Promovarea Online a Destinatiei Turistice Grecia
LUCRARE DE LICENȚĂ
Promovarea online a destinației turistice Grecia
Cuprins
Introducere
CAPITOLUL 1: Aspecte generale privind resursele turistice ale Greciei
1.1. Repere geografice
1.2. Cadrul socio-cultural
1.3. Economia
1.4. Turismul
CAPITOLUL 2: Importanța industriei turismului și impactul turismului asupra economiei
2.1. Indicatorii circulației turistice
2.2. Contribuția turismului la produsul intern brut
2.3. Nivelul cheltuielilor turistice și nivelul consumului turistic
2.4. Lucrătorii din turism
2.5. Turismul de loisir
2.6. Turismul de afaceri
2.7. Cheltuieli guvernamentale
2.8. Capital investit
CAPITOLUL 3: Impactul promovării pe internet a turismului din Grecia
3.1. Impactul Internetului asupra destinațiilor turistice
3.2. Analiza SWOT a destinației turistice
3.3. Prezentarea principalelor website-uri privind promovarea turismului grecesc
CAPITOLUL 4: Propuneri privind dezvoltarea promovării online a destinației turistice Grecia
4.1. Profilul consumatorului român de pachete turistice cu destinația Grecia
4.2. Prezentarea website-ului propus
Concluzii
Bibliografie
Anexe
Introducere
Promovare online devine din ce în ce mai importantă o dată cu evoluția societății și implementarea inovațiilor tehnologice. Datorită faptului că atât mediul virtual cât și turismul sunt caracterizate de o mare dinamicitate, asocierea celor două domenii este una cât se poate de fericită. Deși o practică nouă, destinațiile care se adaptează la acest trend dețin un avantaj competitiv, de aici derivă și motivul realizării acestei lucrări. Grecia este una dintre destinațiile cu un potențial imens în ceea ce privește industria turismului și a călătoriilor, iar o mai mare vizibilitate în mediul online nu poate să îi aducă decât beneficii.
Primul capitol a vizat descrierea aspectelor generale ale Greciei ca stat. Aceasta a inclus o trecere în revistă a reperelor geografice reprezentative, cadrului socio-cultural, analiza sectoarelor economiei și a principalilor indicatori de performanță și principalele tipuri de turism practicate pe teritoriul țării.
Cel de-al doilea capitol a reprezentat analiza importanței industriei turismului și impactul acesteia asupra economiei în ansamblul ei. Informațiile cuprinse în acesta sunt de natură statistică, redând concret evoluția înregistrată de turismul Greciei într-un interval de cinci ani.
Scopul celui de-ai treilea capitol a fost evidențierea impactului promovării pe Internet a destinației turistice. Cuprinde aspecte teoretice cu privire la influența promovării online și marketingului turistic virtual, o analiza a punctelor forte și slabe, oportunităților și amenințărilor Greciei și prezentarea principalelor pagini web de promovare a țării.
Capitolul final reprezintă propunerea personală de îmbunătățirea a reprezentării online a Greciei. În primă etapă s-a realizat un studiu cu privire la profilul consumatorului român de pachete turistice cu destinația Grecia pentru a putea defini care sunt cele mai relevante aspecte din punct de vedere al clientelei, urmată de prezentarea website-ului propus și a componentelor și instrumentelor utilizate pentru promovarea acestuia.
Capitolul 1: ASPECTE GENERALE PRIVIND
RESURSELE TURISTICE ALE GRECIEI
Grecia reprezintă una dintre cele mai de seama destinații turistice ale Europei ce a rămas în topul celor mai vizitate destinații de-a lungul anilor datorită versatilității sale și a importanței pe care autoritățile și antreprenorii locali au acordat-o acestui sector turistic. Este necesară o trecere în revistă a celor mai importante aspecte ale națiunii elene în ansamblul său, plecând de la aspecte geografice și istorice, până la evoluția indicatorilor macroeconomici și prezentarea principalelor tipuri de turism ce pot fi practicate pe întreg cuprinsul țării.
1.1. Repere geografice
Grecia sau Republica Elenă se situează în sud-estul Europei. O națiune cu o tradiție de mii de ani care a reușit să se mențină ca un important punct de atracție pentru europeni și nu numai. Cu o suprafață de 131.957 și o populație de nici 11 milioane de locuitori, Grecia reușește să ofere adăpost unui număr foarte mare de vizitatori, făcându-i să se simtă bineveniți de fiecare dată și să dorească să revină de câte ori au ocazia pentru a se bucura de tot ce are această țară de oferit.
Teritoriul grecesc adăpostește o civilizație veche ce a adus un aport important la dezvoltarea societății de-a lungul a milenii. Unul dintre motive a fost așezarea geografică ce i-a oferit prilejul să adopte, dar să și influențeze la rândul ei, părți ale celor trei continente din vecinătate. A fost încă din antichitate un centru al inovațiilor științifice, al înțelepciunii și al dezvoltării sociale.
Situată în sudul Peninsulei Balcanice, Grecia a avut întotdeauna căi accesibile spre Europa, în nord, spre Asia, în est, și spre Africa, în sud, dincolo de Marea Mediterană. Fiind vârful peninsulei, țara este înconjurată de apă, deținând locul 11 în lume pentru cea mai lungă linie de coastă (13.676 km). Grecia continentală se învecinează la nord cu Albania, Macedonia și Bulgaria, iar la nord-est cu Turcia. Limita estică o reprezintă Marea Egee, cea vestică Marea Ionică, iar sudul este mărginit de Marea Mediterană. Întreaga țară cuprinde teritoriile aflate între paralelele de 34° și 42° latitudine nordică și meridianele de 19° și 30° longitudine estică. Dar pe lângă partea de continent, Grecia deține un număr foarte mare de insule. Sursele menționează de la 2.000 până la 6.000 de insule, în funcție de accepțiunile diferiților autori. Dar dintre acestea doar 227 sunt locuite, multe dintre ele fiind doar vârfuri stâncoase ce se înalță deasupra nivelului mării. Cea mai mare insulă a Greciei este Creta, fiind totodată și cea mai populată. Îi urmează, ca și dimensiune, insulele Eubeea, Rhodos și Lesbos. Celelalte formează o serie de arhipelaguri de diferite dimensiuni, climate și stiluri de viață. Mijlocul Mării Egee adăpostește arhipelagul Cicladelor, alcătuit din 39 de insule (Mykonos, Santorini, Naxos, Paros) al căror farmec îl reprezintă arhitectura locală cu căsuțe albe și biserici cu turle albastre de-a lungul coastelor. Cu o încărcătură istorică mai accentuată, sud-estul Mării Egee găzduiește arhipelagul Dodecanez ale cărui insule precum Rhodos și Kos sunt destul de apropiate de coasta Turciei. Estul Mării Egee, deși mai puțin faimos decât Cicladele, oferă locații cu vegetație bogată și plaje îmbietoare pe insulele Thassos, Samos sau Chios. Tot în est, dar mai aproape de continent, se află insulele din arhipelagul Sporadelor, punând la dispoziția turiștilor cele mai albastre ape ale Greciei și o vegetație luxuriantă în destinații precum Skiathos și Skyros. Spre sud, în apropierea capitalei, se află grupul de insule din Golful Saronic, dintre care se remarcă Hydra și Aegina datorită accesibilității ridicate, calității sporite a mediului și serviciilor și peisajelor încântatoare. Partea de vest a Greciei cuprinde un singur arhipelag, cel al insulelor Ionice, ale căror sate tradiționale și atracții naturale din Corfu, Zakynthos sau Kefalonia atrag turiști din toată lumea.
Rețeaua de transport a Greciei este una diversificată și a fost supusă la numeroase modificări și îmbunătățiri în ultimele decenii. Astfel, transportul pe uscat este susținut de o rețea extinsă de autostrăzi și căi ferate. Deși transportul feroviar deține o importanță mai scăzută decât în restul Europei, aceasta se întinde pe 2571 km. Transportul pe șine este susținut și de liniile moderne de transport subteran din cele mai mari orașe ale țării, Atena și Salonic. Rețeaua rutieră cuprinde 117.000 km de drumuri, o importanță deosebită fiind deținută de o serie de autostrăzi ce leagă între ele cele mai importante orașe, dar care asigură și relațiile cu statele învecinate. O altă realizare importantă a Greciei din acest punct de vedere se referă la construcția podului rutier Charilaos Trikoupis, cunoscut mai degrabă sub numele de podul Rio-Antirrio datorită celor două orașe pe care le unește. Străbate Golful Corint pentru a ușura accesul din Peninsula Peloponez spre parte continentală. Cu privire la transportul pe apă, nu se poate nega că este indispensabil pentru o astfel de țară. Sistemul deține 80 km de canale amenajate care facilitează accesul spre porturi cum ar fi Pireu, Salonic, Patras, Rhodos, Kerkyra. Flota Greciei deține 3.300 de nave cu diferite funcțiuni, cum ar fi transportul de persoane, de autovehicule, de combustibil sau nave de agrement. Transportul aerian este susținut de cele 82 de aeroporturi de pe teritoriul grecesc. Multe dintre acestea se află pe insulele principale din arhipelagurile grecești, legătura cu acestea fiind asigurată de principalele companii aeriene din Grecia, Olympic Air și Aegean Airlines. În plus, oferta este completată și de existența a 8 helioporturi.
Clima Greciei este mediteraneană. Diferențele dintre regiuni se datorează modificărilor în altitudine și proximității față de zona de litoral. Zonele joase sunt caracterizate de veri uscate și fierbinți și ierni reci și umede. Temperatura medie pe timpul iernii în Atena este de 10°C, iar înspre nord scade până la o medie de 6°C în Salonic, fapt datorat vânturilor reci cu originea în Balcani. Munții Pindului influențează cel mai puternic climatul țării, astfel regiunile din vestul lanțului muntos sunt caracterizate de cantități mai mari de precipitații decât cele ce se întind spre est. Zonele montane centrale și cele din Peninsula Peloponez sunt supuse unui climat alpin cu căderi masive de zăpadă datorită înălțimii piscurilor montane. În centrul părții continentale sunt zone cu climă temperată, având ierni reci și umede și veri calde și uscate cu frecvente furtuni cu descărcări electrice. Căderile de zăpadă, deși mai însemnate la altitudini ridicate, nu sunt necunoscute zonelor sudice, ninsori slabe fiind întâlnite chiar și în Atena.
Relieful Greciei este format în proporție de 80% din dealuri și munți, doar 20% reprezentând zonele de câmpie, făcând-o astfel una dintre cele mai muntoase țări ale Europei. Cel mai înalt vârf în reprezintă Mytikas, culmea Olimpului, înălțându-se până la 2.917 m deasupra nivelului mării, fiind considerat în vechime sălașul zeilor. Un lanț muntos ce influențează puternic Grecia îl reprezintă Munții Pindului. Continuare a Alpilor Dinarici, aceștia ating altitudinea maximă în vârful Smolikas (2.637 m) și se continuă spre sud prin Peloponez, până în insula Creta. Se consideră că insulele din Marea Egee sunt doar vârfuri ale munților care în vechime completau regiunea continentală. Munții Pindului sunt cunoscuți pentru piscurile lor înalte și abrupte, separate de o serie de canioane și peisaje carstice. Un astfel de exemplu în reprezintă Cheiul Vikos, parte a parcului național Vikos-Aoos, înscris în Cartea Recordurilor ca cel mai adânc chei din lume. Lanțul mai adăpostește și Complexul Meteora ce cuprinde formațiuni stâncoase asemănătoare unor coloane în vârful cărora își au sălașul mănăstiri greco-catolice încă din perioada medievală. Partea de nord-est a Greciei găzduiește un alt lanț muntos: Munții Rodopi. Aceștia acoperă regiunile Macedoniei de Est și Traciei, zonă faimoasă pentru Parcul Național Dadia, zonă protejată datorită florei și faunei sale unice în Europa. Zonele joase se găsesc in Tesalia, Macedonia Centrala și Tracia. Acestea reprezintă singurele arii arabile ale Greciei, devenind importanți pioni economici. Hidrografia țării este puțin valorificată datorită imposibilității de a naviga pe râurile interioare, principala cauză fiind relieful muntos. O parte din aceste râuri, cele de mici dimensiuni, ajung să fie secate pe durata verilor fierbinți. Cele mai importante râuri grecești sunt Achelous, Peneus, Axios și Struma, iar cele mai reprezentative lacuri se întâlnesc în partea de nord, printre ele numărându-se Ioannina, Kastoria și Prespa.
Grecia devine astfel imaginea unei destinații a cchei din lume. Lanțul mai adăpostește și Complexul Meteora ce cuprinde formațiuni stâncoase asemănătoare unor coloane în vârful cărora își au sălașul mănăstiri greco-catolice încă din perioada medievală. Partea de nord-est a Greciei găzduiește un alt lanț muntos: Munții Rodopi. Aceștia acoperă regiunile Macedoniei de Est și Traciei, zonă faimoasă pentru Parcul Național Dadia, zonă protejată datorită florei și faunei sale unice în Europa. Zonele joase se găsesc in Tesalia, Macedonia Centrala și Tracia. Acestea reprezintă singurele arii arabile ale Greciei, devenind importanți pioni economici. Hidrografia țării este puțin valorificată datorită imposibilității de a naviga pe râurile interioare, principala cauză fiind relieful muntos. O parte din aceste râuri, cele de mici dimensiuni, ajung să fie secate pe durata verilor fierbinți. Cele mai importante râuri grecești sunt Achelous, Peneus, Axios și Struma, iar cele mai reprezentative lacuri se întâlnesc în partea de nord, printre ele numărându-se Ioannina, Kastoria și Prespa.
Grecia devine astfel imaginea unei destinații a contrastelor, cu munți trufași ce se înalță direct din valurile înspumate ale mării, cu terenuri greu de îmblânzit, dar a căror bogăție oferă totul localnicilor și vizitatorilor. Rămâne până în zilele noastre un important nod de legătură a trei continente ce nu și-a pierdut farmecul de-a lungul mileniilor.
1.2. Cadrul socio-cultural
Grecia este fără doar și poate un simbol al Europei datorită istoriei și realizărilor sale. Evoluția societății grecești și totalitatea influențelor pe care le-a primit de-a lungul secolelor au adus un aport important la complexitatea și modernizarea poporului. Acesta este un aspect care i-a fascinat dintotdeauna pe călători și a făcut ca țara să se bucure de numeroși vizitatori entuziaști. Mulțimea vestigiilor păstrate încă din Antichitate, completate de operele epocilor ce au urmat fac ca lunga istorie a țării să se desfășoare în fața ochilor celor curioși.
Antichitatea a fost o perioadă faimoasă pentru societatea elenă. Ea a reușit să devină centru de interes pentru învățații vremii, fiind marcată de prezența elitelor din domeniul științelor exacte, filozofiei, literaturii și politicii. Dar cele mai vechi civilizații au existat pe acest teritoriu încă din Epoca Bronzului când civilizația cicladică ocupa arhipelagul care i-a păstrat numele, sfârșitul său fiind însă datorat de erupției vulcanice din insula Santorini din anul 1500 î.Hr. Mult mai cunoscută, civilizația minoică a ocupat insula Creta între anii 3000 și 1500 î.Hr. Mai sofisticați, aceștia au fost o mare putere maritimă, având relații comerciale cu Siria, Spania sau Egiptul și punându-și amprenta asupra arhitecturii și inovațiilor din zonă. Aceștia au pierit de asemenea o dată cu erupția din Santorini, dar cultura lor a dăinuit mai departe, fiind preluată de locuitorii părții continentale. Civilizația miceniană a fost cea care a marcat mai profund istoria Greciei. Numită și perioada eroică, aceasta a fost cuprinsă în rândurile epopeii Iliada, iar artefactele datând din perioada 1650-1150 î.Hr. sunt o dovadă a măiestriei micenienilor în materie de arhitectură și artizanat. Decăderea lor se datorează dorienilor, trib nordic, a căror autoritate a durat până în anul 800 î.Hr. și a fost marcată de un regres cultural și comercial, ceea ce a determinat ca această perioadă se fie numită Epoca Întunecată.
Perioada arhaică a însemnat dezvoltarea orașelor-stat și finalul epocii întunecate. Aceste orașe reprezentau unirea mai multor triburi sub o conducere comună, împărtășind guvernul, industria, comerțul și agricultura. Cele mai relevante exemple sunt Atena, Sparta, Delphi, Corint și Olympia. Perioada Clasică a urmat celei arhaice și a fost marcată de o dezvoltare continuă a civilizației și de apariția primelor forme de democrație. Cea mai mare amenințare a acestei epoci o reprezenta invazia persanilor, ceea ce i-a determinat pe greci să se unească sub conducerea Atenei pentru a înlătura în totalitate forțele imperiului vrăjmaș. Această victorie a condus la Epoca de Aur a Atenei, orașul devenind un centru politic și cultural și stabilind un standard înalt de evoluție, model pentru alte societăți europene. Literatura a înflorit cu epopeile lui Homer și poemele lui Hesiod, teatrul a fost marcat de tragediile lui Sofocle și Euripide și de comediile lui Aristofan, gânditori precum Platon, Socrate și Aristotel au schimbat mentalități, iar arhitectura a fost îmbogățită cu structuri precum Partenonul. Dar supremația Atenei a fost provocată de Sparta în 431 î.Hr. și a dat naștere unei serii de războaie ce a slăbit puterea orașelor-stat.
O personalitate marcantă a istoriei grecești este Alexandru Macedon. Tatăl acestuia a profitat de starea precară a orașelor elene în perioada ulterioară războaielor și a reușit să le cucerească, visul său fiind crearea unei armate unice a Greciei și răspândirea culturii pe alte meleaguri. Fiind asasinat înainte de a-și putea pune în aplicare planul, fiul său, Alexandru, l-a preluat și a reușit să pună baza unui dintre cele mai mari imperii ale tuturor timpurilor, cucerind Persia, Egiptul și teritorii din nordul Indiei. La moartea sa, în 323 î.Hr., imperiul s-a prăbușit, o partea a orașelor-stat și-au reluat autonomia, iar unele zone au devenit regate independente (Siria, Egipt, Macedonia). Cu toate acestea, cultura grecească a cuprins întreg teritoriul stăpânit de Alexandru cel Mare, iar Grecia a fost sub stăpânirea Macedoniei vreme de 200 de ani.
Următoarea etapă a lungii istorii a Greciei a fost marcată de marile imperii europene, Imperiul Roman și Imperiul Bizantin. Din anul 146 î.Hr. romanii au preluat controlul și au fost protectori ai Greciei datorită respectului pe care îl purtau vieții intelectuale și culturale din regiune. Grecii au prosperat din nou, iar cultura romană a adoptat influențe elene. Și religia a primit aceste influențe, zeii romanilor având origini în mitologia greacă. În anul 285 d.Hr. Dioclețian a hotărât divizarea conducerii imperiului său, rămânând în fruntea părții estice, cea vorbitoare de limbă greacă. Succesorul său, Constantin, a mutat capitala imperiului la Bizanț, iar restul imperiului a continuat să se dezvolte în urma căderii vestului sub conducerea triburilor germanice în 476 d.Hr. Astfel, a luat naștere Imperiul Bizantin, a cărui capitală a fost redenumită Constantinopol, în onoarea împăratului și care era elenă în cultură și limbaj, dar condusă după practicile legislative și administrative romane. Pe durata acestui imperiu, creștinismul a fost impus ca unică religie, venerarea zeilor greci sau romani fiind considerată o practică păgână, iar cea mai înaltă formă de erudiție, până atunci filozofia grecească, a devenit teologia creștină.
Începând cu anul 1204 Grecia a intrat sub stăpânirea francilor și venețienilor în timpul celei de-a patra Cruciade. Statul a fost împărțit în mai multe subdiviziuni controlate de străini. Jumătatea secolului al XV-lea a însemnat expansiunea otomanilor care au avansat pe teritoriul grecesc cucerind orașele și impunându-și dominația în 1453. Aceasta a durat aproximativ 400 de ani. Din punct de vedere religios, turcii erau mai permisivi decât predecesorii lor, astfel creștinismul a dăinuit pe durata conducerii lor. Cu toate acestea, opresiunea otomanilor era datorată taxelor impuse, asasinatelor față de grupurile suspectate de revoltă și numeroaselor războaie cu Veneția purtate pe teritoriul Greciei. Situația precară a grecilor sub conducerea otomană a condus la întărirea mândriei naționale, iar în 1821 a izbucnit o revoltă ce a condus la Războiul de Independență al Greciei. Cu ajutorul francezilor, rușilor și britanicilor, poporul elen și-a dobândit autonomia în 1829.
Perioada monarhică a istoriei grecești începe în 1830 când puterile europene ce i-au ajutat în timpul războiului semnează Tratatul de la Londra ce presupunea ca Regatul Grec să cuprindă teritoriul de la sud de Tesalia, Peninsula Peloponez, insulele Mării Egee și insula Eubeea, iar conducerea să revină unui suveran străin pentru a evita luptele pentru putere la nivelul țării. În 1833 Prințul Otto al Bavariei a primit coroana Greciei, popularitatea sa diminuându-se treptat până în 1862 când a fost înlocuit cu Prințul William al Danemarcei, ce a preluat titlul de Regele George I. Acesta a instituit o nouă constituție democratică, a recâștigat insulele Ionice, Tesalia și sudul Epirului, iar victoriile din timpul războaielor balcanice i-au redat Epirul, Macedonia, Creta și alte insule. A fost asasinat în 1913, iar la tron i-a urmat Regele Constantin. Problema conducerii acestuia au fost disputele cu Primul Ministru, Eleutherios Venizelos, cu privire la rolul Greciei în Primul Război Mondial, ce au divizat populația țării. Regele a fost demis, iar primul ministru a decis alierea Greciei cu Antanta în 1917.
Perioada 1920-1950 a fost foarte tulburată din punct de vedere politic. S-a trecut de la monarhie la republică în repetate rânduri, s-au purtat rupte cu turcii pentru teritorii, a urmat o perioada de dictatură militară, au reușit să înfrângă invazia Italia din timpul celui De-al Doilea Război Mondial, au fost victimele invaziei naziste din 1941 până în 1944, comuniștii au încercat să își impună conducerea, iar din 1967 Grecia a fost condusă de generalul George Papadopoulos, care a instituit o nouă constituție ce elimina libertatea politică. Din 1974 Grecia a devenit republică prin referendum. Perioada 1981-1996 a fost marcată de conducerea Partidului Socialist, cu Andreas Papandreou ca prim-ministru. I-a urmat Constantin Simitis ce a rămas în fruntea țării până în 2004. Ultimii ani au fost marcați de o alternanță a partidelor aflate la conducere, între socialiști si Partidul Noua Democrație. Din iunie 2012, cabinetul primului ministru i-a revenit lui Antonis Samaras al Noii Democrații.
Un alt aspect important ce îi definește pe greci ca popor îl reprezintă religia. Se poate spune că din acest punct de vedere se întâlnesc doua perioade majore: în vechime se închinau zeilor de pe muntele Olimp, iar o dată cu răspândirea creștinismului au fost printre primele popoare ce au adoptat aceste practici. Conform constituției, religia oficială este cea creștin ortodoxă, garantând în același timp libertatea credinței pentru cei de alt rit. Nu există statistici naționale cu privire la acest aspect, dar alte instituții susțin că 97% din cetățeni se declară ortodocși, iar 15,8% se consideră foarte religioși, în timp ce doar 3,5% nu participă la slujbe. Aceste procente îi aduc pe greci printre cele mai active popoare din punct de vedere al credinței la nivel european. Cea mai numeroasă minoritate religioasă o reprezintă musulmanii, însumând 1,3 procente din totalul populației. Cauzele acestei situații le reprezintă ocupația turcească de la începutul secolului XX, dar și numărul însemnat de imigranți albanezi apartenenți acestei religii. Iudaismul este și el prezent în istoria Greciei, concentrându-se în jurul orașului Salonic. Mult mai numeroși în secolul trecut, comunitatea iudaică a țării a fost grav afectată de invazia nazistă din timpul celui De-ai Doilea Război Mondial, ajungând în anul 2007 să cuprindă aproximativ 5.500 persoane. Printre alte minorități religioase se mai numără romano-catolicii, evangheliștii, penticostalii și Martorii lui Iehova.
Din punct de vedere lingvistic, prima dovadă a existenței limbii grecești datează din secolul al XV-lea î.Hr., fiind asociată civilizației miceniene. Devenind mai târziu limba oficială a Imperiului Bizantin, i-a oferit putere și o extindere teritorială considerabilă. Secolele XIX și XX au fost marcate de dispute la adresa limbii oficiale; concret, între a adopta dialectul arhaic academic Katharevousa sau pe cel popular, evoluat natural din greaca bizantină, Dimotiki. Situația a fost rezolvată în 1976 prin acceptarea variantei populare ca fiind oficială. Minoritățile musulmane din Grecia adus și o serie de grupuri lingvistice distincte, precum turci, bulgari și romani. Zonele muntoase adăpostesc și ele grupuri cu caracteristici ale limbii diferite de majoritatea populației. Deși bilingvi, cu greaca ca cea de-a doua limbă, aceste grupuri vorbesc albaneză, aromâna sau vlaha. Nordul adăpostește grupuri vorbitoare de limbă slavă, în vreme ce afinitățile religioase fac ca evreii să își păstreze dialectul tradițional Ladino.
Cultura Greciei a primit de-a lungul istoriei numeroase influențe și s-a adaptat tuturor condițiilor sociale ale vremii. Printre acestea pot fi menționate modificările aduse de Imperiul Roman, cel Bizantin, latini, franci, venețieni și britanici. Dar se consideră că o dată cu Războiul de Independență, aceste aspecte distincte s-au unificat creând o entitate a complexei culturi grecești moderne. Filozofia a fost una dintre cele mai importante arii de studii ale Greciei Antice, influențând curentele gândirii din toată Europa. Cei mai importanți filozofi greci au fost Socrate, Platon și Aristotel, iar școlile de pe teritoriul țării au dat naștere la numeroase tendințe precum sofismul, stoicismul, epicureanismul, scepticismul și neo-platonismul. Literatura Greciei a cunoscut trei mari perioade: cea antică, cea bizantină și cea modernă. Cele mai vechi scrieri valoroase sunt reprezentate de epopeile lui Homer, Iliada și Odiseea. Perioada clasică a Antichității a fost cea mai înfloritoare, poemele lirice, elegiile, odele, piesele de teatru tragice sau comice aducând glorie și recunoaștere autorilor greci. Literatura bizantină cuprinde operele din perioada Evului Mediu, în vreme ce cea modernă face referire la scrierile de după secolul al XI-lea. Cea mai importantă operă a acestei perioade o reprezintă poemul Erotokritos al lui Vitsentzos Kornaros, figură memorabilă a Renașterii. Secolul XX a adus Greciei două premii Nobel pentru Literatură datorită lui George Seferi în 1963 și Odysseas Elytis în 1979. Muzica pe teritoriul Greciei își are de asemenea originea în perioada antică, jucând un rol important în educația copiilor. Folosită pentru a delecta oaspeții în cadrul diferitelor evenimente, dezvoltarea sa s-a asociat de-a lungul secolelor bisericii, influențele bizantine fiind extrem de pregnante. Secolul XX le-a adus compozitorilor greci recunoaștere pentru importantul aport asupra muzicii clasice moderne. Un alt aspect important al culturii grecești îl reprezintă sportul. Leagăn al Jocurilor Olimpice, grecii au reușit să integreze orice sport în viața de zi cu zi, iar reprezentanții lor la competițiile internaționale le-au adus faimă și performanțe notabile.
Fiind un popor cu credințe atât de puternic împământenite, grecii prețuiesc mai presus de orice valorile creștine. Tocmai de aceea se consideră că cea mai importantă avere este familia. Se cultivă o dragoste necondiționată pentru cei înrudiți, apropierea dintre aceștia fiind dovedită de grija reciprocă pe care și-o poartă. În momentele grele, nepoții și fiii sunt alături de cei mai în vârstă pentru a-i ajuta să depășească orice impas. De asemenea, familiile oferă sprijin rudelor sărace și se spune că este neobișnuit să vezi oameni fără adăpost în Grecia, tocmai datorită acestui sentiment de unitate ce se păstrează în sânul familiilor. Fiecare copil are un naș, denumit local „nonos”, ce îl ajută să înțeleagă religia și asigură bunăstarea, siguranța și fericirea acestuia. Legile religioase interzic căsătoria între copiii nașilor și finii acestora deoarece din parspectiva bisericească aceștia sunt frați și surori, deși nu au nicio legătură de sânge. Dacă valorile familiale au rămas relativ neschimbate datorită valorilor religioase, rolul femeii în societatea grecească a suferit anumite modificări de-a lungul istoriei. În vremurile antice singura preocupare a femeilor era sa aibă grijă de familie și să fie cât mai supusă, iar o dată cu primirea influențelor vestice a început și schimbarea mentalității acestora. Deși în zonele rurale reprezentantele sexului slab au păstrat valorile tradiționale, cele din zonele urbane ce aveau un grad mai ridicat de acces la tendințele societății vestice au început să aibă aspirații mai înalte, dorind să înlocuiască rolul de ocrotitoare ale familiei cu atribuții mai semnificative. Au existat numeroase mișcări feministe de-a lungul secolului XX, dar majoritatea au fost reprimate și au fost instituite legi ce impuneau reguli de conduită pentru femei și interziceau participarea acestora la diferite evenimente. Cu toate că au primit drept de vot în anii 1950, adevărata libertate a fost câștigată abia în 1983 când a fost introdusă Legea Familiei ce promova și garanta egalitatea între sexe.
Concluzionând, grecii sunt un popor complex, cu o istorie foarte îndelungată ce au marcat încă din cele mai vechi timpuri evoluția societăților cu care au avut tangențe. Multitudinea de influențe pe care au primit-o de-a lungul vremii au sporit plurivalența moștenirii istorice, dar valorile de bază ale poporului au rămas constante.
1.3. Economia
Din punct de vedere economic, Grecia a putut fi considerată multă vreme ca fiind o țară dezvoltată, capabilă să se adapteze cu ușurință schimbărilor provenit fie la nivel regional sau mondial. Din acest considerent cele mai importante venituri vin din sectorul servicii (81%), industria contribuind cu doar 16 procente, iar agricultura cu 3%. Fiind cea mai dezvoltată națiune din zona Balcanilor, Grecia a jucat un rol important ca investitor regional și fondatoare a unei serii de alianțe de cooperare comercială.
Țara a fost marcată de o perioadă foarte dificilă în timpul celui De-al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, perioada ce a urmat a fost caracterizată de o puternică restructurare economică ce a făcut ca dezvoltarea națională să atingă valori semnificative, peste media Uniunii Europene. Problemele ce au însoțit această creștere au fost șomajul tot mai crescut, birocrația din sectorul public, evaziunea fiscală, corupția și nivelul scăzut al competitivității globale. După 14 ani de evoluție economică pozitivă, Grecia a intrat în recesiune în 2008. O dată cu aceasta au ajuns în atenția instituțiilor financiare și guvernamentale valorile exorbitante ale datoriilor externe, aducând asupra țării cea mai severă criză a ultimelor decenii. O serie de bănci puternice au creat pachete accesibile, dar asta a făcut ca guvernul grec să sporească gradul de îndatorare al națiunii în dorința de a urma regulile impuse de Uniunea Europeană. Situația precară a bugetului Greciei a condus la o criză internațională cu privire la încrederea instituțiilor financiare față de abilitatea statului de a-și achita obligațiile. Astfel, pentru a evita o problemă și mai gravă, în mai 2010, Fondul Monetar Internațional și alte state Zona Euro au acordat Greciei un ajutor de 45 miliarde de euro pentru a-și acoperi deficitul. Pentru a obține această finanțare, guvernul era obligat să impună un regim de austeritate pentru a controla evoluția veniturilor și cheltuielilor statului. Aceste măsuri au fost întâmpinate de public cu revolte și manifestații de stradă ce au amenințat siguranța și securitatea populației și a conducerii țării. Cu toate acestea, deficitul bugetar nu s-a redus conform previziunilor, iar gradul de îndatorare este într-o continuă creștere.
Sectorul primar al economiei grecești este reprezentat de agricultură și pescuit. Deși nu deține suprafețe extrem de întinse de teren agricol, în 2010 a reușit să se mențină printre primii producători europeni pentru o serie de bunuri specifice climatului mediteranean. Astfel, a ocupat primul loc la producția de bumbac (184.000 tone) și fistic (8.000 tone), poziția secundă pentru orez (229.000 tone) și măsline (147.000 tone), a treia pentru smochine (11.000 tone), migdale (44.000 tone), roșii (1,4 milioane tone) și pepeni (578.000 tone) și a fost a patra producătoare de tutun a Uniunii Europene (22.000 tone). Deși aduce cel mai slab aport la PIB, agricultura oferă locuri de muncă pentru 12% din populație. Beneficiind de Politica Agricolă Comună a UE, o mare parte a infrastructurii pentru producția agricolă a fost îmbunătățită, înregistrând astfel creșteri ale cantităților rezultate. Un alt aspect important al agriculturii grecești îl reprezintă culturile organice care au cunoscut o dezvoltare accentuată și cărora li se acordă un interes tot mai sporit din partea populației. În ceea ce privește pescuitul, Grecia acoperea în anul 2007 19% din capacitatea Mării Mediterane cu un total de peste 85.000 tone. În plus, este deținătoarea celui mai mare număr de vase de pescuit din Meditarana comparativ cu celelalte state ale Uniunii Europene.
Industria sau sectorul secundar al economiei a cunoscut majorări continue din 2005 până în 2011, față de ceilalți membri ai UE. Cu toate acestea, criza a lovit și această arie în anii 2009 și 2010. Astfel, în prezent, industria contribuie cu 16% la valoarea produsul intern brut și suportă peste 22% din totalul forței de muncă. Cei mai mulți dintre angajați se regăsesc în sfera manufacturieră, urmată de construcții și minerit. La nivelul anului 2009 au fost identificate cele mai profitabile arii ale industriei grecești: producția de ciment, farmaceutice, amestecuri pentru beton, armături, țigări, bere, băuturi non-alcoolice, lactate, table de aluminiu și produse Coca-Cola. Acestea au însumat peste 20 miliarde de euro.
Sectorul serviciilor este cel mai bine dezvoltat și aduce cel mai însemnat aport economic, constituind 81% din totalul veniturilor țării. Angajând peste 65 de procente din forța de muncă, principalele ramuri ale acestui sector le reprezintă comerțul maritim, telecomunicațiile și turismul. Comerțul pe mare a fost încă din Antichitate un sector cheie al economiei Greciei, dar baza flotei maritime comerciale moderne a fost pusă la finele celui De-al Doilea Război Mondial când întreprinzătorii greci au putut cumpăra vase de la Guvernul Statelor Unite. Un raport din cadrul Conferinței de Comerț și Dezvoltare a Națiunilor Unite susține că Grecia deține cea mai extinsă flotă comercială din lume din punct de vedere al capacității de transport, fiind urmată de Japonia. În plus, la nivel european, celelalte state se află cu mult în urma flotei grecești. Cu privire la număr de nave, ocupă locul patru mondial cu 3.213 vase, în urma Japoniei, Chinei și Germaniei. Fiind una dintre cele mai semnificative industrii naționale, aduce un aport de 6% la PIB și angajează peste 160.000 persoane. Exista aproximativ 750 de companii de comerț maritim grecești. Referitor la telecomunicații, cea mai importantă companie grecească este OTE (Organizația Elenă de Telecomunicații), deținută de stat până în 1980, majoritatea acțiunilor fiind preluate de Deutsche Telekom în 2011. S-a dezvoltat ca cea mai mare companie de acest tip din sud-estul Europei, deținând 13 subsidiari în 4 țări balcanice, printre care și cel mai mare furnizor de servicii de telefonie mobilă din Grecia, Cosmote. Competitorii acestuia sunt Wind Hellas și Vodafone Grecia. Conform statisticilor, în 2009, în țară existau peste 20 milioane de conturi de telefonie mobilă active și puțin sub 6 milioane de linii de telefonie fixă. În ceea ce privește accesul la internet, grecii s-au aflat în urma celor din Uniunea Europeană, dar au înregistrat o revenire majoră în perioada 2006-2011 când numărul gospodăriilor cu conexiune la internet s-a dublat. Numărul acestora a crescut la 56,3% la nivel național, dintre care 95% folosesc o conexiune de tip broadband. Într-un comunicat de presă al Eurostat, Grecia se situează pe locul 3 în Europa ca procentaj al persoanelor cu vârste cuprinse între 16 și 74 ani ce nu au folosit niciodată internetul, fiind precedată doar de Bulgaria și România. Cu toate acestea, Grecia însumează un total de 4,79 milioane de utilizatori de internet. O altă ramură de o importanță deosebită pentru statul grec o reprezintă turismul. Deși atestat documentar încă din perioada antică datorită evenimentelor religioase și sportive, în sens modern industria turismului a început să înflorească după 1950. Găzduind peste 15 milioane de turiști anual, aportul la PIB al activităților turistice atinge 18 procente, aflându-se în topul destinațiilor care atrag cele mai mari sume cheltuite de vizitatori. Pentru promovare și calitatea serviciilor turistice sunt responsabile Ministerul Culturii și Turismului și Organizația Națională pentru Turism. Numeroase destinații de pe teritoriul Greciei și-ai găsit în ultimii ani locul în topurile realizate de diferite instituții și publicații de turism. Astfel, Salonicul ocupă locul 5 în clasamentul ghidului Lonely Planet pentru cele mai bune petreceri, alături de Montreal sau Dubai, revista Travel+Leisure a numit Santorini ca cea mai bună insulă din lume în 2011, iar Mykonos a fost recunoscută ca cea de-a cincea insulă de top a Europei.
Structurată ca o economie dezvoltată, Grecia și-a dovedit complexitatea și capacitatea de adaptare de-a lungul timpului. Cu toate acestea, a primit o lovitură majoră în ultimii ani în urma căreia toate sectoarele sale au fost puse la grea încercare. Cele mai puternice sectoare ale sale și-au menținut supremația deși nu au fost mai puțin marcate de evoluția negativă a situației generale. Analiza unor indicatori precum evoluția produsului intern brut, rata șomajului și nivelul angajărilor are menirea de a ilustra mai clar situația statului în ultimii ani.
Produsul intern brut reprezintă un indicator macroeconomic ce ilustrează totalitatea valorii monetare a bunurilor și serviciilor realizate în toate ramurile economice existente la nivel național destinate consumului final. Valoarea acestuia este înregistrată anual.
Tabel nr. 1.1. Evoluția produsului intern brut în Grecia
Sursa: The World Bank Databank
Evoluția produsului intern brut al Greciei în perioada 2006-2010 ilustrată în tabelul anterior arată o serie de fluctuații. Nivelul maxim înregistrat de acesta revine anului 2008, cu o valoare de peste 340 de miliarde de dolari, în vreme ce minimul se poate observa în 2006 cu 261 de miliarde de dolari. Întrucât anul de bază deține cea mai scăzută valoare a cumulului produsului intern brut, evoluția fiecărui an comparativ cu acesta este una pozitivă, ratele de creștere încadrându-se între 11,7 și 30,6 procente. Comparația anuală a valorii P.I.B. arată o creștere la începutul perioadei (2007-2008), urmată de descreștere în următorii doi ani ai analizei. Prin această fluctuație a valorii, produsul intern brut al ultimului an se apropie de cel al anului de bază, diferența fiind de doar 30,6 miliarde de dolari.
Grafic nr. 1.1. Evoluția produsului intern brut în Grecia
Graficul aferent evoluției valorii produsului intern brut al Greciei în perioada 2006-2010 exemplifică fluctuațiile înregistrate de acest indicator. Cu o creștere semnificativă la începutul perioadei, datorată popularizării țării ca și destinație turistică, dar și ca mediu propice pentru investiții, valoare P.I.B. atinge apogeul în anul 2008 ca urmare a dezvoltării economiei naționale. Involuția anilor ulteriori este urmarea directă a influenței puternice pe care criza economică a avut-o asupra Greciei. Aflându-se într-un puternic impas ca economie națională, efectele negative asupra statului elen au avut un impact mult mai puternic decât în cazul unor țări cu o economie mai echilibrată. Imposibilitatea de a menține turismul la nivelul de dinaintea declanșării crizei, dar și volumul foarte ridicat al datoriilor externe, au făcut ca Grecia să fie nevoită sa impună o serie de măsuri drastice asupra populației, ceea ce a generat conflicte la nivel național. Aceasta a dus la o creștere a insecurității și au afectat într-o măsură mai accentuată imaginea țării la nivel internațional.
Rata șomajului reprezintă un indicator economic exprimat procentual definit ca raport între numărul șomerilor și populația activă totală. Conform Biroului Internațional al Muncii definește șomerii ca persoane cu vârste cuprinse între 15 și 74 ani care nu au un loc de muncă și nu desfășoară o activitate remunerată, utilizează metode active de a găsi un loc de muncă și sunt dispuși să înceapă activitatea în decurs de două săptămâni. „Populația activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forța de muncă disponibilă pentru producția de bunuri și servicii în timpul perioadei de referință, incluzând populația ocupată și șomerii.”
Tabel nr. 1.2. Evoluția ratei șomajului în Grecia
Sursa: The World Bank Databank
Tabelul 1.2. ilustrează evoluția ratei șomajului în Grecia în perioada 2006-2010. Valorile acestui indicator variază între 7,7% și 12,5%. Ca și în cazul produsului intern brut, cea mai favorabilă situație este înregistrată la nivelul anului 2008, când cele 7,7 procente semnifică o diminuare a șomajului cu peste 13% față de anul de bază și 7% comparativ cu anul anterior. Perioada 2006-2007 se menține relativ stabilă cu o diferență de doar 0,3 procente. În schimb, anii ulteriori 2008 aduc o sporire considerabilă a valorii ratei șomajului. Astfel, anul 2009 arată o creștere de aproape 8% față de valoarea anului de bază și de peste 23% față de anul 2008. Cea mai negativă valoare a ratei șomajului se observă la nivelul anului 2010, a cărui valoare de 12,5% reprezintă o majorare de 42 procente față de 2006 și de 31,6 procente față de 2009.
Grafic nr. 1.2. Evoluția ratei șomajului în Grecia
Evoluția ratei șomajului în Grecia în perioada 2006-2010 exemplificată în graficul 1.2. înregistrează o scădere la începutul perioadei, urmată de o evoluție pozitivă drastică în ultimii doi ani. Diminuarea valorilor indicatorului în perioada 2006-2008 semnifică a ameliorare a situației economice a statului în perioada precedentă declanșării crizei economice internaționale. Astfel, populația elenă a putut prospera, iar un număr din ce în ce mai ridicat de persoane au putut accede pe piața forței de muncă. Fiind o perioadă prolifică pentru economia Greciei, dezvoltarea mai multor sectoare de activitate au dus la crearea de noi locuri de muncă și la sporirea nivelului de trai al populației. Sporirea insecurității economice la nivel mondial a făcut ca statul să fie puternic afectat de instalarea crizei financiare în anul 2008, rezultatele fiind vizibile începând chiar din anul următor. Cu o creștere a ratei șomajului ce depășea nivelurile înregistrate în anul de bază, instabilitatea forței de muncă de pe piața elenă a atins nivelul maxim în anul 2010, depășind cu mult media Uniunii Europene. Aceasta a fost o urmare a creșterii specializării posturilor, dar și o dovadă a sporirii disponibilizărilor la nivel național ca măsură de precauție a companiilor. Pentru a se menține active pe piață, multe dintre acestea au preferat reducerea numărului de angajați, renunțând la persoanele cu mai puține calificări.
Nivelul angajărilor se referă la raportul dintre totalul persoanelor ce desfășoară activități lucrative remunerate și totalul rezidenților statului respectiv.
Tabel nr. 1.3. Evoluția nivelului angajărilor în Grecia
Sursa: The World Bank Databank
Nivelul angajărilor la nivelul Greciei ilustrat în tabelul 1.3. înregistrează o serie de modificări mai temperate comparativ cu ceilalți indicatori ai economiei naționale. Cu valori cuprinse între 47,7% și 49,7%, cea mai semnificativă diferență se observă la nivelul anului 2010. Evoluția față de anul de bază, 2006, este preponderent pozitivă cu rate de creștere între 0,41 și 1,43 procente între 2007 și 2009, ultimul an al perioadei analizate aducând însă o descreștere de 2,65 procente. Diferențele anuale ale ratei angajărilor segmentează perioada în două intervale distincte. Astfel 2006-2008 este marcată de o creștere constantă a valorii indicatorului, iar 2009-2010 aduc o involuție accentuată a numărului de persoane angajate, valorile aflându-se în intervalul 1-3%.
Grafic nr. 1.3. Evoluția nivelului angajărilor în Grecia
Nivelul angajărilor în Grecia în perioada 2006-2010 ilustrează aceeași evoluție ca și în cazul celorlalți indicatori macroeconomici. Graficul 1.3. exemplifică situația statului elen cu privire la acest aspect, reliefând evoluția primilor ani, în contrast cu scăderile anilor ulteriori. Întrucât Grecia a cunoscut o dezvoltare accentuată în perioada 2006-2008 se observă cum și necesarul de forță de muncă a cunoscut o evoluție pozitivă în această perioadă. Însă o mare parte a acestora au venit din rândul persoanelor cu calificări reduse sau a lucrătorilor sezonieri. Tocmai de aceea, anii următori, 2009 și 2010, sunt marcați de o involuție a nivelului angajărilor. Situația precară a economiei elene a făcut ca numărul angajaților să cunoască o descreștere fără precedent. Aceasta poate fi o urmare a sporirii specializării posturilor și a creșterii complexității sarcinilor pe care acestea le implică. Astfel, o mare varietate de angajatori au ales să își mențină persoanele cu vechime în companii, crescându-le aria de responsabilitate, refuzând noile angajări care necesită perioade de acomodare și training.
1.4. Turismul
Pentru o țară precum Grecia, turismul reprezintă o ramură economică cu un potențial extrem de ridicat și cu o tradiție îndelungată. În plus, istoria și-a spus cuvântul, dând complexitate varietății de forme de turism ce pot fi practicate pe întreg teritoriul statului. Răspunzând unor motivații de călătorie diferite, a reușit să atragă categorii diverse de călători, ceea ce a adus doar beneficii țării. Fie că a fost vorba de relaxare sau viața de noapte, turiștii au fost atrași către Grecia.
În primul rând, se remarcă preferința accentuată pentru clasicele vacanțe „sea, sand and sun.” Fiind în topul țărilor cu cea mai lungă linie de coastă, era inevitabil ca aceste zone să nu fie puternic valorificate. Grecia oferă vizitatorilor săi lungi plaje cu nisip alb întâmpinate de ape turcoaz, dar și mici zone de plajă retrase, înconjurate de stânci și păduri de pin. Oricare ar fi preferințele, zona de coastă se diferențiază și printr-o curățenie deosebită, independent de caracteristicile sale naturale. Din acest motiv plajele Greciei s-au regăsit în topul organizației Foundation for Environment Education, mai exact programul Blue Flag, ce atestă anual zonele propice pentru înot. Mai exact, criteriile luate în considerare la evaluarea zonelor de coastă fac referire la curățenie, calitatea apei, administrarea, siguranța practicării natației, protecția mediului și serviciile oferite. Regăsindu-se pe locul secund timp de mai mulți ani, depășite doar de cele ale Spaniei, plajele grecești oferă o calitate sporită vizitatorilor lor în condițiile durabilității mediului. Locațiile ce au primit această distincție se regăsesc în Halkidiki, arhipelagul Dodecanez, Creta (Lassithi) și Insulele Ioniene (Kefalonia și Lefkada). În plus, fiind atât de extinsă, zona de coastă a Greciei permite acomodarea diferitelor categorii de turiști. Astfel, există resorturi de 5 stele ce oferă confort sporit pentru turiștii de lux, putând fi încadrate în tipologia clasică a hotelurilor high-end sau având particularități ale zonei și diferite teme, aparținând hotelurilor design sau boutique. Printre acestea pot fi menționate La Mer Deluxe Hotel, Porto Zante, C Sky Hotel, Hotel Majestic și Hotel Katikies. Cu toate acestea, Grecia a fost pentru foarte mult timp destinația preferată pentru turismul de masă. Cu un total de aproximativ 8.000 de unități hoteliere cu clasificări între 1 și 3 stele, permite extinderea acestui tip de turism și devine accesibilă pentru vizitatorii condiționați de buget.
În strânsă legături se află și nișa turismului pentru sporturi acvatice. Cu o infrastructură foarte bine pusă la punct pentru acestea, coasta Greciei este destinația potrivită pentru cei pasionați de o gamă variată de activități. Un exemplu în acest sens îl reprezintă navigarea pe mare, hobby aflat în strânsă legătură cu evoluția țării de-a lungul istoriei. A rămas și astăzi în topul preferințelor populației rezidente, fiind practicat atât pentru relaxare, cât și pentru performanță cu diferite tipuri de ambarcațiuni. Un alt argument tentant pentru practicarea acestui sport îl reprezintă posibilitatea de a vedea golfuri și peșteri inaccesibile în alt mod și opțiunea de a petrece timp pe mici insule, departe de aglomerația plajelor deja consacrate. Zonele recomandate de Federația Elenă de Navigație sunt Poros, Lefkada, Hydra, Paros, Skiathos, Corfu sau Creta. Un alt sport ce atrage din ce în ce mai multe persoane este parasailingul. Apărut în anii 1960, acesta a evoluat destul de rapid, astăzi numeroase resorturi și centre de agrement amplasate pe plajă oferă turiștilor tot echipamentul necesar pentru efectuarea de zboruri planate de până la 100 metri deasupra mării. La nivelul Greciei, cea mai faimoasă destinație pentru acest tip de activitate o reprezintă insula Skiathos. În topul preferințelor mai întâlnim și schi-ul nautic, sport cu o evoluție surprinzătoare, fiind mai spectaculos o dată cu echiparea ambarcațiunilor pentru viteze din ce în ce mai ridicate. Deoarece nu necesită un antrenament special, a devenit foarte popular pe teritoriul grecesc, fiind practicat atât de localnici, cât și de un număr însemnat de turiști. Astfel, încă din 1957 Clubul Nautic din Vonliagmeni a fost primul care a înființat o divizie distinctă pentru schi nautic, ulterior înființându-se școli pe fiecare insulă principală a țării. O ramură dezvoltată mai recent, cu caracteristici asemănătoare schi-ului nautic, o reprezintă wakeboardingul. Acesta îmbină practici din schi, snowboarding și surfing, în scopul de a parcurge suprafața apei pe o placă tractată de o ambarcațiune. În ultima perioadă au fost înființate o serie de școli pentru practicarea acestui sport, iar cluburile de renume și-au dezvoltat infrastructura pentru a acoperi cerințele pentru acesta. În apele Greciei se organizează o serie de competiții de wakeboarding pe durata verii și la începutul toamnei, locațiile preferate fiind Mykonos și Creta, iar cluburile cele mai recunoscute fiind Karavi Beach Sports și Passage Sports. O variație a acestuia o reprezintă kneeboardingul, singura diferență constând în poziția practicantului. Mai clasic, Grecia oferă o serie de locații favorabile pentru practicarea surfingului. Dintre acestea se remarcă Mykonos, Naxos, Creta, zonele din împrejurimile Atenei și Peninsula Peloponez și o serie de stațiuni din Marea Egee (Poseidi, Golden Beach, Agios Ioannis, Chorefto). Aceasta din urmă este recunoscută și ca fiind cea mai bună zonă pentru wind-surfing datorită vântului specific ce bate dinspre nord în perioada mai-septembrie. Cu timpul a devenit un sport foarte practicat în Grecia, dezvoltându-se numeroase centre de închiriere a echipamentului, iar cadrul natural, cu multiple golfuri, fiind propice pentru acest sport atât la nivel de începător, cât și pentru cei cu experiență. Un argument ce atestă poziția fruntașă a țării în dezvoltarea acestei activități o reprezintă decizia Asociației Mondiale a Windsurferilor Profesioniști de a organiza în fiecare an Campionatul Mondial pe Insula Paros a Arhipelagului Cicladelor. Întâlniri ale împătimiților acestui sport se organizează periodic pe întreg teritoriul grecesc. Pentru a diversifica paleta sporturilor acvatice, anii 1990 au adus o nouă inovație numită kiteboarding sau kitesurfing. Fiind o combinație de tehnici de surfing, windsurfing și wakeboarding, acesta folosește vântul pentru a controla un zmeu și a parcurge astfel suprafața apei. Marea Egee este și de această dată locația preferată pentru doritori, faimoase pentru calitatea condițiilor și serviciilor oferite fiind insulele Naxos, Paros și Rhodos. Prima adăpostește un centru profesionist de kiteboarding, Kite Square, pe plaja Mikri Vigla, una dintre locațiile cu vânturile cele mai favorabile. Un mod mai puțin extrem de a te bucura de apele mării, dar care reclamă o mare rezistență fizică, îl reprezintă plimbările cu caiacul. Oferind posibilitatea de a explora părți mai retrase ale destinației de vacanță, popularitatea acestui sport este în continuă creștere. Topografia deosebită face din insulele Ioniene o destinație ideală pentru tururi cu caiacul. În plus, zona de litoral mai pune la dispoziția turiștilor o serie de alte atracții dintre care pot fi menționate jet-skiurile, fly-fish, hidrobiciclete, atracții gonflabile trase de ambarcațiuni. Părăsind zona de coastă, dar menținându-ne în sfera sporturilor acvatice, trebuie menționat river raftingul. Fiind un sport ce constă în parcurgerea unui râu cu ape repezi într-o barcă, Grecia nu abundă de destinații de acest tip, dar zona Epirului și Peloponezul îi oferă totuși un număr de locații propice. Traseele au diferite grade de dificultate și sunt amenajate pe râurile Arachtos, Tavropos, Megdovas, Pinios, Nestorio, Lonssios și Alfios. Cluburile specializate precum Scoutway, Riverland Outdoor Activities, Alpine Club sau No Limits pun la dispoziția turiștilor cursuri, ghizi și tot echipamentul necesar unei astfel de experiențe. Se poate spune că Grecia a reușit să își valorifice resursele și să ofere turiștilor săi o gamă variată de activități creând un cadrul armonios pentru iubitorii de sporturi acvatice.
Revenind la zona de litoral, un alt aspect important al turismului grecesc îl reprezintă croazierele. Acestea au înflorit de-a lungul timpului cu mult peste scopul lor inițial de a lega două locații, devenind destinații de sine stătătoare, oferind un grad ridicat de confort și o gamă variată de activități pentru petrecerea timpului liber la bordul navelor. Caracterizate de consumatori cu vârste medii, cu venituri substanțiale și un nivel ridicat al educației, vasele și circuitele au trebuit adaptate pentru a întâmpina nevoile de călătorie ale acestora, devenind un simbol al vacanțelor de lux. Deținând un număr atât de mare de insule, dar și o istorie fascinantă, Grecia este inclusă în ofertele companiilor de croaziere atât pentru tururi specifice, cât și ca parte a circuitelor mediteraneene mai cuprinzătoare. Perioada de vârf a acestora este cuprinsă între lunile mai și octombrie, principalele destinații incluse în pachete fiind orașe precum Atena, Delphi și Itea și insulele Santorini, Rhodos sau Mykonos. Printre cele mai importante de promotori ai croazierelor ce cuprind și Grecia se numără Princess Cruises, MSC Cruises, Royal Carribbean și Costa Cruise. Cele mai frecvente oferte vizează estul Mării Mediterane, cuplând astfel principalele atracții grecești cu mari orașe din Turcia, precum Istanbul sau Ankara. Un alt concept ce se pretează perfect la specificul Greciei este „island hopping.” Acesta descrie traversarea unei întinderi de apă, dar înlocuind o singură călătorie mai lungă cu o serie de segmente de legătură între diferite insule. Acest tip de pachet oferă vizitatorilor posibilitatea de a se bucura de atracțiile unui număr mai mare de destinații insulare pe parcursul unei vacanțe, îmbogățind experiența turistică. Cele mai populare locații sunt Atena, Creta, Kos, Mykonos, Naxos, Paros, Rhodos și Santorini. Astfel, turiștilor li se pun la dispoziție zile de relaxare la bordul navelor, bucurându-se de liniștea mării, și li se oferă perioade de explorare a orașelor înainte de a înainta spre alte locații.
O dată cu evoluția societății și cu apariția unei serii de modificări la nivelul mentalității unui număr din ce în ce mai crescut de persoane, a început să capete o importanță sporită îngrijirea sănătății și medicina preventivă, de aici și succesul înregistrat în ultima perioadă de turismul de spa. Fie că este vorba de orașe, așezări izolate sau simple cabane, apropierea de resurse naturale cu proprietăți curative a dus la dezvoltarea și la creșterea recunoașterii pe plan local și internațional. Tehnicile folosite în cadrul locațiilor de acest tip pot fi îndreptate spre rezolvarea unor probleme de sănătate și scăderea în greutate, sau pentru simpla plăcere și relaxare a persoanelor dornice. Pe teritoriul Greciei se regăsesc o serie de astfel de centre ce adus bunăstare celor ce le vizitează. Un astfel de exemplu îl reprezintă Centrul Spa Edipsos din Insula Euboea. Lăsând la o parte caracteristicile naturale precum apele limpezi, țărmurile, muntele Telethrio și flora și fauna ce împânzesc insula, cei mai mulți vizitatori o aleg datorită centrului spa. Îmbinând vechile tradiții ale vindecătorilor antici cu cele mai moderne tratamente din domeniu, specialiștii din Edipsos folosesc proprietățile benefice ale celor peste 80 de izvoare termale pentru a oferi o vacanță plăcută, ajutând la crearea renumelui celui mai celebru spa din Grecia. La 32 de kilometri de Atena se regăsește Mare Nostrum Spa, centru modern ce păstrează armonia coastei mediteraneene îmbinând arhitectura tradițională cu elemente de lux și modernitate. Dotările centrului pun la dispoziția amatorilor piscine interioare și exterioare, apartamente pentru hidroterapie sau masaj, saloane de înfrumusețare, saună, săli de fitness și aerobic, terapii aeroionizante, talasoterapie, reflexologie și tratamente cu nămol. Având la bază tradiționalele băi grecești, centrul folosește calitățile terapeutice ale apei marine în cadrul ședințelor de talasoterapie, oferind turiștilor programe personalizate de tratament pentru o satisfacție și o eficiență ridicată. Și insula Creta se poate lăuda cu un astfel de centru, Aldemar Royal Mare Thalasso. Ocupând o zonă extinsă a coastei nordice, complexul s-a regăsit de-a lungul anilor în topul celor mai bune centre spa ale lumii oferind tratamente cu apă marină, nămol, alge, fizioterapie și multe altele. Punând un mare accent pe îmbunătățirea stării de sănătate a oaspeților, programele individualizate oferite de centru îmbină efectele curative ale tratamentelor cu programe de nutriție echilibrată și antrenamente atletice și de rezistență fizică. Se poate spune astfel că Grecia oferă servicii de top și cu privire la turismul terapeutic, valorificând beneficiile apelor mării și oferind turiștilor alternative mai relaxante pentru clasicul turism de litoral.
Tot ca urmare a evoluției societății actuale vine și dezvoltarea sectorului turismului rural. Bazat pe ideea de reîntoarcere la origini, detehnologizare și aprecierea valorilor de bază, acest tip de vacanță presupune petrecerea timpului liber în mijlocul naturii, luând parte la activități gospodărești. Acest schimb de perspectivă aduce o îmbogățire a vieții prin experiența turistică, iar pentru localnici reprezintă un motiv pentru a-și păstra vii obiceiurile în ciuda mecanizării, dar și o importantă sursă de noi venituri. Din acest punct de vedere, Grecia centrală este pregătită să își primească oaspeții. Un argument care vine în ajutorul acestei destinații îl reprezintă lipsa aglomerației. Neprimind încă beneficiile dezavantajele turismului de masă, Sterea Elada păstrează încă intact pitorescul vechilor greci, întinderi deluroase și grote și peșteri pline de mister. Hotelurile și casele de vacanță sunt conduse chiar de către proprietari a căror ospitalitate nu poate fi pusă la îndoială, fiind de multe ori ghizi pentru împrejurimi. Exemple în acest sens sunt: Tithorea (mic orășel frecventat de iubitorii de drumeții), Koryschades (sat tradițional de munte, remarcabil datorită conacelor impunătoare), Trizonia (singura insulă locuită din Golful Corint), Rovies (sat de litoral, străjuit de munții Telethrio și Kavalaris), Aghia Triada (sat cu case tradiționale construite din piatră), Mantondi (sat pitoresc aflat pe malul mării ce deține monumente naturale impresionante). Locuitorii acestora sunt dornici să împartă cu cei ce îi vizitează atât roadele muncii lor, cât și povești adunate de-a lungul timpului, ce se dovedesc a fi de fiecare dată o încântare.
O altă ramură extrem de relevantă pentru turismul grecesc o reprezintă cel religios. Având o istorie îndelungată, fiind atestat încă din Antichitate, acest tip de călătorie răspunde necesităților celor pioși, dar și curioșilor ce vor să observe locuri faimoase și clădiri impresionante închinate zeilor diferitelor religii. Se poate călătorii în grup sau individual sub formă de misiuni sau pelerinaje, dar și pentru agrement sau relaxare. Deși Grecia nu se poate lăuda cu renumele Ierusalimului sau al orașului Mecca din acest punct de vedere, pune totuși la dispoziția turiștilor săi un număr impresionant de construcții religioase, unele dintre ele cu caracteristici unice. Fiind una dintre cele mai vechi societăți ce au acceptat creștinismul, oferă vizitatorilor săi o varietate de lăcașuri de cult ce aparțin diferitelor perioade. Una dintre cele mai deosebite locații de pe teritoriul grecesc, cu o puternică încărcătură spirituală o reprezintă Complexul Monahal Meteora. Cuprinde șase mănăstiri construite în vârful unor piloni naturali din stâncă, părți ale Munților Pindului în apropiere de orașul Kalambaka. Datorită unicității lor au fost incluse pe lista Patrimoniului Mondial al UNESCO. Există dovezi că această zonă a fost locuită de mai multe milenii, de grupuri monahale ce căutau adăpost în fața problemelor sociale și regăsindu-l în peșterile ce împânzesc stâncile din împrejurimi. Acest obicei a fost păstrat până în prezent, putând fi observate numeroase grote locuite de călugări sihaștri. Dar construcția mănăstirilor propriu-zise a început în secolul al XIV-lea o dată cu venirea unui grup de călugări de pe Muntele Athos ce au considerat caracteristicile naturale ale locației perfecte pentru a-i apăra de revoltele politice și a le oferi control total asupra accesului în mănăstire, acesta realizându-se doar cu ajutorul unei scări ce putea fi retrasă în momente amenințătoare. Deși au mai rămas doar câteva, pe durata stăpânirii bizantine, călugării au construit peste 20 de astfel de stabilimente pentru a se proteja de turci. Dintre cele șase mănăstiri locuite astăzi, patru dintre ele adăpostesc bărbați, iar două sunt lăcașe de cult pentru femei, dar niciuna nu deține mai mult de zece rezidenți. Începutul secolului XX le-a făcut mai accesibile, scări fiind cioplite în stâncă pentru a ușura traficul, dând astfel turiștilor posibilitatea de a se bucura pentru câteva ore de priveliștile și serenitatea mănăstirilor. Trebuie știut că pentru această vizită, doritorii trebuie să respecte o serie de reguli cum ar fi să aibă umerii acoperiți și veșminte peste genunchi, iar femeile sunt obligate să poarte fustă, mănăstirile punând la dispoziția lor bucăți de pânză ca surogat pentru fuste. Cea mai reprezentativă dintre mănăstiri este cunoscută sub denumirea de Marele Meteor, construită pe platoul celei mai înalte stânci la 613 metri altitudine; aceasta a primit hramul Schimbării la Față și a fost fondată la jumătatea secolului al XIX-lea de Sfântul Atanasie Meteoritul, iar în prezent adăpostește un muzeu. Următoarea ca și mărime este Mănăstirea Varlaam. Aceasta poartă numele Cuviosului Varlaam, ctitorul său, a fost construită în secolul al XVI-lea în stil athonit și a primit hramul Sfinților Trei Ierarhi. Mănăstirea Rusanul este una dintre cele mai greu accesibile din complex. Construită în secolul al XVI-lea, aceasta este înconjurată de abis, fiind legată de împrejurimi printr-un pod suspendat șu un culoar de beton. Cea mai mică mănăstire a Meteorelor este denumită Sfântul Nicolae Anapafsas (Sfântul Nicolae Odihnitorul), clădită în secolul al XVI-lea de Sfântul Dionisie cel Milostiv. Ceea ce o deosebește de celelalte este fresca sa de o calitate iconografică deosebită, operă a călugărului Teofan Cretanul, reprezentant de seamă al școlii de pictură din Creta secolului XVI. Cea mai veche așezare monahală din zonă s-a aflat pe stânca ce adăpostește astăzi Mănăstirea Sfântul Ștefan. Construcția inițială s-a realizat în secolul al XIV-lea, dar a fost extinsă 500 de ani mai târziu primind hramul Sfântului Haralambie. Aceasta a fost prădată de naziști în timpul celui de-ai Doilea Război Mondial, care căutau insurgenți, iar mai apoi au abandonat-o. Călugărițele au preluat rămășitele și au refăcut-o, rămânând până în prezent locuitoare ale acesteia. Cea de-a șasea mănăstire din complex este Sfânta Treime. Găzduită în vârful unei stânci singuratice, a depins multă vreme de scările de funie și sistemele cu scripeți ce o deserveau, dar nu au renunțat niciodată la ele, în ciuda realizării scărilor în piatră ce au făcut-o mai accesibilă. Dacă Meteorele sunt deosebite prin locație, Muntele Athos deține o fascinație deosebită datorită istoriei sale. Dar o dată cu aceasta vin și o serie de reguli mult mai stricte cu privire la accesul turiștilor. Situat la peste 2.000 metri deasupra nivelului mării, acesta a devenit un stat monastic autonom din punct de vedere administrativ, având capitala la Karyes. Consacrat încă de pe vremea vechilor zei ca templu al lui Jupiter, se spune că vizita Fecioarei Maria i-a făcut pe localnici să accepte credința ortodoxă, Athosul fiind supranumit și Grădina Maicii Domnului. Adăpostind peste 1.500 de călugări ortodocși, acesta deține chilii călugărești, 12 schituri și 20 de mănăstiri. Cel mai important aspect ce trebuie cunoscut de către turiști se referă la faptul că accesul pe Muntele Athos este permis exclusiv bărbaților. În plus, trebuie obținut un permis special numit diamonitirion ce se prezintă atunci când se solicită cazare la mănăstiri sau schituri. Se eliberează un total de 110 astfel de permise zilnic, iar drumul este străbătut doar cu ajutorul rețelei publice de transport, autovehiculele personale fiind interzise. Pe lângă aceste două exemple specifice ale turismului religios pe teritoriul grecesc, țara este înțesată de lăcașe de cult ce atestă importanța sporită a spiritualității în viața populației autohtone.
De departe principalul motiv pentru a vizita Grecia, în special partea continentală, se referă la moștenirea sa culturală și la numeroasele vestigii ale vremurilor apuse pe care le găzduiește. În toate topurile atracțiilor turistice de pe teritoriul grecesc, locul fruntaș este ocupat de Acropole. Veche citadelă, rămășițele sale se înalță deasupra Atenei reclamând puterea grecilor din vremurile de mult apuse. Cele mai importante clădiri ale locației au fost construite în secolul al V-lea î.Hr., deși au existat dovezi că dealul pe care se află a fost locuit cu mult înainte. Complexul deține aproximativ 20 de ruine ce s-au menținut de-a lungul istoriei. Cea mai importantă construcție este Partenonul, templu închinat zeiței Atena, patroana capitalei elene. Construit în perioada 447-432 î.Hr., a rămas ca simbol al perioadei grecești clasice și al puterii imperiului atenian. În prezent, Ministerul de Cultură derulează lucrări de îmbunătățire și consolidare a structurii. Teatrul lui Dionis este unul dintre cele mai vechi vestigii ale orașului, teatru antic folosit în cadrul festivităților organizate în cinstea zeului omonim de către societatea elenă. Odeonul lui Herodes Atticus este un alt teatru de piatră construit ca un amfiteatru în secolul al II-lea î.Hr., mult mai bine păstrat decât Teatrul lui Dionis, ce putea găzdui peste 5.000 de persoane participante la diferite concerte, festivaluri și piese de teatru. Erechteionul este un alt templu situat pe Acropole. Cele mai notabile caracteristici ale sale sunt Cariatidele, figuri feminine ce împodobesc poarta sudică sub forma coloanelor de susținere. Pentru a întregi complexul cultural se remarcă Muzeul Acropole al cărui scop este acela de a adăposti cele mai de preț artefacte ale istoriei ateniene și nu numai. Trecând de-a lungul timpului prin numeroase modificări, astăzi se întinde pe 25.000 oferind un spațiu pentru expoziții de peste 14.000 cu dotări de ultimă generație și fiind în acord cu directivele Uniunii Europene. Având atât galerii permanente, cât și vernisaje periodice ale artiștilor naționali și internaționali, Muzeul Acropole a devenit un centru al evenimentelor culturale în capitala Greciei, aici organizându-se frecvent festivități muzicale, teatrale sau ocazionate de diferite sărbători.
Dovezi ale sofisticării civilizației antice se regăsesc pe întreg teritoriul țării, deși nu au căpătat faima Acropolelui. Un astfel de exemplu îl reprezintă ruinele Akrotiri din Santorini. Extrem de bine prezervat, acesta are o istorie asemănătoare orașului italian Pompei, distrugerea sa datorându-se de asemenea unei erupții vulcanice. Se susține că acesta ar fi faimosul oraș Atlantis, bogat în dovezi ale belșugului vieții locuitorilor de acum peste patru milenii. Turiștii pot vizita astăzi rămășițele a numeroase clădiri înfrumusețate cu fresce și mozaicuri ornamentale ce păstrează spiritul societății antice. În apropierea Golfului Saronic, vizitatorilor li se oferă posibilitatea de a se bucura de priveliște vechiului teatru din Epidaur. Cu o vechime de peste două milenii, are o structură pe trei nivele cu o arhitectură foarte bine păstrată, fiind capabil să acomodeze 15.000 de persoane ca spectatori ai diferitelor festivități. O altă destinație ce nu trebuie ratată o reprezintă orășelul Mystras. Abandonat în secolul al XVIII-lea, acesta cuprinde o serie de biserici cu fresce deosebite, palate, case și străzi vegheate de un castel impozant ce se întinde pe un întreg deal și păstrează atmosfera istorică a orașului. Insula Rhodos pune și ea la dispoziția celor pasionați de istoria țării o clădire impresionantă, Palatul Marilor Maeștri. Veche fortăreață medievală și cetate a Cavalerilor Ospitalieri (războinici din timpul Cruciadelor), astăzi adăpostește un muzeu ce înfățișează exponate de la începutul creștinătății în Grecia până în perioada cuceririi otomane. Datorându-și faima binecunoscutului Oracol din Delphi, situl arheologic prezent astăzi în zonă primește fluxuri impresionante de turiști. Considerat în vechime centrul Pământului, astăzi este căutat pentru ruinele Templului lui Apollo sau ale Trezoreriei Ateniene. Deși greu de vizitat în întregime, autoritățile organizează o serie de tururi ghidate diferite ce au menirea de a ilustra obiectivele cu cea mai mare importanță. Astfel, este evident că orice parte a Greciei ar putea fi aleasă pentru vacanță, misterele și farmecul vieții antice sunt prezente pentru a-i captiva pe vizitatori.
Concluzionând, se poate spune că teritoriul elen adăpostește posibilități extrem de variate de petrecere a timpului, fiind astfel pe placul unei game foarte largi de persoane. Îmbinând gloria societății antice cu modernitatea erei actuale, atracțiile turismului de litoral și un grad sporit de spiritualitate, Grecia este o destinație a cărei versatilitate nu poate fi tăgăduită.
Capitolul 2: IMPORTANȚA INDUSTRIEI TURISMULUI ȘI
IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA ECONOMIEI
Industria turismului reprezintă un important motor economic în ceea ce privește dezvoltarea Greciei, întrucât nu puține sunt regiunile acestei țări a căror dependență de acest tip de activități este foarte ridicată. Multitudinea de vizitatori care au făcut ca această situație să fie de actualitate, au fost cei de care a depins atât prosperitatea, cât și declinul acestor zone, populația locală îndreptându-și atenția spre sporirea satisfacției oaspeților. Fie că este vorba de activități fără de care turismul nu ar exista sau acțiuni ce au o legătură tangențială cu acesta, succesul lor a însemnat succesul destinației, aducând astfel în centrul atenției importanța analizei importanței și impactului pe care le au asupra economiei naționale în totalitatea ei.
2.1. Indicatorii circulației turistice
Analiza indicatorilor circulației turistice are menirea de a exemplifica natura mișcărilor turistice de pe un anumit teritoriu pe o perioadă determinată. Având o natură preponderent cantitativă, aceștia pot arăta tendințele înregistrate de potențialul turistic al unei destinații și potențialul acesteia pentru o dezvoltare mai accentuată. În plus, pot dezvălui și informații de ordin calitativ, întrucât valorile ridicate ale acestor variabile pot indica un grad superior de atracție pentru turiști, dar pot sta și ca dovadă a calității sporite a serviciilor turistice prestate.
Evoluția sosirilor de turiști prevede interpretarea modificărilor numărului de persoane ce au ales Grecia ca destinație de vacanță. Turistul fiind definit ca „orice persoană care se deplasează spre alt loc situat în afara reședinței sale obișnuite, pentru o perioadă mai mică de 12 luni și ale cărei motive principale de călătorie sunt altele decât exercitarea unei activități remunerate în locul vizitat.”
Tabel nr. 2.1. Evoluția sosirilor de turiști în Grecia
Sursa: UNWTO Tourism Highlights 2009/2010/2011 Editions
Numărul turiștilor sosiți pe teritoriul Greciei în perioada 2006-2010 are valori considerabile, valorile menținându-se în jurul a 15, respectiv 16, milioane de turiști anual. Acestea sunt care asigură popularitatea destinației și pentru care oricare țară cu potențial turistic dorește să le atragă. Cu toate acestea, se poate observa că valorile cele mai ridicate sunt înregistrate în perioada ce a precedat criza economică mondială, turismul grecesc fiind marcat de scăderi ale numărului de turiști sosiți cu aproximativ 7% în ultimii doi ani ai intervalului analizat. Cea mai accentuată descreștere a acestui indicator se remarcă la nivelul anului 2009, fiind urmată de o ușoară ameliorare, de doar 0,62 de procente, în anul 2010.
Grafic nr. 2.1. Evoluția sosirilor de turiști în Grecia
Graficul evoluției sosirilor de turiști în Grecia arată clar influența situației economice precare ce a caracterizat întreaga piață mondială. Pe când primii 3 ani ai perioadei prezintă o situație îmbucurătoare, cu valori destul de ridicate, dovadă a preferinței turiștilor pentru această destinație, anii 2009 și 2010 prezintă o scădere accentuată datorită puterii de cumpărare din ce în ce mai slabe a populației. În ceea ce privește începutul perioade analizate, aceasta marchează anii în care Grecia era preferată datorită unui raport calitate-preț foarte atrăgător și unei multitudini de oferte din partea agențiilor de turism care înfățișau țara ca o alternativă viabilă și accesibilă unor categorii variabile de turiști. O dată cu adâncirea în recesiunea economică, situația este marcată de schimbări negative datorită incapacității turiștilor, preponderent străini, de a-și permite o astfel de vacanță și tendința populației de a-și orienta veniturile spre alte necesități.
Numărul înnoptărilor este un indicator de ordin cantitativ care „se determină ca sumă a produselor dintre numărul turiștilor și durata activității turistice exprimată în zile.”
Tabel nr. 2.2. Evoluția numărului de înnoptări în Grecia
Sursa: UNWTO Tourism Factbook
Numărul înnoptărilor pe teritoriul grecesc înregistrează valori de peste 40 de milioane pe întreg intervalul analizate, înregistrând maximul în anul 2010, cu peste 48 de milioane de zile-turist. Comparativ cu anul de bază, 2006, situația este una pozitivă, valorile fiind din ce în ce mai ridicate, modificările înregistrându-se între 8 și 14 procente. Contrar tendinței ascendente, analiza anuală a situației înnoptărilor arată totuși ușoare descreșteri pentru anii 2008 și 2009, cea mai pregnantă diferență fiind vizibilă la nivelul anului 2009, de aproape 3%. Situația a fost, însă, îmbunătățită de anul următor, când numărul de zile-turist a avut o majorare de peste 5 procente.
Grafic nr. 2.2. Evoluția numărului înnoptări în Grecia
Conform graficului anterior numărul înnoptărilor evoluează într-un mod pozitiv pe tot parcursul perioadei analizate, comparativ cu anul de bază. Acesta arată că deși numărul turiștilor scade spre sfârșitul intervalului, zilele-turist înregistrează valori maxime, reliefând accesibilitatea ridicată a serviciilor turistice din teritoriu, însă doar pentru anumite categorii de turiști. Anul 2007 aduce cele mai însemnate modificări anuale, ceea ce întărește popularizarea Greciei ca și destinație turistică în perioada respectivă și includerea acesteia într-un număr mai mare de oferte promovate de agenții. Revenirea din anul 2010, comparativ cu anul 2009, se poate datora menținerii destinației în topul preferințelor turiștilor, dar și faptului că aceștia au învățat să își adapteze veniturile pentru a putea beneficia și de o vacanță, în ciuda situației economice mondiale.
„Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de sejur a turiștilor într-o anumită zonă.” Își poate însuși valențe atât cantitative, cât și calitative, întrucât se poate considera că o valoare crescută a acestuia indică un nivel ridicat al serviciilor turistice prestate.
Tabel nr. 2.3. Evoluția duratei medii a sejurului în Grecia
Sursa: Elaborat de autor
Evoluția duratei medii a sejurului este și ea pozitivă, arătând creșteri semnificative între începutul și sfârșitul perioadei analizate. Astfel, anul 2010 înregistrează o valoare cu peste 21% mai ridicată decât cea a anului de bază. Această creștere este constantă, anual valorile crescând cu aproximativ 4 procente. În acest fel, la sfârșitul intervalului, durata medie a sejurului depășește 3 zile, față de 2,65 zile ce marchează anul 2006.
Grafic nr. 2.3. Evoluția duratei medii a sejurului în Grecia
Sporirea duratei medii a sejurului pe teritoriul Greciei este ilustrată în graficul anterior. Această creștere treptată arată totuși viabilitatea destinației în ciuda situației economice precare. Deși accesibilă unui număr mai scăzut de turiști în ultimii ani, analiza arată că cei care aleg o vacanță în Grecia petrec din ce în ce mai mult timp în locație. Aceasta poate fi o dovadă și a calității serviciilor prestate atât în unitățile de cazare, cât și în cele de alimentație și de agrement, satisfacția consumatorilor având un grad ridicat. Valoare de aproximativ 3 zile a acestui indicator indică și preferința actuală a populației de a-și segmenta vacanțele, îndreptându-se spre city-breakuri în orașe importante, decât cele SSS. Principalele destinații din acest considerent sunt Atena și Salonicul care pun la dispoziția celor interesați o vastă moștenire culturală și religioasă, dar și numeroase posibilități de distracție și cumpărături.
Densitatea circulației turistice este un raport între numărul de turiști și suprafața destinației analizate. „Acest indicator poate aduce informații cu privire la frecventarea zonelor și ce măsuri trebuie luate pentru satisfacerea turiștilor fără a fi întâlnită suprasolicitarea zonei.”
Tabel nr. 2.4. Evoluția densității circulației turistice în Grecia
Sursa: Elaborat de autor
Fiind în strânsă legătură cu evoluția numărului de turiști sosiți pe teritoriul grecesc, densitatea circulației turistice prezintă aceeași situație în ceea ce privește modificările înregistrate. Astfel, se poate observa o scădere constantă față de anul de bază, cu cea mai accentuată valoare la nivelul lui 2009 când ritmul de creștere a atins 7 procente, concret valoare a scăzut cu 8,52 turiști/. Evoluția de la an la an arată și ea cele mai accentuate modificări în anul 2009, de 6,43 procente față de anul precedent, dar situația aduce o ușoară sporire a valorii indicatorului în anul următor.
Grafic nr. 2.4. Evoluția densității circulației turistice în Grecia
Graficul 2.4. arată că valorile densității circulației turistice se încadrează între 122 și 113 turiști/. Principala cauză a modificărilor acestui indicator se referă la evoluția numărului de turiști ce au ales Grecia ca destinație de vacanță. Astfel, odată ce aceștia sunt mai puțin numeroși, va scădea și gradul de aglomerare al destinațiilor. Acest aspect nu este însă resimțit deoarece, sezonalitatea își spune cuvântul, iar stațiunile turistice sunt supra-aglomerate în perioadele de sezon, în restul timpului fiind aproape pustii. Excepție de la această situație fac centrele urbane importante care atrag un număr important de vizitatori pe tot parcursul anului datorită unor varietăți de evenimente, cum ar fi conferințe, târguri, convenții sau spectacole.
2.2. Contribuția turismului la produsul intern brut
Aportul turismului la produsul intern brut poate fi luat în considerare atât în sens restrâns, făcându-se referire la veniturile directe generate de turiști, cât și în sens mai larg, luând în considerare atât activitățile turistice clasice, cât și toate ariile conexe care generează venituri sub tutela generală de industrie a turismului.
Contribuția directă a turismului la P.I.B. este reprezentată de acea cotă a produsului intern brut generată de industrii ce au legătură directă cu turiștii, incluzând hoteluri, agenții de turism, companii aeriene și alte servicii de transport persoane, completate de industriile restaurantelor și de agrement care interacționează direct cu turiștii. Este echivalent cu totalul cheltuielilor din interiorul unei țări provenite din turism și călătorii din care se scad achizițiile înregistrate la nivelul industriilor componente (inclusiv importurile).
Tabel nr. 2.5. Contribuția directă a turismului la P.I.B.
Sursa: www.wttc.org
Contribuția directă a activităților turistice la P.I.B.-ul Greciei a cunoscut o evoluție descendentă de-a lungul perioadei analizate față de anul de referință, 2008. Aflată la începutul perioadei la aproape 18,8 miliarde de dolari, aceasta s-a diminuat considerabil în următorii ani, având o valoare de aproape 15,5 miliarde la finele perioadei analizate. Astfel, scăderea cea mai însemnată, de peste 17,5 procente, a făcut ca anul 2012 să fie cel mai puțin profitabil pentru turismul grecesc. Urmărind modificările anuale, se poate observa totuși că cea mai mare diferență a fost înregistrată între anii 2008 și 2009, cu o depreciere de peste 14,5%. În plus, eforturile depuse au făcut ca anul 2011 să aducă o speranță de revenire, cu o creștere a contribuției de peste 11 procente, dar doar pentru scurt timp, deoarece a fost urmată de o altă scădere aproape la fel de importantă în anul 2012.
Grafic nr. 2.5. Contribuția directă a turismului la P.I.B.
Fluctuațiile înregistrate de valoarea contribuției directe a industriei turismului la P.I.B.-ul Greciei arată o situație destul de negativă pentru această țară. Descreșterile înregistrate sunt destul de serioase în contextul economic actual și în situația deprecierii veniturilor statului grec din perioada 2010-2012. Începutul anului 2010 a fost unul foarte greu pentru Grecia, anunțându-se oficial intrarea tării în recesiune și adoptarea măsurilor de austeritate, decizie urmată de o perioadă foarte violentă marcată de nemulțumirile manifestanților. Tocmai de aceea orice industrie din țară nu a putut fi la fel de performantă ca în trecut. Revenirea din anul 2011 poate fi pusă pe seama relativei calmări a situației din zonă și recâștigarea încrederii turiștilor prin promovarea ideii că situațiile tensionate nu sunt întâlnite în stațiunile de pe coastă și nu sunt îndreptate împotriva turiștilor. Cu toate acestea, creșterea nu a putut fi menținută, iar 2012 a marcat o altă descreștere a valorii contribuției directe industriei turismului la P.I.B.
Contribuția totală a turismului la P.I.B. include valoarea produsului intern brut generată direct de industria turismului și călătoriilor cât și veniturile din industrii adiacente cu contribuții indirecte la această valoare. În plus, se adaugă și valoarea investițiilor de capital din domeniile cuprinse în sfera turismului.
Tabel nr. 2.6. Contribuția totală a turismului la P.I.B.
Sursa: www.wttc.org
Contribuția totală a turismului la produsul intern brut a avut o evoluție și mai drastică, ajungând să se deprecieze cu peste 13 miliarde de dolari în decursul celor 5 ani ai analizei. Asta a însemnat o valoare cu peste o pătrime, mai exact 26,2%, mai scăzută în anul 2012 față de anul 2008. Nici modificările anuale nu arată o situație mai îmbucurătoare, majoritatea fluctuațiilor arătând descreșteri între 8 și aproape 13 procente. Singura excepție este, ca și în cazul contribuției directe, anul 2011 cu o majorare a valorii de aproximativ 4,3%. Cu toate acestea, nu s-a putut menține această tendință ascendentă, anul 2012 fiind cel cu cea mai însemnată diminuare a valorii contribuției totale a industriei turismului.
Grafic nr. 2.6. Contribuția totală a turismului la P.I.B.
Graficul 2.6. arată cel mai explicit situația contribuției totale a turismului grecesc la P.I.B. Astfel se poate observa ca anul 2008, precedent resimțirii efectelor crizei economice mondiale, este cel în care valoarea a atins cote maxime. O dată cu accentuarea situației economice precare, au început să se observe și efectele acesteia asupra veniturilor încasate. Diminuarea puterii de cumpărare a turiștilor a făcut ca și cheltuielile acestora în timpul vacanțelor să fie mai reduse, excluzând o partea a serviciilor pe care se solicitau în trecut, iar o partea a acestora au înlocuit vacanțele în afara granițelor țării cu cele mai aproape de reședință. Această situație a afectat considerabil economia grecească și zonele preponderent dependente de fluxurile importante de turiști.
2.3. Nivelul cheltuielilor turistice și al consumului turistic
Nivelul cheltuielilor se referă la totalitatea sumelor cheltuite de rezidenții acelei țări pentru călătorii de loisir sau afaceri pe teritoriul aceleiași țări. Bunurile de folosință îndelungată cu utilizări complexe nu sunt incluse în această categorie întrucât ele nu fac referire strict la scopuri turistice. Acest indicator nu cuprinde cheltuielile rezidenților în afara granițelor țării de reședință.
Tabel nr. 2.7. Nivelul cheltuielilor turistice
Sursa: www.wttc.org
Evoluția nivelului cheltuielilor turistice pe parcursul ultimilor 5 ani are o factură negativă. După cum se poate observa în tabelul anterior, cea mai accentuată descreștere a valorii acestui indicator este întâlnită la nivelul anilor 2009 și 2010, când diminuarea față de anul de bază ce deține valoare maximă a fost de peste 26 de procente. Ultimii doi ani ai perioadei indică o relativă revenire la situația inițială, deși nu reușesc să atingă sau să depășească acea valoare. Analiza anuală pune în lumină aportul însemnat al anului 2011, ce a marcat o creștere semnificativă față de 2010, cu o valoare de peste 25%. Situația nu a putut fi menținută, iar anul 2012 revine la trendul de scădere al valorilor acestui indicator.
Grafic nr. 2.7. Nivelul cheltuielilor turistice
Graficul 2.7. este imaginea clară a fluctuațiilor înregistrate de valoarea cheltuielilor turistice pe teritoriul Greciei. Ca și în cazul altor indicatori, valoare maximală este atinsă în anul de bază, tendința descrescătoare fiind observată în restul anilor, cu o revenire la nivelul anului 2011. Motivul acestor modificări o reprezintă situația economică precară a statului în perioada analizată, fiind recunoscut faptul că Grecia a fost una dintre țările cele mai puternic afectate de criză economică a ultimilor ani. O cauză a evoluției pozitive din 2011 poate fi atribuită ajutorului primit de stat din partea partenerilor săi europeni și a încercării de a remedia deficitul bugetar cu care se confruntă guvernul grec.
Nivelul consumului este reprezentat de totalul veniturilor generate în cadrul unei țări de industrii ce au legătură directă cu turiștii, din care fac parte exporturile de turiști, nivelul cheltuielilor și cheltuielile guvernamentale. Nu sunt incluse cheltuielile rezidenților în afara țării de reședință.
Tabel nr. 2.8. Nivelul consumului turistic
Sursa: www.wttc.org
Nivelul consumului turistic al ultimilor ani are valori cuprinse între 35 și 28 de miliarde de dolari anual. Aceasta reprezintă o fluctuație importantă, de la valoarea maximă din anul 2008 la minimul înregistrat în 2010 fiind o diferență de aproape 20 de procente. Analiza anuală ne arată și de această dată o încercare de revenire în anul 2011, valoarea indicatorului având o evoluție de peste 12,6% față de 2010, cumulând astfel o majorare a consumului turistic cu peste 3,5 miliarde de dolari. Dar ultimul an arată o altă apropiere față de suma minimală înregistrată în anul 2010, fapt ce zădărnicește eforturile de revenire.
Grafic nr. 2.8. Nivelul consumului turistic
Nivelul consumului turistic ilustrat cu ajutorul graficului anterior ne aduce în prim-plan fluctuațiile valorii acestui indicator în funcție de eforturile guvernamentale și de promovare a turismului la nivel internațional. Astfel, anii 2009 și 2010 aduc cea mai semnificativă rată de descreștere datorită resimțirii în cel mai puternic mod a efectelor negative ale situației economice mondiale, în vreme ce anul 2011 reflectă o creștere a încasărilor din turism datorită eforturilor susținute din partea guvernului, dar și promovării agresive a turismului grecesc din parte instituțiilor responsabile. Din păcate, tendința nu a putut fi menținută datorită unei puteri de cumpărare din ce în ce mai scăzute a populației, dar și orientarea cheltuielilor guvernamentale spre domenii ce păreau de o mai mare importanță.
2.4. Lucrătorii din turism
Asemenea contribuției turismului la produsul intern brut, influența aceste industrii asupra nivelului angajărilor poate fi privită din două puncte de vedere. În primul rând, aportul direct se referă la numărul de persoane ce iau contact direct cu turiștii și se preocupă de organizarea efectivă a vacanțelor, în vreme ce indirect industria turismului afectează piața forței de muncă printr-o sferă de cuprindere mult extinsă asupra tuturor ramurilor economice conexe călătoriilor.
Influența directă a turismului asupra angajărilor este reprezentată de numărul total de locuri de muncă ce fac parte în mod direct în sfera de cuprindere a industriei turismului.
Tabel nr. 2.9. Influența directă a turismului asupra angajărilor
Sursa: www.wttc.org
Evoluția influenței directe a industriei turismului și călătoriilor asupra angajărilor în Grecia ilustrată în tabelul 2.9. reliefează o tendință preponderent descrescătoare față de anul de bază, 2008. Din acest punct de vedere, primii doi ani ai perioadei sunt marcați de scăderi mai accentuate, de peste 8 procente, în vreme ce perioada următoare marchează descreșteri de doar 2%. Evoluția anuală arată o scădere doar în intervalul 2008-2009, de aproape 9 procente, perioada 2010-2012 marcând revenire numărului de angajați în domenii strict legate de turism. Cea mai însemnată valoare a creșterii acestui indicator este înregistrată în 2011, este de peste 6 procente și cumulează aproximativ 20 de mii de persoane.
Grafic nr. 2.9. Influența directă a turismului asupra angajărilor
Graficul de mai sus ilustrează evoluția numărului de angajați în activități ce intră în sfera de cuprindere a turismului. Se observă o descreștere importantă la nivelul anilor 2009 și 2010 ca urmare a numărului mare de disponibilizări ce au marcat acest domeniul din dorința companiilor de a-și derula activitățile într-o manieră mai eficientă din punct de vedere al costurilor cu salariile. Aceasta este de multe ori prima reacție a organizațiilor care se confruntă cu dificultăți la nivel economic, deși nu reprezintă întotdeauna o soluție optimă. Menținerea industriei turismului ca principală componentă a economiei grecești a marcat necesitatea de a revizui această situație, anii 2011 și 2012 aducând o creștere a numărului de persoane angajate, putând semnifica și o îmbunătățire a serviciilor turistice ce au avut de suferit în perioada anterioară.
Influența totală a turismului asupra angajărilor cuprinde numărul de locuri de muncă generate direct de industria turismului și a călătoriilor la care se adună și contribuția industriilor adiacente.
Tabel nr. 2.10. Influența totală a turismului asupra angajărilor
Sursa: www.wttc.org
Evoluția numărului total de angajați în industria turismului și activitățile adiacente acesteia arată o scădere de 106 mii de persoane în perioada 2008-2012. Aceasta cumulează o scădere 12,5 procente a totalului angajărilor și este o situație mai mult decât precară. Contrastând cu angajările directe din turism, acest indicator nu prezintă tendințe de revenire față de anul de bază, ritmul de scădere menținându-se în jurul valorii de 10%. Analiza anuală arată și ea o situație negativă, revenirea slabă din 2011, de 0,52%, fiind nesemnificativă în imaginea de ansamblu.
Grafic nr. 2.10. Influența totală a turismului asupra angajărilor
Se poate spune că evoluția angajaților în industria turismului și în activități conexe acesteia este cea mai afectată de evoluția actuală a economiei grecești. În plus, în cazul acestui indicator mai complex decât cel anterior se poate observa că tendința de revenire a numărului de angajați în ramurile direct angrenate în industria turismului nu a putut înclina balanța situației per ansamblu a angajărilor. Aceasta poate fi cauzată de reorganizarea structurală și creșterea importanței acordate personalului aflat în directă legătură cu turiștii, simultan cu sporirea responsabilității celor aflați în sfere de activitate ce doar susțin turismul, fiind în spatele „cortinei”. Un efect al acestei situații poate fi lărgirea ariei de cuprindere a atribuțiilor anumitor posturi datorită numărului mai mic de oameni aflați în sistemul de producție.
2.5. Turismul de loisir
Turismul de loisir reprezintă cea mai importantă componentă a turismului grecesc, aducând un număr foarte important de turiști în țară în fiecare an. În sens teoretic, acest tip de călătorie reprezintă o activitate al cărui principal scop este relaxarea și satisfacția clienților, punându-se accent mai mult pe experiență, decât pe standardizarea serviciilor oferite. Astfel, în acest tip de călătorii se caută preponderent ineditul și confortul, turistul putând ignora anumite neconcordanțe calitative, atâta timp cât experiența în ansamblul ei a fost una plăcută.
Nivelul cheltuielilor în cadrul turismului de loisir este totalul sumelor cheltuite pe teritoriul unei țări pentru acest gen de turism atât din partea rezidenților, cât și de la vizitatorii internaționali.
Tabel nr. 2.11. Nivelul cheltuielilor pentru turismul de loisir
Sursa: www.wttc.org
Nivelul cheltuielilor pentru turismul de loisir atinge nivelul maxim în anul 2008 cu o valoare de aproape 32 de miliarde de dolari, în vreme ce anul 2010 marchează cea mai scăzută valoare a acestui indicator, de doar 25,8 miliarde de dolari. Aceasta reprezintă o descreștere de aproximativ 19,2% a încasărilor pentru acest tip de turism față de anul de referință. Comparativ cu acesta, și restul anilor arată o situație la fel de îngrijorătoare, valorile menținându-se în jurul a 16-17 procente. Analiza de la an la an ilustrează cea mai mare diminuare în intervalul 2008-2009, iar 2010-2011 aduce în prim-plan o creștere destul de semnificativă ce depășește 14 procente. Dar anul 2012 contravine acestei tendințe din 2011 aducând o nouă scădere a valorii cheltuielilor pentru turismul de loisir de peste 9,6%.
Grafic nr. 2.11. Nivelul cheltuielilor pentru turismul de loisir
Evoluția nivelului cheltuielilor pentru turismul de loisir ilustrată în tabelul 2.11. arată o situație destul de puțin îmbucurătoare pentru Grecia. Nivelul maximal atins în 2008 nu mai este egalat sau depășit în niciunul din anii ce au urmat, ceea ce se poate datora doar situației economice precare. Cu alte cuvinte, deși preferată în continuare de turiștii străini și nu numai, Grecia nu mai reușește să obțină de la aceștia aceleași valori ale încasărilor ca în perioada de dinaintea izbucnirii crizei. Astfel, deși aflați în vacanță majoritatea turiștilor chibzuiesc mai mult atunci când este vorba de banii destinați perioadei de relaxare, renunțând de multe ori la activități ce ar putea fi percepute ca extravagante sau nenecesare. Încercarea de redresare a situației în anul 2011 se datorează ajutorului primit de stat din partea celorlalți parteneri europeni și o promovare mai intensă ce a avut ca scop înlăturarea imaginilor din timpul revoltelor sociale din anul anterior.
2.6. Turismul de afaceri
Turismul de afaceri este o arie mai specializată a industriei turismului. Cuprinzând călători cu cerințe mai ridicate și o experiență mai variată, acesta pune accentul pe cu totul alte valori față de călătoriile de loisir. În primul rând, indispensabile pentru turistul de afaceri sunt o serie de facilități, cum ar fi sălile de conferințe și gradul ridicat de accesibilitate la tehnologie. În plus, locația și promptitudinea prestării serviciilor sunt cele care definesc alegerea unei anumite companii de turism. Un astfel de client va fi mulțumit cu un grad ridicat de standardizare pe care să îl regăsească în orice unitate, motiv pentru care alege de cele mai multe ori serviciile unor branduri de renume internațional.
Nivelul cheltuielilor în cadrul turismului de afaceri reprezintă totalitatea cheltuielilor pentru turismul business care se încasează la nivel național din partea rezidenților și vizitatorilor internaționali.
Tabel nr. 2.12. Nivelul cheltuielilor pentru turismul de afaceri
Sursa: www.wttc.org
Deși mai puțin însemnate cantitativ decât cele pentru turismul de loisir, cheltuielile pentru turismul de business au cunoscut și ele o descreștere continuă în perioada analizată. Cu un maxim de 2,6 miliarde de dolari în anul de bază, valoare acestora s-a depreciat cu 43 de procente pe parcursul celor cinci ani ai perioadei, ajungând în 2012 la o valoare cu puțin peste 1,5 miliarde de dolari. Creșteri destul de accentuate arată și analiza de la an la an, ilustrând scăderi de la 4 la aproape 19 procente. Spre deosebire de ceilalți indicatori, acesta nu arată nicio tendință de revenire pe întregul perioadei observate.
Grafic nr. 2.12. Nivelul cheltuielilor pentru turismul de afaceri
Graficul anterior reprezintă evoluția nivelului pentru turismul de afaceri de pe teritoriul Greciei din perioada 2008-2012. Se observă cu ușurință scăderea accentuată pe care a înregistrat-o acest indicator, marcând astfel efectele de factură negativă ale neplăcerilor economice la nivel mondial. Aceste cheltuieli sunt îndreptate spre marile centre de afaceri ale țării și spre unitățile turistice de un confort superior din aceste destinații datorită caracteristicilor acestei tipologii de turist. Se poate spune că acestea au avut pierderi însemnate în perioada aflată sub analiză datorită și descreșterii numărului de turiști. Situația precară a Greciei în ultimii ani a fost și motivul pentru care organizarea de evenimente de mare amploare sau găzduirea de conferințe și congrese specializate pentru diferite domenii au cunoscut o depopularizare, întrucât revoltele sociale au adus o notă de nesiguranță destinației.
2.7. Cheltuieli guvernamentale
Contribuția guvernamentală se referă la cheltuielile guvernelor cu privire la serviciile individuale non-piață pentru care se pot identifica beneficiari separați. Transferurile sociale de acest gen sunt comparabile cu cheltuielile de consum și pot reprezenta, în anumite cazuri, prestarea de servicii publice de consum. În această categorie pot fi încadrate furnizarea de parcuri naturale și muzee.
Tabel nr. 2.13. Nivelul cheltuielilor guvernamentale
Sursa: www.wttc.org
Cheltuielile guvernamentale au cunoscut și ele o evoluție negativă în perioada 2008-2012. Deși valorile pot fi considerate nesemnificative, diferența dintre începutul și sfârșitul perioadei arată o diminuare de 50% a fondurilor alocate de guvern pentru serviciile publice furnizate atât turiștilor, cât și populației rezidente. Diferențele anuale, deși identice ca valoare, fiecare an având o scădere de 10 milioane de dolari, reprezintă procentaje diferite, culminând cu o diminuare de 25% în 2012 față de anul precedent.
Grafic nr. 2.13. Nivelul cheltuielilor guvernamentale
Cheltuielile guvernamentale au o curbă descendentă de-a lungul celor cinci ani analizați, ceea ce ar putea face referire la orientarea fondurilor spre alte domenii datorită nevoii presante de a acoperi deficitul bugetar extrem de ridicat al statului. Deși pot părea de o importanță redusă, aceste cheltuieli guvernamentale asigură nivelul calității serviciilor prestate populației și bunăstarea obiectivelor ce atrag turiștii spre diferite destinații ale Greciei. O valoare din ce în ce mai mică a acestui indicator ar putea reprezenta o incapacitate de a păstra la standarde ridicare și a menține gradul sporit de atractivitate pentru numeroase atracții.
2.7. Capital investit
Capitalul investit se referă la sumele cheltuielile cu investițiile de capital de către toate sectoarele din industria turismului și a călătoriilor. Aceasta include și investițiile din alte economii sub forma bunurilor turistice specifice, cum ar fi noi locuri de cazare pentru vizitatori, echipament pentru transportul pasagerilor, precum și restaurante și facilități de agrement pentru uz turistic în mod special.
Tabel nr. 2.14. Capitalul investit
Sursa: www.wttc.org
Deși deține o infrastructură turistică destul de bine pusă la punct, investițiile de capital sunt întotdeauna necesare. Cu toate acestea, tabelul 2.14. arată o scădere extrem de accentuată a valorii acestora, de la peste 10 miliarde de dolari în 2008, la doar 4,4 miliarde de dolari în 2012, ceea ce semnifică un procent an descreșterii de peste 56%. Scăzând cu o valoare medie de 2 miliarde de dolari pe an, valoarea capitalului investit cunoaște ritmuri accentuate ale deprecierii, cuprinse între 16 și 20 de procente anual.
Grafic nr. 2.14. Capitalul investit
Graficul evoluției capitalului investit în cadrul industriei turismului din Grecia prezintă o evoluție negativă, diminuarea valorii acestora fiind extrem de accentuată. Sumele observate în 2008 sunt încă o reflecție a situație precedente crizei economice, când oportunitățile și disponibilitatea de a investi în afaceri noi sau în extinderea afacerilor existente era înfloritoare. O dată cu accentuarea efectelor negative și creșterea indisponibilităților bănești sau dispariția unei serii de oportunități de a investi, valoare acestora a scăzut, iar sumele au fost reorientate spre domenii considerate mai sigure. În ceea ce privește Grecia, cel mai mult a avut de suferit partea urbană care a fost afectată și de revoltele sociale asociate măsurilor de austeritate introduse în 2010, devenind astfel mai puțin atractivă pentru orice tip de investitori.
Capitolul 3: IMPACTUL PROMOVĂRII PE INTERNET
A TURISMULUI DIN GRECIA
Este evident faptul că turismul este unul dintre cele mai importante sectoare economice la nivel național pentru statul elen, tocmai de aceea necesitatea promovării intense a acestuia trebuie să devină o prioritate pentru a spori competitivitatea destinației la nivel internațional. Adaptarea la cele mai noi tehnici și medii de promovare și publicitate și accentuarea satisfacției clientelei și a individualizării produsul turistic sunt printre principalele preocupări ale specialiștilor în domeniu.
3.1. Impactul Internetului asupra destinațiilor turistice
Atât sectorul turismului, cât și sectorul telecomunicațiilor se află în topul celor mai dinamice arii ale economiei la nivel mondial. Schimbările tehnologice conduc la o adaptare rapidă a comportamentului membrilor societății actuale, ceea ce evidențiază necesitatea producătorilor de bunuri și servicii de a se menține la un nivel al prestării cu mult superior perioadelor anterioare. Accesul la informație a fost cu mult facilitat ceea ce a determinat o accentuare a competiției pe piață. În acest context, formarea unui brand care să ofere siguranță și recunoaștere și dezvoltarea campaniilor de promovare diversificate au devenit cerințe primordiale ale succesului la nivel internațional.
De departe cel mai semnificativ factor de evoluție al ultimilor ani se referă la expansiunea Internetului și extrem de vastele sale aplicații în toate domeniile. O dată cu adoptarea acestuia de un număr din ce în ce mai mare de persoane în viața cotidiană, întreg procesul comercial sau cel de informare a căpătat o nouă amploare, ieșind la iveală noi oportunități pentru furnizori. Avantajele utilizării Internetului sunt numeroase, iar din prisma consumatorilor primează confortul, volumul mare de informații și varietatea opțiunilor. Iar cu timpul, toate acestea au fost adaptate pentru a deveni indispensabile, ajungându-se astăzi la supremația social media și a gadgeturilor portabile care au înlăturat necesitatea utilizării computerelor clasice sau a altor surse de documentare.
În acest context, prezența în mediul virtual a devenit una indispensabilă pentru toți actorii de pe piață. Referitor la combinația turism-mediu online, aceasta prezintă particularități specifice. Turismul nu poate fi redus la un singur produs sau serviciu și nici Internetul nu este doar o replică a oricărui alt mediu promoțional. Concurența cu privire la atragerea turiștilor s-a modificat de la a-i stimula pe oameni să călătorească, la încercarea de a capta o cotă de piață cât mai însemnată; motiv pentru care mulți profesioniști în domeniul turismului s-au reorientat spre spațiul virtual pentru a căpăta un avantaj competitiv. Internetul a devenit un instrument universal în domeniul marketingului pentru turism, având aplicabilitate în arii precum publicitate, relații publice, informare, distribuție, vânzări și cercetare. Disponibilitatea sa non-stop îl definește ca preferat pentru transmiterea de mesaje și campanii publicitare. Importanța sa va spori o dată cu numărul din ce în ce mai mare de persoane care îl folosesc pentru informare, planificare și rezervări de călătorie. Prin evoluția marketingului turistic online, consumatorul se dezvoltă spre un turist experimentat care poate evalua singur avantajele unei oferte sau destinații și poate aprecia valoarea raportului calitate-preț anterior experienței turistice.
Principalul argument al utilizării mediului online în sfera turistică se referă la utilizarea informațiilor complexe, intensive, provenite din surse variate. În procesul de decizie, ce precedă vacanțele, informarea corectă, promptă și relevantă este esențială, iar disponibilitatea ridicată a Internetului nu poate fi considerată decât un beneficiu major. Un alt aspect favorabil al prezenței virtuale a destinațiilor îl reprezintă ușurința de a se adresa unui public larg, oferind date complete, actualizate și având posibilitatea de a le reda în mai multe limbi de circulație internațională într-un context unitar. În plus, Internetul oferă șanse de promovare și competitivitate agenților economici și destinațiilor mici în egală măsură în care oferă suport giganților din domeniu.
Utilizarea Internetului în scopul promovării turistice prezintă o serie de avantaje. În primul rând, datorită adresabilității sporite ce îl caracterizează, poate individualiza mesajele către diferiți consumatori la costuri mult reduse și viteze mai ridicate față de celelalte mijloace de comunicare, flexibilizând astfel relațiile cu publicul. Feedback-ul este un alt factor ce diferențiază mediul online; bidirecțional, acesta face ca procesul de comunicare să se realizeze facil între agenții de pe piață, putând conduce la modificări de comportament și la fidelizarea cererii. Implicarea clientelei devine o ipostază necesară, inițierea relației cu furnizorii sau cu alți consumatori intrând în sfera deciziilor acesteia. În plus, printre cele mai evidente beneficii ale prezenței în rețeaua worldwide web este accesibilitatea continuă, 24 de ore din 24, la nivel global, eliminându-se astfel inconvenientele de natură geografică sau temporală. Internetul a condus și la o reorganizare a schemei de distribuție în turism, creând o punte directă de legătură între cerere și ofertă, ceea ce a rezultat în reduceri ale costurilor și timpului alocat pregătirii unei vacanțe.
Există totuși și o serie de argumente mai puțin favorabile Internetului. Primul se referă la numărul de persoane care îl accesează frecvent. Deși în zonele puternic dezvoltate, cu precădere în centrele urbane, nu se poate concepe lipsa acestuia, o foarte mare pondere a populației globale nu a avut acces la rețeaua worldwide niciodată sau doar în rare ocazii, ceea ce ar putea scădea impactul unui mesaj publicitar diseminat în acest mod. În plus, o mare parte a utilizatorilor curenți încă resimt o reticență accentuată cu privire la tranzacțiile financiare online. pe lângă aceasta, problema securității datelor personale este frecvent menționată ca dezavantaj al utilizării mediului virtual. Nu în ultimul rând, un neajuns important îl reprezintă lipsa totală a reglementărilor legislative care să protejeze consumatorii și care să stabilească un cadru propice desfășurării activităților online, fie ele comerciale sau non-comerciale.
În ciuda dezavantajelor menționate, se poate afirma totuși că orientarea spre marketingul și comerțul online este direcția de evoluție actuală, iar niciunul din actorii implicați pe piața turistică nu se pot sustrage de la această inovație. Pe lângă volumul imens de informații stocate online, Internetul se poate dovedi extrem de util datorită bazelor de date extrem de cuprinzătoare care se dezvoltă și care reliefează schimbările și tendințele de urmat în ceea ce privește comportamentul consumatorilor. În plus, gradul ridicat de transparență a datelor practicat de majoritatea furnizorilor de servicii aduce concurența la un alt nivel de loialitate, aceștia făcând publice o serie de date referitoare la rezultatele financiare, planuri de investiție, reglementări interne sau fondarea de alianțe strategice. Prin analiza deprinderilor activităților online, specialiștii în marketing pot eficientiza planurile și acțiunile unui agent economic printr-o segmentare mai precisă a pieței și o specializare a ofertei în funcție de profilul consumatorului. Gradul de implicare al clientelei a fost și el modificat, mediul online oferind posibilitatea acesteia de a fi prezentă în toate fazele creării pachetului turistic prin intermediul formularelor virtuale, e-mail-ului și feedback-ului oferit furnizorilor. În plus, Internetul oferă un control ridicat asupra costurilor și a specificității produselor și serviciilor dorite facilitând legătura dintre producător și consumator, reducând sau eliminând astfel intermediarii. Aria serviciilor turistice cel mai puternic afectată de această expansiune a activităților online este cea a agențiilor de turism. Necesitatea acestora a intrat în declin datorită tranzacțiilor directe dintre ofertanți și cumpărători, singurii care posedă o șansă mai mare de succes în acest context fiind touroperatorii.
Promovarea prin intermediul Internetului poate fi considerată printre cele mai importante avantaje ale acestuia pentru industria turismului. Întrucât acest sector economic se bazează pe transferul unui volum foarte mare de informații, mediul online este perceput ca o alternativă mult mai eficientă față de celelalte din punct de vedere al costurilor, muncii și accesibilității. În plus, acesta oferă posibilitatea unei informări complete, concomitent cu personalizarea acesteia în funcție de preferințele și nevoile clientului. Implicații directe ale Internetului se pot observa în domenii precum vizibilitatea, publicitatea, recunoașterea și afilierea la brand, relațiile publice, asistența și vânzările. În literatura de specialitate s-au definit trei aspecte cheie în realizarea unei promovări online eficiente. În primul rând, accentul este pus pe structura și actualitatea paginii web. Întrucât nu există niciun fel de limitare cu privire la volumul de informații pe care aceasta să o cuprindă, accesibilitatea este dată de realizarea unei interfețe user-friendly care să permită utilizatorului o navigare facilă și eficace pe întreg parcursul vizitei online. În plus, o atenție sporită trebuie oferită cuvintelor cheie utilizate în momentul alegerii domeniului web și al derulării campaniilor de promovare. Întrucât scopul unei pagini web este aceea de a atrage un număr cât mai mare de vizite de la utilizatori, aceasta trebuie să se definească printr-o serie restrânsă de termeni des întâlniți în căutările virtuale, dar cu o înaltă specificitate privitor la activitățile proprietarului paginii. O altă metodă de popularizare face referire la implementarea de legături cu alte pagini conexe prin intermediul bannerelor. Obținerea unui loc fruntaș în lista motoarelor de căutare garantează o vizibilitate accentuată. Nu în ultimul rând, un website poate genera profit prin acordarea de spațiu publicitar altor companii. Întrucât aceasta reprezintă o alternativă mai atractivă decât mediile promoționale tradiționale, spațiul oferit altor beneficiari trebuie atent planificat pentru a nu aduce prejudicii imaginii companiei sau destinației principale.
Printre cele mai recent dezvoltate arii ale mediului online se află media generată de consumatori, denumită mai frecvent social media. Specificul acesteia se referă la faptul că se bazează pe un conținut online provenit de la neprofesioniști care este împărtășit altor utilizatori printr-o tehnologie interactivă. Printre tipurile cele mai populare de social media se numără forumuri de discuții, bloguri, rețele de socializare, website-uri de recenzii, pagini de photo-sharing și orice altă oportunitate oferită indivizilor de a-și împărtăși cunoștințele și experiențele. Un studiu realizat de University of Massachusetts Dartmouth Center of Marketing Research a scos la iveală faptul că social media are un impact mult mai rapid și mai extins asupra companiilor decât fusese previzionat. Astfel, dintre cele 500 de companii participante la studiu, familiaritatea cu diferitele tipuri de media socială se concretizează în: 42% rețele sociale, 38% forumuri, 36% bloguri, 31% video online, 30% podcasturi și 16% wiki. Procentaje similare au fost înregistrate și cu privire la utilizarea acestor instrumente pentru promovare. În domeniul turismului, cele mai populare sunt blogurile, videoclipurile virtuale și podcasturile. Un blog reprezintă o pagină web asemănătoare unui jurnal. Este actualizat frecvent, iar din perspectiva ofertanților este un instrument de discuție directă cu consumatorii, dând acces nemijlocit la opiniile și experiențele acestora. Multe persoane pasionate de călătorii dețin astfel de pagini, prin monitorizarea cărora firmele din turism răspund cu mai multă ușurință problemelor ivite. În această direcție s-au implementat inițiative corporative din partea Sheraton Hotels and Resorts, Starwood Hotels and Resorts și Marriott International care încurajează contactul direct cu clienții și organizează conferințe și întâlniri între cei mai reprezentativi bloggeri și propriul personal. O pagină de tip wiki este creată și editată de utilizatori și are de cele mai multe ori scopuri științifice sau de documentare. Cea mai mare și mai populară colecție de astfel de pagini este Wikipedia. Podcasturile reprezintă fișiere audio distribuite online ce dau posibilitatea diseminării de informații într-o manieră inovativă. Există numeroase categorii în care sunt împărțite, de la cărți la emisiuni de televiziune sau de radio, multe companii folosindu-se de ele pentru a-și stimula afacerile.
Evoluția tehnologică a ultimilor ani a adus în prim plan un alt trend al dezvoltării comportamentului, obiceiurilor, planurilor și strategiilor de promovare. Liderii pe piață în acești moment sunt gadget-urile mobile, printre care cele mai populare sunt smartphone-urile și tabletele. Astfel, marketingul mobil devine o prioritate creându-se planuri de dezvoltare și fiind promovat la scară largă. Întrucât cea mai utilizată metodă de comunicare devine cea prin intermediul device-urilor mobile, promovarea în aceste medii va crește simțitor, iar specialiștii în domeniu vor fi la mare căutare. Un studiu realizat de emarketer.com analizează tendințele majore ale marketingului și publicității pentru anul 2013, iar printre acestea se numără afinitatea pentru promovare video pentru tablete și transferul de la social media la mobile media. Cu privire la primul aspect, avantajul major al tabletelor se referă la cel mai eficient ecran pentru acest tip de publicitate. Ele sunt mai fiabile decât laptopurile, notebookurile și netbookurile și oferă o vizibilitate net superioară smartphone-urilor. Momentan majoritatea utilizatorilor de tablete se axează pe vizualizarea de conținut video, oferind noi oportunități de promovare. Deși pentru moment cea mai mare parte a acestui tip de mesaj publicitar se concentrează pe web, o dată cu creșterea gradului de saturare a pieței de tablete, specialiștii se vor axa pe integrarea promovării video în aplicațiile disponibile pentru acestea. În plus, acest tip de device este cu mult mai performant decât altele, răspunzând mai bine solicitării din partea proceselor ce rulează simultan. Transferul la media mobilă este o urmare a evoluției comportamentului societății. În acest context se face resimțită necesitatea adaptării conținutului paginilor web și optimizarea acestora pentru utilizarea pe smartphone-uri. Un avantaj al acestui trend îl reprezintă faptul că acțiunile implementate în acest domeniu sunt încă la început, iar aderarea rapidă la acesta ar crește contactul cu consumatorii și posibilitatea de actualizare continuă a conținutului. În plus, se dorește interconectarea televiziunii cu aspectele sociale și mobile ale publicității în încercarea de a se transfera o parte a intensității reacțiilor la sporturile televizate către cele prezente în celelalte două medii menționate. Aplicabilitatea acestor trenduri pentru industria turismului vizează numeroase aspecte. La nivel internațional au fost deja depuse eforturi în vederea creșterii mobilității ofertei de servicii turistice. Un prim exemplu îl reprezintă aplicațiile pentru rezervări online, fie ele pentru hoteluri, bilete de avion, rent-a-car sau servicii de taxi. Popularitatea acestora este în continuă creștere, fiind în directă legătură cu dinamizarea vieții cotidiene. În plus, marile lanțuri hoteliere și numeroase destinații și-au adaptat website-urile pentru o promptitudine cât mai ridicată a răspunsurilor oferite utilizatorilor de device-uri mobile.
În concluzie, Internetul are un impact major asupra societății în ansamblul său, iar conceptele de promovare și marketing turistic nu fac excepție. Adaptarea la cerințele acestuia și noile oportunități pe care le oferă sporește complexitatea și implicațiile procesului publicitar, aducând de asemenea un avantaj competitiv actorilor care răspund cu promptitudine acestor modificări.
3.2. Analiza SWOT a destinației turistice Grecia
„Analiza SWOT reprezintă o tehnică des utilizată de management în sistematizarea informațiilor colectate în urma realizării auditului de marketing. În esență, această analiză este o sinteză a auditului de marketing, care prezintă punctele forte (strengths) și cele slabe (weaknesses) ale organizației, oportunitățile (opportunities) și amenințările (threats) mediului extern”
Puncte forte
„Un punct forte poate fi considerat orice abilitate particulară sau competență distinctivă care va ajuta destinația […] în atingerea obiectivelor stabilite.”
Unul dintre cele mai evidente avantaje ale Greciei îl reprezintă poziția geografică. Aflată în bazinul Mării Mediterane, oferă un grad ridicat de accesibilitate pentru turiști din Europa continentală, Turcia și nordul Africii. Zona de coastă și puternicul caracter insular aduc un plus de farmec zonei și reprezintă unul din principalele motive de călătorie. În plus, distanța scăzută dintre insule face ca destinația să fie perfectă pentru island hopping, nișă turistică în plina ascensiune. Climatul țării este, de asemenea, foarte atrăgător. Oferă veri perfecte pentru vacanțele de litoral cu un sezon mai extins față de alte destinații, completate de ierni blânde. Un alt plus al Greciei face referire la menținerea mediului natural într-un stadiu cât mai puțin afectat de activitățile antropice. Acesta este un aspect ce capătă din ce în ce mai multă importanță în dezvoltarea industriei turismului.
Popularitatea turismului în Grecia a fost un aspect specific țării încă din Antichitate. Cunoscută ca și destinație pentru bogăția mediului natural, cultural sau religios, numeroși călători europeni și nu numai au ales să o viziteze. Această tendință s-a păstrat până în prezent. Lunga istorie și calitatea vestigiilor antice prezervate pe întreg cuprinsul țării sunt un factor principal de atracție pentru turiști. Acestea oferă complexitate destinației și vor rămâne un principal motor al evoluției turismului grecesc la nivel internațional. Prin practicarea turismului pe o durată atât de îndelungată, ospitalitatea a devenit partea a tradiției și a comportamentului populației autohtone. Grecii au fost printre primele popoare care au fost nevoite să conștientizeze importanța atitudinii față de vizitatori și au pus un mare accent pe creșterea satisfacției acestora în toate etapele desfășurării călătoriei. Din toate aceste motive, Grecia a ajuns să dețină destinații turistice de renume mondial, a căror faimă a rămas intactă, aflându-se constant în topul preferințelor consumatorilor. Tocmai de aceea, numărul persoanelor care o aleg ca destinație de vacanță se păstrează la un nivel ridicat, atestând reputația țării pe piața turistică.
Din punct de vedere administrativ și monetar, Grecia prezintă două avantaje majore care o deosebesc de alte destinații similare. În primul rând, este membră a Uniunii Europene. Din acest considerent, mobilitatea fluxurilor internaționale a fost cu mult îmbunătățită datorită liberalizării circulației turistice între statele membre. Aceasta a permis unui număr mult mai mare de turiști accesul în interiorul granițelor țării datorită reglementărilor simplificate. În plus, aderarea țării la moneda unică, euro, a înlesnit schimburile economice cu celelalte state care au adoptat-o. În acest fel au fost diminuat volumul tranzacțiilor valutare și a fost eliminată confuzia în rândul turiștilor neobișnuiți cu moneda națională anterioară.
Puncte slabe
„Un punct slab este reprezentat de orice aspect al mediului intern, care în cazul în care nu poate fi convertit poate afecta realizarea indicatorilor de performanță.”
Principalul factor negativ al unei destinații cu turism de litoral extrem de popular este sezonalitatea. Din acest punct de vedere, Grecia primește fluxuri turistice foarte mari în perioada aprilie-octombrie, aflându-se la capacitate maximă, dar restul anului este caracterizat de o activitate turistică mult diminuată. Această situație are implicații serioase în arii precum suprasolicitarea mediului ambiant, repartiția neuniformă a fluxurilor financiare și exploatarea insuficientă a celorlalte tipuri de turism ce pot fi practicate în interiorul teritoriului (ecoturism, agroturism, turism montan, turism balnear).
Fiind o țară în care turismul este o tradiție, majoritatea afacerilor în domeniu intră în categoria întreprinderilor mici și mijlocii, conduse de familii. Deși acesta este de multe ori considerat un avantaj, în cazul Greciei a condus la o dezvoltare nearmonioasă. Astfel, infrastructura turistică se concentrează pe zonele de coastă, ajungând în unele zone la supraaglomerare, în vreme ce alte teritorii sunt slab reprezentate la acest capitol. Această situație conduce la imposibilitatea implementării de măsuri de dezvoltare a altor tipuri de turism în interiorul teritoriului. Un alt aspect mai puțin favorabil care derivă din dimensiunile reduse ale afacerilor din domeniul turismului grecesc îl reprezintă dependența de marii touroperatori internaționali. Întrucât puterea de operare a antreprenorilor locali este foarte scăzută la nivel internațional, evoluția zonei devine extrem de ușor influențabilă de deciziile externe luate de giganții europeni creatori de pachete turistice. Cauzele acestei situații fac referire la lipsa unor planuri și programe strategice de dezvoltare a sectorului, lipsa politicilor turistice la nivel național, dar și la inexistența unor autorități și asociații naționale ale întreprinzătorilor din turism.
Dintr-o perspectivă mai amplă, există și alte aspecte care influențează în mod negativ industria turismului din Grecia. În primul rând, calitatea scăzută a infrastructurii publice și insuficienta dezvoltare a acesteia are implicații nefavorabile asupra activităților turistice. Aceasta joacă un rol funcțional, de suport în ceea ce privește desfășurarea sejururilor propriu-zise. Existența unor centre de conferințe, cluburi sportive sau locații pentru evenimente de amploare ar putea îmbogăți experiența turistică și ar putea contribui la prelungirea sezonului clasic, diminuând problema sezonalității. Lipsa unui plan de marketing general la nivel național duce la o derulare nestructurată a activităților turistice. Se remarcă astfel ineficiența în ceea ce privește identificarea piețelor țintă, planificarea strategică, acțiunile de cercetare, informare și diseminare, promovare și publicitare. La toate acestea se adaugă o inconsecvență a organizării, operaționalizării și managementului afacerilor din domeniu datorită tipului de conducere și a faptului că o parte a proprietarilor nu au avut parte de o instruire formală, bazându-se pe flerul și intuiția personală. Nu în ultimul rând, factorul ce afectează cel mai puternic economia țării în ansamblul său și, implicit, turismul, este gradul de îndatorare al națiunii. Acesta reduce abilitatea Greciei de a furniza servicii cetățenilor și vizitatorilor, iar măsurile de ameliorare cuprind impunerea de noi taxe și reducerea serviciilor publice pentru populație, ceea ce afectează destul de grav acțiunile întreprinderilor și puterea de cumpărare la nivel național.
Oportunități
„O oportunitate sau o ocazie de marketing constituie o zonă a nevoii sau a interesului potențial al cumpărătorului, în care o destinație poate să își desfășoare activitatea turistică profitabil.”
Prima și cea mai importantă oportunitate a industriei turismului în Grecia o reprezintă creșterea constantă a cererii. Datorită modificărilor ce au apărut la nivelul societății, indivizii beneficiază de mai mult timp liber ceea ce influențează pozitiv nivelul cererii turistice. O particularitate la nivel național o reprezintă preferința grecilor pentru turismul domestic. Întrucât majoritatea acestora preferă vacanțele de litoral, consideră mai avantajoase sejururile în interiorul granițelor țării. Crearea de pachete sau programe turistice speciale pentru grupuri precum tabere pentru elevi și studenți, sejururi pentru persoanele de vârsta a treia sau familiile cu copii va duce la o intensificare a activităților turistice și o dezvoltare a sectorului.
Grecia oferă numeroase oportunități de evoluție a turismului tematic datorită caracteristicilor geografice și a patrimoniului cultural. Cererea globală pentru forme alternative, specializate de pachete turistice arată că interesul consumatorilor se deplasează de la formele tradiționale la cele de nișă. Promovarea turismului tematic (gastronomic, de aventură, natural) la nivel național trebuie să devină o prioritate întrucât poate conduce la diferențierea și îmbogățirea produsului turistic grecesc, sporirea competitivității și la o echilibrare teritorială a evoluției prin promovarea zonelor neexploatate. Un astfel de exemplu poate fi popularizarea nutriției și gastronomiei ca produs turistic. Ultimii ani au fost caracterizați de o creștere a conștientizării importanței unei alimentații corecte în viața cotidiană. Piața pachetelor turistice gastronomice este într-o continuă creștere, iar dieta mediteraneană cu specific grecesc este recunoscută pentru calitatea produselor și beneficiile aduse sănătății. Savoarea preparatelor tradiționale și prospețimea materiilor prime folosite răspund interesului clientelei. Crearea unui astfel de produs turistic poate doar îmbunătăți rezultatele înregistrate de sectorul turistic propriu-zis, dar și de producătorii locali de bunuri implicați.
Extinzând discuția, Grecia deține și o serie de oportunități ce nu afectează decât tangențial industria turismului. În primul rând, măsurile de liberalizare a economiei naționale au ca scop o sporire a veniturilor și o creștere a produsului intern brut. Se dorește ca astfel să se reducă datoriile externe și să se amelioreze relațiile de concurență la nivel internațional. Un alt aspect important face referire la îmbunătățirea serviciilor web la nivel mondial. Concret, introducerea sistemelor de traducere instant a conținutului website-urilor va elimina barierele lingvistice existente între națiuni, sporind interacțiunea, comerțul și productivitatea globală. Nu în ultimul rând, o serie de oportunități la nivel național derivă din apartenența Greciei la Uniunea Europeană. Aceasta pune la dispoziția statelor membre o serie de programe de finanțare și consultanță în domenii diverse precum agricultură, infrastructură, dezvoltare regională, resurse umane sau turism. Prin intermediul acestora se ajunge la un nivel ridicat de eficiență a activităților întreprinse în domeniile respective.
Amenințări
„O amenințare de mediu este o provocare lansată de o tendință sau o evoluție nefavorabilă care va conduce, în absența unei acțiuni defensive de marketing, la deteriorarea vânzărilor sau a profitului.”
Competiția din ce în ce mai accentuată la nivel mondial reprezintă cea mai mare amenințare la adresa destinațiilor turistice. Pentru Grecia se remarcă două grupuri distincte de țări a căror evoluția are implicații directe asupra popularității proprii. Pe de o parte se află destinațiile dezvoltate din punct de vedere turistic precum Spania, Italia sau Cipru, care oferă un produs turistic calitativ superior și față de care Grecia trebuie să acționeze prin îmbunătățirea infrastructurii și a prestărilor de servicii turistice. Pe de altă parte, concurența provine din partea țărilor cu potențial turistic ridicat (Croația, Bulgaria, Maroc, Tunisia) care oferă un mediu natural intact, atrăgând un număr mare de turiști ce caută destinații inedite.
Un alt aspect mai puțin favorabil Greciei este promovare insuficientă. Dezavantajul din acest considerent nu are legătură cu varietatea ofertei sau calitatea infrastructurii și serviciilor prestate, cât cu insuficiența fondurilor alocate publicității și cu metodele folosite pentru creșterea popularității imaginii destinației. Astfel, o parte a cotei de piață se pierde în favoarea unor țări precum Turcia care au pus un accent major pe sporirea vizibilității la nivel internațional.
O altă amenințare vin din partea limitării conștiinței fluxurilor de turiști. Ultimii ani au acordat o importanță fără precedent dezvoltării durabile și evoluției echilibrate a mediilor turistice, realizându-se impactul pe care această industrie îl are asupra mediului și comunităților locale. A devenit astfel evident că sustenabilitatea și progresul ulterior trebuie bazate pe organizare, seriozitate, profesionalism, planificare strategică, răspuns rapid și educare constantă cu privire la problemele de mediu. Cea mai importantă consecință a unui turism nemonitorizat a fost poluarea mediului. Aceasta a fost cauzată de intensificarea traficului (aerian, maritim, rutier) și modificarea profilului zonelor pentru ridicarea structurilor de primire turistică. În plus, adaptarea la tendințele turismului la nivel global a condus la pierderea autenticității multor zone și o devalorizare a arhitecturii și specificului local în dorința de a fi mai comercial.
Perioada de creștere economică anterioară declanșării crizei financiare din ultimii ani a condus la o dezvoltare necontrolată a afacerilor și construcțiilor în medii fragile. Astfel se poate observa că oferta în anumite zone este cu mult peste capacitatea de suport a acestora. În plus, o cooperare scăzută a sectoarelor public și privat a dus la apariția de diferențe majore între direcțiile de evoluție ale afacerilor din diverse domenii. Astfel, fondurile disponibile și-au redus impactul printr-o divizare accentuată, iar inexistența unor decizii luate la nivel central îngreunează procesul de supraviețuire în momente de criză, afectând imaginea întregii destinații.
3.3. Prezentarea principalelor website-uri privind promovarea turismului grecesc
Renumele Greciei ca și destinație turistică este cunoscut la nivel internațional, iar ea nu lipsește din ofertele agențiilor specializate. Cu toate acestea, în mediul virtual prezența sa de sine stătătoare este foarte slabă. Stabilirea website-urilor relevante în acest sens s-a stabilit prin efectuarea căutărilor în motoare precum Google, Yahoo sau Bing a termenului „Greece”, cât și prin accesarea domeniilor ce dețin termenul menționat în denumire. S-a ajuns astfel la șase pagini ce vor fi analizate în continuare luându-se în considerare relevanța lor, designul și calitatea informațiilor oferite.
Prima și cea mai importantă sursă de promovare online a Greciei ca destinație turistică o reprezintă website-ul Greek Tourism Organisation, www.visitgreece.gr. Aceasta este singura care apare printre primele răspunsuri ale motoarelor de căutare, deși depășită de pagina aparținând Wikipedia și de cea a unei agenții de turism specializată pe pachete turistice în statul elen. Primul aspect pozitiv sesizat în cazul acestei pagini o reprezintă landing page-ul ce urează bun venit utilizatorilor și care este însoțit de o imagine reprezentativă a destinației. Menținându-ne în sfera vizuală, o dată cu intrarea pe pagina principală, se remarcă utilizarea unui slider cu fotografii relevante care descriu complexitatea destinației. Acesta este prezent pe toate paginile conexe, pozele fiind adaptate conținutului car ele însoțește. Având un design simplist pentru o utilizare facilă, website-ul deține informații cuprinzătoare despre principalele atracții, o introducere în istoria și cultura elenă, cât și cele mai propice locuri pentru practicarea diferitelor activități de vacanță precum sporturi, cumpărături, tururi specializate (drumeții, croaziere, drumuri ale vinului sau ale măslinelor), răsfăț gastronomic sau întâlniri de afaceri. Un alt aspect ce dă paginii un plus de accesibilitate îl reprezintă valențele lingvistice, aceasta fiind disponibilă atât în greacă, cât și în engleză. Din același punct de vedere, un alt punct forte face referire la prezența accentuată a website-ului în social media. Acesta este prezent pe rețele precum Facebook, Twitter, Google +, Foursquare, Youtube, Pinterest și Flikr. Pagina mai deține un avantaj prin integrarea unui calendar de evenimente ce se desfășoară pe întreg cuprinsul țării, printre acestea numărându-se expoziții de pictură și fotografie, competiții sportive, spectacole aviatice sau concerte și festivaluri muzicale. Cu privire la partea tehnică, site-ul este optimizat corespunzător atât pentru diferite rezoluții ale sistemelor desktop și laptop, cât și pentru device-uri mobile precum tablete și smartphone-uri. În plus, se folosesc instrumente specifice pentru menținerea performanței paginii, precum Google Analytics care permite o atentă analiză a activității vizitatorilor. Nu în ultimul rând, site-ul are asociat un blog cu postări de actualitate și recenzii ale unor persoane avizate care permite un grad mai sporit de interacțiune cu utilizatorii.
Cu toate acestea, pagina deține și o serie de neajunsuri referitoare la design și elementele funcționale. Unul dintre acestea îl reprezintă logo-ul ce nu deține nicio componentă grafică ce ar putea să aduc un plus de originalitate. În plus, fontul folosit pentru tot conținutul site-ului este Arial, fiind considerat prea comun, renunțându-se astfel la o individualizare, în vreme ce unele pagini dețin o cantitate mult prea mare de informații accentuate (bold) îngreunând diferențierile între ce este cu adevărat important și ce nu prezintă un interes sporit. Pe partea de design există o serie de neregularități cu privire la alinierea elementelor, iar aceasta poate fi întâlnită la search bar, care se suprapune slider-ului, și la elementele de social media. Pe lângă aceasta, există și o problemă a elementelor ce ar trebui să fie statice, dar a căror poziție se modifică în momentul trecerii cu mouse-ul deasupra lor. Acesta este cazul meniului principal, ale cărui elemente sunt aruncate spre stânga, cât și al săgeților de navigare în lista evenimentelor viitoare. Secțiunea din partea dreaptă a paginii care are menirea de a ușura vizita utilizatorilor nu are elementele așezate în ordinea importanței. Harta interactivă ar trebui să ocupe locul principal, urmată de informațiile utile, iar conectivitatea cu platformele de social media at trebui să ocupe finalul secțiunii. În plus, bannerul care promovează blogul asociat paginii web ocupă prea mult spațiu vital în partea superioară a paginii, care ar fi putut fi atribuit unor informații mai relevante, iar accesul către acesta să se realizeze din secțiunea de media socială. Pe de altă parte, deși imaginile alese pentru promovarea destinației sunt reprezentative și de o calitate foarte bună, prezentarea acestora lasă de dorit. În primul rând, fotografiile incluse în conținutul diferitelor pagini nu pot fi mărite, iar unele redirecționează utilizatorul spre pagina de Flikr, deși această situație ar fi putut fi evitată prin integrarea unui lightbox care să aducă în prim plan o dimensiune mai mare a pozelor fără a părăsi pagina web. O altă problemă se întâlnește în cazul paginilor secundare; în cadrul acestora se păstrează formatul de slider din partea superioară, deși este prezentată o singură imagine, ceea ce conduce la existența unui buton inestetic. Secțiunea Newsletter prezintă și ea un dezavantaj, conținutul acesteia trebuind să fie public doar abonaților, nu tuturor utilizatorilor deoarece astfel se ajunge la o inutilitate a înregistrării pe site a vizitatorilor.
Următoarele exemple reprezintă pagini web ce nu promovează efectiv destinația turistică, ci întreprinzători locali.
Prima dintre acestea este www.onlinegreece.gr care aparține agenției Greek Islands Travel, specializată pe turism incoming. Creat pentru a fi multi-language, teoretic oferind varianta site-ului în engleză, germană, italiană și franceză, această funcție nu este însă disponibilă, indiferent de alegere pagina fiind afișată în engleză. Printre aspectele pozitive întâlnite pe prima pagină pot fi menționate sistemul de rezervări online, disponibil atât în variantă standard, cât și avansată, și prezența secțiunilor Top Offers și Destinations care facilitează navigarea pe site. În plus, legăturile cu platformele sociale sunt și ele prezente prin intermediul butoanelor de conexiune cu paginile de Facebook și Twitter ale agenției. Punctele slabe ale website-ului pleacă de la design. Realizat într-un mod mult prea simplist, acesta nu atrage utilizatorii prin nicio caracteristică distinctivă. În plus, nu este optimizat pentru diferite rezoluții și are o performanță scăzută în momentul accesării de pe terminale mobile. Meniul principal este realizat într-o manieră neprofesionistă, incluzând pagini puțin relevante precum Privacy Policy și Terms & Conditions care ar fi trebuit să se regăsească în subsolul paginii. În ceea ce privește codul sursă al paginii, acesta cuprinde o serie mult prea lungă de cuvinte cheie și nu este optimizat, ceea ce afectează succesul site-ului în cadrul motoarelor de căutare.
Un alt exemplu îl reprezintă discover-greece.gr. Conform logo-ului se consideră „The holidays experts”, dar nu există nici un fel de informație despre compania sau persoanele care dețin și administrează pagina. Este construit asemănător unui director online specializat pe turism care deține liste ale antreprenorilor locali din diferite zone ale Greciei. Asemenea celui prezentat anterior, este realizat pentru a prezenta pagina în mai multe limbi de circulație internațională, dar această caracteristică nu este funcțională. O mare parte a primei pagini este ocupată de o hartă interactivă, ceea ce ar trebui să constituie un punct forte, dar faptul că nu este complet funcțională o face să devină un neajuns. Aceeași situație se întâlnește și în cazul listei destinațiilor prezentă în partea stângă a paginii. Printre cele mai mari puncte slabe ale website-ului se numără faptul că nu toate elementele se încarcă în mod corespunzător, astfel fiind necesare mai multe refresh-uri pentru o vizualizare completă. În plus, designul folosit este neprofesionist, conținând prea multe culori țipătoare. O altă problemă reiese din aranjamentul componentelor, atât pe prima pagină, cât și pe cele secundare, ce mai mare arie fiind acoperită de o hartă, nu de conținut text.
Următoarea pagină cu un nume de domeniu relevant este www.greece-online.info. Acesta este un director online de hoteluri și servicii specializat pe Grecia. Din păcate, are mai multe puncte slabe decât favorabile, începând cu un design neatractiv, un banner de calitate foarte slabă și o serie de probleme de încărcare a elementelor paginii. În plus, textul existent nu este aliniat, categoriile de căutare nu au niciun criteriu de aranjare, iar secțiunilor din meniu fie se repetă sub denumiri diferite, fie sunt complet goale.
Alte două adrese cu denumiri corespunzătoare sunt www.visitgreece.com și www.discovergreece.com. Deși aceste domenii nu mai sunt disponibile pentru a fi cumpărate, ele nu găzduiesc pentru moment website-uri funcționale. În cadrul lor se întâlnesc doar redirecționări către ale pagini web.
Astfel se poate observa că turismul elen este foarte slab reprezentat în mediul online, singurul site dedicat în întregime promovării destinației fiind cel aparținând organizației naționale pentru turism. Cea mai mare parte a vizibilității Greciei pe Internet se datorează marilor touroperatori ca își promovează mult mai intens ofertele turistice prin intermediul instrumentelor online.
Capitolul 4: PROPUNERI PRIVIND DEZVOLTAREA PROMOVĂRII ONLINE A DESTINAȚIEI TURISTICE GRECIA
Deși având o competitivitate sporită din punct de vedere al calității unităților și serviciilor oferite, Grecia nu are, totuși, un plan de promovare si marketing turistic foarte bine dezvoltat și implementat. Întrucât este destul de dificil să depășești competitori care investesc sume majore în promovare la nivel internațional fără eforturi cel puțin similare, se observă necesitatea unei sporiri a eforturilor și adaptării metodelor de promovare la cele mai noi tehnici și tendințe existente în domeniu, dar și la cerințele consumatorilor produsului turistic elen.
4.1. Profilul consumatorului român de pachete turistice cu destinația Grecia
Oferta de servicii turistice existentă la ora actuală pe piață poate fi definită printr-un grad ridicat de diversitate, tocmai de aceea, pentru a putea fi mai competitivă și a avea succes, o destinație trebuie să cunoască în detaliu comportamentul și preferințele turiștilor cărora se adresează. În acest scop, autoritățile în domeniu investesc sume importante în realizarea a numeroase cercetări de piață pentru a putea exemplifica în cel mai veridic mod cu putință complexitatea procesului de decizie și motivațiile consumatorilor diferitelor produse și servicii.
Cercetarea de marketing, cea mai utilă metodă de a eficientiza oferta furnizorilor de bunuri și servicii, se poate defini ca „mijloc prin care se definesc noile produse sau se redefinesc cele deja existente, în scopul adaptării acestora la cerințele consumatorilor; o modalitate prin intermediul căreia este aleasă cea mai bună strategie sau tactică de marketing.” Aceasta oferă suport specialiștilor în domeniu pe întreg parcursul desfășurării și implementării planurilor de marketing. În realizarea acesteia se urmăresc o serie de etape precum definirea problemei, conceperea proiectului de studiu, culegerea informațiilor, analiza informațiilor și redactarea raportului final.
Fazele de importanță majoră sunt cea de culegere și analiză a informațiilor necesare. În decursul timpului au fost dezvoltate o serie de metode distincte de obținere a datelor, utilizarea lor fiind determinată de specificul cercetării de marketing întreprinse. Printre acestea se regăsesc metode de observare ce presupun o abordare pasivă a surselor de informație și metode de anchetă ce implică direct purtătorii de informații. Cea mai populară metodă de anchetă o reprezintă chestionarul. Acesta presupune o abordare directă a persoanelor implicate utilizând tehnici specifice care conduc la dezvăluirea datelor relevante. Concret, respondenții sunt invitați să răspundă unui set de întrebări atent formulate și structurate care definesc complexitatea problemei dezbătute.
Scopul unor astfel de manifestări de marketing poate face referire la imaginea și poziția pe piață a produselor și serviciilor unui furnizor, segmentarea categoriilor de consumatori sau pot fi simulări ale comportamentului pentru un produs sau serviciu nou, inovativ. Cunoașterea răspunsului pieței la modificări și adresarea către segmente țintă face ca riscul asumat de către furnizori să fie cât mai scăzut.
În ceea ce privește destinațiile turistice, acestea urmăresc atragerea a cât mai mulți vizitatori, oferind astfel o varietate de servicii. Cu toate acestea, segmentarea clientelei pentru o țară precum Grecia este necesară pentru a se putea stabili natura motivațiilor turiștilor ce o vizitează, orientarea fluxurilor turistice, dar și zonele cu potențial ridicat de ar putea îmbogăți sau înlocui orașele și stațiunile deja consacrate.
Concret, chestionarul prezentat celor 50 de respondenți a vizat atingerea celor mai importante aspecte cu privire la delimitarea clientelei turismului grecesc prin intermediul a 15 întrebări cu diferite variante de răspuns probabile. Acestea au făcut referire atât la standardele de viață, dar și la obiceiurile de călătorie și importanța influenței mediului online asupra opiniei personale, reliefându-se astfel structura formată din trei etape distincte.
Prima categorie de întrebări din cadrul chestionarului a avut o natură personală, dorindu-se identificarea categoriei de consumatori din care face parte respondentul. Făcând referire la criterii demografice, sociale și economice, participanții au fost împărțiți în funcție de vârstă, sex, venit și nivel educațional.
Cea de-a doua etapă a chestionarului s-a axat în mod special pe obiceiurile de călătorie și motivațiile alegerii Greciei ca destinație. Aceasta a dorit identificarea punctelor forte ale țării, dar și aspecte personale privind comportamentul turistic. Printre întrebările prezente în această categorie s-au aflat cele cu privire la motivul alegerii Greciei pentru petrecerea vacanței, modalitatea de transport utilizată, categorie de confort a structurii de primire turistice, durata sejurului, bugetul alocat, destinația de vacanță și intenția de a reveni în Grecia.
Partea finală a setului de întrebări a fost formată din cele care vizau importanța și influența activității online asupra deciziei de cumpărare a respondenților. Aceștia au fost invitați să își exprime opinia cu privire la măsura în care Internetul i-a determinat să aleagă Grecia ca destinație, încrederea față de sistemele de rezervări online, factorii de influență a deciziei și reprezentarea actuală a destinației în mediul virtual.
În urma colectării datelor s-a observat o diversitate a segmentelor clientelei ce aleg Grecia ca destinație de vacanță din punct de vedere demografic, social și economic. Cu privire la motivațiile turistice, acestea au fost preponderent omogene, majoritatea optând pentru un turism de litoral, cu o durată a sejurului și un buget mediu. De asemenea, predomină aprecierile pozitive referitoare la prezența online a Greciei, dar se remarcă o reticență în ceea ce privește sistemele de rezervări online.
O astfel de analiză a percepției destinației în rândul categoriilor de consumatori este benefică pentru a putea delimita ariile majore de interes. Un prim aspect ar putea face referire la specializarea mai accentuată a agențiilor de turism prin restrângerea segmentelor de consumatori vizate și reliefarea destinațiilor cu o cerere mai crescută. În plus, furnizorii de servicii ar putea adapta oferta în funcție de aspectele ce aduc cel mai înalt grad de satisfacție consumatorilor, sporind valoarea raportului calitate-preț. Nu în ultimul rând, se observă necesitatea consolidării brandului turistic și prezenței acestuia în mediul online printr-o campanie de promovare intensivă și sporirea securității tranzacțiilor pe Internet pentru o creștere a fluxurilor financiare în acest mediu.
Interpretare rezultate chestionar
Prima întrebare a vizat încadrarea respondenților în cinci categorii diferite pe criteriul vârstei. Se poate observa o majoritate a persoanelor cu vârste între 19 și 30 de ani ce aleg Grecia ca destinație de vacanță, însumând 68% din totalul celor intervievați. Aceasta se poate datora gradului ridicat de accesibilitate pe care îl posedă destinația din perspectiva consumatorilor români, dar și posibilității de a petrece a unui concediu în afara granițelor țării cu un buget mediu. Categoriile persoanelor cu vârste cuprinse între 31 și 45 de ani și 46 și 60 ani au înregistrat ponderi de 14 procente, cauzele putându-se referi la posibilitatea alegerii altor destinații, neexistând constrângeri de buget majore, dar și o reorientare a intereselor personale. Grupurile ce au înregistrat ponderile cele mai scăzute, de doar 2 procente, au fost cele ale persoanelor de sub 18 ani și peste 60 ani. Această situație poate, de asemenea, fi atribuită limitărilor financiare, dar și gradului mai redus de mobilitate a celor cu vârstă mai înaintată, aceștia considerând distanța până la destinație un impediment major.
Cea de-a doua întrebare a chestionarului a vizat segmentarea persoanelor în funcție de sex. Din totalul celor 50 de respondenți s-a înregistrat o preponderență a persoanelor de sex feminin însumând 76 de procente, în ce bărbații au acumulat un total de 24%. Aceasta se poate datora preferințelor persoanelor de sex feminin de a se bucura de clasica vacanță de litoral, dar și de o afinitate mai accentuată a acestora față de moștenirea culturală a țării. Un alt motiv ar putea fi pus pe seama dezvoltării centrelor urbane grecești care dau posibilitatea organizării unor sesiuni intense de cumpărături și atrag prin intensitatea manifestărilor culturale frecvente.
Întrebarea numărul trei a urmărit încadrarea participanților în categorii distincte conform criteriului veniturilor lunare. Ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în rândul celor cu venituri cuprinse între 1.001 și 2.500 lei, aceștia reprezentând 52% din totalul respondenților. Astfel este evidențiat gradul ridicat de accesibilitate pentru persoane cu un venit mediu, fapt ce a favorizat dezvoltarea unui intens turism de masă. Persoanele cu un venit lunar de sub 1.000 lei au însumat 30% din răspunsuri, reliefând astfel competitivitatea destinației și în sectorul economic al industriei turismului. Categoriile celor cu venituri între 2.501 și 4.000 lei și peste 4.000 lei au înregistrat procentaje de 14%, respectiv 4%, situație datorată preferinței mai accentuate pentru pachete turistice individualizate în detrimentul celor clasice, dar și unui grad mai ridicat de specificitate al serviciilor căutate.
Scopul celei de-a patra întrebări a fost segmentarea respondenților în funcție de ultima instituție de învățământ absolvită. Categoriile dominante au fost absolvenții de liceu cu bacalaureat și cei de universitate, cu procentaje de 30%, respectiv 42%. Această situație reliefează importanța învățământului în procesul de decizie și în modelarea comportamentului turistic. În ceea ce privește celelalte categorii, călătoria în Grecia poate fi considerată mai puțin atractivă datorită obișnuinței de a călători în interiorul granițelor țării și lipsei de informare pe de o parte, cât și dorinței de originalitate și unei deschideri mai mari spre destinații mai exclusiviste, pe de alta parte.
Întrebarea cu numărul cinci a fost cea care a deschis categoria celor care au vizat motivațiile și obiceiurile de călătorie, având ca scop determinarea avantajelor destinației din perspectiva consumatorilor români. Acceptând multiple variante de răspuns, au fost înregistrate 147 de opinii din partea celor 50 de participanți. Conducând în topul motivațiilor turiștilor de alegere a Greciei ca destinație de vacanță, calitatea apei și a plajelor a înregistrat o pondere de peste 23% confirmând astfel potențialul destinației, dar și utilitatea eforturilor autorităților elene cu privire la amenajarea, întreținerea și certificarea zonei de coastă. Urmată de calitatea serviciilor, cu 17 procente, aceasta arată că un aspect important al experienței turistice grecești îl reprezintă oferirea celui mai înalt grad de satisfacție turiștilor. Cu puțin sub 16% se situează nivelul prețurilor și obiectivele turistice, astfel fiind adus în prim plan faptul că turismul elen a avut foarte mult de câștigat oferind acces la vasta lor moștenire culturală unor largi categorii de turiști. Următoarele aspecte menționate de respondenți au făcut referire la distanța până la destinație și la ospitalitatea localnicilor. În vreme ce primul aspect nu poate intra în topul motivațiilor altor națiuni, cel de-al doilea relevă faptul că turismul a devenit o tradiție pentru societatea elenă. Printre ultimele menționate s-au aflat calitatea infrastructurii turistice și motive de natură personală cum ar fi rudele stabilite pe teritoriul Greciei sau decizia grupului de călătorie.
Cea de-a șasea întrebare a vizat împărțirea respondenților în patru categorii conform modalității de transport alese. Cu un procentaj de 46%, sejururile cu autocarul s-au detașat față de celelalte, accentuând astfel preponderența unui turism de masă, cu buget redus. Un alt avantaj din acest punct de vedere îl reprezintă distanța redusă între reședință și destinație. Tot datorită acesteia, următoarea categorie predominantă este aceea a persoanelor care au ales autoturismul propriu ca mod de transport, sporindu-se astfel gradul de independență și de mobilitate la destinație. La o diferență de doar două procente, se află persoanele care au ales avionul. Deși distanța permite deplasarea pe cale rutieră fără probleme, avantajele transportului aerian nu pot fi ignorate, confortul mai sporit și durata mult diminuată fiind considerentele principale ale alegerii acestui mod de deplasare. Trenul nu a fost ales de nicio persoană intervievată reliefând astfel faptul că dezvoltarea intensă a celorlalte tipuri de transport a dus la un declin accentuat al sectorului feroviar.
Întrebarea numărul șapte s-a axat pe segmentarea respondenților în funcție de tipul structurii de primire turistică ales. Și de această dată predomină cele de categorie medie cu 52 de procente din total, argument al turismului de masă. Urmate de hotelurile de 4 stele cu 36% și cele de 5 stele cu 10%, se observă totuși tendința de a dori un confort sporit, diferența dintre acestea două fiind dată de tarifele practicate, mai mult decât de varietatea sau calitatea serviciilor. La polul opus se află unitățile din categoria economic ale căror caracteristici sunt inferioare celor din alte destinații de vacanță.
Cea de-a opta întrebare a făcut referire la durata sejurului petrecut în Grecia. Se observă preponderența sejururilor de 6-10 zile ce dețin 66% din total, acestea intrând în categoria pachetelor turistice cu autocarul preferate de turismul de masă. La o diferență semnificativă se află cele de 3-5 zile ce însumează 26%, dezvoltarea acestora putându-se datora vacanțelor de tip city break ce au cunoscut o mare popularitate în ultimii ani la nivel global. Vacanțele cu o durată mai extinsă au însumat doar 8 procente datorită lipsei de timp liber, dar și segmentării acestuia pe parcursul întregului an.
Întrebarea cu numărul nouă a avut în vedere formarea a trei categorii de persoane depinzând de bugetul alocat vacanței. Deși conform răspunsurilor anterioare s-a remarcat preferința pentru sejururi de nivel mediu, bugetul alocat acestora se încadrează între 501-1.000 €/persoană. Se poate afirma că majoritatea respondenților au alocat sume mai mari bunurilor și serviciilor conexe considerând că acestea le-ar putea aduce un grad mai sporit de satisfacție. Cu toate acestea, 42% dintre persoanele participante au afirmat că bugetul lor s-a aflat sunt 500 €/persoană, încă o dovadă a înfloririi Greciei ca destinație pentru masele de turiști. Doar 10% din respondenți au alocat peste 1.000 €/persoană sejurului, aceștia fiind cei pentru care confortul și exclusivismul dețin o importanță mai accentuată în ceea ce privește alegerea vacanței.
Scopul celei de-a zecea întrebări a fost stabilirea principalelor puncte de atracție ale turismului elen din perspectiva consumatorilor români. A fost posibilă alegerea mai multor variante dintre cele propuse, cumulându-se astfel 98 de răspunsuri. Principala zonă de atracție, cu 19,4%, o reprezintă Paralia Katerini, aflată în mod frecvent în ofertele agențiilor de turism la tarife foarte accesibile. Deși diferit ca standarde, locul al doilea este ocupat de Santorini, preferat de cei cu un buget mai ridicat și care urmăresc un grad mai înalt al autenticității experienței turistice grecești. Acesta este urmat de insula Corfu, cu 17,3 procente, destinație foarte populară în rândul tinerilor având una dintre cele mai intense vieți de noapte de pe întreg teritoriul țării. Zonele urbane precum Atena sau Salonic cunosc o popularitate mai scăzută față de stațiunile de vacanță, fiind prezente în oferta agențiile ca excursii adiționale sejurului propriu-zis.
Intenția de a reveni în Grecia a fost înregistrată cu ajutorul întrebării cu numărul unsprezece. Cu o majoritate covârșitoare, 80% dintre persoanele participante la chestionar au afirmat că doresc să revină pe teritoriul elen. Aceasta este o dovadă a competitivității destinației ale cărei servicii, avantaje naturale, ospitalitate și calitate a prestării conduc la loializarea clientelei. Cei care nu exclud posibilitatea revenirii însumează 16 procente. Din această categorie fac parte persoane care au rămas cu o impresie plăcută asupra țării, dar care caută diversitate. Cu doar 4 procente, persoanele care au respins ideea unei noi vizite în Grecia pot fi cele care au avut parte de neplăceri pe parcursul sejurului sau cei care doresc ca experiența turistică să fie una complet diferită de fiecare dată.
Întrebarea numărul doisprezece face legătura între Grecia ca și destinație turistică și influența exercitată de mediul online asupra popularității sale. 38% dintre participanți afirmă că au fost influențați de informațiile din spațiul virtual în procesul de decizie, deși aceasta nu a fost una hotărâtoare, fiind urmați de 40% care susțin că Internetul a ajutat mult sau foarte mult. La cealaltă extremă se află 22% dintre respondenți ce nu au considerat activitatea online ca fiind parte importantă a alegerii destinației. Această situație accentuează necesitatea promovării și menținerea actualității informațiilor din spațiul virtual întrucât un număr din ce în ce mai mare de persoane sunt influențate de ceea ce întâlnesc în căutările pe Internet.
Cea de-a treisprezecea întrebare a făcut referire la modul de achiziționare a vacanței. Agențiile de turism specializate încă dețin monopolul din acest punct de vedere, însumând 72 de procente din totalul răspunsurilor celor 50 de respondenți, în vreme ce doar 28% dintre aceștia au apelat la o rezervare online pe cont propriu. Întrucât România se află la începuturile comerțului online se remarcă un înalt grad de reticență cu privire la sistemele de achiziție ale pachetelor de vacanță pe cont propriu, dar acest domeniu va cunoaște o înflorire accentuată dacă se iau în considerare tendințele actuale la nivel global. Așa cum se poate observa, pentru majoritatea turiștilor români în momentul de față, contactul cu specialiști din cadrul agențiilor de turism oferă un grad mai ridicat de siguranță.
Scopul întrebării cu numărul paisprezece a fost segmentarea celor intervievați în funcție de factorii de influență ai alegerii destinației de vacanță. Aceștia au putut alege multiple variante dintre cele propuse precum familia și prietenii, rețelele de socializare, website-urile de recenzii, personalități mondene sau lipsa influenței acestora. Din totalul de 66 de răspunsuri, 53% au considerat familia și prietenii ca fiind principala sursă de opinii asupra destinației vizate. Cu peste 30 de procente, mediul online, concretizat în rețele de socializare și paginilor web cu recenzii, a fost cel de-al doilea factor de influență ales, în vreme ce nimeni nu a ales varianta „Personalități mondene”, iar 16,7% susțin că deciziile au fost luate în mod independent. Concluzionând se poate spune că în alegerea destinației de vacanță primează opiniile persoanelor apropiate, cu gusturi similare, deși nici impresiile exprimate online de cei care au experimentat o anumită destinație nu sunt complet ignorate.
Finalul chestionarului a făcut referire la aprecierile respondenților cu privire la reprezentarea actuală a Greciei în mediul online. 58% dintre participanți au afirmat că prezența destinației în spațiul virtual este una bună, iar 26 de procente ca fiind acceptabilă. Aceasta reprezintă un punct de plecare pozitiv, dar pentru care este loc de îmbunătățiri. Întrucât activitatea online este într-o continuă dezvoltare, o campanie mai extinsă de promovare în acest mediu nu poate decât să aducă beneficii destinației.
4.2 Prezentarea website-ului propus
Marketingul turistic online este o activitate recent intrată în atenția specialiștilor, care se bucură de o importanță din ce în ce mai accentuată. Beneficiile unei campanii de promovare în mediul virtual devin recunoscute la scară largă și o mare parte a autorităților naționale din domeniul turistic își îndreaptă eforturile spre acestea. Eficiența acestora depinde de capacitatea de adaptare la schimbările apărute, dar și de ingeniozitatea creatorilor și abilitatea de a individualiza produsul turistic național față de concurență.
Website-ul propus are ca scop creșterea vizibilității Greciei ca și destinație turistică în mediul online. Se dorește ca, alături de pagina oficială a Greek Tourism Organisation, propunerea actuală să confere un plus de popularitate destinației turistice. Proiectul se bazează pe promovarea pe Internet a țării în ansamblul său, punând la dispoziția utilizatorilor două arii distincte de navigare pentru o experiență cât mai completă.
Accesarea site-ului se va realiza prin intermediul unui landing page ce va avea ca scop delimitarea celor două secțiuni principale ale proiectului. Imaginea unui apus de soare în apele mării îi va întâmpina pe vizitatori. Partea superioară va reprezenta accesul spre secțiunea informativă a paginii web, în vreme ce partea inferioară va face trecerea spre aria de recenzii și impresii de călătorie ale persoanelor care s-au bucurat anterior de experiența turistică elenă.
Pagina de informare va avea un design minimalist, punându-se un accent deosebit pe accesibilitate. Va cuprinde patru secțiuni: Home, Heritage, Destinations și Activities. Prima dintre cele menționate va cuprinde informații și imagini reprezentative pentru destinație. Printre acestea se vor număra articole de specialitate pe teme turistice, preluări din presa internațională, referiri la diferitele premii și topuri în care destinația este prezentă. În plus, nu va lipsi un calendar de evenimente care să cuprindă cele mai importante manifestări artistice sau culturale ce urmează să aibă loc pe teritoriul elen. Nu în ultimul rând, tot pe această primă pagină se vor regăsi informații utile cu privire la organizarea sejurului în Grecia: moduri de transport, documente necesare, cazare, prognoza meteo, etc. Secțiunea Heritage îi va ajuta pe utilizatori să pătrundă mai în profunzime experiența turistică grecească. Astfel se vor prezenta elemente de geografie generală a destinației, o scurtă trecere în revistă a istoriei elene, cât și informații cu privire la cultura și civilizația Greciei (religie, obiceiuri, tradiții). Pagina Destinations va cuprinde o hartă interactivă a țării, iar prin accesarea diferitelor regiuni va conduce utilizatorii spre articole de prezentare ale fiecăreia. În plus, sub aceasta va exista o secțiune ce va cuprinde descrierea celor mai populare cinci regiuni confom vizitelor înregistrate. Secțiunea Activities cuprinde recomandări cu privire la cele mai bune oferte pentru practicarea sporturilor, atât acvatice, cât și pe uscat, tururi tematice (drumul vinului, drumul măslinelor, circuite culturale), centre spa și wellness și cele mai populare centre comerciale și puncte de atracție ale vieții de noapte.
Cea de-a doua parte a proiectului cuprinde pagina de recenzii și impresii de călătorie. Aceasta va păstra design-ul simplist pentru ușurință în navigare, cuprinzând cinci secțiuni principale: Accommodation, Food & Beverage, Transport, Leisure și Forum. Conținutul acesteia va fi realizat de utilizatori, oferindu-le posibilitatea de a acorda note, încărca fotografii, publica articole și participa la discuțiile din cadrul forumului. Prima pagină a acestei secțiuni va cuprinde o parte a celor mai recente articole și recenzii publicate, indiferent de categoria din care fac parte, urmată de top cinci ale celor mai apreciate unități din fiecare categorie. Secțiunile Accommodation, Food & Beverage, Transport și Leisure vor fi construite în mod similar, oferind utilizatorilor posibilitatea de a evalua calitatea serviciilor oferite de diferitele unități, adăugarea de comentarii cu privire la aspectele pozitive sau negative ale experiențelor proprii, încărcarea de poze personale, cât și îmbunătățirea bazei de date cu locații noi. Secțiunea Forum se va adresa în totalitate vizitatorilor, punând la dispoziția acestora spațiul necesar schimburilor de opinii cu privire la diferite aspecte ale experienței turistice elene, fiind și un prilej pentru cei ce își plănuiesc prima vacanță în Grecia de a afla cele mai populare puncte de atracție.
La crearea proiectului au fost utilizate mai multe limbaje de programare precum Html, Php, MySQL și JavaScript. Html sau Hyper Text Markup Language este un limbaj care indică modul în care va apărea o pagină web. Documentele prin intermediul cărora se crează o pagină Html sunt de tip text și conțin diferite „tag-uri” sau coduri pe care browserul de Internet le interpretează pentru a afișa pagina web. Extensia fișierelor de acest tip trebuie să fie htm sau html. Php-ul este un limbaj de programare, mai complex decât Html-ul, care permite programatorilor să genereze pagini dinamice într-un timp scurt. Printre cele mai populare caracteristici ale Php-ului se numără reducerea timpului de realizare al unor website-uri complexe, adaptarea experienței utilizatorilor în funcție de obiceiurile de comportament în mediul virtual, posibilitatea creării de numeroase instrumente online și dezvoltarea magazinelor virtuale. MySQL reprezintă un program de realizare a bazelor de date online. Cu o arie largă de acoperire, programul permite interacțiunea dinamică a utilizatorilor cu baza de date a paginii web, căutări specializate și o vizualizare individualizată a rezultatelor necesare. JavaScript este un limbaj de programare interpretativ bazat pe obiecte care cunoaște o aplicativitate extinsă. Este folosit pentru a introduce elemente multimedia întrucât permite editarea acestora, pentru a crea pagini web dinamice, individualizate pentru fiecare utilizator și pentru a interacționa cu vizitatorii prin procesarea informațiilor primite de la aceștia.
Cerințe tehnice website
Platforma online va fi realizată conform principiului KISS (Keep It Straight Simple) cu următoarele cerințe tehnice minimale:
platformă full CMS,
search engine cu filtre,
sistem de prevenire și combatere a riscurilor de securitate;
furnizare de rapoarte lunare sau la cererea Autorității Contractante Google Analytics sau similar, precum și privind numărul de accesări, numărul de utilizatori unici în funcție de nivelul de acces.
Performanță:
Timpul mediu de încărcare a unei pagini: max. 5 sec. în funcție de tipul de conexiune la internet de care dispune vizitatorul;
Număr mediu de utilizatori concurenți:1000;
Număr minim de cereri/minut: 1000;
Disponibilitate 99.9% (sau 24/7 exclusiv perioadele de mentenanță);
Capacitatea de a răspunde într-un timp rezonabil unui număr de cel puțin 5.000 de vizitatori unici pe lună pentru pagina de internet;
Capacitatea de a suporta cel puțin 20 de utilizatori interni cu diverse roluri inclusiv de administrare;
Capacitatea de a suporta perioade lungi de trafic intens;
Platforma online va fi configurată astfel încât să ofere protecție pentru următoarele vulnerabilități:
Cross-site scripting (XSS) și reflected (RXSS)
Information leakage
Content spoofing
Predictable resource location
SQL injection
Insufficient authentication
Insufficient authorization
Abuse of functionality
Directory indexing
HTTP response splitting
Alte vulnerabilități cunoscute ale programelor utilizate în dezvoltarea platformei.
Site-ul web este realizat asigurând existența a 3 nivele de acces:
Administrator este nivelul de acces la ,,interfața administrator” cu drepturi absolute asupra interfeței administrator și a datelor bazei de date. Acest nivel de acces dispune de toate drepturile funcționale: gestiune structură site, gestiune comentarii, gestiune conținut, gestiune pagină principală, gestiune utilizatori, reorganizarea informației, vizualizare informație statistică, etc.
User este un nivel de acces cu drepturi limitate la postare și editare de articole. Administratorul va putea oferi fiecărui User nou definit, dreptul de a posta articole doar în categorii predefinite ale site-ului, selectabile de către Administrator.
Utilizator Internet – reprezintă cel mai limitat nivel de acces care poate accesa doar interfața publică a site-ului, naviga, descărca documente publice, trimite comentarii sub formă de mesaje e-mail.
Autentificarea utilizatorilor se va face prin introducerea datelor înregistrate în câmpurile „cont” și „parolă”, drepturile utilizatorilor fiind alocate în conformitate cu nivelurile de acces. Va fi inclusă o secțiune pentru înregistrare utilizatori noi și respectiv tip „am uitat parola”.
Platforma online conține module care înregistrează în mod automat oricare accesare a conținutului site-ului din afară. Acest lucru va fi folosit atât pentru vizualizarea statisticii popularității site-ului în ansamblu și a rating-ului și popularității fiecărei pagini în parte, cât și pentru a reprezenta un instrument de monitorizare și vizualizare a totalității utilizatorilor și timpului când au accesat diferite compartimente ale site-ului, lucru binevenit pentru auditul securității site-ului. De asemenea, se va înregistra un log cu întreaga activitate a operatorilor – Session management, Login history. Platforma online suportă comunicații software prin protocol criptat; parolele introduse în scopul realizării login-ului administratorilor vor fi criptate MD5. Conținutul va fi optimizat pentru utilizarea browser-elor: Internet Explorer, Firefox, Opera, Chrome, Safari.
Cerinte Server:
PHP – 5.3 +
MySQL – 5.0.4 +
Apache (cu mod_mysql, mod_xml, si mod_zlib) – 2.x +
Memorie: Min 1 GB
Procesor (nuclee) – 1
Spatiu de stocare minim: 50 GB
Pentru ca actualul proiect să atingă maximul de eficiență în ceea ce privește promovarea în mediul online, se vor utiliza tehnici specifice precum SEO și servicii precum Google AdWords și Google AdSense. Search Engine Optimization (SEO) reprezintă optimizarea unui site pentru listarea în zona cu rezultate organice (anunțuri neplătite) ale motoarelor de căutare. Aceasta se realizează prin intermediul unei serii de tehnici precum crearea unui titlu de pagină unic, îmbunătățirea structurii adreselor URL, simplificarea navigării pe site, creșterea calității conținutului și optimizarea imaginilor. O altă variantă ce poate fi folosită pentru promovarea în cadrul motoarelor de căutare este SEM (Search Engine Marketing). Acesta este marketingul online prin link-uri sponsorizate pe motoarele de căutare. Cea mai frecventă practică este PPC (Pay Per Click), formă de promovare virtuală în care se plătește o anumită sumă de fiecare dată când o persoană dă click pe un anunț. Cel mai popular serviciu de acest tip îl reprezintă Google AdWords. Motivele preferinței accentuate pentru acest serviciu derivă din sfera beneficiilor pe care AdWords le conferă paginii web: este un sistem simplu și ușor de folosit, oferă multe opțiuni de targetare, deține diferite tipuri de formate, produsul este prezentat în fața unei audiențe largi, are un grad sporit de flexibilitate, afișarea anunțurilor realizându-se aproape imediat după activarea serviciului, oferă un control ridicat asupra campaniei de promovare, bugetul acestia putând fi modificat oricând. Un alt serviciul de promovare oferit de Google este AdSense. Prin intermediul acestuia proprietarii de site își înscriu paginile web într-o bază de date pentru a se putea afișa anunțuri pe ele, aceștia fiind plătiți pentru fiecare click. Toate aceste tehnici și instrumente au ca scop creșterea vizibilității website-ului în cadrul motoarelor de căutare și asigură un loc printre primele rezultate generate de acestea.
Astfel, acest proiect dorește să ofere sprijin celui inițiat de autoritățile elene și să îmbine elemente pozitive întâlnite în conținutul altor pagini într-un singur website complet, interactiv și specilizat pe prezentarea experienței turistice grecești. Primul avantaj face referire la promovarea destinației turistice în sine, nu a diferiților antreprenori locali. Din acest punct de vedere se va putea individualiza față de paginile existente. Pe de altă parte, va oferi utilizatorilor informații foarte complete, punând la dispoziția acestora atât date oficiale, cât și impresii de călătorie. Din aceasta derivă gradul sporit de dinamism și interactivitate al paginii ceea ce o diferențiază de pagina oficială a Greek Tourism Organisation. În plus, în conceperea proiectului, un interes sporit se va acorda facilității în utilizare. Aceasta va permite o navigare ușoară prin conținutul site-ului pentru toți vizitatorii, indiferent de nivelul de experiență și cunoștințe în domeniul tehnologiei informației. Un alt aspect pozitiv al proiectului îl reprezintă actualitatea datelor utilizate. Pentru a menține interesul publicului pentru pagină, conținutul acesteia va fi revăzut și îmbunătățit constant pentru a răspunde cerințelor vizitatorilor.
Concluzii
Grecia este una dintre cele mai importante destinații turistice ale Europei, fapt confirmat de capacitatea sa de a se păstra în topul preferințelor consumatorilor internaționali în ciuda situației economice precare. Deși ultimii ani au fost destul de nefaști pentru destinație, a reușit să își mențină serviciile turistice furnizate la cel mai înalt nivel, reliefându-se astfel importanța majoră acordată de autorități acestui sector economic.
Versatilitatea sa din punct de vedere al industriei turismului și călătoriilor a făcut ca impactul economic al acestei arii de activitate să fie totuși unul major și în ultimii ani. Chiar dacă inferior perioadei anterioare crizei financiare mondiale, dependența destinației de veniturile turistice este încă foarte importantă.
Competitivitatea pieței în această perioadă a crescut simțitor, ceea ce a făcut ca destinații similare să acapareze fluxuri din ce în ce mai numeroase de turiști. Principala cauză a acestei situații fiind sumele majore investite în promovare și popularizarea imaginii destinațiilor. Tocmai de aceea, diferențierea între destinații a trecut din sfera serviciilor oferite în cea a ariei de acoperire a campaniilor de promovare la nivel internațional.
Internetul oferă în acest sens o soluție simplă și eficientă pentru creșterea popularității brandului turistic național și individualizarea produsului turistic. În ceea ce privește statul elen, eforturile autorității naționale pentru turism sunt însă insuficiente, observându-se necesitatea unei abordări mai agresive și mai extinse a diferitelor medii de promovare. Proiectul propus anterior are ca scop susținerea eforturilor Greek Tourism Organisation și promovarea mai intensă a destinației prin crearea unui spațiu interactiv de prezentare și publicitate pentru Grecia.
Concluzionând, potențialul turistic sporit al Greciei face din ea un candidat important la locurilor fruntașe ale topurilor europene și mondiale, promovarea sa putând fi cheia succesului acestui sector economic și al bunăstării afacerilor locale în domeniu.
Bibliografie
Briggs Susan, Successful Web Marketing for the Tourism and Leisure Sectors, Editura Kogan Page Business Books, Massachusetts, 2001
Buhalis Dimitrios, E-Tourism: Information Technology for Strategic Tourism Management, Editura Prentice Hall, Harlow 2003
Bulborea Ion, Microeconomie și macroeconomie, Editura Pro Universitaria, Ediția a Va, București, 2010
Collins Charles, Google AdSense Basics, Editura Free Rein Media, LLC, 2013
Dinu Mihaela, Geografia Turismului, Editura Universitară, Ediția a Va, București, 2008
Gordon Sharon, Greece, Editura Marshall Cavendish Corporation, 2004
Kotler Philip, Marketing for Hospitality & Tourism, Editura Prentice Hall, Ediția a Va, 2009
Ledford Jerri, Google AdSense for Dummies, Editura For Dummies, 2008
McCabe Scott, Marketing Communications in Tourism and Hospitality, Editura Routledge, Nottingham, 2008
Zaharia Marian, Economia serviciilor, Editura Universitară, Ediția a IIa, București, 2005
Zaharia Marian, Economia serviciilor. Aplicații și studii de caz, Editura Universitară, Ediția a IIa, București, 2005
Zirra Daniela, Microeconomie și Macroeconomie. Aplicații, Editura Universitară, București, 2009
Conrady Roland, Martin Buck, Trends and Issues in Global Tourism 2011, Editura Springer, 2011
DuBois Jill, Skoura Xenia, Gatsaniti Olga, Greece, Editura Marshall Cavendish Corporation, 2003
Firoiu Daniela, Dodu Patricia, Gheorghe Camelia, Dridea Catrinel, Industria turismului și a călătoriilor, Editura Pro Universitaria, București, 2008
Firoiu Daniela, Dodu Patricia, Gheorghe Camelia, Dridea Catrinel, Studii de caz în industria turismului și a călătoriilor, Editura Pro Universitaria, București, 2006
Goeldner R. Charles, Ritchie JR Brent, Tourism: Principles, Practices, Philosophies, Editura John Wiley & Sons, Ediția a XIIa, 2011
Manole Victor, Stoian Mirela, Dorobantu Horia, Marketing, Editura ASE, București, 2002
Mills E. Juline, Law Rob, Handbook of Consumer Behavior, Tourism, and the Internet, Editura Routledge, 2005
Prideaux Bruce, Moscardo Gianna, Laws Eric, Managing Tourism and Hospitality Services: Theory and International Applications, Editura CAB International, 2006
Secăreanu Constantin, Gruiescu Mihaela, Andrei Ruxandra, Statistică. Sinteze, teste și aplicații, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2010
Sion Beatrice, Mihălcescu Cezar, Titrade Cristina, E-tourism – Tehnologia informației în firmele de turism, Editura Pro Universitaria, București, 2009
Smedescu Ion, Rațiu Monica Paula, Negricea Costel Iliuță, Bazele Maketingului, Editura Universitară,
Enciclopedia Britannica
Engage Academy – Google AdWords Fundamentals Course – Kondiment
Hellenistic Statistical Authority – Survey on the Use of Information and Communication Technologies by Households: 2012
UNWTO Tourism Factbook
UNWTO Tourism highlights 2009-2011
www.wttc.org
www.visitgreece.gr
www.onlinegreece.gr
www.greece-online.info
www.discover-greece.gr
www.visitgreece.com
www.discovergreece.com
http://www.state.gov/j/drl/rls/irf/2006/71383.htm
http://en.wikipedia.org/wiki/Greece
http://www.holidayreview.ro/Articol-stire-Insule-Grecia-Arhipelaguri-importante-si-destinatii-populare-Grecia
http://www.greeka.com/blue-flag-beaches.htm
http://www.greeka.com/greece-beaches.htm
http://www.fivestaralliance.com/luxury-hotels/81/europe/Greece
http://www.despre-turism.ro/grecia-o-retea-hidrografica-ideala-pentru-sporturile-de-apa/
http://www.apropo.ro/apropouri/turismul-religios-intre-relaxare-si-credinta-8331242
http://en.wikipedia.org/wiki/Meteora
http://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_Greece
http://www.emarketer.com/Webinar/Digital-Advertising-Trends-2013/4000064
http://www.infinitee.com/brand-building-strategies-blog/bid/62829/5-Advertising-and-Marketing-Trends-for-2013
http://www.docstoc.com/docs/20145458/SWOT-Analysis-of-Tourism-supply
http://www.slideshare.net/shailesh66/ppt-presentation-of-swot-analysis-of-greece-italy
http://gunkelweb.com/coms647/articles/html_basics.pdf
http://www.risingheights.com/document/php_tizag_tutorial.pdf
http://downloads.mysql.com/docs/mysql-tutorial-excerpt-5.1-en.pdf
http://www.ohio.edu/technology/training/upload/java-script-reference-guide.pdf
http://static.googleusercontent.com/external_content/untrusted_dlcp/www.google.ro/en/ro/intl/ro/webmasters/docs/search-engine-optimization-starter-guide-ro.pdf
Anexe
Anexa nr. 1 Harta fizică a Greciei
Anexa nr. 2 Principalele arhipelaguri ale Greciei
Anexa nr. 3 Date preluate de pe The World Bank Databank
Anexa nr. 4 Complexul Monahal Meteora
Anexa nr. 5 Muntele Athos
Anexa nr. 6 Atena
Anexa nr. 7 Acropole
Anexa nr. 8 Ruinele Akrotiri din Santorini
Anexa nr. 9 Teatrul din Epidaur
Anexa nr. 10 Palatul Marilor Maeștri din Rhodos
Anexa nr. 11 Ruinele din Delphi
Anexa nr. 12 Date preluate din UNWTO Tourism Highlights 2009
Anexa nr. 13 Date preluate din UNWTO Tourism Highlights 2010
Anexa nr. 14 Date preluate din UNWTO Tourism Highlights 2011
Anexa nr. 15 Date preluate din UNWTO Tourism Factbook
Anexa nr. 16 Date preluare de pe www.wttc.org
Anexa nr. 17 Prezentarea website-ului www.visitgreece.gr
Anexa nr. 18 Prezentarea website-ului www.onlinegreece.gr
Anexa nr. 19 Prezentarea website-ului www.discover-greece.gr
Anexa nr. 20 Prezentarea website-ului www.greece-online.info
Anexa nr. 21 Prezentarea website-ului www.visitgreece.com
Anexa nr. 22 Prezentarea website-ului www.discovergreece.com
Anexa nr. 23 Model de chestionar
Chestionar
Rolul chestionarului de față este de a identifica profilul consumatorului român de pachete de vacanță cu destinația Grecia. Pentru ca rezultatele studiului să fie cât mai elocvente, este necesar să răspundeți la toate întrebările.
1. În ce categorie de vârstă vă încadrați?
Sub 18 ani
19-30 ani
31-45 ani
46-60 ani
Peste 60 ani
2. Sexul:
Masculin
Feminin
3. Venitul dumneavoastră lunar se încadrează în intervalul:
Sub 1.000 lei
1.001-2.500 lei
2.501-4.000 lei
Peste 4.000 lei
4. Care este ultima unitate de învățământ absolvită?
Studii medii fără bacalaureat
Liceu cu bacalaureat
Studii postliceale
Universitate
Master
Studii post-universitare
5. Ce v-a determinat să alegeți Grecia ca destinație turistică? Puteți selecta mai multe variante.
Nivelul prețurilor
Calitatea apei și a plajelor
Distanța până la destinație
Obiective turistice
Ospitalitatea localnicilor
Calitatea infrastructurii turistice
Calitatea serviciilor
Alte motive (precizați)……………………………………………………
6. Care a fost modalitatea de transport pe care ați ales-o până la destinație?
Autoturism propriu
Autocar
Tren
Avion
7. Care a fost categoria structurilor de cazare pentru care ați optat?
Economic
3 stele
4 stele
5 stele
8. Care a fost durata sejurului dumneavoastră în Grecia?
3-5 zile
6-10 zile
11-14 zile
Peste 14 zile
9. Care a fost bugetul alocat de dumneavoastră sejurului în Grecia?
Sub 500 €/persoană
501-1.000 €/persoană
Peste 1.000 €/persoană
10. Care este destinația de vacanță preferată de dumneavoastră din următoarele (puteți selecta mai multe variante):
Santorini
Corfu
Creta
Paralia Katerini
Atena
Salonic
Altele (precizați)………………………………………………………….
11. Intenționați să reveniți în Grecia?
Da
Nu
Poate
12. În ce măsură a influențat Internetul alegerea Greciei ca destinație de vacanță?
Deloc
Puțin
Moderat
Mult
Foarte mult
13. La achiziționarea vacanței ați apelat la:
Rezervarea online pe cont propriu
O agenție de turism specializată
14. Decizia dumneavoastră cu privire la alegerea destinației de vacanță este influențată de:
Familie și prieteni
Rețelele de socializare (Facebook, Twitter, Google +, etc.)
Website-uri de recenzii (TripAdvisor, TuristInfo, etc.)
Personalități mondene
Nu sunteți influențat de astfel de factori
15. Cum apreciați reprezentarea actuală a destinației turistice Grecia în spațiul virtual?
Foarte slabă
Slabă
Acceptabilă
Bună
Foarte bună
Vă mulțumesc!
Anexa nr. 24 Centralizator rezultate chestionar
CHESTIONAR – rezultate
În ce categorie de vârstă vă încadrați?
Sexul:
Venitul dumneavoastră lunar se încadrează în intervalul:
Care este ultima instituție de învațământ absolvită?
Ce v-a determinat sa alegeți Grecia ca destinație turistică?
Care a fost modalitatea de transport pe care ați ales-o până la destinație?
Care a fost categoria structurilor de cazare pentru care ați optat?
Care a fost durata sejurului dumneavoastră în Grecia?
Care a fost bugetul alocat de dumneavoastră sejurului în Grecia?
Care este destinația de vacanță preferată de dumneavoastră din următoarele:
Intenționați să reveniți în Grecia?
În ce măsură a influențat Internetul alegerea Greciei ca destinație turistică?
La achiziționarea vacanței ați apelat la:
Decizia dumneavoastră cu privire la alegerea destinației de vacanță este influențată de:
Cum apreciați reprezentarea actuală a destinației turistice Grecia în spațiul virtual?
Anexe
Anexa nr. 1 Harta fizică a Greciei
Anexa nr. 2 Principalele arhipelaguri ale Greciei
Anexa nr. 3 Date preluate de pe The World Bank Databank
Anexa nr. 4 Complexul Monahal Meteora
Anexa nr. 5 Muntele Athos
Anexa nr. 6 Atena
Anexa nr. 7 Acropole
Anexa nr. 8 Ruinele Akrotiri din Santorini
Anexa nr. 9 Teatrul din Epidaur
Anexa nr. 10 Palatul Marilor Maeștri din Rhodos
Anexa nr. 11 Ruinele din Delphi
Anexa nr. 12 Date preluate din UNWTO Tourism Highlights 2009
Anexa nr. 13 Date preluate din UNWTO Tourism Highlights 2010
Anexa nr. 14 Date preluate din UNWTO Tourism Highlights 2011
Anexa nr. 15 Date preluate din UNWTO Tourism Factbook
Anexa nr. 16 Date preluare de pe www.wttc.org
Anexa nr. 17 Prezentarea website-ului www.visitgreece.gr
Anexa nr. 18 Prezentarea website-ului www.onlinegreece.gr
Anexa nr. 19 Prezentarea website-ului www.discover-greece.gr
Anexa nr. 20 Prezentarea website-ului www.greece-online.info
Anexa nr. 21 Prezentarea website-ului www.visitgreece.com
Anexa nr. 22 Prezentarea website-ului www.discovergreece.com
Anexa nr. 23 Model de chestionar
Chestionar
Rolul chestionarului de față este de a identifica profilul consumatorului român de pachete de vacanță cu destinația Grecia. Pentru ca rezultatele studiului să fie cât mai elocvente, este necesar să răspundeți la toate întrebările.
1. În ce categorie de vârstă vă încadrați?
Sub 18 ani
19-30 ani
31-45 ani
46-60 ani
Peste 60 ani
2. Sexul:
Masculin
Feminin
3. Venitul dumneavoastră lunar se încadrează în intervalul:
Sub 1.000 lei
1.001-2.500 lei
2.501-4.000 lei
Peste 4.000 lei
4. Care este ultima unitate de învățământ absolvită?
Studii medii fără bacalaureat
Liceu cu bacalaureat
Studii postliceale
Universitate
Master
Studii post-universitare
5. Ce v-a determinat să alegeți Grecia ca destinație turistică? Puteți selecta mai multe variante.
Nivelul prețurilor
Calitatea apei și a plajelor
Distanța până la destinație
Obiective turistice
Ospitalitatea localnicilor
Calitatea infrastructurii turistice
Calitatea serviciilor
Alte motive (precizați)……………………………………………………
6. Care a fost modalitatea de transport pe care ați ales-o până la destinație?
Autoturism propriu
Autocar
Tren
Avion
7. Care a fost categoria structurilor de cazare pentru care ați optat?
Economic
3 stele
4 stele
5 stele
8. Care a fost durata sejurului dumneavoastră în Grecia?
3-5 zile
6-10 zile
11-14 zile
Peste 14 zile
9. Care a fost bugetul alocat de dumneavoastră sejurului în Grecia?
Sub 500 €/persoană
501-1.000 €/persoană
Peste 1.000 €/persoană
10. Care este destinația de vacanță preferată de dumneavoastră din următoarele (puteți selecta mai multe variante):
Santorini
Corfu
Creta
Paralia Katerini
Atena
Salonic
Altele (precizați)………………………………………………………….
11. Intenționați să reveniți în Grecia?
Da
Nu
Poate
12. În ce măsură a influențat Internetul alegerea Greciei ca destinație de vacanță?
Deloc
Puțin
Moderat
Mult
Foarte mult
13. La achiziționarea vacanței ați apelat la:
Rezervarea online pe cont propriu
O agenție de turism specializată
14. Decizia dumneavoastră cu privire la alegerea destinației de vacanță este influențată de:
Familie și prieteni
Rețelele de socializare (Facebook, Twitter, Google +, etc.)
Website-uri de recenzii (TripAdvisor, TuristInfo, etc.)
Personalități mondene
Nu sunteți influențat de astfel de factori
15. Cum apreciați reprezentarea actuală a destinației turistice Grecia în spațiul virtual?
Foarte slabă
Slabă
Acceptabilă
Bună
Foarte bună
Vă mulțumesc!
Anexa nr. 24 Centralizator rezultate chestionar
CHESTIONAR – rezultate
În ce categorie de vârstă vă încadrați?
Sexul:
Venitul dumneavoastră lunar se încadrează în intervalul:
Care este ultima instituție de învațământ absolvită?
Ce v-a determinat sa alegeți Grecia ca destinație turistică?
Care a fost modalitatea de transport pe care ați ales-o până la destinație?
Care a fost categoria structurilor de cazare pentru care ați optat?
Care a fost durata sejurului dumneavoastră în Grecia?
Care a fost bugetul alocat de dumneavoastră sejurului în Grecia?
Care este destinația de vacanță preferată de dumneavoastră din următoarele:
Intenționați să reveniți în Grecia?
În ce măsură a influențat Internetul alegerea Greciei ca destinație turistică?
La achiziționarea vacanței ați apelat la:
Decizia dumneavoastră cu privire la alegerea destinației de vacanță este influențată de:
Cum apreciați reprezentarea actuală a destinației turistice Grecia în spațiul virtual?
Anexe
Anexa nr. 1 Harta fizică a Greciei
Anexa nr. 2 Principalele arhipelaguri ale Greciei
Anexa nr. 3 Date preluate de pe The World Bank Databank
Anexa nr. 4 Complexul Monahal Meteora
Anexa nr. 5 Muntele Athos
Anexa nr. 6 Atena
Anexa nr. 7 Acropole
Anexa nr. 8 Ruinele Akrotiri din Santorini
Anexa nr. 9 Teatrul din Epidaur
Anexa nr. 10 Palatul Marilor Maeștri din Rhodos
Anexa nr. 11 Ruinele din Delphi
Anexa nr. 12 Date preluate din UNWTO Tourism Highlights 2009
Anexa nr. 13 Date preluate din UNWTO Tourism Highlights 2010
Anexa nr. 14 Date preluate din UNWTO Tourism Highlights 2011
Anexa nr. 15 Date preluate din UNWTO Tourism Factbook
Anexa nr. 16 Date preluare de pe www.wttc.org
Anexa nr. 17 Prezentarea website-ului www.visitgreece.gr
Anexa nr. 18 Prezentarea website-ului www.onlinegreece.gr
Anexa nr. 19 Prezentarea website-ului www.discover-greece.gr
Anexa nr. 20 Prezentarea website-ului www.greece-online.info
Anexa nr. 21 Prezentarea website-ului www.visitgreece.com
Anexa nr. 22 Prezentarea website-ului www.discovergreece.com
Anexa nr. 23 Model de chestionar
Chestionar
Rolul chestionarului de față este de a identifica profilul consumatorului român de pachete de vacanță cu destinația Grecia. Pentru ca rezultatele studiului să fie cât mai elocvente, este necesar să răspundeți la toate întrebările.
1. În ce categorie de vârstă vă încadrați?
Sub 18 ani
19-30 ani
31-45 ani
46-60 ani
Peste 60 ani
2. Sexul:
Masculin
Feminin
3. Venitul dumneavoastră lunar se încadrează în intervalul:
Sub 1.000 lei
1.001-2.500 lei
2.501-4.000 lei
Peste 4.000 lei
4. Care este ultima unitate de învățământ absolvită?
Studii medii fără bacalaureat
Liceu cu bacalaureat
Studii postliceale
Universitate
Master
Studii post-universitare
5. Ce v-a determinat să alegeți Grecia ca destinație turistică? Puteți selecta mai multe variante.
Nivelul prețurilor
Calitatea apei și a plajelor
Distanța până la destinație
Obiective turistice
Ospitalitatea localnicilor
Calitatea infrastructurii turistice
Calitatea serviciilor
Alte motive (precizați)……………………………………………………
6. Care a fost modalitatea de transport pe care ați ales-o până la destinație?
Autoturism propriu
Autocar
Tren
Avion
7. Care a fost categoria structurilor de cazare pentru care ați optat?
Economic
3 stele
4 stele
5 stele
8. Care a fost durata sejurului dumneavoastră în Grecia?
3-5 zile
6-10 zile
11-14 zile
Peste 14 zile
9. Care a fost bugetul alocat de dumneavoastră sejurului în Grecia?
Sub 500 €/persoană
501-1.000 €/persoană
Peste 1.000 €/persoană
10. Care este destinația de vacanță preferată de dumneavoastră din următoarele (puteți selecta mai multe variante):
Santorini
Corfu
Creta
Paralia Katerini
Atena
Salonic
Altele (precizați)………………………………………………………….
11. Intenționați să reveniți în Grecia?
Da
Nu
Poate
12. În ce măsură a influențat Internetul alegerea Greciei ca destinație de vacanță?
Deloc
Puțin
Moderat
Mult
Foarte mult
13. La achiziționarea vacanței ați apelat la:
Rezervarea online pe cont propriu
O agenție de turism specializată
14. Decizia dumneavoastră cu privire la alegerea destinației de vacanță este influențată de:
Familie și prieteni
Rețelele de socializare (Facebook, Twitter, Google +, etc.)
Website-uri de recenzii (TripAdvisor, TuristInfo, etc.)
Personalități mondene
Nu sunteți influențat de astfel de factori
15. Cum apreciați reprezentarea actuală a destinației turistice Grecia în spațiul virtual?
Foarte slabă
Slabă
Acceptabilă
Bună
Foarte bună
Vă mulțumesc!
Anexa nr. 24 Centralizator rezultate chestionar
CHESTIONAR – rezultate
În ce categorie de vârstă vă încadrați?
Sexul:
Venitul dumneavoastră lunar se încadrează în intervalul:
Care este ultima instituție de învațământ absolvită?
Ce v-a determinat sa alegeți Grecia ca destinație turistică?
Care a fost modalitatea de transport pe care ați ales-o până la destinație?
Care a fost categoria structurilor de cazare pentru care ați optat?
Care a fost durata sejurului dumneavoastră în Grecia?
Care a fost bugetul alocat de dumneavoastră sejurului în Grecia?
Care este destinația de vacanță preferată de dumneavoastră din următoarele:
Intenționați să reveniți în Grecia?
În ce măsură a influențat Internetul alegerea Greciei ca destinație turistică?
La achiziționarea vacanței ați apelat la:
Decizia dumneavoastră cu privire la alegerea destinației de vacanță este influențată de:
Cum apreciați reprezentarea actuală a destinației turistice Grecia în spațiul virtual?
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Promovarea Online a Destinatiei Turistice Grecia (ID: 145449)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.