132,000 (44%), la 6,861 milioane (39%). Libertatea de educație a fost garantată de Constituția olandeză din 1917 și școlie conduse de grupuri religioase (în special catolice și protestatante) sunt finanțate de guvern. Toate școlile trebuie să îndeplinească criterii stricte de calitate. Municipalitatea acorda, de asemenea, funcționarilor publici, zile libere de sărbătorile religioase, cum ar fi Sfintele Sărbători de Paști și Înălțarea lui Iisus.

Potențialul turistic al Olandei

Segmentul de turism ocupă un loc relativ mic în ansamblul economiei Țărilor de Jos. Nefiind în topul țărilor cu cele mai multe venituri din turism, Organizația Mondială a Turismului nu indică locul exact din clasament pe care această țară îl ocupă, însă prezintă următoarele cifre în ultimul raport publicat pentru anul 2012: numărul turiștilor internaționali: 11,680,000 (+3.4% față de anul 2011), veniturile din cheltuielile efectuate de turiști: 20,97 de miliarde $.

Încasările din turismul internațional sunt cheltuieli efectuate de turiștii veniți în Țările de Jos, inclusiv cheltuielile către operatorii de transport naționali. Aceste venituri includ orice cheltuieli efectuate pentru bunuri și servicii primite în țara de destinație. De asemenea, acestea pot include veniturile de la vizitatorii de o zi, cu excepția cazului în care acestea sunt suficient de importante pentru a justifica clasificarea separată. Pentru unele țări încasările nu includ elemente de transport de călători.

În ultimii ani, valoarea acestui indicator a oscilat între 20.97 de miliarde de dolari în anul 2011 și valoarea minimă de 17.529.000.000 în anul 2006.

Fig. 1.2.1 Numărul încasarilor înregistrate din turismul internațional.

Consiliul Călătoriei și Turismului arată în raportul asupra Olandei că, în anul 2012, turismul a contribuit cu doar 5.4% la totalul PIB-ului și cu 9.6% în totalul locurilor de muncă interne. În clasamentul țărilor făcut dupa aceste două măsurători, Olanda ocupă locul 147, respectiv locul 83. Totuși, raportul aceluiași consiliu pe anul 2013, ne spune că segmentul turismului din Olanda este în expansiune. În 2013, raportul din PIB a crescut la 5.9%, estimările fiind că acesta va crește până în 2014 la o valoare de 7.4%. Referitor la contribuția în totalul locurilor de muncă, trendul ascendent se estimează că va ajunge la un nivel în care turismul va susține 12% din totalul locurilor de muncă din Țările de Jos.

Majoritatea turiștilor vine în Olanda pentru a vizita Amsterdamul, de departe cel mai mare centru de atracție din turism. Cu toate că orașele reprezintă principala sursă de atracție a Olandei, există și alte metode de divertisment ce pot fi exploatate în cadrul unei vizite în această țară: de la ciclismul ce poate fi ușor practicat pe aceste meleaguri, până la peisajele oferite de morile de vânt și lanurile de lalele. Pe timpul verii, principala atracție oferită turiștilor sosiți în acest anotimp o reprezintă grădinile de flori.

Olanda oferă numeroase surse de distracție: de la grădini zoologice, la parcuri de distracții. De asemenea, există nenumărate centre istorice, muzee sau celebrul cartier Red Light District. Pe lângă Amsterdam, mai sunt și alte orașe țintă pentru vizitatori, cum ar fi: Utrecht, Haga și Rotterdam.

Ca principale atracții turistice se pot vizita:

Rijksmuseum Amsterdam – muzeul cel mai mare din țară, cu o colecție specială de artă olandeză;

Muzeul figurilor de ceară din Amsterdam;

Anne Frank House – locul unde Anne Frank se ascundea pentru a-și scrie jurnalul din perioada celui de-al doilea Război Mondial;

Muzeul Houseboat – istoria celebrei flote olandeze din Evul Mediu;

Jewish Historical Museum – muzeu cu patru sinagogi, cea mai veche fiind din secoul al XVII-lea;

Muzeul Teatrului;

Muzeul Stedelijka – colecție de artă modernă si o gradină superbă de sculpturi;

Muzeul Amstelkring – colecție de argintărie bisericească și tablouri religioase;

Muzeul Filmului;

Muzeul Allard Pierson – singura colecție arheologică a orașului;

Muzeul Maritim Scheevaart – cea mai mare colecție de vapoare din lume;

Muzeul Van Gogh – deține 200 de picturi și 550 de schițe ale celebrului pictor.

Piața de flori din Amsterdam;

Nenumărate atracții turistice și priveliști superbe fură privirile trecătorilor, cele mai renumite fiind:

Oude Kerk – biserică veche, înconjurată de casuțe construite în stil gotic renascentist;

Red Light District;

Artis Zoo – prima grădină zoologică din Olanda;

Berăriile Heineken;

Dam Square;

Grădinile Keukenhof – cele mai mari grădini din lume;

Zaanse Schans – sat autentic olandez, recreat în scop turistic;

Haga, orașul în care Familia Regală are reședința, oraș cu o eleganță deosebită, oferă turiștlor stațiuni atrăgptoare cu piețe colorate, faleze pline de viață și un casino renumit;

Rotterdam, oraș portuar situat în Olanda de Sud, are 588.718 locuitori în orașul propriu-zis și aproximativ 1.600.00 de locuitori în zona metropolitană și este cunoscut pentru nenumăratele clădiri istorice și faimosul binecunoscutul pod Erasmus.

Cele mai multe ghiduri turistice recomandă plimbările cu barca pe canalele Amsterdamului, dar și pe faimoasele canale Herengracht, Singel, Keizersgracht, Brouwersgracht, Prinsengracht, Leliegracht și Bloemgracht; cafenelele olandeze, petrecerea națională aferentă Zilei Reginei și numeroasele mori de vânt împraștiate prin țară.

Turismul de inbound din Țările de Jos din ultima decadă a arătat o volatilitate deosebit de mare, făcând majoritatea predicțiilor greu de elaborat. Anul 2000 a fost unul record în industrie, însă în urma atacurilor teroriste din Septembrie 2011 și începutul războiului din Irak a dus la un declin în anii următori. În anul 2004 a avut loc o revenire, condusă în mare parte de revenirea economiei la nivel global. Astfel, în anul 2007, numărul sosirilor a crescut la peste 11 milioane de oameni. Totuși, în contextul crizei globale din 2008, dublată de introducerea taxei de zbor din Olanda, un declin a venit ca o consecință firească a lucrurilor. Din 2010, contextual s-a îmbunătățit din nou, iar sosirile au depășit încă o dată pragul de 11 milioane de oameni.

1.3 Economia Olandei

Olanda are a șasea economie din zona euro, a 16-a economie din lume, ocupă locul 10 în lume luând în considerare produsul intern brut pe cap de locuitor și este faimoasă pentru relațiile industriale stabile, pentru rata șomajului relatativ scăzută, pentru inflația ținută sub control de Banca Centrală, excedent în balanța de cont și un punct important de transport în traficul intra-european.

Ramurile industriale predominante conțin domenii ca: prelucrarea petrolului, procesarea alimentelor, chimicale și inginerie electrică. Sectorul agricol al Olandei este, în cea mai mare parte, automatizat, astfel încât locurile de muncă create de către acesta reprezintă numai 2% din totalul forței de munca. Cu toate acestea, sectorul agricol alimentează atât domeniul procesării, cât și exporturile.

Olanda a început circulația monedei euro împreună cu alte 11 țări din Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2012. Economia Olandei a cunoscut o perioadă de contracție în anul 2009, dupa 26 de ani de creștere economică neîntreruptă, suferind un declin de 3.5%. Aceast lucru a venit ca urmare a crizei economice globale, în contextul în care Olanda depinde într-o mare măsură de sectorul financiar internațional.

Deși economia Olandei nu excelează în mod deosebit într-un anumit domeniu, ea se bucură de un echilibru stabil, statul nefiind nevoit decât să supravecheze buna funcționare a acesteia, continuând politicile deja existente.

1. 3.1 Repere economice olandeze

Olanda este una dintre cele mai neîndoielnice ținte de afaceri, potrivit Economist Intelligence Unit, având parte de un mediu politic stabil, cu o economie puternică bazată pe relații comerciale foarte dezvoltate atât cu țările vecine, cât și la nivel global, această dezvoltare economică fiind bazată pe un cadru legal clar și stabil. Potrivit Fondului Monetar Internațional, Olanda se situează pe poziția a 12-a în lume conform Produsului Intern Brut. Comerțul exterior constituie și în prezent motorul economiei olandeze, lipsa resurselor naturale și o piață internă relativ redusă a determinat această practică, comerțul exterior reprezentând mai mult de jumătate din PIB, o mare parte din aceste exporturi fiind tranzitate prin orașul port Rotternam, cel mai important port european.

Olanda se situează pe locul 6 în topul destinațiilor preferate investitorilor datorită unui sistem fiscal stimulativ și a poziționării geografice avantajoase, absorbind un volum de investiții străine de aproape 225 miliarde de euro. Totodată, companiile olandeze sunt prezente în foarte multe țări, fiind o prezență importantă atât în țările emergente cât și în cele dezvoltate.

Datorită caracterului deschis și internațional al economiei olandeze, aceasta prezintă un grad mai ridicat de vulnerabilitate în raport cu piețele externe. Făcând parte din Uniunea Europeană și din punct de vedere monetar și având o expunere mare pe piața din Statele Unite ale Americii, Olanda a resimțit cel mai mult evoluția ascendentă a euro față de dolarul american.

Economia olandeză beneficiază și de alte surse particulare de venit, prostituția și drogurile ușoare, care contribuie anul cu 2,5 miliarde euro la economie, această sumă reprezentând puțin mai mult decât venitul rezultat în urma vânzării brânzeturilor, având un aport de 0.4% la Produsul Intern Brut.

O altă ramură importantă a economiei o reprezintă horticultura, Olanda fiind în continuare cel mai mare producător din zona europeană, cu piețe de desfacere pe toate continentele. Olanda s-a impus pe piața internațională spre sfârșitul anilor ’70, când s-a dezvoltat producția și comerțul de flori tăiate. În anul 2011, totalul producției de flori a însumat 8,6 miliarde euro. Vânzarea producției și reexportul de flori de pe alte piețe a fost de 16,2 miliarde euro. Horticultura reprezintă 39% din producția agriculturii olandeze.

1.3.2. Structura economiei olandeze

Olanda are o populație activă de 8 milioane locuitori, dintr-un total de 16,7 milioane de locuitori. În Randstat, partea de vest a țării, este înregistrată cea mai mare concentrație, fiind considerat centrul economic al Olandei (peste jumătate din numărul total de companii). Parta sudică a țării este orientată în special spre export (aproximativ 25% din economie) este și ea în continuă dezvoltare. La granița estică, cu Germania, structura economică este diversă, principalele activități fiind desfașurate în ramura transporturilor, al indrustiilor manufacturiere și în sectorul comerțului. Din totalul companiilor olandeze, doar 10% s-au înfiițat în partea nordică a țării, aceastea activând mai mult în domeniul agriculturii. Ramura manufacturieră este relativ mică la nivel național, cu contribuție de 15% la PIB, în timp ce ramura dustrială concentrată pe domeniul tehnologiei (chimie fină, electronică, tehnologie medicală) reprezintă aproape 16% din populația activă. Multe companii multinaționale sunt înființate și au sediu central în Olanda: Philips, DSM, Shell etc.

Agricultura ocupă un rol important în economia Țărilor de Jos, având un aport de 2.5% la Produsul Intern Brut, 3% din forța de muncă activă lucrând în acest sector. Olanda este un furnizor principal atât de produse horticole, cât și de carne și produse lactate. Pe primul loc din lume în topul exporturilor se află Țările de Jos cu horticultura, pe locul doi cu exportul de brânzetur și pe locul al treilea cu agricultura în general.

Datorită limitărilor impuse de U.E referitoare la producția de animale și din considerente ecologice, cota repartizată Țărilor de Jos a devenit insuficientă, mulți fermieri orientându-se către țările din Europa de Est, care nu întâmpinau asemenea probleme, expertiza fermierilor olandezi fiind benefică în aceste țări noi-intrate în U.E în adaptarea și modernizarea sectoarelor agro-zootehnice la cerințele Uniunii.

Domeniul cel mai dezvoltat din economia națională olandeză este cel al serviciilor, reprezentând 74% din valoarea agăugată. Comerțul are un aport de aproximativ jumătate din Produsul Intern Brut, 49%. Cel mai important domeniu de afaceri este cel al vânzării cu amănuntul, aproximativ 13% din valoarea adăugată, în sectorul comercial, urmat de tranzacțiile imobiliare, cu aproximativ 8%, de sectorul telecomunicațiilor și al transporturilor, cu 7% și de cel financiar-bancar, cu 6.5%. Piața financiar bancară este foarte bine reprezentată în Țările de Jos, companii ca ING, ABN Amro și Fortis fiind situate în primele 60 instituții bancare din lume. Acestea operează împreuna într-o rețea de aproape 6,500 filiale si sucursale bancare în toată lumea. Bursa de Valori din Amsterdam este prima instituție de acest fel din Europa și printe cele mai importante la nivel mondial.

În domeniul afacerilor finanțarea este asigurată și de alte instituții specializate, cum ar fi: NIB Capital care se axează în investițiile pe termen mediu și lung, companii semi-independent de investiții de capital sau angenții regionale care oferă finanțare pentru înființarea de noi companii, de dezvoltare, de preluare a riscului. Guvernul oferă, de asemenea, și subvenții, stimulente sau reduceri, în funcție de afacere, pentru investiții și export.

Serviciile de finanțare și de asigurare s-au dezvoltat în paralel cu sectorul comerțului exterior, fiind în strânsă legatură și într-un progres continuu. Importul și exportul de bunuri și de servicii aduc un aport de peste 60% la PIB, acestea din urmă, formând, de altfel, principalul producător al prosperității Țărilor de Jos.

1.3.3 Rata ocupării forței de muncă

Sectorul financiar olandez a avut de suferit în urma expunerilor băncilor autohtone pe seama ipotecilor sub-prime (MBS – mortgage backed securities). În anul 2008 guvernul a naționalizat două bănci olandeze și a injectat miliarde de dolari în alte instituții financiare pentru a preveni o deteriorare suplimentară a sectorului.

De asemenea, guvernul a stimulat artificial creșterea economică prin accelerarea programelor de infrastructură, oferind scutiri de taxe companiilor ce nu disponibilizau angajații sau pentru cele care își extindeau activitatea. Programele de stimul, alături de injecțiile de capital din sectorul bancar au rezultat într-un deficit bugetar de -5.3% în anul 2010, față de un surplus de 0.7% în anul 2008. Guvernul condus de prim-ministrul Mark Rutte a început implementarea unor măsuri de consolidare fiscal la începutul anului 2011, care constau, mai ales, în reduceri de costuri. Drept urmare, deficitul din anul 2011 a fost ameliorat. În anul 2012 veniturile bugetare din taxe au scăzut cu aproape 9%, produsul intern brut s-a contractat, iar deficitul bugetar s-a agravat. Chiar dacă numărul ajutoarelor de șomaj a fost în creștere, rata șomajului a rămas relative stabilă, în jurul valorii de 8.8%.

Fig. 1.3.3.1 Rata șomajului a Țărilor de Jos.

Rata șomajului în Țările de Jos a crescut până la 8.8% în luna februarie 2014, de la 8.6% în luna ianuarie 2014, acest lucru regăsindu-se în statisticile Olandei. Rata șomajului Țărilor de Jos este în medie de 5.72% din anul 2003 până în anul 2014, cea mai mare valoare de 8.8% fiind atinsă în luna februarie 2014, iar cea mai mică valoare fiind de 3.4%, în luna august 2008.

CAPITOLUL II: Analiza echipamentelor turistice și a circulației turistice

2.1 Analiza echipamentelor turistice

Serviciile de bază ale turismului reprezintă, de fapt, cazare, alimentație, sport și tratament. Toate acestea reprezintă cel mai important rol în deplasarea și în sejurul turiștilor. Cazarea asigură atât înnoptarea, cât și odihna turiștilor pe o anumită perioadă de timp, în baza unor prețuri care variază în funcție de confort și de sezon.

Calitatea, dar și dezvoltarea serviciul de cazare au un rol foarte important în a atrage turiștii și în valorificarea potențialului turistic, atât natural, cât și antropic. Turismul se poate dezvolta intr-o anumită zonă doar în condițiile în care există și suficiente posibilități pentru cazare și odihnă. Cazarea este un element indispensabil pentru asigurarea condițiilor unui sejur confortabil, indiferent de timpul și gradul de confort. În general, cazarea include:

Sectorul commercial – restaurant, hotel;

Componenta non-comercială – locuri de cazare oferite de sistemul educațional, reședințe secundare, grupuri religioase.

Agrementul face parte din produsul turistic, fiind definit ca ansamblu de mijloace, echipamente, evenimente și forme oferite de unități de agrement, stațiuni și zone turistice atractive, capabile să asigure turistului bună dispoziție, să dea senzația unei satisfacții, să lase o amintire și o impresie favorabilă. Rolul acestuia este de a satisface nevoile oamenilor de a petrece timpul liber intr-un mod cât mai plăcut, presupunând existența unor echipamente, puncte de închiriere, piscine, săli și terenuri de sport, mijloace de transport pe cablu, dar și programe ca expozițiile, festivalurile, concursurile și excursiile.

Pentru a crește activitatea stațiunilor turistice și a eficienței economice este necesară diversificarea și dezvoltarea structurilor de agrement. Astfel, oamenii pot decide dacă să accepte sau nu o ofertă turistică, în funcție de scopul călătoriei lor:

Pentru odihnă și relaxare;

Pentru divertisment;

Pentru stimularea capacităților spirituale și psihice ale indivizilor.

Astfel, agrementul crează o armonie între cererea și oferta turistică, reușind să mențină produsul turistic optim, satisfăcând mai multe motivații turistice și grupându-se în funcție de locul în care se desfășoară, de organizare și de forma de participare a turiștilor.

2.2 Analiza circulației turistice

Formele de turism practicate în țară

Țările de Jos reprezintă interes pentru turiștii interesați de turism:

Cultural;

Sportiv;

Arhitectural;

De afaceri;

De sejur;

De transit (Schipol);

De circuit;

De narcotice.

Turiștii de inbound se referă la turiștii care călătoresc într-o țară, alta decât cea de rezidență, dincolo de mediul lor obișnuit, pentru o perioadă ce nu depășește 12 luni, iar scopul lor fiind altul decât cel de lucru. Datele privind turismul de inbound se referă la numărul de sosiri, dar nu și la numărul de turiști călători, așadar, o persoană care face mai multe călătorii către o țară, într-o perioadă anume, este considerată de fiecare dată ca un nou venit.

Dimensiunea fenomenului turistic din Țările de Jos se face datorită informațiilor statistice și a anumitor instrumente de măsurare (indicatori), exprimate în dolari:

După cum arată și graficul de mai jos, numărul sosirilor a atins valoarea maximă de 11.300.000 în anul 2011, iar valoarea minimă a fost de 9.921.000, în anul 2009. Pentru anul 2022 se așteaptă ca numărul sosirilor de turiști internaționali să ajungă la un total de 12.949.000, realizându-se astfel 17,1 milioane de euro și o creștere de 1.7%.

Fig. 2.2.1 Numărul de sosiri înregistrate în perioada 2006 – 2012.

Turiștii de outbound se referă la numărul de plecări pe care anumite persoane le fac într-o țară, alta decât cea de rezidență, cu alt scop decât cel de muncă. Statisticile referitoare la tursimul de outbound se referă la numărul de plecări, nu și la numărul de persoane care călătoresc, așadar, o persoană care cățătorește de mai multe ori, este luată în considerare de fiecare dată când pleacă din țară.

Așa cum arată și graficul următor, în ultimii ani numărul plecărilor din Olanda a atins valoarea maximă de 18.560.000 în anul 2011 și valoarea minimă de 16,695,000, în anul 2006.

Fig. 2.2.2 Numărul de plecări înregistrate între anii 1995 – 2011.

2.3 Structuri de primire turistică

Structura de primire turistică, cu rolul de cazare turistică, este reprezentată de orice construcție sau amenajare, care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare și alte servicii specifice adresate turiștilor.

Structurile de primire turistice constituie:

a) structuri de primire turistică având funcția de cazare turistică:

hoteluri;

moteluri;

hoteluri pentru tineret;

vile;

cabane;

camping-uri;

sate de vacanță;

bungalouri;

apartamente/camere de închiriat;

pensiuni;

nave fluviale sau maritime.

b) structuri de primire turistică cu funcții de alimentație publică:

unități de alimentație aflate în incinta structurilor de primire;

unități de alimentație situate în municipii și în stațiuni turistice.

Ministerul Transportului, Construcțiilor și Turismului stabilește normele metodologice, dar și criteriile privind clasificarea acestor tipuri de structuri, pe stele și pe categorii. Această clasificare se face în funcție de caracteristicile constructive și după calitatea dotărilor, pe baza unei documentații întocmite în acest scop, în funcție de care se eliberează un certificat de clasificare. Tarifele de cazare sunt stabilite de către agenții economici de turism, în mod liber, pe baza unei cereri și oferte în condiții de concurență. La stabilirea acestora se au în considerare studii de marketing și analize economice, nivelul cheltuielilor prognozate, rata de rentabilitate programată, nivelul prețurilor practicate de unități similare din zonă și din străinătate, reglementări legale, etc.

În concluzie, serviciile de bază ale turismului sunt reprezentate de alimentație, cazare, tratament și sport.

În Țările de Jos, ca și în orice altă țară care reprezintă o atracție turistică, există o diversitate de spații și locuri de cazare pentru turiști, toate aflate într-o continuă dezvoltare. Hotelurile din Olanda sunt la fel de variate precum și țara însăși. În oferta hotelieră sunt mii de hoteluri situate lănga numeroase repere turistice. Se pot găsi hoteluri care domină dune de nisip, pe plajă, hoteluri care domină un superb canal, dar și hoteluri în faimosul port, Rotterdam.

Fig. 2.3.1 Creșterea locurilor de cazare pentru turiști, în Țările de Jos, în perioada 2008 – 2011

Fig. 2.3.2 Numărul unităților de cazare din Țările de Jos.

Unități de alimentație publică

Alimentația publică din Olanda nu este altceva decât un tratament. Cu bistrouri superbe, restaurante, cafenele și locuri pentru servit masa fabuloase, răspândite în jurul orașelor Amsterdam, Utrecht, Haga, Olanda dispune de o bucătărie bogată, consistentă, bazată pe valoarea comunităților agricole. Fiecare oraș din Țările de Jos oferă mai multe opțiuni de preparate tradiționale, dar, în ultimii ani, țara a înregistrat o creștere semnificativă în bucătăria internațională, devenind foarte popular bucătăria indonesiană, dar și restaurantele de tip fast-food.

În majoritatea localurilor, nota de plată include și un procent de 15%, reprezentând taxa de serviciu, dar este acceptat și bacșișul, acesta însemnând 10% din nota de plată.

Unități de agrement

Olanda oferă momente de recreere și de distracție, care pot fi pe placul oamenilor de orice vârstă și de toate tipurile. Este, cel mai probabil, țara cea mai faimoasă pentru micile cafenele, mai ales în capitală. Viața de noapte nu poate fi altfel decât încântătoare, în cluburi și în baruri care sunt deschise până la orele cele mai târzii. De asemenea, în capitală se pot gasi cele mai multe casino-uri, iar în Haga se poate face shopping în boutique-uri luxoase. Patrimoniul artistic bogat al Olandei arată că țara a fost casă pentru artiști renumiți precum Rembrandt și Van Gogh. Partea ascunsă a orașului, cu vestitul Red-Light District este, în sine, atracție turistică, iar țara este renumită, totodată, pentru disponibilitatea drogurilor de recreere, care pot fi achiziționate atât în baruri, cât și cafenele. Mai multe orașe din Țările de Jos, cum ar fi Eindhoven, Haga și Rotterdam ofera, de asemenea, divertisment și facilități culturale, această țară având cele mai multe muzee din lume. Există și festivaluri olandeze, cum ar fi: Ziua Reginei, Carnavalul din Februarie, Festivalul Olandez și The North Sea Jazz Festival, recunoscut ca cel mai mare festival de jazz din lume și celebrat în luna iulie, la Haga.

Poziția geografică, dar și clima acesteia, fac din Olanda o destinație adecvată pentru mai multe tipuri de activități, ca sporturile de apă, plimbări, drumeții, ciclism, bicicletele fiind cele mai populare vehicule.

2.4. Importanța turismului in economia Olandei

La nivelul economiei naționale, turismul acționează ca un element dinamic al sistemului economic global, având o cerere specifică de bunuri și de servicii, cerere care stimulează o creștere în sfera producției lor.

În 2011, Olanda a fost vizitată de 11,3 milioane de turiști străini. În 2012, industria turismului olandez a contribuit cu 5,4% în total la PIB-ul țării și 9,6% din totalul ocupării forței sale de muncă. Cu rangul global pe locul 147 și 83 pentru contribuția totală la PIB și respectiv ocuparea forței de muncă, turismul este un sector relativ mic al economiei olandeze. Olanda de Nord a fost de departe cea mai populară provincie pentru turiștii străini în 2011. Din toți cei 11,3 milioane de turiști, 6 milioane au vizitat Olanda de Nord. Olanda de Sud a ocupat locul al doilea, cu 1,4 milioane de euro. Germanii, britanicii și belgienii au constituit majoritatea turiștilor străini, respectiv 3, 1,5 și 1,4 milioane. Există șapte locații în Olanda incluse în Patrimoniul Mondial, țara fiind bine cunoscută pentru arta sa și patrimoniul istoric bogat.

Capitolul III: Impactul promovării pe Internet a destinației turistice “Olanda, țara lalelelor”

3.1 Analiza principalelor site-uri de promovare a turismului in Olanda

Un site web reprezintă un ansamblu de documente care are ca scop informarea sau promovarea online unei institutuții, a unei persoane fizice sau a unei regiuni.

Principalele siteuri de promovare a turismului în Olanda sunt:

1. NBTC.nl -Netherlands Board of Tourism and Conventions (Autoritatea Națională a Turismului si Convențiilor) – În prezent, în Olanda nu există ca în alte țări un Minister al turismului, organismul oficial care se ocupă cu promovarea țării la nivel mondial fiind „Netherlands Board of Tourism andConventions (NBTC), responsabil pentru promovarea turismului la nivel național și internațional, prin branduri precum :”Lekker weg in eigenland (tradus : „Pleaca în propria țară”) sau „ Holland”.

În prezent NBTC se concentrează pe atragerea turiștilor cu ocazia sărbătorilor, a întâlnirilor de afaceri sau a convențiilor. Pentru aceasta, NBTC primește fonduri de la Ministerul Afacerilor Economice.

Pe lângă fondurile de stat, NBTC este finanțat prin veniturile aduse în urma parteneriatelor cu diverse firme participante la campaniile lor de promovare. Acest parteneriat este unul logic, întrucât sunt urmărite scopuri comune. În același timp, această abordare creează mai multă putere pe piață pentru "Olanda". Lucrând alături de partenerii din mediul de afaceri, NBTC cultivă țări și regiuni care furnizează cei mai mulți vizitatori în Țările de Jos. Bazat pe această filozofie, NBTC este activ în Europa, America de Nord, Asia și America de Sud (Brazilia).

Eficacitatea este principalul motor al eforturilor de cultivare a relațiilor de piață ale NBTC. Pe puterea de cercetare de piață solidă, reprezentanții instituției au stabilit un curs pentru strategia de marketing și activități comune directe în diferite țări față de grupurile țintă specifice. Măsurătorile efectelor sunt o altă parte fixă din programele de marketing majore, pentru că ele dezvăluie dacă eforturile NBTC au produs efectul scontat. Aceste măsurători permit operarea de ajustări acolo unde este necesar.

2. Holland.com – creat de NBTC, constituie site-ul dedicat consumatorilor și oferă o imagine centrată pe consumatorul individual. Sloganul site-ului este ”Holland.com. Book with the experts!” (tradus : „Holand.com. Rezervă cu experții!”)

NBTC dezvoltă activitatea de marketing prin concentrarea asupra grupurilor țintă, pe baza modelului de segmentare în funcție de stilul de viață, dezvoltat de agenția de cercetare Motivaction.

În acest model, consumatorii nu sunt segmentat numai pe baza variabilelor socio- demografice, dar și în funcție de stilul de viață și nevoile de călătorie .

În piața de turism, NBTC se axează pe următoarele grupuri țintă :

Mainstream

Tradițional

Clasa superioară

Postmoderniștii

Realizatorii

Grupuri țintă de vizitatori de afaceri – Trei dintre aceste cinci grupuri țintă de vizitatori sunt de asemenea relevante pentru piața de călătorie de afaceri. Întâlnim aceleași persoane de aici, în funcție de trei roluri distincte:

– Căpitani corporatiști (Clasa superioară)

– Tinerii corporatiști (Realizatorii )

– Oamenii de știință tradiționali (Postmoderniștii).

3. Noord-holland-tourist.nl – Site-ul turistic oficial pentru zona de Nord a Olandei, cea mai importantă provincie din Țările de Jos.

4. Alte websiteuri greu accesibile românilor:

– http://www.vvv.nl/ – Portal web de turism din Țările de Jos ( în olandeză ) .

http://www.amsterdam.nl/ – Site-ul oficial al orașului Amsterdam privind turismul intern și informații despre evenimente.

http://www.amsterdamhotspots.nl/ – Amsterdam Hotspots – Un ghid pentru toate plăcerile locale .

http://homepages.cwi.nl/~steven/amsterdam.html – Ghidul Internet pentru Amsterdam

Ghid de oraș Amsterdam gata pentru a fi imprimat ori salvat pe dispozitivul mobil, pe primul loc în cadrul listei organice Google..

http://www.rotterdam.nl/ – Rotterdam – website dedicat celui mai mare oraș din Țările de Jos, după Amsterdam , cu cel mai mare port din lume .

http://www.rotterdam.info/ -Rotterdam Turism – website ce conține Ghidul official al orașului Rotterdam .

3.2. Analiza SWOT a promovării online a turismului în Olanda

3.2.1. Puncte forte

  Punctele forte ale Olandei din punct de vedere turistic reprezintă acei factori pe care organismele naționale îi pot controla și influența, precum și resursele ce pot fi fructificate pe teritoriul țării. Așa cum în cazul unei companii, punctele forte și slabe sunt date de potențialul uman, material și financiar al acesteia, în cazul unei țări, punctele forte și slabe se constituie din poporul, resursele, bogăția și alți factori interni.

Acestea fiind spuse, în promovarea online a turismlui în Țările de jos, pot fi identificate următoarele puncte forte:

Imaginea pozitivă a țărilor de Jos și a populației olandeze – turismul este o ramură a economiei extrem de dezvoltată;

Condiții bune de siguranță și curățenie;

Simbolistica olandeză ( lalele , etc) foarte bine cunoscută;

•Sezon al florilor olandeze este unic în lume ;

Cultură și istorie bogată ;

•Ușor accesibilă turiștilor, Schiphol constituind un punct de plecare pentru Europa ;

Poziția de lider în mai multe ramuri ale științei și tehnologiei ;

Compactă : distanțe scurte între orașe / site-uri turistice, timpul scurt de călătorie și o infrastructură bună de transport ;

Rețeaua de transport maritim foarte dezvoltată;

Cel mai mare producător de gaze naturale al Europei ;

Agricultura foarte dezvoltată, în special creșterea animalelor.

3.2.2. Puncte slabe

Punctele slabe ale Olandei din punct de vedere turistic reprezintă acei factori pe care organismele naționale îi pot controla și influența, precum și resursele ce nu pot fi fructificate pe teritoriul țării. În promovarea online a turismlui în Țările de jos, pot fi identificate următoarele puncte slabe:

Proceduri inflexibile pentru obținerea vizei în cazul vizitatorilor din afara Uniunii Europene;

Prețuri de cazare ridicate, și capacitatea limitată de cazare ;

Posibilități reduse de cumpărături în comparație cu țările vecine ;

Lipsa de cunoștințe de limbă și cultură română a ghizilor turistici ;

Servicii economy slabe în raport cu prețurile practicate în domeniul ospitalier;

Pericolul de indundații dat de poziția sub nivelul mării;

Populația Olandeză în curs de imbătrânire;

Olanda nu are multe resurse de subsol, cea mai importantă resursă fiind gazele naturale, celelate resurse de subsol lipsind sau fiind nesimnificative;

Lipsa disponibilității în limba română a principalelor websiteuri de promovare a turismului în Țările de Jos.

3.2.3. Oportunități

Oportunitățile Olandei din punct de vedere turistic reprezintă acei factori aflați în afara controlului organismelor naționale ce pot influența pozitiv activitatea turistică. În promovarea online a turismlui în Țările de Jos, pot fi identificate următoarele oportunități:

Popularitate încă în creștere pentru Amsterdam, fiind încă o piață în creștere,, influențează consumatorii mai ușor decât alte destinații;

Creșterea interesului consumatorilor în a vizita mai puține țări în timpul traseelor europene, ce va conduce la• cererea viitoare pentru sejururi mai lungi.

Concurență foarte redusă în sezonul lalelelor ;

Creșterea capacității de zbor și dezvoltarea flotei aeriene;

Creșterea veniturilor europenilor și facilitarea accesului la tehnologie în Sud-Estul Europei ;

implementarea unui tur virtual a câtorva dintre cele mai importante zone ale Olandei.

3.2.4. Amenințări

În promovarea online a turismlui în Țările de Jos, pot fi identificate următoarele amenințări: 

Olanda ar putea fi exclusă din ”pachetul” de țări vizitate în timpul unui tur european;

Dezvltări ale turismului din alte țări europene și țări asiatice (turismul low-cost în Asia este în plină expansiune);

Schimbarea preferințelor de călătorie ale turiștilor – dovedită de reșterea cererii pentru excursii independente și semi-independente (ex: biletul de avion este rezervat prin intermediul agențiilor de turism, în timp ce destinația este explorată pe cont propriu, scăzând, de cele mai multe ori, durata sejurului);

creșterea continuă a nevoii de noi informații de care deocamdată websiterrile olandeze nu dispun;

Creșterea sensibilității la preț a utilizatorilor Internet, prin posibilitatea comparării ofertelor în mediul online.

3.3 Realizarea chestionarului “Vizitați Olanda!”

Turismul online s-a dezvoltat datorită accesibilității rapide a informațiilor legate de destinații, atracții și obiective turistice, hărți, impresii și păreri ale altor turiști, creând astfel condițiile necesare alegerii unui sejur potrivit. Multitudinea ofertelor de sejur, cazare, oferte speciale, last minute, early booking, croaziere, hoteluri circuite și bilete de avion regăsite în mediul online și facilitarea accesării acestora de acasă sau de la birou permit achiziționarea pachetelor turistice la aceleași tarife sau mai mici decât cele de agenție.

Metodologia cercetării

Cercetarea comportamentului consumatorilor este deosebit de importantă prin faptul că reduce incertitudinea în care se adoptă deciziile referitoare la produs, preț, distribuție, comunicație, la segmentele de piață și ajută la poziționarea firmei pe segmentul de piață corespunzător resurselor sale.

Problema aleasă în cercetarea comportamentului consumatorului este stabilirea percepției populației din România privind produsul turistic olandez.

Obiectivele (rolul) cercetării comportamentului consumatorului de produse turistce în general sunt reprezentate de:

identificarea informațiilor necesare fundamentătrii deciziilor cu privire la diversitatea ofertei, prețurile practicate, calitatea serviciilor oferite, decizii care privesc necesitatea unor investiții în acele zone cu un potențial turistic foarte bun.

alegerea variabilelor care vor fi măsurate, ceea ce presupune existența capacității de concretizare a problemei manageriale în problemă de cercetare;

stabilirea semnificației informațiilor obținute, astfel încât aceste informații să reprezinte suportul fundamentării decizilor.

Tipul de cercetare pe care îl voi folosi este cercetarea descriptivă, des utilizată în practică. Am apelat la această metodă deoarece descrie caracteristicile unei piețe, estimează ponderea persoanelor care adoptă un anumit comportament, ne indică produsele cumpărate, frecvența cumpărării și profilul consumatorilor.

Ancheta prin sondaj este o anchetă efectuată în vederea cunoașterii caracteristicilor și/sau opiniilor unei populații date, interogând un număr limitat din membrii săi, un eșantion. Validitatea rezultatelor obținute cu ajutorul anchetei prin sondaj este dependentă de două categorii de factori: cei statistici și cei organizatorici.

Factorii statistici de care depinde încrederea în rezultatele anchetei sunt precizia rezultatelor, care este dată de mărimea eșantionului; și reprezentativitatea eșantionului, adică faptul că putem spune că populația cercetată are aceleași caracteristici cu cele ale eșantionului interogat, ea fiind dată de metoda de selecție a eșantionului.

Coordonatele conform cărora a fost definită populația țintă sunt:

Elementele componente – utilizatorii de Internet

Aria teritorială – teritoriul României

Factorul timp – anul 2014

Prin urmare, în colectivitatea cercetată a prezentului studiu au fost avuți în vedere toți utilizatorii de Internet din România existenți și înregistrați în anul 2013. Pentru a evita eventualele erori de eșantionare ca urmare a omisiunilor, a fost adresată și o întrebare filtru în cadrul chestionarului.

În stabilirea mărimii eșantionului folosim următoarea formulă:

unde,

= valoarea dispersiei (pt caracteristici binare)(sigma pătrat)

n = valoarea eșantionului

t = coeficient aferent probabilității cu care se garantează rezultatele cercetării (se obține din tabel statistic corespunzător repartiției student)

p = proportia unităților din eșantion care posedă caracteristica cercetată

= eroarea limită acceptabilă

Dimensiunea eșantionului folosit în prezentul studiu trebuie să fie de:

Datorită restricțiilor de ordin organizatoric, mărimea eșantionului pe care am efectuat acest studiu este de 200 persoane. Constituirea eșantionului din populația “mamă” am realizat-o cu ajutorul metodei cotelor din cadrul metodelor empirice. Respondenții sunt aleși aleator, având în vedere caracteristicile acestora. Ei sunt atât persoane masculine cât și feminine, din mai multe categorii de vârstă, cu un nivel cultural diferit și cu venituri diferite.

Drept metodă de contactare am ales platforma online esurveyspro.com, administrând chestionarul prin e-mail și rețele de socializare.

Referitor la redactarea chestionarului, am încercat să respect regulile referitoare la procesul de elaborare a acestuia, la conținutul și forma sa. Obiectivele urmărite în redactare au fost:

clasificarea populației cercetate în funcție de anumite criterii socio-economice, demografice;

determinarea proporției consumatorilor, a tipurilor de produse consumate și a frecvenței consumului;

determinarea motivațiilor, a atitudinilor față de produsele turistce oferite de Olanda;

testarea ipotezelor referitoare la relațiile observate între comportamentul de cumpărare și caracteristicile populației cercetate.

Ipoteze:

1. Situația financiară a utilizatorului român este un factor important în alegerea unei destinații turistice.

2. Olanda ca destinație turistică este reprezentativă pentru: lalele, morile de vânt, brânzeturi și orașul Amsterdam.

3. Cele mai agreate destinații turistice olandeze sunt Amsterdam, obiectivele istorice, și pensiunile agro-turistice.

4. Cele mai cunoscute destinații turistice olandeze sunt Amsterdam, Maastricht și Haga.

5. Olandezii sunt percepuți în mare de români ca fiind: toleranți, gospodari, reci și petrecăreți.

Imaginea destinației turistice a Olandei în percepția turistului român

CHESTIONARUL ANCHETEI “Vizitați Olanda!”

Stimată(e) doamnă (domn), efectuez o anchetă în vederea determinării percepției dumneavoastră privind produsul turistic din Olanda (Țările de Jos). În acest sens, vă rog să binevoiți a-mi răspunde la câteva întrebări.

1. Sexul dvs.:

□M □ F

2. Vârsta dvs.:

□sub 20 □ 20 – 35 □ 36- 50 □ peste 50

3. Nivelul de instruire:

□Studii primare □Studii medii □ Studii superioare □Studii postuniversitare

4. Statutul pe piața muncii:

□Șomer □ Angajat/întreprinzător privat/patron/ lucrător pe cont propriu □Elev/student

5. Venitul lunar:

□Sub 1000 RON □ 1001 – 2500 RON □ 2501 – 5000 RON □Peste 5000 RON

6. Care este principalul motiv pentru care ați petrece următorul concediu în străinătate?

□ nu am fost niciodată în străinătate

□ am auzit de condițiile mult mai bune care se oferă

□ raportul calitate-preț este mult mai bun

□ sunt dezamăgit de condițiile serviciilor din țară

□ din curiozitate

□ vreau să cunosc oameni noi

7. În ce măsură situația dumneavoastră financiară vă influențează în alegerea unei destinații turistice?

□ Deloc □ În mare măsură

□ În mică măsură □ Este un factor determinant

8. Alegeți 3 factori reprezentativi pentru Olanda ca destinație tuistică:

□ lalele □ mori de vânt □ brânză □ saboți

□ port tradițional □ porțelan □ biciclete □ ape □ muzee

□ Felinarul roșu □ Amsterdam

9. Cum îi percepeți pe olandezi ca oameni (bifați până la 3 variante):

□ prietenoși □ primitori □ gospodari □toleranți □harnici □ etici □ economi

□ glumeți □ reci □ formali □ conservatori □ petrecăreți □ rigzi □punctuali

□ bețivi □ nu știu/nu răspund

□Altele (specificați)___________________________________

10. Ați fi dispus(ă) să vizitați Olanda dacă ați avea ocazia?

□ Da □Nu (stop interviu) □Nu știu/Nu răspund

11. Care sunt principalele destinații turistice olandeze pe care le cunoașteți?

___________________________________________________________________

11. Ordonați următoarele tipuri de destinații olandeze în funcție de preferințele dumneavoastră. (1 – cea mai agreată; 7 – cea mai puțin agreată).

Vă mulțumesc pentru timpul acordat

3.3.2 Evaluarea rezultatelor chestionarului

Structurarea eșantionului în funcție decaracteristicile socio-demografice

În figura 3.3.2.1, poate fi observat că 43% din totalul respondenților sunt de sex feminin, restul fiind de sex masculin. Cei mai mulți dintre respondenți se încadrează în categoriile de vârstă 20-35, urmați de cei în categoria 36-50.

Fig.3.3.2.1. -Structurarea eșantionului în funcție de sex și vârstă

În funcție de nivelul de instruire, se poate observa în Fig. 3.3.2.2. că majoritatea respondenților au studii medii, fiind urmați de cei cu studii superioare și postuniversitare.

Fig. 3.3.2.2.Structurarea eșantionului în funcție de nivelul de instruire

În Fig. 3.3.2.3., se poate observa că majoritatea respondenților este constituită din angajați, întreprinzători privați, patron/ sau lucrători pe cont propriu, fiind urmați de elevi și studenți.

Fig. 3.3.2.3. Structura eșantionului în funcție de motivul alegerii petrecerii următorului concediu în străinătate.

Fig.3.3.2.4. – Motivul petrecerii următorului concediu în străinătate

Din Fig.3.3.2.4 pot fi observate motivele pentru care respondenții doresc să-și petreacă următorul concediu în străinătate: 43% pur și simplu din curiozitate, 33% datorită raportului calitate-preț care este mult mai bun în străinătate, 14% consideră că există condiții mai bune în străinătate iar 10% își doresc să meargă în străinătate pentru că nu au fost niciodată în afara granițelor.

Fig. 3.3.2.5. – Influența situației financiare asupra alegerii unei destinații turistice

Din figura de mai sus poate fi observată confirmarea primei ipoteze a studiului efectuat, anume că situația financiară a utilizatorului român este un factor important în alegerea unei destinații turistice.

Fig. 3.3.2.6. Reprezentativitatea Olandei ca destinație turistică

Din figura de mai sus, se observă confirmarea parțială a ipotezei 2, respectiv: Olanda ca destinație turistică este reprezentativă pentru: lalele, morile de vânt, brânzeturi și orașul Amsterdam. În același timp, se observă notorietatea Țărilor de Jos pentru numărul de biciclete și saboții tradiționali din lemn.

Tabelul 3.3.2.1.Gradul de notorietate a principalelor destinații turistice

Fig. 3.3.2.7. Gradul de notorietate a principalelor destinații turistice

Cunoștințele utilizatorilor de Internet români privind destinațiile turistice din Țările de Jos sunt minime în ceea ce privește Morile de vânt de la Kinderdijk, unele dintre cele mai cunoscute atracții turistice din Olanda, înscrise în lista UNESCO a locurilor din patrimoniul mondial. În același timp, nu au fost menționate deloc Grdinile Keukenhof, una dintre cele mai căutate și apreciate destinații turistice din Olanda. 

În Fig. 3.3.2.8. Preferințele românilor pentru destinații turistice în Olanda, putem observa confirmarea ipotezei nr. 3 – Cele mai agreate destinații turistice olandeze sunt Amsterdam, obiectivele istorice, și pensiunile agro-turistice.

Fig. 3.3.2.8. Preferințele românilor pentru destinații turistice în Olanda

Fig. 3.3.2.9. Percepția românilor privind felul de a fi al olandezilor

Din Fig. 3.3.2.9, se poate observa confirmarea ipotezei nr. 5, respectiv: Olandezii sunt percepuți în mare de români ca fiind: toleranți, gospodari, reci și petrecăreți.

Majoritatea răspunsurilor îi recomandă pe olandezi ca fiind gospodari și toleranți (17%), reci (13%), petrecăreți (11%), harnici, punctuali și economi (9%).

Capitolul IV: Propuneri privind promovarea online a produsului turistic “Olanda, țara lalelelor”

4.1. Realizarea unei campanii online de promovare a produsului turistic “Olanda, țara lalelelor”

Realizarea unei campanii comunicaționale în mediul online se structurează asemănător unei campanii off-line, fiind adaptate etapele la particularitățile consumatorului online, specificul instrumentelor de transmitere a mesajului din mediul online, ținând cont de nevoile de comunicare ale companiei în cauză.

Etapele urmărite în realizarea unei campanii de comunicare de marketing online pot avea următoarea succesiune:

Identificarea segmentelor de consumatori/utilizatori vizate

Stabilirea obiectivelor campaniei

Conceperea mesajului

Alegerea canalelor de comunicare

Stabilirea bugetului campaniei de comunicare

Stabilirea mixului de promovare și a strategiilor de comunicare

Evaluarea rezultatelor campaniei de comunicare

Pătrunderea în mediul online de afaceri presupune parcurgerea următoarelor etape de acțiune:

Înregistrarea numelui domeniului;

Modul de abordare și de acces la Internet;

Proiectarea și crearea site-ului Web;

Anunțarea noului site Web în jurnalele de comerț;

Înregistrarea site-ului Web în motoare de căutare și directoare web;

Supunerea site-ului Web recenziilor revistelor de specialitate și auditul site-ului;

Includerea adresei URL- ului Web demersurile comunicaționale off-line ale companiei;

Crearea unei semnături pentru poșta electronică și grupurile de știri;

10. Identificarea grupurilor de știri relevante;

11. Luarea în considerare a schemelor alternative de marketing precum bannerele și schimbul de legături;

12 Actualizarea permanentă a site- ului Web și răspunsuri la mesajele prin poșta electronică.

1. Identificarea segmentelor de consumatori/utilizatori vizate.

Publicul țintă este constituit din utilizatorii Internet cu vârsta cuprinsă între 18 – 60 ani, cu nivel de viață mediu sau ridicat, oameni care lucrează și trăiesc în România și sunt vorbitori de limba română.

Statutul utilizatorilor : Websiteul ”Olanda, țara lalelelor” se adresează utilizatorilor frecvenți, medii, sau organizaționali.

În ceea ce privește variabilele economice, vor fi avute în vedere împărțirea clienților în funcție de nivelul veniturilor, experiența în domeniul tranzacțiilor online și influențacosturilor asupra deciziei de cumpărare.

Variabilele psihografice avute în vedere în elaborarea websiteului sunt : atitudinea față de tehnologie, față de diferite modalități de comunicare, activitățile online preferate, stilul de viață.

2. Stabilirea obiectivelor campaniei.

Obiectivele campaniei online de promovare a produsului turistic “Olanda, țara lalelelor” constau în:

1. Atragerea de vizitatori către website (construirea traficului) – construirea traficului websiteului vizitațiolanda.ro este un obiectiv ușor de cuantificat, fiind posibilă formularea unor demersuri clare (numărul de vizitatori zilnici, repetarea utilizării).

2. Furnizarea de mesaje eficiente vizitatorului, ce vizează determinarea unor achiziții de bilete, sau a obținerii unei precepții favorabile privind Olanda ca destinație turistică.

3. Conștientizarea mărcii de țară olandeze.

4. Informarea potențialilor clienți despre țară și încurajarea turismului în acest sens.

5. Crearea unei interacțiuni relevante cu brand-ul de țară, consolidarea loialității față de brand.

6. Crearea bazei de date de utilizatori și colectarea informațiilor despre vizitatori.

7. Educarea vizitatorilor vis-a-vis de noi evenimente în Olanda și publicarea unor ghiduri de călătorie virtuale în limba română.

3. Conceperea mesajului.

În contextul realizării unei campanii de comunicare online, prin mesaj se înțelege o combinație de text, elemente grafice și elemente audio/video, transmisă consumatorilor în scopul informării, al influențării convingerilor sau pentru a le influența comportamentul de cumpărare. Mesajul principal este ”Vizitați Olanda, țara lalelelor !”. Mesajele transmise vor avea însă diverse forme de prezentare, acestea depinzând de suportul publicitar: mesaj obișnuit e-mail, newsletter tematic, banner, catalog online, ghid virtual de călătorie, etc.

4. Alegerea canalelor de comunicare.

În primul rând, va fi realizată înregistrarea domeniului cu numele www.viziteazaolanda.ro

și va fi consultată o echipă de profesioniști în domeniul web-designului, în elaborarea unui website care include mai multe opțiuni. Comunicarea se a realize doar în mediul online, iar specifice comunicării online care vor fi folosite se vor define în cadrul mixului comunicațional.

5. Stabilirea bugetului campaniei de comunicare.

Costurile campaniei comunicaționale online implică:

Costul înregistrării domeniului viziteazaolanda.ro (între 28,9 euro si 39,99 euro)

Costul de achiziție per vizitator în funcție de metoda promoțională utilizată;

Costul de achiziție per lead sau interogare (în funcție de numărul de cuvinte cheie cumpărate prin pay-per click și costul per click, designul website-ului și al demersurilor comunicționale);

Bugetul necesar pentru implementarea campaniei de promovare a produsului turistic “Olanda, țara lalelelor” este stabilit la doar 2500 euro.

6. Stabilirea mixului de promovare și a strategiilor de comunicare.

După o perioadă scurtă de analiză, ținând cont și de faptul că în 2014 site-urile de turism din online nu sunt foarte numeroase, se va opta pentru utilizarea celor mai vizitate site-uri de specialitate, dar și crearea unui website nou pentru a servi scopului campaniei. Acestea vor fi completate printr- o cât mai bună raspândire a mesajelor campaniei.

Principalele canale de promovare a Olandei ca destinație turistică în mediul on-line vor fi:

www.turistik.ro – Site-ul ce ocupă locul I în lista organică Google pentru cuvintele cheie ”turism internațional”.

www.infoturism.ro – cel mai mai popular website destinat turismului din România.

www.infotour.ro – Site-ul agenției Info Tour, locul 3 în lista organică Google pentru cuvintele cheie ”turism internațional” și ”turism Olanda”.

http://www.directbooking.ro/ – Portal de rezervări online, cuprinde o listă a obiectivelor turistice interesante în Olanda.

Rețeaua de socializare www.facebook.com respectiv pagini oficiale dedicate turismului online și pagina websiteului creat.

Alte rețele de socializare: Twitter, My Space, ș.a.

Site-urile publicațiilor din presa scrisă care dețin rubrici de călătorie.

Siteuri ale posturilor de radio și televiziune.

SEO – Google – promovarea site-ului www.viziteazaolanda.ro în motorul de căutare folosind cuvinte cheie asociate brandului de țară de promovat și imaginii țării.

www.youtube.com respectiv canalul visitholland, canalul oficial de youtube al www.holland.com.

blogurile imigrant-in-olanda.blogspot.com și www.romanidinolanda.nl/blog/ – prin schimb de linkuri.

Alegerea instrumentelor specifice comunicării online prin realizarea unei selecții obiective a acestora vor conduce la maximizarea rezultatelor acțiunilor de comunicare de marketing online. Pe lângă aceasta, deciziile privind cele mai bune cheltuieli pentru diferite tehnici de comunicare vor constitui o abordare continuă, în timp ce rezultatele din trecut vor fi analizate și ajustate ca atare.

Orice comunicat de presă, sau notă informativă trimisă în media urmează să citeze ca sursă site-ul www.viziteazaolanda.ro și asta pentru că în orice moment publicul să poată accesa întreagă arhivă de informații (communicate, fotografii, piese de promovare, videoclipuri, s.a.) cu privire la Olanda ca destinație turistică.

Comunicatele postate pe www.viziteazaolanda.ro sunt trmise de către PR concomitent către toate publicațiile care alocă spațiu știrilor din domeniu, țintind apariții în mediul on-line (www.apropo.ro, www.descopera.ro, www.realitatea.net, ș.a.). Comunicatele sunt însoțite de fotografii și materiale video petru o bună asociere a brandului de țară cu rezultatul activităților.

7. Evaluarea rezultatelor campaniei de comunicare.

Metodele de evaluare cel mai bine elaborate sunt cele care analizează campaniile de publicitate online prin indicatori specifici:

Click through rate (CTR) – raportul dintre numărul de clickuri rezultate în urma a o mie de afișări a unui banner, folosit în general ca indicator de măsurare a eficienței publicității online. Acesta urmărește impactul și reacția vizitatorilor la afișarea bannerului publicitar.

Cost per click (CPC) – o formulă de calcul a costurilor privind afișarea unui mesaj comunicațional, prin care se plătește în cazul în care vizitatorul a dat click pe o anumită formă de publicitate, fie că este vorba de un banner, text, sau link.

Cost per mille (CPM) – formulă de calcul asociată difuzării banner-ului publicitar; plătibil pentru fiecare mie de afișări. În acest caz, prețul variază în funcție de dimensiunea și poziția banner-ului.

Cost per acțiune sau achiziție (CPA) – formulă de calcul a costurilor privind afișarea unei forme de publicitate online, prin care se plătește în cazul în care vizitatorul a inițiat o anumită acțiune (ex: efectuarea unei achiziții).

Timpul mediu per vizită – raportul dintre timpul total al tuturor vizitelor cu două sau mai multe afișări de pagini și numărul total al unor vizite.

Timp mediu per vizitator unic – timpul total exprimat în secunde al tuturor vizitelor unice raportat la numărul total al vizitatorilor unici pe website.

Realizarea unui forum de discuții în cadrul website-ului, pentru ca utilizatorii să poată schimba impresii, opinii, etc.

Statistici web uzuale – fișierele de jurnalizare a accesului, teste de uzabilitate sau feedback-ul calitativ (prin email-uri sau formulare de răspuns).

Sunt urmărite în permanență reacțiile utilizatorilor pe conturile de socializare și se încearcă determinarea creșterii interesului publicului față de evenimente, în funcție de apariția acestora și sezonul în curs. Căutarea informațiilor relevante pentru a fi postate pe website se va realiza în urma unui studiu amănunțit, concentrat pe o perioadă scurtă de timp, ceea ce va permite lansarea știrilor în momentul în care ele prezintă un interes deosebit pentru o categorie de public.

4.2. Propuneri privind activitățile viitoare de promovare

La ora actuală, realizarea unei pagini pe platforma de socializare Facebook este utilă oricărui demers comunicațional online de durată. Aceasta, corect administrată, va genera trafic către websiteul www.viziteazaolanda.ro, oferind și o mică creștere a poziției în cadrul listei organice Google, întrucât acest tip de website, menit a genera venituri prin afilierea cu websiteurile agențiilor de turism nu are o concurență directă mare.

După o dezvoltare temeinică a conținutului websiteului viziteazaolanda.ro, se recomandă utilizarea siteurilor de comunicate de presă, pentru diversificarea ancorelor si a tipurilor de link-uri. Varianta optimă a unui asemenea comunicat de presă constă în includerea unui link către website, fără ancoră și descriere unică.

O mică parte a traficului către website ar putea fi generată prin link-uri în: ro.wikipedia.org/wiki/Geografia_Olandei sau ro.wikipedia.org/wiki/Țările_de_Jos. Ca instrument de marketing online, obținerea unei asemenea legături va genera beneficii importante în optimizarea pentru motoarele de căutare. În cazul în care obținerea unui link în Wikipedia.org se dovedește mult prea dificilă, există și posibilitatea cumpărării de linkuri, care deși este interzisă de Google ca metodă, rămâne una dintre cele mai importante metode folosite pentru optimizarea pentru motoare de căutare. Pentru obținerea unor rezultate favorabile, vor fi evitate websiteurile penalizate pentru vânzarea de linkuri ori cu prea multe linkuri în pagină, precum și acele websiteuri mai noi de doi ani.

Se propune, de asemenea, publicarea de articole în cadrul websiteurilor relevante nișei (ex: www.descopera.ro) cu știri relevante, precum și utilizarea de linkuri către platforme cu conținut video (ex: www.youtube.com).

Ca modalitate frecventă de promovare online, se recomandă și organizarea de concursuri, în special în rândul bloggerilor și utilizatorilor rețelelor de socializare. Concursurile vor fi organizate periodic, însă nu vor avea o frecvență foarte mare, atât datorită restricțiilor financiare, cât și pentru a evita eventuale penalizări.

Se recomandă și implementarea unui sistem de afiliere pentru vizitatiolanda.ro, respectiv prin alăturarea unor oferte relevante informațiilor furnizate ce aparțin unor comercianți/agenții de încredere, și cu vechime în comerțul electronic.

Pentru a genera trafic către website, se propune ca acesta să fie înscris în directoare românești (ex: www.tourismguide.ro/directory/, http://www.director-web-romania.ro/, http://www.200directoare.info/Turism/). Înscrierea în directoare se recomandă a fi însă considerată după ce websiteul dobândește o vechime de doi ani și a acumulat un număr mare de linkuri de calitate. La înscriere, se recomandă adăugarea unui titlu și a unei descrieri unice pentru fiecare director și evitarea folositii de ancore cu cuvinte cheie, pentru a fi evitate penalizările și eliminarea înscrierilor.

O metodă aplicabilă unui număr restrâns de websiteuri în generarea de trafic și obținerea de linkuri constă în realizarea de interviuri cu autorități din domeniu. Această tactică va fi utilă și în generarea unei imagini favorabile Olandei ca destinație turistică, sporind credibilitatea olandezilor ca și popor și notorietatea mărcii, cu condiția realizării unor interviuri de calitate ce abordează subiecte interesante.

De asemenea, se recomandă răspunderea la întrebări puse prin diverse media sociale online (ex:forumuri, Yahoo Groups, Yahoo Answers), acolo unde subiectele de discuție sunt relevante, precum și postarea linkului websiteului în comentarii la încărcarea pozelor pe diverse platforme (ex: Flickr), crescând mult vizibilitatea și traficul websiteului. Pe de altă parte, se recomandă utilizarea cu prudență a comentariilor în bloguri și pe forumuri, întrucât Google a decis penalizarea websiteurilor care folosesc comentariile și forumurile pentru obținerea de linkuri, fiind astfel o măsură de precauție ca postarea comentariilor în aceste platforme sociale să nu reprezinte una dintre sursele majore de linkuri.

Tehnologia informației are un efect considerabil asupra tuturor sectoarelor din sfera turismului. În afara mediului online, cât și în peisajul online românesc, turiștii au probleme în special în găsirea referințelor pozițiilor geografice ale obiectivelor și ale împrejurimilor. În cele mai multe cazuri, găsirea unui hotel care să nu aibă restaurante, sau localuri pentru evenimente în imediata apropiere este nesatisfăcătoare și greu de evitat. Astfel, turismul online vine în ajutorul turiștilor prin intermediul portalurilor tematice și al sistemelor informatice ce reduc timpul pentru informare asupra destinațiilor, faciliteză procesul de rezervare de hoteluri sau rent-a-car, și nu în ultimul rând, asistă planificarea călătoriei și facilitează luarea deciziei.

Un e-business în domeniul serviciilor turistice automatizează comenzile, crește numărul piețelor de desfacere, reduce costurile și pune în valoare competitivitatea. De asemenea, permite agențiilor si tour-operatorilor să-și analizeze clienții si să-și gestioneze eficient resursele.

Bibliografie

Dodu P. (coordonator) – Tehnici operaționale în agențiile de turism, Editura Prouniversitara, București, 2007;

Zaharia M., Dodu P. – Tehnologie hotelieră – note de curs;

Smedescu I. – Marketing, Editura Prouniveristara, București, 2007;

Rațiu Monica Paula – Marketingul serviciilor, Editura Prouniversitara, București, 2006;

Balaure V., Popescu I, Șerbănica D., Tehnici Promoționale, Editura Metropol, București 1994;

Cătoiu I., Bălan C., Popescu C. I., Orzan G., Vegheș C., Danetiu T., Vrâceanu D , Cercetări de marketing – Tratat. Editura Uranus: București, 2009.

Cătoiu I., Teodorescu N.,Comportamentul Consumatorului, ediția a II-a, revizuită și adăugită, Editura Uranus, București, 2004.

Kotler Ph., Principiile Marketingului, Editura Teora, București, 2003;

Kotler, Philip „Managementul Marketingului”, Editura Teora, București 2005

Orzan, G. si Orzan, M. – Cybermarketing, Editura Uranus, București, 2007.

Popescu Ioana Cecilia , Comunicarea în marketing – concepte, tehnici, strategii. Editura Uranus, București, 2002.

http://mkt.unwto.org/en/publication/unwto-tourism-highlights-2013-edition

http://www.wttc.org/site_media/uploads/downloads/netherlands2014.pdf

http://www.cbs.nl/en-GB/menu/cijfers/cijfers-per-thema/default.htm

http://www.holland.com/global/tourism.htm

http://www.nbtc.nl/en/homepage/holland-marketing/visitor-target-groups.htm

Anexa 1 – Model website vizitatiolanda.ro

Bibliografie

Dodu P. (coordonator) – Tehnici operaționale în agențiile de turism, Editura Prouniversitara, București, 2007;

Zaharia M., Dodu P. – Tehnologie hotelieră – note de curs;

Smedescu I. – Marketing, Editura Prouniveristara, București, 2007;

Rațiu Monica Paula – Marketingul serviciilor, Editura Prouniversitara, București, 2006;

Balaure V., Popescu I, Șerbănica D., Tehnici Promoționale, Editura Metropol, București 1994;

Cătoiu I., Bălan C., Popescu C. I., Orzan G., Vegheș C., Danetiu T., Vrâceanu D , Cercetări de marketing – Tratat. Editura Uranus: București, 2009.

Cătoiu I., Teodorescu N.,Comportamentul Consumatorului, ediția a II-a, revizuită și adăugită, Editura Uranus, București, 2004.

Kotler Ph., Principiile Marketingului, Editura Teora, București, 2003;

Kotler, Philip „Managementul Marketingului”, Editura Teora, București 2005

Orzan, G. si Orzan, M. – Cybermarketing, Editura Uranus, București, 2007.

Popescu Ioana Cecilia , Comunicarea în marketing – concepte, tehnici, strategii. Editura Uranus, București, 2002.

http://mkt.unwto.org/en/publication/unwto-tourism-highlights-2013-edition

http://www.wttc.org/site_media/uploads/downloads/netherlands2014.pdf

http://www.cbs.nl/en-GB/menu/cijfers/cijfers-per-thema/default.htm

http://www.holland.com/global/tourism.htm

http://www.nbtc.nl/en/homepage/holland-marketing/visitor-target-groups.htm