Promovarea Muzicii Electronice In Spatiul Timisorean
LUCRARE DE LICENȚĂ
Promovarea muzicii electronice în spațiul timișorean
CUPRINS
Prefață
Introducere
I. Concepte fundamentale privind marketing produsului cultural
Marketingul cultural.Concept și evoluție
Organizațiile culturale și marketing. Definirea organizației culturale
Relația Organizație – Formă de artă – Loc tradițional de expunere
Funcția de marketing în cadrul unei Organizații Culturale
Elaborarea strategiei de piață
II. Muzica electronică. Prezentare Generală
2.1 Promovarea muzicii electronice la nivel național
2.2 Promovarea muzicii electronice la nivel local
III. Prezentarea Organizației Culturale de muzică electronică “AnonimTM”
Prezentarea generală a organizației. Scurt istoric
Obiectul de activitate, misiunea, obiectivele organizației AnonimTm
Organizarea activității de marketing în cadrul AnonimTM
3.4 Locul activității de marketing în structura organizatorică
IV Analiza mediului de marketing și promovarea Organizației AnonimTM
4.1 Analiza macromediului de marketing a Organizației AnonimTM
Analiza micromediului de marketing a Organizației AnonimTm
Mixul de marketing AnonimTM
Politica de produs
Politica de preț
Politica de distrubuție
Politica de promovare
Analiza Swot a Organizației AnonimTM
4.9 Planificarea și promovarea evenimentului 48 de ore
Concluzii
Bibliografie
Prefață
Motto: ˝Rolul marketingului este de a transforma nevoile
societății în posibilități de afaceri profitabile”
Anonim
Această lucrare vizează analiza activității de marketing pe care Organizația Anonim Tm o realizează și o fundamentează teoretic pentru buna administrare și valorificare a culturii, în beneficiul organizației și al societății în ansamblu.
În România interesul pentru cultură scade din ce în ce mai mult. Este necesar ca organizațiile care prestează servicii culturale, să intreprindă o puternică activitate de marketing pentru a atrage câți mai mulți „consumatori de cultură”. Acesta este și motivul pentru care am ales să realizez un studiu aprofundat asupra unei organizații ce prestează servicii culturale, pentru găsirea unor soluții optime de promovare eficientă a acestor tipuri de activități culturale.
Dezvoltarea cererii de culturã și diversificarea tipurilor de servicii, au condus la aplicarea în domeniul culturii și în particular în cel muzical, a unor metode și tehnici de marketing. În fond, armonizarea ofertei cu nevoile publicului consumator este obiectivul strategic al oricãrui agent de piațã.
Afirmarea marketingului în domeniul culturii muzicale presupune: asimilarea, la nivelul teoriei și acțiunii culturale, a conceptelor semnificative din domeniul marketingului; crearea de concepte noi și îmbogãțirea celor existente cu alte accepțiuni sugerate de practica culturalã; generalizarea teoreticã și reflecția continuã asupra ideilor generate de practicã; experimentarea unor metode noi de investigare a consumului cultural și a comportamentului consumatorilor; elaborarea unor instrumente eficace de previzionare a fenomenelor pieței culturale.
Asimilarea marketingului în domeniul culturii necesitã cercetarea pieței, studiul sistematic al nevoilor și „așteptãrilor" consumatorului, anticiparea lor și chiar crearea de nevoi la nivelul unor segmente de piațã.
Exigențele metodologice ale marketingului în culturã presupun evaluarea calitãții și a dimensiunii ofertei, armonizarea ei cu cerințele de consum ale populației, investigarea gradului de satisfacție a consumatorilor, a motivației și comportamentelor culturale.
Determinarea non-consumului și atragerea unor noi segmente de consumatori, impune însușirea unor instrumente riguroase de analizã și de acțiune eficiențã.
Ținându-se seamă de specificitatea produselor și a serviciilor culturale, cercetãrile de marketing trebuie sã evidențieze metodele cele mai relevante de promovare a valorilor și personalitãților creatoare.
Particularitãțile mixului în domeniul culturii, pun în evidențã funcții specifice ale marketingului cultural, funcții care îl diferențiazã de celelalte discipline. Indiferent de domeniu și de scara aplicãrii lui, marketingul cultural are o serie de funcții generale care constau în: investigarea pieței, a consumului de culturã și a mediului economic și social; adoptarea continuã a politicilor de marketing la cerințele mediului; dimensionarea serviciilor culturale în consens cu nevoile, gusturile, așteptãrile, exigențele calitative ale consumatorilor, dar și cu dezideratele politicii culturale; promovarea unui management eficient al resurselor umane care, împreunã cu resursele materiale și informaționale, sã stimuleze efecte sinergice ale valorilor și serviciilor culturale și sã asigure realizarea obiectivelor prestabilite.
Alãturi de îndeplinirea acestor funcții, promovarea marketingului în domeniul culturii necesitã din partea managerilor dedicare și perseverențã.
În cadrul lucrării, noutățile aduse și aportul personal, se regăsesc în analiza strategiei de marketing a organizației culturale Anonim Tm și în capitolul final “Concluzii”.
Materialul și metoda de cercetare.Metodologia de cercetare utilizată în cadrul
lucrării a avut în vedere următoarele aspecte:
• studiul bibliografic din literatura de specialitate
internă și internațională;
• culegerea informațiilor concrete din cadrul zonei
cercetate;
• ordonarea, prelucrarea și prezentarea rezultatelor în
formă sintetică;
• analiza și interpretarea rezultatelor, formularea
concluziilor.
Introducere
Lucrarea a necesitat o investigație a teoriei privind marketingul cultural în general, teorie după care am încercat să mă ghidez în abordarea studiului de caz realizat. Așadar, primul capitol al acestei lucrări, încearcă să răspundă acestor cerințe în ceea ce privește marketingul cultural, ținând cont și de individualizarea marketingului cultural în cadrul marketingului general, de caracteristicile marketingului cultural per ansamblu, prezentând elementele ce au dus la conturarea domeniului atât în cadrul marketingului general, cât și în cadrul marketingului serviciilor culturale .
Capitolul al doilea vizează atât strategiile de marketing la nivel local cât și la nivel național, făcându-și simțită prezența prin accesul la muzică electronică de calitate. Are în vedere o întreagă categorie de ascultători, este o platformă de lansare pentru producători și conferă posibilitatea de afirmare pentru noi talente muzicale.
În cel de-al treilea capitol am prezentat organizația AnonimTm, activitatea, misiunea și obiectivele acesteia.
Cel de-al patrulea conține analiza mediului de marketing al organizației AnonimTm. Altfel spus: rezultatele activității unei organizații vor depinde de cunoașterea fiziomiei și mecanismului de funcționare a mediului, precum și de capacitatea organizațiilor de a fructifica oportunitățile și de a face față primejdiilor pe care mediul de marketing i le furnizează.
Înțelegerea și punerea în practică a marketingului, presupune cunoașterea conceptelor de mediu extern (macromediu) și mediu intern (micromediu).
Ultimul capitol concretizează studiului de caz a organizației AnonimTM cu privire la promovarea evenimentului 48 de ore . Concluziile vizează promovarea evenimentelor de marca AnonimTM.
I Concepte fundamentale privind marketingul produsului cultural
Marketingul cultural. Concept și evoluție
Marketingul în domeniul artei a început să fie popularizat în anii 1970, suferind până în zilele noastre diverse modificări – acestea fiind determinate de schimbările comportamentale ale societății, de globalizare, de creșterea frecvenței mesajelor de marketing, de neclaritatea graniței între arta populară (comună) și cea superioară, și nu în ultimul rând de presiunile bugetare tot mai mari.
Astăzi viața este mai stresantă decât cu o generație în urmă; datorită creșterii timpului de lucru efectiv, s-au diminuat și energia dar și orele dedicate activităților de recreere. Concomitent cu transformarea vieții – devenind tot mai stresantă și mai complexă cultural – oamenii sunt confruntați cu un număr crescut de mesaje de marketing privind activitățile de recreere. De fapt, supra-încărcarea cu promoții duce la pierderea interesului oamenilor pentru urmărirea reclamelor de orice fel, fapt ce a sporit dificultatea de a obține o promoție de succes. Însăși natura competiției cu care se confruntă organizațiile culturale s-a modificat. Înainte ele considerau alte organizații culturale cu produse de artă similare ca fiind singurii concurenți, acum sunt obligate să își lărgească orizonturile în această privință: organizațiile culturale și companiile furnizoare de divertisment concurează pentru timpul limitat și atenția aceluiași consumator.
Pentru a complica și mai mult situația, în ultimele două decenii, concomitent cu restrângerile fondurilor bugetare, s-a manifestat un declin al numărului de spectatori/clienți fideli care să sponsorizeze arta doar din pasiune sau dintr-un simț al responsabilității. Acest fapt a restrâns resursele financiare ale majorității organizațiilor culturale și a sporit necesitatea de a-și concentra atenția asupra veniturilor provenite din urma vânzării biletelor, spre exemplu (în general venituri din surse proprii).
Din fericire, există și vești bune. În timp ce multe din provocări, trebuie să fie înfruntate de cei care promovează arta, se poate spune că un public potențial nou este ușor de obținut. Acest nou public (consumatorii de cultură) este dornic să participe la actul cultural, dacă este invitat la acesta cu ajutorul produsului și al mesajului potrivit. Acești noi consumatori de cultură sunt interesați de artă, însă insistă și pe divertisment, iar organizațiile culturale care sunt capabile să le ofere ambele beneficii, își vor îndeplini cu succes misiunea și obiectivele propuse.
Una din cărțiile de bază pentru management și marketing este scrisă de americanul Peter Drucker în 1959 – „Practica Managementului”. El a fost primul autor care a descris managementul ca fiind o funcțiune distinctă în cadrul organizației; de altfel, a fost printre primii ce au stabilit că obiectivul unei afaceri este satisfacerea consumatorilor. Anterior, se susținea că scopul unei afaceri este de a obține profit. Acest scop era ușor de obținut în S.U.A. în timpul perioadei de după război, de boom a activității economice (la sfârșitul anilor 1940 și începutul anilor`50), când s-a înregistrat o creștere a cererii de bunuri de consum. Această creștere amplificată, le-a permis companiilor să ignore teoria lui Drucker și să pună foarte puțin accent pe marketing.
În anii `60 însă, companiile americane au devenit capabile să producă mai mult decât au nevoie consumatorii. Ca rezultat, companiile producătoare de bunuri, au început să se concentreze pe competiția cu celelalte companii pentru consumatori. Scopul lor nu era de a satisface consumatorii, ci de a produce bunuri și servicii, ce erau într-un anumit fel diferite de cele ale concurenților. Concentrarea pe așteptările consumatorului, ideea susținută de Drucker la început, era complet absentă. În această perioadă, rolul departamentului de marketing era doar de a ajuta compania, să își atingă obiectivele legate de profit.
În anii `70 companiile au început să pună accent pe plănuirea per ansamblu a unei strategii. Marketingul era privit ca și componentă a strategiei globale a organizației. Era o vreme în care planurile strategice pe 3-5 ani, erau de bază în lumea afacerilor (în special pentru că majoritatea managerilor făcuseră serviciul militar în timpul celui de-al 2-lea Război Mondial și au continuat să folosească conceptele militare în organizarea propriilor slujbe).
Această abordare a dat însă rezultate, datorită creșterii economice a S.U.A. și a lipsei competiției din partea companiilor din țările ce încă își reveneau de pe urma ră ignore teoria lui Drucker și să pună foarte puțin accent pe marketing.
În anii `60 însă, companiile americane au devenit capabile să producă mai mult decât au nevoie consumatorii. Ca rezultat, companiile producătoare de bunuri, au început să se concentreze pe competiția cu celelalte companii pentru consumatori. Scopul lor nu era de a satisface consumatorii, ci de a produce bunuri și servicii, ce erau într-un anumit fel diferite de cele ale concurenților. Concentrarea pe așteptările consumatorului, ideea susținută de Drucker la început, era complet absentă. În această perioadă, rolul departamentului de marketing era doar de a ajuta compania, să își atingă obiectivele legate de profit.
În anii `70 companiile au început să pună accent pe plănuirea per ansamblu a unei strategii. Marketingul era privit ca și componentă a strategiei globale a organizației. Era o vreme în care planurile strategice pe 3-5 ani, erau de bază în lumea afacerilor (în special pentru că majoritatea managerilor făcuseră serviciul militar în timpul celui de-al 2-lea Război Mondial și au continuat să folosească conceptele militare în organizarea propriilor slujbe).
Această abordare a dat însă rezultate, datorită creșterii economice a S.U.A. și a lipsei competiției din partea companiilor din țările ce încă își reveneau de pe urma războiului. Însă, datorită punctelor slabe în marketingul abordat, unele companii au dat greș în vânzarea produselor proprii, în fața competiției din afara S.U.A. Abordarea strategică a managementului și-a pierdut astfel bunul renume, iar departamentele de planificare strategică au fost desființate.
Aceasta reprezintă o preocupare majoră, pentru cei ce conduc organizațiile culturale (atât în Europa cât și în S.U.A.), pentru multe din formele de artă, faptul că publicul participant îmbătrânește și în același timp scade, organizațiile culturale concurează pentru participarea publicului. Acest declin al publicului este important deoarece prețul biletelor scade și face tot mai dificilă justificarea primirii fondurilor publice.
Marketingul pentru organizațiile culturale trebuie să fie reexaminat; produsul cultural trebuie să fie redefinit și repoziționat, deoarece competitorii în cultura superioară nu mai sunt singurii cu produsul cultural similar, apar alte evenimente culturale și de divertisment .
Audiența potențială pentru cultură, trebuie reconsiderată acum că oamenii lucrează mai mult. Pentru majoritatea organizațiilor culturale, publicul țintă îl reprezentă clasa mijlocie, însă vremurile când ziua de lucru era de 7-8 ore (dețineau energie pentru a participa la un eveniment) sunt pe cale de dispariție, dacă nu cumva au dispărut deja.
În plus, în aceste vremuri când tehnologia ne oferă informații mult mai rapide și compresate, fiind necesară reconsiderarea modului, în care cultura este prezentată publicului.
Astăzi, când piața se schimbă în mod rapid, tehnologia creează linii de produse noi și furnizează sisteme de distribuție pentru produsele vechi, chiar și afacerile trebuie să dezvolte noi strategii de marketing. Dacă afacerile private reexaminează modul în care este vândut un produs, atunci va fi un moment important pentru organizațiile culturale să reanalizeze rolul marketingului în domeniul artei.
Arta și Marketingul: O relație în schimbare
Cum s-a schimbat relația dintre marketing și organizațiile culturale în ultimii 40 ani?
Perioada de bază ( 1974-1984) a fost modelată de nevoia organizațiilor culturale de a schimba atitudinea cu privire la marketing și a fost caracterizată de dorința cunoașterii consumatoriilor potențiali. Organizațiile culturale începeau de altfel să realizeze, cât de important e rolul mixului de marketing în obținerea succesului atracției publicului. Caracteristici ale acestei perioade :
Învățarea aplicării conceptelor de marketing
Educarea consumatorilor înprivința produsului
Concentrarea pe vânzare
Mixul de activitate
Perioada de profesionalizare (1985-1994) – apare viziunea conform căreia organizațiile culturale au un viitor de succes pe piață. În această perioadă, managementul antreprenorial a ocupat locul managementului „paznic”(supraveghetor).
Caracteristici:
Studii orientate pe acțiune, conducere bazată pe strategii
Sunt luate în considerare implicațiile aduse de anumite decizii marketingului
Crește utilizarea studiilor grafice
Oferta de modele de marketing se diversifică
Mixul de marketing
Cum se caracterizează situația? Managerii de marketing cultural înțeleg faptul că marketingul este „procesul” prin care se dezvoltă relația între consumator și produs. Acesta este în curs de desfășurare și implică fiecare persoană din cadrul organizației. În prezent, cel mai important element într-un debut de succes, este să te gandești la abilitatea antreprenorială, de a inventa o capcana strategică pentru potențialii clienți. Aceasta ar putea lua forma unui produs revolutionar, iar valoarea lui o va face piața . Prin urmare, pentru a devenii o companie de produs extraordinara, trebuie sa devii si o companie de clienti extraordinari.
1.2 Organizațiile culturale și marketingul
Definirea organiației culturale
Folosirea termenului de „organizație culturală ” în loc de „instituție de artă” nu este întâmplătoare. Organizațiile culturale ar trebui să se considere membre ale comunității în care se află. Ar trebui să își privească arta ca pe un lucru pe care doresc să-l împărtășească, și nu ca pe un lucru impus de superiori („de mai sus”).
Din acest motiv, în loc de cuvântul „artă” este folosit cuvântul „cultură” deoarece acesta se aplică într-un sens mai larg la toate evenimentele și obiectele create de o societate, pentru a transmite anumite valori culturale.
Înlocuind cuvântul „instituție”, cuvântul „organizație” este folosit pentru că o instituție este definită printr-un spațiu, un loc, în timp ce organizația e definită de grupurile de persoane ce lucrează pentru ea. De fapt, pentru a fi o organizație, nu e necesară existența unei clădiri. Organizația poate lua ființă fie din altă instituție publică sau privată, fie în spațiul virtual.
Provocările cu care se confruntă Organizațiile Culturale
Pe scurt, organizația culturală se confruntă cu provocări care cer astăzi o nouă strategie de marketing, acestea incluzând:
consumatorul și-a diminuat timpul destinat recreerii;
extinderea opțiunilor pentru divertisment ale consumatorilor;
expunerea tot mai largă a produselor culturale la nivel mondial;
schimbarea modelelor de finanțare publică;
diferența dintre cultura populară și cea superioară este din ce în ce mai estompată;
organizațiile ajung la sfârșitul ciclului de viață.
Unele organizații culturale s-au adaptat la aceste schimbări, găsind abordări noi și creative de a-și împacheta și vinde produsul cultural, reușind să atragă consumatorii de cultură.
Acestea sunt organizațiile culturale care au înțeles că noul mediu extern le pune față în față cu noi realități:
Arta nu mai este tratată ca având dreptul sacru la susținere publică.
Cei ce se ocupă de marketingul cultural nu mai pot presupune că știu ce își doresc consumatorii doar din experiența lor culturală.
Consumatorii, trăind într-un mediu multi-cultural, își vor dori mai multe combinații de forme de artă, precum și noi metode de distribuire a lor.
Managerii de marketing cultural trebuie să adreseze evenimentul/produsul unui segment de piață specific.
Trebuie să le asigure consumatorilor multiple avantaje, însă fără a depăși bugetul sau timpul disponibil al acestora.
Toate acestea se realizează rămânând fideli viziunii artistice a organizației.
1.3 Relația Organizație – Formă de artă – Loc tradițional de expunere
Presiuni – Locurile de expunere și fondurile
Teatrele mici, instituțiile de dans și muzică nu sunt atât de dependente de un loc de expunere. Asta deoarece, acestea trebuiau să fie dintotdeauna conștiente că depind de public pentru a supraviețui; de aceea spectacolele aveau loc pe oriunde se putea, către oricine era interesat. Totuși, orchestrele mari și instituțiile de balet sau operă – deoarece au nevoie de anumite cerințe în privința scenei – s-au găsit dependente de un loc formal în care să își expună forma de artă. Ca rezultat, aceste organizații trebuie să aducă fonduri suplimentare pentru a plăti folosirea unei infrastructuri. Deseori ele ajung să se concentreze pe problemele de marketing legate de strângerea de fonduri, în defavoarea marketingului bazat pe consumatori.
Această nevoie de asigurare a fondurilor aduce organizația în situația de a strânge bani de la guvern, corporații și consumatori fideli. Problema este că aceste trei personaje au deseori viziuni diferite cu privire la obiectivul organizației. Fiecare din aceste trei grupuri au susținut de-a lungul istoriei organizațiile culturale deoarece, au urmărit propriul interes întemeiat în supraviețuirea organizației. Acum, obiectivele acestor trei grupuri s-au schimbat, iar organizațiile fac față tot mai greu acestor așteptări noi.
Guvernul, spre exemplu, nu mai este dispus să continue sponsorizarea artei tradiționale la același nivel, și în același timp exercită o presiune asupra marilor instituții culturale pentru a fi mai accesibile și să se adreseze mai multor grupuri de cetățeni.
Corporațiile, în același timp continuând să sponsorizeze arta tradițională, sunt mai exigente cu serviciile pe care le primesc în schimb. Ele susțin că în schimbul sponsorizării, vor să primească de la organizația culturală o vizibilitate crescută (în promovare), în același timp oferindu-le oportunități de divertisment pentru clienți.
Între timp, grupul consumatorilor (de cultură) fideli și bogați îmbătrânește și nu este înlocuit de alte generații.
Majoritatea organizațiilor culturale au fost formate pentru a oferi un produs cultural la care majoritatea publicului nu avea acces. Fondatorii și-au stabilit obiectivul de a-și furniza produsul artistic către acest public. Ca rezultat, prima sarcină a fondatorului a fost să depună eforturi pentru a găsi resurse și fonduri, apoi să dezvolte o audiență. Dacă organizația culturală a supraviețuit până acum, va trebui să se organizeze, să construiască departamente, inclusiv cel de marketing. Pe măsură ce comunitatea devenea tot mai conștientă de faptul că organizația furniza avantajele dorite, audiența crește, iar organizația realizează ce și-a propus, având succes. Organizația culturală va deveni deci o instituție cu un nume ușor de recunoscut – un brand.
1.4 Funcțiunea de Marketing în cadrul unei organizații culturale
Pentru a atrage consumatorul cultural, e foarte important ca organizațiile culturale să includă în planul de marketing noi strategii de marketing creative. Acestea includ vinderea produsului cultural într-un singur eveniment – ce combină cultura cu divertismentul. Asemenea evenimente pot duce la colaborări între diferite organizații culturale, la combinarea culturii superioare cu cea populară, sau la folosirea de noi metode de a distribui cultura către consumatori. În plus, acest eveniment combinat poate fi promovat atât de organizațiile culturale cât și de cele private, ca motiv pentru atragerea turiștilor sau modelarea comunității.
Aceste evenimente nu-și vor pierde misiunea de a crește nivelul de expunere al artei și în același timp vor furniza un pachet de avantaje, ce vor motiva consumatorul pentru a participa la actul cultural.
Din fericire este posibil să se concentreze și pe misiune și în același timp să împrumute strategii de marketing de la companiile private. Totuși, este necesar pentru o organizație culturală să facă mai mult decât simpla învățare a tehnicilor de marketing.
În mod tradițional, managementul organizațiilor culturale a fost privit ca fiind separat și distinct de alte tipuri de administrare a afacerii. Ca rezultat al acestei convingeri, cei ce lucrau în organizațiile culturale nu simțeau nevoia de a-și conduce organizația ca pe o afacere.
Diversele obstacole întâlnite (fondurile reduse, nevoia de a crește participarea la evenimente, presiunile politice, etc.) au făcut ca organizația culturală a dărâme zidul creat între departamentul de marketing și cele artistice.
Această cooperare între departamentul artistic (ce este preocupat de misiunea organizației) și departamentul de marketing – care este conștient de mediul extern în care organizația există, este motorul unei strategii de marketing de succes pentru organizația culturală.
Marketingul este privit adeseori de către organizațiile culturale ca o încercare de a manipula oamenii pentru a cumpăra ceva ce aceștia nu vor. Deoarece marketingul constă în a face bunurile și serviciile mai atractive și apoi să comunice disponibilitatea acestora către potențialii consumatori, majoritatea artiștilor au făcut marketing aproape dintotdeauna. Artiștii au avut nevoie constantă de cineva care să le cumpere produsul, iar marketingul era folosit atunci când artiștii încercau să-și facă produsul mai atractiv pentru potențialii cumpărători.
Aria cercetării de marketing este destul de vastă și începe cu oferta instituției. Următorul segment cercetat este acela al publicului actual, al publicului potențial și al ofertei propuse de concurență. Urmează nivelul publicitar și imaginea publică. Modalitățile de cercetare pentru fiecare dintre aceste domenii sînt cele utilizate în general de marketing: analiza statistică, analiza documentelor, observația, experimentul, ancheta, analiza de conținut. Toate aceste metode au ca scop anticiparea nevoilor spirituale ale publicului și orientarea ofertei pe aceste direcții.
Elaborarea strategiei de piață
Extinderea atât a dimensiunii cât și a categoriilor de public este principala responsabilitate a departamentului de marketing. Acesta este responsabil pentru creșterea numărului de spectatori, dar acest fapt poate fi adevărat pentru orice departament de marketing al unei organizații comerciale, atât timp cât sporirea numărului de clienți conduce la venituri mai mari.
Totuși, extinderea publicului într-o organizație culturală înseamnă în același timp și o extindere în categoriile de persoane din audiență. Organizațiile comerciale vor dori de asemenea, să sporească gama de clienți, însă numai ca mijloc de a crește baza de clienți și deci să crească veniturile aduse companiei. Deoarece posibilitatea de acces la o gamă mai largă de persoane cu arta lor este misiunea principală a organizațiilor culturale, ele văd în extinderea acesteia ,un obiectiv în sine. Într-adevăr, ele vor consuma resurse considerabile pentru a ajunge și atrage acele grupuri ce nu participă la reprezentații, chiar și atunci când clienții aduc venituri suplimentare restrânse. Scopul organizației culturale este să expună produsul , la cât mai mulți oameni posibili din categorii extinse din societate. Acest focus pe misiune înainte de bani este diferența fundamentală dintre o organizație culturală și o companie privată.
Strategia de marketing include mijloacele pe care instituția urmează să le utilizeze în vederea realizării obiectivelor de piață pe care și le-a propus, în concordanță cu coordonatele generale ale politicii de marketing. Ea poate fi elaborat în diverse momente: în cazul lansării pe piață a unui nou produs cultural, odată cu fundamentarea programelor, planurilor și bugetelor instituției, etc.
În funcție de segmentul căruia i se adresează, strategia de marketing poate îmbrăca formele: strategie de piață, strategie de produs, strategie promoțională, etc.
În general, o strategie de marketing este formată din următoarele strategii „parțiale”: strategia de acțiune, strategia rezultatelor și strategia angajării. Strategia de acțiune stabilește:
produsele sau gama de produse ce urmează a fi produse în instituție;
nivelul prețurilor practicate la beneficiar;
regiunea și piețele pe care se va comercializa produsul;
canalele de distribuție utilizate, etc.
Strategia rezultatelor motivează acțiunile firmei prin abordarea prioritară a unor domenii cum ar fi:
utilitatea socială a produselor;
utilizarea completă a capacităților de producție sau a forței de muncă;
prioritățile tehnice, etc.
Prin strategia angajării se stabilește cine, când și unde va executa acțiunile concrete cuprinse de strategia în cauză.
___________________________________________
după G. Medrihan, M.B. Salo, R Boyer – Marketin
II Muzica electronică. Prezentare Generală
România nu are o cultură muzicală foarte matură în domeniul muzicii electronice. Dar, întorcându-ne în trecut, citind, informându-ne și conștientizând eforturile pe care pionierii acestui gen le-au făcut, cunoscând etapele de evoluție ale acestui fenomen, putem să clădim una. Este vital ca un popor să nu uite trecutul său, să nu trădeze simbolurile sale, valorile sale, să își creeze exemple pentru generațiile viitoare, idoli, modele, altfel progresul este unul imposibil și identitatea acelui neam se va pierde. Se spune că educația și gradul de civilizație al unui popor se măsoară după cum are grijă de valorile sale și ce respect au locuitorii săi față de trecutul lor, față de istoria lor. Muzica este cultură, artă, accesibilă oricui, iar muzicienii rămân adânc în istorie, deoarece muzica umple casele tuturor oamenilor, ei fiind printre cei mai răsfățați și idolatrizați artiști.
Existau două profiluri de muzicieni, care experimentau, timid, muzica electronică.
Primul profil este cel al artiștiilor muzicii clasice, avangardiștilor, vizionarilor, futuriștilor, dornicilor de a experimenta, în căutare de nou, compozitorilor și orchestratorilor care au încercat să îmbine instrumentele acustice cu sintetizatoarele, clasicul cu modernul. Astfel, prin jurul anului 1965 s-a născut pe meleagurile noastre muzica electro-acustică, cu o întârziere de aproape zece ani față de Occident. Fie că își creau muzica prin asistarea instrumentelor muzicale de o bandă magnetică sau un ordinator, fie că acele instrumente acustice erau înregistrate și adăugate ca un „sample” în întreaga compoziție, acestea erau mereu prezente ca o bază de pornire pentru muzica electronică a vremii. Un alt gen, care s-a dezvoltat pe meleagurile noastre în perioada ante-revoluționară ,a fost muzica spectrală, datorită unor compozitori precum Ana-Maria Avram, Corneliu Cezar, Costin Cazaban, Iancu Dumitrescu, Octavian Nemescu.
Cel de-al doilea profil era cel al muzicienilor dornici să depășească bariere, rebeli față de convențional, unii rebeli la propriu față de rigorile cenzurii regimului comunist, anumiți instrumentiști integrați în formații rock, care experimentau muzica născută din sintetizatoare, mai mult sau mai puțin improvizate, sub aripa protectoare a unei trupe-mamă. Acestea le asigurau calea de deschidere spre public, le asigurau pâinea, care nu le-ar fi fost certă în cazul orientării exclusive spre postura de producător solo de muzica electronică, datorită dezinteresului și riscului de a fi "expulzat" de către comuniști.
Exemple de compozitori pentru primul profil sunt : Anatol Vieru, Ana-Maria Avram, Aurel Stroe, Călin Ioachimescu, Corneliu Cezar, Costin Cazaban, Costin Miereanu, Dan Mercureanu, Dinu Petrescu, Fred Popovici, Iancu Dumitrescu, Liana Alexandra, Liviu Dandara, Lucian Mețianu, Nicolae Brânduș, Octavian Nemescu, Sorin Vulcu, Șerban Nichifor.
Exemple de instrumentiști pentru cel de-al doilea profil : "Synth Fighters", aidoma luptei lăuntrice dintre dorința de a experimenta o sonoritate nouă și necesitatea de a rămâne în față alături de un grup rock: Corneliu Ionescu "Bibi", Doru Apreotesei, Doru Căplescu și Idu Barbu (formația Sfinx), Dan Stesco "Polymoog" (Basorelief, Compact), frații Cristian și Florian Nanu (Digital Art), Ionel Orban (Savoy), Mircea Florian (Florian din Transilvania), Octavian Teodorescu (Octave), Rodion Roșca (Rodion GA). Cu toate că toți aceștia au făcut mari eforturi pentru a aduce ceva nou iubitorilor de muzică, contribuind foarte mult la pionieratul muzicii electronice din România, nu s-au dedicat exclusiv muzicii electronice, neputând fi considerați puri "electroniști". Dar, înainte de '89, existau totuși patru oameni care pot fi numiți pe bună dreptate "adevărații pionieri" ai muzicii electronice românești, dedicându-se acestui gen: Adrian Budrițan, Adrian Enescu, Christian Mike Sugar și Ștefan Elefteriu.
În acele vremuri Electrecord era casa de discuri unde se întâmpla totul, unde au fost lansate primele materiale de muzică electronică din țară. Din păcate aceasta și-a încetat activitatea în prezent, dar a rămas o legendă, cu un catalog uriaș.
În ce privește tehnica folosită, perioada 1965-1990 a fost epoca sintetizatoarelor analogice, a benzii magnetice și a plăcilor de vinil. Instrumentiștii din diversele formații muzicale beneficiau de resurse modeste în tehnica lor, fiind nevoiți adesea să improvizeze, la fel cum a făcut și Corneliu Ionescu, liderul grupului Sfinx, care și-a creat cu mâinile lui un sintetizator. Nimeni în România nu mai construise un astfel de instrument, iar cei care foloseau sintetizatoarele erau foarte puțini. Sfinx a fost printre primele formații care au utilizat și integrat în muzica lor un sintetizator, alături de Phoenix, prin prisma germanului Günther Reininger.
Dacă tot am adus vorba despre invenții și inventatori, nu pot să nu amintesc de nedreptățile suferite de multe dintre geniile românești, care din lipsă de sprijin financiar au fost martori cum alții care beneficiau de resurse să patenteze și să își însușească acele descoperiri. Instrumentele erau scumpe, informații și surse nu prea existau, iar astfel condiția de geniu le era cu atât mai puternică acestor pionieri ai muzicii electronice, cu cât erau mai autodidacți. Noi nu aveam posibilitățile occidentaliștilor și totuși am reușit.
În casele oamenilor, ca sursă de ascultare a muzicii, pe lângă clasicele radiou-uri uriașe, erau magnetofoanele și pick up-urile. Nu pot să nu fiu subiectivă, să transpun povestioara zilelor din 1998 când eram fascinată de "uriașul" magnetofon pe care îl deținea tatăl meu, cu ghilimelele de rigoare deoarece așa îl percepeam eu la acea varstă, precum și de instalația de boxe și microfoane a acestuia. De asemenea eram obsedată de plăcile cu muzică ușoară românească, pe care le ascultam și mă jucam la diferite viteze până rupeam acul.
___________________________________________________
Enciclopedia Muzicii Electronice Romanești ,S.Moldovan 2012.
Promovarea muzicii electronice la Nivel Național
Cea de a doua perioadă din evoluția muzicii electronice pe meleagurile noastre este cea post-decembristă. Atunci, la noi nu exista încă o scenă dedicată acstui gen, o cultură muzicală în acest sens. Nu exista un colectiv de producători concentrat, strâns la un loc, nu exista piață de desfacere, media, sau public. Existau doar câțiva experimentaliști dispersați, ascunși, autodidacți, în special în concentrații urbane, în orașe mari precum București, Timișoara sau Cluj Napoca. Însă, pe cât de puțini erau, pe atât de mult erau pasionați de acest gen. Pentru prima dată existau oameni care să se dedice cu totul acestui fenomen, care făceau eforturi mari fizice și materiale pentru a-și achiziționa aparaturi, experimentau zi și noapte, încercau să adune în jurul lor alți prieteni cu gusturi asemănătoare, să "infecteze" în jur cu acest nou "virus", muzica electronică. Astfel, înainte de orice media romanească, imediat dupa revoluție, radioul a fost prima portiță de legatură între public și acești promotori, pionieri ai muzicii electronice românești. Radioul era printre singurele surse de noutăți muzicale, fiind favorizați cei din preajma granițelor țării, care mai aveau șansa să prindă posturi străine, 58unde puteau asculta pe ascuns muzică de acest gen. Aceștia mai aveau avantajul posibilității procurării, pe căi mai mult sau mai puțin legale, de casete sau aparaturi de la vecinii noștri unguri, sârbi sau bulgari. Deși după revoluție se aștepta o explozie, un boom, o "culturalizare" în masă, multe dintre ramurile media din România se aflau încă sub conducerea unora dintre vechii "tovarăși", cu ideologii mai greu permisive, greoaie, conservative.
Libertatea a fost greșit înțeleasă de români. La noi s-a produs acea "eliberare" în '90 și s-a întâmplat cum a fost cu șoarecele scăpat în cașcaval. Multe idei nespuse, oameni care lucrau de mult timp dar nu erau auziți, scenă cu potențial dar retincentă. Iar pe partea comercială exista o dorință de afirmare cât mai rapidă, să se producă bani cât mai repede, ceea ce a dus la artificial, la fel ca orice evoluție bruscă. Poate de aici nici nu se poate vorbi în prezent de o legatură între noi și vest, încă mai trebuie câțiva ani să ajungem la același nivel. E mai de grabă o fascinare a scenei internaționale de entuziasmul, energia, soul-ul muzicii noastre, care încă e în faza de maturizare. E ca un adolescent, care te face să zâmbești cu energia și vitalitatea lui.
După Revoluție, Radio Nova 22 a fost primul de post "liber", înființat chiar după '90 și care a activat până în anul 1993. Spun "liber", cu ghilimelele de rigoare, pentru că Uni-fun a fost de fapt primul dintre acestea, înfiițat în 11 ianuarie 1990, însă au existat discuții legate de apartenența politică a acestuia. La scurt timp Uni-fun s-a desprins în două, UniPlus și Fan Radio. Radio Nova 22 a fost locul în care au lucrat nume importante precum Bogdan Untea (DJ Sleek), Cristian Stanciu (Matze), Lucian Stan (DJ Vasile), Nucu Rădulescu (Nuxe), Radu George Săpunărescu (DJ Professor) sau Silviu Costinescu (Alien Pimp). Aceștia au fost favorizați de uriașa arhivă pusă la dispoziție de francezii care conduceau acest post, precum și de aparaturile performante existente acolo. Mulți dintre producătorii și realizatorii de la Nova 22 vedeau în aceasta ca o binecuvântare, o mină de aur, astfel petreceau ore în șir sau nopți întregi răscolind prin arhive sau încercând experimente muzicale.
Așadar, între anii 1990 și 1992 s-a spart gheața în FM-ul românesc prin DJ Vasile și Gabi Andrieș, realizatorii primei emisiuni ce promova muzica underground și alternativă la Radio România Tineret, numită "19 Pentru Totdeauna", în ianuarie 1990. Mai apoi au urmat exemplul și alții, promotori și pionieri ai radioului ai acestui gen, precum Florian Lungu și Liviu Zamora (“Fascinația Sunetului”, Radio România Tineret, februarie 1990, emisiune de muzică ambientală), Cristian Mureșanu (“Miracolul Sunetelor”, Radio Cluj, februarie 1990, dedicată muzicii embientale), DJ Sleek (DJ-ul pionier al muzicii hip hop, în 1991 alături de Daddy Love și Abdul Shabbazz, emisiunea "Hip-Hop Radio Show", la Radio Nova 22), Marius Christian Burcea ("Călătorii Spre Infinit", Fun Radio, 1992, muzică ambientală), Marika ("Blue Lines", Fun Radio, 1994, dedicată muzicii electronice și rock alternativ), Nic Cocârlea ("Lipstick Traces", Radio 21, 1995, promova muzica underground, grunge și post-punk), Ufo și Zoltan Varga ("Alternativa Vest 887", Radio Vest Timișoara, 1995, emisiune dedicată muzicii techno), Horace Dan D ("Techno Vibe", Radio Sonic, 1995, prima emisiune radio dedicată muzicii electronice din Ardeal), Seba 1394, Dubase, Sever Mureșanu și Hajdu Tamas (emisiunea "Welcome To The Club!", la Radio Sonic Cluj Napoca, 1998), Sergiu Rusu (“Univers Ambiental”, Radio Arad, 1998), Arthur Szabo (“Cutia De Rezonanță”, Radio Son, 1998, muzică ambientală), Radu Pieptea (“Organiq”, Delta RFI, 1999). Genul muzicii promovate la începuturi era intergrat în mare parte în sfera alternativă, industrială, cu puternice influențe rock. Însă, printre primele emisiuni cu orientare spre muzica electronică adoptau stilul ambiental, destul de neglijat însă și catalogat greșit de-a lungul timpului, uneori asemănat cu o erezie. Astăzi nu pot să nu deduc pustietatea din FM-ul românesc. În afară de "Zona Liberă", printre puținele emisiuni veritabile de muzică underground și electro, nu mai există alte emisii de specialitate, talk show-uri de analiză, recenzii și așa mai departe. Au apărut tot felul de posturi de radio "specializate" doar pe muzică electronică, însă intoxicate și limitate de ideea de "mainstream", de comercial.
De asemenea, nu exista internetul atât de prezent peste tot ,ca în zilele de astăzi, iar legătura dintre ascultători și realizatori emisiunilor de radio, se realiza prin clasicele scrisori, iar cu artiștii prin clasicele fan cluburi.
Eciclopedia muzicii electronice romanești, S.Moldovan 2012 , 57-86
Promovarea muzicii electronice la nivel local
Festivalul muzicii electronice din Banat , TMBASE / Timișoara Base
În spatele grupului timișorean Alien Kru, unul emblematic pentru pionieratul local dar și național, era un duo format din Alex Samant, sau simplu Alex S și George Cămpan, care avea să fie cunoscut mai târziu sub pseudonimul Sensorship. Am sa încep cu primul dintre ei, Alex S, cel care a uimit cu piesa "Future front airwaves" produsă alături de MC Black Bishop. Un sound foarte chill (calm), downtempo, deep, care amintește de Faithless, o piesă extrem de reușită, aparută în anul 2002 pe compilația "Setup 001". Piesa în cauză a fost reprodusă și cu cei de la Toxica, grup în care mai activa alături de Florin Unguraș adică Ufo. De asemenea a fost imprimată pe una dintre compilațiile "Mouse in House" (ediția 5, 2002, NRG!A).
Cei doi din grupul Alien Kru au început să colaboreze în anul 1998, mai întâi sub denumirea Missing in Action, proiect orientat în mare spre genurile house și techno. În același an devin Alien Kru, schimbă atât stilul abordat, trecând la DNB/jungle, precum și componența, alăturându-i pe Dragan Nicolin aka Distort și Claudiu Fărcaș aka Uncut. În această formulă bifează două prezențe discografice, cu piesele "Duminică după amiază" (2000, TMBase 99) și "Deep tone ff" (2001, TMBase 00, MediaPro). George, alături de Alex Samant și Ufo au organizat seria de petreceri Heavyweight Sessions în clubul Evolution. La sfârșitul anului 2000 trupa se desparte, Alex S nemaifiind implicat în muzică, George producând în continuare sub aliasul Sensorship (breakbeat), iar Drăgan și Claudiu formează PNal. George a oferit cursuri multimedia în cadrul Edukube, echipă în care se mai găseau implicați Vlad Trif și mulți alții. Sensorship a lansat solo piese precum "In and out" (2002, Setup 00), "Higher tones" (2002, TMBase 01), "Silence shifter (Toxica remix)" (2003, TMBase 02, Roton), "Rice wafers" (2002, TMBase 04, Roton. Festivalul Tmbase s-a promovat prin numeroși artiști care i-au calcat scena, amintesc de Brigada Artistică Urbană (B.A.U) , Dumb 52 și Mark Foundler (Cătălin Mihuț).
Afișe de marca TMBase ,anul 2010 , sursă: facebook
Afișe de marca TMBase, grafician: Adnan , sursă : facebook
Brigada Artistică Urbană
Istoria trupei Brigada Artistică Urbană a început să fie scrisă în anul 1995, atunci când cei care aveau să formeze nucleul de bază al acestui grup, Alin Mărgărit (chitară, sintetizator), Tavi Scurtu (percuție), Uțu Pascu (bass) și Vlad Trif (clape), au format trupa de muzică acid-jazz numită Zobo G and The Funky Bees, alături de Dan Mitrofan adică Bozo (MC, chitară) și George Palade (MC). Formula aceasta a activat până în anul 1996, atunci când s-a format Brigada Artistică Urbană, fără Dan Mitrofan, care urmase calea proiectului Radical Din Cal/Val.
"Numele Brigada Artistică Urbană a fost o glumă anticomunistă, dar și un tribut pentru Urban Experience, al căror live electronic la Casa Studenților ne-a impresionat. Erau lucruri nemaivăzute într-o mare de concerte heavy metal-blues rock.” (Tavi Scurtu)
BAU a fost un grup deschis colaborărilor, bazat pe improvizație și spontaneitate, neavând niciodată aceiași componență, aceleași cântece, același show. Sunetul lui rezona publicul, pe care îl modela și de care era modelat.
În discografia lor este cuprins un album realizat în anul 2002, numit "Dispersia", re-editat un an mai târziu cu noi colaborări: Dru Klein ("314", "Action must be taken", "Bullet penetration"), Injektah ("Groovin' "), Roli Breaker ("The new message"), Leizaboy ("King riddim"), Dudu ("East beats"). Brigada Artistică Urbană este o trupă care pune mult suflet în muzica lor, cu concerte care emană multă energie, astfel, deși albumul nu a reușit să capteze la fel de fidel acel vibe, rămâne unul de referință pentru muzica drum and bass autohtonă.
O parte din membri, Vlad Trif și Tavi Scurtu, activau în anii '90 și în proiectul Ufo & Ummo a lui Florin Unguraș, care a colaborat și el cu BAU după anul 1997. Pseudonimul Ummo a fost inspirat de farsa menită de a demonstra că paranoia e mai răspândită decât se crede, care susținea că o civilizație extraterestră, ummites, ar fi intrat în contact cu o comunitate spaniolă în anii '50. Sub denumirea aceasta a mai participat în proiect Alin, Uțu și Thrina (Cristina Dan).
“Întâlnirea cu Ufo a fost benefică, el dându-ne acces la o tehnologie care altminteri nu ne-ar fi fost accesibilă și la noutăți muzicale. Fiind realizator radio avea o colecție respectabilă de muzică și cunostiințe, de asemenea, având conexiuni, ne-a prezentat celor din mica scenă underground timișoreană. Prin el am apărut la primele festivaluri <Underground>, <Student Fest>, <TMBase>. O perioadă, sora lui, Adina, a fost cântăreață în grupul nostru. Dealtfel noi, și când zic noi mă gândesc la Uțu, Alin, Vlad și cu mine, nucleul B.A.U., am fost și membri fondatori ai organizației TMBase, alături de Ufo, participând la organizarea primelor party-uri și a primelor ediții ale festivalului. Cel puțin la început Ufo & Ummo și B.A.U. erau două nume sub care apărea output-ul aceluiași grup de oameni." (Tavi Scurtu).
Atât Brigada Artistică Urbană cât și Ufo & Ummo adoptau în general drum and bass-ul. Ufo & Ummo a avut o singură apariție discografică, piesa "Acva p(h)unk" fiind prezentă pe compilația aniversară a festivalului TMBase '99, aparută un an mai târziu prin Rocka Rolla. Au mai rămas needitate și alte minunate piese de pionierat, cum sunt "American ninja dub", "Ceva invizibil", "Dub city limits" și "Metropola 2001 (Alex S remix)".
Dan Mitrofan, colaborator pentru o perioadă alături de Brigada Artistică Urbană, a fost implicat de-a lungul timpului în diverse proiecte experimentale, de fuziune între muzica rock sau jazz, precum Radical Din Cal/Val, Arc Gotic, Vals Hedone, Mike Altrin, Infectator Com, Nu & Apa Neagră, Ponton Unit (cu Tavi Scurtu, Eddie Neumann și Michi Moldoveanu), Eduard Jak Neumann Quartet (Edi Neumann, Tavi Scurtu, Csaba Santa) și altele. A format de asemenea propriile grupuri, Dan Mitrofan Quartet, alături de artiști precum Tavi Scurtu, Sebastian Spanache și Michael Acker, respectiv Dan Mitrofan Trio cu Lucian Nagy și Johnny Bota.
George Palade a început să cânte alături de Tavi și Uțu de la 13 ani, la chitară. Cei trei i-au cunoscut mai apoi pe Vlad și Alin, astfel s-au pus bazele trupei BAU, cu care George a cântat pe la baluri, sau petreceri precum Htonian, Periam, Subway și în multe alte locuri. Mereu au fost atrași de alternativ, de original, de diferit, dar în esență au rămas apropiați de muzica rock pură. Cu timpul George a fost atras de butoane, computere și muzica electronică. Însă, de la aproximativ 22 de ani a renunțat la cariera muzicală.
Tavi Scurtu este unul dintre cei mai buni percuționiști români ai momentului, fiind prezent de-a lungul timpului în numeroase proiecte, cum ar fi Aievea, East Village, Eduard Jak Neumann Quartet, Glidq, Iordache, Midi Overdose, Mind Change (Leizaboy, Uțu Pascu, Petrică Ionuțescu, Bozo, Arthur Balogh, Sasha Bota, Sebastian Spanache), Khidja Cloud Society și multe altele. A contribuit la prezentarea celui mai bun album raggae produs în România, alături de BAU, "Pacha Man – Drumul către Rastafari", lansat în 2003 la Nova Music. A participat la câteva concerte și a realizat un remix pentru versiunea vinil a single-ului "Același sânge".
Uțu Pascu a mai activat de-a lungul vremii ca inginer de sunet, producător muzical sau basist în trupe precum Jais, Iordache, Blazzaj și Kumm, însă numărul acestora este cu mult mai mare.
Sursă fotografie www.lastfm.com
Cine a pus bazele acestui festival?
Ufo (Florin Unguraș)
Florin Unguraș este unul dintre cei mai importanți timișoreni care au contribuit la pionieratul muzicii electronice în această regiune, dar și în țara întreagă. Totul a început aproximativ din anul 1995, atunci când se găsea ca om de radio în cadrul postului Alternativa Vest, unde realiza două emisiuni care aduceau noutăți în FM-ul vremii: "Alternativa Vest 887" și "Hard Rock Café". Prima dintre ele era una dedicată muzicii electronice, alternative și indie, realizată alături de Zoltan Varga. Cea de-a doua se apropia mai mult de genul de muzică ascultată de Ufo în acele timpuri, rock-ul. Asculta mult acest stil la radiourile sârbești încă din anul 1982. Din anul '98 a trecut în barca celor de la Radio Analog Timișoara.
De asemenea Florin a contribuit la realizarea primelor petreceri din Timișoara. În perioada anilor 1995-1996, Ufo a organizat alături de Remus primele party-uri în "Depozit" (Warehouse), devenite legendare în orașul vestul. Acestea aveau loc într-un cadru improvizat, ilegale ce e drept, underground, poate cele mai underground vreodată. Responsabil cu muzica era chiar Ufo, majoritatea seturilor cuprinzând în special techno, acid și DNB, de pe CD sau chiar casete. Vestea a mers mai departe și s-au alăturat apoi DJ locali precum Dudu, Future Groove, Urban Experience și A.lie.ns.
Succesul acestor prime petreceri l-a încurajat și l-a determinat să pună bazele în 1998 alături de alți timișoreni pasionați de acest nou gen de muzică, asociației TMBase, care a devenit în timp cel mai mare festival de muzică electronică și printre primele organizate în România. Alex Samant, Alien Kru, Bogdan Roșu, Qewza, PNal, Sneila și Urban Experience erau alți împătimiți implicați în organizare și care făceau parte din crew-ul TMBase. Evenimentele erau organizate cu sprijin din partea OSUT (Organizației Studenților din Universitatea Timișoara), care mai sprijinea Student Fest.
La prima ediție au fost prezenți DJ Clau (Roli Breaker), Future Groove, NSK, Reloop, Șuie Paparude, Ufo & Ummo, Urban Experience și Xplore. Festivalul TM98Base a avut loc în sala Lira, iar apoi a urmat tradiția petrecerilor Warehouse, fiind amplasat în vechi hale industriale părăsite. La festival au participat de-a lungul timpului numeroase nume mari autohtone, dar a dat șansa și multor tinere talente, fiind o oază de undergroundism. Evenimentul a lansat anual câte o compilație aniversară, pe care semnau artiștii prezeți la precedentele ediții.
De-a lungul vremii Ufo a fost implicat în numeroase proiecte muzicale, precum MFDN, Brigada Artistică Urbană, Ufo & Ummo și Toxica.
Publicul de la TMbase , anul 1998-1999 (aproximativ) – hale industriale (depozit)
sursă : facebook
___________________________________________________________
Eciclopedia muzicii electronice romanești, S.Moldovan 2012, 142-166
III Prezentarea Organizației AnonimTM
Prezentarea generală a organizației – scurt istoric
AnonimTM s-a format în 1998 la Timișoara și este o organizație care promovează curente muzicale underground, aducându-și contribuția în creearea unei culturi de club sănătoase.
Organizația AnonimTM este formată din urmatorii artiști : Mc Tina, Dudu Rodoslav, Roli Breaker (Horațiu Popescu), Leizaboy (Horațiu Rus), Seba 1394 ( Sebastian Medinschi), Newgotti (Norbert), Pristvi (Mihai Istvan), Klin și Dubase (Sebastian).
Dudu și-a început cariera muzicală în anul 1991, în postura de chitarist al trupei Subcontrol, prima formație de crossover și alternative din România. Acest nume amintește de firma în cadrul căreia Dudu profesează ca arhitect, în proiectarea halelor industriale.Pe vremea studenției s-a implicat puternic în promovarea muzicii underground, alternative și electronice în Timișoara, fiind unul dintre pionierii genului drum and bass. S-a implicat în organizarea legendarelor petreceri "Warehouse", cu Ufo și alți colaboratori. Dudu a adus în "Depozit" Balul Arhitecturii, al cărui student era, cu sprijin din partea OSUT și Dacian Vâlcu (Infectator Com).
Ca și producător muzical, Dudu a semnat colaborarea pentru piesa "East beats" a celor de la Brigada Artistică Urbană, pe albumul "Dispersia" (2003). Un an mai târziu de la înființarea TMBase, el fondează alături de Roli Breaker, Sergiu Pascu (fost basist în formația Subcontrol) și Emil Zoicaș, organizația AnonimTM. Aceasta alături de festivalul TMBase reprezintă modele de conviețuire și colaborare pentru organizațiile muzicale și festivalurile din România. Un colectiv puternic, care a legat strânse prietenii care durează de mai bine de 15 ani.
În scurt timp AnonimTM s-a transformat într-un DJ crew, care-i mai cuprindea pe Leizaboy și Klin, important duo, iar apoi Seba 1394 ("emigrat" de la Cluj Raving Society). Mai târziu se alatură MC Tina, Newgotti, Pristvi și Mr H. MC Tina a fost cooptată în urma concursului de descoperire a talentelor "Se caută o voce", organizat în anul 2004 de DJ 166. O dată cu apariția acestei organizații s-a promovat clubbingul, genurile breakbeat și big beat. Este organizatorul renumitului festival "48H", care durează două zile non-stop și care se petrece anual din anul 2001.
AnonimTM beneficiază de asemenea de un post de radio cu același nume, care emite timp de trei ore în fiecare marți de la ora 18, live din cafeneaua Van Graph, începând cu anul 2004. Tot alături de aceștia, au fost lansate în ultimii trei ani compilații anuale aniversare, pe care au fost promovați artiști locali din toate genurile muzicale underground, precum Arc Gotic, BanXs, Barbarian Truce Digits, Bio, Blazzaj, Brigada Artistică Urbană, Dan Mitrofan, Daniel Dorobanțu/Moebius Strip/Thy Veils, Deevision, Delision, DJ Limun, DJ Suv, Don E, Fratziman, Implant Pentru Refuz, Injektah, K-lu, Leizaboy, Lucky Luciano, Makunouchi Bento, Mighty Boogie, Mofo, Nazo, Persona, Petrică Ionuțescu, Ponton Unit, Raw Nuts, Romantic Jürgen, Shull, Vlad Sturdza, Zefzeed. AnonimTM a fost de asemenea organizatorul “Chew The Fat!”, unul dintre cele mai mari branduri de petreceri breakbeat din Europa.
Obiectul de activitate, Misiunea, Obiectivele și mediul intern al organizației AnonimTM
Obiectul de activitate – AnonimTM
Conform actualului regulament de organizare și funcționare, Organizația AnonimTM are ca obiect de activitate: susținerea de petreceri de tip underground (în țară și în străinătate), participarea la diverse concursuri și festivale în colaborare cu alte organizații artistice de marcă underground.
Atribuții principale în activitatea organizației:
realizarea și susținerea de evenimente de noapte indoor și outdoor.
promovarea creației muzicale și interpretative electronice timișorene, încurajarea tinerelor talente din oraș;
instaurarea și cultivarea unui climat artistic superior muzical;
promovarea muzicii electronice timișorene în țară și în lume , în vederea formării, dezvoltării și menținerii unei imagini pozitive din punct de vedere cultural al orașului Timișoara la nivel local și național.
Misiunea Anonim TM
AnonimTm este o prestigioasă organizație non-profit, profesionistă de evenimente muzicale, cu o temeinică tradiție de 15 ani atât la nivelul realizărilor individuale ale dj-ilor, a realizărilor colective membrilor, cât și în ceea ce privește strategia de promovare a evenimentelor sub aceasta marcă și prospecție conform exigențelor contemporaneității, seturile electronice vaste din punct de vedere a parametrilor obiectului sonor si vizual de la începuturile genului drum’n’bass romanesc până astăzi.
Obiectivele AnonimTM
Obiectivul principal îl constituie promovarea valorilor muzicale-artistice, autohtone și universale, pe plan local, național și internațional.
Organizația are ca obiectiv în perioada 1999-2014 – dezvoltarea Organizației Culturale AnonimTM, urmărind:
Obiective derivate:
diversificarea seturilor si genurilor electronice, abordarea unor sunete clasice de soul și funk ale anilor `70 cu drum’n’bass-ul modern, în acord cu tendințele/curentele actuale ale evenimentelor de noapte, preferințele și structura publicului țintă;
identificarea și producția de creații muzicale electronice contemporane;
punerea în scenă a unor noi evenimente, de party-uri, precum și a celor vechi și foarte cunoscute cum ar fi TmBase, Made in TM, Hate Me s.a.;
colaborarea cu diverși artiști, dj, la limbajul artistic muzical electronic , care au dobândit experiență în evenimentele de tip clubbing și underground, sau organizațiile artistice de muzică, care îmbină cu succes tradiția și modernitatea;
stabilirea unor standarde de sonorizare, de producție, de interpretare și profesionale care să asigure calitatea constantă a petrecerilor și astfel repoziționarea organizației ca importanță în plan regional și național;
importanța culturală și valoarea artistică a proiectelor care să atragă după sine integrarea organizației în inițiative culturale internaționale, în vederea unor oportunități de participare la festivaluri și turnee europene;
explorarea posibilităților de colaborare/parteneriate cu organizații similare din oraș și din țară și cu alte organizații artistice europene;
atragerea tinerilor să asculte muzică electronică de calitate;
crearea unui corp de muzicieni profesioniști.
Organizarea activității de marketing în cadrul AnonimTM
Activitățile specialistului din cadrul departamentului de marketing sunt diverse, inventarierea lor realizându-se în funcție de domeniile stricte, respectiv: cercetare, produs, preț, distribuție, servicii de marketing.
În cadrul activității de cercetare, principalele atribuții ale specialiștilor constau în:
– Cercetarea mediului intern/extern al organizației;
– Cercetarea dorințelor consumatorilor, inclusiv a comportamentelor specifice diverselor categorii de consumatori;
– Cercetarea pieței.
Activitatea referitoare la produs vizează atât faza cercetării produsului, cât și pe aceea a dezvoltării acestuia. Astfel, în faza de cercetare sunt realizate prognoze tehnice și tehnologice, analize ale produselor proprii și ale produselor concurente, cercetări privind ciclul de viață al produselor. În etapa de dezvoltare sunt vizate următoarele aspecte:
– selectarea ideilor privind noile produse;
– modernizarea și diversificarea mărcilor;
– protecția noilor produse;
– elaborarea strategiilor de produs ce vor fi urmate;
– definirea mixului de produs.
Domeniul prețurilor face obiectul activității desfășurate în departamentul de marketing ca urmare a necesității abordării următoarelor probleme:
◦ definirea politicii de prețuri a organizației;
◦ analiza evoluției prețurilor pe diverse piețe și la diferite orizonturi de loc și de timp;
◦ analiza competitivității costurilor;
◦ studierea evoluției puterii de cumpărare a consumatorilor;
◦ realizarea de comparații cu organizațiile concurente, etc.
Managerul de marketing acordă o atenție deosebită și activității de distribuție. În acest domeniu, problemele prioritare sunt:
– definirea și fundamentarea strategiilor de distribuție;
– analiza costurilor distribuției;
– evaluarea canalelor de distribuție existente precum și a celor ce ar putea apare în viitorul apropiat;
– analiza activității desfășurate de concurență în privința distribuției;
– posibilitatea pătrunderii pe alte piețe.
La nivelul organizației, evoluția marketingului cunoaște 4 modele generale de organizare a activității specifice desfășurate în acest domeniu:
1. Organizarea orientată pe produs – activitățile de marketing sunt grupate pe produse distincte, pe linii de produse asemănătoare. Managerul de produs poate avea în subordine managerii diferitelor grupe de produse, aceștia la rândul lor – coordonând activitatea managerilor pe produse individuale.
2. Organizarea orientată pe piețe – specifică organizațiilor profilate pe un produs de bază sau principal, care se vinde pe mai multe piețe, fiecare tip de piață având nevoie de o abordare diferită.
3. Organizarea geografică a activității de marketing – activitățile se desfășoară pe regiuni geografice; acest sistem creează avantaje pentru forța de vânzare;
4. Organizarea de tip funcțional – specialiștii de marketing răspund pentru diferite activități specifice cercetării de marketing. Avantajul acestui sistem este simplitatea administrării sale; dezavantajul este că în organizațiile mari definirea concretă a activităților din domeniul cercetării este destul de dificilă.
Acesta din urmă este tipul de organizare de marketing ales de organizația AnonimTM.
Locul activității de marketing în structura organizatorică
Activitatea de marketing se desfășoară în cadrul organizației Anonim TM. Care este condusă de către Dudu Rodoslav, dj si membru fondator a organizației.
Atribuții managerului de marketing , Dudu Rodoslav în cadrul organizației:
1) realizarea anuală a unor studii de piață;
2) elaborarea strategiilor de marketing, a programelor de marketing ce cuprind: obiective, strategii, tactici și bugete corespunzătoare; coordonarea și controlul îndeplinirii acestora;
3) formularea recomandărilor pentru conducerea AnonimTM în ceea ce privește atitudinile publicului, comportamentul celorlalte organizații de profil;
4) estimarea bugetelor și identificarea surselor bugetare pentru activitățile prevăzute în strategia anuală de marketing;
5) fundamentarea deciziilor, în acest caz îndeplinind rolul de coordonator al activității tuturor compartimentelor, analizând deciziile ce urmează a fi supuse adoptării de către ceilalți membrii;
6) atribuții operaționale, de execuție în domeniul politicilor de produs, preț, plasare (distribuție), promovare, deci a submixurilor de marketing, ca și în domeniul cercetării-dezvoltării, utilizării sistemelor informaționale, serviciilor de marketing etc.;
7) propunerea și implementarea elementelor de identitate a organizației AnonimTM. (logo, slogan, formulare de comunicare internă și externă, cărți de vizită);
8) verificarea respectării elementelor de identitate AnonimTM.;
9) realizarea materialelor de prezentare a AnonimTM-ului (mape de prezentare, spoturi video și audio, flyere, stickere și pliante);
10) realizarea materialelor de promovare a AnonimTm-ului (afișe, tricouri, pungi, pixuri, agende, calendare, felicitări, mouse pad-personalizate);
11) organizarea evenimentelor suport de promovare a imaginii O.N.B. : lansări, inaugurări, vernisaje, prezentări în cadrul unor evenimente proprii sau ale altor organizații ;
12) propune membrilor organizației AnonimTM, măsuri menite să îmbunătățească activitatea organizației.
13) comunicarea cu consumatorul real sau potențial sub toate formele: publicitate, merchandising, relații publice, care se poate realiza atât cu personalul organizației cât și cu prestatorii externi;
14) desfășurarea activității de promovare propriu-zisă (detaliată în programele de promovare pe fiecare eveniment în parte) :
◦ plasarea de advertoriale, machete și spoturi publicitare în mass-media (pressalert)
◦ direct mailing;
◦ publicitate on-line (facebook/twitter)
15) contribuirea la buna desfășurare a spectacolelor montate pe scena muzicii electronice :
◦ coordonarea activităților de achiziționare și fiscalizare a biletelor pentru evenimente de marca AnonimTM;
◦ coordonarea activităților de protocol (hosting, catering, flori).
IV Analiza mediului de marketing și promovare a organizației AnonimTM
Rezultatele activității unei organizații vor depinde de cunoașterea fiziomiei și mecanismului de funcționare a mediului, precum și de capacitatea organizațiilor de a fructifica oportunitățile și de a face față primejdiilor pe care mediul de marketing și mediul de promovare i le furnizează.
Înțelegerea și punerea în practică a marketingului și a promovării presupune cunoașterea conceptelor de mediu extern (macromediu) și mediu intern (micromediu).
____________________________
Sursă fotografie : facebook
Analiza macromediului de marketing
Macromediul de marketing cuprinde forțele externe care acționează asupra organizației și a micromediului său stimulând sau frânând activitatea desfășurată de aceasta. Aceste forte sunt grupate în mediul demografic, mediul economic, mediul tehnologic, mediul politic și juridic, mediul socio-cultural și mediul natural. Acești factori exercită în permanență o influență mai mică sau mai mare asupra activității organizației, aflându-se într-o permanentă schimbare.
Fig.1. Macromediul organizației
a) Analiza mediului economic ( rata inflației, rata șomajului, rata dobânzii, PIB)
Mediul economic cuprinde totalitatea factorilor din economie care influențează capacitatea organizației de a concura în domeniul său de activitate, dar și posibilitatea și disponibilitatea consumatorilor de a cumpăra diverse bunuri și servicii. Între factorii care influențează puterea de cumpărare se numără veniturile curente, veniturile disponibile, prețurile, tendința spre economii sau consum și politica de credite. De asemenea, când veniturile nominale depășesc rata inflației are loc o creștere a veniturilor reale și consumatorii își pot procura cantități sporite de bunuri și servicii. În schimb o rată a șomajului ridicată afectează activitatea multor întreprinderi deoarece populația are tendința să renunțe la bunurile care nu sunt de strictă necesitate.
Mediul economic influențează puternic activitatea AnonimTM prin faptul că nivelul de dezvoltare economică este direct legată de activitatea acesteia.
Atât rata șomajului cât și inflația au înregistrat o scădere în ultimii ani. Astfel, nivelul de trai e mai ridicat decât în anii precedenți iar previziunile pentru următorii ani sunt optimiste.
b) Analiza mediului demografic
Mediul demografic cuprinde populația din zona de activitate a organizației, prezentând interes atât ca piață a forței de muncă cât și ca piață de desfacere pentru bunuri și servicii. Organizația este interesată de mai multe aspecte demografice: numărul populației din zona de interes, structura populației după sex și vârsta, structura familiei, densitatea, mobilitatea populației, speranța de viață, repartiția populației în mediul rural și urban, educația etc.
Aceste atribute sunt utilizate de organizație în determinarea dimensiunilor pieței potențiale, în elaborarea de estimări privind evoluția cererii de produse și servicii, în stabilirea celui mai potrivit mix pentru piața respectivă. Atributele demografice pot furniza indicii clare asupra structurii gamei de produse, asupra prețurilor pe care consumatorii sunt dispuși să le plătească pentru aceste produse, asupra modalităților optime de distribuire a lor și a celor mai potrivite acțiuni promoționale.
Mediul demografic influențează activitatea AnonimTM prin faptul că aceasta își orientează oferta către clienți. Creșterea numărului de persoane se poate reflecta și în cadrul activității organizației prin creșterea cererii de bilete și pentru evenimentele oferite.
c) Analiza mediului politico-legislativ (reglementări în domeniu, legi)
Mediul politic este format de structurile sociale ale societății, forțele politice ce acționează și de raporturile stabilite între acestea. Toate acestea determină un climat politic stabil sau mai puțin stabil cu influențe directe asupra mediului de afaceri dintr-o țară, ca și gradul de intervenție a statului în economie și atitudinea generală a administrației față de viața economică a societății.
Mediul politic legislativ cuprinde următoarele legi:
Ordonanța Guvernului nr. 26 din 14 iulie 2005 privind managementul instituțiilor publice de cultură, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 114 din 4 mai 2006, publicată în M.O. 413/12 mai 2006);
Ordonanța nr. 21 din 31 ianuarie 2007 (M.O. 86/2 februarie 2007) privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic;
Ordonanța de Urgență a Guvernului Nr. 24/2000 (M.O. nr.663/26.07.2005), privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, cu modificările și completările ulterioare (prin Ordonanța de urgență nr.118/14.07.2005);
Ordonanța nr. 51 din 11 august 1998 (M.O. nr.296/13 august 1998) privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor și proiectelor culturale, aprobată prin Legea nr. 245 din 16 mai 2001; aprobată cu modificări prin Legea nr.245/2001
Hotărârea de Guvern Nr. 125/1999 (M.O. nr. 100/10 martie 1999) privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare a performanțelor profesionale individuale și de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de bază între limitele stabilite pentru instituțiile de cultură;
Legea Nr. 504 din 17 noiembrie 2004 (M.O. nr. 1119/26 noiembrie 2004) privind organizarea și funcționarea instituțiilor artistice de spectacole; legea reglementează cadrul juridic general al organizării și funcționarii instituțiilor publice de spectacole și concerte;
Legea nr. 199 din 16.04.2002 (publicată în M.O. 267/22 aprilie 2002) pentru modificarea art. 2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 9/2001, privind unele măsuri în domeniile culturii și artei, cultelor, cinematografiei și dreptului de autor;
Legea nr. 247 din 16 mai 2001 (M.O. nr. 296/6 iunie 2001) pentru aprobarea OG nr.79/1998 privind organizarea și funcționarea Fondului Cultural Național.
Legea nr. 293 din 5 iunie 2001 (M.O. 309/11 iunie 2001) pentru aprobarea OG nr. 42/2000 privind îmbunătățirea finanțării unor programe de dezvoltare sectoriala inițiate de Ministerul Culturii.
Legea nr. 564 din 19 octombrie 2001 (M.O. 695/1 noiembrie 2001) pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor masuri de protecție a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial.
Legea nr. 8 din 14 martie 1996 (publicată în M.O. nr. 60/26 martie 1996) privind dreptul de autor și drepturile conexe, asupra unei opere literare, artistice sau științifice, precum și asupra oricăror asemenea opere de creație intelectuală, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001 (M.O. nr. 663 din 23 octombrie 2001)privind liberul acces la informațiile de interes public;
Legea nr. 32 din 19 mai 1994 privind sponsorizarea, cu modificările și completările ulterioare; actualizată până la data de 22 octombrie 2001, cu modificările aduse de Legea nr. 105 din 24 iunie 1997; abrogată de Ordonanța de Urgență nr. 13 din 26 ianuarie 2001;
Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 – Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare; republicată prin O.U.G. 55/2006
Decretul nr.614 din 3 mai 2006 – prin care se promulga Legea 114/2006 (M.O. 413/12 mai 2006) pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2005 privind managementul instituțiilor publice de cultură.
Analiza mediului socio-cultural (nivelul de educație, distribuția socială)
Mediul socio-cultural include instituțiile și factorii care definesc o societate, conferindu-i un sistem propriu de valori, de tradiții, norme și obiceiuri ce generează un anumit comportament etic, moral și cultural pentru toți membrii săi.
Mediul socio-cultural influențează activitatea AnonimTM în mod direct, și anume prin simplul fapt că oamenii aleg ceea ce vor să vadă și să asculte. Totuși, nu înseamnă că activitatea AnonimTM trebuie să se schimbe după preferințele celor din mediul extern, dar într-o mică măsură, trebuie să țină cont și de acest lucru.
Analiza mediului tehnologic
Mediul tehnologic are un rol important în atingerea scopurilor și obiectivelor propuse.Tehnologia poate determina modul de satisfacere a diferitelor trebuințe ale consumatorilor și influențează deciziile de marketing referitoare la noi produse și servicii, ambalare, promovare, distribuție etc.
În același timp, tehnologiile avansate necesită pregătirea atât a personalului dar și a consumatorilor care nu sunt întotdeauna receptivi. Tehnologiile noi fiind costisitoare de obicei, provocarea constă în a realiza producție de masă și desfacere maximă cât mai eficient.
Dotările tehnice ale scenei și sălii de evenimente (capacitatea salii este de aproape 200 de locuri și 1.000 de locuri):
1. Echipamente mecanice complete, cu posibilități de montare elemente scenografice complexe;
2. Instalație de lumini – proiectoare, aparatură de efecte speciale (imagini fum, ceață), stroboscop – care poate răspunde oricărei cerințe scenografice (lumină albă și culori diferite);
3. Instalație de sonorizare: pupitru comandă, aparatură înregistrare și redare de înaltă fidelitate;
4. Mixere de calitate, vyniluri, laptopuri.
AnonimTm mai dispune și de ateliere și studio-uri de producție dotate cu echipamente moderne, cu ajutorul cărora se pot realiza elemente de sonorizare de mare complexitate.
Analiza micromediului de marketing
Micromediul include factorii și forțele cu acțiune imediată asupra organizației, care influențează direct succesul activității desfășurate și asupra cărora și organizația își exercită controlul într-o măsură mai mică sau mai mare: organizația însăși, furnizorii, intermediarii, partenerii, concurenții și publicul (clienții).
Organizația – își elaborează și coordonează activitatea de marketing ținând seama de informațiile transmise de managerul de marketing, de cercetare-dezvoltare, de finanțe și contabilitate, de aprovizionare, de producție, de personal etc. Deciziile de marketing sunt influențate direct de calitatea membriilor din organizație și de circulația informației dintre aceștia. Toți constituie mediul intern al unei organizații și reprezintă partea micromediului ce se află sub controlul ei total și direct. Asupra celorlalte elemente ale micromediului organizația poate avea influență dar nu poate avea un control total.
Furnizorii reprezintă o forță de influență prin prețurile practicate, calitatea oferită și promptitudine – și se poate spune că din acest punct de vedere furnizorii în România reprezintă o mare problemă, multe organizații fiind nevoite să trateze cu un singur furnizor. Costul unui produs variază direct proporțional cu cantitatea de materii prime, subansamble și componente pe care organizația le procură de la furnizori (în cazul nostru: patroni și manageri de baruri și cluburi). Atunci când furnizorii intră în competiție pentru client, se vor strădui să prezinte cât mai multă credibilitate și să-și mențină prețurile la un nivel cât mai scăzut pentru a atrage cât mai mulți clienți.
3) Clienții – reprezintă o forță de influență a competitivității pentru că pot determina reducerea prețurilor, pot solicita o calitate sporita sau mai multe servicii post vânzare și prin aceasta pot influenta piața unui produs. Printre clienții ce alcătuiesc publicul audit AnonimTM. se numără:
– elevi/studenți;
– persoane fizice adulte;
– organizatori;
– organizații care îi închiriază pentru diferite evenimente de promovare a altor marci muzicale.
Concurenții – sunt organizații similare care încearcă să satisfacă aceleași nevoi ale clienților și sunt percepute de consumatori ca alternative pentru satisfacerea cerințelor lor.
Există și concurența indirectă, reprezentată de:
– organizații private din domeniul cultural și al divertismentului
Exemple : Hate Me, Made in TM, Electric Castle, electric Playground , Sabotage , Music without Borders.
Mixul de marketing AnonimTM
Conceptul de mix de marketing a fost promovat de către autori ca:
– McGarry (“Some functions of marketing reconsidered” – 1950);
– Frey (“Advertising” -1961);
– Lazer și Kelley (“Managerial Marketing: Perspectives and Viewpoints” – 1962);
– Neil Borden (“The concept of the marketing mix” – 1964);
– McCarthy (“Basic Marketing: A Managerial Approach” – 1964);
– Booms și Bitner (“Marketing strategies and organization structures for service firms” – 1982);
– Judd (“Differentiate with the 5th P: People” – 1987);
– Kotler (“Megamarketing” – 1986).
Astfel, Neil Borden folosește termenul de “mix” pentru a enumera douăsprezece elemente componente: dezvoltarea produsului, adoptarea mărcilor, vânzarea directă, promovarea la locul vânzării, expunerea în raft, logistica, determinarea prețului, canalele de distribuție, publicitatea, condiționarea, serviciile, cercetarea și analiza informațiilor. Prin aceste activități specifice marketingului, organizația urmărește atingerea obiectivelor stabilite, prin implementarea strategiilor specifice unei anumite piețe țintă. Ulterior, Gerome McCarthy a definit conceptul de mix de marketing utilizând patru componente: produs, preț, distribuție și promovare.
Componentele mixului de marketing trebuie proiectate în așa fel încât să corespundă cerințelor consumatorilor :
◦ produsul corespunde nevoilor specifice ale consumatorilor;
◦ prețul este cel care poate fi acceptat de către consumatori;
◦ distribuția va pune la dispoziția consumatorilor produsul (serviciul);
◦ promovarea realizează comunicarea eficientă cu consumatorii.
Dacă strategia de marketing va fi orientată către piață, atunci și mixul de marketing va fi astfel proiectat încât să creeze valoare pentru consumatori. Annie și Alfred Zeyl propun următorul proces de creare a valorii pentru consumator, utilizând variabilele mixului de marketing:
1) alegerea valorii:
– segmentarea pieței;
– alegerea segmentului vizat;
– poziționarea.
2) crearea valorii:
– realizarea produsului (serviciului);
– fixarea prețului și a condițiilor de vânzare;
– alegerea canalelor de distribuție;
– alegerea serviciilor alăturate distribuției.
3) comunicarea valorii:
– activitatea promoțională;
– publicitatea;
– forța de vânzare.
Pentru fiecare componentă a mixului de marketing, se va dezvolta o strategie corespunzătoare care va fi corelată cu strategia de marketing a organizației.
Strategia de marketing se caracterizează prin existența unor forme tradiționale de promovare a
produsului cultural. În acest sens se pot consemna: realizarea de afișe, programe de sală, fluturași, politică de prețuri diferențiate în funcție de categorii sociale și de vârstă.
Tot legat de marketing, putem semnala lipsa unei strategii moderne, flexibile și eficace, datorată lipsei unor profesioniști în domeniu.
De asemenea, în relație cu celelalte instituții și organizații culturale, există o disfuncționalitate a comunicării care se manifestă fie în politica repertorială, fie prin suprapunerea timpului de desfășurare a evenimentelor cultural muzicale.
În linii mari, strategia de distribuție a valorilor culturale și a informațiilor cu privire la produsul lor cultural este o strategie pull, care urmărește atragerea auditului iubitor de muzică electronică către organizația AnonimTM, dar și push, vizând organizarea unor manifestări care să ducă la creșterea nivelului cultural și a cunoștințelor din domeniul artei muzicale a diferitelor categorii de persoane.
Publicul AnonimTM poate fi împărțit astfel:
Segment de public Produs cultural
Persoane noi (la evenimente) Seturi standard
Iubitori de muzică electronic bine informați Seturi de muzica electronică nouă
Curioși culturali (hibrizi) Seturi vechi combinate cu seturi noi de muzică electronică
Politica de produs
Produsul este esența muncii în organizația muzicală artistică. Producția trece printr-o mulțime de etape complicate ca modalitate de lucru, ce implică o seamă de cadre și sectoare necesare în toate fazele. În mare, politica de produs răspunde la trei întrebări vitale pentru succesul organizației:
– Ce trebuie oferit?
– Cui trebuie oferite/prezentate produsele realizate?
– Sub ce formă se face prezentarea ofertei?
AnonimTM nu oferă un singur produs, ci mai multe produse de muzică și anume genurile muzicale sunt variate, toate trebuind să fie coordonate și integrate armonios într-o politică coerentă.
Perioada de la apariția ideii până la realizarea evenimentului, respective warm-up sau official party , se numește ciclul de producție și cuprinde următoarele etape de lucru:
◘ alegerea pieselor care vor fi cuprinse în seturi după crearea listei cu propuneri; ( se va stabilii un line-up cu toti dj care vor trece la pupitru în funcție de ora stabilită pe program)
◘ pregătirea pentru punerea în practică a producției, împărțirea sarcinilor, alegerea colaboratorilor și planificarea muncii – planul operativ și financiar;
◘ lucrul la proiect, montarea aparatelor (mixerelor, laptopurilor, boxelor și a sound system-ului) prelucrarea sonoră a evenimentului muzical;
◘ finalizarea evenimentului, probe tehnice, decor, lumină, precum și proba generală;
◘ official party dar și perioada post-producție, analizarea și evaluarea succesului – urmărirea reacțiilor criticilor și ale publicului, corectarea interpretărilor ulterioare, realizarea arhivării și îndosarierea video-audio a evenimentului, realizarea planului de marketing.
De-a lungul anilor, AnonimTM a organizat numeroase evenimente, organizația fiind conștientă de misiunea sa de a promova oferte culturală în teritoriu. De asemenea, au fost organizate numeroase turnee în țară, promovând muzica electronică și pe plan național.
În ultimii ani, însă, această practică, în special deplasarea în țară, a fost abandonată complet de către organizație , punându-se, în schimb, accentul pe afirmarea în plan internațional.
Politica de preț
Pentru a facilita produsul consumului produsului cultural, în special în rândul unor categorii speciale ale publicului (elevii sau studenți) AnonimTM trebuie să recurgă la oferte speciale, la prețuri stimulative.
Politica de preț, împreună cu cea de produs, asigură atât rentabilitatea socială, cât și pe cea economică a organizației /a produsului cultural oferit de ea. Prin politica sa de preț, AnonimTM urmărește realizarea unor obiective:
– maximizarea numărului de audit;
– maximizarea beneficiilor financiare;
– acoperirea costurilor;
– atragerea anumitor categorii de audit
Nivelul prețului este dificil de stabilit, evaluarea produsului cultural fiind extrem de dificilă, deoarece nu trebuie cuantificată numai valoarea elementelor fizice care sunt cuprinse într-un bun cultural muzical ci și valoarea sa spirituală. Trebuie să se țină cont în egală măsură și de obiectivele urmărite de organizație, de prestigiul ei, de clienții vizați, etc.
AnonimTM, la fel ca majoritatea organizațiilor culturale de la noi, folosește strategia prețului fix – are o grilă de prețuri diferențiate pe zile și pe importanța evenimentului.
Biletele pentru elevi/studenți/ sunt acordate pentru un spectacol maxim 50 de bilete.
În privința formării tarifului pentru bilet sau brațară, AnonimTM a ales ca criteriu numărul publicului audit. Astfel, s-a luat în considerație motivația acestora; natura beneficiului individual și colectiv rezultat în urma ascultării seturilor de la eveniment (se pot achiziționa bilete reduse cu 50% la evenimentele mari sau festivale , cu o saptamană înainte)
Atragerea de donații – obținerea de sponsorizări (fund-raising)
Tendința globală este că organizațiile culturale să dezvolte un sistem de relații pe termen lung cu diferite categorii de donatori (prin tehnici de relații publice și marketing de relații). În prezent, fenomenul de strângere de fonduri se află în așa numita fază de marketing – aceasta presupune analiza poziției organizației AnonimTM și a pieței, concentrarea pe anumite categorii de donatori care au interese similare cu ale AnonimTM-ului și dezvoltarea continuă de programe coerente care să ofere satisfacție fiecărui grup de donatori potențiali. Donatorii potențiali pentru AnonimTM sunt: persoane fizice, companii, fundații și asociații non-profit, administrația publică.
Pentru AnonimTM, administrația publică este susținătorul principal: fondurile pentru bună derulare a activității (membrii, întreținere, etc.) sunt primite de la bugetul de stat.
În ceea ce privește strategia de fund-raising, aceasta se materializează în forme destul de rudimentare. Pentru a finanța marile evenimente culturale pe care le realizează, se fac aplicații pe agendele Direcției pentru Cultură, o tendință de dată mai recentă se referă la aplicarea pe proiecte la organizațiile și instituțiile interesate în finanțarea programelor culturale.
Un alt factor în strategia de strângere de fonduri îl constituie dezvoltarea unei relații permanente cu mediul de afaceri. Se poate remarca faptul că AnonimTM face eforturi să-și dezvolte progresiv relațiile parteneriale cu sponsori din mediul de afaceri regional, încercând să-și găsească sponsori permanenți.
Politica de distribuție
Distribuția se referă de fapt la răspândirea dreptului de acces la cultură a tuturor segmentelor de piață . Deși unele oferte culturale se adresează unor categorii clar definite de audit, chiar elitiste, procesul de distribuție trebuie să fie proiectat astfel încât produsul să fie accesibil și altor segmente.Activitatea de distribuție este compusă din : rețeaua de distribuție, canalul de distribuție, procesele activității de distribuție, serviciile cu clienții și fluxurile specifice. Tot aici intră și accesibilitatea produsului AnonimTM. Aceasta se referă la inexistența sau eliminarea obstacolelor din calea consumului produsului muzical cultural al AnonimTm-ului. Principalelele coordonate ale acestui concept sunt: informarea publicului, sistemul de rezervare și vânzare, transportul și infrastructura locală.
Internetul este un sistem de eficient și modern de distribuire a produselor organizației. Site-ul AnonimTM a fost nu a mai fost reconstruit, devenind mai inactiv, cu o interfață mai grea de utilizat și informații neactualizate. De asemenea, crearea unei opțiuni de newsletter este utilă pentru iubitorii de cultură, putând primi informații de interes pe adresa lor de e-mail de pe pagina lor personala de facebook. Facilitarea accesului utilizatorilor se realizează prin coroborarea mai multor elemente:
– menționarea adresei de web pe toate materialele emise de organizație;
– înregistrarea în directorii celor mai importante motoare de căutare;
– folosirea de cuvinte-cheie specifice și cu impact care să faciliteze găsirea site-urilor prin motoarele de căutare
Alte sisteme de distribuție utilizate de AnonimTM sunt: emiterea de abonamente la festivale, evenimente indoor sau outdoor prin intermediul internetului (paginilor de socializare precum facebook sau twitter) și cumpărarii biletelor sau brățărilor prin parteneriatele pe care le-au încheiat fie cu diferite cluburi sau baruri respective case de discuri.
Modul de distribuție a produselor culturale ale organizației AnonimTM influențează hotărâtor eficiența întregii activități a organizației respective. Intermediarii pot fi considerați ca resurse externe ale organizației, fără de care misiunea și viziunea sa nu ar putea fi atinse în mod optim, în majoritatea aspectelor.
Distribuția produselor organizației AnonimTM se face direct „desfacerea” către clienți, făcându-se chiar în cadrul instituțional care l-a produs – clădirea. Situarea într-un spațiu central, are avantajul major că facilitează în mod considerabil accesul la reprezentații, având numeroase posibilități de transport.
Politica de promovare
Ca metode de promovare AnonimTM are de ales din: publicitate, stimuli de vânzare, vânzare particulară, relații publice și marketing direct. Idealul este să se folosească cât mai multe metode posibile, pentru că transmiterea mesajului să aibă șanse crescute de a fi ascultat.
Publicitatea este deseori asociată de majoritatea oamenilor cu promovarea. Deseori sunt folosite pentru a se înlocui unul cu celalalt, însă nu sunt sinonime deoarece publicitatea face parte din mijloacele de promovare. Publicitatea este cel mai remarcabil mijloc de promovare, deoarece este transmisă în mod extins. Acest fapt este un punct slab și unul forte în același timp. Este punctul forte al publicității deoarece larga răspândire înseamnă că va fi receptată de mulți oameni. Punctul slab rezultă din faptul că trebuie să concureze cu celelalte reclame pentru atenția consumatorului.
Organizațiile publice culturale au rareori resursele financiare pentru a investi într-o promoție publicitară. Oricum, există și alte metode mai puțin scumpe pe care o organizație culturală le poate folosi, precum anunțurile date în ziare, reviste, panouri publicitare, postere, pliante și broșuri.
În crearea anunțurilor sunt esențiale 3 elemente pentru a avea succes :
• Mesajul de marketing trebuie să fie modelat într-un cuvânt sau o frază ușor de ținut minte;
• Design-ul trebuie să fie creativ și atrăgător pentru segmentul target;
• Trebuie furnizate informațiile de bază, ca „când”, „unde” și „ce”
______________________________________
V. Olteanu – Marketingul serviciilor, 1999
Ph. Kotler – Kotler on Marketing, 1999
M. Moldoveanu și V. Ioan-Franc – Marketing și cultură,
Promovarea evenimentelor de marca AnonimTM se realizează:
◦ prin marcarea exterioară – identitatea vizuală a organizației– inscripțiile pe clădire, vitrine, afișele din central orașului; fyere, stickere , sunt utilizate afișe postate în diferite zone ale Timișoarei pentru informarea cetățenilor cu privire la evenimentele derulate de organizație; sunt împărțite fluturașe cu grila evenimentelor pentru luna respectivă.
◦ materialul de promovare mediatic: promovarea în anumite publicații și anume presa ziarul Pressalert : www.pressalert.ro , articole și recenzii scrise de jurnalistul Zoltan Varga.
Analiza SWOT a organizației AnonimTM
Puncte forte:
◘ Este o organizație de muzică electronic cu un mare prestigiu atât în Timișoara, dar și în Europa;
◘ Numărul evenimentelor derulate pe an calendaristic a crescut de la 70 , în 2004 la 150 în 2014, fapt salutat de către public, care beneficiază acum de 2 evenimente pe săptămână .
◘ Deplasări în străinătate ale AnonimTm-ului cu evenimente adaptate diferitelor scene, evenimente care au fost bine primite de presa de specialitate (și nu au angajat cheltuieli pe care să le fi făcut organizația din bugetul propriu alocat). Astfel, deplasările colectivelor mari au avut loc în Austria, Ungaria, Elveția,Germania și Spania . Alte evenimente susținute au fost atât în oraș cât și în țară , amintesc de : Festivalul 48 de h susținut la Padurea Verde, TMbase, StuffStock (Vama Veche), Fân Fest, Roșia Montană, Delahoya, Summer Break etc.
◘ Colaborările artiștilor angajați cu alți dj din străinătate și din țară :
Grooverider, Storm, Aphrodite, Randall, Kenny Ken, Big Bud, Bailey, Flight, Goldie, Roni Size,Shy FX, DBridge, Loxy, Klute și mulți alții.
◘ Politica de prețuri practicată deAnonimTM, prin care biletele și brățările puse în vânzare sunt mai ieftine cu o săptămână înainte și mai scumpe vineri și sâmbătă.
◘ Numărul evenimentelor a crescut de la o singur eveniment în anul 2005 la 8 evenimente în anul 2010, între care s-au remarcat câteva petreceri mari, primite bine de către public; promovare puternică pentru publicul tânăr.
◘ Realizarea unei interesante pagini de internet
(https://www.facebook.com/pages/AnonimTM/111147348993224) ce furnizează informații în legătură cu calendarul evenimentelor realizate de organizație;
◘ Posibilitatea de a primi prin mesaje și informații despre evenimentele și muzicienii AnonimTm-ului
Puncte slabe:
◘ Inexistența unui compartiment de marketing specializat;
◘ Nu există o organigrama foarte bine structurată.
◘ Există structuri care nu apar organizate ca „serviciu”, „birou”, „compartiment”, „secție”, „atelier”; ceea ce nu permite crearea de ierarhii și atribuirea acestor responsabilități unor persoane, altele decât membrului fondator căruia îi sunt subordinate.
◘ Faptul că nu este o instituție de stat și este o organizație, constituie un dezavantaj.
Oportunități:
◘ Elaborarea unei organigrame cu structuri bine determinate și a unui Regulament de organizare și funcționare în care descrierea structurilor de organizare și a activităților în sarcina acestora să fie reale și obiective, adecvate specificului organizației;
◘ Elaborarea diagramei de relații care va permite stabilirea ierarhiilor și a responsabilităților la toate nivelele;
◘ Elaborarea unor criterii obiective privind evaluarea membriilor pentru activitatea desfășurată în anul 2013, astfel încât procesul de evaluare să nu reprezinte o simplă formalitate și să conducă la obținerea de performanțe în anul 2015;
◘ Stabilirea mecanismelor de control intern care să prevină orice încălcare a prevederilor legale în domeniile de activitate specific organizației;
Amenințări:
◘ Lipsa unei strategii pe termen lung cu privire la activitatea de marketing, poate duce la micșorarea numărului de audit.
_________________________________________________
Bonita M. Kolb – Marketing for Cultural Organizations, 2005
4.9 Planificarea și promovarea evenimentului 48 de ore
48h este un eveniment de muzică electronică de marca AnonimTm, ajuns la cea de-a 8 ediție, acesta s-a desfășurat la Poligonul de la Padurea Verde (Giarmăta Vii) din Timișoara. Festival, care a ținut 2 zile.
S-au stabilit urmatoarele obiective:
AnonimTm este o organizație culturală de muzică electronică formată din membrii : Mc Tina, Dudu Rodoslav, Roli Breaker (Horațiu Popescu), Leizaboy (Horațiu Rus), Seba 1394
( Sebastian Medinschi), Newgotti (Norbert), Pristvi (Mihai Istvan), Klin și Dubase (Sebastian). Împreună au stabilit organizarea unui eveniment cultural de muzică, prin care au încercat să promoveze muzica electronică underground.
Un eveniment promovat cu succes, a cuprins claritatea, concizia și posibilitatea de masurare ce a determinat alegerea unei locații outdoor și anume Poligonul de la Padurea Verde (Giarmăta Vii) din Timișoara.
S-a planificat o grilă de program de mare calibru :
Concerte live susținute de trupele : Brum, Grave for Sale, Brigada Artistică Urbană, Bucharest Jazz Orchestra și Le Grand Uff Zaque .Trupe venite atât din Romania cât și din Franța și Germania prin colaborare cu Central Cultural German din Timișoara. S-au abordat stiluri muzicale de : jazz, funk, soul, drum’n’bass și hip hop.
DJ cunoscuți care au contribuit la formarea line-upului sunt : WRK (lbc), DuBase (guerilla outernational), Addison Groove (Marea Britanie), Cadik (Ungaria), Seba1394 (AnonimTM), Kojokstan, Injektah (Fiyah Burn Sound), Louis Nichols, Phoneme (Hibrid Records), Beepo & Mental Chemistry (Bassdrive/TM), Dr.Dan (TMBase), BIA & Tina (AnonimTM) sau SOULHEADS/ Calibro45/Leizaboy (anonimTM), Rapala & Mandel, Exit Oz live, Thy Veils live, Implant Pentru Refuz live, Mighy Boogie (Moondrop, VIM Records), Dudu ft. Tina MC (anonimTM), Calibre (Irlanda), dj Presha (Noua Zeelandă), Phobe1, Newgotti (anonimTM) și Pristvi (anonimTM).
Alături de muzică, la fața locului au avut loc diverse workshop-uri distractive :
Cei de la Bicicle TeMe au susținut un atelier de reparat biciclete, iar pentru amatorii de sport a avut loc și un concurs de badminton pus la cale de Pristvi (Mihai Istvan – AnonimTM). Pe parcursul zilei de sâmbătă , cei de la Sfera Timișoarei au orgnizat atelierul de “Jocuri pentru oameni mici și mari” în zona de chill out de lângă scena de zi.
Importanța educației
Așteptarile participanțiilor sunt, de la un an la altul , tot mai ridicate, ceea ce le-a impus membriilor AnonimTm , o anumita perfecționare în alcătuirea și evoluția acestui eveniment. S-au păstrat în mod acceptabil costurile de participare : pe seara prețul unui bilet la fața locului a costat 50 de lei, iar pe două seri 80 de lei. Biletele mai puteau fi achiziționate și din rețeaua magazinelor partenere : U-man dar si a cafenelei D’arc din Timișoara.
În masură tot mai mare, AnonimTM, care au ales sa își desfășoare activitatea în domeniul de promovare a muzicii electronice, s-au bazat pe o platformă profesională pentru a ține publicul la curent cu informații referitoare la profilul lor. Platforma lor este Festivalul 48h în colaborare cu marca Made in TM.
Analiza Nevoilor
Este vorba în orice activitate culturală care face „Timișoara să se întâmple”. Fiecare bucată de sunet, fiecare picior ridicat de pe pământ și fiecare urlet de bucurie, toate contribuie la faptul că Timișoara crește. Nu, evident că nu e vorba aici de creștere financiară, ci despre una care nu este neapărat măsurabila în bani, dar mai degrabă în amintiri cu oameni frumoși și un prea plin al sufletului umplut cu 48 de ore de muzică. Orașul crește atunci când suntem responsabili pentru apariția a noi povești în viețile oamenilor care au fost la 48, dacă sunt, dar mai ales dacă nu sunt din Timișoara. Creștem atunci când se leagă noi prietenii. Devenim mai buni atunci când artiștii care s-au urcat pe scena din mijlocul pădurii spun: „I don’t know what it was, but it was crazy outhere. The crowd was amazing.” Mai creștem și când cineva își întâlnește artistul preferat, pe care îl așteaptă și îl ascultă de mai bine de 10 ani și dă mână cu el, îi lasă o scrisoare și apucă să îi spună două vorbe. Ne dăm seama că s-a făcut o treabă bună atunci când artiști din Germania sunt în primul rând la concertul unei trupe Timișorene. Desigur, progresăm și atunci când scoatem în față trupele născute și crescute în Timișoara, dar și cele care sunt la început de drum, a căror material audio nu a fost conceput sau abia a fost pus pentru prima dată într-un CD player. Toate astea într-un oraș în care „oricum nu se întâmplă nimic.” Primele sunetele din primele secunde ale celor 48 de ore s-au auzit de la scena mică unde au mixat Rawcuts, dj Angel și dj WRK. Între timp s-au ciocnit primele beri s-au făcut ultimele pregătri și probe de sunet. Astfel în ora cu numărul 20 a urcat pe scena mare BRUM, o trupă experimentală electro care a adus pe scenă tobe, bas, chitară și sunete ambientale. Imediat după ei au urcat Grave for Sale, pionierii surf rock-ului românesc. Trupa s-a concentrat pe a face un adevărat spectacol de lumini, sunete și costume și i-a „teletransportat” pe cei prezenți din frig în deșerturile arabe. Brigada artistică urbană și București Jazz Orchestra au făcut pădurea să vibreze și oamenii să danseze adunând pe scenă muzicieni impresionanți și mc plini de viață. Le Grand Uff Zaque, trupa nemțească care combină stiluri de suflet pentru mulți oameni, drum’n’ bass-ul, jazz-ul si hip-hop-ul, într-o manieră în care bucură urechile tuturor. Ei au cântat atât de bine încât au făcut frigul să dispară. După acest concert atmosfera a fost întreținută de DUBASE. Apoi Addison Groove, artistul britanic cu titlu de legendă în lumea dubstepului. Până dimineața cei prezenți au dansat pe ritmurile lui Cadik din Unagaria și a lui Seba1394 de la AnonimTm. Primele raze de soare au adus cu ele primele cafele, dar și primele ore de somn. Totuși, printre cei prezenți au existat și persoane pentru care festivalul 48 a însemnat 48 de ore de muzică și nici una de odihnă. Tot dimineața a adus și primele mixuri ale unor dj precum: Kojokstan, Injektah Louis Nichols, Phoneme (Hibrid Records), Beepo & Mental Chemistry (Bassdrive/TM), Dr.Dan (TMBase), BIA & Tina (anonimTM), SOULHEADS/ Calibro45. Cât despre organizare nu avem motive să ne plângem, ba chiar dimpotrivă. A doua zi totul era curat, de la toalete, la spațiul de concert. De menționat este și faptul că în timpul zilei doritorii s-au putut bucura de diverse activități susținute cu ajutorul Bicicle TeMe, Prackritu School of yoga, Sfera Timișoarei și Centrul Cultural German. A doua rundă de live-uri a festivalului a debutat cu două trupe MADE in TM: Exit Oz și Thy Veils. ExiT Oz este o trupă care recent și-a lansat primul album pe care se regăsesc melodii cu influențe din zona ambientală, free jazz, dar și folclor. Ei au avut parte de ultimele clipe de lumină, de baloane de săpun și, cel mai important, de susținerea cățelușei lui Thea de la sintetizator, prezentă inițial în public și apoi chiar și pe scena, alaturi de trupă. Thy Veils au continuat seara în același ton mistic ajutând publicul să călătorească în lumi de basm, în lumile celor care au pus bazele muzicii ambientale în România.
Când s-a lăsat seara peste pădure, cei de la Implant pentru Refuz au anunțat că au reușit să strângă fondurile necesare pentru un nou album, cu ajutorul susținătorilor. Astfel, hardocore-ul a răsunat până în miez de noapte, s-a făcut pogo, s-a rărit, s-a dat din cap și s-a cântat din toți plămânii alături de trupă. Headlinerul celei de-a doua zi, Calibre, i-a ținut pe cei prezenți aproape de scenă până la ora 3. Timp de două ore, la festival s-a respirat numai drum and bass și liquid funk. Imediat după au urmat neo-zeelandezul DJ Presha, Phobe și NEWGOTTI și PRISTVI de la AnonimTm. Publicul s-a bucurat de tot ce se putea, au trăit tot ce trebuia trăit și se așteptă următoarea ediție. A răsărit soarele la final de festival și a surprins drumul spre casă colorat între maci. Specific, masurabil, achievable, relevant și timp sunt obiectivele smart ale celor 48 de ore, care au acoperit un singur concept simplu, clar și precis, PROMOVAREA MUZICII ELECTRONICE ÎN SPAȚIUL TIMIȘOREAN.
Solicitarea propunerilor
Denumirea evenimentului : 48H/Made in TM (48 de ore)
Data începerii și data de sfârșit : 30 mai ora 17 – 1 iunie ora 17.
Persoane cheie de contact : Dudu Rodoslav, Mc Tina, Mihai Istvan
Numarul estimat de participanți : 1200
Tipul spațiilor de cazare : locuri special amenajate de marca Hostel Costel , spații amenajate pentru locul de campare.
Food: Hostel Costel , La Vera Pizza, Suppa Bar,
Bautura a fost sponsorizată de cafeneaua D’arc și Hostel Costel.
Parteneri : Made in TM, U-man, D’arc caffe, Hostel Costel, La Vera Pizza, Suppa Bar, Biciclete TeMe, Centrul Cultural German, Primaria Munincipiului Timișoara, Prackritu School of yoga și Sfera Timișoarei.
Afișul 48 de ore:
Sursă : facebook
Concluzii
Marketingul cultural este, la noi, o noțiune de dată mai recentă. Până în 1990, termenul și ceea ce înseamnă el la nivel pragmatic părea aplicabil numai la producția de bunuri materiale. Numai că și produsele culturale se vând, ca oricare alt bun ajuns – după producerea lui – pe piață.
În principiu, marketingul cultural se referă la toate acele tehnici prin care cultura, reprezentată prin produsele ei specifice, ajunge la publicul consumator. Dacă în cazul unei mărfuri materiale, valoarea este dată de utilitatea practică pe care aceasta o are, în cazul creațiilor spirituale, valoarea și aprecierea presupun un nivel minim de cunoștințe și deprinderi culturale.
În ceea ce privește promovarea muzicii electronice în cadrul organizației AnonimTM , ca atribuții de marketing ar trebui să întreprindă măsuri ca:
Realizarea unei puternic eveniment de muzică electronică și promovarea sa în spațiul timișorean ,
Să se stabileasca niște obiective, din cine e compusă organizația? Ce fel de servicii prestează ea?
Să se împartă stikere și grile de evenimente în locuri publice aglomerate;
Să se lipească afișe în locuri publice aglomerate cu evenimentele care vor avea loc;
Crearea unei site și rubrici de chat (forum) în cadrul site-ului , pentru iubitorii de muzică electronică – un loc unde să își exprime părerile despre evenimente și genurile muzicale abordate, despre lumea care frecventează pe la petreceri; să ofere posibilitatea creării unei comunități online.
Importanța educației evenimentului promovat , este una din componentele cheie ale organizării , care constă în asigurarea unui mediu excelent.
Analiza nevoilor , este necesară pentru ca indentifica anumite obiective și se concretizează în stabilirea unei metode de determinare a așteptarilor în legatură cu un anumit eveniment.
Privind politica evenimentelor– legată de specificul evenimentelor:
Colaborarea cu artiști din peisajul internațional pentru creșterea popularității evenimentelor și înmulțirea lor în țară și străinătate;
Bibliografie:
1. Bridges, S.; Keller, K. – Communication Strategies for Brand Extensions: Enhancing Perceived Fit by Establishing Explanatory Links, Journal of Advertising, Vol. 29 No.4, 2000
2. Cappo, Joe – The Future of Advertising: New Media, New Clients, New Consumers, Ed. McGraw Hill, 2003
3. Florescu, C. și colab. – Marketing, Ed. Marketer, București, 1992.
4. Kolb, Bonita M. – Marketing for Cultural Organizations – New strategies for attracting audiences to classical music, dance, museums, theatre and opera (2nd edition), Ed. Thomson, Londra, 2005
5. Kotler, Philip – Kotler on Marketing – How to create, win and dominate markets, Ed. The Free Press, New Jersey 1999
6. Kotler, Philip; Armstrong, Gary; Saunders, John; Wong, Veronica – Principiile marketingului, Ed. Teora, București 1999
7. McCarthy, Kevin F., Brooks, Arthur, Lowell, Julia F., Zakaras, Laura – The Performing Arts in a New Era, 2001
8. Medrihan, G.; Salo, Boyer M.B.; – Marketing, Ed. Gama, București, 1996
9. Moldoveanu, Maria; Ioan-Franc, Valeriu – Marketing și cultură, Ed. Expert, București 1997
10. Myers, J.H. – Marketing, Ed. McGraw Hill, New York, 1986
11. Schnaars, Steven P.– Marketing Strategy, Customers & Competition, New York, Ed. The FreePress, 1998
12. Zeyl, Annie; Alfred, Zeyl – Précis de marketing, Ed. Ellipses, 2006
13. http://operanb.ro – site oficial Opera Națională București
14. http://www.insse.ro – Comunicatul de presă nr. 53 din 12 martie 2009 – Institutul Național de Statistică
15. http://www.cdep.ro/pls/legis – Repertoriul legislativ – Camera Deputaților
16. http:// www.artsmarketing.org
17. Manuela Epure – Programe de Marketing editia a II-a revazuta Ed. FRM 2009
18. Silvia Olaru – Politici de Marketing, note de curs Ed. FRM 2009
19. Gheorghe M. Pistol – Marketing Editia a V-a Ed FRM 2009
20. Enciclopedia Muzicii Electronice românești , S Moldovan 2012
21. Fotografii AnonimTM și TMbase: https://www.facebook.com/pages/AnonimTM/111147348993224?sk=timeline
https://www.facebook.com/tmbase
22. http://www.pressalert.ro/2014/05/muzica-buna-party-aer-curat-si-oameni-minunati-la-48-de-ore-made-tm-la-ce-concerte-puteti-participa/
23. http://punkdelux.wordpress.com/2014/06/02/cele-48h-de-muzica-s-au-intamplat-here-we-grow/
LUCRARE DE LICENȚĂ
Promovarea muzicii electronice în spațiul timișorean
CUPRINS
Prefață
Introducere
I. Concepte fundamentale privind marketing produsului cultural
Marketingul cultural.Concept și evoluție
Organizațiile culturale și marketing. Definirea organizației culturale
Relația Organizație – Formă de artă – Loc tradițional de expunere
Funcția de marketing în cadrul unei Organizații Culturale
Elaborarea strategiei de piață
II. Muzica electronică. Prezentare Generală
2.1 Promovarea muzicii electronice la nivel național
2.2 Promovarea muzicii electronice la nivel local
III. Prezentarea Organizației Culturale de muzică electronică “AnonimTM”
Prezentarea generală a organizației. Scurt istoric
Obiectul de activitate, misiunea, obiectivele organizației AnonimTm
Organizarea activității de marketing în cadrul AnonimTM
3.4 Locul activității de marketing în structura organizatorică
IV Analiza mediului de marketing și promovarea Organizației AnonimTM
4.1 Analiza macromediului de marketing a Organizației AnonimTM
Analiza micromediului de marketing a Organizației AnonimTm
Mixul de marketing AnonimTM
Politica de produs
Politica de preț
Politica de distrubuție
Politica de promovare
Analiza Swot a Organizației AnonimTM
4.9 Planificarea și promovarea evenimentului 48 de ore
Concluzii
Bibliografie
Prefață
Motto: ˝Rolul marketingului este de a transforma nevoile
societății în posibilități de afaceri profitabile”
Anonim
Această lucrare vizează analiza activității de marketing pe care Organizația Anonim Tm o realizează și o fundamentează teoretic pentru buna administrare și valorificare a culturii, în beneficiul organizației și al societății în ansamblu.
În România interesul pentru cultură scade din ce în ce mai mult. Este necesar ca organizațiile care prestează servicii culturale, să intreprindă o puternică activitate de marketing pentru a atrage câți mai mulți „consumatori de cultură”. Acesta este și motivul pentru care am ales să realizez un studiu aprofundat asupra unei organizații ce prestează servicii culturale, pentru găsirea unor soluții optime de promovare eficientă a acestor tipuri de activități culturale.
Dezvoltarea cererii de culturã și diversificarea tipurilor de servicii, au condus la aplicarea în domeniul culturii și în particular în cel muzical, a unor metode și tehnici de marketing. În fond, armonizarea ofertei cu nevoile publicului consumator este obiectivul strategic al oricãrui agent de piațã.
Afirmarea marketingului în domeniul culturii muzicale presupune: asimilarea, la nivelul teoriei și acțiunii culturale, a conceptelor semnificative din domeniul marketingului; crearea de concepte noi și îmbogãțirea celor existente cu alte accepțiuni sugerate de practica culturalã; generalizarea teoreticã și reflecția continuã asupra ideilor generate de practicã; experimentarea unor metode noi de investigare a consumului cultural și a comportamentului consumatorilor; elaborarea unor instrumente eficace de previzionare a fenomenelor pieței culturale.
Asimilarea marketingului în domeniul culturii necesitã cercetarea pieței, studiul sistematic al nevoilor și „așteptãrilor" consumatorului, anticiparea lor și chiar crearea de nevoi la nivelul unor segmente de piațã.
Exigențele metodologice ale marketingului în culturã presupun evaluarea calitãții și a dimensiunii ofertei, armonizarea ei cu cerințele de consum ale populației, investigarea gradului de satisfacție a consumatorilor, a motivației și comportamentelor culturale.
Determinarea non-consumului și atragerea unor noi segmente de consumatori, impune însușirea unor instrumente riguroase de analizã și de acțiune eficiențã.
Ținându-se seamă de specificitatea produselor și a serviciilor culturale, cercetãrile de marketing trebuie sã evidențieze metodele cele mai relevante de promovare a valorilor și personalitãților creatoare.
Particularitãțile mixului în domeniul culturii, pun în evidențã funcții specifice ale marketingului cultural, funcții care îl diferențiazã de celelalte discipline. Indiferent de domeniu și de scara aplicãrii lui, marketingul cultural are o serie de funcții generale care constau în: investigarea pieței, a consumului de culturã și a mediului economic și social; adoptarea continuã a politicilor de marketing la cerințele mediului; dimensionarea serviciilor culturale în consens cu nevoile, gusturile, așteptãrile, exigențele calitative ale consumatorilor, dar și cu dezideratele politicii culturale; promovarea unui management eficient al resurselor umane care, împreunã cu resursele materiale și informaționale, sã stimuleze efecte sinergice ale valorilor și serviciilor culturale și sã asigure realizarea obiectivelor prestabilite.
Alãturi de îndeplinirea acestor funcții, promovarea marketingului în domeniul culturii necesitã din partea managerilor dedicare și perseverențã.
În cadrul lucrării, noutățile aduse și aportul personal, se regăsesc în analiza strategiei de marketing a organizației culturale Anonim Tm și în capitolul final “Concluzii”.
Materialul și metoda de cercetare.Metodologia de cercetare utilizată în cadrul
lucrării a avut în vedere următoarele aspecte:
• studiul bibliografic din literatura de specialitate
internă și internațională;
• culegerea informațiilor concrete din cadrul zonei
cercetate;
• ordonarea, prelucrarea și prezentarea rezultatelor în
formă sintetică;
• analiza și interpretarea rezultatelor, formularea
concluziilor.
Introducere
Lucrarea a necesitat o investigație a teoriei privind marketingul cultural în general, teorie după care am încercat să mă ghidez în abordarea studiului de caz realizat. Așadar, primul capitol al acestei lucrări, încearcă să răspundă acestor cerințe în ceea ce privește marketingul cultural, ținând cont și de individualizarea marketingului cultural în cadrul marketingului general, de caracteristicile marketingului cultural per ansamblu, prezentând elementele ce au dus la conturarea domeniului atât în cadrul marketingului general, cât și în cadrul marketingului serviciilor culturale .
Capitolul al doilea vizează atât strategiile de marketing la nivel local cât și la nivel național, făcându-și simțită prezența prin accesul la muzică electronică de calitate. Are în vedere o întreagă categorie de ascultători, este o platformă de lansare pentru producători și conferă posibilitatea de afirmare pentru noi talente muzicale.
În cel de-al treilea capitol am prezentat organizația AnonimTm, activitatea, misiunea și obiectivele acesteia.
Cel de-al patrulea conține analiza mediului de marketing al organizației AnonimTm. Altfel spus: rezultatele activității unei organizații vor depinde de cunoașterea fiziomiei și mecanismului de funcționare a mediului, precum și de capacitatea organizațiilor de a fructifica oportunitățile și de a face față primejdiilor pe care mediul de marketing i le furnizează.
Înțelegerea și punerea în practică a marketingului, presupune cunoașterea conceptelor de mediu extern (macromediu) și mediu intern (micromediu).
Ultimul capitol concretizează studiului de caz a organizației AnonimTM cu privire la promovarea evenimentului 48 de ore . Concluziile vizează promovarea evenimentelor de marca AnonimTM.
I Concepte fundamentale privind marketingul produsului cultural
Marketingul cultural. Concept și evoluție
Marketingul în domeniul artei a început să fie popularizat în anii 1970, suferind până în zilele noastre diverse modificări – acestea fiind determinate de schimbările comportamentale ale societății, de globalizare, de creșterea frecvenței mesajelor de marketing, de neclaritatea graniței între arta populară (comună) și cea superioară, și nu în ultimul rând de presiunile bugetare tot mai mari.
Astăzi viața este mai stresantă decât cu o generație în urmă; datorită creșterii timpului de lucru efectiv, s-au diminuat și energia dar și orele dedicate activităților de recreere. Concomitent cu transformarea vieții – devenind tot mai stresantă și mai complexă cultural – oamenii sunt confruntați cu un număr crescut de mesaje de marketing privind activitățile de recreere. De fapt, supra-încărcarea cu promoții duce la pierderea interesului oamenilor pentru urmărirea reclamelor de orice fel, fapt ce a sporit dificultatea de a obține o promoție de succes. Însăși natura competiției cu care se confruntă organizațiile culturale s-a modificat. Înainte ele considerau alte organizații culturale cu produse de artă similare ca fiind singurii concurenți, acum sunt obligate să își lărgească orizonturile în această privință: organizațiile culturale și companiile furnizoare de divertisment concurează pentru timpul limitat și atenția aceluiași consumator.
Pentru a complica și mai mult situația, în ultimele două decenii, concomitent cu restrângerile fondurilor bugetare, s-a manifestat un declin al numărului de spectatori/clienți fideli care să sponsorizeze arta doar din pasiune sau dintr-un simț al responsabilității. Acest fapt a restrâns resursele financiare ale majorității organizațiilor culturale și a sporit necesitatea de a-și concentra atenția asupra veniturilor provenite din urma vânzării biletelor, spre exemplu (în general venituri din surse proprii).
Din fericire, există și vești bune. În timp ce multe din provocări, trebuie să fie înfruntate de cei care promovează arta, se poate spune că un public potențial nou este ușor de obținut. Acest nou public (consumatorii de cultură) este dornic să participe la actul cultural, dacă este invitat la acesta cu ajutorul produsului și al mesajului potrivit. Acești noi consumatori de cultură sunt interesați de artă, însă insistă și pe divertisment, iar organizațiile culturale care sunt capabile să le ofere ambele beneficii, își vor îndeplini cu succes misiunea și obiectivele propuse.
Una din cărțiile de bază pentru management și marketing este scrisă de americanul Peter Drucker în 1959 – „Practica Managementului”. El a fost primul autor care a descris managementul ca fiind o funcțiune distinctă în cadrul organizației; de altfel, a fost printre primii ce au stabilit că obiectivul unei afaceri este satisfacerea consumatorilor. Anterior, se susținea că scopul unei afaceri este de a obține profit. Acest scop era ușor de obținut în S.U.A. în timpul perioadei de după război, de boom a activității economice (la sfârșitul anilor 1940 și începutul anilor`50), când s-a înregistrat o creștere a cererii de bunuri de consum. Această creștere amplificată, le-a permis companiilor să ignore teoria lui Drucker și să pună foarte puțin accent pe marketing.
În anii `60 însă, companiile americane au devenit capabile să producă mai mult decât au nevoie consumatorii. Ca rezultat, companiile producătoare de bunuri, au început să se concentreze pe competiția cu celelalte companii pentru consumatori. Scopul lor nu era de a satisface consumatorii, ci de a produce bunuri și servicii, ce erau într-un anumit fel diferite de cele ale concurenților. Concentrarea pe așteptările consumatorului, ideea susținută de Drucker la început, era complet absentă. În această perioadă, rolul departamentului de marketing era doar de a ajuta compania, să își atingă obiectivele legate de profit.
În anii `70 companiile au început să pună accent pe plănuirea per ansamblu a unei strategii. Marketingul era privit ca și componentă a strategiei globale a organizației. Era o vreme în care planurile strategice pe 3-5 ani, erau de bază în lumea afacerilor (în special pentru că majoritatea managerilor făcuseră serviciul militar în timpul celui de-al 2-lea Război Mondial și au continuat să folosească conceptele militare în organizarea propriilor slujbe).
Această abordare a dat însă rezultate, datorită creșterii economice a S.U.A. și a lipsei competiției din partea companiilor din țările ce încă își reveneau de pe urma războiului. Însă, datorită punctelor slabe în marketingul abordat, unele companii au dat greș în vânzarea produselor proprii, în fața competiției din afara S.U.A. Abordarea strategică a managementului și-a pierdut astfel bunul renume, iar departamentele de planificare strategică au fost desființate.
Aceasta reprezintă o preocupare majoră, pentru cei ce conduc organizațiile culturale (atât în Europa cât și în S.U.A.), pentru multe din formele de artă, faptul că publicul participant îmbătrânește și în același timp scade, organizațiile culturale concurează pentru participarea publicului. Acest declin al publicului este important deoarece prețul biletelor scade și face tot mai dificilă justificarea primirii fondurilor publice.
Marketingul pentru organizațiile culturale trebuie să fie reexaminat; produsul cultural trebuie să fie redefinit și repoziționat, deoarece competitorii în cultura superioară nu mai sunt singurii cu produsul cultural similar, apar alte evenimente culturale și de divertisment .
Audiența potențială pentru cultură, trebuie reconsiderată acum că oamenii lucrează mai mult. Pentru majoritatea organizațiilor culturale, publicul țintă îl reprezentă clasa mijlocie, însă vremurile când ziua de lucru era de 7-8 ore (dețineau energie pentru a participa la un eveniment) sunt pe cale de dispariție, dacă nu cumva au dispărut deja.
În plus, în aceste vremuri când tehnologia ne oferă informații mult mai rapide și compresate, fiind necesară reconsiderarea modului, în care cultura este prezentată publicului.
Astăzi, când piața se schimbă în mod rapid, tehnologia creează linii de produse noi și furnizează sisteme de distribuție pentru produsele vechi, chiar și afacerile trebuie să dezvolte noi strategii de marketing. Dacă afacerile private reexaminează modul în care este vândut un produs, atunci va fi un moment important pentru organizațiile culturale să reanalizeze rolul marketingului în domeniul artei.
Arta și Marketingul: O relație în schimbare
Cum s-a schimbat relația dintre marketing și organizațiile culturale în ultimii 40 ani?
Perioada de bază ( 1974-1984) a fost modelată de nevoia organizațiilor culturale de a schimba atitudinea cu privire la marketing și a fost caracterizată de dorința cunoașterii consumatoriilor potențiali. Organizațiile culturale începeau de altfel să realizeze, cât de important e rolul mixului de marketing în obținerea succesului atracției publicului. Caracteristici ale acestei perioade :
Învățarea aplicării conceptelor de marketing
Educarea consumatorilor înprivința produsului
Concentrarea pe vânzare
Mixul de activitate
Perioada de profesionalizare (1985-1994) – apare viziunea conform căreia organizațiile culturale au un viitor de succes pe piață. În această perioadă, managementul antreprenorial a ocupat locul managementului „paznic”(supraveghetor).
Caracteristici:
Studii orientate pe acțiune, conducere bazată pe strategii
Sunt luate în considerare implicațiile aduse de anumite decizii marketingului
Crește utilizarea studiilor grafice
Oferta de modele de marketing se diversifică
Mixul de marketing
Cum se caracterizează situația? Managerii de marketing cultural înțeleg faptul că marketingul este „procesul” prin care se dezvoltă relația între consumator și produs. Acesta este în curs de desfășurare și implică fiecare persoană din cadrul organizației. În prezent, cel mai important element într-un debut de succes, este să te gandești la abilitatea antreprenorială, de a inventa o capcana strategică pentru potențialii clienți. Aceasta ar putea lua forma unui produs revolutionar, iar valoarea lui o va face piața . Prin urmare, pentru a devenii o companie de produs extraordinara, trebuie sa devii si o companie de clienti extraordinari.
1.2 Organizațiile culturale și marketingul
Definirea organiației culturale
Folosirea termenului de „organizație culturală ” în loc de „instituție de artă” nu este întâmplătoare. Organizațiile culturale ar trebui să se considere membre ale comunității în care se află. Ar trebui să își privească arta ca pe un lucru pe care doresc să-l împărtășească, și nu ca pe un lucru impus de superiori („de mai sus”).
Din acest motiv, în loc de cuvântul „artă” este folosit cuvântul „cultură” deoarece acesta se aplică într-un sens mai larg la toate evenimentele și obiectele create de o societate, pentru a transmite anumite valori culturale.
Înlocuind cuvântul „instituție”, cuvântul „organizație” este folosit pentru că o instituție este definită printr-un spațiu, un loc, în timp ce organizația e definită de grupurile de persoane ce lucrează pentru ea. De fapt, pentru a fi o organizație, nu e necesară existența unei clădiri. Organizația poate lua ființă fie din altă instituție publică sau privată, fie în spațiul virtual.
Provocările cu care se confruntă Organizațiile Culturale
Pe scurt, organizația culturală se confruntă cu provocări care cer astăzi o nouă strategie de marketing, acestea incluzând:
consumatorul și-a diminuat timpul destinat recreerii;
extinderea opțiunilor pentru divertisment ale consumatorilor;
expunerea tot mai largă a produselor culturale la nivel mondial;
schimbarea modelelor de finanțare publică;
diferența dintre cultura populară și cea superioară este din ce în ce mai estompată;
organizațiile ajung la sfârșitul ciclului de viață.
Unele organizații culturale s-au adaptat la aceste schimbări, găsind abordări noi și creative de a-și împacheta și vinde produsul cultural, reușind să atragă consumatorii de cultură.
Acestea sunt organizațiile culturale care au înțeles că noul mediu extern le pune față în față cu noi realități:
Arta nu mai este tratată ca având dreptul sacru la susținere publică.
Cei ce se ocupă de marketingul cultural nu mai pot presupune că știu ce își doresc consumatorii doar din experiența lor culturală.
Consumatorii, trăind într-un mediu multi-cultural, își vor dori mai multe combinații de forme de artă, precum și noi metode de distribuire a lor.
Managerii de marketing cultural trebuie să adreseze evenimentul/produsul unui segment de piață specific.
Trebuie să le asigure consumatorilor multiple avantaje, însă fără a depăși bugetul sau timpul disponibil al acestora.
Toate acestea se realizează rămânând fideli viziunii artistice a organizației.
1.3 Relația Organizație – Formă de artă – Loc tradițional de expunere
Presiuni – Locurile de expunere și fondurile
Teatrele mici, instituțiile de dans și muzică nu sunt atât de dependente de un loc de expunere. Asta deoarece, acestea trebuiau să fie dintotdeauna conștiente că depind de public pentru a supraviețui; de aceea spectacolele aveau loc pe oriunde se putea, către oricine era interesat. Totuși, orchestrele mari și instituțiile de balet sau operă – deoarece au nevoie de anumite cerințe în privința scenei – s-au găsit dependente de un loc formal în care să își expună forma de artă. Ca rezultat, aceste organizații trebuie să aducă fonduri suplimentare pentru a plăti folosirea unei infrastructuri. Deseori ele ajung să se concentreze pe problemele de marketing legate de strângerea de fonduri, în defavoarea marketingului bazat pe consumatori.
Această nevoie de asigurare a fondurilor aduce organizația în situația de a strânge bani de la guvern, corporații și consumatori fideli. Problema este că aceste trei personaje au deseori viziuni diferite cu privire la obiectivul organizației. Fiecare din aceste trei grupuri au susținut de-a lungul istoriei organizațiile culturale deoarece, au urmărit propriul interes întemeiat în supraviețuirea organizației. Acum, obiectivele acestor trei grupuri s-au schimbat, iar organizațiile fac față tot mai greu acestor așteptări noi.
Guvernul, spre exemplu, nu mai este dispus să continue sponsorizarea artei tradiționale la același nivel, și în același timp exercită o presiune asupra marilor instituții culturale pentru a fi mai accesibile și să se adreseze mai multor grupuri de cetățeni.
Corporațiile, în același timp continuând să sponsorizeze arta tradițională, sunt mai exigente cu serviciile pe care le primesc în schimb. Ele susțin că în schimbul sponsorizării, vor să primească de la organizația culturală o vizibilitate crescută (în promovare), în același timp oferindu-le oportunități de divertisment pentru clienți.
Între timp, grupul consumatorilor (de cultură) fideli și bogați îmbătrânește și nu este înlocuit de alte generații.
Majoritatea organizațiilor culturale au fost formate pentru a oferi un produs cultural la care majoritatea publicului nu avea acces. Fondatorii și-au stabilit obiectivul de a-și furniza produsul artistic către acest public. Ca rezultat, prima sarcină a fondatorului a fost să depună eforturi pentru a găsi resurse și fonduri, apoi să dezvolte o audiență. Dacă organizația culturală a supraviețuit până acum, va trebui să se organizeze, să construiască departamente, inclusiv cel de marketing. Pe măsură ce comunitatea devenea tot mai conștientă de faptul că organizația furniza avantajele dorite, audiența crește, iar organizația realizează ce și-a propus, având succes. Organizația culturală va deveni deci o instituție cu un nume ușor de recunoscut – un brand.
1.4 Funcțiunea de Marketing în cadrul unei organizații culturale
Pentru a atrage consumatorul cultural, e foarte important ca organizațiile culturale să includă în planul de marketing noi strategii de marketing creative. Acestea includ vinderea produsului cultural într-un singur eveniment – ce combină cultura cu divertismentul. Asemenea evenimente pot duce la colaborări între diferite organizații culturale, la combinarea culturii superioare cu cea populară, sau la folosirea de noi metode de a distribui cultura către consumatori. În plus, acest eveniment combinat poate fi promovat atât de organizațiile culturale cât și de cele private, ca motiv pentru atragerea turiștilor sau modelarea comunității.
Aceste evenimente nu-și vor pierde misiunea de a crește nivelul de expunere al artei și în același timp vor furniza un pachet de avantaje, ce vor motiva consumatorul pentru a participa la actul cultural.
Din fericire este posibil să se concentreze și pe misiune și în același timp să împrumute strategii de marketing de la companiile private. Totuși, este necesar pentru o organizație culturală să facă mai mult decât simpla învățare a tehnicilor de marketing.
În mod tradițional, managementul organizațiilor culturale a fost privit ca fiind separat și distinct de alte tipuri de administrare a afacerii. Ca rezultat al acestei convingeri, cei ce lucrau în organizațiile culturale nu simțeau nevoia de a-și conduce organizația ca pe o afacere.
Diversele obstacole întâlnite (fondurile reduse, nevoia de a crește participarea la evenimente, presiunile politice, etc.) au făcut ca organizația culturală a dărâme zidul creat între departamentul de marketing și cele artistice.
Această cooperare între departamentul artistic (ce este preocupat de misiunea organizației) și departamentul de marketing – care este conștient de mediul extern în care organizația există, este motorul unei strategii de marketing de succes pentru organizația culturală.
Marketingul este privit adeseori de către organizațiile culturale ca o încercare de a manipula oamenii pentru a cumpăra ceva ce aceștia nu vor. Deoarece marketingul constă în a face bunurile și serviciile mai atractive și apoi să comunice disponibilitatea acestora către potențialii consumatori, majoritatea artiștilor au făcut marketing aproape dintotdeauna. Artiștii au avut nevoie constantă de cineva care să le cumpere produsul, iar marketingul era folosit atunci când artiștii încercau să-și facă produsul mai atractiv pentru potențialii cumpărători.
Aria cercetării de marketing este destul de vastă și începe cu oferta instituției. Următorul segment cercetat este acela al publicului actual, al publicului potențial și al ofertei propuse de concurență. Urmează nivelul publicitar și imaginea publică. Modalitățile de cercetare pentru fiecare dintre aceste domenii sînt cele utilizate în general de marketing: analiza statistică, analiza documentelor, observația, experimentul, ancheta, analiza de conținut. Toate aceste metode au ca scop anticiparea nevoilor spirituale ale publicului și orientarea ofertei pe aceste direcții.
Elaborarea strategiei de piață
Extinderea atât a dimensiunii cât și a categoriilor de public este principala responsabilitate a departamentului de marketing. Acesta este responsabil pentru creșterea numărului de spectatori, dar acest fapt poate fi adevărat pentru orice departament de marketing al unei organizații comerciale, atât timp cât sporirea numărului de clienți conduce la venituri mai mari.
Totuși, extinderea publicului într-o organizație culturală înseamnă în același timp și o extindere în categoriile de persoane din audiență. Organizațiile comerciale vor dori de asemenea, să sporească gama de clienți, însă numai ca mijloc de a crește baza de clienți și deci să crească veniturile aduse companiei. Deoarece posibilitatea de acces la o gamă mai largă de persoane cu arta lor este misiunea principală a organizațiilor culturale, ele văd în extinderea acesteia ,un obiectiv în sine. Într-adevăr, ele vor consuma resurse considerabile pentru a ajunge și atrage acele grupuri ce nu participă la reprezentații, chiar și atunci când clienții aduc venituri suplimentare restrânse. Scopul organizației culturale este să expună produsul , la cât mai mulți oameni posibili din categorii extinse din societate. Acest focus pe misiune înainte de bani este diferența fundamentală dintre o organizație culturală și o companie privată.
Strategia de marketing include mijloacele pe care instituția urmează să le utilizeze în vederea realizării obiectivelor de piață pe care și le-a propus, în concordanță cu coordonatele generale ale politicii de marketing. Ea poate fi elaborat în diverse momente: în cazul lansării pe piață a unui nou produs cultural, odată cu fundamentarea programelor, planurilor și bugetelor instituției, etc.
În funcție de segmentul căruia i se adresează, strategia de marketing poate îmbrăca formele: strategie de piață, strategie de produs, strategie promoțională, etc.
În general, o strategie de marketing este formată din următoarele strategii „parțiale”: strategia de acțiune, strategia rezultatelor și strategia angajării. Strategia de acțiune stabilește:
produsele sau gama de produse ce urmează a fi produse în instituție;
nivelul prețurilor practicate la beneficiar;
regiunea și piețele pe care se va comercializa produsul;
canalele de distribuție utilizate, etc.
Strategia rezultatelor motivează acțiunile firmei prin abordarea prioritară a unor domenii cum ar fi:
utilitatea socială a produselor;
utilizarea completă a capacităților de producție sau a forței de muncă;
prioritățile tehnice, etc.
Prin strategia angajării se stabilește cine, când și unde va executa acțiunile concrete cuprinse de strategia în cauză.
___________________________________________
după G. Medrihan, M.B. Salo, R Boyer – Marketin
II Muzica electronică. Prezentare Generală
România nu are o cultură muzicală foarte matură în domeniul muzicii electronice. Dar, întorcându-ne în trecut, citind, informându-ne și conștientizând eforturile pe care pionierii acestui gen le-au făcut, cunoscând etapele de evoluție ale acestui fenomen, putem să clădim una. Este vital ca un popor să nu uite trecutul său, să nu trădeze simbolurile sale, valorile sale, să își creeze exemple pentru generațiile viitoare, idoli, modele, altfel progresul este unul imposibil și identitatea acelui neam se va pierde. Se spune că educația și gradul de civilizație al unui popor se măsoară după cum are grijă de valorile sale și ce respect au locuitorii săi față de trecutul lor, față de istoria lor. Muzica este cultură, artă, accesibilă oricui, iar muzicienii rămân adânc în istorie, deoarece muzica umple casele tuturor oamenilor, ei fiind printre cei mai răsfățați și idolatrizați artiști.
Existau două profiluri de muzicieni, care experimentau, timid, muzica electronică.
Primul profil este cel al artiștiilor muzicii clasice, avangardiștilor, vizionarilor, futuriștilor, dornicilor de a experimenta, în căutare de nou, compozitorilor și orchestratorilor care au încercat să îmbine instrumentele acustice cu sintetizatoarele, clasicul cu modernul. Astfel, prin jurul anului 1965 s-a născut pe meleagurile noastre muzica electro-acustică, cu o întârziere de aproape zece ani față de Occident. Fie că își creau muzica prin asistarea instrumentelor muzicale de o bandă magnetică sau un ordinator, fie că acele instrumente acustice erau înregistrate și adăugate ca un „sample” în întreaga compoziție, acestea erau mereu prezente ca o bază de pornire pentru muzica electronică a vremii. Un alt gen, care s-a dezvoltat pe meleagurile noastre în perioada ante-revoluționară ,a fost muzica spectrală, datorită unor compozitori precum Ana-Maria Avram, Corneliu Cezar, Costin Cazaban, Iancu Dumitrescu, Octavian Nemescu.
Cel de-al doilea profil era cel al muzicienilor dornici să depășească bariere, rebeli față de convențional, unii rebeli la propriu față de rigorile cenzurii regimului comunist, anumiți instrumentiști integrați în formații rock, care experimentau muzica născută din sintetizatoare, mai mult sau mai puțin improvizate, sub aripa protectoare a unei trupe-mamă. Acestea le asigurau calea de deschidere spre public, le asigurau pâinea, care nu le-ar fi fost certă în cazul orientării exclusive spre postura de producător solo de muzica electronică, datorită dezinteresului și riscului de a fi "expulzat" de către comuniști.
Exemple de compozitori pentru primul profil sunt : Anatol Vieru, Ana-Maria Avram, Aurel Stroe, Călin Ioachimescu, Corneliu Cezar, Costin Cazaban, Costin Miereanu, Dan Mercureanu, Dinu Petrescu, Fred Popovici, Iancu Dumitrescu, Liana Alexandra, Liviu Dandara, Lucian Mețianu, Nicolae Brânduș, Octavian Nemescu, Sorin Vulcu, Șerban Nichifor.
Exemple de instrumentiști pentru cel de-al doilea profil : "Synth Fighters", aidoma luptei lăuntrice dintre dorința de a experimenta o sonoritate nouă și necesitatea de a rămâne în față alături de un grup rock: Corneliu Ionescu "Bibi", Doru Apreotesei, Doru Căplescu și Idu Barbu (formația Sfinx), Dan Stesco "Polymoog" (Basorelief, Compact), frații Cristian și Florian Nanu (Digital Art), Ionel Orban (Savoy), Mircea Florian (Florian din Transilvania), Octavian Teodorescu (Octave), Rodion Roșca (Rodion GA). Cu toate că toți aceștia au făcut mari eforturi pentru a aduce ceva nou iubitorilor de muzică, contribuind foarte mult la pionieratul muzicii electronice din România, nu s-au dedicat exclusiv muzicii electronice, neputând fi considerați puri "electroniști". Dar, înainte de '89, existau totuși patru oameni care pot fi numiți pe bună dreptate "adevărații pionieri" ai muzicii electronice românești, dedicându-se acestui gen: Adrian Budrițan, Adrian Enescu, Christian Mike Sugar și Ștefan Elefteriu.
În acele vremuri Electrecord era casa de discuri unde se întâmpla totul, unde au fost lansate primele materiale de muzică electronică din țară. Din păcate aceasta și-a încetat activitatea în prezent, dar a rămas o legendă, cu un catalog uriaș.
În ce privește tehnica folosită, perioada 1965-1990 a fost epoca sintetizatoarelor analogice, a benzii magnetice și a plăcilor de vinil. Instrumentiștii din diversele formații muzicale beneficiau de resurse modeste în tehnica lor, fiind nevoiți adesea să improvizeze, la fel cum a făcut și Corneliu Ionescu, liderul grupului Sfinx, care și-a creat cu mâinile lui un sintetizator. Nimeni în România nu mai construise un astfel de instrument, iar cei care foloseau sintetizatoarele erau foarte puțini. Sfinx a fost printre primele formații care au utilizat și integrat în muzica lor un sintetizator, alături de Phoenix, prin prisma germanului Günther Reininger.
Dacă tot am adus vorba despre invenții și inventatori, nu pot să nu amintesc de nedreptățile suferite de multe dintre geniile românești, care din lipsă de sprijin financiar au fost martori cum alții care beneficiau de resurse să patenteze și să își însușească acele descoperiri. Instrumentele erau scumpe, informații și surse nu prea existau, iar astfel condiția de geniu le era cu atât mai puternică acestor pionieri ai muzicii electronice, cu cât erau mai autodidacți. Noi nu aveam posibilitățile occidentaliștilor și totuși am reușit.
În casele oamenilor, ca sursă de ascultare a muzicii, pe lângă clasicele radiou-uri uriașe, erau magnetofoanele și pick up-urile. Nu pot să nu fiu subiectivă, să transpun povestioara zilelor din 1998 când eram fascinată de "uriașul" magnetofon pe care îl deținea tatăl meu, cu ghilimelele de rigoare deoarece așa îl percepeam eu la acea varstă, precum și de instalația de boxe și microfoane a acestuia. De asemenea eram obsedată de plăcile cu muzică ușoară românească, pe care le ascultam și mă jucam la diferite viteze până rupeam acul.
___________________________________________________
Enciclopedia Muzicii Electronice Romanești ,S.Moldovan 2012.
Promovarea muzicii electronice la Nivel Național
Cea de a doua perioadă din evoluția muzicii electronice pe meleagurile noastre este cea post-decembristă. Atunci, la noi nu exista încă o scenă dedicată acstui gen, o cultură muzicală în acest sens. Nu exista un colectiv de producători concentrat, strâns la un loc, nu exista piață de desfacere, media, sau public. Existau doar câțiva experimentaliști dispersați, ascunși, autodidacți, în special în concentrații urbane, în orașe mari precum București, Timișoara sau Cluj Napoca. Însă, pe cât de puțini erau, pe atât de mult erau pasionați de acest gen. Pentru prima dată existau oameni care să se dedice cu totul acestui fenomen, care făceau eforturi mari fizice și materiale pentru a-și achiziționa aparaturi, experimentau zi și noapte, încercau să adune în jurul lor alți prieteni cu gusturi asemănătoare, să "infecteze" în jur cu acest nou "virus", muzica electronică. Astfel, înainte de orice media romanească, imediat dupa revoluție, radioul a fost prima portiță de legatură între public și acești promotori, pionieri ai muzicii electronice românești. Radioul era printre singurele surse de noutăți muzicale, fiind favorizați cei din preajma granițelor țării, care mai aveau șansa să prindă posturi străine, 58unde puteau asculta pe ascuns muzică de acest gen. Aceștia mai aveau avantajul posibilității procurării, pe căi mai mult sau mai puțin legale, de casete sau aparaturi de la vecinii noștri unguri, sârbi sau bulgari. Deși după revoluție se aștepta o explozie, un boom, o "culturalizare" în masă, multe dintre ramurile media din România se aflau încă sub conducerea unora dintre vechii "tovarăși", cu ideologii mai greu permisive, greoaie, conservative.
Libertatea a fost greșit înțeleasă de români. La noi s-a produs acea "eliberare" în '90 și s-a întâmplat cum a fost cu șoarecele scăpat în cașcaval. Multe idei nespuse, oameni care lucrau de mult timp dar nu erau auziți, scenă cu potențial dar retincentă. Iar pe partea comercială exista o dorință de afirmare cât mai rapidă, să se producă bani cât mai repede, ceea ce a dus la artificial, la fel ca orice evoluție bruscă. Poate de aici nici nu se poate vorbi în prezent de o legatură între noi și vest, încă mai trebuie câțiva ani să ajungem la același nivel. E mai de grabă o fascinare a scenei internaționale de entuziasmul, energia, soul-ul muzicii noastre, care încă e în faza de maturizare. E ca un adolescent, care te face să zâmbești cu energia și vitalitatea lui.
După Revoluție, Radio Nova 22 a fost primul de post "liber", înființat chiar după '90 și care a activat până în anul 1993. Spun "liber", cu ghilimelele de rigoare, pentru că Uni-fun a fost de fapt primul dintre acestea, înfiițat în 11 ianuarie 1990, însă au existat discuții legate de apartenența politică a acestuia. La scurt timp Uni-fun s-a desprins în două, UniPlus și Fan Radio. Radio Nova 22 a fost locul în care au lucrat nume importante precum Bogdan Untea (DJ Sleek), Cristian Stanciu (Matze), Lucian Stan (DJ Vasile), Nucu Rădulescu (Nuxe), Radu George Săpunărescu (DJ Professor) sau Silviu Costinescu (Alien Pimp). Aceștia au fost favorizați de uriașa arhivă pusă la dispoziție de francezii care conduceau acest post, precum și de aparaturile performante existente acolo. Mulți dintre producătorii și realizatorii de la Nova 22 vedeau în aceasta ca o binecuvântare, o mină de aur, astfel petreceau ore în șir sau nopți întregi răscolind prin arhive sau încercând experimente muzicale.
Așadar, între anii 1990 și 1992 s-a spart gheața în FM-ul românesc prin DJ Vasile și Gabi Andrieș, realizatorii primei emisiuni ce promova muzica underground și alternativă la Radio România Tineret, numită "19 Pentru Totdeauna", în ianuarie 1990. Mai apoi au urmat exemplul și alții, promotori și pionieri ai radioului ai acestui gen, precum Florian Lungu și Liviu Zamora (“Fascinația Sunetului”, Radio România Tineret, februarie 1990, emisiune de muzică ambientală), Cristian Mureșanu (“Miracolul Sunetelor”, Radio Cluj, februarie 1990, dedicată muzicii embientale), DJ Sleek (DJ-ul pionier al muzicii hip hop, în 1991 alături de Daddy Love și Abdul Shabbazz, emisiunea "Hip-Hop Radio Show", la Radio Nova 22), Marius Christian Burcea ("Călătorii Spre Infinit", Fun Radio, 1992, muzică ambientală), Marika ("Blue Lines", Fun Radio, 1994, dedicată muzicii electronice și rock alternativ), Nic Cocârlea ("Lipstick Traces", Radio 21, 1995, promova muzica underground, grunge și post-punk), Ufo și Zoltan Varga ("Alternativa Vest 887", Radio Vest Timișoara, 1995, emisiune dedicată muzicii techno), Horace Dan D ("Techno Vibe", Radio Sonic, 1995, prima emisiune radio dedicată muzicii electronice din Ardeal), Seba 1394, Dubase, Sever Mureșanu și Hajdu Tamas (emisiunea "Welcome To The Club!", la Radio Sonic Cluj Napoca, 1998), Sergiu Rusu (“Univers Ambiental”, Radio Arad, 1998), Arthur Szabo (“Cutia De Rezonanță”, Radio Son, 1998, muzică ambientală), Radu Pieptea (“Organiq”, Delta RFI, 1999). Genul muzicii promovate la începuturi era intergrat în mare parte în sfera alternativă, industrială, cu puternice influențe rock. Însă, printre primele emisiuni cu orientare spre muzica electronică adoptau stilul ambiental, destul de neglijat însă și catalogat greșit de-a lungul timpului, uneori asemănat cu o erezie. Astăzi nu pot să nu deduc pustietatea din FM-ul românesc. În afară de "Zona Liberă", printre puținele emisiuni veritabile de muzică underground și electro, nu mai există alte emisii de specialitate, talk show-uri de analiză, recenzii și așa mai departe. Au apărut tot felul de posturi de radio "specializate" doar pe muzică electronică, însă intoxicate și limitate de ideea de "mainstream", de comercial.
De asemenea, nu exista internetul atât de prezent peste tot ,ca în zilele de astăzi, iar legătura dintre ascultători și realizatori emisiunilor de radio, se realiza prin clasicele scrisori, iar cu artiștii prin clasicele fan cluburi.
Eciclopedia muzicii electronice romanești, S.Moldovan 2012 , 57-86
Promovarea muzicii electronice la nivel local
Festivalul muzicii electronice din Banat , TMBASE / Timișoara Base
În spatele grupului timișorean Alien Kru, unul emblematic pentru pionieratul local dar și național, era un duo format din Alex Samant, sau simplu Alex S și George Cămpan, care avea să fie cunoscut mai târziu sub pseudonimul Sensorship. Am sa încep cu primul dintre ei, Alex S, cel care a uimit cu piesa "Future front airwaves" produsă alături de MC Black Bishop. Un sound foarte chill (calm), downtempo, deep, care amintește de Faithless, o piesă extrem de reușită, aparută în anul 2002 pe compilația "Setup 001". Piesa în cauză a fost reprodusă și cu cei de la Toxica, grup în care mai activa alături de Florin Unguraș adică Ufo. De asemenea a fost imprimată pe una dintre compilațiile "Mouse in House" (ediția 5, 2002, NRG!A).
Cei doi din grupul Alien Kru au început să colaboreze în anul 1998, mai întâi sub denumirea Missing in Action, proiect orientat în mare spre genurile house și techno. În același an devin Alien Kru, schimbă atât stilul abordat, trecând la DNB/jungle, precum și componența, alăturându-i pe Dragan Nicolin aka Distort și Claudiu Fărcaș aka Uncut. În această formulă bifează două prezențe discografice, cu piesele "Duminică după amiază" (2000, TMBase 99) și "Deep tone ff" (2001, TMBase 00, MediaPro). George, alături de Alex Samant și Ufo au organizat seria de petreceri Heavyweight Sessions în clubul Evolution. La sfârșitul anului 2000 trupa se desparte, Alex S nemaifiind implicat în muzică, George producând în continuare sub aliasul Sensorship (breakbeat), iar Drăgan și Claudiu formează PNal. George a oferit cursuri multimedia în cadrul Edukube, echipă în care se mai găseau implicați Vlad Trif și mulți alții. Sensorship a lansat solo piese precum "In and out" (2002, Setup 00), "Higher tones" (2002, TMBase 01), "Silence shifter (Toxica remix)" (2003, TMBase 02, Roton), "Rice wafers" (2002, TMBase 04, Roton. Festivalul Tmbase s-a promovat prin numeroși artiști care i-au calcat scena, amintesc de Brigada Artistică Urbană (B.A.U) , Dumb 52 și Mark Foundler (Cătălin Mihuț).
Afișe de marca TMBase ,anul 2010 , sursă: facebook
Afișe de marca TMBase, grafician: Adnan , sursă : facebook
Brigada Artistică Urbană
Istoria trupei Brigada Artistică Urbană a început să fie scrisă în anul 1995, atunci când cei care aveau să formeze nucleul de bază al acestui grup, Alin Mărgărit (chitară, sintetizator), Tavi Scurtu (percuție), Uțu Pascu (bass) și Vlad Trif (clape), au format trupa de muzică acid-jazz numită Zobo G and The Funky Bees, alături de Dan Mitrofan adică Bozo (MC, chitară) și George Palade (MC). Formula aceasta a activat până în anul 1996, atunci când s-a format Brigada Artistică Urbană, fără Dan Mitrofan, care urmase calea proiectului Radical Din Cal/Val.
"Numele Brigada Artistică Urbană a fost o glumă anticomunistă, dar și un tribut pentru Urban Experience, al căror live electronic la Casa Studenților ne-a impresionat. Erau lucruri nemaivăzute într-o mare de concerte heavy metal-blues rock.” (Tavi Scurtu)
BAU a fost un grup deschis colaborărilor, bazat pe improvizație și spontaneitate, neavând niciodată aceiași componență, aceleași cântece, același show. Sunetul lui rezona publicul, pe care îl modela și de care era modelat.
În discografia lor este cuprins un album realizat în anul 2002, numit "Dispersia", re-editat un an mai târziu cu noi colaborări: Dru Klein ("314", "Action must be taken", "Bullet penetration"), Injektah ("Groovin' "), Roli Breaker ("The new message"), Leizaboy ("King riddim"), Dudu ("East beats"). Brigada Artistică Urbană este o trupă care pune mult suflet în muzica lor, cu concerte care emană multă energie, astfel, deși albumul nu a reușit să capteze la fel de fidel acel vibe, rămâne unul de referință pentru muzica drum and bass autohtonă.
O parte din membri, Vlad Trif și Tavi Scurtu, activau în anii '90 și în proiectul Ufo & Ummo a lui Florin Unguraș, care a colaborat și el cu BAU după anul 1997. Pseudonimul Ummo a fost inspirat de farsa menită de a demonstra că paranoia e mai răspândită decât se crede, care susținea că o civilizație extraterestră, ummites, ar fi intrat în contact cu o comunitate spaniolă în anii '50. Sub denumirea aceasta a mai participat în proiect Alin, Uțu și Thrina (Cristina Dan).
“Întâlnirea cu Ufo a fost benefică, el dându-ne acces la o tehnologie care altminteri nu ne-ar fi fost accesibilă și la noutăți muzicale. Fiind realizator radio avea o colecție respectabilă de muzică și cunostiințe, de asemenea, având conexiuni, ne-a prezentat celor din mica scenă underground timișoreană. Prin el am apărut la primele festivaluri <Underground>, <Student Fest>, <TMBase>. O perioadă, sora lui, Adina, a fost cântăreață în grupul nostru. Dealtfel noi, și când zic noi mă gândesc la Uțu, Alin, Vlad și cu mine, nucleul B.A.U., am fost și membri fondatori ai organizației TMBase, alături de Ufo, participând la organizarea primelor party-uri și a primelor ediții ale festivalului. Cel puțin la început Ufo & Ummo și B.A.U. erau două nume sub care apărea output-ul aceluiași grup de oameni." (Tavi Scurtu).
Atât Brigada Artistică Urbană cât și Ufo & Ummo adoptau în general drum and bass-ul. Ufo & Ummo a avut o singură apariție discografică, piesa "Acva p(h)unk" fiind prezentă pe compilația aniversară a festivalului TMBase '99, aparută un an mai târziu prin Rocka Rolla. Au mai rămas needitate și alte minunate piese de pionierat, cum sunt "American ninja dub", "Ceva invizibil", "Dub city limits" și "Metropola 2001 (Alex S remix)".
Dan Mitrofan, colaborator pentru o perioadă alături de Brigada Artistică Urbană, a fost implicat de-a lungul timpului în diverse proiecte experimentale, de fuziune între muzica rock sau jazz, precum Radical Din Cal/Val, Arc Gotic, Vals Hedone, Mike Altrin, Infectator Com, Nu & Apa Neagră, Ponton Unit (cu Tavi Scurtu, Eddie Neumann și Michi Moldoveanu), Eduard Jak Neumann Quartet (Edi Neumann, Tavi Scurtu, Csaba Santa) și altele. A format de asemenea propriile grupuri, Dan Mitrofan Quartet, alături de artiști precum Tavi Scurtu, Sebastian Spanache și Michael Acker, respectiv Dan Mitrofan Trio cu Lucian Nagy și Johnny Bota.
George Palade a început să cânte alături de Tavi și Uțu de la 13 ani, la chitară. Cei trei i-au cunoscut mai apoi pe Vlad și Alin, astfel s-au pus bazele trupei BAU, cu care George a cântat pe la baluri, sau petreceri precum Htonian, Periam, Subway și în multe alte locuri. Mereu au fost atrași de alternativ, de original, de diferit, dar în esență au rămas apropiați de muzica rock pură. Cu timpul George a fost atras de butoane, computere și muzica electronică. Însă, de la aproximativ 22 de ani a renunțat la cariera muzicală.
Tavi Scurtu este unul dintre cei mai buni percuționiști români ai momentului, fiind prezent de-a lungul timpului în numeroase proiecte, cum ar fi Aievea, East Village, Eduard Jak Neumann Quartet, Glidq, Iordache, Midi Overdose, Mind Change (Leizaboy, Uțu Pascu, Petrică Ionuțescu, Bozo, Arthur Balogh, Sasha Bota, Sebastian Spanache), Khidja Cloud Society și multe altele. A contribuit la prezentarea celui mai bun album raggae produs în România, alături de BAU, "Pacha Man – Drumul către Rastafari", lansat în 2003 la Nova Music. A participat la câteva concerte și a realizat un remix pentru versiunea vinil a single-ului "Același sânge".
Uțu Pascu a mai activat de-a lungul vremii ca inginer de sunet, producător muzical sau basist în trupe precum Jais, Iordache, Blazzaj și Kumm, însă numărul acestora este cu mult mai mare.
Sursă fotografie www.lastfm.com
Cine a pus bazele acestui festival?
Ufo (Florin Unguraș)
Florin Unguraș este unul dintre cei mai importanți timișoreni care au contribuit la pionieratul muzicii electronice în această regiune, dar și în țara întreagă. Totul a început aproximativ din anul 1995, atunci când se găsea ca om de radio în cadrul postului Alternativa Vest, unde realiza două emisiuni care aduceau noutăți în FM-ul vremii: "Alternativa Vest 887" și "Hard Rock Café". Prima dintre ele era una dedicată muzicii electronice, alternative și indie, realizată alături de Zoltan Varga. Cea de-a doua se apropia mai mult de genul de muzică ascultată de Ufo în acele timpuri, rock-ul. Asculta mult acest stil la radiourile sârbești încă din anul 1982. Din anul '98 a trecut în barca celor de la Radio Analog Timișoara.
De asemenea Florin a contribuit la realizarea primelor petreceri din Timișoara. În perioada anilor 1995-1996, Ufo a organizat alături de Remus primele party-uri în "Depozit" (Warehouse), devenite legendare în orașul vestul. Acestea aveau loc într-un cadru improvizat, ilegale ce e drept, underground, poate cele mai underground vreodată. Responsabil cu muzica era chiar Ufo, majoritatea seturilor cuprinzând în special techno, acid și DNB, de pe CD sau chiar casete. Vestea a mers mai departe și s-au alăturat apoi DJ locali precum Dudu, Future Groove, Urban Experience și A.lie.ns.
Succesul acestor prime petreceri l-a încurajat și l-a determinat să pună bazele în 1998 alături de alți timișoreni pasionați de acest nou gen de muzică, asociației TMBase, care a devenit în timp cel mai mare festival de muzică electronică și printre primele organizate în România. Alex Samant, Alien Kru, Bogdan Roșu, Qewza, PNal, Sneila și Urban Experience erau alți împătimiți implicați în organizare și care făceau parte din crew-ul TMBase. Evenimentele erau organizate cu sprijin din partea OSUT (Organizației Studenților din Universitatea Timișoara), care mai sprijinea Student Fest.
La prima ediție au fost prezenți DJ Clau (Roli Breaker), Future Groove, NSK, Reloop, Șuie Paparude, Ufo & Ummo, Urban Experience și Xplore. Festivalul TM98Base a avut loc în sala Lira, iar apoi a urmat tradiția petrecerilor Warehouse, fiind amplasat în vechi hale industriale părăsite. La festival au participat de-a lungul timpului numeroase nume mari autohtone, dar a dat șansa și multor tinere talente, fiind o oază de undergroundism. Evenimentul a lansat anual câte o compilație aniversară, pe care semnau artiștii prezeți la precedentele ediții.
De-a lungul vremii Ufo a fost implicat în numeroase proiecte muzicale, precum MFDN, Brigada Artistică Urbană, Ufo & Ummo și Toxica.
Publicul de la TMbase , anul 1998-1999 (aproximativ) – hale industriale (depozit)
sursă : facebook
___________________________________________________________
Eciclopedia muzicii electronice romanești, S.Moldovan 2012, 142-166
III Prezentarea Organizației AnonimTM
Prezentarea generală a organizației – scurt istoric
AnonimTM s-a format în 1998 la Timișoara și este o organizație care promovează curente muzicale underground, aducându-și contribuția în creearea unei culturi de club sănătoase.
Organizația AnonimTM este formată din urmatorii artiști : Mc Tina, Dudu Rodoslav, Roli Breaker (Horațiu Popescu), Leizaboy (Horațiu Rus), Seba 1394 ( Sebastian Medinschi), Newgotti (Norbert), Pristvi (Mihai Istvan), Klin și Dubase (Sebastian).
Dudu și-a început cariera muzicală în anul 1991, în postura de chitarist al trupei Subcontrol, prima formație de crossover și alternative din România. Acest nume amintește de firma în cadrul căreia Dudu profesează ca arhitect, în proiectarea halelor industriale.Pe vremea studenției s-a implicat puternic în promovarea muzicii underground, alternative și electronice în Timișoara, fiind unul dintre pionierii genului drum and bass. S-a implicat în organizarea legendarelor petreceri "Warehouse", cu Ufo și alți colaboratori. Dudu a adus în "Depozit" Balul Arhitecturii, al cărui student era, cu sprijin din partea OSUT și Dacian Vâlcu (Infectator Com).
Ca și producător muzical, Dudu a semnat colaborarea pentru piesa "East beats" a celor de la Brigada Artistică Urbană, pe albumul "Dispersia" (2003). Un an mai târziu de la înființarea TMBase, el fondează alături de Roli Breaker, Sergiu Pascu (fost basist în formația Subcontrol) și Emil Zoicaș, organizația AnonimTM. Aceasta alături de festivalul TMBase reprezintă modele de conviețuire și colaborare pentru organizațiile muzicale și festivalurile din România. Un colectiv puternic, care a legat strânse prietenii care durează de mai bine de 15 ani.
În scurt timp AnonimTM s-a transformat într-un DJ crew, care-i mai cuprindea pe Leizaboy și Klin, important duo, iar apoi Seba 1394 ("emigrat" de la Cluj Raving Society). Mai târziu se alatură MC Tina, Newgotti, Pristvi și Mr H. MC Tina a fost cooptată în urma concursului de descoperire a talentelor "Se caută o voce", organizat în anul 2004 de DJ 166. O dată cu apariția acestei organizații s-a promovat clubbingul, genurile breakbeat și big beat. Este organizatorul renumitului festival "48H", care durează două zile non-stop și care se petrece anual din anul 2001.
AnonimTM beneficiază de asemenea de un post de radio cu același nume, care emite timp de trei ore în fiecare marți de la ora 18, live din cafeneaua Van Graph, începând cu anul 2004. Tot alături de aceștia, au fost lansate în ultimii trei ani compilații anuale aniversare, pe care au fost promovați artiști locali din toate genurile muzicale underground, precum Arc Gotic, BanXs, Barbarian Truce Digits, Bio, Blazzaj, Brigada Artistică Urbană, Dan Mitrofan, Daniel Dorobanțu/Moebius Strip/Thy Veils, Deevision, Delision, DJ Limun, DJ Suv, Don E, Fratziman, Implant Pentru Refuz, Injektah, K-lu, Leizaboy, Lucky Luciano, Makunouchi Bento, Mighty Boogie, Mofo, Nazo, Persona, Petrică Ionuțescu, Ponton Unit, Raw Nuts, Romantic Jürgen, Shull, Vlad Sturdza, Zefzeed. AnonimTM a fost de asemenea organizatorul “Chew The Fat!”, unul dintre cele mai mari branduri de petreceri breakbeat din Europa.
Obiectul de activitate, Misiunea, Obiectivele și mediul intern al organizației AnonimTM
Obiectul de activitate – AnonimTM
Conform actualului regulament de organizare și funcționare, Organizația AnonimTM are ca obiect de activitate: susținerea de petreceri de tip underground (în țară și în străinătate), participarea la diverse concursuri și festivale în colaborare cu alte organizații artistice de marcă underground.
Atribuții principale în activitatea organizației:
realizarea și susținerea de evenimente de noapte indoor și outdoor.
promovarea creației muzicale și interpretative electronice timișorene, încurajarea tinerelor talente din oraș;
instaurarea și cultivarea unui climat artistic superior muzical;
promovarea muzicii electronice timișorene în țară și în lume , în vederea formării, dezvoltării și menținerii unei imagini pozitive din punct de vedere cultural al orașului Timișoara la nivel local și național.
Misiunea Anonim TM
AnonimTm este o prestigioasă organizație non-profit, profesionistă de evenimente muzicale, cu o temeinică tradiție de 15 ani atât la nivelul realizărilor individuale ale dj-ilor, a realizărilor colective membrilor, cât și în ceea ce privește strategia de promovare a evenimentelor sub aceasta marcă și prospecție conform exigențelor contemporaneității, seturile electronice vaste din punct de vedere a parametrilor obiectului sonor si vizual de la începuturile genului drum’n’bass romanesc până astăzi.
Obiectivele AnonimTM
Obiectivul principal îl constituie promovarea valorilor muzicale-artistice, autohtone și universale, pe plan local, național și internațional.
Organizația are ca obiectiv în perioada 1999-2014 – dezvoltarea Organizației Culturale AnonimTM, urmărind:
Obiective derivate:
diversificarea seturilor si genurilor electronice, abordarea unor sunete clasice de soul și funk ale anilor `70 cu drum’n’bass-ul modern, în acord cu tendințele/curentele actuale ale evenimentelor de noapte, preferințele și structura publicului țintă;
identificarea și producția de creații muzicale electronice contemporane;
punerea în scenă a unor noi evenimente, de party-uri, precum și a celor vechi și foarte cunoscute cum ar fi TmBase, Made in TM, Hate Me s.a.;
colaborarea cu diverși artiști, dj, la limbajul artistic muzical electronic , care au dobândit experiență în evenimentele de tip clubbing și underground, sau organizațiile artistice de muzică, care îmbină cu succes tradiția și modernitatea;
stabilirea unor standarde de sonorizare, de producție, de interpretare și profesionale care să asigure calitatea constantă a petrecerilor și astfel repoziționarea organizației ca importanță în plan regional și național;
importanța culturală și valoarea artistică a proiectelor care să atragă după sine integrarea organizației în inițiative culturale internaționale, în vederea unor oportunități de participare la festivaluri și turnee europene;
explorarea posibilităților de colaborare/parteneriate cu organizații similare din oraș și din țară și cu alte organizații artistice europene;
atragerea tinerilor să asculte muzică electronică de calitate;
crearea unui corp de muzicieni profesioniști.
Organizarea activității de marketing în cadrul AnonimTM
Activitățile specialistului din cadrul departamentului de marketing sunt diverse, inventarierea lor realizându-se în funcție de domeniile stricte, respectiv: cercetare, produs, preț, distribuție, servicii de marketing.
În cadrul activității de cercetare, principalele atribuții ale specialiștilor constau în:
– Cercetarea mediului intern/extern al organizației;
– Cercetarea dorințelor consumatorilor, inclusiv a comportamentelor specifice diverselor categorii de consumatori;
– Cercetarea pieței.
Activitatea referitoare la produs vizează atât faza cercetării produsului, cât și pe aceea a dezvoltării acestuia. Astfel, în faza de cercetare sunt realizate prognoze tehnice și tehnologice, analize ale produselor proprii și ale produselor concurente, cercetări privind ciclul de viață al produselor. În etapa de dezvoltare sunt vizate următoarele aspecte:
– selectarea ideilor privind noile produse;
– modernizarea și diversificarea mărcilor;
– protecția noilor produse;
– elaborarea strategiilor de produs ce vor fi urmate;
– definirea mixului de produs.
Domeniul prețurilor face obiectul activității desfășurate în departamentul de marketing ca urmare a necesității abordării următoarelor probleme:
◦ definirea politicii de prețuri a organizației;
◦ analiza evoluției prețurilor pe diverse piețe și la diferite orizonturi de loc și de timp;
◦ analiza competitivității costurilor;
◦ studierea evoluției puterii de cumpărare a consumatorilor;
◦ realizarea de comparații cu organizațiile concurente, etc.
Managerul de marketing acordă o atenție deosebită și activității de distribuție. În acest domeniu, problemele prioritare sunt:
– definirea și fundamentarea strategiilor de distribuție;
– analiza costurilor distribuției;
– evaluarea canalelor de distribuție existente precum și a celor ce ar putea apare în viitorul apropiat;
– analiza activității desfășurate de concurență în privința distribuției;
– posibilitatea pătrunderii pe alte piețe.
La nivelul organizației, evoluția marketingului cunoaște 4 modele generale de organizare a activității specifice desfășurate în acest domeniu:
1. Organizarea orientată pe produs – activitățile de marketing sunt grupate pe produse distincte, pe linii de produse asemănătoare. Managerul de produs poate avea în subordine managerii diferitelor grupe de produse, aceștia la rândul lor – coordonând activitatea managerilor pe produse individuale.
2. Organizarea orientată pe piețe – specifică organizațiilor profilate pe un produs de bază sau principal, care se vinde pe mai multe piețe, fiecare tip de piață având nevoie de o abordare diferită.
3. Organizarea geografică a activității de marketing – activitățile se desfășoară pe regiuni geografice; acest sistem creează avantaje pentru forța de vânzare;
4. Organizarea de tip funcțional – specialiștii de marketing răspund pentru diferite activități specifice cercetării de marketing. Avantajul acestui sistem este simplitatea administrării sale; dezavantajul este că în organizațiile mari definirea concretă a activităților din domeniul cercetării este destul de dificilă.
Acesta din urmă este tipul de organizare de marketing ales de organizația AnonimTM.
Locul activității de marketing în structura organizatorică
Activitatea de marketing se desfășoară în cadrul organizației Anonim TM. Care este condusă de către Dudu Rodoslav, dj si membru fondator a organizației.
Atribuții managerului de marketing , Dudu Rodoslav în cadrul organizației:
1) realizarea anuală a unor studii de piață;
2) elaborarea strategiilor de marketing, a programelor de marketing ce cuprind: obiective, strategii, tactici și bugete corespunzătoare; coordonarea și controlul îndeplinirii acestora;
3) formularea recomandărilor pentru conducerea AnonimTM în ceea ce privește atitudinile publicului, comportamentul celorlalte organizații de profil;
4) estimarea bugetelor și identificarea surselor bugetare pentru activitățile prevăzute în strategia anuală de marketing;
5) fundamentarea deciziilor, în acest caz îndeplinind rolul de coordonator al activității tuturor compartimentelor, analizând deciziile ce urmează a fi supuse adoptării de către ceilalți membrii;
6) atribuții operaționale, de execuție în domeniul politicilor de produs, preț, plasare (distribuție), promovare, deci a submixurilor de marketing, ca și în domeniul cercetării-dezvoltării, utilizării sistemelor informaționale, serviciilor de marketing etc.;
7) propunerea și implementarea elementelor de identitate a organizației AnonimTM. (logo, slogan, formulare de comunicare internă și externă, cărți de vizită);
8) verificarea respectării elementelor de identitate AnonimTM.;
9) realizarea materialelor de prezentare a AnonimTM-ului (mape de prezentare, spoturi video și audio, flyere, stickere și pliante);
10) realizarea materialelor de promovare a AnonimTm-ului (afișe, tricouri, pungi, pixuri, agende, calendare, felicitări, mouse pad-personalizate);
11) organizarea evenimentelor suport de promovare a imaginii O.N.B. : lansări, inaugurări, vernisaje, prezentări în cadrul unor evenimente proprii sau ale altor organizații ;
12) propune membrilor organizației AnonimTM, măsuri menite să îmbunătățească activitatea organizației.
13) comunicarea cu consumatorul real sau potențial sub toate formele: publicitate, merchandising, relații publice, care se poate realiza atât cu personalul organizației cât și cu prestatorii externi;
14) desfășurarea activității de promovare propriu-zisă (detaliată în programele de promovare pe fiecare eveniment în parte) :
◦ plasarea de advertoriale, machete și spoturi publicitare în mass-media (pressalert)
◦ direct mailing;
◦ publicitate on-line (facebook/twitter)
15) contribuirea la buna desfășurare a spectacolelor montate pe scena muzicii electronice :
◦ coordonarea activităților de achiziționare și fiscalizare a biletelor pentru evenimente de marca AnonimTM;
◦ coordonarea activităților de protocol (hosting, catering, flori).
IV Analiza mediului de marketing și promovare a organizației AnonimTM
Rezultatele activității unei organizații vor depinde de cunoașterea fiziomiei și mecanismului de funcționare a mediului, precum și de capacitatea organizațiilor de a fructifica oportunitățile și de a face față primejdiilor pe care mediul de marketing și mediul de promovare i le furnizează.
Înțelegerea și punerea în practică a marketingului și a promovării presupune cunoașterea conceptelor de mediu extern (macromediu) și mediu intern (micromediu).
____________________________
Sursă fotografie : facebook
Analiza macromediului de marketing
Macromediul de marketing cuprinde forțele externe care acționează asupra organizației și a micromediului său stimulând sau frânând activitatea desfășurată de aceasta. Aceste forte sunt grupate în mediul demografic, mediul economic, mediul tehnologic, mediul politic și juridic, mediul socio-cultural și mediul natural. Acești factori exercită în permanență o influență mai mică sau mai mare asupra activității organizației, aflându-se într-o permanentă schimbare.
Fig.1. Macromediul organizației
a) Analiza mediului economic ( rata inflației, rata șomajului, rata dobânzii, PIB)
Mediul economic cuprinde totalitatea factorilor din economie care influențează capacitatea organizației de a concura în domeniul său de activitate, dar și posibilitatea și disponibilitatea consumatorilor de a cumpăra diverse bunuri și servicii. Între factorii care influențează puterea de cumpărare se numără veniturile curente, veniturile disponibile, prețurile, tendința spre economii sau consum și politica de credite. De asemenea, când veniturile nominale depășesc rata inflației are loc o creștere a veniturilor reale și consumatorii își pot procura cantități sporite de bunuri și servicii. În schimb o rată a șomajului ridicată afectează activitatea multor întreprinderi deoarece populația are tendința să renunțe la bunurile care nu sunt de strictă necesitate.
Mediul economic influențează puternic activitatea AnonimTM prin faptul că nivelul de dezvoltare economică este direct legată de activitatea acesteia.
Atât rata șomajului cât și inflația au înregistrat o scădere în ultimii ani. Astfel, nivelul de trai e mai ridicat decât în anii precedenți iar previziunile pentru următorii ani sunt optimiste.
b) Analiza mediului demografic
Mediul demografic cuprinde populația din zona de activitate a organizației, prezentând interes atât ca piață a forței de muncă cât și ca piață de desfacere pentru bunuri și servicii. Organizația este interesată de mai multe aspecte demografice: numărul populației din zona de interes, structura populației după sex și vârsta, structura familiei, densitatea, mobilitatea populației, speranța de viață, repartiția populației în mediul rural și urban, educația etc.
Aceste atribute sunt utilizate de organizație în determinarea dimensiunilor pieței potențiale, în elaborarea de estimări privind evoluția cererii de produse și servicii, în stabilirea celui mai potrivit mix pentru piața respectivă. Atributele demografice pot furniza indicii clare asupra structurii gamei de produse, asupra prețurilor pe care consumatorii sunt dispuși să le plătească pentru aceste produse, asupra modalităților optime de distribuire a lor și a celor mai potrivite acțiuni promoționale.
Mediul demografic influențează activitatea AnonimTM prin faptul că aceasta își orientează oferta către clienți. Creșterea numărului de persoane se poate reflecta și în cadrul activității organizației prin creșterea cererii de bilete și pentru evenimentele oferite.
c) Analiza mediului politico-legislativ (reglementări în domeniu, legi)
Mediul politic este format de structurile sociale ale societății, forțele politice ce acționează și de raporturile stabilite între acestea. Toate acestea determină un climat politic stabil sau mai puțin stabil cu influențe directe asupra mediului de afaceri dintr-o țară, ca și gradul de intervenție a statului în economie și atitudinea generală a administrației față de viața economică a societății.
Mediul politic legislativ cuprinde următoarele legi:
Ordonanța Guvernului nr. 26 din 14 iulie 2005 privind managementul instituțiilor publice de cultură, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 114 din 4 mai 2006, publicată în M.O. 413/12 mai 2006);
Ordonanța nr. 21 din 31 ianuarie 2007 (M.O. 86/2 februarie 2007) privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic;
Ordonanța de Urgență a Guvernului Nr. 24/2000 (M.O. nr.663/26.07.2005), privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, cu modificările și completările ulterioare (prin Ordonanța de urgență nr.118/14.07.2005);
Ordonanța nr. 51 din 11 august 1998 (M.O. nr.296/13 august 1998) privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor și proiectelor culturale, aprobată prin Legea nr. 245 din 16 mai 2001; aprobată cu modificări prin Legea nr.245/2001
Hotărârea de Guvern Nr. 125/1999 (M.O. nr. 100/10 martie 1999) privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare a performanțelor profesionale individuale și de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de bază între limitele stabilite pentru instituțiile de cultură;
Legea Nr. 504 din 17 noiembrie 2004 (M.O. nr. 1119/26 noiembrie 2004) privind organizarea și funcționarea instituțiilor artistice de spectacole; legea reglementează cadrul juridic general al organizării și funcționarii instituțiilor publice de spectacole și concerte;
Legea nr. 199 din 16.04.2002 (publicată în M.O. 267/22 aprilie 2002) pentru modificarea art. 2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 9/2001, privind unele măsuri în domeniile culturii și artei, cultelor, cinematografiei și dreptului de autor;
Legea nr. 247 din 16 mai 2001 (M.O. nr. 296/6 iunie 2001) pentru aprobarea OG nr.79/1998 privind organizarea și funcționarea Fondului Cultural Național.
Legea nr. 293 din 5 iunie 2001 (M.O. 309/11 iunie 2001) pentru aprobarea OG nr. 42/2000 privind îmbunătățirea finanțării unor programe de dezvoltare sectoriala inițiate de Ministerul Culturii.
Legea nr. 564 din 19 octombrie 2001 (M.O. 695/1 noiembrie 2001) pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor masuri de protecție a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial.
Legea nr. 8 din 14 martie 1996 (publicată în M.O. nr. 60/26 martie 1996) privind dreptul de autor și drepturile conexe, asupra unei opere literare, artistice sau științifice, precum și asupra oricăror asemenea opere de creație intelectuală, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001 (M.O. nr. 663 din 23 octombrie 2001)privind liberul acces la informațiile de interes public;
Legea nr. 32 din 19 mai 1994 privind sponsorizarea, cu modificările și completările ulterioare; actualizată până la data de 22 octombrie 2001, cu modificările aduse de Legea nr. 105 din 24 iunie 1997; abrogată de Ordonanța de Urgență nr. 13 din 26 ianuarie 2001;
Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 – Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare; republicată prin O.U.G. 55/2006
Decretul nr.614 din 3 mai 2006 – prin care se promulga Legea 114/2006 (M.O. 413/12 mai 2006) pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2005 privind managementul instituțiilor publice de cultură.
Analiza mediului socio-cultural (nivelul de educație, distribuția socială)
Mediul socio-cultural include instituțiile și factorii care definesc o societate, conferindu-i un sistem propriu de valori, de tradiții, norme și obiceiuri ce generează un anumit comportament etic, moral și cultural pentru toți membrii săi.
Mediul socio-cultural influențează activitatea AnonimTM în mod direct, și anume prin simplul fapt că oamenii aleg ceea ce vor să vadă și să asculte. Totuși, nu înseamnă că activitatea AnonimTM trebuie să se schimbe după preferințele celor din mediul extern, dar într-o mică măsură, trebuie să țină cont și de acest lucru.
Analiza mediului tehnologic
Mediul tehnologic are un rol important în atingerea scopurilor și obiectivelor propuse.Tehnologia poate determina modul de satisfacere a diferitelor trebuințe ale consumatorilor și influențează deciziile de marketing referitoare la noi produse și servicii, ambalare, promovare, distribuție etc.
În același timp, tehnologiile avansate necesită pregătirea atât a personalului dar și a consumatorilor care nu sunt întotdeauna receptivi. Tehnologiile noi fiind costisitoare de obicei, provocarea constă în a realiza producție de masă și desfacere maximă cât mai eficient.
Dotările tehnice ale scenei și sălii de evenimente (capacitatea salii este de aproape 200 de locuri și 1.000 de locuri):
1. Echipamente mecanice complete, cu posibilități de montare elemente scenografice complexe;
2. Instalație de lumini – proiectoare, aparatură de efecte speciale (imagini fum, ceață), stroboscop – care poate răspunde oricărei cerințe scenografice (lumină albă și culori diferite);
3. Instalație de sonorizare: pupitru comandă, aparatură înregistrare și redare de înaltă fidelitate;
4. Mixere de calitate, vyniluri, laptopuri.
AnonimTm mai dispune și de ateliere și studio-uri de producție dotate cu echipamente moderne, cu ajutorul cărora se pot realiza elemente de sonorizare de mare complexitate.
Analiza micromediului de marketing
Micromediul include factorii și forțele cu acțiune imediată asupra organizației, care influențează direct succesul activității desfășurate și asupra cărora și organizația își exercită controlul într-o măsură mai mică sau mai mare: organizația însăși, furnizorii, intermediarii, partenerii, concurenții și publicul (clienții).
Organizația – își elaborează și coordonează activitatea de marketing ținând seama de informațiile transmise de managerul de marketing, de cercetare-dezvoltare, de finanțe și contabilitate, de aprovizionare, de producție, de personal etc. Deciziile de marketing sunt influențate direct de calitatea membriilor din organizație și de circulația informației dintre aceștia. Toți constituie mediul intern al unei organizații și reprezintă partea micromediului ce se află sub controlul ei total și direct. Asupra celorlalte elemente ale micromediului organizația poate avea influență dar nu poate avea un control total.
Furnizorii reprezintă o forță de influență prin prețurile practicate, calitatea oferită și promptitudine – și se poate spune că din acest punct de vedere furnizorii în România reprezintă o mare problemă, multe organizații fiind nevoite să trateze cu un singur furnizor. Costul unui produs variază direct proporțional cu cantitatea de materii prime, subansamble și componente pe care organizația le procură de la furnizori (în cazul nostru: patroni și manageri de baruri și cluburi). Atunci când furnizorii intră în competiție pentru client, se vor strădui să prezinte cât mai multă credibilitate și să-și mențină prețurile la un nivel cât mai scăzut pentru a atrage cât mai mulți clienți.
3) Clienții – reprezintă o forță de influență a competitivității pentru că pot determina reducerea prețurilor, pot solicita o calitate sporita sau mai multe servicii post vânzare și prin aceasta pot influenta piața unui produs. Printre clienții ce alcătuiesc publicul audit AnonimTM. se numără:
– elevi/studenți;
– persoane fizice adulte;
– organizatori;
– organizații care îi închiriază pentru diferite evenimente de promovare a altor marci muzicale.
Concurenții – sunt organizații similare care încearcă să satisfacă aceleași nevoi ale clienților și sunt percepute de consumatori ca alternative pentru satisfacerea cerințelor lor.
Există și concurența indirectă, reprezentată de:
– organizații private din domeniul cultural și al divertismentului
Exemple : Hate Me, Made in TM, Electric Castle, electric Playground , Sabotage , Music without Borders.
Mixul de marketing AnonimTM
Conceptul de mix de marketing a fost promovat de către autori ca:
– McGarry (“Some functions of marketing reconsidered” – 1950);
– Frey (“Advertising” -1961);
– Lazer și Kelley (“Managerial Marketing: Perspectives and Viewpoints” – 1962);
– Neil Borden (“The concept of the marketing mix” – 1964);
– McCarthy (“Basic Marketing: A Managerial Approach” – 1964);
– Booms și Bitner (“Marketing strategies and organization structures for service firms” – 1982);
– Judd (“Differentiate with the 5th P: People” – 1987);
– Kotler (“Megamarketing” – 1986).
Astfel, Neil Borden folosește termenul de “mix” pentru a enumera douăsprezece elemente componente: dezvoltarea produsului, adoptarea mărcilor, vânzarea directă, promovarea la locul vânzării, expunerea în raft, logistica, determinarea prețului, canalele de distribuție, publicitatea, condiționarea, serviciile, cercetarea și analiza informațiilor. Prin aceste activități specifice marketingului, organizația urmărește atingerea obiectivelor stabilite, prin implementarea strategiilor specifice unei anumite piețe țintă. Ulterior, Gerome McCarthy a definit conceptul de mix de marketing utilizând patru componente: produs, preț, distribuție și promovare.
Componentele mixului de marketing trebuie proiectate în așa fel încât să corespundă cerințelor consumatorilor :
◦ produsul corespunde nevoilor specifice ale consumatorilor;
◦ prețul este cel care poate fi acceptat de către consumatori;
◦ distribuția va pune la dispoziția consumatorilor produsul (serviciul);
◦ promovarea realizează comunicarea eficientă cu consumatorii.
Dacă strategia de marketing va fi orientată către piață, atunci și mixul de marketing va fi astfel proiectat încât să creeze valoare pentru consumatori. Annie și Alfred Zeyl propun următorul proces de creare a valorii pentru consumator, utilizând variabilele mixului de marketing:
1) alegerea valorii:
– segmentarea pieței;
– alegerea segmentului vizat;
– poziționarea.
2) crearea valorii:
– realizarea produsului (serviciului);
– fixarea prețului și a condițiilor de vânzare;
– alegerea canalelor de distribuție;
– alegerea serviciilor alăturate distribuției.
3) comunicarea valorii:
– activitatea promoțională;
– publicitatea;
– forța de vânzare.
Pentru fiecare componentă a mixului de marketing, se va dezvolta o strategie corespunzătoare care va fi corelată cu strategia de marketing a organizației.
Strategia de marketing se caracterizează prin existența unor forme tradiționale de promovare a
produsului cultural. În acest sens se pot consemna: realizarea de afișe, programe de sală, fluturași, politică de prețuri diferențiate în funcție de categorii sociale și de vârstă.
Tot legat de marketing, putem semnala lipsa unei strategii moderne, flexibile și eficace, datorată lipsei unor profesioniști în domeniu.
De asemenea, în relație cu celelalte instituții și organizații culturale, există o disfuncționalitate a comunicării care se manifestă fie în politica repertorială, fie prin suprapunerea timpului de desfășurare a evenimentelor cultural muzicale.
În linii mari, strategia de distribuție a valorilor culturale și a informațiilor cu privire la produsul lor cultural este o strategie pull, care urmărește atragerea auditului iubitor de muzică electronică către organizația AnonimTM, dar și push, vizând organizarea unor manifestări care să ducă la creșterea nivelului cultural și a cunoștințelor din domeniul artei muzicale a diferitelor categorii de persoane.
Publicul AnonimTM poate fi împărțit astfel:
Segment de public Produs cultural
Persoane noi (la evenimente) Seturi standard
Iubitori de muzică electronic bine informați Seturi de muzica electronică nouă
Curioși culturali (hibrizi) Seturi vechi combinate cu seturi noi de muzică electronică
Politica de produs
Produsul este esența muncii în organizația muzicală artistică. Producția trece printr-o mulțime de etape complicate ca modalitate de lucru, ce implică o seamă de cadre și sectoare necesare în toate fazele. În mare, politica de produs răspunde la trei întrebări vitale pentru succesul organizației:
– Ce trebuie oferit?
– Cui trebuie oferite/prezentate produsele realizate?
– Sub ce formă se face prezentarea ofertei?
AnonimTM nu oferă un singur produs, ci mai multe produse de muzică și anume genurile muzicale sunt variate, toate trebuind să fie coordonate și integrate armonios într-o politică coerentă.
Perioada de la apariția ideii până la realizarea evenimentului, respective warm-up sau official party , se numește ciclul de producție și cuprinde următoarele etape de lucru:
◘ alegerea pieselor care vor fi cuprinse în seturi după crearea listei cu propuneri; ( se va stabilii un line-up cu toti dj care vor trece la pupitru în funcție de ora stabilită pe program)
◘ pregătirea pentru punerea în practică a producției, împărțirea sarcinilor, alegerea colaboratorilor și planificarea muncii – planul operativ și financiar;
◘ lucrul la proiect, montarea aparatelor (mixerelor, laptopurilor, boxelor și a sound system-ului) prelucrarea sonoră a evenimentului muzical;
◘ finalizarea evenimentului, probe tehnice, decor, lumină, precum și proba generală;
◘ official party dar și perioada post-producție, analizarea și evaluarea succesului – urmărirea reacțiilor criticilor și ale publicului, corectarea interpretărilor ulterioare, realizarea arhivării și îndosarierea video-audio a evenimentului, realizarea planului de marketing.
De-a lungul anilor, AnonimTM a organizat numeroase evenimente, organizația fiind conștientă de misiunea sa de a promova oferte culturală în teritoriu. De asemenea, au fost organizate numeroase turnee în țară, promovând muzica electronică și pe plan național.
În ultimii ani, însă, această practică, în special deplasarea în țară, a fost abandonată complet de către organizație , punându-se, în schimb, accentul pe afirmarea în plan internațional.
Politica de preț
Pentru a facilita produsul consumului produsului cultural, în special în rândul unor categorii speciale ale publicului (elevii sau studenți) AnonimTM trebuie să recurgă la oferte speciale, la prețuri stimulative.
Politica de preț, împreună cu cea de produs, asigură atât rentabilitatea socială, cât și pe cea economică a organizației /a produsului cultural oferit de ea. Prin politica sa de preț, AnonimTM urmărește realizarea unor obiective:
– maximizarea numărului de audit;
– maximizarea beneficiilor financiare;
– acoperirea costurilor;
– atragerea anumitor categorii de audit
Nivelul prețului este dificil de stabilit, evaluarea produsului cultural fiind extrem de dificilă, deoarece nu trebuie cuantificată numai valoarea elementelor fizice care sunt cuprinse într-un bun cultural muzical ci și valoarea sa spirituală. Trebuie să se țină cont în egală măsură și de obiectivele urmărite de organizație, de prestigiul ei, de clienții vizați, etc.
AnonimTM, la fel ca majoritatea organizațiilor culturale de la noi, folosește strategia prețului fix – are o grilă de prețuri diferențiate pe zile și pe importanța evenimentului.
Biletele pentru elevi/studenți/ sunt acordate pentru un spectacol maxim 50 de bilete.
În privința formării tarifului pentru bilet sau brațară, AnonimTM a ales ca criteriu numărul publicului audit. Astfel, s-a luat în considerație motivația acestora; natura beneficiului individual și colectiv rezultat în urma ascultării seturilor de la eveniment (se pot achiziționa bilete reduse cu 50% la evenimentele mari sau festivale , cu o saptamană înainte)
Atragerea de donații – obținerea de sponsorizări (fund-raising)
Tendința globală este că organizațiile culturale să dezvolte un sistem de relații pe termen lung cu diferite categorii de donatori (prin tehnici de relații publice și marketing de relații). În prezent, fenomenul de strângere de fonduri se află în așa numita fază de marketing – aceasta presupune analiza poziției organizației AnonimTM și a pieței, concentrarea pe anumite categorii de donatori care au interese similare cu ale AnonimTM-ului și dezvoltarea continuă de programe coerente care să ofere satisfacție fiecărui grup de donatori potențiali. Donatorii potențiali pentru AnonimTM sunt: persoane fizice, companii, fundații și asociații non-profit, administrația publică.
Pentru AnonimTM, administrația publică este susținătorul principal: fondurile pentru bună derulare a activității (membrii, întreținere, etc.) sunt primite de la bugetul de stat.
În ceea ce privește strategia de fund-raising, aceasta se materializează în forme destul de rudimentare. Pentru a finanța marile evenimente culturale pe care le realizează, se fac aplicații pe agendele Direcției pentru Cultură, o tendință de dată mai recentă se referă la aplicarea pe proiecte la organizațiile și instituțiile interesate în finanțarea programelor culturale.
Un alt factor în strategia de strângere de fonduri îl constituie dezvoltarea unei relații permanente cu mediul de afaceri. Se poate remarca faptul că AnonimTM face eforturi să-și dezvolte progresiv relațiile parteneriale cu sponsori din mediul de afaceri regional, încercând să-și găsească sponsori permanenți.
Politica de distribuție
Distribuția se referă de fapt la răspândirea dreptului de acces la cultură a tuturor segmentelor de piață . Deși unele oferte culturale se adresează unor categorii clar definite de audit, chiar elitiste, procesul de distribuție trebuie să fie proiectat astfel încât produsul să fie accesibil și altor segmente.Activitatea de distribuție este compusă din : rețeaua de distribuție, canalul de distribuție, procesele activității de distribuție, serviciile cu clienții și fluxurile specifice. Tot aici intră și accesibilitatea produsului AnonimTM. Aceasta se referă la inexistența sau eliminarea obstacolelor din calea consumului produsului muzical cultural al AnonimTm-ului. Principalelele coordonate ale acestui concept sunt: informarea publicului, sistemul de rezervare și vânzare, transportul și infrastructura locală.
Internetul este un sistem de eficient și modern de distribuire a produselor organizației. Site-ul AnonimTM a fost nu a mai fost reconstruit, devenind mai inactiv, cu o interfață mai grea de utilizat și informații neactualizate. De asemenea, crearea unei opțiuni de newsletter este utilă pentru iubitorii de cultură, putând primi informații de interes pe adresa lor de e-mail de pe pagina lor personala de facebook. Facilitarea accesului utilizatorilor se realizează prin coroborarea mai multor elemente:
– menționarea adresei de web pe toate materialele emise de organizație;
– înregistrarea în directorii celor mai importante motoare de căutare;
– folosirea de cuvinte-cheie specifice și cu impact care să faciliteze găsirea site-urilor prin motoarele de căutare
Alte sisteme de distribuție utilizate de AnonimTM sunt: emiterea de abonamente la festivale, evenimente indoor sau outdoor prin intermediul internetului (paginilor de socializare precum facebook sau twitter) și cumpărarii biletelor sau brățărilor prin parteneriatele pe care le-au încheiat fie cu diferite cluburi sau baruri respective case de discuri.
Modul de distribuție a produselor culturale ale organizației AnonimTM influențează hotărâtor eficiența întregii activități a organizației respective. Intermediarii pot fi considerați ca resurse externe ale organizației, fără de care misiunea și viziunea sa nu ar putea fi atinse în mod optim, în majoritatea aspectelor.
Distribuția produselor organizației AnonimTM se face direct „desfacerea” către clienți, făcându-se chiar în cadrul instituțional care l-a produs – clădirea. Situarea într-un spațiu central, are avantajul major că facilitează în mod considerabil accesul la reprezentații, având numeroase posibilități de transport.
Politica de promovare
Ca metode de promovare AnonimTM are de ales din: publicitate, stimuli de vânzare, vânzare particulară, relații publice și marketing direct. Idealul este să se folosească cât mai multe metode posibile, pentru că transmiterea mesajului să aibă șanse crescute de a fi ascultat.
Publicitatea este deseori asociată de majoritatea oamenilor cu promovarea. Deseori sunt folosite pentru a se înlocui unul cu celalalt, însă nu sunt sinonime deoarece publicitatea face parte din mijloacele de promovare. Publicitatea este cel mai remarcabil mijloc de promovare, deoarece este transmisă în mod extins. Acest fapt este un punct slab și unul forte în același timp. Este punctul forte al publicității deoarece larga răspândire înseamnă că va fi receptată de mulți oameni. Punctul slab rezultă din faptul că trebuie să concureze cu celelalte reclame pentru atenția consumatorului.
Organizațiile publice culturale au rareori resursele financiare pentru a investi într-o promoție publicitară. Oricum, există și alte metode mai puțin scumpe pe care o organizație culturală le poate folosi, precum anunțurile date în ziare, reviste, panouri publicitare, postere, pliante și broșuri.
În crearea anunțurilor sunt esențiale 3 elemente pentru a avea succes :
• Mesajul de marketing trebuie să fie modelat într-un cuvânt sau o frază ușor de ținut minte;
• Design-ul trebuie să fie creativ și atrăgător pentru segmentul target;
• Trebuie furnizate informațiile de bază, ca „când”, „unde” și „ce”
______________________________________
V. Olteanu – Marketingul serviciilor, 1999
Ph. Kotler – Kotler on Marketing, 1999
M. Moldoveanu și V. Ioan-Franc – Marketing și cultură,
Promovarea evenimentelor de marca AnonimTM se realizează:
◦ prin marcarea exterioară – identitatea vizuală a organizației– inscripțiile pe clădire, vitrine, afișele din central orașului; fyere, stickere , sunt utilizate afișe postate în diferite zone ale Timișoarei pentru informarea cetățenilor cu privire la evenimentele derulate de organizație; sunt împărțite fluturașe cu grila evenimentelor pentru luna respectivă.
◦ materialul de promovare mediatic: promovarea în anumite publicații și anume presa ziarul Pressalert : www.pressalert.ro , articole și recenzii scrise de jurnalistul Zoltan Varga.
Analiza SWOT a organizației AnonimTM
Puncte forte:
◘ Este o organizație de muzică electronic cu un mare prestigiu atât în Timișoara, dar și în Europa;
◘ Numărul evenimentelor derulate pe an calendaristic a crescut de la 70 , în 2004 la 150 în 2014, fapt salutat de către public, care beneficiază acum de 2 evenimente pe săptămână .
◘ Deplasări în străinătate ale AnonimTm-ului cu evenimente adaptate diferitelor scene, evenimente care au fost bine primite de presa de specialitate (și nu au angajat cheltuieli pe care să le fi făcut organizația din bugetul propriu alocat). Astfel, deplasările colectivelor mari au avut loc în Austria, Ungaria, Elveția,Germania și Spania . Alte evenimente susținute au fost atât în oraș cât și în țară , amintesc de : Festivalul 48 de h susținut la Padurea Verde, TMbase, StuffStock (Vama Veche), Fân Fest, Roșia Montană, Delahoya, Summer Break etc.
◘ Colaborările artiștilor angajați cu alți dj din străinătate și din țară :
Grooverider, Storm, Aphrodite, Randall, Kenny Ken, Big Bud, Bailey, Flight, Goldie, Roni Size,Shy FX, DBridge, Loxy, Klute și mulți alții.
◘ Politica de prețuri practicată deAnonimTM, prin care biletele și brățările puse în vânzare sunt mai ieftine cu o săptămână înainte și mai scumpe vineri și sâmbătă.
◘ Numărul evenimentelor a crescut de la o singur eveniment în anul 2005 la 8 evenimente în anul 2010, între care s-au remarcat câteva petreceri mari, primite bine de către public; promovare puternică pentru publicul tânăr.
◘ Realizarea unei interesante pagini de internet
(https://www.facebook.com/pages/AnonimTM/111147348993224) ce furnizează informații în legătură cu calendarul evenimentelor realizate de organizație;
◘ Posibilitatea de a primi prin mesaje și informații despre evenimentele și muzicienii AnonimTm-ului
Puncte slabe:
◘ Inexistența unui compartiment de marketing specializat;
◘ Nu există o organigrama foarte bine structurată.
◘ Există structuri care nu apar organizate ca „serviciu”, „birou”, „compartiment”, „secție”, „atelier”; ceea ce nu permite crearea de ierarhii și atribuirea acestor responsabilități unor persoane, altele decât membrului fondator căruia îi sunt subordinate.
◘ Faptul că nu este o instituție de stat și este o organizație, constituie un dezavantaj.
Oportunități:
◘ Elaborarea unei organigrame cu structuri bine determinate și a unui Regulament de organizare și funcționare în care descrierea structurilor de organizare și a activităților în sarcina acestora să fie reale și obiective, adecvate specificului organizației;
◘ Elaborarea diagramei de relații care va permite stabilirea ierarhiilor și a responsabilităților la toate nivelele;
◘ Elaborarea unor criterii obiective privind evaluarea membriilor pentru activitatea desfășurată în anul 2013, astfel încât procesul de evaluare să nu reprezinte o simplă formalitate și să conducă la obținerea de performanțe în anul 2015;
◘ Stabilirea mecanismelor de control intern care să prevină orice încălcare a prevederilor legale în domeniile de activitate specific organizației;
Amenințări:
◘ Lipsa unei strategii pe termen lung cu privire la activitatea de marketing, poate duce la micșorarea numărului de audit.
_________________________________________________
Bonita M. Kolb – Marketing for Cultural Organizations, 2005
4.9 Planificarea și promovarea evenimentului 48 de ore
48h este un eveniment de muzică electronică de marca AnonimTm, ajuns la cea de-a 8 ediție, acesta s-a desfășurat la Poligonul de la Padurea Verde (Giarmăta Vii) din Timișoara. Festival, care a ținut 2 zile.
S-au stabilit urmatoarele obiective:
AnonimTm este o organizație culturală de muzică electronică formată din membrii : Mc Tina, Dudu Rodoslav, Roli Breaker (Horațiu Popescu), Leizaboy (Horațiu Rus), Seba 1394
( Sebastian Medinschi), Newgotti (Norbert), Pristvi (Mihai Istvan), Klin și Dubase (Sebastian). Împreună au stabilit organizarea unui eveniment cultural de muzică, prin care au încercat să promoveze muzica electronică underground.
Un eveniment promovat cu succes, a cuprins claritatea, concizia și posibilitatea de masurare ce a determinat alegerea unei locații outdoor și anume Poligonul de la Padurea Verde (Giarmăta Vii) din Timișoara.
S-a planificat o grilă de program de mare calibru :
Concerte live susținute de trupele : Brum, Grave for Sale, Brigada Artistică Urbană, Bucharest Jazz Orchestra și Le Grand Uff Zaque .Trupe venite atât din Romania cât și din Franța și Germania prin colaborare cu Central Cultural German din Timișoara. S-au abordat stiluri muzicale de : jazz, funk, soul, drum’n’bass și hip hop.
DJ cunoscuți care au contribuit la formarea line-upului sunt : WRK (lbc), DuBase (guerilla outernational), Addison Groove (Marea Britanie), Cadik (Ungaria), Seba1394 (AnonimTM), Kojokstan, Injektah (Fiyah Burn Sound), Louis Nichols, Phoneme (Hibrid Records), Beepo & Mental Chemistry (Bassdrive/TM), Dr.Dan (TMBase), BIA & Tina (AnonimTM) sau SOULHEADS/ Calibro45/Leizaboy (anonimTM), Rapala & Mandel, Exit Oz live, Thy Veils live, Implant Pentru Refuz live, Mighy Boogie (Moondrop, VIM Records), Dudu ft. Tina MC (anonimTM), Calibre (Irlanda), dj Presha (Noua Zeelandă), Phobe1, Newgotti (anonimTM) și Pristvi (anonimTM).
Alături de muzică, la fața locului au avut loc diverse workshop-uri distractive :
Cei de la Bicicle TeMe au susținut un atelier de reparat biciclete, iar pentru amatorii de sport a avut loc și un concurs de badminton pus la cale de Pristvi (Mihai Istvan – AnonimTM). Pe parcursul zilei de sâmbătă , cei de la Sfera Timișoarei au orgnizat atelierul de “Jocuri pentru oameni mici și mari” în zona de chill out de lângă scena de zi.
Importanța educației
Așteptarile participanțiilor sunt, de la un an la altul , tot mai ridicate, ceea ce le-a impus membriilor AnonimTm , o anumita perfecționare în alcătuirea și evoluția acestui eveniment. S-au păstrat în mod acceptabil costurile de participare : pe seara prețul unui bilet la fața locului a costat 50 de lei, iar pe două seri 80 de lei. Biletele mai puteau fi achiziționate și din rețeaua magazinelor partenere : U-man dar si a cafenelei D’arc din Timișoara.
În masură tot mai mare, AnonimTM, care au ales sa își desfășoare activitatea în domeniul de promovare a muzicii electronice, s-au bazat pe o platformă profesională pentru a ține publicul la curent cu informații referitoare la profilul lor. Platforma lor este Festivalul 48h în colaborare cu marca Made in TM.
Analiza Nevoilor
Este vorba în orice activitate culturală care face „Timișoara să se întâmple”. Fiecare bucată de sunet, fiecare picior ridicat de pe pământ și fiecare urlet de bucurie, toate contribuie la faptul că Timișoara crește. Nu, evident că nu e vorba aici de creștere financiară, ci despre una care nu este neapărat măsurabila în bani, dar mai degrabă în amintiri cu oameni frumoși și un prea plin al sufletului umplut cu 48 de ore de muzică. Orașul crește atunci când suntem responsabili pentru apariția a noi povești în viețile oamenilor care au fost la 48, dacă sunt, dar mai ales dacă nu sunt din Timișoara. Creștem atunci când se leagă noi prietenii. Devenim mai buni atunci când artiștii care s-au urcat pe scena din mijlocul pădurii spun: „I don’t know what it was, but it was crazy outhere. The crowd was amazing.” Mai creștem și când cineva își întâlnește artistul preferat, pe care îl așteaptă și îl ascultă de mai bine de 10 ani și dă mână cu el, îi lasă o scrisoare și apucă să îi spună două vorbe. Ne dăm seama că s-a făcut o treabă bună atunci când artiști din Germania sunt în primul rând la concertul unei trupe Timișorene. Desigur, progresăm și atunci când scoatem în față trupele născute și crescute în Timișoara, dar și cele care sunt la început de drum, a căror material audio nu a fost conceput sau abia a fost pus pentru prima dată într-un CD player. Toate astea într-un oraș în care „oricum nu se întâmplă nimic.” Primele sunetele din primele secunde ale celor 48 de ore s-au auzit de la scena mică unde au mixat Rawcuts, dj Angel și dj WRK. Între timp s-au ciocnit primele beri s-au făcut ultimele pregătri și probe de sunet. Astfel în ora cu numărul 20 a urcat pe scena mare BRUM, o trupă experimentală electro care a adus pe scenă tobe, bas, chitară și sunete ambientale. Imediat după ei au urcat Grave for Sale, pionierii surf rock-ului românesc. Trupa s-a concentrat pe a face un adevărat spectacol de lumini, sunete și costume și i-a „teletransportat” pe cei prezenți din frig în deșerturile arabe. Brigada artistică urbană și București Jazz Orchestra au făcut pădurea să vibreze și oamenii să danseze adunând pe scenă muzicieni impresionanți și mc plini de viață. Le Grand Uff Zaque, trupa nemțească care combină stiluri de suflet pentru mulți oameni, drum’n’ bass-ul, jazz-ul si hip-hop-ul, într-o manieră în care bucură urechile tuturor. Ei au cântat atât de bine încât au făcut frigul să dispară. După acest concert atmosfera a fost întreținută de DUBASE. Apoi Addison Groove, artistul britanic cu titlu de legendă în lumea dubstepului. Până dimineața cei prezenți au dansat pe ritmurile lui Cadik din Unagaria și a lui Seba1394 de la AnonimTm. Primele raze de soare au adus cu ele primele cafele, dar și primele ore de somn. Totuși, printre cei prezenți au existat și persoane pentru care festivalul 48 a însemnat 48 de ore de muzică și nici una de odihnă. Tot dimineața a adus și primele mixuri ale unor dj precum: Kojokstan, Injektah Louis Nichols, Phoneme (Hibrid Records), Beepo & Mental Chemistry (Bassdrive/TM), Dr.Dan (TMBase), BIA & Tina (anonimTM), SOULHEADS/ Calibro45. Cât despre organizare nu avem motive să ne plângem, ba chiar dimpotrivă. A doua zi totul era curat, de la toalete, la spațiul de concert. De menționat este și faptul că în timpul zilei doritorii s-au putut bucura de diverse activități susținute cu ajutorul Bicicle TeMe, Prackritu School of yoga, Sfera Timișoarei și Centrul Cultural German. A doua rundă de live-uri a festivalului a debutat cu două trupe MADE in TM: Exit Oz și Thy Veils. ExiT Oz este o trupă care recent și-a lansat primul album pe care se regăsesc melodii cu influențe din zona ambientală, free jazz, dar și folclor. Ei au avut parte de ultimele clipe de lumină, de baloane de săpun și, cel mai important, de susținerea cățelușei lui Thea de la sintetizator, prezentă inițial în public și apoi chiar și pe scena, alaturi de trupă. Thy Veils au continuat seara în același ton mistic ajutând publicul să călătorească în lumi de basm, în lumile celor care au pus bazele muzicii ambientale în România.
Când s-a lăsat seara peste pădure, cei de la Implant pentru Refuz au anunțat că au reușit să strângă fondurile necesare pentru un nou album, cu ajutorul susținătorilor. Astfel, hardocore-ul a răsunat până în miez de noapte, s-a făcut pogo, s-a rărit, s-a dat din cap și s-a cântat din toți plămânii alături de trupă. Headlinerul celei de-a doua zi, Calibre, i-a ținut pe cei prezenți aproape de scenă până la ora 3. Timp de două ore, la festival s-a respirat numai drum and bass și liquid funk. Imediat după au urmat neo-zeelandezul DJ Presha, Phobe și NEWGOTTI și PRISTVI de la AnonimTm. Publicul s-a bucurat de tot ce se putea, au trăit tot ce trebuia trăit și se așteptă următoarea ediție. A răsărit soarele la final de festival și a surprins drumul spre casă colorat între maci. Specific, masurabil, achievable, relevant și timp sunt obiectivele smart ale celor 48 de ore, care au acoperit un singur concept simplu, clar și precis, PROMOVAREA MUZICII ELECTRONICE ÎN SPAȚIUL TIMIȘOREAN.
Solicitarea propunerilor
Denumirea evenimentului : 48H/Made in TM (48 de ore)
Data începerii și data de sfârșit : 30 mai ora 17 – 1 iunie ora 17.
Persoane cheie de contact : Dudu Rodoslav, Mc Tina, Mihai Istvan
Numarul estimat de participanți : 1200
Tipul spațiilor de cazare : locuri special amenajate de marca Hostel Costel , spații amenajate pentru locul de campare.
Food: Hostel Costel , La Vera Pizza, Suppa Bar,
Bautura a fost sponsorizată de cafeneaua D’arc și Hostel Costel.
Parteneri : Made in TM, U-man, D’arc caffe, Hostel Costel, La Vera Pizza, Suppa Bar, Biciclete TeMe, Centrul Cultural German, Primaria Munincipiului Timișoara, Prackritu School of yoga și Sfera Timișoarei.
Afișul 48 de ore:
Sursă : facebook
Concluzii
Marketingul cultural este, la noi, o noțiune de dată mai recentă. Până în 1990, termenul și ceea ce înseamnă el la nivel pragmatic părea aplicabil numai la producția de bunuri materiale. Numai că și produsele culturale se vând, ca oricare alt bun ajuns – după producerea lui – pe piață.
În principiu, marketingul cultural se referă la toate acele tehnici prin care cultura, reprezentată prin produsele ei specifice, ajunge la publicul consumator. Dacă în cazul unei mărfuri materiale, valoarea este dată de utilitatea practică pe care aceasta o are, în cazul creațiilor spirituale, valoarea și aprecierea presupun un nivel minim de cunoștințe și deprinderi culturale.
În ceea ce privește promovarea muzicii electronice în cadrul organizației AnonimTM , ca atribuții de marketing ar trebui să întreprindă măsuri ca:
Realizarea unei puternic eveniment de muzică electronică și promovarea sa în spațiul timișorean ,
Să se stabileasca niște obiective, din cine e compusă organizația? Ce fel de servicii prestează ea?
Să se împartă stikere și grile de evenimente în locuri publice aglomerate;
Să se lipească afișe în locuri publice aglomerate cu evenimentele care vor avea loc;
Crearea unei site și rubrici de chat (forum) în cadrul site-ului , pentru iubitorii de muzică electronică – un loc unde să își exprime părerile despre evenimente și genurile muzicale abordate, despre lumea care frecventează pe la petreceri; să ofere posibilitatea creării unei comunități online.
Importanța educației evenimentului promovat , este una din componentele cheie ale organizării , care constă în asigurarea unui mediu excelent.
Analiza nevoilor , este necesară pentru ca indentifica anumite obiective și se concretizează în stabilirea unei metode de determinare a așteptarilor în legatură cu un anumit eveniment.
Privind politica evenimentelor– legată de specificul evenimentelor:
Colaborarea cu artiști din peisajul internațional pentru creșterea popularității evenimentelor și înmulțirea lor în țară și străinătate;
Bibliografie:
1. Bridges, S.; Keller, K. – Communication Strategies for Brand Extensions: Enhancing Perceived Fit by Establishing Explanatory Links, Journal of Advertising, Vol. 29 No.4, 2000
2. Cappo, Joe – The Future of Advertising: New Media, New Clients, New Consumers, Ed. McGraw Hill, 2003
3. Florescu, C. și colab. – Marketing, Ed. Marketer, București, 1992.
4. Kolb, Bonita M. – Marketing for Cultural Organizations – New strategies for attracting audiences to classical music, dance, museums, theatre and opera (2nd edition), Ed. Thomson, Londra, 2005
5. Kotler, Philip – Kotler on Marketing – How to create, win and dominate markets, Ed. The Free Press, New Jersey 1999
6. Kotler, Philip; Armstrong, Gary; Saunders, John; Wong, Veronica – Principiile marketingului, Ed. Teora, București 1999
7. McCarthy, Kevin F., Brooks, Arthur, Lowell, Julia F., Zakaras, Laura – The Performing Arts in a New Era, 2001
8. Medrihan, G.; Salo, Boyer M.B.; – Marketing, Ed. Gama, București, 1996
9. Moldoveanu, Maria; Ioan-Franc, Valeriu – Marketing și cultură, Ed. Expert, București 1997
10. Myers, J.H. – Marketing, Ed. McGraw Hill, New York, 1986
11. Schnaars, Steven P.– Marketing Strategy, Customers & Competition, New York, Ed. The FreePress, 1998
12. Zeyl, Annie; Alfred, Zeyl – Précis de marketing, Ed. Ellipses, 2006
13. http://operanb.ro – site oficial Opera Națională București
14. http://www.insse.ro – Comunicatul de presă nr. 53 din 12 martie 2009 – Institutul Național de Statistică
15. http://www.cdep.ro/pls/legis – Repertoriul legislativ – Camera Deputaților
16. http:// www.artsmarketing.org
17. Manuela Epure – Programe de Marketing editia a II-a revazuta Ed. FRM 2009
18. Silvia Olaru – Politici de Marketing, note de curs Ed. FRM 2009
19. Gheorghe M. Pistol – Marketing Editia a V-a Ed FRM 2009
20. Enciclopedia Muzicii Electronice românești , S Moldovan 2012
21. Fotografii AnonimTM și TMbase: https://www.facebook.com/pages/AnonimTM/111147348993224?sk=timeline
https://www.facebook.com/tmbase
22. http://www.pressalert.ro/2014/05/muzica-buna-party-aer-curat-si-oameni-minunati-la-48-de-ore-made-tm-la-ce-concerte-puteti-participa/
23. http://punkdelux.wordpress.com/2014/06/02/cele-48h-de-muzica-s-au-intamplat-here-we-grow/
Bibliografie:
1. Bridges, S.; Keller, K. – Communication Strategies for Brand Extensions: Enhancing Perceived Fit by Establishing Explanatory Links, Journal of Advertising, Vol. 29 No.4, 2000
2. Cappo, Joe – The Future of Advertising: New Media, New Clients, New Consumers, Ed. McGraw Hill, 2003
3. Florescu, C. și colab. – Marketing, Ed. Marketer, București, 1992.
4. Kolb, Bonita M. – Marketing for Cultural Organizations – New strategies for attracting audiences to classical music, dance, museums, theatre and opera (2nd edition), Ed. Thomson, Londra, 2005
5. Kotler, Philip – Kotler on Marketing – How to create, win and dominate markets, Ed. The Free Press, New Jersey 1999
6. Kotler, Philip; Armstrong, Gary; Saunders, John; Wong, Veronica – Principiile marketingului, Ed. Teora, București 1999
7. McCarthy, Kevin F., Brooks, Arthur, Lowell, Julia F., Zakaras, Laura – The Performing Arts in a New Era, 2001
8. Medrihan, G.; Salo, Boyer M.B.; – Marketing, Ed. Gama, București, 1996
9. Moldoveanu, Maria; Ioan-Franc, Valeriu – Marketing și cultură, Ed. Expert, București 1997
10. Myers, J.H. – Marketing, Ed. McGraw Hill, New York, 1986
11. Schnaars, Steven P.– Marketing Strategy, Customers & Competition, New York, Ed. The FreePress, 1998
12. Zeyl, Annie; Alfred, Zeyl – Précis de marketing, Ed. Ellipses, 2006
13. http://operanb.ro – site oficial Opera Națională București
14. http://www.insse.ro – Comunicatul de presă nr. 53 din 12 martie 2009 – Institutul Național de Statistică
15. http://www.cdep.ro/pls/legis – Repertoriul legislativ – Camera Deputaților
16. http:// www.artsmarketing.org
17. Manuela Epure – Programe de Marketing editia a II-a revazuta Ed. FRM 2009
18. Silvia Olaru – Politici de Marketing, note de curs Ed. FRM 2009
19. Gheorghe M. Pistol – Marketing Editia a V-a Ed FRM 2009
20. Enciclopedia Muzicii Electronice românești , S Moldovan 2012
21. Fotografii AnonimTM și TMbase: https://www.facebook.com/pages/AnonimTM/111147348993224?sk=timeline
https://www.facebook.com/tmbase
22. http://www.pressalert.ro/2014/05/muzica-buna-party-aer-curat-si-oameni-minunati-la-48-de-ore-made-tm-la-ce-concerte-puteti-participa/
23. http://punkdelux.wordpress.com/2014/06/02/cele-48h-de-muzica-s-au-intamplat-here-we-grow/
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Promovarea Muzicii Electronice In Spatiul Timisorean (ID: 163269)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.