Promovarea Online a Destinatiei Turistice Australia

LUCRARE DE LICENȚĂ

Promovarea online a destinației turistice Australia

INTRODUCERE

Lucrarea de față prezintă promovarea online a Australiei, o destinație foarte cunoscută la nivel mondial și dezvoltată nu doar din punct de vedere al turismului, ci și economic. Prin urmare lucrarea aceasta de licență arată nivelul ei de dezvoltare ca destinație și prezența acesteia online la momentul de față.

Primul capitol din această lucrare prezintă aspectele generale alea destinației, cum sunt reperele geografice unde este descriscă nu doar poziția acesteia geografice, ci și structura ei internă. Un alt aspect prezentat este cadrul socio-cultural, unde sunt povestite cultura Australiei și istoria. De asemenea este scrisă și economia Australiei cu aspecte referitoare la produsul intern brut, nivelul angajărilor, rata șomajului și alți indicatori economici. Ultimul punct de referire din acest capitol este turismului, unde sunt ilustrate destinații turistice importante și unele destinații cu potențial mare de promovate, și nu în ultimul rând activități turistice desfășurate.

Cel de al doilea capitol face referire la importanța industriei turismului și impactul turismului asupra economiei, unde sunt analizați indicatori economici. Este prezentată evoluția acestora pe o perioada de cinci ani pentru circulația turistică, contribuției turismului la produsul intern brut, nivelul de cheltuieli turistice, nivelul consumul turistic, forța de muncă din turism, cele 2 grupe mari de industria turismului, mai exact turismul de loisier și turismul de afacari, cheltuielile guvernamentale și nu în ultimul rând capitalul investit.

Penultimul capitol din lucrare face referire la impactul promovării pe internet a turismului pentru destinația turistică Australia, unde am prezentat impactul internetului asupra acesteia și principalele website-uri care o promovează. De asemenea, există și analiza SWOT cu privire la punctele forte, punctele slabe ale destinației turistice și oportunitățile, amenințările existene ale acesteia.

În prima parte a ultimului capitol am arâtat profilul consumatorului român față de pachetele turistice cu destinația Australia, iar în ultima parte este ilustrat website-ul propus pentru promovarea destinației.

Capitolul 1: ASPECTE GENERALE PRIVIND RESURSELE TURISTICE ALE AUSTRALIEI

Australia este una dintre cele mai unice și diversificate destinații turistice ale lumii din toate punctele de vedere, de la poziționarea geografică, la cultura și istoria diversificată, populația, clima și fauna sa. Australia este cunoscută sub numele de „Țara norocoasă”, afirmație ironică făcută de către Donald Hornes cu privire la țara sa care a fost norocoasă să se dezvolte într-o perioadă când își dădeau interesul să se dezvolte. Perioadă în care Australia își arâta un interes scăzut cu privire la industria, afaceriile sale, lăsându-se condusă. Cu toate acestea Australia este o țară norocoasă, izolată de micile probleme din lume. Aceasta frază „țara norocoasă” e folosită astăzi să descrie vremea, stilul de viață, istoria, norocul națiunii și îmbunătățirea economică.

1.2. Repere geografice

Australia este cea mai mare insulă din lume, dar și cel mai mic continent cu o suprafață de 7,682,300 milioane km², situată între Oceanul Indian și Oceanul Pacific. Țara se întinde 4000 km din est-vest și 3200 km din nord-sud cu o întindere de 36.735 km a coastei/litoralului. Australia are o populatie de 23 milioane de locuitori, din care 80% sunt rezidenți care locuiesc pe coastă.

Societatea australiană este compusă dintr-o varietate bogată de etnicități, culturi, lingvistică și diferite religii, ce definiște societatea modernă australiană de azi. Aborigenii și oamenii din insula Torres Strait, cunoscuți sub numele de indigeni, au inhabitat Australia acum zeci de mii de ani. Majoritatea australienilor sunt imigranți sau descendenți ai imigranților care au ajuns în Australia de peste 200 de țări în ultimii 200 de ani. Limba cea mai comună a australiei este engleza, iar religia practicată este creștianitatea, deși practicarea altor religii este de asemenea comună și vorbirea altor limbi. Aceste diversificări crează o cultură plină de viață, energizantă, inovatoare și căutători de experiențe noi. Cultura australiei este un mix de culturi și rase care este reflectată în mâncarea țării, stilului de viață și comportamentul societății si experienței.

Australia este împărțită în 6 state și 2 teritorii. Una dintre aceste state este Canberra, care este și capitala Australiei și centrul de guvernământ, situată la aproximativ 290 km de sudul Sydney. Canberra este situată de asemenea în teritoriul oamenilor indigeni Ngunnawal și numele se spune că înseamnă „locul de întâlnire”, de la cuvântul aborigen „Kamberra”. Acest stat include cele mai importante instituții naționale, cum ar fii: Parlamentul Australian și Curtea Supremă a Australiei.

New South Wales reprezintă cel mai vechi și cel mai populat stat al Australiei. Acest stat era originar o colonie de deținuți pe țârmul Port Jackson unde capitala statului de azi Sydney este situată. Mai mult de o treime din australieni locuiesc în New South Wales și Sydney este cel mai mare oraș.

Victoria cel mai mic stat, dar pe locul doi ca populație. Melbourne este capitala statului și cel de al doilea oraș ca populație. În anii 1850 în perioada „Goana dupa aur”, Melbourne era cunoscut ca unul dintre cele mai mari și bogate orașe ale lumii. Melbourne este cunoscut de asemenea ca și „capitala culturală a Australiei” fiind locul nașterii pentru filmele australiene, televiziunii, artei, dansului și muzicii. Entuziasmul victorienilor pentru sport este legendar și aici au început și regulile pentru fotbalul australian.

Queensland este cel de al doilea stat ca marime cu capitala Brisbane, oraș pe locul trei ca populație. Oamenii din Queensland se bucura de razele de soare și căldura din timpul iernii, și are cele mai multe activități în natură și sporturi pe apă. În Queensland se află Great Barrier Reef, care se află pe locul 5 în World Heritage.

South Austrilia acoperă cele mai multe părți aride ale continentului și este pe locul patru dintre state. Capitala statului este orașul Adelaide, pe locul cinci ca mărime. South Australia este cunoscută pentru scena artistică și este numită „Statul festival” pentru cele 500 de festivaluri care au loc în fiecare an.

Ultimul stat este Northen Territory cu capitala Darwin, pe coasta de nord, și cu orașul principal Alice Springs. Alice Springs reprezintă inima Australiei, aflându-se în mijlocul geografic al țării. Acest stat este cunoscut și pentru parcurile naționale: Uluru, Kata Tjuta și Kakadu.

Western Australia cu capitala Perth. Partea de est în mare parte este deșert pe când partea de vest a statului este aproximativ 13000 km de coastă. În 1890, aurul a fost descoperit și mineritul este una dintre cele mai mari industrii ale statului.

Tasmania este separată de Australia de Strâmtoarea Bass și este cel mai mic stat al Austaliei. Capitala Hobart, care a fost fondată în 1804 ca o colonie de deținuți, este una dintre cele mai vechi orașe după Sydney. O cincime din stat este acoperit de parcuri naționale și sălbăticie. Este una dintre cele mai muntoase insule din lume a cărui geologie reflectă conecxiunea cu Antartica de milioane de ani în urmă.

De asemenea Australia administrează și insulele Ashmore, Cartier, Cocos, Coral Sea, Heard și McDonald, Norfolk și Teritoriul Antartic Australian(42% din continentul Antartic) ca teritorii externe.

Rețeaua de transport în Australia este una foarte diversificată, națiunea fiind foarte dependentă de trasportul terestru. Aceasta aflându-se pe locul doi în lume ca deținători de mașini. Australia are de trei ori, chiar patru ori mai mult drum asfaltat pe capital decât Europa și de la sapte până la nouă ori mai mult decât Asia. De asemenea este și pe locul trei ca consumator de combustibil. Melbourne este orașul cu cea mai mare dependență de mașini din Australia. Victoria are cea mai largă rețea de drumuri cu mii de drumuri arteriale principale, primare și secundare. Mai mult de atât, distanță parcursă cu mașina(sau un vehicul similar) în Australia este printre cea mai ridicată din lume, fiind depășită de către SUA și Canada. În Australia exista trei categorii de drumuri: autostradă federală, autostradă de stat și drumuri locale. Rețeaua de drumuri este de 823,217 km din care drumul asfaltat este doar 356,343 km și drum neasfaltat de 466,874 km. Majoritatea tunelurilor din Australia au fost construite în 1990 pentru a mai scădea din traficul din zonele orașului sau pentru trecerea diverselor zone cu apă.

Rețeaua de tramvai în istorie a avut conexiune cu majoritatea orașelor și satelor, dar majoritatea au fost închise înainte de 1970, Melbourne fiind o excepție și astăzi operaționează cu cea mai mare rețea de tramvai din lume. Singurele orașe capitale care nu au rețea de tramvai sunt Canberra și Darwin, acestea au transportul public bazat pe autobuze. Canberra are în plan o rețea de tramvai care se va conecta cu rețeaua de autobuze, aceasta se așteaptă să fie operațională în 2018.

Rețeaua de căi ferate este de asemenea una dezvoltată și se întinde pe o suprafață de 38,445 km(2,540 km electrică): 3,355 km ecartament lat, 21,674 km ecartament standard, 13,416 km ecartament îngust. Există mai multe tipuri de servicii în Australia cu, cum ar fi: inter-statal în care orașele capitale sunt conectate între ele prin rețea de cale ferată cu ecartament standard, intra-statal și rețeaua din orașe care face conexiuni regionale, metrou unde majoritatea orașelor din Australia nu au sistem de tranzit rapid, doar Melbourne, Brisbane și Perth au sistem parțial subteran, dar există planuri pentru viitor pentru Melbourne cu o nouă rețea ce va face conexiune cu suburbiile și pentru Sydney cu un metrou „Euro-Style”, rețea de cale ferată miniere cu ecartament standard după model american și sunt izolate în deșert și de alte rețele de căi ferate, căi ferate de tranzit de zahăr au ecartament îngust și se află în Queensland.

Porturi și terminale se află în majoritatea orașelor aflate la ieșirea oceanelor cum ar fi: porturile principale din Brisbane, Cairns, Darwin, Frematle, Greelong, Gladstone, Hobart, Melbourne, Newcastle, Port Adelaide, Port Kembla, Sydney, porturile pentru mărfuri/cargo din Dampier (minereu de fier), Dalrymple Bay (cărbune), Hay Point (cărbune), Port Hedland (minereu de fier), Port Walcott (minereu de fier) și porturile de containere din Brisbane, Melbourne, Sydney. Australia are 41 de nave din care 8 nave de mărfuri, 7 nave cargo, 4 nave de gaz lichefiat, 6 nave de pasageri, 6 nave de pasageri/cargo, 5 nave tanc petrolier și 5 nave roll on-roll of. De asemenea Australia deține și rețea de căi navigabile de 2,000 km, majoritatea pe sistemul de râu Murray-Darling.

În Australia există un număr foarte mare de aeroporturi mai exact un număr de 480 din care sunt 349 asfaltate și 131 neasfaltate. Cele mai folosite aeroporturi sunt cele din: Sydney, Melbourne, Brisbane, Perth, Adelaide, Gold Coast, Cairns, Canberra, Hobart, Darwin, Townsville.

Clima în Australia este una variată datorită mărimii țării și de aceea nu există un sigur calendar sezonier pentru toată țara. Temperatura poate să varieze de la sub zero grade în zona montană în sud la temperaturi foarte ridicate în zona Kimberley în partea de nord vest a țării. Prin urmare Australia are 6 zone climatice și prima dintre ele este zona temperată ce include New South Wales, Victoria, Tasmania, sud-estul din South Australia, sud-vestul din Western Australia, deșertul și zona Grassland cu vară din decembrie-februarie, toamnă din martie-mai, iarnă din iunie-august, primăvară din septembrie-noiembrie. Zona tropicală ce este împărțită în alte trei zone climatice tropicale cum ar fi: clima ecuatorială de lânga Cape York, Bathurst și Insulele Melville din Darwin, clima tropicală care se întinde din nordul Australiei incluzând Cape York pana la Teritoriul de Nord, în sudul Golfului Carpentaria și zona Kimberley, clima sub-tropicală din Cairns, Queensland, partea de nord din New South Wales, partea de nord din Perth și Geraldton din Western Australia. Zonele tropicale din Australia în partea de nord a țării, incluzând zona ecuatorială și sub-tropicală, au temperaturi ridicate și o umiditate ridicată și sezon umed și uscat. Sezonul umed durează 6 luni, din noiembrie până în martie, e mai cald decât în sezonul uscat cu temperaturi între 30-50 grade Celsius, acesta se mai numește și sezonul musonic. Sezonul uscat durează 6 luni, din aprilie până în octombrie, cu temperaturi mai scăzute în jur de 20 grede Celsius și cu cer senin.

Aspectul în cea mai mare parte a Australiei este a unui podiș jos. În Australia predomină podișurile ondulate și câmpiile plane și joase, altitudinea medie fiind de 305 m. Câmpiile joase au o altitudine între 0-200 m, reprezentând 32% din suprafața continentului, pe când câmpiile înalte și podișurile au o altitudine de 200-500 m, reprezentând 62%, iar 1,3% este reprezentată de munții Australiei. Toate aceastea se explică din evoluția tectonică și denudația suferită pe o perioadă îndelungată. Relieful Australiei se poate împărții în trei mari unități de relief:

a. Podișurile Vestice reprezintă o regiune tabulară, ce are altitudini între 300-400m, aceasta fiind unitatea de relief caracteristică a Australiei prin morfostructură și prin altitudini medii. În unele regiuni se găsesc sedimente mai noi care acoperă o peneplenă precambriană – mezozoică. Munții MacDonnell Range(1 510m) în nord și Munții Mugrave Range(1 440m) în sud sunt munții-bloc ce marchează sectoarele mobile ale scutului, ei dețin un caracter de horsturi sub raportul tectonic, care sunt delimitate de sisteme de falii. Acești munții sunt tineri ridicându-se în neozoic. Partea de sud-vest a podișului, unde se află și Podișul Ylgarn (400 m), este format din granite și are depresiuni, pe fundul cărora se află lacuri sărate, majoritatea uscate, iar în partea de vest se găsesc mișcări de coborâre manifestate din perioade vechi care au dus la acumularea de depozite continentale. Nisipurile australiene au o extindere mare cu o floră variată și vegetație ce acoperă solul, în unele cazuri formând și relief de dune, aceste regiuni cunoscute ca deșerturi. În Australia există 3 deșerturi, unul dintre ele este Marele Deșert de Nisip(360 000km²) cu înălțime medie de 15 m și are o colorație roșie a nisipului din cauza peliculei de hematită a granulelor de cuarț, granule cu 1 mm diametru. Cel de al doilea este un semideșert de piatră și pietriș, cunoscut ca Deșertul Gibson. Marele Deșert Victoria și Marele Golf Australian au altitudini de 200-300 m în nord și spre litoral 70 m. Acest deșert este din calcare cretacice și neozoice, și din cauza permeabilității rocilor nu are dezvoltată o rețea hidrografică, relieful fiind cu desăvârșire plan, cu forme carstice. În partea Marelui Golf Australian exită cele mai lungi țărmuri cu faleze din cauza calcarelor.

b. Câmpiile Centrale este o vastă zonă depresionară între Podișurile Vestice și Great Diving Range, ce s-a format în timpul mezozoicului și neozoicul prin mișcări negative ale scoarței. Câmpia Centrală la rândul ei este împărțită în trei subunități, în nord Câmpia Carpentaria care este netedă și joasă și are țârmul cu magrove, subunitatea centrală, Câmpia Eyre, este o depresiune tectonică cu văi largi, râuri, ultima subunitate este cea din sud, Bazinul(Câmpia) Murray, o câmpie aluvionară, tranversată de 2 fluvii mari ale Australiei.

c. Munții din Estul Australiei(Great Dividing Range) crează un arc muntos de 3000 km a cărui aspecte și altitudini sunt datorate tectonicii ulteriore și a fazei de ridicare, numită Kosciusko, la sfârșitul neozoicului. Topografia este reprezentată de un ansamblu de podișuri înalte între 1 500 – 2 000 m, cu văi adâncite sub formă de canioane. Caracterul tabular al podișurilor este dat de gresiile mezozoice, puternic cimentate și aproape orizontale. Cel mai înalt sector din Munții din Estul Australiei se află în Canberra, în Snowy Montains cu vârful Kosciusko de 2 230 m. Acesta este înzăpezit aproape pe toată perioada anului și a suferit efecte de glaciațiune în cuaternar, iar restul regiunii a fost puternic influențată de procesul de periglaciare.

Prin urmare Australia este unde dintre destinațiile cele mai inedite și îndepărtate de restul lumii care atrage nu doar prin unicitatea sa, ci și prin cultura și propria ei țară-continent.

1.2. Cadrul socio-cultural

Australia este un simbol în sine al lumii, aflată între două oceane și cu o societate dezvoltată și modernizată, care nu a fost cunoscută de către europenii, mai exact englezi, nu cu mult timp în urmă, prin 1770, de către căpitanul englez James Cook. Evoluția continentului, țării, Australia și totalitatea influnențelor pe care le-a primit de-a lungul aniilor au dus la modernizarea poporului.

Primii oameni care au ajuns în Australia, se spune au venit pe o barcă din sud-estul Asiei, acum 50 000 de ani, în era glaciară, aceștia fiind aborigenii. Deși după cultură și credința aborigenilor, ei consideră, ”dreamtime” este începutul cunoșterii, de unde a venit și legea existenței. Lumea ”visătorilor”, ”dreamtime” reprezintă timpul vechi al strămoșilor. Adică ei s-au înălțat când pământul a fost creat. Timpul începând când aceste ființe supernaturale au fost ”nâscute din propria lor entitate”. Se spune câ pământul a fost o suprafață plană în întuneric, o lume moartă și tăcută, din care aceste entități necunoscute au ieșit la suprafață cu o forță ne-mai-întâlnită. Soarele s-a înălțat din pământ, pământul prin urmare primind lumină pentru prima dată. Aceste ființe supernaturale erau jumătate om și jumătate plante sau alte creaturi. Ei au călătorit, vânat, luptat și au schimbat forma pământului. În urma călătoriilor lor, ei au creat câmpiile, munții, râurile, iazurile, copacii și dunele de nisip. Aceste entități au creat oamenii, care sunt descendenții strămoșilor ”dreamtime”, ”visători”. Ei au continuat să creeze lumea pe care o știm astăzi, furnica, lăcusta, emu, vulturul, cioara, papagalul, cangurul, șopârla, șarpele și toate plantele comestibile. Ei au creat și elementele naturale: apa, aerul și focul, elementele celestiale: soarele, luna și stelele. La sfârșitul creării lumii pe care o cunoaștem, ei s-au retras în pământ și s-au reîntors la starea lor de visare. Se spune, că unele dintre spiritele lor s-au transformat în pietre, copaci sau ca părți ale pământului, acestea devenind locuri sacre cu calități speciale, care sunt văzute doare de anumiți oameni. Aceste locuri cu calități speciale sunt peste tot în Australia, cum ar fi: în Northen Territory, Parcul Național Uluru- Kata Tjuta, care după mitul visătoriilor a fost creat în centrul roșu al Australiei, ca o inimă imensă și capricioasă, în Australia de Vest, Kimberley, ce reprezintă zona cea mai sălbatică, în Queensland, The Daintree, cea mai veche pădure tropicală din lume, de 135 milioane de ani veche, în Sudul Australiei, Coorong, în Victoria, Gippsland, unde se spune că ”visătorii” au atins pădurile și cheile din Woolshed Creek.

Până la descoperirea Australiei de țările europene, în acest teritoriu existau pâna la un milion de aborigeni ce erau vânători și culegători. Aborigenii erau împrăștiați în 300 de clanuri, vorbeau 250 de limbi și 700 de dialecte, fiecare clan avea o legătură spirituală cu o bucată de pâmânt specific. Aborigeni călătoreau pe scară largă pentru comerț, să găsească apă și produse de sezon și pentru întâlniri spirituale.

Acești primi oameni ai Australiei, aborigenii și cultura lor au trăit pe teritoriul australian o perioada lungă de timp, până când căpitanul englez James Cook i-a (descoperit) în 1770, dar englezii nu au fost primii care au ajuns în Australia, ci nava amiral ”Batavia” care aparținea unei companii estice olandeze și indiene. Această companie Verenigde Oost-Indische Compagnie, era o companie privată de mercenari, ce se ocupau cu comerțul de condimente. Această companie reprezintă una dintre primele din istoria europeană, și cea mai bogată în prima parte a secolului al XVII-lea. Batavia a plecat din Amsterdam spre Indiile de est, în 1628, 27 octombrie, cu președintele flotei, Francisco Pelsaert, care era acompaniat de Jeronimus Cornelisz și Ariaen Jocabsz. La bordul navei se aflau 322 de oameni, de asemenea și cantități mari de bunuri pentru comerț, printre care și 12 cufere cu bani de argint, bijuterii și altele pentru cumpărarea de bunuri. În timpul voiajului, Cornelisz, Jacobsz, pilotul și alți ofițeri au cospirat să creeze o revoltă și să se bucure de bogățiile de pe navă, dar înainte de toate acestea să aibă loc, nava a eșuat în Vestul Australiei în data de 4 iunie 1629, care a dus la evenimente violente și sângeroase, atât cât și pentru aborigeni când au fost atacați cât și pentru oamenii aflați la bordul navei.

Mulți exploratori au ajuns pe coastele Australiei în secolul al XVII-lea, cunoscută sub numele de ”New Holland – Noua Olanda”. James Cook a făcut trei călătorii în sudul Pacificului între 1768 și 1779, cu fiecare ocazie dându-i-se ordine secrete din partea britaniciilor, să obțină informații cu privire la teritoriile vizitate, cum ar fi, resursele naturale, pentru exploatarea acestora și expansiunea Mării Britanii. Ideea misiuni era să formeze un parterneriat cu oamenii de acolo pentru comerț, sau dacă erau băștinși, cum era în cazul Australiei, să îi analizeze și să se întoarcă să-i reclame pentru Marea Britanie, prin umare la data de 1770, căpitanul James Cook a reclamat teritoriul australian pentru Marea Britanie, în numele Regelui. Acest nou avan-post a fost o colonie penală și la data de 26 ianuarie 1788, în portul din Sydney a ajuns prima flotă de 11 nave cu 1.500 oameni dintre care jumătate erau deținuți. Pâna când trasportul penal a fost încheiat în 1868, în Australia au fost transportați 160.000 de deținuți, bărbați și femei. În timp ce colonizarea a început să decurgă de la începutul anilor 1790, viața deținuților și a aborigenilor nu era una plăcută. Femeile condamnate erau depășite numeric, cinci la unu, și hărțuite și exploatate constant de către bărbați. Bărbații condamnați erau brutal biciuiți sau spânzurați pentru cele mai minore crime, ca de exemplu furtul. Aborigenii au trebuit să-și mute așezarea, stilul lor de viață, practiciile au fost alterate de către europeni, de asemenea sănătatea lor a avut de suferit, cu bolile aduse de europeni, ca de exemplu variolă.

Din 1820, mulți soldați, ofițeri, condamnați emancipați au primit teren de la guvern pe care l-au transformat în ferme. Știrea de muncă în Australia a adus mulți migranți din Marea Britanie. Noii veniți au început să își existindă teritoriu, ajungând și în teritoriul aborigenilor – de multe ori și cu arme – în căutarea de apă și pășune. Prin urmare tot căutând resurse, în 1825, un grup de soldați și condamnați s-au stabilit în teritoriul poporului Yuggera, aproape de Brisbane, în 1829 în Perth s-au stabilit domnii englezi, în 1835 unul dintre noii veniți a navigat către Port Philip Bay în Melbourne, iar o companie britanică privată, care nu avea nici o legătură cu condamnații s-a stabilit în Adelaide.

Perioada ”febra aurului” în 1851, când aurul a fost descoperit în New South Wales și Victoria, a atras mii de tineri, bărbați și femei aventuriere. Aceștia au fost acompaniați de chinezi, animatorii de carnaval, ziariști, prostituate, vânzători de lichior și șarlatani din întreaga lume în căutarea după aur. În Victoria, guvernul britanic a încercat să impună ordine printr-o licență lunară și trupe militare care să îi controleze, care a dus la o bătălie sângeroasă în 1854. În ciuda violenței cauzate de terenurile cu aur, bogăția din aur și lână a adus investiții mari pentru Melbourne și Sydney, iar până în anii 1880, au devenit unele dintre cele mai moderne și elegante orașe la timpul respectiv.

În 1901, 1 ianuarie, Australia cu cele sașe state, a devenit o națiune sub o singură constituție. Astăzi, Australia reprezintă casă pentru oameni veniți din cel puțin 200 de țări.

În primul război mondial, Australia a luptat alături de Marea Britanie, cu 3 milioane de oameni care au mers la război, din care 400 000 dintre ei au fost voluntari, 60 000 au murit în timpul războiului, iar alții zeci de mii au fost răniți. În 1920 un val de mașini noi, cinematografe, jazz american, filme, a fost reacția oamenilor pentru a masca durerea cauzată de război. În 1929, când Marea Depresiune a lovit Australia, și diviziunile sociale și economice s-au lărgit, iar instituțiile financiare australiene au dat faliment, sportul a devenit o distragere națională. Călărețul de curse, Phar Lap și jucătorul de cricket Donald Bradman, au devenit eroi sportivi, câștigând status aproape mitic.

În al doilea război mondial, Australia s-a numărat printre primele țări care au declarat război, la 3 septembrie 1939, primind mesaj de la prim-ministrul Robert Menzies în care făcea urmatoarea declarație: ”Colegii mei australieni. Este de datoria mea să vă informez cu melancolie, în mod oficial, că, în consecință a persistenței Germaniei de a invada Polonia, Marea Britanie a declarat război asupra ei, și că, în consecință, Australia este, de asemenea în război.” Un milion de australieni au plecat la război, chiar dacă armata australiană nu era pregătită de război, guvernul a mobilizat rapid Royal Australian Air Force să sprijine Royal Air Force. Royan Australian Navy a desfășurat operațiuni de luptă împotriva Italiei, Germaniei din nordul Africii și din Europa. Efortul cel mai mare depus de către australieni în perioada războiului a fost când, Japonia a atacat orașul Darwin, urmate de alte atacuri din partea Axei asupra orașelor și porturilor australiene, vaselor militare sau de transport. Din 1942 Australia a luptat în Malaezia, Indiile Olandeze Orientale și în Noua Guinee australiană, iar în august în același an, Australia a câștigat prima victorie împotriva forțelor terestre ale Japoniei. În 1945 Australia a fost implicată în luptele pentru recucerirea Borneoului. După terminarea celui de al Doilea Război Mondial, în Australia femeile care si-au luat locuri de muncă în fabricii pe perioada războiului, au continuat să lucreze acolo. Mulți imigranții din Europa, Orientul Mijlociu își fac apariția în Australia pentru locurile de muncă din sectorul de producție care era în creștere.

În atmosfera revoluționară din 1960 cu noua diversitate etnică a Australiei, creșterea independenței față de UK, rezistența la războiul din Vietnam au dus la schimbări politice, economice și sociale pentru Australia. În 1967 australienii au votat ”DA” pentru a permite guvernului federal să facă legi în numele aborigenilor australieni și pentru includerea acestora în viitoarele alegeri. Rezultatul a dus la formarea unei campanii de reformă puternică de ambele părți, cea a australienilor aborigeni și cea a australienilor albi. Partidul Muncii Australian, sub conducerea avocatului Gough Whitlam, a încheiat dominația Coaliției, Partidului Liberal și țară post-război. Noul său guvern a încheiat serviciul militar obligatoriu, a introdus asistența medicală universală, a desființat taxele universitare, a abandonat politica de australian alb și a îmbrățișat multiculturalismul, egalitatea de renumerare pentru femei și a introdus divorțul fără vină. În 1975, datorită inflației a dus la respingerea guvernului, iar în alegerile generale ulterioare, Partidul Muncii Australian a pierdut, iar Coaliția Națiunii Liberale a condus până în 1983.

După 1983 Guvernele Muncii Hawke-Keating a introdus o serie de reforme economice, ca de exemplu liberalizarea sistemului bancar și dolarul australian. Guvernul Coaliției Națiunii Liberale a modificat multe reforme, printre care și schimbarea sistemelui de impozitare și relațiile industriale. În urma alegerii Partidului Muncii condus de Kevin Rudd în 2007, pentru a schimba sistemul de relații industriale, politicii privind schimbările climatice, pentru sectorul de sănătate și educație.

Concluzionând, australienii sunt un popor complex, format nu doar din primii locuitori ai săi aborigenii, ci și toate celalalte popoare ale lumii. Influnțele pe care le-a primit de-a lungul anilor a sporit evoluția sa.

1.3. Economia

Pe când în partea de sud-est a Australiei se află majoritatea porturilor și fermelor, cu excepția zonei din jurul orașului Perth din Vestul Australiei, în Melbourne, Sydney, Brisbane și Adelaide se află orașele industriale și comerciale. Australia este cunoscută pentru industriile ei, care sunt următoarele: mineritul, prelucrarea de produse alimentare, fabricarea de echipamente industriale și de transport, produse chimice, fier, oțel, textile, mașini și alte autovehicule. De asemenea Australia este bogată și în resurse minerale valoroase, cum ar fi: cărbune, fier, bauzită, cupru, staniu, aur, argint, uraniu, nichel, nisipuri minerale, plumb, zinc, gaze naturale, petrol, inclusiv diamante și opal. Australia se află printre țările cele mai dezvoltate, motivul fiind auto-suficiența ei în alimente, creșterea de ovine și bovine, producția de cereale, produse din fructe tropicale și subtropicale, citrice, trestia de zahăr, fructe tropicale, podgorii și ferme de tutun, care au fost ocupații discontinue de-a lungul anilor. Australia și-a menținut un echilibru favorabil în comerț, prin mărfurile sale în care este șef de export, aceste mărfurii fiind: cărbunele, minereul de fier, aurul, carnea, lâna, alumina, cerealele, mașinile, echipamentele de transport și de telecomunicații, calculatoarele, echipamentele de birou, țițeiul și produsele petroliere. Australia are legăturie economice cu Asia și Pacific Rim, care au devenit din ce în ce mai importante, iar China, Japonia și Statele Unite ale Americii sunt principalii parteneri comerciali ai săi.

Din 1980, economia Australiei a suferit o continuă liberalizare economică, iar în 1983, sub prim-ministrul Bob Hawke, a apărut dolarul australian și dereglementarea financiară a fost realizată. În 1990, o epuizare a bursei de valori a cauzat Dow Jones Industrial Aveage să scadă cu 22,6%, acestă epuizare, care a fost mai mare decât piața de valori din 1929, a fost tratată de economia globală, prin urmare piața de capital s-a recuperat rapid. Deși Australia și-a revenit nu a fost pentru mult timp, deoarece în America de Nord din cauza împrumuturilor făcute de industrii, ce a dus către un declin și apoi o criză de economii, prin urmare bunăstarea a milioane de americani a fost compromisă. Toate acestea au dus la următoarea recesiune care a afectat toate țările ce aveau legături strânse cu Statele Unite, prin urmare și Australia, după cum si prim-ministrul, Paul Keating a zis ”recesiunea care Australia a trebuit să o aibe”. În această perioadă, PIB-ul a scăzut cu 1,7%, forța de muncă cu 3,4%, iar rata șomajului a crescut cu 10,7%, dar cu toate acestea a existat o reducere benefică a inflației.

Industria de minereu de fier a continuat la un nivel ridicat în perioada post-război, unde au existat și oportunități cu profituri mari nu doar în minerit ci și în păstorit ce au atras sume mari de capital britanic. Expansiunea, în general, a fost susținută de cheltuielile enorme guvernamentale pentru transport, comunicații și infrastructuri urbane, care au depins de finanțele britanice. Din cauza economiei care tot s-a dezvoltat, imigrarea la scară largă a fost necesară pentru a satisface cererea de muncitori, mai ales după ce în 1840 transportul de condamnați s-a incheiat. Datorită operațiunilor de minerit din Australia ce a asigurat creșterea economică continuă, în Australia de Vest s-a beneficiat de minereu de fier și aur din 1960 – 1970, și a dus la suburbanizarea în Perth, în capitală și cele mai populate orașe din Vestul Australiei, și alte zone regionale. Rata medie anuală de 3,6%, care este cu mult peste media OECD de 2,5%, reprezintă gradul cu care economia Australiei a crescut timp 15 ani. Creșterea economică a Australiei este atribuită pe unele zone ale țării, unde se află industria pentru minereu de fier și alte resurse, de aceea Australia este cunoscută ca având o „economie cu două viteze”. Singurele state care au o creștere economică sunt Australia de Vest și Teritoriul de Nord. Canberra, Queensland, Tasmania, Australia de Sud, New South Wales, Victoria în cursul anilor 2012-2013 au avut recesiune. Victoria a suferit recesiune din iunie 2012 până în martie 2013, iar în 2012 guvernul a taiat cu 10% din totalul locurilor de muncă în serviciul public ca urmare a recesiuni.

După căderea volumului PIB-ului între anii 1990 și 1991, următorii 20 de ani au cunoscut o creștere continuă. Între anii 2010 și 2011, PIB-ul Australiei a cunoscut o creștere de 2.1%. Din punctul de vedere al industriei, s-au înregistrat creșteri în valoare adăugată în majoritatea industriilor, pe perioada anilor 2010-2011, acestea inclusând următoarele: Agricultură, sivicultură și pescuit (9,2%), Profesional, servicii științifice și tehnice (6,9%), Administrație și servicii (6,6%), Construcții (6.3%) și Transport, poșta și depozit (3.6%). Între acești ani s-au cunoscut și scăderi în următoarele industrii: alte servicii (-3,7%), mașini, angajări și servicii imobiliare (-1,9%), comerț (-0.6%) și minerit (-0.6%).

Sectorul primar este reprezentat în mare parte de industria agricolă și contribuie cu 3% din PIB-ul țării și a înregistrat o valoare brută de 46,7$ bilioane în 2011-2012. Doar fermele angajează un număr de 1,6 milioane oameni, reprezentând 17,2%. Când valoarea adăugată este procesată pentru produsele ce părasesc fermele, împreună cu valorile tuturor activităților economice, acesta reprezintă 12% din PIB, mai exact 155$ bilioane. În 2009-2010 52% din afacerile ce țin de agricultură au adoptat măsuri de protejare a mediului, 45% pentru terenurile umende și 49% pentru râuri. Australia exportă 60% din ceea ce produce, în 2010-2011 a înregistrat valori de 32,5$ miliarde în agricultură, în domeniul pescuitului și în sectorul forestrier s-a înregistrat o valoare de 36,2 miliare în export. Creșterea din sectorul agricol a fost una constantă timp de 30 de ani între 1974-1975 și 2003-2004, cu rata medie de 2,8%, consistent depășind celelalte sectoare. În anii mai recenți, creșterea productivității a ajuns la o rată de 1% pe an. Australia are un număr de 43,763 ferme cu 26,6 milioane de bovine, ce aduce 2,1 tone de carne de vită și contribuie cu 17% din export. Între anii 2010-2015 se estimează o creștere de 13% în procesarea bovinelor, cu o valoare de 9,5$ milioane și producția v-a crește cu 2,4 milioane tone până în 2015. Industria de bumbac din Australia poate să îmbrace 500 milioane oameni cu cele 361 ferme. În 2010-2011 a înregistrat valori de 2,5881$ bilioane și a exportat în valoare de 1,369$ milioane. Industria de produse lactate are 8,594 ferme și exportează 10% din lume după Noua Zeelandă cu 35% și Europa 32%. Ea angajează 27,500 de oameni și se produc 9,102 litri milioane pe an cu o valoare de 4$ miliarde. Industria de zahăr a crescut cu 100$ milioane în ultimii 4 ani, 80% din producție este exportată și se află pe locul 3 în lume cu o producție de 4-4,5 tone milioane de zahăr. Industria se împarte în 4000 ferme de trestie de zahăr, 24 mori de zahăr, 6 porturi de stocare/depozit. Industria de minereu de fier a adus o mare creștere economică în ultimul deceniu pentru Australia. Cantități mari de resurse minerale se găsesc în Australia, printre care cele mai mari resurse din lume găsite sunt cărbunele brun, plumb, zircon, nichel, tantal, uraniu, zinc și pe locul doi în lume pentru resursele de bauxită, cupru, aur, ilmenit și argint. Minereul de fier reprezintă un atuu valoros al Australiei, acesta având o cerere mare din partea Chinei, ce a dus la investiții masive din partea chinezilor pentru industria minieră din Australia. Între anii 2007 – 2010, investițiile chineziilor în Australia au ajuns aproape de 60$ miliarde. În 2010 exportul de minerale a ajuns la 55% cu o valoare de 139$ miliarde, și în 2011 180$ miliarde, datorită Chinei.

Cel de al doilea sector cunoscut ca și cel al industriei, în 2010 a avut un impact de 20,8%, iar în 2011 de 20,5%. Industria prelucrătoare din Australia este bine dezvoltată cu toate facilitățile moderne pentru procesele de fabricație. Cele mai importante unități de producție sunt: utilajele și echipamentele, metalele, mașinile(din 2017, mașinile Toyota nu vor mai fi fabricate în Australia), industria de chimicale, haine, produse de curățat. Cu toate acestea, industria constructoare de nave din Australia este cea mai importantă din economia țării. Australia de Vest reprezintă un lider pentru navele de viteză și ușoare, iar în prezent, reprezintă aproximativ 30% din cota de piață internațională pentru conctrucții de nave din aluminiu. Componenta vitală ce a dus la creșterea economică a Australiei a fost trecerea treptată a piețelor de sectoare industriale de la piețele europene și America de Nord la piețele din Asia de Est, mai exact China și Japonia, ce a dus și la progresul economic recent din Australia.

Sectorul serviciilor în Australia este unul dinamic și a înregistrat în anul 2011, 30,7% din PIB. Acesta include bănca, asigurare și finanțe, mass-media și industria de divertisment, consultanță, turism, servicii furnizate de guvern cum este educația, sănatatea, și alte servicii persoanle și de afaceri. Industria bancară și industria de asigurări au cele mai bune performanțe cu cea mai mare valoare brută și cu o creștere rapidă în Australia. Cota de piață a Australiei este a doua de pe piața Asia-Pacif, după Japonia. Australian Securities Exchange reprezintă cea de a 11-a bursă din lume pe piața de capitalizare. În domeniul de finanțe, Australia deține cele patru „Mari Bănci” ale sale în topul „Celor mai sigure Bănci din lume” din 2012. În 2007 cea mai mare tranzacție ce implică companii australiene a fost cea a Grupului Coles de către Wesfarmers cu o valoare de 22$ miliarde. Între anii 1991 și 2013, în Australia au avut loc 36720 fuziuni și achiziții cu o valoare de 2,040$ miliarde, cu implicarea firmelor australiene. În 2013, tranzacțiile anunțate în valoare de 78$ miliarde, au suferit o scădere în număr de -18% și în valoare de -11%, comparativ cu anul precedent. Mass-media în Australia a fost clasat pe locul 30 din 179 de țări cu privire la libertatea presei la exprimare, în anii 2011-2012. Cele două companii mari de media din Australia sunt reprezentate de Fairfax Media și News Corporation. Turismul a contribuit în 2012-2013 cu o valoare aproximativ de 42$ miliarde pentru economia australiană. Turismul domestic este foarte important pentru industria turismului din Australia, și el este responsabil cu 73% din totalul PIB-ului pentru turism. Industria turismului angajează 513,700 oameni din Australia în 2010-2011, dintre care 43.7% au lucrat part-time. Acesta a înregistrat în 2010-2011 un număr record de turiști, 5.9 milioane turiști cu ședere pe termen scurt și 588 de vizitatori în plus pe zi. Industria turismului a contribuit și la totalul veniturilor din export cu 8.0% în 2010-2011.

Până la sfărșitul anului 2015, PIB-ul Australiei se așteaptă să fie în valoare de 1,122$ miliarde. În anul 2010 PIB-ul pe cap de locuitor a fost cel de al zecelea din lume, crescând de la 38,633.17$ în 2009 la 39,692.06$ în 2010. În 2011, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut cu 3.52%, cu o valoare de 41,089.17$, iar acesta se așteaptă să fie în 2015 în valoare de 47.445.58$.

Australia are una dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii, aceasta și-a dovedit complexitatea și capacitata de adaptare și menținere de-a lungul anilor. Sectoarele economice și-au menținut supremația deși în ultimii ani au existat crize economice la nivel mondial. Analiza indicatorilor economici, precum evoluția produsului intern brut, rata șomajului și nivelul angajărilor vor ilustra situația din ultimii ani.

Produsul intern brut este un indicator macroeconomic, ce ilustrează valoarea tuturor bunurilor finale produse dintr-o țară.

Tabel nr. 1.1. Evoluția produsului intern brut în Australia

Sursa: OECD

Evoluția produsului intern brut al Australiei în perioada 2008-2012 exemplificată în tabelul anterior arată o creștere continuă. Nivelul maxim înregistrat de aceasta este în ultimul an, 2012, cu valoare de peste 1025$ miliarde, în vreme ce minimul se poate observa în anul de bază,2008, cu valoarea de 850$ miliarde. Se poate observa că anul de bază are produsul intern brut cu valoarea cea mai mică, întrucât evoluția fiecărui an comparativ cu anul precedent este una pozitivă, ratele de creștere se încatrează între 5,6% și 20,7%. Comparația anuală a valorii PIB-ului arată o creștere continuă, iar diferența dintre valoarea PIB-ului din ultimul an și anul de bază este de 176$ miliarde.

Grafic nr. 1.1. Evoluția produsului intern brut în Australia

Graficul aferent evoluției valorii PIB-ului din Australia în perioada 2008-2012 ilustrează creșterea continuă a acestui indicator înregistrată. Cu o creștere treptată anuală, datorită popularizării țării ca și destinație turistică, dar și ca mediu propice pentru investiții, valoarea produsului intern brut atinge valoarea maximă în ultimul an 2012, datorită dezvoltării economiei naționale.

Rata șomajului este un indicator economic și este valoarea raportului între numărul șomerilor și forța de muncă. Șomerii sunt persoanele care caută un loc de muncă fără a avea unul, de asemenea și persoanele cu vârsta peste 16 ani și care nu se află în inchisoare sau bolnavi în spitale, aceștia cunoscundu-se și sub numele de populația activă disponbilă.

Tabel nr. 1.2. Evoluția ratei șomajului în Australia

Sursa: OECD

Tabelul 1.2 exemplifică evoluția ratei șomajului din Australia în perioada 2008-2012. Valorile înregistrate de acest indicator variază între 20,9% și 32,5%. Anul de bază înregistrează valoarea ce mai mare a ratei șomajului, după care anul următor 2010 scade considerabil cu aproximativ 10%. Se observă la nivelul anului 2011 a fi situația cea mai favorabilă înregistrată, iar în anul 2012 se observă o creștere de 5,6% față de anul precedent. Indicatorul ratei șomajului înregistrează fluctuații spre deosebire de PIB-ul țării.

Grafic nr. 1.2. Evoluția ratei șomajului în Grecia

În graficul 1.2. se observă o fluctuație a indicatorului ratei șomajului în perioada 2008-2009. Anul de bază arată un aspect pozitiv a ratei șomajului față de anii următori, acesta nu a fost influențat de criza economică din lume, iar în anul 2009 rata șomajului arată un aspect negativ față de ceilalți ani. Între 2010 și 2012 rata șomajului fluctuează între 20% și 25%.

Nivelul angajărilor este indicatorul economic care se referă la raportul dintre persoanele ce desfășoară activități lucrative renumerate și totalul rezidenților statului respectiv.

Tabel nr.1.3. Evoluția nivelului angajărilor în Australia

Sursa: OECD

Nivelul angajărilor exemplificat în tabelul 1.3. arată mici fluctuații ale acestui indicator în Australia. Deși în anul de bază nivelul angajărilor a fost mai mare decât în anii următori, 2009-2012 are fluctuații aproximativ de 0,2%. Diferența dintre ultimul an și anul de bază este de 0,4%, unde observăm că Australia în perioada 2008-2009 și-a menținut nivelul angajărilor.

Grafic nr.1.3. Evoluția nivelului angajărilor în Australia

În graficul 1.3. ilustrat mai sus se observă că evoluția indicatorului economic pentru nivelul angajărilor în Australia din perioada 2008-2009 suferă mici fluctuații. Anul 2008, fiind și an de bază are nivelul cel mai ridicat al angalărilor, iar anul următorul are nivelul cel mai scăzut. Perioada 2010-2012 suferă mici modificări ale nivelului angajărilor, după cum se observă și în grafic, are fluctuații între aproximativ 72,2 și 72,6. În graficul de mai sus reies fluctuațiile mici, dar și capacitatea Australiei de a-și menține nivelul angajărilor.

1.4. Turismul

Pentru o țară dezvoltată precum Australia, turismul reprezintă o ramură economică importantă cu un potentențial extrem de ridicat. Istoria și-a arâtat cuvântul prin complexitatea diversificată a formelor de turism ce pot fi practicate pe întreg teritoriul țării. Australia răspunde unor diferite motivații de călătorite prin urmare a reușit să atragă diverse categori de călători, ce a dus la beneficiile țării. Fie că a fost vorba de relaxare, afaceri sau viața de noapte, turiștii sunt atrași de Australia.

Industria turismului în Australia este reprezentată de Tourism Australia, ce aparține unei agenții ale guvernului australian, și este reponsabil pentru marketing-ul internațional și domestic. Rolul lui Tourism Australia este acela de: a influența oameni pentru a călători în și în întreaga Australia, creșterea beneficiilor economice pentru Australia din turism, ajutarea pentru promovarea unei industrii a turismului durabil în Australia. Fiecare stat și teritoriu din Australia are propria agenție de turism guvernamentală care lucrează cu industria și are rolul de a sprijini dezvoltarea și comercializarea destinațiilor turistice durabile și de experiențe din fiecare stat, precum și creșterea gradului de conștientizare și atragere de vizitatori.

Turismul intern reprezintă o parte importantă pentru industria turismului, acesta fiind responsabil pentru 73% din totalul PIB-ului industriei turismului. Piața turismului intern a cunoscut o scădere de 10% în 2009, iar în 2012 a fost o cerere puternică de rulote și site-uri de camping de cazare peste noapte. Australieni sunt călători interni și dețin stațiuni pe litoral în fiecare stat, majoritatea situate în apropierea de plajele de navigare, de asemenea și stațiuni montane, parcuri naționale, locații de pescuit, râuri, regiuni viticole, și turismul cultural, care este cel mai activ în timpul vacanțelor școlare australiane. În 2011 o agenție australiană de top de turism a avertizat că transportatorile low-cost, precum AirAsia și Jetstar, care au oferite pachete turistice ieftine pentru Asia, poate amenința piața de turism internă.

Turismul de tip „sun, sand and sea” este foarte valorificat în Australia și este combinat cu turismul cultural datorită numeroaselor porturi și orașe de la malul oceanelor, având 50,000 km de coastă, completată de 8,000 insule, plaje uimitoare, recife, minuni din Patrimoniul Mondial și drumuri lungi șerpuitoare de explorat. În Australia nu ai cum să te plictisești, având plajele iconice, drumul din Victoria, Great Ocean Road care este șerpuit de-a lungul sălbăticiei și bătut de vânturile oceanului din sud, din Geelong la Portland și leagă plajele de surf, porturi istorice, lanțuri muntoase impresionante, păduri tropicale, parcuri naționale, orașele de pe litoralul liniștit, unde poți face whale-watching din orașul istoric Warrnambool și poți vizita cei Doisprezece Apostoli – stive abrupte de calcar crescute maiestuos din oceanul de sud. În Australia de Vest, drumul Indian Ocean Drive leagă plajele albe, recifurile de corali, orașele de pescuit și parcurile naționale. În Tasmania, în Parcul Național Freycinet poți înnota, să mergi birdwatching, să faci alpinism, pescuii, naviga și kayak-canoe pe un fundal uluitor cu munții roz semiobscuri, marea verde-albăstrie și nisipurile albe. Aici se află și una dintre primele zece plaje din lume, Wineglass Bay, datorită curbei perfecte de nisip alb și de turcoazul mării așezate în opoziție cu vârfurilor de granit roz și gri. În Queensland poți explora cele 74 de insule care formează Insulele Whitsunday, sau să stai la soare pe cei 70 km de plaje cunoscute ca și „Paradisul Surfer-ilor”, iar seara să cunoaști barurile, cluburile și să meargi la cumpărături în magazinele cosmopolitane. De asemeanea, poți vizita numeroasele atracții din Patrimoniul Mondial, cum ar fi Marea Barieră de Corali sau cea mai mare insulă de nisip din lume unde se găsesc broaște testoase și calcani. Aici ai posibilitatea de a face scuba-diving pentru a explora epavele din Mackay, snorkeling în recifele de corali sau poți merge în cel mai mare parc național insulă din Australia, Townsville. In Australia de Vest poți vizita portul istoric Fremantle, traseele de aur istorice, vinăriile, plajele de surf, peșteri de calcar, pădurea falnic Karri, să înnoți cu delfinii în Mandurah și Bunbury. De asemenea, în vestul Australiei, poți face o plimbare pe nisipul alb din Cable Beach cu cămilele sau poți trece prin orașul exotic care se află la poarta de acces din Kimberley și nu poți rata o vizită la BirdWatch din Roebuck Bay pentru a vedea urmele de dinozaur conservate în piatră, iar în luna martie și octombrie poți prinde magia creată de reflexia creșterii luni, o iluzie argintie numită ”Staircase to the Moon”. Plajele din sud-vest și Goldfields au drumuri șerpuite prin râul Margaret până la coasta de sud unde se află plajele de surf sau regiunile de vin. În New South Wales, se găsesc turiști de la tipul de excursionist la miliardari și aventurieri. Byron Bay reprezintă nu numai sute de kilometri de plaje pentru surf, ci și o evadare pentru oamenii bogați și faimoși, care trăiesc confortabil alături de un amestec de artiști, ghicitori și fermieri. Căile navigabile interioare din Byron reprezintă o oază de păduri tropicale, subtropicale și parcuri naționale, iar în centru se află un vulcan vechi ce datează din vremuri preistorice, considerat sacru de către triburile locale aborigene, numit „Prinzător de nori”. Cape Byron are un far istoric, ce reprezintă punctul cel mai estic din Australia, și este și primul loc din țară care este atins de razele soarelui în fiecare zi. Să descoperi cu adevărat de ce coastele infinite ale Australiei sunt o parte integrată din stilul lor de viață, trebuie să vizitezi parcurile naționale care se află în Patrimoniul Mondial, pădurile tropicale de lux și plajele în care nu vei întâlnii o altă persoană.

Pe un continent care este în cea mai mare parte uscat și plat, se găsește și zăpadă, în așa numiții „alpii australieni”. În munții Australiei care se desfășoară pe doua state și 16 parcuri naționale și rezerve, oferind priveliști magnifice și oportunități de activități turistice pe tot parcursul anului. Activități de la schi și snowboard la excursii de descoperire vegetația și fauna unice, combinate cu istoria antică și modernă. Cel mai înal vârf din Australia se află în muntele Kosciuszko, unde se află și Parcul Național Kosciuszko cu peșterile Yarrangobilly și cultura arborină. În turismul montan din Australia ai o varietate de alegeri, cum ar fi, Rezervația Biosferei UNESCO cu 20 de specii de plante care nu se mai găsesc nicăieri în lume, peșteri subterane lânga Tumut, birdwaching lângă lacul Jindabyne din Munții Snowy, canguri și broaște carroboree în Parcul Național Namadgi, plimbări cu cai, bicicleta, drumeții și vechi locuri de campare, un exemplu Ngunawal. Pentru sporturile de iarnă, pârtiile cele mai mari din Australia sunt: Charlotte Pass, Thredbo, Perisher Blue și Mt Buller, MT Hotham, Falls Creek care sunt înconjurați de Parcul Național Alpin din Victoria.

Turismul de aventură este dezvoltat în Australia prin pădurile străvechi, mediul marin curat și fauna sălbatică unică. Poți călători din nordul Australiei pe Calea Savannah, care începe din Cairns și se termină pe partea cealaltă a țării în Broome sau poți taia continentul de la sud la nord din Darwin prin Centrul Roșu al Australiei la Adelaide pe Autostrata Explorers. De asemenea poți calătorii cu camila prin deșert, Uluru, Kata Tjuta și Kimberley. Ai posibilitatea de a înnota cu rechinul balenă blând în reciful Ningaloo, cu leii de mare și delfini în Australia de Sud în Peninsula Eyre sau de a descoperi un labirint de peșteri subacvatice de-a lungul coastei de est în Tasmania.

Industria croazierelor din Australia se confruntă cu rate mari de creștere în prezent, iar ca o națiune insulă există nevoia de a profita de numeroasele puncte de acces pentru navele de crozieră în jurul ei. Companiile de croazieră caută ininerarii australiene, deoarece acestea aduc și oferă ceva nou, interesant și exotic. Prin urmare în perioada 2012-2013 s-a observat o creștere estimată de 20,6% față de anii precendenți 2011-2012, pentru cheltuielile din sectorul de croazieră, și este estimată o creștere continuă de 17% pentru perioada 2013-2014. Ținta specifică pentru piața de croaziră este America de Nord, prin urmare Tourism Australia este implicat în diverse activități cu America de Nord. Această piață deține cei mai mulți pasageri de croazieră la nivel mondial și reprezintă principala piață de croazieră pentru Australia. Tourism Australia este implicat cu principalele părți ale industriei, cum ar fi Cruise Down Under și State Tourism Organisations, pentru promovarea Australiei ca destinație de croazieră de clasă mondială.

Elementul central al strategiei ce a dus la dezvoltarea industriei turismului în Australia este accentul pus pe călători, cei care vor cheltuii mai mult și vor desfășura mai multe activități în Australia. Cercetarea înterprinsă pentru a identifica segmentul specific de consumatori țintă din fiecare piață va ajuta strategia de turism pentru anul 2020. Această cercetarea interprinde idenficarea segmentelor comune din diferite culturi, care sunt receptive la experința australiană și a fost numită „călătorii de experiențe”. Acești călători de experieță sunt în căutare de unic și implică experiențele personale din vacanțele lor, de asemnea prin definiție, ei vor călătorii pe distanțe mari, vor fi mai informați și interesați, curioși de potențialul destinațiilor turistice. Acești călători de experințe se încadreză în toate nivelele de vârstă, de venit, diferite locați geografice. Acești călători vor anumite experiențe cheie, interacțiuni sociale, experimentarea de ceva diferit față de viața lor de zi cu zi, dorința de a învăța și înțelege despre diferite culturi și stiluri de viață, participarea la diferite stiluri de viață în loc să le observe și provocarea fizică, mentală și emoțională. Călătorii de experințe cel mai probabil sunt oameni deschiși, selectivi în consumul de mass-media, lideri de opinie, au experiență în călători internaționale, sunt mai puțin materialiști, au un venit peste mediu, sunt persoane educate și informați cu privire la o gamă largă de subiecte, iar călătoritul este o componentă importantă în stilul lor de viață. Acest segment constituie între 30-50% din călătoriile outboud de pe piața țintă a Australiei.

Guvernul lucrează cu industria turismului pentru atingerea pontețialului turistic a acestuia. Turismul 2020 este strategia națională a Australiei de a-și spori nu doar creșterea economică ci și competivitatea acestuia în industria turismului, această strategie se concentrează pe 6 domenii strategice: de a crește cererea turistică din Asia, construirea capacității digile competitive, încurajarea investițiilor și punerea în aplicație a reformelor de reglementare, asigurarea mediului de transport ce susține creșterea, creșterea ofertei de forță de muncă, aptitudini și participarea indigenilor și ultimul domeniu, dezvoltarea rezistenței, productivității și calitatea industriei. Turism 2020 este o strategie pe termen lung cu aspirații de creștere a potențialului turistic din industrie.

Concluzionând, deși Australia își promovează intens nu doar turismului, ci și celelalte domenii și arii de afaceri, mai există unele domenii, destinații care dețin un potențial foarte mare, în urma căruia dacă s-ar dezvolta ar aduce foarte multe beneficii economiei Australiei și imaginii acesteia.

Capitolul 2. IMPORTANȚA INDUSTRIEI TURISMULUI ȘI IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA ECONOMIEI

Industria turismului este o compotentă economică importantă în ceea ce privește dezvoltarea Australiei, întrucât majoritatea regiunilor țări sunt dependente de acest tip de activitate, care deține un grad ridicat. Ce a dus la analiza importanței și impactului turistic pentru acestă destinație turistică sunt numeroșii factori, printre care multitudinea de vizitatori ce a dus la prosperitatea, dar și declinul unor zone, populația locală care și-a îndreptat atenția spre sporirea satisfacției oaspeților, fie activități turistice sau acțiuni ce au o legătură tangențială cu turismul, prin urmarea toți acești factori au dus la succesul destinației.

2.1. Indicatorii circulației turistice

Observarea evoluției indicatorilor circulației turistice are menirea de a ilustra natura mișcărilor turistice dintr-o destinație turistică pe o perioadă determinată de timp. Indicatorii circulației turistice sunt de natură preponderent cantitativă și arată tendințile înregistrate de potențialul turistic al unei destinații și potențialul dezvoltării acesteia. Mai mult de atât, indicatorii pot arăta și informații de ordin calitativ, în cazul în care valorile ridicate ale variabilelor pot indica un grad superior de atracție pentru turiști sau pot arăta calitățiile sporite a serviciilor turistice prestate.

Evoluția sosirilor de turiști prezintă modificările numărului de persoane ce au ales Australia ca destinație de vacanță, iar turistul este definit ca „orice persoană care se deplasează spre alt loc situat în afara reședinței sale obișnuite, pentru o perioadă mai mică de 12 luni și ale cărei motive principale de călătorie sunt altele decât exercitarea unei activități remunerate în locul vizitat”

Tabel nr. 2.1. Evoluția sosirilor de turiști în Australia

Sursa: UNWTO Tourism Highlights 2011/2012/2013 Editions

După cum putem observa în tabelul nr. 2.1. de mai sus, evoluția sosirilor din perioada aniilor 2008-2012 este una pozitivă. Aceasta în fiecare an crescând cu aproximativ 5%, mai puțin în anul 2011 când aceasta a suferit o mică modificare sau mai bine zis a stagnat, dar în anul următor Australia și-a revenit cu o creștere de 5%.

Grafic nr. 2.1. Evoluția sosirilor de turiști în Australia

Din graficul de mai sus putem observa cum Australia își modifică nivelul sosirilor, din doi în doi ani, mai exact, anii 2008-2009 și 2010-2011, care au o tendință de a ramâne aproximativ la același nivel pentru ca anul ce urmează să sufere o creștere rapidă de aproximativ 5 procente, cum reise în diferența dintre anii 2009-2010 și 2011-2012.

Numărul înnoptărilor este un indicator care „se determină ca sumă a produselor dintre numărul turiștilor și durata activității turistice exprimată în zile”.

Tabel nr. 2.2. Evoluția numărului de înnoptări în Australia

Sursa: Austrade

Evoluția numărului de înnoptări din Australia cum este exemplificat și în tabelul nr. 2.2. de mai sus, reiese creșterea acesteia anuală. Nu se observă creșteri semnificante anuale decât de câteva procente, dar diferența dintre ultimul și anul de bază este de aproximativ 17 procente.

Grafic nr.2.2. Evoluția numărului de înnoptări în Australia

În graficul ilustrat mai sus, putem observa cum numărul înnoptărilor tinde să crească anual în Australia, ajungând din anul de bază de la 160, la peste 200 în ultimul an. Aceasta semnifică o îmbunătățire a turismului din Australia, și reușita de a atrage cât mai mulți turiști anual.

„Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de sejur a turiștilor într-o anumită zonă”. Acest indicator arată numărul de zile ales cel mai frecvent de turiști pentru a-și petrece vacanța și analiza acestuia pentru fiecare destinație în parte.

Tabel nr.2.3. Evoluția duratei medii a sejurului în Australia

Sursa: Elaborat de autor

Evoluția duratei medii a sejurului din Australia suferă modificări anuale, de aproximativ 1 procent. Din anul 2009 până în anul 2011, acesta a suferit o scădere anuală de un procent, ca mai apoi în 2012 să crească brusc cu aproape 8%. Această crește poate fi datorată a îmbunătățiri ofertei turistice și a creșterii bugetului alocat pentru cheltuielile de activități turistice.

Grafic nr. 2.3. Evoluția duratei medii a sejurului în Australia

În graficul de mai sus sunt ilustrate fluctuațiile anuale suferite de Australiei, mai exact între anii 2008-2011, și cum în anul 2012 evoluția duratei medii a sejurului a suferit o îmbunătățire bruscă.

Densitatea circulației turistice reprezintă un raport între numărul sosirilor de turiști și suprafața destinației analizate. „Acest indicator aduce informații cu privire la frecventarea zonelor și ce măsuri trebuie luate pentru satisfacearea turiștilor fără a fi întâlnită suprasolicitarea zonei.”

Tabel nr. 2.4. Evoluția densității circulației turistice în Australia

Sursa: Elaborat de autor

În tabelul de mai sus cu numărul 2.4. putem observa evoluția densității circulației turistice din Australia. Aceasta a suferit mici scăderi nesemnificative în anii 2009 și 2011, dar cu ridicări în anii precendenți de aproximativ de 5 procente. După cum putem vedea din tabel, în anul 2010 acesta a crescut cu 5,39% față de anul precedent, iar în anul 2012 acesta s-a ridicat cu 4,85% față de anul 2011.

Grafic nr. 2.4. Evoluția densității circulației turistice în Australia

După graficul nr. 2.4. ilustrat mai sus al evoluției densității turistice în Australia putem vedea cum în primii ani ai evoluții sale aceasta s-a menținut la același nivel. În următorul an aceasta a crescut cu aproximativ 5 procente, menținându-se la același nivel și în anul ce urmează. Evoluția s-a a suferit din nou modificări cu aproximativ 5 procente și în anul 2012 când aceasta a crescut. Putem spune că densitatea circulației turistice din Australia suferă o creștere pozitivă din doi în doi ani.

2.2. Contribuția turismului la produsul intern brut

Aportul turismului la produsul intern brut este luat în considerare atât prin veniturile directe generate de turiști și activitățile turistice clasice, cât și ariile conexe care generează venituri influențate de industria turismului.

„Contribuția directă a turismului la P.I.B reflectă cheltuielile ”interne” pentru industria turismului (totalul cheltuielilor de către rezidenți și non-rezidenți în scopuri de afaceri și de agrement dintr-o anumită țară pentru industria turismului), precum și cheltuielile ”individuale” guvernamentale – cheltuieli făcute de către guvern pentru serviciilor industriei turismului legate direct de vizitatori, cum ar fi turismul cultural (de exemplu, muzee) sau de agrement (de exemplu, parcuri naționale)”

Tabel nr. 2.5. Contribuția directă a turismului la P.I.B.

Sursa: www.wttc.org

Contribuția directă a turismului la P.I.B. exemplicată în tabelul de mai sus, arată cum contribuția turismul a fost una pozitivă de-a lungul anilor, doar cu o mică scădere de 3 procente în anul 2010, dar aceasta a reușit să își crească anual contribuția.

Grafic nr. 2.5. Contribuția directă a turismului la P.I.B.

Contribuția directă a turismului la P.I.B. ilustrată în graficul nr. 2.5., arată o scădere bruscă în anul 2010 față de anul de bază și cum anual industria turismului și-a mărit contribuția șa P.I.B. treptat.

„Contribuția totală a turismului la P.I.B. include ”un impact mai larg” (de exemplu, impacte indirecte și induse) asupra economiei.” Contribuția ”indirectă” include PIB-ul și locuri de muncă susținute de: cheltuieli de investiții pentru industria turismului (de exemplu, achiziționarea unor avioane noi sau construirea de noi hoteluri), cheluieli guvernamentale ce ajută activitatea industriei turismului, cum ar fi, promovarea turismului, aviației, serviciile de securitate, și achiziționarea internă de bunuri și servicii de către sectoarele care se ocupă direct cu turiștii, ce include produsele alimentare, servicii de curățenie ale hotelurilor, combustibil, servicii IT pentru agențiile de turism. „Contribuția ”indusă” măsoară PIB-ul și locurile de muncă susținute de cheltuielile celor care sunt angajați în mod direct sau indirect de industria turismului și călătoriilor.”

Tabel nr. 2.6. Contribuția totală a turismului la P.I.B.

Sursa: www.wttc.org

Contribuția totală a turismului la P.I.B. exemplificată în tabelul nr. 2.6. ne arată cum turismul aduce beneficii statului. Pe ansamblu, contribuția totală adusă tinde să crească anual, cu mici fluctuații, cum este în anul 2011, dar aceasta a reușit să își mărească contribuția în următorii doi ani cu aproximativ 2 procente.

Grafic nr. 2.6. Contribuția totală a turismului la P.I.B.

Graficul nr. 2.6. arată explicit situația contribuției totale a turismului australian la P.I.B. După cum se poate observa în anul 2009, Australia încă își mai face resimțită influența crizei economice mondiale. Deși în anul următor, aceasta își revine, în anul 2011 contribuția la P.I.B. suferă din nou o mică scadere. Din anul 2012 contribuția totală a turismului la P.I.B. arată îmbunătățiri, întrecând cu mult anii precedenți.

2.3. Nivelul cheltuielilor turistice și al consumului turistic

Nivelul cheltuielilor reprezintă totalitatea sumelor cheltuite de către rezindeții unei țări pentru călătorii de tip loisir sau de afaceri pe teritoriul aceleași țări. Bunurile de folosință îndelungată ce au utilizări complexe nu sunt incluse în această categorie deoarece nu fac referire doar la scopuri turistice. Acest indicator nu cuprinde cheltuielile rezidenților în afara granițelor țării de reședință.

Tabel nr. 2.7. Nivelul cheltuielilor turistice

Sursa: www.wttc.org

Deși în primii ani ilustrați în tabelul de mai sus, nivelul cheltuielilor turistice arată un aspect negativ, în următorii ani situația acesteia se îmbunătățește treptat cu 2 procente anual. Putem observa cum în anul de bază situația a fost mai bună față de anul 2010 unde aceasta a suferit o scădere de 4%, iar din 2011 situația nivelul cheltuielilor turistice începe să arate o îmbunătățire treptată, ca mai apoi diferența dintre ultimul an și anul de bază să fie aproximativ de 9 procente pe perioada 2009-2013.

Grafic nr. 2.7. Nivelul cheltuielilor turistice

Graficul nr. 2.7. ne ilustrează foarte bine, cum nivelul cheltuielilor turistice a început sa crească din anul 2011, după ce în anul 2010 aceasta a suferit o scădere destul de drastică. Aceată scădere a fost cauzată de influențele de criza economică mondială, 2010 aflându-se în perioada de stagnare după criză. Dar din 2011, efectele crizei nu au mai sunt vizibile, nivelul cheltuililor turistice crescând considerabil.

„Nivelul consumului reprezintă totalul veniturilor generate într-o țară de industrii care au contact direct cu turiștii, inclusiv de vizitatori, cheltuielile interne și cheluielile individuale guvernamentale. Aceata nu include și cheltuielile din străinătate făcute de către rezindeți.”

Tabel nr. 2.8. Nivelul consumului turistic

Sursa: www.wttc.org

Nivelul consumului turistic cuprinde valori între 101 și 104 de miliarde de dolari australieni în perioada 2009-2013. În anul de bază 2009 aceasta a înregistrat valori de 3 cifre în miliarde de dolari australieni, iar în perioada 2010-2011 se observă o mică scădere de la valorile înregistrate anterior de 3 cifre la valori înregistrate de 2 cifre, valori în scădere de 2 procente anual. Din anul 2012, în Australia se observă o creștere a indicatorului economic de 3%, iar în ultimul an, 2013 o creștere de aproximativ 2% față de anul precedent.

Grafic nr. 2.8. Nivelul consumului turistic

În graficul nr. 2.8. de mai sus, putem observa o asememănare a nivelul consumului turistic cu cel al nivelul cheltuielilor turistice ilustrate în graficul nr. 2.7. Această asemănare ne arată cum în anul 2010, amândouă au suferit o scădere financiară și ridicarea acesteia din anul 2011, după ce efectele crizei au fost diminuate.

2.4. Lucrătorii din turism

Precum contribuției turismului la produsul intern brut, aceasta influențează și nivelul angajărilor direct prin numărul de persoane care au contact direct cu turiștii și se preocupă de organizarea vacanțelor, iar influența indirectă se observă asupra piața forței de muncă și ramurile economice conexe industriei turismului și călătoriilor.

„Influența directă a turismului asupra angajărilor reprezintă numărul de job-uri directe din industria turismului și călătoriilor.”

Tabel nr. 2.9. Influența directă a turismului asupra angajărilor

Sursa: www.wttc.org

În tabelul nr. 2.9. putem vedea foarte bine influența directă a turismului asupra angajărilor din perioada 2009-2013. Acest indicator economic arată îmbunătățiri anuale, iar efectele crizei economice își arată amprenta prin stagnare acestui indicator economic la același nivelului și nu prin scădere, cum observăm că s-a întamplat în perioada 2009-2011. Din 2012 efectele crizei fiind diminuate se observă o creștere rapidă de 2% în 2012 și de 5% în 2013.

Grafic nr. 2.9. Influența directă a turismului asupra angajărilor

În graficul nr. 2.9. putem vedea foarte bine influența directă a turismului asupra angajărilor din ultimii cinci ani și influența pozitivă anuală a acesteia. În anul de bază 2009 observăm nivelul acestui idicator economic ca fiind de peste 450 mii de persoane, iar din acest punct crescând anual treptat până în anul 2012, ajungând aproape de 500 de mii persoane. În anul 2013 acest indicator econimic depășește 500 mii de persoane, arâtând importanța influenței directe a turismului asupra angajărilor.

„Influența totală a turismului asupra angajărilor reprezintă numărul de locuri de muncă generate direct de sectorul turismului și călătoriilor, plus contribuțiile indirecte și induse.”

Tabel nr. 2.10. Influența totală a turismului asupra angajărilor

Sursa: www.wttc.org

Influența totală a turismului asupra angajărilor exemplificată mai sus în tabelul nr. 2.10. pe perioada 2009-2013 arată fluctuații stabilite între 1,409 și 1,449 mii de persoane. Putem observa că numărul total de angajați din industria turismului și activități adiacente ale acesteia arată între anii 2011-2012 o foarte mică scădere, iar în anul 2013 s-a constat o revenire a acestui indicator cu o creștere de 2 procente. Contrastând cu angajările directe din turism care au o influență pozitivă și în creștere, acest indicator prezintă a avea aceași prezicere cu valori foarte mici de scădere, dar își va menține influența pozitivă.

Grafic nr. 2.10. Influența totală a turismului asupra angajărilor

Se poate observa importanța evoluției angajărilor în industria turismului și în activitățile conexe ale acesteia, deși aceasta a suferit mici fluctuații pe perioada 2009-2012. Influența directă a turismului având un aspect pozitiv cum am vazut și în graficul nr. 2.9. ilustrat mai sus a ajutat și la influența totală a turismului, iar acesta în anul 2013 a suferit o creștere semnificativă cu privire la acest indicator.

2.5. Turismul de loisir

Turismul de loisir este o componentă foarte importantă a turismului din Australia, acesta generând 80% din contribuția turismului la PIB-ul țării. Această componentă are principala activitate de a relaxa și satisface nevoile clienților, punând accent pe experiența traită, decât pe serviciile standardizate existente pe piață. Prin urmare, pentru acest tip de călătorie se caută preponderent ineditul și confortul, turistul având posibilitatea de a ignora anumite neconcordanțe calitative, cât experiența a fost una placută per ansamblu.

„Nivelul cheltuielilor în cadrul turismului de loisir reprezintă acele cheltuieli de călătorie de agrement dintr-o țară de către rezindeți și vizitatori internaționali.”

Tabel nr. 2.11. Nivelul cheltuielilor pentru turismul de loisir

Sursa: www.wttc.org

În tabelul nr. 2.11. ilustra mai sus, unde ne este exemplificat nivelul cheltuielilor pentru turismul de loisir, putem observa fluctuațiile acestui indicator pentru Australia. Nivelul cheltuielilor pentru turismul de loisir a avut o evoluție pozitivă de-a lungul anilor, aceasta crescând anual, mai puțin în ultimul an, când a scăzut cu aproximativ 4 procente față de anul precedent, 2012. Acesta scădere arată efectele negative cauzate de problemelor economice cu care s-a confruntat Australia.

Grafic nr. 2.11. Nivelul cheltuielilor pentru turismul de loisir

2.6. Turismul de afaceri

Turismul de afaceri reprezintă o arie specializată din industria turismului. Această arie cuprinde călători cu cerințe ridicate și experiență variată, punând accent pe alte valori fața de turistul din aria de loisir. Turistul de afaceri are nevoie de o serie de facilități, un exemplu ar fi sălile de conferințe și accesibilitatea la tehnologie. Un alt accent, se pune pe locația și promptitudinea prestării servicilor, ce influențează folosirea unor anumite companii de turism specializate. Acest tip de turist necesită un grad ridicat de standardizarea în unitățile alese, motiv pentru care va alege serviciile unor branduri cu renume internațional.

„Nivelul cheltuielilor în cadrul turismului de afaceri reprezintă acele cheltuieli de călătorie de afaceri dintr-o țară de către rezindenți și vizitatori internaționali.”

Tabel nr. 2.12. Nivelul cheltuililor pentru turismul de afaceri

Sursa: www.wttc.org

În tabelul nr. 2.12 este reprezentată evoluția nivelul cheltuielilor pentru turismul de afaceri din perioada 2009-2013. Acesta deși nu are același număr mare de valori precum nivelul cheltuielilor pentru turismul de loisir, are o evoluție pozitivă de-a lungul anilor fară o scădere majoră în ultimul an. Putem observa cum în ultimii doi ani își menține nivelul cheltuielilor la 17 miliarde de dolari pentru turismul de afaceri. Față de anul de bază 2009, nivelul cheltuielilor a crescut cu peste 5 miliarde de dolari, ce arată o îmbunătățire a acest tip de turism.

Grafic nr. 2.12. Nivelul cheltuielilor pentru turismul de afaceri

2.7. Cheltuieli guvernamentale

„Contribuția guvernamentală se referă la cheltuielile generale în sprijnul activității de turism generale. Aceasta include cheltuielile guvernului național, regional și local. Un exemplu ar fii promovarea turismului sau servicii de informare pentru vizitatori.”

Tabel nr. 2.13. Nivelul cheltuielilor guvernamentale

Sursa: www.wttc.org

Cheltuielile guvernamentale au cunoscut o evoluție pozitivă în perioada 2009-2012. Fondurile alocate de către guvern pentru serviciile publice furnizate pentru turiști și populația rezidentă arată diferența dintre începutul și sfârșitul perioadei cu o valoare de 1 miliard de dolari australieni, reprezentând din punct de vedere procentual 12,16%. Creșterea anuală din primii trei ani de 100 de milioane de dolari și observându-se beneficiile financiare aduse în urma acesteia, a dus la mărirea fondurilor din utlimii doi ani pentru industra turismului din Australia.

Grafic nr. 2.13. Nivelul cheltuielilor guvernamentale

Cheltuielile guvernamentale dețin o curbă ascendentă pentru ultimii cinci ani, de unde putem conclude importanța care o acordă guvernul din Australia pentru industria turismului. Aceste cheltuieli guvernamentale au dus la îmbunătățirea nivelul calității serviciilor prestate populației și obiectivele turistice.

2.8. Capital investit

„Capitalul investit include cheltuielile de investiții de capital de către toate sectoarele direct implicate în industria turismului și călătoriilor. Aceasta constituie cheltuielile de invetiții prin alte industrii pentru anumite bunuri, cum ar fi noi centre de cazare, noi echipamente de transport, restaurante și diferite facilități folosite în industria turismului.”

Tabel nr. 2.14 Capital investit

Sursa: www.wttc.org

Australia deține o infrastructură turistică bine pusă la punct și continuă să își îmbunătățească situația, aceasta putând fi observată din atenția acordată capitalului investit. Deși în anul 2010 a cunoscut cea mai mare cotă a capitalului investit în valoare de 24,9 miliarde de dolari australieni, iar în anul precedent cea mai mică cotă, Australia din 2011 a încercat să își mențină capitalul investit la același nivel de 21 miliarde dolari australieni.

Grafic nr. 2.14. Capital investit

Graficul evoluției capitalului investit din cadrul industriei turismului arată aspecte pozitive, față de celelalte destinații turistice din lume, și atenția acordată turismului în sine de Australia. Deși acesta și-a scăzut valoare investiției în anul 2011, Australia își menține standardele din această industrie.

Capitolul 3. IMPACTUL PROMOVĂRII PE INTERNET A TURISMULUI DIN AUSTRALIA

Industria turismului reprezintă unul dintre cele mai imporatante sectoare economice la nivel național pentru Australia, de aceea promovarea acestuia reprezintă o prioritate pentru a-și sporii competitivitatea destinației la nivel internațional. Principalele preocupări ale specialiștilor din domeniul turistic reprezintă, printre primele adaptarea la cele mai noi tehnici și medii de promovare și publicitare, accentuarea pe satisfacerea clientelei și nu ultimul din urmă, individualizarea produsului turistic, ceea ce Australia reprezintă în sine.

3.1. Impactul Internetului asupra destinațiilor turistice

În anul 2014, se cunoaște că atât sectorul turismului cât și cel al telecomunicațiilor, se află în topul ariilor economice la nivel global. Schimbările tehnologice ce au avut loc în ultimii ani și ce vor avea loc în viitorul apropiat, duc la schimbarea comportamentului societății, prin urmare producătorii de bunuri și servicii trebuie să își ridice nivelul prestărilor, nu doar de perioada anterioară, ci și cea prezentă. Aceste schimbări tehnologice create de către internet, care în ziua de azi calculatorul nu mai reprezintă singura sursă de accesare. Acesta a evoluat până la accesarea prin Wi-fi, eliminând cablurile, folosirea internetului astăzi este reprezentată prin toate dispozitivele ce au opțiunea ”Accesare internet”, acestea sunt reprezentate de telefoane mobile, GPS-uri și diverse dispozitive. Accesul rapid la informație a determinat ca cerințele pentru succesul la nivel internațional trebuie să creeze un brand sigur, recunoscut și să aibe campanii de promovare diversificate.

Magnitudinea internetului încă este subestimată, ea evoluând în doar 4 ani, pe când pentru celelalte metode de comunicare, cum sunt trasmiteriile prin radio, căruia i-a luat 38 de ani să ajungă la o audiență de 50 de milioane, iar televiziunii i-a luat în jur de 13 ani. În mai putin de un deceniu, internetul, tehnologia și e-commerce s-au dezvoltat pe piață, au schimbat atitudinea consumatorului și au creat un nou sector de afaceri online de miliarde de dolari anual. Industria turismului și a călătoriilor se află printre primele industrii care a intrat în lumea internetului. Impactul internetului care la avut asupra acestei industrii începe de la companiile aeriene care tot au încercat adoptarea de e-ticket pentru a scăpa de diverse taxe, iar internetul a făcut acest lucru posibil, la început prin intermediul GDS-urilor de achiziționare de bilete de către agențiile de tursim, iar astăzi companiile aeriene și-au creat site-uri de unde turistul poate să iși achiziționeze singur biletul de avion. GDS-urile care oferă infomații cu privire la ce este valabil în timp real, de la bilete de avion, la servicii rent-a-car, la camere de hotel, la informații cu privire la certificatului de viză. Unele GDS-uri cum ar fi Sabre a văzut avantajul internetului și a creat un portal Travelocity pentru consumator și industrie, eliminând omul de mijloc, agentul de turismul. Din cauza caracterului său de a fi o industrie bogată în informații, industria turismul este dependentă de a găsii și dezvolta noi metode de a oferii informații, produse și servicii consumatorilor, dar și să asigure confort și siguranță, toate acestea au dus la industria dezvoltată de astăzi. Turistul poate accesa o varietate de site-uri pentru a se informa de diverse destinații turistice, să se intereseze de hoteluri, să inchirieze o mașină și să își cumpere bilete de avion, tren și vacanță. Dar toate aceste accesări reprezintă o pierdere de timp pentru unii turiști, și de aceea agențiile de turism, nu doar că au trebuie să prezinte o ofertă de vacanță într-un pachet, trebuie sa aibă și un pret mai mic, decât dacă turistul și-ar planifica singur vacanța, agentul de turism trebuie să fie foarte informat cu ce se întampla pe piață, în destinații turistice, vize și să ofere servicii unice pentru atragerea de noi clienți și menținerea celor existenți.

Industria turismului a devenit datorită internetului o afacere foarte competitivă pentru promovarea destinațiilor turistice de pe glob, avantajele destinațiilor turistice devenind reprezentate de resursele de tehnologie, știință și inovare, și nu de resursele naturale. Internetul a adus beneficii significante industriei prin reducerea costurilor de a atrage clienți noi și păstrarea acestora datorită căilor de comunicare mai sigure create de internet. Acestea au dus chiar la creșterea loialității și crearea de relații mai bune cu consumatorii. Aceste beneficii sunt datorate de îmbunătățirea paginilor web, livrarea produselor și serviciilor turistice, experiența angajatului, dar și a consumatorului, valabilitatea non-stop prin diverse medii de contact și suportul online valabil la nivel global.

În noua era digitală lumea promovării va suferii o revoluție prin care internetul și televiziunea digitală se vor unii creând televiziuneaweb, aceasta fiind defapt o platformă interactivă promoțională foarte benefică pentru industria turismului. Una dintre metodele adoptate ale noii ere de promovare este reprezentată de cd-urile audio, video cu prezentarea destinației oferind o realitate virtuală. Pachetele promoționale oferă turiștilor ”experința” destinației înainte de a o vizita, acestea cd-uri conțin informații despre destinația dorită cu privire la istoria culturii, muzica tradițională și modernă, calendar de evenimente, cele mai vizitate locuri, hărți, filmulețe cu destinația și sute de poze. Această metoda și-a făcut apariția și în Disney unde broșurile au fost înlocuite de cd-uri sau de aplicațiile de pe telefon. Centrul de informare digital va fi reprezentat de un dispozitiv folosit prin touchscreen ce oferă o diversitate de servicii, precum cele de cazare, evenimente, atracții, transport, acesta deținând rolul unui agent de turism, și pe viitor vor fii găsite în majoritatea hotelurilor sau centrelor turistice.

Internetul nu doar a devenit un nou mediu de promovare ci și a schimbat procesul de promovarea în sine, devenind mai complex, mai creativ și mai productiv. Industria turismului trebuie să țină cont de comunitatea globală adusă de internet și să profite pentru promovare. Exemple de promovarea ar fi crearea de parteneriate între structurile de cazare mai puțin cunoscute pe pagina web a fiecăruia, sau între operatori de piață nișă, fermele. Promovarea online aduce beneficii nu doar companiilor mari, ci și afacerilor mici, cum sunt moteluri, pensiunile, hoteluri mai puțin cunoscute, prin pagina web și pagina de Facebook, foarte cunoscută în zilele noastre.

Limba generală folosită în lumea internetului este limba engleză, prin urmare și website-ul creat trebuie să fie în engleză, un al avantaj ar fi posibilitatea de a fi accesibil în mai multe limbi cunoscute pentru atragerea viitorilor clienți. Website-ul trebuie să fie interactiv și informativ, având scopul de a încuraja consumatorul să fie loial, să aibă vizitatori repetitivi și bineînteles cumpărarea serviciilor. Pagina web trebuie să aibă un design atractiv și ușor de folosit, dar complex în același timp. Informațiile prezentate pe site trebuiesc să fie clare, simple pentru achiziționarea serviciilor, iar cu un ritm atractiv pentru descrirea lor, cum ar fi descrierea destinațiilor turistice. Pentru promovarea destinațiilor, parcurilor de distracție, parcurile zoo și a resort-urilor trebuie să existe poze, filmulețe scurte sau tururi virtuale. De asemenea, prețurile serviciilor trebuiesc scrise clar, inclusiv taxele ce sunt adăugate sau incluse. Datele de contact ale firmei trebuiesc afișate, precum și diverse certificate standard, de la asigurarea site-ului ca fiind legitim, la cele de siguranță și protejare a datelor cliențiilor. Evitarea promovării prin ferestre pop-up, acestea având un efect agresiv asupra potențialilor clienți. Toate informațiile de pe site ar trebuii să fie actualizate la o perioadă de timp, chiar dacă aceastea nu a suferit modificări. Pe site de asemenea pot fi prezente și link-uri ale diverșilor parteneri de afaceri, de la restaurante, alte structuri de cazare, atracții din diferite destinații locale sau internaționale, etc. De asemenea crearea unor relații cu turiștii care dețin un blog pentru promovarea serviciilor. Și nu din urmă răspunsul rapid la o cerere de informație sau achiziționare de servici. Pentru ca site-ul să fie ușor de găsit, sau mai bine zis serviciile oferite, acesta trebuie înregistrat la diverse motoare de căutare, cum ar fi: www.google.com, www.yahoo.com și www.bing.com.

Crearea unui banner online are rolul de a stimula interesul utilizatorului de internet, el trebuie să fie vizual și să conțină un mesaj clar. Poziția acestuia este importantă, el trebuie să fie la nivelul ochiului să atragă atenția rapid, pentru vizitarea site-ului. Deși nu se știe cu exactitate impactul acestora, deși poate fi monotorizată, eu consider că dacă utilizatorul nu cunoaște campania prezentată în reclamă, nu am mai vizitat pagina anterior sau dacă nu am mai auzit de firma respectivă, nu va accesa banner-ul din motivul nesiguranței datorită existenței banner-elor false care la un click îți virusează calculatorul.

Pentru o promovare eficientă este necesar de acea unicacitate, care este greu de găsit. Un aspect negativ sunt reclamele neinspirate, mediocre și plictisitoare care au devenit insistente și enervante pentru consumatori, motiv pentru care aceștia și-au pierdut interesul. Agenții de publicitate care înțeleg consumatorul și interesele lui, stilul de viață și obiceiurile din orice parte a lumii este el, vor fii singurii care vor fi în topul promovărilor pentru servicii unice și efectul atracției. Oportunitățile apar pe piața nișă, iar amenințările vin din numărul divers de competitori. Brand-urile trebuie să creeze relații cu consumatorii prin investirea în promovare, dar nu trebuie să se bazeze pe promovare dacă nu atinge așteptările consumatorilor. Promovarea neputând salva serviciile și produsele nesatifăcătoare.

În concluzie, industria turismului reprezintă astăzi baza de desfășurare a activitățiilor, de la informarea turiștilor, promovarea serviciilor și produselor, comunicarea cu potențiali clienți, rezervarea directă, plata online, tranzacții între furnizori pentru B2B și B2C în timp real. Internetul și alte dezvoltări ale tehnologiei au dus la dezvoltarea economiei și a turismului online.

3.2. Analiza SWOT a destinației turistice Australia

Analiza SWOT care o voi prezenta în continuare, cu punctele forte (strenghts), puncte slabe (weaknesses) ale organizației și oportunitățile (opportunities), amenințările (threaths) mediului extern, reprezintă o tehnică cunoscută și des utilizată din management pentru a sistematiza informațiile colectate dintr-un audit de marketing.

Puncte forte

Australia deține o varietate de puncte forte care îi oferă aspecte interne pozitive și avantaje în fața concurenței. Unul dintre aceste puncte forte este aspectul unic al Australiei, datorat de mediul natural care nu se mai găsește nicăieri în lume și reprezintă factorul principal de atracție al turiștilor. Australia își menține mediul natural la un nivel scăzut afectat de efectele negative ale activitățiilor antropice. Coastele Australiei și sporturile pe apă reprezintă un factor important și atrage un număr mare de turiști prin aspectele deosebite și reprezintă unul dintre motivele principale de călătorie. Acesta a determinat evoluția sa în domeniul turismului și va continua să atragă noi turiști și noi investitori pe piața economică. Un alt aspect pozitiv este dat de climatul specific, care oferă veri perfecte pentru turismul de litoral cu un sezon extins în comparație cu alte destinații turistice și cu ierni blânde în care se pot practica diferite tipuri de turism, nu doar cel de iarnă.

Popularitatea turismului în Australia este foarte cunoscută, acesta având influențe din istorie, prin migrarea oamenilor din diferite țări europene, asiatice și astăzi acest aspect de migrare în Australia este activ și important, mai ales pentru interesul tinerilor. Turismul intern reprezintă pentru Australia unul dintre cele mai bune puncte forte, el reprezintă peste 50% din aportul lui la produsul intern brut din industria turismului. Acesta a determinat îmbunătățirea infrastructuri turistice generale și atragerea de noi investiții, Australia deținând unele dintre cele mai importante destinații turistice la nivel modial. Investițiile aduse pentru promovarea online și sistemele de rezervări din ultimii ani au dus o la competiție corectă și efectivă pe piață. De asemenea suport pieței turismului domestic care fac cercetări pentru îmbunătățirea serviciilor și sistemelor de rezervările online.

Aspectul monetar și administrativ, cu moneda AUD, care s-a emancipat de la toate legăturile cu Marea Britanie în 1966. Acesta a adus doar beneficii evoluției economice țării. Australia a reușit să treacă peste toate aspectele negative din lumea economică mondială, precum a fost criza modială sau criza de pe piața asiatică, fiind efectată mai puțin în comparație cu alte țări dezvoltate.

Puncte slabe

Punctele slabe existente în Australia care au impiedicat menținerea unei calității competitive sau care a scăzut din valoarea oferită a determinat o plasare într-un dezavantaj concurențial. Un punct slab principal al Australiei este poziția s-a geografică, deși a dus la unele beneficii, aceasta reprezintă un punct slab din punctul de vedere al accesibilității cu celelalte țări. Deși există diverse metode de accesibilitate, cum este transportul maritim și aerian, acestea au deobicei pentru țările aflate la mare distanță un preț foarte ridicat ce duc la pierderea unor număr mare de turiști, investitori, care pierd o suma mare de bani pe transport, nu pe investiția în sine sau călătorie.

Deși numărul de înregistrări în cazul structurilor de cazare sunt mari, acestea tind să se mențină în zonele metropolitane și să scadă în celelalte segmente din cauza scăderii de afaceri. Turismul domestic rămâne la același nivel pentru perioade mari de timp din cauza confidealității din punctul de vedere al afacerii și a bugetului restrâns. Cele două reprezintă puncte slabe puternice în industria turismului împreună cu suprasolicitarea mediului natural și antropic în zona metropolitană și în turismul de litoral.

Aspectul economic al Australiei, deși aceasta se menține și continuă să crească din punct de vedere economic, în cele din urmă va conduce la un număr ridicat a ratei șomerilor, va limita dezvoltarea și va scădea confidența consumatorilor și a afacerilor.

Oportunități

Oportunitățile prezente pentru Australia ce pot aduce prosperitatea în afaceri și rezolvarea problemelor din situațiile curente sunt de o varietate largă. Una dintre cele mai importante oportunități ale Australiei este reprezintată de cererea constantă a turismului. Aceasta este influențată de modificările produse la nivelul societății de lungul anilor, modificări cu referire la timpul liber și venituri mai mari, ce au dus la creșterea nivelului cererii turistice. Particularitatea de la nivelul național este reprezentată de preferința australienilor pentru turismul domestic, în special turismul de litoral. De aici putem observa importanța dezvoltării turismului domestic pentru creșterea beneficiilor aduse de industria turism.

De asemenea o altă oportunitate este dată de dezvoltarea turismul de nișă. Australia deține o varietate largă de resurse, caracteristici geografice și patrimoniu cultural, pe urma căruia să se investească și dezvolta diferite pachete turistice specializate, tururi tematice și în special diverse programe de aventură. Promovarea turismului de acest tip reprezintă o prioritate pentru diferențierea și îmbunătățirea produsului turistic australian, deoarece acesta aduce beneficii și cu privire la sporirea competitivității, dar și la echilibrarea evoluției zonelor mai puțin exploatate.

Prin urmare, oportunitatea dată de dezvoltarea turismului pe piața asiatică. Se face referire la creșterea veniturilor asiaticilor și a capacității aeriene dintre Asia și Australia, acestea au determinat transport aerian la un preț mai mic dar și servicii full-service, ce aduce influențează pozitiv creșterea gradului de vizitare a asiaticilor în Australia.

Datorită scăderii turismului de outbound pentru o periodă scurtă de timp, din cauza costurilor mare, acesta poate influența scăderea prețurilor de bilete de avion și creșterea competivității turimului de inbound. Creșterea turismului de inbound va aduce beneficii și va atrage

Deprecierea dolarului australian va aduce beneficii industriei turismului cu privire la îmbunătățirea prețul de accesibilitate a turimului de leisure, de evenimente și incentive, creșterea bugetelor de călătorie a turiștilor străini când își schimbă moneda națională în dolari australieni, de asemenea datorită dolarului australian inferior, va scădea cererea pentru turismul de outbound și va crește turismul domestic.

Amenințări

Amenințările create de diverși factori care nu pot fi controlați, concurența existentă sau pontențială, reglementări guvernamentale și căderi economice, acestea pot aduce efecte negative Australiei. Una dintre aceste amenințări este dezvoltarea puternică a pieței turismului din Europa, Asia și scăderea interesului pentru turismul din Australia. O altă amenințare este dată de creșterea prețului petrolului, prin urmare acesta va influența prețurile practicate pentru serviciile oferite de companiilor aeriene, mai exact pentru sectorul de transport.

O altă amerințare cauzată de datoriile nerezolvate ale Statelor Unite care se arată că vor fi de o perioadă lungă de timp. Acestea pot crea o amenițarea de instabilitate economică, nu doar la nivelul Americii, ci să influențeze și alte state sau regiuni implicate, cum ar fi zona euro și zona japoniei, acesta vor scagna dezvoltarea și se vor pune accent pe recuperare.

Deși o îmbunătățire în turismului de afaceri s-a înregistrat acesta nu a determinat o creștere economică. Se prevede că noua „Lege a turismului” practicată în China, ce prevede o scădere la prețurilor practicate dar și a standardelor de servicii, va avea un impact de a creșterii pieței pe o durata mai mare de 6 luni, acesta prin urmare va amenința piața din Australia.

3.3. Prezentarea principalelor website-uri privind promovarea turismului australian

Australia este cunoscută la nivel internațional, iar ea nu lipsește din ofertele agențiilor specializate, dar prezența ei pe piața românească este una scăzută în comparație cu celelalte țări. Acesta se datorează nu din interesul scăzut asupra unei vacanțe în Australia, ci din cauza prețurilor mari a biletelor de avion. Prin accesarea pe motoarele de căutare cunoscute Google, Yahoo și Bing a cuvântului „Australia” pentru informații relevante ale termenului și din domeniul turismului, am ajuns la 3 pagini web principale pe care le voi analiza luând în considerare relevanța lor, design-ul și calitatea informațiilor oferite.

Cea mai importantă sursă de promovare online a Australiei ca fiind o destinație turistică și prima de altfel care apare ca opțiune de accesare de pe motoarele de căutare este www.australia.com, acest website este și promovat de pagina web a guvernului www.australia.gov.au împreună cu alte site-uri pe regiuni ale Australiei și alte informații utile ce țin de industria turismului. Primul aspect pozitiv al acestui website este dat de mesajul de primire și alături de harta interactivă a Australiei care printr-un simplu dublu click te trimite în regiunea respectivă. Împreună cele două se află pe un fundal reprezintat de o imagine a oceanului ce cuprinde fauna și vegetația specifice Australiei, mai exact Marea Barieră de Corali, acestea arâtând aspectele ce țin de sfera vizuală. Din prima pagină se poate observa complexitatea website-ului și varietatea de informații oferite ce țin de toate domeniile și unitățile de conexiune. Site-ul este structurat în 3 părți principale, prima parte este „Holiday in Australia” ce se axează pe partea de leisure din industria turismului, a doua parte „Plan a Business Event” pune accent pe turismul de afaceri după cum reiese și din titlu, iar ultima parte „Media & Industry” oferă informații și date cu referire la media și a industriei turismului. Partea ce pune accent pe turismul de leisure este și pagina principală a website-ului și oferă informații cu privire la activitățiile specifice și atracțiile turistice din Australia, precum și activități des desfășurate în vacanță, cum sunt sporturile de vară și iarnă, cumpărăturile, tururile specializate, cum sunt cele gastronomice și tururile de podgorii, toate tipurile de drumeții, croaziere, calendarul cu evenimente sportive, festivaluri și multe alte evenimente, dar nu în utimul rând nu lipsește prezentarea culturii aborigene, istoria Australiei și a diferitelor regiuni. Pe lângă partea de prezentare a activităților turistice desfășurate din Australia, există și partea operațională de rezervare a călătoriei prin prezentarea actorilor ce se ocupă de la structurile de cazare, atracțiile turistice, activitățiile aventuriere, informații cu privire la viză, servicii de sănătate, servicii de siguranță și alte. Acest site reprezintă defapt un portal al industriei turismului din Australia ce face legătură între toți actori turismului și turistul. Această primă parte a site-ului oferă și informații cu privire la programele pentru tinerii turiști care au posibilitatea de muncii, studia, de a face voluntariat sau o combinație între cele două în Australia. Nu în ultimul rând, există și o aplicație a acestui website pentru telefoanele mobile, care oferă posibilitatea de ați crea itinerariu singur, structuri de cazare, restaurante, atracții, filmulețe și poze cu Australia. A doua parte a website-ului, cea care se axează pe turismul de afaceri, oferă o prezentare a structurilor de conferință moderne, a evenimentelor de afaceri și a celor de incentives, structuri de cazare, restaurante. Ultima parte a site-ului prezintă date statistice sau mai exact îți arată unde le găsești mai ușor, o prezentarea a campaniilor de promovare trecute, prezente și viitoare și calendarul de evenimente. De aseamenea arată și piața ținta aleasă de Australia, sectoarele principale, cel de croazieră, lux și turismul aborigen, și prezintă și planificare evoluției turismului până în 2012. Design-ul website-ului este complex și modern, pe fundal la accesarea diferitelor pagini, variază imagini cu Australia, are o structură complexă și clară, foarte ușor de utilizat. Site-ul deține valențe lingvistice disponibile într-o varietate de 16 limbi străine, fără a include și limba engleză și se găsește prezent pe alte portale, cum sunt următoarele: Facebook, Delicious, Twitter, Google Plus și Youtube. Pagina web deține un logo original, un element grafic ce reprezintă un caungur, specific Australiei. Fontul folosit pentru conținutul website-ului este Tahoma, cu un dimensiunea de 8.5, iar titlurile sunt scrise în bold cu dimensiunea 12, în conținut se poate observa un hiperlink creat pentru actracțiile imporatante și regiuni care sunt accentuate (bold). Un dezavantaj ar putea fi meniurile prezentate în partea de sus în 2 seturi de bare, cele 3 subpagini și bara de meniu pentru fiecare pagină, cele două se suprapun peste pagină și nu sunt statice, poziția modificându-se când treci cu mouse-ul peste ele, dar elementele sunt așezate după nivelul de importanță. Un alt dezavantaj ar putea fi, imaginile prezente care nu pot fi mărite, dar nivelul lor de claritate este destul de mare. Site-ul nu deține posibilitatea de a te abona la newsletter din motivul că nu poți face achiziții, este un site de promovare nu doar a Australiei și a industriei turismului, acesta promovând toți actori prezenți de pe piață, un ghid pentru produsele și serviciile turistice. Tu doar trebuie să te decizi ce vrei să faci în Australia și ei îți oferă toate informațiile necesare pentru îndeplinirea dorinței și te pun în contact cu reprezentații respectivi.

Tot prezente pe pagina web a guvernului găsim și site-uri oficiale cu promovarea online a turismului structurată pe regiunile principale ale Australiei, și acestea sunt: Sudul Australiei (www.southaustralia.com),Regiunea Brisbane și Queensland (www.queenslandholidays.com.au), Teritoriul din Nord (www.travelnt.com), Tasmania (www.discovertasmania.com.au), Vestul Australiei-Perth (www.experienceperth.com), Melbourne-Victoria (www.visitmelbourne.com), Sydney-New South Wales (www.sydney.com), Canberra (www.visitcanberra.com), New South Wales (www.visitnsw.com), Victoria partea de turismul de leisure (www.visitvictoria.com) și pentru turismul de afaceri (www.tourism.vic.gov.au) și Vestul Australiei (www.westernaustralia.com), în continuare voi prezenta câteva din aceste website-uri.

Website-ul www.visitvictoria.com promovează turismul de leisure prezent doar dintr-o regiune, Victoria și Melbourne. Site-ul este multi-language, oferit traducerea în limbi asiatice și europene. Printre aspectele pozitive ale website-ului este design-ul simplu și alb, oferă informații clare și conține și un sistem de rezervări, de o la varietate de tour operatori, agenții de turism și structuri de cazare. Informații cu prețurile pentru diverse atracții turistice, ofertele sunt prezentate estetic, pe categorii, cu imagini, filmulete, harta alăturată, toate datele de contact. Un dezavantaj al acestui sistem de rezervări este pentru unele cazuri în care trebuie să îți faci singur rezervarea, și rezervările se fac prin mail. Prima pagina a website-ului prezintă ofertele, cele mai importante atractivități și calendarul cu ce se întamplă în luna respectivă. Site-ul deține legături cu platformele sociale, precum sunt: Facebook, Twitter, Instagram, Flicker, Youtube. Meniul este realizat în partea de sus pe categorii, iar în partea de jos se află un exemplar al meniului de sus, fiind adăugate și platformele sociale și alte opțiune, sub acesta se află ultima bară cu Privacy, Copyright, Disclaimer. De asemenea website-ul prezintă și diverse aplicații pentru smartphone-uri pentru ușurarea vacanței. Cu privire la codul sursă al paginii, acesta conține cuvintele cheie pentru promovare și a afectat pozitiv site-ul în cadrul motoarelor de căutare.

Un alt exemplu este www.visitbrisbane.au care deține și un sistem de rezervări al lor, singurul dezavantaj este acela că nu pentru toate ofertele prezentate, dar îți fac legătura cu oferta respectivă. Spre deosebire de site-ul anterior ai posibilitatea de a-ți crea un cont, abona la newsletter și de a participa la diverse concursuri, dar site-ul se dovedește a fi util pentru turiști rezitenți, acesta nu doar promovând activități și atracții turistice, cultura din Brisbane, ci și pe prima bară de sus se poate observa promovarea învățământului, afacerilor și unor premiilor recunoscute din industria turismului de pe piața asiatică. Site-ul are un design atractiv pentru tineri, prima pagină prezintă ofertele structurilor de cazare și atractivitățile ce vor avea loc în perioada respectivă și legăturile cu platformele sociale cunoscute: Facebook, Twitter, Instagram, Youtube, Pinterest.

Astfel se observă că turismul australian este reprezentat foarte bine în mediul online, atigând toate punctele necesare prezente în lumea afacerilor de azi. De asemenea se vede cum turismul intern este dominant pe piața Australiei și aduce cel mai mare venit. Cu toate acestea se vede cum Australia încearcă prin intermediul promovării online, să atragă turiști nu doar din partea asiatică ci și din toată lumea, să participe la programele de studii, voluntariat și nu în ultimul rând la vacanțe și experințe unice.

Capitolul 4: PROPUNERI PRIVIND DEZVOLTAREA PROMOVĂRII ONLINE A DESTINAȚIEI TURISTICE AUSTRALIA

Australia are o competitivitate sporită pe piața turistică internațională, nu doar din punctul de vedere al calității unităților și serviciilor oferite, dar și de a atrage un număr mai mare de turiști internaționali. Deși Australia continuă să își modifice metodele de promovare prin tehnici și tendințe noi pentru cerințele consumator australian și astiatic, ea trebuie să depună un efort ridicat pentru eliminarea obstacolelor de transport aerian internațional.

4.1. Profilul consumatorului român de pachete turistice cu destinația Australia

Oferta de servicii turistice aflată pe piață la momentul actual arată un nivel de diversitate foarte mare. Din această cauză, trebuie să se cunoască comportamentul și preferințele turiștilor țintă, pentru a fi mai competitivă și a avea un succes mai mare. Pentru acest motiv, instituțiile din domeniul turistic investesc o sumă mare pentru realizarea de cercetări de piață, pentru a cunoaște procesul complex de decizie și motivație a consumatorului pentru diferite produse și servicii.

Metoda aleasă pentru a crea o ofertă eficientă pentru furnizorii de bunuri și servicii este reprezentată de cercetarea de marketing. Această metodă reprezintă o modalitatea de definire a noilor produse și servicii sau o redefinire a celor existente, pentru a le adapta la cerințele consumatorului. Aceasta este cunoscută ca fiind cea mai bună strategie de marketing și conține un număr de etape parcurse, începând cu definirea problemei, identificarea obiectivelor, selectarea de surse pentru informații, alegerea metodei de culegere, recoltarea și prelucarea informațiilor, urmând analiza și interpretarea acestora și nu în ultimul rând, redactarea raportului final.(def)

Fazele cele mai importante sunt date de culegerea informațiilor și analiza acestora. Exită diferite metode de culegere a informațiilor folosite pentru a determina specificul cercetării de marketing. O metodă pasivă poate fi reprezentată de analiza facută pe investigarea surselor statistice, sursă deja existentă și o modalitate activă este dată de metoda de cercetare directă, adică culegerea de date direct de la consumator. Această abordare directă poate fi făcută prin interviuri, reuniuni focalizate în grup sau sondajul. În cazul sondajului, instrumentul de culegere a datelor este chestionarul, acesta trebuie să fie creat cu o atenție ridicată deoarece are consecințe directe asupra rezultatelor cercetării. Este foarte important tipul, ordinea și așezarea în pagină a întrebărilor respective, pentru un rezultat calitativ.

Scopul unei astfel de cercetări de marketing este pentru a culege informații necesare în urma cărora să se adopte de către furnizori cele mai bune decizii de marketing. Acestă cercetare de marketing poate obține informații cu privire la imaginea sau poziția pe piață a produselor și serviciilor oferite de un furnizor, cunoașterea categoriilor de consumatori sau stimularea comportamentului pentru un produs, serviciu nou.

Destinațiile turistice au ca scop urmărit, atragerea de cât mai mulți vizitatori, prin oferirea de servicii diversificate. Pentru Australia este necesar cunoașterea segmentării clientelei pentru a se stabili motivațiile turiștilor ce o vizitează, fluxurile turistice și zonele cu potențial pentru dezvolarea acestora.

Prin urmare, chestionarul de față conține 16 întrebări cu diferite variante de răspuns, a fost completat de 50 de persoane. Acesta vizează atingerea unor aspecte importante cu privire la delimitările clientului de turism australian.

Prima parte a chestionarului face referire la natura personală, idetificându-se categoria de consumatori din care face parte persoana respectivă. Această parte conține criterii demografice, sociale, economice, în urma cărora participantul se plasează în una dintre categoriile următoare vârsta, sexul, venitul și nu în ultimul rând nivelul de educația al acestuia.

Partea a doua a chestionarului este axată pe obiceiurile de călătorie și motivația de alegere a Australiei ca destinație de vacanță. Întrebările fac referire la motivul alegerii Australiei pentru a-ți petrece vacanța, modalitatea de transport aleasă, categoria de confort a unității de cazare, durata sejurului, bugetul alocat călătoriei, destinațiile de vacanță și intenția de vizitare. Din acestă categorie de întrebări se observă punctele forte ale Australiei și aspectul personal al comportamentul turistic.

Ultima parte a chestionarului face referire la importanța și influența activității online prezente asupra deciziei de achiziționare a participanților de produse turistice. Întrebările scot în evidență măsura în care Internetul îi determină să aleagă Australia ca destinație de vacanță, încrederea acestora față de sistemele de rezervări online, factorii ce îî influențează pentru luarea deciziei cu privire la destinația de vacanță și reprezentarea actuală în mediu online a Australiei.

În urma datelor colectate putem observa că segmentul clientelei ce aleg ca destinație de vacanță Australia din punctul de vedere demografic, social și economic este diversificat. Motivația turistică reprezentată în aceste date este eterogenă, majoritatea optând pentru mai multe zone turistice, cu o durată a sejurului mediu și un buget alocat mare. Aprecierile cu privire la prezența online a Australiei este una pozitivă, iar în ceea ce privește modalitatea de rezervare este dată de preferința utilizării unei agenții de turism.

Acest tip de analiză cu privire la percepția unei destinației turistice în rândul categoriilor de consumatori arată beneficii pentru a delimita ariile de interes majore. Un aspect la care se poate aduce îmbunătățirii este specializarea sau promovarea mai accentuată a agențiilor de turism prin oferirea de diverse tipuri de activități turistice în Australia. Furnizorii pot adapta oferta după aspectele ce aduc un grad de satisfacție ridicat în rândul consumatorilor, acesta având efectul de pozitive asupra valorii raportul calitate-preț. Un ultim aspect ar putea fi, promovarea mai intensivă a Australiei pentru categoria de consumatori români în mediu online.

Interpretarea rezultatelor din chestionar

Prima întrebare din chestionar face referire la încadrarea participanților în patru categorii diferite în funție de vârstă. Putem observa că majoritatea participanților se încadrează între 19 și 30 ani ce aleg ca destinație de vacanță Australia, reprezentând 75%, acesta poate fi determinat de gradul mare de accesibilitate pentru consumatorii tineri, dar și de posibilitatea de petrecere a vacanței cu un buget mediu. Categoriile de persoane cu vârste aflate între 31 și 40 de ani și 41 și 50 de ani arată un procent înregistrat de 22%. Motivul ar putea fii dorința pentru alte destinații turistice pentru petrecerea vacanței, neexistând probleme cu referire la bugetul alocat. Grupul care a înregistrat cea mai mică pondere este reprezentat de categoria peste 51 ani, cu 3%. Motivele prezente pentru această categorie, pot fi date de distanța parcursă până la destinația sau bugetul alocat transportului, ce ar putea reprezenta un impediment.

A doua întrebare în chestionar segmentează participanții în funcție de sex. Din cei 50 de participanți se înregistrează 52% pentru sexul feminin și 48% pentru sexul masculin. Preponderența dată de sexul feminin poate fi cauzată de preferințele acestora pentru destinația turistică, dorința acestora de a experimenta ceva nou, fauna, vegetația, clima și nu în ultimul rând, cultura țării.

Întrebarea cu numărul trei a urmărit venitul lunar al participanților și încadrarea acestora pe categorii distincte. Categoria care a înregistrat cea mai mare pondere este reprezentată de veniturile sub 1.000 RON cu 44% din totalul participanților. Astfel putem observa și gradul de accesibilitate pentru persoanele cu un venit mic. Persoanele cu un venit mediu cuprins între 1.000 și 2.500 RON au înregistrat de asemnea un procent mare de 34%, determinând preferința pentru pachetele turistice standard hotel și bilet de avion. Categoria venitului lunar curpins între 2.500 și 4.000 RON arată un procent de 20%, iar ultima categoria cu venitul lunar peste 4.000 RON a înregistrat un procent de 2%.

Cea de-a patra întrebare face referire la ultima instituție de învățământ absolvită și segmentarea participanțiilor în funcție de acesta. Prin urmarea categoria cu cel mai mare procent de 45% sunt participanții care au absolvit liceu, urmată de categoria persoanelor care au absolvit universitatea cu o valoare de 37%. Acesta ne exemplifică comportamentul turistic al tinerilor de a experimenta destinații turistice mai îndepărtate de țara de origine. Pentru celelalte două categorii, a participanțiilor ce au făcut un Master și au studii post-universitare dețin un procent de 16%, respectiv 2%.

Scopul celei de-a cincea întrebări este de a afla motivația consumatorului român pentru a călătorii în destinația turistică Australia. Prin urmare am aflat că motivația principală este dată de categoria obiectivelor turistice aceasta având un procent de 39%. Următoarele trei motivații importante sunt categoriile pentru calitatea serviciilor, calitatea apei și a plajelor și calitatea infrastructuri turistice, cu valori de 17%, 15% și respectiv 12%. Motivațiile care au înregistrat cele mai mici valori sunt categoriile cu privire la nivelul prețurilor, ospitalitatea localnicilor și alte. Putem observa ce este important pentru consumatorul român în acest grafi foarte bine și pe ce pun ei valoare. Prin urmare obiectivele turistice reprezintă cea mai importantă motivație, pe când nivelul prețurilor nu reprezintă un impiedământ.

Întrebarea cu numărul șase face referire la modalitatea de transport aleasă de către participanți. Din cauza distanței dintre România și Australia am ales 3 variante de transport. Prima categorie a reprezentat transportul aerian care a înregistrat cea mai mare valoare de 75%, iar cea de-a doua categorie este dată de transportul aerian și maritim cu un procent de 13% și ultima categorie cu 12%, reprezintă transportul terestru și maritim. Putem observa din graficul nr. 4.6. că deși domină transportul aerian cu 75%, restul ne arată dorința consumatorului de a face și alte mici vacanțe pe parcursul călătoriei până la destinație.

Scopul întrebării cu numărul șapte este de a cunoaște structurea de cazarea aleasă de către cei 50 de participanți. Prin urmare am aflat că structura dominată aleasă este reprezentată de hotelurile de 3 stele, acestă categorie deținând cel mai mare procent de 29%. Următoarea structură de cazare preferată sunt hotelurile de 4 stele, cu un procent de 23%. Cele două dețin peste 50% din totalul structurilor de cazare alese de către participanți, de unde putem extrage dorința acestora de a sta la unități de cazare cu un nivel de confort mediu și ridicat. Categoria de lux, a hotelurilor de 5 stele a înregistrat un procent de 13%, iar categoria economică și alte structuri de cazare dețin un procent de 18% împreună, fiecare reprezentând 9%.

Întrebarea cu numărul opt reprezintă durata sejurului aleasă de către participanți. După cum putem observa durata sejurului predominantă este de 3-5 zile, aceasta reprezentând 34%, iar perioada de 6-10 zile de asemnea a înregistrat valori ridicate de 32%. Putem observa de asemenea și o egalitate între categoriile 11-14 zile și peste 14

zile, ce dețin valorile cele mai mari ale duratei sejurului, având fiecare un procent de 16%. Categoria care a înregistrat cele mai mici valori este durata sejurului până la 3 zile, cu doar un procent de 2%. Putem extrage din datele ilustrate în graficul nr. 4.8. dorința consumatorului român de a petrece o perioadă destul de lungă în Australia, în comparație cu un sejur de mai puțin de 3 zile.

Scopul întrebării cu numărul nouă este acela de a afla bugetul alocat de către consumatori pentru o călătorie în Australia. Prin urmare în graficul nr. 4.9. ne sunt ilustrate 3 categorii de buget, sub 500 €, 500-1.000 € și peste 1.000 €/persoană. Categoria care a înregistrat cel mai mare procent este bugetul alocat între 500-1000 €/persoană, acesta dominând cu 56%. Unii consumatori consideră că au nevoie de un buget mai mare alocat pentru o vacanță în Australia, prin urmare ei s-au încadrat în ultima categorie cu un buget peste 1000 €/personă, reprezentând 25% dintre participanți, dar putem observa, de asemenea că 19% preferă un buget sub 500 €/personă pentru o vacanță în Australia.

După cum putem observa în graficul nr. 4.10, care se referă la întrebarea numărul zece, destinațiile din Australia alese de participanți.

Destinația care a înregistrat cele mai multe voturi este Sydney cu 21 de procente, iar destinația de pe locul doi cu 16 procente este Coasta de Aur a Surferilor, urmată cu 15 procente de Melbourne. De asemenea, insulele vulcanice subantartice Heard și McDonald au înregistrat un procent peste 10%, acesta fiind mai exact de 13 procente. Restul destinațiilor au înregistrat valori sub 10%, datorită promovării mai slabe pentru unele destinații, cum sunt de exemplu Alice Springs și Deșertul Gibson, iar pentru orașele Canberra, Brisbane, Cairns și Victoria, turiști au înregistrat un interes scăzut pentru turismul urban.

Graficul nr. 4.11. alăturat face referire la intenția participanțiilor de a vizita Australia, din întrebarea numărul 11. După cum putem observa 65% dintre participanți au intenția de a vizita Australia, dintre care 35% au răspunsul cu varianta „Poate” care nu înseamnă a fii un răspuns negativ. Acesta poate fi un răspuns indicis din cauza necunoașterii prea bine a destinației turistice. Din grafic, ne putem da seama ca un raspuns negativ nu există cu privire la intenția de a vizita vreodata Australia.

Influența internetului reprezentată de întreabarea cu numărul doisprezece este ilustrată în graficul nr. 4.12. alăturat. Putem vedea ca 79% dintre participanți sunt influențați de mediul virtual, iar 17% au răspuns că acesta nu are nici un efect asupra lor. 4% dintre participanți putem observa ca nu cunosc puterea influenței mediului virtual și au răspuns cu varianta „Poate”.

Întrebarea cu numărul treisprezece se referă la gradul de influență al internetului asupra deciziei destinației de vacanță pentru Australia. Din cei 50 de participanți, majoritatea au răspuns moderat, mai exact 40%, iar 22% consideră că internetul îi influențează mult. Doar 12% au considerat ca sunt foarte influențați de internet și tot 12% consideră că sunt doar puțin influențați, pe când 14% susțin că internetul nu deține nici o putere pentru decizia lor de alegere a vacanței cu destinația Australia.

Întrebarea numărul paisprezece are scopul de a ne informa cu privire la modalitatea de achiziție a călătoriilor de către participanți. Din cei 50 de participanți 46% au optat pentru varianta de apelare la o agenție de turism specializată pe călătorii în Australia, iar doar 28% au optat pentru o agenție de turism normală. Putem trage concluzia preferinței dominante a consumatorilor de a apela la agențiile de turism normale sau specializate, acesta deținând un procent de 74%. Restul consumatoriilor reprezentat de 26% doresc să-și creeze singur vacanța, rezervându-și online pe cont propriu.

Cu privire la factori de influență asupra deciziei din întrebarea cu numărul cincisprezece, din participanții selectați, 49% consideră ca factor important familia și prietenii. Pe când 19% dintre participanți consideră un factor de influență asupra deciziei lor de vacanță, website-urile de recenzii, iar 15% își orientează ca mod de extragere a informațiilor blog-urile de travel. Rețelele de socializare cunoscute au înregistrat un procent de 9%, putem observa că nu dețin un grad mare de influență asupra oamenilor, ei doar își postează zonele unde se află, nepromovând și zona respectivă prietenilor. Personalitățile mondene nu dețin o influență mare asupra unei destinații turistice, această categorie înregistrând cel mai mic procent de 1%, iar 11% consideră că asupra procesului de decizie cu privire la alegerea destinației de vacanță nu există nici o influență.

Ultima întrebare din chestionar este adresată participanțiilor pentru a afla părerea lor cu privire la reprezentarea Australiei în mediul online la vremea actuală. Majoritatea răspunsurilor au înregistrat răspunsuri pozitive, mai exact 42% au răspuns că promovarea online a Australiei este bună, 40% consideră că este acceptabilă, iar 12% este de părere că este foarte bună. Răspunsurile negative au înregistra valori de 4% pentru opinia că reprezentarea actuală este foarte slabă, iar 2% sunt de părere că este slabă.

4.2. Prezentarea website-ului propus

Prezența online în zilele noastre nu este exlusă, dacă nu îți promovezi produsul sau serviciile online nimeni nu știe că exiști. Acest mod de a promova online aduce și benefici. Consumatorului nou consideră că exisța produsului sau serviciului aflat în mediu virtual este mai sigur și arată profesionalismul, dezvoltarea furnizorului respectiv. Doar că având o pagină web nu înseamnă imediat că ai prins atenția consumatorului, structura și design-ul trebuie să atragă ochiul, să fie ușor de utilizat, iar serviciile oferite trebuie să fie sigure în primul rând, prin certificatele cerute, în special în domeniul vânzărilor, certificate de la ANAT, de la modalitățile de plată online și altele. Prin urmare pagina web pentru mulți reprezintă o modalitate de marketing care trebuie reactualizată periodic și trebuie să ofere informațiile necesare consumatorului, iar perioada petrecută de acesta pe pagină să fie una placută și să se sfârșească prin achiziționarea de servicii și produse.

Website-ul propus are rolul de a crește vizibilitatea destinației turistice Australia în mediul online. Pagina web propusă de mine are ca intenție de a promova turismul din Australia pentru consumatorul român care dorește experiențe noi și să cunoască destinația mai bine. Acest lucru se va face alături de alți contribuitori cum este pagina oficială Australia Tourism și alți parteneri.

Accesarea website-ului se realizează prin intermediul paginii de start, care prezintă indexul site-ului, scopul, conținutul și modalitățile de parcurgere ale acestuia. Prin urmare pagina de start deține un fundal cu un surfer, în partea superioară sunt prezentate celelalte secțiuni ale site-ului. Aceste secțiuni sunt: Home, Destinations, Type Of Vacation, Blog, Contact, About Visit Australia și paginile oficiale prezente pe site-urile de socializare pe Facebook, Twitter și Google Plus. Pe când în partea inferioră se află o galerie foto cu diferite destinații turistice din Australia, un buton de accesare a calendarului cu evenimente din Australia, o secțiune pentru comentarii și secțiunea meteo din Australia. Scopul acestui site este prezentarea destinațiilor din Australia și a activitățiilor turistice care au țintă consumatorii de tip explorator.

Secțiunea cu Destionations prezintă principalele teritorii din Australia cu zonele cele mai importante. În partea dreaptă a paginii se află scris numele teritoriului și numele destinațiilor principale, iar în partea stângă este ilustrată o imagine ce face referire la teritoriul respectiv. Secțiunea Destionations la rândul ei este subdivizată de trei pagini, fiecare cu aceași temă, iar deplasarea de pe o pagină pe alta se face prin butoanele „Next” și „Previous” ilustrate în partea dreaptă sus. Acestea fac deplasarea mai ușoară între teritoriile din Australia.

Următoarea secțiune este Type of Vacation unde sunt prezentate 4 categori mari de vacanță, iar acestea se intitulează: Adventure & Tracks, Driving & Off road, Surfing & Snorkeling și See the Wilderness. Cele 4 categorii de sunt prezentate în două coloane și două rânduri, iar în partea stângă în dreptul numelui se află câte o imagine reprezentativă. Accesarea acestei imagine face deplasarea în următorul portal, adică în categoria respectivă de vacanță aleasă, unde se află prezentat un itinerariu sau mai multe și cu date informaționale. Acestă pagină, ca și celelalte paginii, este ilustrată în partea dreaptă cu informații reprezentative despre vacanță, iar în partea stângă cu o imagine sau hartă.

Următoarea secțiune este Blog-ul, unde sunt prezentate materiale promoționale prin articole și filmulețe cu Australia. Acestea prezintă viața și modul acesteia în Australia, animalele, vegetația, destinațiile cum sunt zonele de litoral, munte, deșert. Această pagină face legătură cu site-urile de socializare Facebook, Twitter, Google+ și posibilitatea vizitatorilor de a comenta la articole direct după unul dintre aceste site-uri.

Secțiunea de Contact prezintă în partea stângă informațiile deținătorului website-ului, date cu referire la adresă, număr de telefon, mail și în partea dreaptă o căsuță pentru intrarea mai ușor în contact cu personalul site-ului.

La conceperea proiectului am folosit o firmă de creare pe cont propriu a unui website, acestă firmă se intitulează www.wix.com și folosește în proiectarea limbajul simplu de drag and drop HTML5. Aceștia oferă website-uri custom-made, pre-made sau poți să îți concepi singur propriu website. Ultima variantă este cea aleasă de mine, pe parcursul fiecărei acțiuni de construire au existat pași cu explicații necesare.

Concluzii

Australia reprezintă una dintre cele mai importante destinații turistice din lume, fapt susținut de cerere turistică mare dată de preferințele consumatorilor. Destinațiile unice din Australia au păstrat-o în topul cerințelor consumatorilor internaționali și se arată o creștere a acestei cereri anul.

Industria turismului și a călătoriilor în Australia este destul de dezvoltată și are un impact economic destul de mare. Acesta aduce enumerate beneficii și a reușit să treacă peste crizele economice desfășurate la nivel mondial.

Competivitatea de piața economică se simte din unele regiuni îndepărtate, dar dezvoltarea pe piața asiatică și turismul intern reprezintă principala sursă de beneficii aduse la produsul intern brut. Cu toate acestea, Australia a creat diverse metode de promovare pentru atragerea interesului și consumatorilor din regiunile îndepărtate, aceasta referindu-se la paleta de atractivități turistice și crearea de programe turistice.

Internetul reprezintă principala metoda de promovare asupra regiunile îndepărtate, dar și pentru piețele țintă urmărite de Australia. Internetul oferă posibilitatea ca serviciile și produsele turistice să poate fi promovate, prezentate și oferite spre vânzarea foarte ușor. Interesul pentru promovarea în mediul online este arâtat și de guven care promovează paginile oficiale ale Australiei.

Concluzionând, putem observa cum toate domeniile lucrează la creșterea continuă a turismului, cunoscând foarte bine beneficiile aduse de acesta. Potențialul turistic al Australiei este cunoscut la nivel mondial, observând până și cei mai mari dezvoltatori se implică în promovarea turismului, să beneficieze ulterior pe seama acestuia.

Bibliografie

Prof. univ. dr. Cezar Mihălcescu, Asist univ. drd. Beatrice Sion, Bazele informaticii: Ghidul utilizatorului în turism, Aplicații Office 2010, Editura Pro Universitaria, 2010

Bogdan Glăvan, Macroeconomie, Editura Pro Universitaria, București, 2009

Bogdan Glăvan, Microeconomie, Editura Pro Universitaria, București, 2008

Firoiu Daniela, Dodu Patricia, Gheorghe Camelia, Dridea Catrinel, Industria turismului și a călătoriilor, Editura Pro Universitaria, București, 2008

Prof. univ. dr. Ion Smedescu, coordonator Lect. univ. dr. Monica Paula Rațiu, Lect. univ. drd. Costel Iliuță Negricea, Bazele marketingului, Editura Universitară, București, 2008

Lector univ. dr. Ioana Patrichi, Turism durabil – o nouă perspectivă,Editura Pro Universitaria, București, 2012

Prof. univ. Dr. Marian Zaharia (coordonator), Prep. univ. Roxana Stan, Asist. univ. Cristina Vădineanu, Lect. univ. Drd. Marian Busuioc, Economia Serviciilor, Editura Universitară, București, 2005

Prof. univ. dr. Vasile V. Neagu, Managament, Editura Pro Universitaria, 2005

Prof. univ. dr. Mihaela Dinu, Geografia Turismului, Editura Universitară, 2008

Lector univ. dr. Ioana Patrichi, Turism Internațional – Evoluție, particularități și tendințe, Editura Pro Universitaria, 2013

Briggs Susan, Successful Web Marketing for the Tourism and Leisure Sectors, Editura Kogan Page Business Books, Massachusetts, 2001

Buhalis Dimitrios, E-Tourism: Information Technology for Strategic Tourism Management, Editura Prentice Hall, Harlow 2003

Collins Charles, Google AdSense Basics, Editura Free Rein Media, LLC, 2013

Kotler Philip, Marketing for Hospitality & Tourism, Editura Prentice Hall, Ediția a Va, 2009

Nigel Morgan, Annette Pritchard, Advertising in Tourism and Leisure, Editura Butterworth-Heinemarin, 2000-2001

http://australia.gov.au/about-australia/australian-story/lucky-country

http://australia.gov.au/about-australia/our-country

http://www.australia.com/about/key-facts/cities-states-territories.aspx

https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/as.html

http://en.wikipedia.org/wiki/Transport_in_Australia

http://australia.gov.au/about-australia/australian-story/austn-weather-and-the-seasons

http://www.australia.com/about/australias-landscapes/australias-seasons.aspx

http://anul3turism.blogspot.ro/

http://www.britannica.com/EBchecked/topic/43654/Australia/44994/Land#toc44995

http://www.australia.com/explore/things-to-do/aboriginal-australia.aspx

http://aboriginalart.com.au/culture/history.html

http://www.australia.com/about/culture-history/history.aspx

http://dl.nfsa.gov.au/module/1595/

http://www.foundingdocs.gov.au/item-did-34.html

http://www.australia.com/about/culture-history

http://en.wikipedia.org/wiki/History_of_Australia#Second_World_Wary/history.aspx

http://ro.wikipedia.org/wiki/Participan%C8%9Bii_la_al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial#Australia

http://www.infoplease.com/encyclopedia/world/australia-economy.html

http://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_Australia

http://www.abs.gov.au/ausstats/abs@.nsf/Lookup/by%20Subject/1301.0~2012~Main%20Features~Evolution%20of%20Australian%20Industry~239

http://australianpolitics.com/executive-government/prime-minister/keating/paul-keating-chronology

http://www.nff.org.au/farm-facts.html

http://www.nff.org.au/publications.html- documente extrase yearbook

http://www.economywatch.com/world_economy/australia/industry-sector-industries.html

http://www.oecd-ilibrary.org/economics/country-statistical-profile-australia_20752288-table-aus

http://www.australiaonnet.com/economy-business/industries/

http://en.wikipedia.org/wiki/Manufacturing_in_Australia

http://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_Australia#cite_note-nfff-93

http://www.dfat.gov.au/aib/visiting-australia.html#tourism

http://www.economywatch.com/world_economy/australia

http://stats.oecd.org/index.aspx?queryid=557

http://www.oecd-ilibrary.org/employment/unemployment-rate_20752342

http://www.oecd-ilibrary.org/employment/employment-rate_20752342

http://www.tourism.australia.com//contact-us/state-tourism-offices.aspx

http://en.wikipedia.org/wiki/Tourism_in_Australia#Domestic_tourism

http://www.australia.com/about/australias-landscapes/australian-beaches.aspx

http://www.australia.com/about/australias-landscapes/coastal.aspx

http://www.australia.com/nationallandscapes/australian-alps.aspx

http://www.australia.com/explore/things-to-do/australian-adventure.aspx

http://www.tourism.australia.com/markets/the-cruise-industry.aspx

http://www.tourism.australia.com/markets/our-target-consumers.aspx

http://www.tourism.australia.com/statistics/tourism-2020.aspx

http://mkt.unwto.org/sites/all/files/docpdf/unwtohighlights11enhr.pdf

http://mkt.unwto.org/sites/all/files/docpdf/unwtohighlights12enhr.pdf

http://www.e-unwto.org/content/hq4538/fulltext.pdf

http://www.tra.gov.au/documents/ivs/International_Visitors_in_Australia__December_Qtr_2012.pdf /

http://www.tra.gov.au/publications/publications-list-December-2012-Quarterly-Results-of-the-International-Visitor-Survey.html

www.wttc.org

https://answers.yahoo.com/question/index?qid=1006042603941

file:///D:/downloads/MGI_Impact_of_Internet_on_economic_growth.pdf

http://www.ivoryresearch.com/samples/tourism-essay-example-it-and-internet-impact-on-tourism-and-hospitality-industry-implementation-of-technologies-for-hilton-hotels-group/

http://www.academia.edu/567058/ONLINE_TOURISM_AND_TRAVEL-ANALYSING_TRENDS_FROM_MARKETING_PERSPECTIVE

http://www.studymode.com/essays/Swot-Analysis-Of-Australia-185512.html

http://skift.com/2013/10/29/swot-analysis-of-a-national-tourism-market-australias-example/

http://www.wttc.org/research/economic-data-search-tool/

Anexe

Anexa nr. 1 Harta fizică a Australiei

Anexa nr. 2 Produsul Intern Brut – Australia

Anexa nr. 3 Rata șomajului – Australia

Anexa nr. 4 Nivelul angajărilor – Australia

Anexa nr. 5 Evoluția sosirilor 2008/2009 – Australia

Anexa nr. 6 Evoluția sosirilor 2009/2010 – Australia

Anexa nr. 7 Evoluția sosirilor 2010-2012 – Australia

Anexa nr. 8 Numărul înnoptărilor

Anexa nr. 9 Contribuția directă/totală a turismului/Nivelul cheltuielilor turistice/Nivelul consumului turistic/Cheltuieli guvernamentale/Capital investit

Anexa nr. 10 Turismul de loisir

Anexa nr. 11 Turismul de afaceri

Anexa nr. 12 Chestionar

Rolul acestui chestionar este de identificare a profilului consumatorului român față de pachetele de vacanță cu destinația turistică Australia. Pentru ca rezultatele acestui studiu să fie cât mai corecte, trebuie să răspundeți la toate întrebările.

În ce categorie de vârstă vă încadrați?

19-30 ani

31-40 ani

41-50 ani

Peste 51 ani

Sexul

Feminin

Masculin

Venitul dumneavoastră lunar se încadrează în intervalul:

sub 1,000 Ron

1,000-2,500 Ron

2,500-4,000 Ron

Peste 4,000 Ron

Care este ultima unitate de învățământ absolvită?

Liceu

Universitate

Master

Studii post-universitare

Ce v-a determinat să alegeți Australia ca destinație turistică? Puteți selecta mai multe variante de răspuns

Nivelul prețurilor

Calitatea apei și a plajelor

Distanța până la destinație

Obiective turistice

Ospitalitatea localnicilor

Calitatea serviciilor

Calitatea infrastructurii turistice

Altele

Care este modalitatea de transport pe care o alegeți până la destinație?

Transport aerian

Transport aerian și maritim

Transport terestru și maritim

Care este categoria unități de cazare pentru care optați?

Economic

3 stele

4 stele

5 stele

Alte unități de cazare (pensiuni, cabană, rulotă, camping, etc)

Care ar fi durata sejurului dumneavoastră în Australia?

Până la 3 zile

3-5 zile

6-10 zile

11-14 zile

Peste 14 zile

Care este bugetul alocat de dumneavoastră pentru un sejur în Australia?

Sub 500

500-1,000

Peste 1,000

Care este destinația de vacanță preferată de dumneavoastră în Australia (puteți selecta mai multe variante de răspuns):

Sydney

Canberra

Melbourne

Alice Springs

Insulele vulcanice subantartice Heard și McDonald

Brisbane

Cairns

Victoria

Deșertul Gibson

Coasta de Aur a Surferilor

Intenționați să vizitați vreodată Australia?

Da

Nu

Poate

Are internetul o influență asupra alegerii dumneavoastră pentru destinațiile alese de vacanță?

Da

Nu

Poate

În ce măsură vă influențează internetul să alegeți Australia ca destinație de vacanță?

Deloc

Puțin

Moderat

Mult

Foarte mult

La achiziționarea vacanței apelați la:

Rezervarea online pe cont propriu

O agenție de turism

O agenție de turism specializată

Decizia dumneavoastră cu privire la alegerea destinației de vacanță este influențată de:

Familie și prieteni

Rețele de socializare (Facebook, Twitter, Google+, etc)

Website-uri de recenzii (TripAdvisor)

Blog-urile de travel

Personalități mondene

Nu sunt influențat de astfel de factori

Cum apreciați reprezentarea actuală a destinației turistice Australia în mediu online?

Foarte slabă

Slabă

Acceptabilă

Bună

Foarte bună

Vă mulțumesc!

Anexa nr. 13 Răspunsuri Chestionar

În ce categorie de vârstă vă încadrați?

Sexul

Venitul dumneavoastră lunar se încadrează în intervalul:

Care este ultima unitate de învățământ absolvită?

Ce v-a determinat să alegeți Australia ca destinație turistică? Puteți selecta mai multe variante.

Care este modalitatea de transport pe care o alegeți până la destinație?

Care este categoria structuri de cazare pentru care optați?

Care ar fi durata sejurului dumneavoastră în Australia?

Care este bugetul alocat de dumneavoastră pentru un sejur în Australia?

Care este destinația de vacanță preferată de dumneavoastră din Australia (puteți alege mai multe variante de răspuns):

Intenționați să vizitați vreodată Australia?

Are internetul o influență asupra alegerii dumneavoastră pentru destinațiile alese de vacanță?

În ce măsura vă influențează internetul să alegeți Australia ca destinație de vacanță?

La achiziționarea vacanței apelați la:

Decizia dumneavoastră cu privire la alegerea destinației de vacanță este influențată de:

Cum apreciați reprezentarea actuală a destinației turistice Australia în mediul online?

Anexa nr. 14 Prima pagină website partea 1

Anexa nr. 15 Prima pagină website partea 2

Anexa nr. 16 Secțiunea destinații

Anexa nr. 17 Secțiunea Type of Vacantion

Anexa nr. 18 Secțiunea Blog

Anexa nr. 19 Secțiunea Contact

Anexa nr. 20 Secțiunea Events

Anexa nr. 21 Secțiunea About Australia

Bibliografie

Prof. univ. dr. Cezar Mihălcescu, Asist univ. drd. Beatrice Sion, Bazele informaticii: Ghidul utilizatorului în turism, Aplicații Office 2010, Editura Pro Universitaria, 2010

Bogdan Glăvan, Macroeconomie, Editura Pro Universitaria, București, 2009

Bogdan Glăvan, Microeconomie, Editura Pro Universitaria, București, 2008

Firoiu Daniela, Dodu Patricia, Gheorghe Camelia, Dridea Catrinel, Industria turismului și a călătoriilor, Editura Pro Universitaria, București, 2008

Prof. univ. dr. Ion Smedescu, coordonator Lect. univ. dr. Monica Paula Rațiu, Lect. univ. drd. Costel Iliuță Negricea, Bazele marketingului, Editura Universitară, București, 2008

Lector univ. dr. Ioana Patrichi, Turism durabil – o nouă perspectivă,Editura Pro Universitaria, București, 2012

Prof. univ. Dr. Marian Zaharia (coordonator), Prep. univ. Roxana Stan, Asist. univ. Cristina Vădineanu, Lect. univ. Drd. Marian Busuioc, Economia Serviciilor, Editura Universitară, București, 2005

Prof. univ. dr. Vasile V. Neagu, Managament, Editura Pro Universitaria, 2005

Prof. univ. dr. Mihaela Dinu, Geografia Turismului, Editura Universitară, 2008

Lector univ. dr. Ioana Patrichi, Turism Internațional – Evoluție, particularități și tendințe, Editura Pro Universitaria, 2013

Briggs Susan, Successful Web Marketing for the Tourism and Leisure Sectors, Editura Kogan Page Business Books, Massachusetts, 2001

Buhalis Dimitrios, E-Tourism: Information Technology for Strategic Tourism Management, Editura Prentice Hall, Harlow 2003

Collins Charles, Google AdSense Basics, Editura Free Rein Media, LLC, 2013

Kotler Philip, Marketing for Hospitality & Tourism, Editura Prentice Hall, Ediția a Va, 2009

Nigel Morgan, Annette Pritchard, Advertising in Tourism and Leisure, Editura Butterworth-Heinemarin, 2000-2001

http://australia.gov.au/about-australia/australian-story/lucky-country

http://australia.gov.au/about-australia/our-country

http://www.australia.com/about/key-facts/cities-states-territories.aspx

https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/as.html

http://en.wikipedia.org/wiki/Transport_in_Australia

http://australia.gov.au/about-australia/australian-story/austn-weather-and-the-seasons

http://www.australia.com/about/australias-landscapes/australias-seasons.aspx

http://anul3turism.blogspot.ro/

http://www.britannica.com/EBchecked/topic/43654/Australia/44994/Land#toc44995

http://www.australia.com/explore/things-to-do/aboriginal-australia.aspx

http://aboriginalart.com.au/culture/history.html

http://www.australia.com/about/culture-history/history.aspx

http://dl.nfsa.gov.au/module/1595/

http://www.foundingdocs.gov.au/item-did-34.html

http://www.australia.com/about/culture-history

http://en.wikipedia.org/wiki/History_of_Australia#Second_World_Wary/history.aspx

http://ro.wikipedia.org/wiki/Participan%C8%9Bii_la_al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial#Australia

http://www.infoplease.com/encyclopedia/world/australia-economy.html

http://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_Australia

http://www.abs.gov.au/ausstats/abs@.nsf/Lookup/by%20Subject/1301.0~2012~Main%20Features~Evolution%20of%20Australian%20Industry~239

http://australianpolitics.com/executive-government/prime-minister/keating/paul-keating-chronology

http://www.nff.org.au/farm-facts.html

http://www.nff.org.au/publications.html- documente extrase yearbook

http://www.economywatch.com/world_economy/australia/industry-sector-industries.html

http://www.oecd-ilibrary.org/economics/country-statistical-profile-australia_20752288-table-aus

http://www.australiaonnet.com/economy-business/industries/

http://en.wikipedia.org/wiki/Manufacturing_in_Australia

http://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_Australia#cite_note-nfff-93

http://www.dfat.gov.au/aib/visiting-australia.html#tourism

http://www.economywatch.com/world_economy/australia

http://stats.oecd.org/index.aspx?queryid=557

http://www.oecd-ilibrary.org/employment/unemployment-rate_20752342

http://www.oecd-ilibrary.org/employment/employment-rate_20752342

http://www.tourism.australia.com//contact-us/state-tourism-offices.aspx

http://en.wikipedia.org/wiki/Tourism_in_Australia#Domestic_tourism

http://www.australia.com/about/australias-landscapes/australian-beaches.aspx

http://www.australia.com/about/australias-landscapes/coastal.aspx

http://www.australia.com/nationallandscapes/australian-alps.aspx

http://www.australia.com/explore/things-to-do/australian-adventure.aspx

http://www.tourism.australia.com/markets/the-cruise-industry.aspx

http://www.tourism.australia.com/markets/our-target-consumers.aspx

http://www.tourism.australia.com/statistics/tourism-2020.aspx

http://mkt.unwto.org/sites/all/files/docpdf/unwtohighlights11enhr.pdf

http://mkt.unwto.org/sites/all/files/docpdf/unwtohighlights12enhr.pdf

http://www.e-unwto.org/content/hq4538/fulltext.pdf

http://www.tra.gov.au/documents/ivs/International_Visitors_in_Australia__December_Qtr_2012.pdf /

http://www.tra.gov.au/publications/publications-list-December-2012-Quarterly-Results-of-the-International-Visitor-Survey.html

www.wttc.org

https://answers.yahoo.com/question/index?qid=1006042603941

file:///D:/downloads/MGI_Impact_of_Internet_on_economic_growth.pdf

http://www.ivoryresearch.com/samples/tourism-essay-example-it-and-internet-impact-on-tourism-and-hospitality-industry-implementation-of-technologies-for-hilton-hotels-group/

http://www.academia.edu/567058/ONLINE_TOURISM_AND_TRAVEL-ANALYSING_TRENDS_FROM_MARKETING_PERSPECTIVE

http://www.studymode.com/essays/Swot-Analysis-Of-Australia-185512.html

Anexe

Anexa nr. 1 Harta fizică a Australiei

Anexa nr. 2 Produsul Intern Brut – Australia

Anexa nr. 3 Rata șomajului – Australia

Anexa nr. 4 Nivelul angajărilor – Australia

Anexa nr. 5 Evoluția sosirilor 2008/2009 – Australia

Anexa nr. 6 Evoluția sosirilor 2009/2010 – Australia

Anexa nr. 7 Evoluția sosirilor 2010-2012 – Australia

Anexa nr. 8 Numărul înnoptărilor

Anexa nr. 9 Contribuția directă/totală a turismului/Nivelul cheltuielilor turistice/Nivelul consumului turistic/Cheltuieli guvernamentale/Capital investit

Anexa nr. 10 Turismul de loisir

Anexa nr. 11 Turismul de afaceri

Anexa nr. 12 Chestionar

Rolul acestui chestionar este de identificare a profilului consumatorului român față de pachetele de vacanță cu destinația turistică Australia. Pentru ca rezultatele acestui studiu să fie cât mai corecte, trebuie să răspundeți la toate întrebările.

În ce categorie de vârstă vă încadrați?

19-30 ani

31-40 ani

41-50 ani

Peste 51 ani

Sexul

Feminin

Masculin

Venitul dumneavoastră lunar se încadrează în intervalul:

sub 1,000 Ron

1,000-2,500 Ron

2,500-4,000 Ron

Peste 4,000 Ron

Care este ultima unitate de învățământ absolvită?

Liceu

Universitate

Master

Studii post-universitare

Ce v-a determinat să alegeți Australia ca destinație turistică? Puteți selecta mai multe variante de răspuns

Nivelul prețurilor

Calitatea apei și a plajelor

Distanța până la destinație

Obiective turistice

Ospitalitatea localnicilor

Calitatea serviciilor

Calitatea infrastructurii turistice

Altele

Care este modalitatea de transport pe care o alegeți până la destinație?

Transport aerian

Transport aerian și maritim

Transport terestru și maritim

Care este categoria unități de cazare pentru care optați?

Economic

3 stele

4 stele

5 stele

Alte unități de cazare (pensiuni, cabană, rulotă, camping, etc)

Care ar fi durata sejurului dumneavoastră în Australia?

Până la 3 zile

3-5 zile

6-10 zile

11-14 zile

Peste 14 zile

Care este bugetul alocat de dumneavoastră pentru un sejur în Australia?

Sub 500

500-1,000

Peste 1,000

Care este destinația de vacanță preferată de dumneavoastră în Australia (puteți selecta mai multe variante de răspuns):

Sydney

Canberra

Melbourne

Alice Springs

Insulele vulcanice subantartice Heard și McDonald

Brisbane

Cairns

Victoria

Deșertul Gibson

Coasta de Aur a Surferilor

Intenționați să vizitați vreodată Australia?

Da

Nu

Poate

Are internetul o influență asupra alegerii dumneavoastră pentru destinațiile alese de vacanță?

Da

Nu

Poate

În ce măsură vă influențează internetul să alegeți Australia ca destinație de vacanță?

Deloc

Puțin

Moderat

Mult

Foarte mult

La achiziționarea vacanței apelați la:

Rezervarea online pe cont propriu

O agenție de turism

O agenție de turism specializată

Decizia dumneavoastră cu privire la alegerea destinației de vacanță este influențată de:

Familie și prieteni

Rețele de socializare (Facebook, Twitter, Google+, etc)

Website-uri de recenzii (TripAdvisor)

Blog-urile de travel

Personalități mondene

Nu sunt influențat de astfel de factori

Cum apreciați reprezentarea actuală a destinației turistice Australia în mediu online?

Foarte slabă

Slabă

Acceptabilă

Bună

Foarte bună

Vă mulțumesc!

Anexa nr. 13 Răspunsuri Chestionar

În ce categorie de vârstă vă încadrați?

Sexul

Venitul dumneavoastră lunar se încadrează în intervalul:

Care este ultima unitate de învățământ absolvită?

Ce v-a determinat să alegeți Australia ca destinație turistică? Puteți selecta mai multe variante.

Care este modalitatea de transport pe care o alegeți până la destinație?

Care este categoria structuri de cazare pentru care optați?

Care ar fi durata sejurului dumneavoastră în Australia?

Care este bugetul alocat de dumneavoastră pentru un sejur în Australia?

Care este destinația de vacanță preferată de dumneavoastră din Australia (puteți alege mai multe variante de răspuns):

Intenționați să vizitați vreodată Australia?

Are internetul o influență asupra alegerii dumneavoastră pentru destinațiile alese de vacanță?

În ce măsura vă influențează internetul să alegeți Australia ca destinație de vacanță?

La achiziționarea vacanței apelați la:

Decizia dumneavoastră cu privire la alegerea destinației de vacanță este influențată de:

Cum apreciați reprezentarea actuală a destinației turistice Australia în mediul online?

Anexa nr. 14 Prima pagină website partea 1

Anexa nr. 15 Prima pagină website partea 2

Anexa nr. 16 Secțiunea destinații

Anexa nr. 17 Secțiunea Type of Vacantion

Anexa nr. 18 Secțiunea Blog

Anexa nr. 19 Secțiunea Contact

Anexa nr. 20 Secțiunea Events

Anexa nr. 21 Secțiunea About Australia