Promovarea Multimedia a Destinatiei Turistice India

Introducere

India este țara marilor contraste, unde istoria și tradiția merg mână în mână cu prezentul dinamic. Ocupă al doilea loc în tehnologia informației, după Statele Unite, însă viața domestică rămâne tradițională și familiile mănâncă împreună, bucurându-se mai degrabă de felurile de mâncare proaspăt și laborios preparate decât de fast-food-urile comode. Exemple ale acestor contraste abundă pe întreg teritoriul său. Un foarte priceput țesător de mătase dintr-un sat de lângă Chennai își va primi comenzile la telefonul său celular, în vreme ce tinerii studenți la Drept Internațional de la Universitatea din Delhi acceptă de bunăvoie ca familiile să le aranjeze căsătoriile; într-un sat din Rajasthan, un grup de femei înfășurate în sariuri cilamen și galben-sofran stau pe pământ vânzându-și legumele lângă un internet-café.

Contrastele sunt evidente din clipa în care pui piciorul aici. Pe o porțiune aglomerată a drumului din afara capitalei, New Delhi, poți vedea o cămilă, un caruț tras de bou, o bicicletă, o turmă de capre, o motocicletă Harley-Davidson, un camion minuțios pictat de mână, un Mercedes ultimul model, o vacă, un autobuz modern cu aer condiționat, chiar și un elefant, toate circulând laoloaltă, cu remarcabil de puține accidente.

Iar contrastele se extind la uriașele deosebiri privind situația materială. Sărăcia cumplită, care a fost facută cunoscută cu așa mare staruință de către Maica Tereza, și care se menține și azi, coexistă cu uriașele bogății mai puțin cunoscute ale Indiei în materie de resurse naturale, faună și cultură, meșteșuguri și artizanat, bogăție personală. India are cea mai rapidă creștere a numărului de milionari, iar valorile proprietăților sunt printre cele mai mari din lume. Există etalări constante de extravaganță scandaloasă. La unele festivaluri hinduse, reprezentările complicate ale zeilor, a căror realizare durează și un an, sunt plimbate o dată la parade și aruncate în mare, unde se dezintegrează în câteva clipe. În timpul sezonului nunților, mii de familii devin datoare vândute din pricina eforturilor depuse de a oferi un spectacol memorabil.

Când vizitezi pentru prima oară India, simțurile iți sunt asaltate, iar impresiile sunt mai bogate decât ți-ai fi putut închipui. Auzi muzică religioasă relaxantă, vezi femei îmbrăcate în culori vii și încerci gusturi noi. Ai să miroși laptele proaspăt de nucă de cocos și florile de iasomie și ai să simți sub tălpile goale pietrele netede din pardoseala templelor.

CAPITOLUL I

ASPECTE ALE ECONOMIEI ȘI TURISMULUI ÎN INDIA

Prezentare generală

India, numită oficial Republica India, este situată în Asia de Sud, având ca vecini: Pakistan și Afganistan în Vest, China, Nepal și Bhutan în Nord-Est, Myanmar și Bangladesh în Est, iar în Sud se învecinează cu Oceanul Indian, mai exact Golful Bengal și Marea Arabiei. Suprafața Indiei este de 3 287 263 km2, ocupând locul 7 între statele lumii și fiind cea mai mare țară din Asia de Sud. Aria dată este cifra oficială a Organizației Națiunilor Unite. Dacă regiunile Arunachal Pradesh și Cașmir pretinse de China, respectiv Pakistan, nu ar fi incluse, aria totală ar fi de 3 201 446 km2, adică 2,1% din total.

Ca și formă de stat este Republică Parlamentară, Stat Federal si are ca diviziuni administrative 28 de state federale si 7 teritorii unionale. Statele federale și teritoriile federale se subîmpart în districte administrative, care la rândul lor se subîmpart în unități numite tehsil, taluk sau taluka, și ele la rândul lor se împart în localități.

Sărbătorile Naționale sunt 26 ianuarie (aniversarea proclamării republicii-1950) și 15 august (Ziua Independentei-1947).

Indicativul Indiei este IND, prefixul telefonic este 0091, iar ora locală este O. R.+3,5 h (O.R. = Ora României).

Moneda națională a Indiei este rupia indiană, care este abreviată Rs. Cuvântul “rupie” vine din sanscritul rupyakam, însemnând “monedă de argint”. O rupie are 100 de paise. Numărarea lor – și numărătoarea, în general, în India – este mai complicată: 100 000 poartă numele de un Iakh, iar 10 milioane, un crore. Astfel, o mulțime de 200 000 de persoane participând la o slujbă la un templu va fi exprimată ca 2 Iakhs, iar populația Rajasthanului nu va fi de 56 de milioane, ci de 5.6 crores.

Salutul în India, atunci când întâlnești pe cineva, în societate sau la o întâlnire de afaceri este Namaste. Simultan, faci o ușoară plecăciune și-ți aduci palmele lipite una de alta la nivelul pieptului, cu degetele îndreptate în sus, având grijă, totuși, să nu duci mâinile mai sus, căci gestul are un înțeles diferit și este pentru închinarea la o divinintate. Cuvântul „namaste” derivă din sanscrită și poate fi tradus, în mare, ca „Mă plec divinității care este inerentă în tine”.

Etimologie

Numele India derivă de la cuvântul Ind, care la rândul lui derivă de la cuvântul persan Indù, din cel sanscrit Sindhu sau de la numele istoric local pentru râul Ind. Grecii antici se refereau la indieni cu termenul Indoi (Iνδoί), poporul Indului. În constituția indiană, precum și în uzul limbilor indiene, pentru India se utilizează cuvântul Bharat. Industan, care în persană înseamnă „țara indușilor”, din punct de vedere istoric se referă la nordul Indiei și (până în 1947) la Pakistan, dar este de asemenea utilizat ca sinonim pentru întreaga țară.

Natura

India formează, practic, un subcontinent, desfășurat pe 3 124 km de la Nord la Sud și 2 933 km de la Est la Vest, cu o deosebită varietate morfologică (întinse lanțuri muntoase, vaste câmpii și podișuri), hidrologică, climatică, floristică și faunistică.

În partea de Nord-Vest, Nord și Nord-Est, în zonele de frontieră se desfășoară, pe circa 2 400 km lungime și circa 240-320 km lățime, Munții Himalaya, cel mai masiv și înalt lanț muntos de pe Glob, formați din trei șiruri aproape paralele, separate prin podișuri și văi, unele foarte fertile, dar cu puține trecători. Munții Himalaya culminează pe teritoriul Indiei în vârful Kanchenjunga (8 598 m).

În extremitatea de Nord-Vest se află prelungirile munților Karakorum. În sudul munților Himalaya se află Siwalik, o succesiune de coline ce fac trecerea spre Câmpia Gangelui.

Sectorul peninsular al Indiei este dominat de Podișul Deccan, compus din platouri joase (400-500 m altitudine), care urcă spre margini în sisteme muntoase: Vindhya în Nord, Ghații (Ghats) de Vest (2 633m altitudinea maximă) și Ghații de Est (1 680 m).

Ultimele două lanțuri muntoase, care se unesc în Sud, în Nilgiri Hills, domină câmpiile litorale Malabar (1 400 km lungime), lagunară, de-a lungul țărmului Mării Arabiei, și Coromendel (700 km lungime), joasă, nisipoasă și lagunară, spre țărmul Golfului Bengal. Țărmurile Indiei măsoară 6 083 km.

Între lanțul himalayan din Nord și Podișul Deccan din Sud se desfășoară Câmpia Indo-Gangetică, deosebit de netedă și una dintre cele mai mari din lume, lungă de peste 2 000 km și lată de câteva sute de km.

Dezastre naturale

India, înconjurată de oceane calde, este străbătută de Tropicul Cancerului și se află la una dintre joncțiunile majore ale plăcilor Pământului. Aceasta înseamnă că, periodic, suferă de violente fenomene naturale care pot face ravagii. Cicloanele tropicale sunt frecvente în Golful Bengal, în timp ce strucutra geologică relativ recentă a regiunii generează cutremure, precum cel din 2004, din Oceanul Indian, care a provocat un ucigător tsunami, sau cel din Himalaya, din 2005. Țara se bizuie pe cei 2 musoni ca să-i furnizeze apa necesară creșterii culturilor. Totuși, musonii abundenți, pot produce inundații și victime omenești prea multe. Aceste inundații au fost agravate de masivele despăduriri în scopuri industriale si agricole.

Există o limită foarte variabilă între a avea apă îndeajuns pentru a inunda câmpurile de orez și a avea prea multă, astfel încât să se piardă și culturi, și case, și vieți. Alternativa la vărsările de apă este foametea. Cu toate acestea, infrastructura Indiei poate astăzi să se ocupe cu succes de aceste probleme: când musonii sunt prea săraci, într-o anumită regiune, armata poate să care provizii în zona afectată de secetă. Ca rezultat al organizării, puține vieți s-au pierdut în perioadele de foamete din Maharashatra din 1965-1966 și 1974-1975, în timp ce, în Bengal, peste 2 milioane de oameni au murit în foamete din 1943.

Clima

India prezintă o climă dominant tropical-musonică, cu un anotimp secetos (noiembrie-mai) și altul ploios (iunie-octombrie). Temperaturile sunt ridicate, peste 200C și precipitațiile sunt foarte bogate în regiunile aflate sub influența musonului de Sud-Vest: 3 000-5 000 mm/an, atingând până la 12 000 mm la Cherrapunji, în Nord-Est, unul dintre cele mai ploioase locuri din lume. În Podișul Deccan, din cauza barierei muntoase, precipitațiile sunt foarte reduse, iar în Câmpia Gangelui scad de la Est la Vest. Prin lanțul Himalayan, India este protejată de vânturile reci care vin din Asia înaltă.

Rețeaua hidrografică

Aceasta este dominată de fluviul Gange (2 510 km) și Brahmaputra (2 900 km), care se varsă în Golful Bengal printr-o imensă deltă. Alte fluvii importante sunt Indus, Godavari, Kistan/Krishna, Cauvery/Kaveri etc. în Podișul Deccan.

Vegetația

India prezintă o vegetație diversificată, pădure deasă pe coasta Malabar și în Assam (Nord-Est) junglă în piemontul Himalayan, savană în Câmpia Bengal și alte regiuni, stepe cu plante xerofite, deșert (în Nord-Vest, deșertul Thar).

În India copacii sunt venerați – dau umbră, produc leacuri și furnizează lemn de construcție și de foc. Iar pe acest pământ plin de mituri, ei sunt uneori sălașe ale zeilor, căci vechile credințe animiste au fost absorbite în religiile Indiei. O pecete datând din epoca Civilizației de pe Valea Indusului înfățișează o zeiță cu coarne într-un smochin. Astăzi poți vedea reprezentări ale zeilor și ale animalelor sacre, precum șerpii, cioplite în trunchiul copacilor sau sprijinite de cei divinizați. Venerat încă din timpurile vedice, ficusul, cu elegantele sale frunze lucioase care se ascut la vârfuri, este sacru pentru budiști, fiindcă prințul Siddhartha a ajuns la iluminare, devenind Buddha, pe când stătea sub un ficus. Iar hindușii îl consideră o ipostază a lui Vishnu, care s-a născut sub un ficus; hindușii brahmani cred că ficusul este un Brahman și poate avea înfășurată sfoara triplă, sacră, în jurul său.

Alți copaci ușor de recunoscut sunt barna, cu florile lor galben-pal de primăvară; smochinul Indian, cu o coroană largă, ce dă multă umbră, și neemul, cu frunzele sale lanceolate, dispuse de-o parte și de alta a unui pețiol lung, folosite ca antiseptic. Gulmohur are frunzele dantelate și florile roșu-aprins, tekul are lemnul tare și frunzele mari, iar copacul-ploaie, sub formă de umbrelă, specific Sudului Indiei, e încărcat cu flori roz. Tamarinii, adesea văzuți de-a lungul drumurilor din Sudul Indiei, oferă un lemn foarte rezistent la insecte și unul dintre ingredientele principale în bucătăria din Kerala, fructul său cărnos fiind folosit pentru a acri mâncarea.

Fauna

Fauna este deosebit de bogată. Întâlnim circa 500 de specii de mamifere: leul asiatic sau indian, tigrul, elefantul asiatic, leopardul, pantera, pisica sălbatică, hyena, ursul negru himalaian, ursul panda, 3 specii de rinocer asiatic, gaurul, antipola etc; circa 550 de specii de reptile: crocodile, șerpi – pitonul, cobra etc – , șopârle; peste 2 000 de specii și subspecii de păsări: păunul, papagali, fazani, cocori, rațe și gâște sălbatice etc. De asemenea, India deține o importantă rețea de zone ocrotite: 10 Parcuri Naționale și peste 150 de Rezervații Naturale, multe foarte importante pentru ocrotirea unor specii rare.

Istoria

Civilizația Indus sau Harappa, constituită la mijlocul mileniului 3 î.H. în valea fluviului Indus din Nord-Vestul subcontinentului Indian, rivalizează prin strălucire cu cele contemporane din Mesopotamia, din Valea Nilului sau a fluviului Galben din China. Orașele Mohenjo-daro și Harappa, dezvoltate aici în mileniile 3-2, se numără printre cele mai înfloritoare centre urbane din lume de la începuturile Antichității. Triburile de războinici indo-europeni (arieni), care pătrund din Asia Centrală în a doua jumătate a mileniului 2 î.H., cuceresc, până în secolul 5 î.H. întreaga Indie Septentrională, devenind elementul etnic hegemon în regiune. Ele introduc sistemul celor patru caste și religia brahmanică. Apogeul civilizației indiene antice este atins de două mari imperii care reușesc să unifice cea mai mare parte a Indiei, Imperiul Maurya, care impune budismul și Imperiul Gupta, în timpul căruia triumfă ca religie hinduismul. Secolele 6-14 sunt marcate de o pronunțată fărâmițare feudală și de invaziile popoarelor turanice din Asia Centrală, ale arabilor și mongolilor, urmate de răspândirea religiei islamice în Nordul subcontinentului. Civilizația indiană marchează profund, alături de cea chineză, din Antichitate până în epoca modernă, țările Asiei de Sud-Est continentale și insulare. În 1498, navigatorul lusitan Vasco da Gama atinge Coasta Malabar, iar în secolul următor portughezii pun stăpânire pe o mare parte a coastei de Vest a Indiei, monopolizând comerțul cu Africa și Europa. În 1600 este înființată Compania Britanică a Indiilor Orientale, iar în 1664, Compania Franceză a Indiilor Orientale, exponente rivale ale colonialismului englez și francez pe teritoriul Indiei. Imperiul Marilor Moguli, întemeiat în 1526, cu capitala la Agra, apoi la Delhi, care dăinuie până în 1858, unifică cea mai mare parte a teritoriului Indiei. În urma războiului de 7 ani dintre Anglia și Franța, purtat și pe teritoriul Indiei, colonialismul britanic elimină definitiv din zonă concurența franceză și reușește să-și extindă stăpânirea asupra întregii Indii. Răscoala antibritanică a șipailor duce la dizolvarea Companiei Britanice a Indiilor Orientale, iar India este proclamată oficial, în 1858, colonie a Coroanei Britanice.

Mișcarea de emancipare națională cunoaște, prin întemeierea partidelor Congresul Național Indian și Liga Musulmană, primele forme de exprimare organizată. Disensiunile dintre musulmani și hinduși determină Partidul Liga Musulmană, să solicite, în momentul proclamării independenței, împărțirea Viceregatului Indiei pe criterii religioase, în două state distincte, în funcție de confesiunea populației majoritare. În 1947, fosta colonie britanică este împărțită în Uniunea Indiana (cu populație hindusă) și Pakistan (cu populație musulmană), între cele două state căscându-se de la naștere o prăpastie adâncă. India își proclamă independența de stat la 15.08.1947 și devine, la 26.01.1950, republică federală în cadrul Commonwealth-ului.

Statul

După cum am menționat deja, India este Republică parlamentară, conform Constituției din 1950, stat federal , membru în Commonwealth. La nivel federal, există un parlament bicameral, format din Camera Poporului (543 de membrii aleși prin vot direct, pentru un mandat de 5 ani și doi reprezentanți numiți de președintele statului) și Consiliul Statelor (250 de membri, 12 numiți de președinte, iar restul aleși pentru un mandat de 6 ani de adunările legislative ale statelor ). Șef al statului este președintele, ales de un colegiu electoral alcătuit din membrii ai celor două camera ale parlamentului și ale parlamentelor locale, pentru un mandat de 5 ani (din rândul partidului majoritar în parlament). Președintele numește primul-ministru și la propunerea acestuia, pe membrii guvernului responsabil în fața parlamentului. Fiecare stat are un guvernator, numit de președinte pentru o perioadă de 6 ani, o adunare legislativă și un guvern condus de un ministru-șef. India se poate mândri astăzi cu numele de cea mai mare democrație a lumii.

Drapelul Național și Stema Indiei

Drapelul național al Indiei în forma sa curentă a fost adoptat în timpul unei întâlniri ad hoc a Adunării Constituente pe 22 iulie 1947, douăzeci și patru de zile înaintea independenței Indiei. A fost folosit ca drapel național al Dominionului Indian între 15 august 1947 și 26 ianuarie 1950, iar mai apoi ca drapel național al Republicii India. În India, termenul „tricolor” (Tirangā) se referă aproape universal la drapelul național al Indiei. Drapelul, adoptat în 1947, are la bază drapelul Congresului Național Indian, după un design de Pingali Venkayya. Este un tricolor orizontal, de culoare portocalie („șofran adânc”) în partea superioară, alb în centru și verde în partea inferioară. În centru se găsește o roată bleumarin cu 24 de spițe, numită Ashoka Chakra, luată de pe coloana Asoka de la Sarnath. Diametrul acestei Chakra este egal cu trei pătrimi din înaltimea benzii albe. Tricolorul are și rol de drapel de război al Armatei Indiene, fiind arborat zilnic în unitățile militare.

Stema a fost aleasă cu grijă și adoptată la 26 ianuarie 1950. Aceasta este reperezentată printr-un cap de leu care împodobește clădirile guvernamentale, apare pe antetele documentelor guvernamentale și pe orice altceva care are legătură cu guvernul. Nici hindusă, nici musulmană, reprezintă un detaliu de pe un capitel mare de gresie, frumos sculptat și șlefuit, datând de pe vremea împăratului budist Ashoka (269-232 î.H.). De fapt, capitelul avea patru capete de leu. Deasupra lor se află Roata Legii budistă (Dharma Chakra); dedesubt este un abac. Descoperit la Sarnath, se poate vedea în holul muzeului de acolo.

Limbile

India are două limbi oficiale: hindi, din familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul Indian (variantă, alături de urdu, a aceleiași limbi, hindi-urdu), prima limbă a 180 de milioane de locuitori și limbă de comunicare interetnică a 703 078 000 de locuitori, limbă oficială în câteva state din India, și engleza, din familia indo-europeană, ramura germanică, limba a doua a 11 021 610 locuitori și limbă de comunicare interetnică a 202 831 000 de locuitori, folosită de guvernul național, precum și pentru comunicarea între statele indiene care nu au hindi ca limbă oficială proprie. Sistemele de scriere sunt alfabetul devanagari, respectiv cel latin. Hindu-urdu, cu un număr total de vorbitori evaluat la 250 de milioane, limbă oficială sau națională în două țări, este situată pe locul 10 în lume după numărul de vorbitori, ca prima și a doua limbă, numărul și populația în care se vorbește, numărul principalelor domenii care o utilizează pe plan internațional, puterea economică a țărilor care o folosesc și prestigiul socio-literar. Câteva cuvinte din hindi au intrat în diverse limbi, ajungând indirect și în română: gloanțe, punci, șampon. Numărul idiomurilor din India este estimat la 428. 22 de limbi vorbite , îmreună cu hindi, de 90% din populație, sunt egale în drepturi în statele federale în care sunt limbi materne.

Populația

India este pe locul 2 la categoria celor mai populate țări după China și numără în jur de un miliard o sută de milioane de locuitori. Este o țară tânără care numără 560 de milioane de persoane cu vârste sub 25 ani. În 2004, un indian din 2 avea sub 25 ani și 70 % din populație locuiește în mediul rural.

Totodată, deși a reușit să își stăpânească demografia, India cunoaște o creștere continuă de locuitori. Populația indiană crește cu în jur de 19 milioane de indivizi pe an ( consecința unei fecundități de 3,1 copii pe femeie în medie – spre deosebire de China cu 1,7. Se estimează că India va deveni țara cu cel mai mare număr de locuitori în jurul anului 2035. În intervalul 2000- 2005, populația indiană suplimentară care trebuie adăpostită, îmbrăcată, hrănită și educată corespundea numărului total de locuitori ai Australiei. Dacă fecunditatea indiană a intrat în colaps în ultimii 50 ani, scăderea nivelului de creștere demografica este neregulată și relativ lentă. Acest fapt este atribuit unei politici demografice incoerente, spre exemplu China adoptând politica copilului unic. India, din punct de vedere demografic, îsi axează politica pe responsabilizarea individuală, prin centre de informare asupra contracepției. Această politică care nu constrânge diferă de cea a copilului unic din China, care de altfel nici nu a evoluat, în afara unor rezultate obținute în mediul rural.

Factorii care au influențat natalitatea sunt :

ameliorarea generală a nivelului de trai

alfabetizarea femeilor în anumite state ca Kerala

India se confruntă astăzi cu un fenomen problematic: scăderea numărului de femei în raport cu numărul de bărbați, din cauza eliminării prenatale sau postnatale (nu este ceva straniu ca nou – născuții să fie găsiți în agonie în pubele) masive de fetuși feminini. În consecință, numeroși bărbați trăiesc un celibat forțat, în timp ce se dezvoltă un vast trafic de fete străine pentru măritiș și în anumite locuri, vechea practică a poliandriei se dezvoltă chiar dacă nu semnificativ.

Practica abuzivă a ecografiei, care permite o determinare precoce a sexului copilului ce urmează să se nască, a mărit numărul de avorturi selective. Aceste fenomen este relativ frecvent în familiile care locuiesc în zona urbană și de clasă mijlocie. De asemenea modelul familiei cu un băiat și o fată tinde să se generalizeze în această clasă a populației. Cauza care explică eliminarea fetușilor feminini este de ordin socio-cultural: destinul unei fete indiene este de a-și părăsi familia în momentul căsătoriei pentru a trăi în cea a soțului și de a contribui la economia căminului socrilor săi. Pe de altă parte, familia logodnicului trebuie să primească o zestre de la socrii, practică altădată rezervată doar castei brahmanilor, dar care tinde să se extindă în ansambul populației și care dă uneori naștere unor abuzuri. Astfel, achitarea unei zestre poate să aducă după sine grave dificultăți financiare, ruina familiei miresei. Cazurile de ucidere a tinerelor căsătorite din pricina familiei socrilor sunt deseori denunțate în presa indiană ca o consecință a lipsei zestrei. În 2006 se estima că un astfel de caz era denunțat poliției la fiecare 77 de minute.

Tabelul de mai jos demonstrează că indienii încep să-și pună amprenta asupra lumii prin chiar numărul lor. Populația Indiei, care a ajuns la peste 1,2 miliarde de oameni, este într-un trend ascendant, astfel, în 2030 va fi patria a peste 1,6 miliarde de locuitori. În plus, indienii nu sunt numeroși numai acasă. După China, India are cea de-a doua diasporă ca număr, indienii fiind extrem de activi și vizibili peste tot în lume.

Figura 1 – Evoluția demografică a Indiei sec. XIX – XX

Evoluția demografică se caracterizează print-un spor natural de 16,1 ‰. Speranta de viață este de 66,3 ani la bărbați si 71,2 ani la femei. Explozia populației este demonstrată de indicii demografici: natalitate=22,7‰ si mortalitate=6,6‰.

Religia este un element vital în India de astăzi și parte integrantă din istoria, artele și monumentele sale. Hinduismul este practicat de majoritatea indienilor. Din el s-au născut budimul, jainismul și sikhismul. Indienii respectă, de asemenea, și credințele din afară, ceea ce dă fiecărei regiuni un caracter aparte: curentele moderne, inclusiv ashramurile hedoniste, venerarea naturii și alte practice străvechi. Aceste credințe înfloresc, în general, pașnic laolaltă. Într-un sat de pescari își găsesc locul și un templu, și o moschee, și o biserică, iar călătorii se pot opri să privească desfășurarea ritualurilor în locurile de cult urbane și rurale sau să stea de vorbă cu localnicii despre credința lor, fiind întotdeauna bine primiți, dacă obiceiuri precum descălțatul sunt respectate.

Figura 2 – Repartiția religiilor în India

1.2 Economia

India reprezintă un stat cu economie în dezvoltare, serviciile devenind prima ramură economică prin contribuția la creare a PIB-ului, grevată de o mare datorie externă si publică. Este, însă, încă bazată pe agricultură (care concentrează 3/5 din populația activă și contribuie cu 1/6 la PIB , pondere în continuă scădere) și industria minieră și prelucrătoare tot mai importante (împreună realizează, în ultima vreme peste ¼ din PIB, deși concentrează doar cu ceva peste 1/10 din populația ocupată). Deși culturile ocupă peste jumătate din suprafața țării, iar fertilitatea solurilor este in mare parte ridicată – în multe zone se obțin două culturi pe an – randamentul agriculturii este încă redus (dar în curs de ameliorare în ultimii ani) din cauza lipsei sau slabei dotări tehnice și a iregularităților climatice. India este al 3-lea mare producator de cereale din lume, realizând, singură, mai mult de 1/10 din producția mondială. Alături de plante destinate în principal consumului intern, cum sunt orezul (locul 2 pe glob), grâul (locul3) – grâul constituie hrana de baza a populției din Vestul țării, iar orezul a celei din Est – meiul (locul 1 pe Glob), porumbul, soia, leguminoasele (locul 1 pe Glob) etc., se cultivă, în deosebi pe plantații extensive, ceai (locul 1 pe Glob), iută (locul 1), bumbac (locul 4 la fibre), hevea (locul 4 la cauciuc natural), trestie de zahăr (locul 2), bananieri (locul 1), cocotieri, citrice (locurile 5 și 6 pe Glob), tutun (locul 4), arbori de cafea etc.

În ciuda faptului că dispune de un șeptel impresionant (locul 1 la bovine, bubaline si caprine, locul 3 la cămile, plus ovine etc.), creșterea animalelor nu deține locul cuvenit în cadrul economiei (cu excepția produselor de lapte, domeniu în care se plasează pe locul 3 în lume).

India este unul dintre principalii producători mondiali de lemn și de pește. Variatele resurse miniere sunt tot mai mult atrase în circuitul economic, mai ales minereul de fier, bauxita, (locul 5 pe Glob pentru ambele), cărbuni (locul 3), petrol (acoperă peste ¾ din necesarul țării), gaze natural, cu o producție în creștere, uraniu, zinc etc. Industria prelucrătoare, foarte diversificată, plasează India între primele 10-12 țării ale lumii în domeniu, ca valoare a producției, dar produsele nu sunt, cu puține excepții, competitive pe piața externă; se remarcă industria zahărului, textilă (pe bază de bumbac), siderurgică, a cimentului.

Rețeaua de transport, deși imensă și diversificată, este încă deficitară. Turismul, deși în expansiune, valorifică insuficient imensul potențial cultural și natural al subcontinentului Indian. Balanța comercială este deficitară (exporturile reprezintă mai puțin de 2/3 din valoarea importurilor), principalii parteneri fiind China, SUA, Marea Britanie, Germania, apoi Japonia, Emiratele Arabe Unite, Singapore, Malaysia etc. Ritmul de creștere economica (a PIB-ului) a fost ridicat în ultimii 10 ani, de regulă în jur de 7%, atingând 8,5 % în anii 2006 și 2007.

Figura 3 – Raportul exporturilor la nivelul anului 2012

Iată o dovadă a gradului foarte înaintat la care a ajuns economia Indiei, problemele sale economice devenind de aceeași natură cu cele ale marilor economii dezvoltate. În țară au intrat, în ultimii ani, atât de multe investiții străine, încât băncile, sunt practic inundate de bani lichizi. Drept urmare s-au grăbit atît de tare să-și disperseze fondurile, încât împrumuturile bancare cresc anual cu o treime, iar salariile și proprietatea comercială aproape că s-au dublat în 2006. În același timp, fabricile și infrastructura țării funcționează la capacitate maximă, iar aprovizionarea locală nu mai poate face față continuei cereri din partea consumatorilor, ceea ce duce la presiuni intense pe prețurile de retail.

Un real bum, înregistrază în ultimii ani producția si exportul de software. Dezvoltarea economică a Indiei nu a urmat nici pe departe calea tradițională. În cazul scenariului tradițional, se pornește de la un tip de industrie manufacturieră, producătoare de articole ieftine și bazată pe o mână de lucru slab remunerată, apoi urmează o fază de dezvoltare, care oferă de lucru unei mari mase de oameni – un efect al acestui stadiu fiind creșterea nivelului de urbanizare. Odată cu acumularea de experiență industrială se trece apoi, la realizarea de produse de o valoare mai mare, mai sofisticate. Iar în cele din urma, încep să se dezvolte industriile high-tech și serviciile. Acest proces a avut loc cu mult timp în urmă nu doar în Marea Britanie; a fost, de asemenea, schema de dezvoltare din Coreea de Sud de după război. Și se pare că lucrurile urmează același curs și în China.

India, însă, a trecut direct la stadiul al treilea, cu un bum economic care s-a bazat aproape integral pe industriile high-tech și pe servicii. Există și o serie de industrii manufacturiere, dar sunt extreme de reduse pentru o țară de dimensiunile și prosperitatea Indiei. Nu există nici un dubiu că succesul Indiei în domeniul IT a trasnformat țara. Un moment notabil a fost acela al anului 2003, când doar sectorul de software a câștigat mai mulți bani decât costul tuturor importurilor de țiței ale țării, factorul care îngenunchiase financiar țara în 1991. Astfel încât, atunci când invadarea Irakului a dus la creșterea prețului țițeiului, India a fost capabilă să depășească aproape fără probleme dificultățile care au decurs de aici.

1.3 Potențialul turistic

India este un loc fascinant care pare să aparțină unei alte lumi, lumea basmelor. O călătorie aici reprezintă mai mult decât o vacanță de neuitat, devenind o călătorie inițiatică în secretele unei civilizații milenare. Cei care au ajuns în India spun că experiența nu poate fi povestită cu adevărat, de la tradițiile artistice și culturale păstrate de mii de ani la obiective turistice variate, fie că este vorba de monumente istorice și temple, fie de minuni ale naturii. Ca să înțelegi India și să îi poți aprecia frumusețea trebuie să o vizitezi. Totul se îmbină cu ritmul vieții moderne, într-o simbioză specifică Indiei de nou și vechi.

Resursele naturale:

Clima – India are o climă atât de variată și o bogăție atât de mare de atracții turistice incât poate fi vizitată pe tot parcursul anului. Pentru cei care vor să viziteze forturile, palatele dar și plajele cea mai bună perioadă este septembrie – martie. Sezonul de vârf este între octombrie și februarie. Cei ce vor să admire fauna pot merge în lunile februarie – august, în timpul sezonului uscat și cald când există mari șanse să poată vedea animalele adunate în jurul ochiurilor de apă, vegetația nefiind așa luxuriantă. Împătimiții de bird-watching vor avea bucuria să vadă o extraordinară varietate de păsări migratoare în timpul iernii, în special între lunile decembrie și februarie. Căldura dogoritoare din aprilie până în iulie, care-i împinge pe turiști spre regiunile de munte, dispare odată cu sosirea musonului, care poate fi o experiență fantastică. Împătimiții de excursii montane pot vizita India în perioada cuprinsă între lunile mai și octombrie.

Parcurile Naționale, Flora și Fauna – India are o floră și o faună bogat diversificată aici putând fi întâlnite specii rare de plante și animale, precum: Tigrul Bengalez – Sunderbans, Leul asiatic – Gir, rinocerul cu un corn – Kaziranga, etc.

Datorită climatului favorabil și formelor de relief variate în India există 70 de parcuri naționale precum Parcul Național Kazingara care adăpostește 1200 exemplare de rinoceri cu corn, specie considerată pe cale de dispariție și 400 de sanctuare de conservare a florei și faunei sălbatice, precum Sanctuarul păsărilor Bharatour și Sanctuarul Periyar Wildlife care are o suprafață de 777 de mp, reprezentând una dintre cele mai mari regiuni de protecție a animalelor din India; se află în mijlocul dealurilor Cardamon, la granița cu Tamil Nadu.

183 de parcuri și sanctuare au fost incluse de către Ministerul Turismului în categoria celor mai importante obiective turistice naturale protejate de lege: 43 în Nord, 28 în Est, 45 în Vest, 58 în Sud și 9 în partea centrală a Indiei. Corbett National Park – înființat în 1936 de către Jim Corbett, este prima rezervație naturală din India și protejează în prezent o prețioasă regiune a sălbăticiei subhimalayene. Decorul spectaculos al celor 531 kmp, cu Munții Kumaun, cu văi și râuri o fac deosebit de atrăgătoare și mai ales luxuriantă după lunile musonului (noiembrie-ianuarie). Dintre speciile rezidente amintim tigrii (parcul a fost primul proiect de rezervație pentru tigrii), gaviali, crocodili cu rât, țestoase de râu, mistreți, cerbi sambar, cerbi negri himalayeni, delicate chital, cerbi-porc, porci-spinoși, macaci și maimuțe langur comune, precum și o mulțime de păsări: cocostârcul cu gât negru, albinărelul, șerparul moțat, pasărea rinocer, omidarul indian, porumbei, papagali și alcioni, etc. Kahna National Park – una dintre cele mai interesante rezervații din India , acoperă peste 2000 kmp de teritoriu de faună bogată din Valea Banjar. Acțiunea din “Cartea junglei” de Rudyard Kipling, ecranizată de Walt Disney, are loc în această regiune. Parcul s-a înființat în 1955 ca începutul unui proiect de succes de salvare al aproape dispărutului barasingha (cerbul indian de mlaștină). Aici pot fi văzute turmele de barashinga, acum prolifice, și de cerbi chital, maimuțe langur, gauri, nilgai, mistreți-sălbatici, cerbi sambhar, prigorii, ibiși negri, granguri aurii, șerpari și chiar leoparzi.

Muntii – India detine o parte din marele lant Himalayan, cel mai mare sistem montan din lume si unul dintre cele mai tinere; Gații de Vest și pădurile tropicale din Karnataka. În contrast cu amestecul amețitor de monumente, evenimente istorice, căldura înăbușitoare și aglomerația din orașe, o excursie pe cărările Munțilot Himalaya este înviorătoare. Aerul proaspăt, peisajul montan, cultura și stilul de viață de aici sunt extrem de relaxante. Din Delhi se poate ajunge foarte ușor pe câmpiile și versanții din Uttarakhand sau Himachal Pradesh.

Himalaya, paradisul florilor, se mândrește cu peste 12.500 de plante cu flori cunoscute. În secolul XIX englezii erau de-a dreptul fermecați de bogăția florală a Himalayiei: botaniștii au trimis nenumărate specii Regale din Kew și Edinburgh, dar și de Istorie din Londra. Astăzi, defrișările excesive amenință foarte multe specii de plante cu dispariția. Himalaya are 15 arealuri biogeografice diferite, în care altitudinea și clima locală joacă un rol extrem de important – de exemplu culorile rododendronilor variază în funcție de altitudinea și de direcția în care sunt îndreptate pantele muntoase. De asemenea, în Flowers National Park, Situat în Garhwal Himalaya, cele peste 300 de flori sălbatice, printre care anemone, geranium și extrem de rarul mac albastru de Himalaya, încep să înflorească abia după ce zăpada de pe versanți se topește, în iulie-august. Pe de altă parte, în Sikkim, un adevărat paradis al botaniștilor, unde cresc aproximativ 4000 de specii, plantele încep să înflorească între aprilie și mai – alături de rododendroni, aici cresc și 600 de soiuri de orhidee.

Ladakh. De sus, din înaltul Munților Zaskar și Ladakh și până , Ladakh, (tărâmul defileelor înalte) este o regiune deșertică, brăzdată de vârfuri ascuțite. Aici, pământul este înghețat opt luni pe an, iar în celelalte patru este pârjolit și uscat, precipitațiile fiind la fel de “bogate” ca în Sahara. Iacii, caprele și oile sunt crescute aici, pentru lână, lapte și unt, dar sunt folosite și pentru troc, pentru cereale și combustibili. Deși Tibetul este deschis vizitatorilor încă din 1974, din cauza tensiunilor numai această regiune dintre Jammu și Kashmir le este recomandată turiștilor. Acest ținut îndepărtat și de o frumusețe rară este unul dintre cele mai mari locuri de pelerinaj pentru adepții budismului Mahayana, principala confesiune din Ladakh; Dalai Lama este conducătorul celui mai cunoscut ordin religios, Gelug-pa (bonetele galbene). Turiștii care ajung în această regiune sunt fermecați de lumina slabă de munte ce face să strălucească roțile de rugăciune viu colorate, steagurile de pe acoperișuri și stupele vopsite în alb.

Insulele Andaman și Nicobar – În Golful Bengal, la Marea Andaman, la oarecare depărtare de continent, peste 300 de insulițe împădurite constituie o proprietate indiană care are un rol strategic extrem de important. Destul de greu de ajuns la ele – sunt de până aici – aceste insule oferă o destinație turistică de vis: plaje și nisipuri fine, recife de corali și un peisaj subacvatic de o frumusețe rară.

Fluviul Gange – Forța dominantă – fizic și psihic – a Indiei este fluviul Gange. Sutele de afluenți curg pe versanții Munților Himalaya și se unesc cu celelalte râuri, dând astfel naștere câmpiei și deltei Gangelui. Fluviul sacru, Yatra, (pelerinajul) unui hindus pe fluviul Gange începe de la izvoarele sale, în Gangotri, în apropiere de Rishikesh, apoi coboară către Haridwar, Allahabad și Varansasi. La fiecare oprire, apa fluviului este sfințită; sunt de ajuns câteva picături pentru a te purifica. Apele fluviului Gange au puteri purificatoare. Hindușii cred că el este întruchiparea zeiței Ganga, ce curge din înaltul Muntelui Meru, lăcașul zeilor, printre buclele încâlcite ale lui Shiva. Scăldatul în apele fluviului are o însemnătate simbolică: purificarea de karma a vieților anterioare și a vieții curente, pregătindu-se astfel pentru moarte și renașterea într-o viață mai bună. Hindușii din întreaga țară iau parte la acest ritual de purificare ce are loc în timpul Festivalului Kumbh Mela, la fiecare trei ani, , Allahabad, Nasik și Ujain.

Delta Gange-Brahmaputra – Formată de cele două mari fluvii de la care își trage numele, Gange și Brahmaputra, în zona de vărsare în Golful Bengal. Anual aceste fluvii transportă spre ocean 1 200 km3 de apă și peste 200.000 de tone de aluviuni, care situează acest sistem fluvial pe locul trei în lume (după Amazon și Congo), și fac ca delta să crească an de an. În Uttar Pradesh, fluviul Gange trece prin Kanpur, apoi își continuă călătoria prin Allahabad, unde se unește cu râul Yamuna, ale cărui ape au scăldat deja orașele Delhi și Agra. Împreună trec apoi prin Varanasi și Bihar. Aici, în dreptul orașului Patna, alți afluenți importanți îi măresc debitul: Ghaghara, son și Gandak. La scurt timp după aceea impresionantul fluviu începe să se despartă în sute de brațe ce dau naștere întinsei sale delte, care hrănește și pedepsește, în același timp, prin ieșirile sale din matcă vestul Bengalului și Bangladesh-ului.

Resursele antropice:

Temple:

Templele dravidiene din Tamil Nadu. Templele din Tamil Nadu aveau un important rol religios, social, cultural și politic, rol pe care unele dintre ele și-l mai păstrează și astăzi. Construite din ordinul regelui sau de către locuitorii înstăriți, în aceste temple își găseau de muncă mii de locuitori, acest lucru fiind valabil și astăzi. Cele mai cunoscute sunt: Templul Ekambareshvar, Varadaraja, templele de , templul de , Templul Nataraja, Brihadishvara, Templul Kancipuram.

Ansamblu de temple din Khajuraho – izolarea pădurii a izolat splendidele temple hinduse din Khajuraho, împiedicând distrugerea lor de către musulmani. Create între secolele al X-lea și al XII-lea de către cârmuitorii din dinastia Chandella, un clan rajput care a rezistat invaziei musulmane, au fost date uitării până în 1819. Redescoperirea lor este o poveste remarcabilă.

Alte temple: „Tempul Soarelui“ din Konark, Ansamblul de temple din Mahabalipuram, Ansamblul de temple din Hampi, Templele din Pattadakal, Marile temple din Chola, Templul Mahabodhi din Bodhgaya, Sanctuarul buddhist din Sanchi, Bisericile și mănăstirile din Goa;

Peșterile – templu:

Ajanta – Miraculos conservatele picturi și sculpturi ce împodobesc cele 30 de peșteri tăiate în rocă bazaltică a unui defileu frumos în formă de semilună oferă cea mai completă imagine despre tradițiile artistice budiste timpurii din India. Peșterile datează mai ales din două perioade: secolele al II-lea î.Hr. și sfârșitul secolulul al V-lea d.Hr.

Ellora – Arhitectura în stâncă din Ghații de Vest a atins apogeul aici, , cu sculpturile figurative uriașe, compozițiile complexe și o gamă largă de schițe iconografice. Peșterile provin din secolele al VI-lea – al IX-lea și se împart în trei grupe: Peșterile nr. 1-12, de la capătul sudic sunt budiste; Peșterile nr. 13 – 29 din mijloc sunt hinduse iar peșterile nr. 30 – 33 sunt jainiste.

Peșterile de Kanheri, peste 100 de monumente budiste cioplite în stâncile de granit privesc spre Marea Arabiei. Pentru aproape o mie de ani, începând cu Satavahanas din primul secol, aici a fost o importantă comunitate budistă, întinsă pe rutele comerciale care legau Nasik, Pithan, Ujiain, Aurangabad și alte orașe de porturile maritime. Era o sofisticată comunitate monastică și probabil includea și o universitate. Peșterile erau folosite pentru studiu, meditație și ca locuințe. Există și o cafenea mică pe abruptul versant împădurit unde turiștii se pot odihni.

Grădini: Lalbagh Botanical Gardens (Bangalore), Lodi Gardens (Delhi), Mughal Gardens (Thiruvananthapuram), Yadavindra Gardens (Pinjore)

Biserici: Al Souls Memorial Church, Angamali, Biserica Notre Dame Anges, Biserica și mănăstirea St. Augustine, Our lady of the immaculate conception, etc.

Moschei:

Ahmednagar, Ibrahim Rauza (Bijapur), Bara Gumbad Mosque (Delhi), Karimuddin’s mosque (Bijapur), Jama Masjid (Delhi), etc.

Taj Mahal – Mormântul grădină al lui Mumtaz Mahal, soția lui Shah Jahan, reprezintă culmea rafinamentului grădinii funerare mogule. Aici proporțiile sunt mai mult decât echilibrate; marmura luxoasă a înlocuit gresia, iar întreaga platformă și mausoleul sunt deplasate din centrul grădinii către capăt, pentru a profita de lumia râului și de a se contura pe cerul albastru. Forma domului este mult mai elegantă și mai fin încrustată. Simbolizează deasemnea grădina deliciilor regale și o oază luxuriantă în arșița deșertului.

Forturi:

„Fortăreața Roșie“ din Agra – A fost construit din ordinul lui Akbar (1556 – 1605). Proiectat de către Qasim Han, la construirea lui s-a folosit strălucitoarea gresie roșie, caracteristică multora dintre edificiile mărețe ale mogulilor, cu înaltele fortificații și cu apele râului Yamuna curgând la poalele zidurilor sale, armata, Curtea și locuitorii puteau rezista asediilor îndelungate. Se remarcă parapetele zidurilor, cu metereze și bastioane pentru arcași. Și astăzi, armata Indiei ocupă o mare parte din fort.

Amer Fort, Bekal, Chapora Fort, Gwalior Fort, Mumbai Fort, Naldurg, Parenda, Solapur, Vellore, Fort Cochin, etc.

Festivaluri:

Durga Puja – cel mai spectaculos festival care se desfășoară în Calcutta, se desfășoară din septembrie până în octombrie, perioadă în care instituțiile publice ale orașului aproape că ajung în colaps, în timp ce familiile sărbătoresc reunirea. Meșterii artizani din kumatuli muncesc din greu tot anul pentru a crea sute de statuete Durga, viu colorate și care seamănă cu cele mai cunoscute și mai noi vedete de film. Cu această ocazie, instituțiile publice, comunitățile locale sau chiar cartiere întregi ridică tot soiul de pandalas adăposturi temporare, viu colorate și în mărime naturală pentru zeiță, care, agitându-și furioasă cele zece brațe, este reprezentată pe sau alături de leul ei, ucigându-l pe demonul Mahisasura, care luase forma unui taur pentru a se infiltra între zei.

Alte festivaluri: Dussehra, Dwarka, Holi, Onam festival, Pongal festival, Puram festival, etc.

Palate: – India este plină de palate. Sunt cu miile, uriașe și nefolositoare în țara democratică de astăzi. Totuși ele sunt nucleul fiecărui oraș vechi și domină satele; se înalță pe malul lacurilor, sunt construite pe munți și se întâlnesc, surprinzător, chiar și la capătul unor ulițe noroioase.

Ahmednagar, Marble Palace (kolkata) New Palace (Kolhapur), Orcha, Ranjit Vilas

Dutch Palace – (1557) a fost construit de către portughezi pentru Kochi Raja ca să-i ajute să câștige condiții de negoț avantajoase și renovat simplu de către olandezi în 1663. Înăuntru sunt ornamentele Curții, picturile și palanchinele din Sala Încoronării, precum și cele mai spectaculoase fresce din India, din secolele XVI – XVIII, în celelalte camere. La etaj, o bogată paletă de culori îmbracă pereții cu ilustrații din Ramayana; la parter picturile de mai târziu îi arată pe Shiva și Mohini, și pe Krishna, ținând muntele Govardan, și jucându-se cu gopies (lăptărese).

Muzee: Archaeological Museum (Mathura), Central Museum (Jaipur), Gandhi Smarak (Ahmedabad), Indian Museum (Kolkata), Indira Gandhi, Memorial Museum (New Delhi), Museum and Art Galery (Chandigarh), National Crafts Museum și National Rail Museum (Delhi), Samudrika Marine Museum (Port Blaire), etc.

Parcul arheologic Champaner-Pavagadh

Gara Chhatrapati Shivaji Terminus în Mumbai (Bombay)

SPA – Kerala, UP (Agra), UT (Mussourie), Tamil Nadu (Conoor), Karnata (Mysore), Rajasthan (Neemrana), Rishikesh (Ananda), Haryana (Nolta)

Fatehpur Sikri – este un adevărat oraș-fantomă. Acest grup de clădiri misterioase este tot ce a rămas din orașul conceput de Akbar pentru a fi capitala ideală. Prinzând viață în cunoscut un succes imediat; după numai 14 ani, a fost abandonat când Akbar a fost chemat să apere hotarele de nord-vest ale imperiului său. Curtea l-a urmat: nu s-a mai întors niciodată.

Orase: Delhi – Capitala Indiei, atracții: Jantar Mantar, una din cele mai stranii clădiri, un fost observator astrologic înălțat în anul 1724; mormântul lui Humayun, recunoscut ca sursă de inspirație pentru Taj Mahal; marele fort roșu ridicat de legendarul Shahjahan în anul 1639; moscheile Moti Masjid și Jama Masjid, cele mai mari din India; Agra – Taj Mahal, mormântul lui Itimad-ud-Daulah, mausoleul ridicat din piatră roz și marmură albă al lui Akbar; Jaipur – Datorită culorii pietrelor folosite în construcția clădirilor sale, și-a câștigat numele de "orașul roz". Uimitor este faptul că nuanțele variază în funcție de anotimp și de momentul zilei de la roz pastelat la culoarea ambrei, de la portocaliu la ocru; Varanasi – Unul din cele mai vechi orașe din întreaga lume, este centrul religios al hinduismului, primind cu ospitalitate mii de pelerini in fiecare an; Khajuraho – faimoasele temple înalță un adevărat imn închinat vieții; în piatra lor de culoare roz au fost surprinse de sculptori anonimi toate momentele importante din existența clanurilor războinice, de la luptă la iubire, în ipostaze considerate de unii specialiști cele mai impresionante din lume; Jaisalmer, citadelă construită din piatra ce pare aur pur, se înalță asemeni unui miraj din mijlocul deșertului Thar; 3000 de oameni mai locuiesc încă la adăpostul zidurilor sale, majoritatea caselor în care își duc existența datând, surprinzător, din secolul al XII-lea.

CAPITOLUL II

ANALIZA PIEȚEI TURISTICE INDIENE

2.1 Cererea turistică

O călătorie în India nu va fi niciodata asemenea unei vacanțe pe Coasta de Azur ori în Insulele Hawaii. Incursiunea în cultura și civilizația hindusă nu va putea fi comparată nicicum cu un sejur petrecut pe șezlong, la plajă. Pentru cunoscători, India va fi întotdeauna o escapadă spirituală în mijlocul unuia dintre cele mai vechi popoare ale lumii.
Peste un miliard de locuitori, sute de dialecte, case de pamânt ridicate la câțiva metri de impresionante palate, simbolizând perfect armonia dintre lux și sărăcie, toate acestea, aflate într-o diversitate culturală nemaiîntâlnită, alcătuiesc India, un adevărat rai al turismului mondial.
Din cea mai mare pădure de mangrove, Sunderbans, locul în care sălbăticiunile trăiesc după propriile reguli, ucigându-i pe oamenii care se încumetă să le tulbure viata, și pâna în înfierbântatul Deșert Thar, trecând prin marile aglomerări urbane Mumbai ( denumirea corectă a Bombay – ului) sau New Delhi, de pe vârfurile Hymalaiei și până în apele adânci ale oceanului, India își va răsplăti de fiecare dată turiștii cu nenumăratele sale secrete. Cei care cunosc bine această țară spun că nimeni nu trebuie să-i treacă hotarele fără a fi pregătit. Pregătit pentru ciudatele forme de turism, prin insuportabilele aglomerații din orașul sfânt Pushkar, pentru agresivii cerșetori din Haridwar, orașul supranumit „Poarta Zeilor“, pentru mercantilismul multora dintre locuitori, dar și pentru momentele de apăsătoare liniște spirituală. În egală măsură, răsplata va fi inegalabila ospitalitate a localnicilor, ușurința conversației acestora sau frumusețea supranaturală a locurilor și chiar a lucrurilor făcute de oameni.
Pentru toate acestea, în fiecare an, peste 2,5 milioane de oameni cumpără bilete de avion, mii de litri de ulei împotriva insolației, tone de hârtie igienică și vin în țara unde se află Taj Mahal, în care a fost descoperit ceaiul, țara cu cea mai veche democrație din istoria omenirii.
Templele și celelalte lăcașe de cult sunt cel mai important capitol în viața și civilizația indiană. Numărul acestora este doar bănuit, construcțiile ridicate de oameni pentru a fi mai aproape de divinitate fiind întâlnite la fiecare pas, fie ca au fost înălțate în cinstea zeităților Hindu ori a sfinților musulmani, fie că sunt așa – numitele gurudwara ori catedrale, toate sunt deopotrivă și opere de artă.

Cei mai multi turiști străini vizitează câteva situri turistice, cum sunt Taj Mahal și alte monumente din Agra, “orașul roz“ al Jaipurului, cunoscut pentru arhitectura sa în care domină rozul și Delhi cu magnificul Red Fort și multe alte muzee. Alte destinații turistice includ peșterile tăiate în piatră din Ajanta și Ellora, templele de la Khajuraho, plajele din Herala, dar și orase precum Mumbai, Calcutta, Chennai, New Delhi, Varanasi și Jaipur.

Cererea turistică, în particular, este reprezentată de persoanele care călătoresc în afara reședinței permanente, pentru orice alte motive decât cele lucrative și este considerată ca fiind un segment al cererii globale, tot așa cum este și piața turistică pentru cea globală. În acest context apare, ca expresie a cererii efective, consumul turistic, care reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate de purtătorii cererii pentru achiziționarea de bunuri și servicii cu motivație turistică. Consumul turistic, are o sferă de cuprindere mai mare decât cererea, desfășurându-se în trei etape:

înainte de deplasarea spre destinația turistică,

în timpul călătoriei, prin efectuarea transportului spre destinația respectivă;

la locul de destinație turistică.

Atât cererea cât și consumul turistic prezintă o serie de trăsături proprii care influențează modul de formare și manifestare a acestora. Cererea turistică este mult mai sensibilă la modificarea nivelului veniturilor populației și la diferențele dintre caracteristicile de personalitate ale fiecărui individ în parte. Deci, pentru transformarea cererii în consum trebuie analizate cele două categorii de factori care influențează această convertire:

Factorii de natură economico – socială – sunt reprezentați de venituri, prețuri, tarife, timpul liber, oferta turistică, progresul tehnic sau gradul de urbanizare, ducând la apariția a trei categorii principale de turiști:

practicanți ai turismului de lux, pentru care constrângerile economice nu sunt de natură să restricționeze alegerea destinațiilor de vacanță;

‚‚activi’’, care au un echilibru financiar între mijloacele lor economice și cererea pentru călătorii/sejururi;

‚‚pasivi’’, care nu dispun de suficiente posibilități materiale pentru a organiza pe cont propriu sejurul turistic, și care sunt nevoiți să accepte pachetele forfetare ale agențiilor de turism.

Factorii motivaționali sunt influențați de personalitatea, educația, vârsta și ocupația fiecărui individ. Din acest punct de vedere au fost identificate cinci categorii de turiști:

psihocentrici – preferă vacanțe în stațiuni cunoscute, nu foarte îndepărtate de reședința permanentă, solicitând aranjamente organizate care le oferă un plus de siguranță;

cvasipsihocentrici;

mediocentrici – sunt interesați atât de specificul zonei vizitate, cât și de contactul cu populația băștinașă. Acești turiști nu călătoresc la distanțe foarte mari de reședința lor, rămânând în interiorul granițelor, preferând unitățile de cazare și alimentație de confort mediu;

cvasialocentrici;

alocentrici – sunt dornici de a cunoaște lumea, preferă destinațiile greu accesbile, forme simple de cazare și călătoriile la distanțe mari, în afara granițelor țării de proveniență.

Cererea și consumul turistic se caracterizează și prin complexitate și eterogenitate, particularizându-se prin concentrare, care poate fi: în timp (sub forma sezonalității), în spațiu, în motivație, deplasările turistice având la bază 11 tipuri de motivații: de evadare, de recuperare a capacităților fizice și intelectuale, familială, de autoregăsire din punct de vedere spiritual (de exemplu, turismul de pelerinaj), ludică, educațională, de a stabili relații sociale, de întâlnire a prestigiului social, sexuală, de activare onirică și cea economică (pentru oamenii de afaceri și/sau pentru cei care se depalsează spre anumite zone în scopul de a face cumpărături, mizând pe diferența puterii de cumpărare a monedei naționale din țara de origine).

India ca destinație turistică – opiniile turiștilor – s-a efectuat un studiu pe un eșantion de 7500 de turiști care au vizitat diverse destinații turistice din India, cu scopul de a observa care sunt determinanții cererii turistice specifici acestei țări. Pe baza rezultatelor obținute se dorește o mai bună adaptare a ofertei turistice care să satisfacă cât mai bine nevoile specifice ale turiștilor. La acest studiu au participat inclusiv agențiile de voiaj și tur-operatorii indieni deoarece datorită interacțiunii directe cu turiștii aceștia cunosc cel mai bine motivațiile vizitatorilor internaționali. Turiștii care au participat la acest studiu au vizitat următoarele destinații: Delhi, Vrindavan, Agra, Puri-Konark-Bhuwaneshwar, Varanasi, Jaipur, Mumbai, Chennai, Hyderabad, Bangalore, Callcuta, Guwahati, Goa, Mussourie.

Profilul turiștilor participanți la studiu. Studiul indică faptul că din turiștii care au vizitat India invdividual majoritatea – 93,6% nu au apelat la ofertele agențiilor de turism, în timp ce turiștii care au vizitat India individual, dar apelând la ofertele agențiilor de turism au avut o pondere de doar 6.4%. Un număr mare de turiști care au vizitat India în grup, în familie și studenții au preferat să apeleze la ofertele turoperatorilor. Majoritatea turiștilor intervievați se aflau la prima vizită în India. Turiștii care au aparținut unui grup precum și cei care au călătorit individual au revenit în India. Un procentaj considerabil, din totalul turiștilor care au revenit în India, a optat pentru ofertele agențiilor de voiaj, după cum se poate observa din graficul alăturat.

Sursa de informare despre India. Răspunsurile turiștilor referitoare la sursa de informare despre India se regăsesc în tabelul de mai jos:

Tabel 1 – Sursa de informare despre India (www.india.gov.in)

Se observă că majoritatea turiștilor au aflat despre India de la prieteni sau navigând pe internet. Această tendință predomină în special în rândul turiștilor care călătoresc individual. Dacă analizăm în funcție de tipul vizitei și de modul de a călători – individual sau în grup, obținem ca principală sursă de informare prietenii, internetul și povestirile altor turiști.

Imaginea Indiei ca destinație turistică. Imaginea Indiei ca destinație turistică din perspectiva tipurilor de turiști, al numărului de vizite și al modului de a călători – individual sau în grup, este sintetizată în tabelul de mai jos.

Tabel 2 – Imaginea Indiei ca destinație tursistică (www.india.gov.in)

Majoritatea turiștilor străini percep India ca pe o destinație turistică cu o moștenire culturală bogată. Pe locul doi se află India, destinație turistică cu potențial natural diversificat.

Motivația turiștilor de a vizita India. Factorii principali care îi determină pe turiști să aleagă India ca destinație turistică se regăsesc în tabelul de mai jos:

Tabel 3 – Factori motivaționali în a vizita India (www.india.gov.in)

Principala motivație a turiștilor străini este reprezentată de moștenirea Indiei. Urmează aventura și timpul liber. Observații similare pot fi făcute și în rândul turiștilor care călătoresc individual. Cei care călătoresc în grup, consideră timpul liber ca fiind cel mai important factor motivațional. Studenții sunt motivați de aventură și de observarea vieții sălbatice în timp ce familiștii sunt preocupați de aspecte precum moștenirea diversă a Indiei.

2.2 Oferta turistică

India este un loc fascinant, care are foarte multe de oferit turiștilor. O călătorie aici reprezintă o inițiere în secretele unei civilizații milenare. Cei care au ajuns în India spun că experiența nu poate fi povestită cu adevărat, de la tradițiile artistice și culturale păstrate de mii de ani la obiective turistice variate, fie că este vorba de monumente istorice și temple, fie de minuni ale naturii. Totul se îmbină cu ritmul vieții moderne, într-o simbioză specifică Indiei de nou și vechi. O excursie în India este o experiență de neuitat.

2.2.1. Semnificația și caracteristicile ofertei turistice

Oferta turistică reprezintă ansamblul atracțiilor care pot determina vizitarea anumitor zone de către turiști, împreună cu capacitatea organizatorică a rețelei de a satisface în anumite condiții cererea populației. Oferta turistică este, de fapt, un ansamblu de oferte parțiale paralele (hotelărie, alimentație, transport, comerț, diferite alte servicii adiacente etc.), care se materializează în proporții diferite în produse turistice, cu o rigiditate mult mai accentuată decât cererea turistică supusă unor fluctuații permanente. Prin analogie cu clasificarea resurselor turistice, oferta turistică se împarte în primară, care cuprinde totalitatea valorilor (resurselor) naturale și secundară, incluzând ansamblul resurselor create de mâna omului (valori istorice, arhitecturale, culturale, folclorice).

Oferta primară se distinge de oferta turistică secundară (produsa de mâna omului) prin faptul ca resursele naturale nu pot fi reproduse artificial, ele fiind create de natură, atât în spațiu, cât și în timp. Oferta turistică primară și secundară constituie "materia primă" pentru industria turismului, care se va modela în diferite produse turistice numai printr-un consum efectiv de muncă vie, înglobată în prestațiile de servicii turistice specifice pentru fiecare produs turistic.

Cererea și oferta turistică se găsesc în relații de cauzalitate, atât oferta, cât și cererea putându-se situa una față de cealaltă pe poziție de factor determinant de evoluție sau pe poziție de rezultantă a acestei evoluții. Din această cauză, particularitățile produsului turistic imprimă și ofertei turistice anumite particularități specifice, adaptate ca volum, structură și ca diversitate direcționate spre satisfacerea cererii de consum a clientelei participante la diferite forme de turism, cu luarea în considerare a factorilor care stimulează sau limitează circulația turistică.

Oferta turistică se caracterizează printr-un ansamblu de bunuri și servicii, a căror materializare este o funcție a capacităților receptoare. Deoarece capacitățile de primire limitează oferta turistică în spațiu, aceasta se caracterizează printr-o rigiditate relativă în comparație cu elasticitatea cererii turistice. Oferta turistică are și anumite limite de ordin temporal, putând avea caracter permanent sau sezonier, în funcție de condițiile minime pe care le întrunesc resursele naturale pentru a putea fi acceptate de turiști într-o anumită perioadă din an.

Interesul pentru consumația turistică nu este ceva înnăscut: el apare în contextul factorilor de influențare a cererii turistice la locul de origine a turiștilor potențiali. Aceste condiții, conjugate cu impulsurile de ordin personal (deci strict individualizate) ale fiecărui consumator de servicii turistice, provoacă interesul turistic, cu alte cuvinte – motivațiile turistice.

2.2.2. Factorii determinanți ai ofertei turistice. Nivelul și structura ofertei turistice sunt determinate de un ansamblu complex de factori naturali, antropici, servicii turistice.

Factorii naturali ai ofertei turistice primare sunt reprezentați de resursele sau potențialul natural al destinației turistice: relief, peisaj, climă, litoral, ape, faună, floră. Valoarea relativă a acestora este dată de atractivitatea, caracterul și accesibiliatea lor.

Factorii antropici ai ofertei turistice se referă la patrimoniul istoric, artistic și cultural, infrastructura și baza tehnico-materială a turismului.

Serviciile turistice constituie ponderea majoritară a ofertei turistice.

Forța de muncă influențează dimensiunea, calitatea și localizarea ofertei turistice prin gradul de specializare și nivelul de calificare.

2.2.3. Ofertanții de pe piața turismului. Pe piața turistică activează o gamă largă de ofertanți care pot fi clasificați în funcție de mai multe criterii, în categorii diferite. În funcție de natura activității desfășurate, întreprinderile turistice se împart în două grupe distincte:

I. Agenți prestatori direcți de servicii turistice – desfășoară activități economice diverse având rolul de a satisface o cerere turistică complexă, corespunzătoare unor motivații turistice eterogene. Principalii agenți economici prestatori de servicii în totalitate turistice sunt:

a) Agenți prestatori de servicii de transport turistic (feroviar, rutier, aerian, naval);

b) Agenți prestatori de servicii hoteliere și servirea mesei în localități și stațiuni;

c) Agenți prestatori de servicii de tratament în cadrul stațiunilor balnear-turistice;

d) Agenți prestatori de servicii de agrement-divertisment sportiv, cultural, distractiv ;

e) Agenți prestatori de servicii complementare pentru turiști sau agenții de turism: unele servicii financiar – bancare, servicii de asigurări, servicii de vize, rezervări – închirieri (mijloace de transport, echipamente sportive etc.) cercetare, învățământ – educație, informații, proiectări, construcții turistice, realizarea de materiale publicitare.

În grupa agenților economici cu activitate turistică parțială sunt cuprinse: întreprinderile furnizoare de gaze, electricitate, construcții, textile, industriale, agricole, majoritatea întreprinderilor financiar – bancare, farmaceutice, transport urban, telecomunicații ș.a, precum și o parte din unitățile de servire a mesei, culturale, sportive și de divertisment care prestează servicii atât pentru turiști, cât și pentru populația rezidentă.

II. Agenți care au ca obiect de activitate promovarea și comercializarea de aranjamente turistice în țară și străinătate, cu rol de intermediar între agenții economici prestatori direcți de servicii turistice și turiști. Aceștia se clasifică în:

a) Agenții tour-operatoare specializate numai în organizarea de aranjamente turistice, pe care le comercializează pe bază de contracte prin intermediul altor agenții de turism;

b) Agenții de turism detailiste cu activitate de vânzare a aranjamentelor turistice organizate de tour-operatori (similar cu agențiile de voiaj din străinătate);

c) Agenții cu activitate mixtă de tour-operatori și de vânzare directă către turiști a aranjamentelor turistice proprii sau ale altor tour-operatori.

2.3 Structura unităților de cazare și a restaurantelor

Baza tehnico-materială a cazării este importantă pentru că nu este de conceput un consum turistic fără utilizarea unuia dintre elementele materiale ale capacității de cazare.

hoteluri existente în 2008:

Număr de hoteluri: 1593.

număr de camere: 95087

După 1990 hotelurile și restaurantele din India au cunoscut o evoluție fără seamăn. Boom-ul economic fără precedent și includerea țării pe lista celor mai frumoase destinații exotice, au făcut ca hotelurile, indiferent de mărime și confort să apară și să se dezvolte peste tot în țară.

Modalități de cazare. Apariția de noi și noi hoteluri în India a fost însoțită de radicale și repetate îmbunătățiri aduse hotelurilor vechi – de la conexiuni Wi-Fi în cameră până la bucătării fusion și centre Spa dintre cele mai elaborate. Tot mai multe “eco-hoteluri” au început să își facă apariția. Unele au numai dușuri în aer liber, altele restricții privind consumul de alcool, iar altele nu au televizor și telefon în cameră sau este interzisă folosirea telefoanelor mobile.

Lanțuri hoteliere de lux: Ashok Group, Casino Group, HRH Group, Heritage Hotels, Taj Hotels, etc.

Lanțuri hoteliere internaționale: Best Western, Country Hospitality, Four Seasons, Hilton, etc.

Hoteluri de patrimoniu: cel mai multe sunt în Rajasthan, dar mai sunt și în Kerala, Gujarat și în statele din regiunea montană. Deși au un aspect romantic și adesea sunt extrem de frumoase, serviciile puse la dispoziția clienților variază (confort, apă caldă, mâncare bună, servicii de calitate).

Alte modalități de cazare: Hotelurile private sunt extrem de frumoase. Peste tot există câte un hotel de Stat; unele bungalow-uri construite în perioada colonială de către britanici și cabane din locuri mai izolate se află și ele în proprietatea Statului. Vapoarele comerciale din Kerala care pe vremuri transportau orez au fost transformate în locuințe lacustre pentru cazarea turiștilor. În orașe precum Delhi, Goa, Mumbai, Kolkata, Chennai și alte câteva din statul Rajasthan turiștii se pot caza și în satele localnicilor. Cazare în sălbăticie: genul acesta de cazare a cunoscut o dezvoltare fără precedent în ultimii ani.

India, țara de departe învăluită de mister, a dezvoltat în timp o adevarată artă pentru mâncare. Toate ingredientele proaspete, preparate cu măiestrie devin desăvârșite numai în momentul adăugării mirodeniilor. Pentru iubitorii mâncărurilor condimentate, India este patria gustului. Mâncarea indiană are o aromă inconfundabilă de care te îndrăgostești la prima degustare. Mai jos sunt enumerate câteva din cele mai importante restaurante din marile orașe:

New Delhi: Caffe Uno, Shalom Restaurant, The Culinare, E Karim’s

Agra: Amarvilas, Tikli Bottom, Mughal Sheraton, Jaypee Palace

Mumbai: Souk & Masala Kraft, Trishna, Olive, Indigo

De dimensiunea și structura bazei tehnico-materiale a cazării depind și celelalte elemente funcționale ale ofertei turistice.

Elemente funcționale ale ofertei la data de 31 dec 2008:

Operatori de turism: 479

Agenții de turism: 348

Operatori de transport turistic: 177

2.4 Infrastructura turistică

Transportul în India reprezintă o parte importantă în economia națională, precum și în sectorul turistic. Odată cu liberalizarea economică din anii 1990, dezvoltarea infrastructurii de pe teritoriul țării a progresat într-un ritm rapid, iar în prezent există o mare varietate de moduri de transport terestre, navale și aeriene.

Modalitati Traditionale: Plimbări, lectică, Căruțe Bullock și trăsurele cu cai, biciclete, Ciclul ricșa, tramvaiele;

Transporturile aeriene The Airports Authority of India (AAI) controlează și coordonează întregul spațiu aerian indian: 126 aeroporturi, din care 11 aeroporturi internaționale. Transporturile de pasageri reprezintă 44 mil. persoane anual (655 curse interne), iar cel de mărfuri se ridică la 1 mil. tone cargo (70% export). Circa 50% din trafic este realizat de aeroproturile din Mumbai și New Delhi. Trei companii aeriene naționale de renume plus nenumărate alte companii mai mici deservesc aeroporturile de pe teritoriul Indiei. Agențiile de voiaj trebuie să-și pună clienții la curent cu toate informațiile de ultimă oră privind orarul avioanelor, deoarece acesta este în contiuă schimbare între octombrie și aprilie. Principlalele companii aeriene, Indian Airlines (www.airindia.com), Jet Airways (www.jetairways.com), și Kingfisher Airlines (www.flykingfisher.com), oferă reduceri pentru copii și adolescenți, dar și o serie de reduceri pentru adulți, cu anumite restricții. Companii low-cost: GoAir (www.goari.in), IndiGo (www.goindigo.in), Jet Lite (www.jetlite.com), Paramount (www.paramountairways.com), SpiceJet (www.spicejet.com).

Transportul feroviar. Primul tren a transportat doar 400 de persoane pe de șine în 75 de minute. Liniile de cale ferată au fost construite de către britanici, ca să transporte mărfuri până în porturile din India, și de către prinții indieni pentru amuzament în statele lor princiare: trenurile din Gwalior încă mai funcționează. De atunci sistemul indian al căilor ferate a ajuns să joace un rol vital în dezvoltarea sa economică, industrială și socială. Astăzi, India este una dintre puținele țări din lume care își extinde sistemul căilor ferate. Cifrele sunt impresionante. Aproape 7000 de locomotive, 34.000 de vagoane de pasageri, și 300 000 de vagoane de marfă se folosesc de cei 63.000 de km de linii ferate, punctate de 7.068 de gări. Cea mai lungă rută este Guwahati-Trivandrum, care transportă pasagerii pe , din nord-estul muntos până în extremitatea sudică. În fiecare an marfarele transportă peste un milion de tone de marfă; în fiecare zi peste 7500 de trenuri de pasageri duc 11 milioane pasageri (plus numeroși călători fără bilet, pe acoperișul vagoanelor.) În sistemul feroviar indian lucrează peste 1,1 milioane persoane, ceea ce îl face unul dintre cei mai mari angajatori ai țării. În marile noduri de cale ferată, precum Hubli în Kamataka, muncitorii trăiesc în orașe-model, fiecare cu propriile locuințe, magazine, biserici. Locomotivele cu aburi nu mai există, în afara celor destinate distracției turiștilor, iar încântătoarele și complicatele măsuri ale liniilor, late, metrice și înguste, au fost simplificate, păstrându-se doar liniile late. Însă unele trenuri își mai păstrează numele lor romantice – Himalayan Qween, Pink City Express și Grand Trunk Express, Shatabadi Express, un tren rapid și sigur a fost introdus în anii 1980. Konkan Railway. Calea ferată Konkan este cel mai recent triumf al țării, o realizare inginerească de lungime, care trece prin trei state – Maharashtra, Goa și Karnataka – de în josul coastei spre Mangalore. Acolo se unește cu o linie mai veche, cea spre Kochi. Lucrarea a fost inițiată în 1984, începută în 1990 și deschisă în 1997; este cel mai mare proiect de cale ferată din secolulmal XX-lea.

Pentru mulți turiști veniți în India, o călătorie cu trenul este esențială. Mersul trenurilor și biletele pot fi achiziționate și online de pe site-ul www.indianrail.gov.in. Biletele trebuie rezervate cu mult timp înainte. Turiștii pot alege să călătorească cu trenurile dedicate lor, precum Palatul pe roți sau cu trenuri obișnuite precum expresul Rajdhani și Shatabdi. Căile Ferate Indiene eliberează permise Indrail pentru perioade cuprinse între o jumătate de zi și 90 de zile la prețuri accesibile.

Trenurile expres. Trenurile de lux Rajdhani Express, dotate cu aer condiționat și vagoane de dormit fac legătura între marile orașe, în timp ce trenurile Shatabdi Express fac legătura între orașele mari, aflate la distanțe mai mici, cum ar fi Delhi de Agra.

Trenurile turistice au avantajul de a evita majoritatea destinațiilor aeriene și rutiere aglomerate. De obicei, cabinele sunt mici, prost luminate, mâncăruri stereotip, foarte puțin contact cu atmosfera locală și opriri scurte și organizate în locuri interesante care ar merita să li se acorde mai mult timp.

“Trenurile de jucărie” oferă plimbări scurte prin peisaje de vis. Deoarece majoritatea locomotivelor cu aburi au dispărut și având în vedere procesul de modernizare, fermecătoarele căi ferate construite de britanici pentru a ajunge în stațiunile montane sunt o ocazie rară de a aminti turiștilor vremurile de altă dată. Printre principalele rute se numără Kalka-Shimla (), Shivalik Qween, aceeași rută, dar cu vagoane speciale pentru proaspăt căsătoriți; Materhan Railway și Darjeeling Hill Railway cu cel mai mic ecartament dintre toate priveliști de vis ale Munților Himalaya. Fairy Queen cea mai veche locomotivă cu aburi funcțională din lume, este folosită astăzi în weekenduri pentru excursii de la Alwar și înapoi.

Transportul rutier. Lungimea șoselelor este de 3,3 mil. km. Pe cale rutieră se realizează cca 85% din traficul de pasageri și 70% din transportul de mărfuri pe teritoriul indian. Circa 59 mil. autovehicule circulă pe șoselele țării. Cele mai multe dintre investițiile private în acest sector au fost făcute in sistem Build Operate Transfer. Cadrilaterul de aur () cunoscut și sub denumirea de GQ, este o rețea de autostrăzi, construită prin finanțare guvernamentală, ce leagă metropolele Delhi, Mumbai, Calcutta și Chennai. Această rețea de autostrăzi a fost construită în scopul fluidizării circulației, dar și pentru a veni în ajutorul fermierilor, pentru stimularea creșterii economice. Pentru turiștii ce doresc să șofeze este important să se familiarizeze cu normele și reglementările auto. Indienii conduc pe partea stângă a drumului, iar mașinile, inclusiv cele de închiriat au volan pe dreapta. Toate distanțele, limitele de viteză (și vitezometrele) sunt în kilometri. Este obligatorie centura de siguranță, iar utilizarea telefoanelor mobile este interzisă la volan. Există stații de benzină atât pe drumurile principale, cât și pe drumurile de țară. Se recomandă umplerea rezervorului înainte de a începe să dea semnalele de avertizare, deoarece uneori, este o distanță considerabilă între orașe. Stațiile de benzină indiene nu presupun autoservire. Un angajat va verifica presiunea pneurilor, nivelul uleiului și al apei, va face plinul, și dacă este necesar va curăța parbrizul. După transportul feroviar, transportul rutier este principalul mijloc de a călători. Este o opțiune viabilă să închiriezi o mașină în orașe, iar tarifele sunt facturate pe bază de kilometru. În Delhi, Mumbai, Calcutta, Chennai și în alte mari orașe, taxiurile contorizare, precum și mașinile de lux sunt ușor accesibile pentru închiriere. Există multe companii care oferă servicii rent-a-car. Turiștii pot închiria o mașină pentru o zi întreagă sau pentru o destinație. Fiecare din statele și teritoriile Indiei au propriile societăți de transport rutier și întreprinderi de transport, care funcționează prin grija guvernului statului respectiv. De obicei, biletele de călătorie pentru autobuz trebuie achiziționate la ghișeele de bilete din stațiile special amenajate. Cu toate acestea, multe dintre societățile de transport rutier de stat au propriile pagini de Internet, care oferă informații cetățenilor cu privire la orar, bilete, rute de autobus etc, iar unele dintre ele oferă chiar posibilitatea de a rezerva bilete online.

Călătoria prin marile orașe. Drumețiile sunt parte integrantă a unei vacanțe în India. Turiștii trebuie să se intereseze dacă pot călători cu avionul, mașina, trăsura, autobuzul și trenul; cu cămila, poneiul și elefantul sau cu rișca motorizată. Drumurile din India nu au asemănare. Indiferent de mijlocul de transport, mașină, trăsură sau autobuzul, turistul va fi însoțit de o turmă de capre, bicicliști și care trase de boi umplute până la refuz cu diverse produse. Ceea ce la început pare un simplu dute-vino de la un palat sau templu la altul va deveni o experiență de neuitat. Călătoriile călare pe un animal pot fi o experiență și mai deosebită. Călătoriile pe spatele unei cămile necesită o condiție fizică foarte bună, fiind extrem de obositoare; poneii sunt mai ușor de mânuit; de asemenea, o plimbare pe spinarea unui elefant este o experiență deosebită.

Transportul naval India este o peninsulă delimitată de mare pe trei laturi, fiind binecuvântată cu o coastă a cărei lungime trece de . La Est se află Golful Bengal, Marea Arabiei se află la Vest și Oceanul Indian se află la Sud. În privința tonajului transportat, India este pe locul 17 în lume. Flota indiana constă din 639 vapoare cu un tonaj total de 6,9 mil GT, estimându-se ca acesta să crească la 15 mil GT in 2010. În prezent 203 vase (totalizand 6,1 mil GT) sunt angajate în transporturile internaționale, iar 436 vase (0,8 mil GT) efectuează transporturi costiere. Vasele pentru transporturi în vrac și tancurile petroliere reprezintă 84%, restul fiind vase pentru transport cargo și alte tipuri de vase. Vârsta medie a flotei este de 16,5 ani. Flota indiană deține 17% din transporturile pe mare efectuate de companiile indiene. India deține 12 mari porturi, volumul mărfurilor tranzitate prin acestea, în anul 2004-2005, fiind de 500 milioane tone.pCalatoria pe apele albastre ce învăluie subcontinentul indian poate fi o experiență de neprețuit. Navele de pasageri care efectuează curse regulate sunt disponibile în majoritatea statelor de coastă. În general turiștii călătoresc pe mare pentru a vizita Insulele Lakshadweep în Marea Arabiei, precum și Insulele Andaman și Nicobar, din Golful Bengal. Ambele insule sunt o parte din subcontinentul indian, și sunt, de asemenea, accesibile pe calea aerului. O călătorie pe mare poate fi, de asemenea, întreprinsă pentru a călători între orașele port. Turiștii pot închiria nave pentru a se delecta. De-a lungul coastei indiene sunt situate nouă țări și trei uniuni teritoriale: Andhra Pradesh, Andaman and Nicobar Islands, Goa, Gujarat, Kerala, Karnataka, Maharashtra, Orissa, Tamil Nadu, Puducherry, Daman and Diu, Lakshadweep Islands.

Călătoria pe apă. Câteodată, călătoria pe apă face parte din pachetul turistic. Admirarea răsăritului la Varanasi, de pe un vas plutind pe Fluviul Gange este un eveniment magic, la fel și explorarea cursurilor de apă din statul Kerala.

2.5 Analiza circulației turistice

Turismul este un sector important al economiei Indiei și contribuie în mod semnificativ la PIB-ul țării, așa cum contribuie dealtfel și câștigurile provenite din schimbul valutar. Datorită legăturilor sale în amonte și în aval cu alte sectoare economice precum transportul, construcțiile, artizanatul și manufactura, horticultura, agricultura, etc., în anul 2010 în sectorul turismului și călătoriilor a avut loc o creștere substanțială în comparație cu anul 2009. Numărul de sosiri turistice internaționale a fost de 5.58 mil. în anul 2010, față de 5.17 mil în 2009, înregistrându-se o creștere de 8.1%. Rata de creștere în anul 2009 față de anul fost negativă, (-) 2.2%. Câștigurile din schimburile valutare generate de sectorul turistic în anul fost de 64 889 crore față de 54 960 crore în 2009, înregistrându-se o creștere de 18.1%. Rata de creștere referitoare la câștigul din schimburile valutare generate de sectorul turistic în 2009 față de fost de 8.3%.

Explozia de turiști din anul 2011 se datorează unei campanii agresive de publicitate a guvernului indian care a avut ca țintă țările în curs de dezvoltare din Europa de Est și America Latină. În Romînia, prin intermediul multimedia, India a fost promovată intens pe National Geografic și canalul de televiziune național TVR. India nu a fost ocolită de turiștii din marile puteri care au avut un aport imens, din punct de vedere financiar, la economia țării.

Tabel 4 – Sosiri turistice in India (www.india.gov.in)

Turismul receptor – sosiri turistice internationale in India. Pe baza informațiilor de la birourile de debarcare, vamă , etc voi prezenta sumar evoluția sosirilor turistice internaționale în India.

Numărul sosirilor turistice internaționale a înregistrat un trend ascendent în ultima perioadă, 1,68 mil in 1991, 2,54 mil în 2001 respectiv 5,37 mil în 2008. În anul 2008 rata de creștere a fost de 5,6 procente, atingând cea mai mică valoare din ultimii șase ani. În 2009 situația a continuat să se deterioreze, rata de creștere a numărului sosirilor internaționale turistice scăzând cu 3,3%. Această situație s-a creat din cauza unor factori de influență negativă precum scăderea ritmului de creștere economică globală, activitățile teroriste desfășurate pe teritoriul Indiei, apariția virusului gripal H1N1 etc.

În anul 2010 în sectorul turismului și călătoriilor a avut loc o creștere substanțială în comparație cu anul 2009. Numărul de sosiri turistice internaționale a fost de 5.58 mil., în anul 2010, față de 5.17 mil în 2009, înregistrându-se o creștere de 8.1%.

Sosiri turistice internationale in India din diferite regiuni ale Globului.

Statisticile arată că cei mai mulți turiști care au vizitat India în anul 2011 provin din SUA, Anglia și Bangladesh. Cu ajutorul tabelului alăturat este redat topul primelor zece țări generatoare de turiști care au ales India ca destinație pentru petrecerea concediului.

Sezonalitatea sosirilor turistice internaționale în India. Clima este un factor important care determină preferința turiștilor pentru anumite destinații în anumite perioade ale anului. Tabelul alăturat prezintă variația sosirilor turistice internaționale în India pe luni în anii 2007, 2008 și 2009. Conform tabelului nr. 6 se poate observa că în anul 2009 în luna decembrie s-au înregistrat cele mai multe vizite ale turiștilor internaționali (12.7%).

După decembrie urmează lunile februarie și, noiembrie în timp ce luna mai a fost luna cu cele mai puține vizite (5,8%). În 2009 numărul sosirilor în luna decembrie și noiembrie a crescut cosiderabil comparativ cu anii 2007 și 2008.

Sosiri turistice internaționale in funcție de modul de călătorie.

In anul 2011 modalitatea de transport preferată a fost cea aeriană, 92% din cei 6,30 mil turiști alegând avionul ca mijloc de transport. Ponderea turiștilor care au sosit pe uscat a fost 7,2, în timp ce numai 0,8% au sosit pe mare. În 2010 91,8% turiști au preferat ca modalitate de transport tot calea aeriană, 7,5% uscatul și 0,7% apa. Turiștii care au sosit pe uscat provin în special din Bangladesh și Pakistan.

Sosiri turistice internaționale în funcție de scopul vizitei

O analiză bazată pe informațiile oferite de cardurile de debarcare arată faptul că în anul 2009 aproape toți turiștii au înregistrat scopul vizitei; 57,5% dintre turisti au venit in India pentru a se recreea și a-și petrece concediul, 17,6% au venit in vizită la familiile sau prietenii lor; 15,1% au venit pentru afaceri, iar 2,2% au venit pentru tratament medical.

Câștigurile din schimb valutar generate de sectorul turistic Turismul este unul dintre cele mai importante sectoare din economia Indiei ce generează venituri din schimb valutar. În anul 2009 veniturile din schimb valutar din sectorul turism și călătorii a fost de 11.39 mil $ față de 11.75 mil $ în 2008, înregistrând o rată de creștere de – 0,44%. Regresul a fost cauzat de factorii de influență negativi cum ar fi izbucnirea crizei economice mondiale, activitățile teroriste desfășurate pe teritoriul Indiei, etc. Graficul de mai jos prezintă evoluția veniturilor din schimb valutar generate de sectorul turistic.

Turismul emițător – plecări în afară ale indienilor

Statisticile privind plecările turiștilor indieni în afara granițelor Indiei provin de la Biroul de imigrație. Numărul plecărilor turiștilor indieni în străinătate a fost de 3,73 milioane în 1997, și a crescut până la cifra de 10,87 milioane în 2008. În tabelul alăturat este prezentată evoluția plecărilor turiștilor indieni în afara granițelor Indiei.

În perioada 1997 – 2000 rata de creștere a fost instabilă, dar începând cu anul 2001 până în prezent a înregistrat un trend ascendent. În anul 2008 numărul plecărilor a avut o rată de creștere de 11,1% față de anul 2007, rată mai mică decât rata de creștere din 2007 față de 2006 (17,3%). Cea mai mare rată de creștere a fost înregistrată in anul 2010: 17.4%

Turismul intern

În tabelul de mai jos este prezentată evoluția numărului de vizite ale turiștilor indieni pe teritoriul Indiei.

Se poate observa că numărul vizitelor a fost în continuă ascensiune în perioada 2009 – 2011. În anul 2008 s-a înregistrat o creștere de 6,9% față de anul anterior, creștere semnificativ mai mică față de 13,9% în 2007. 2009 înregisterază apogeul circulației turistice a indienilor in interiorul țării. Tendința de scădere se păstrează până în 2011; aici observăm o scădere a fluxului de turiști străini pe fondul amenințărilor teroriste.

Capacitatea de cazare – Hoteluri aprobate Pentru a oferi turiștilor garanția calității, Ministerul Turismului a pus la punct un sistem de clasificare a hotelurilor funcționale pe teritoriul Indiei precum și de acordare a licenței de funcționare în funcție de îndeplinirea anumitor criterii. Tabelul următor conține detalii referitoare la numărul de hoteluri precum și numărul de camere disponibile în perioada 2007 – 2008.

Comerțul turistic. Pentru a oferi turiștilor servicii de calitate, Ministerul Turismului oferă licențe tur-operatorilor, agenților de turism, operatorilor de transport turistic în funcție de îndeplinirea condițiilor prevăzute în ghidurile de funcționare aprobate. În data de 31.12.2008 la Ministerul de Turism au fost înregistrați 479 de tur-operatori, 348 de agenții de turism, 177 de operatori de transport touristic. Majoritatea agențiilor de turism este concentrată în orașele și statele dezvoltate ale Indiei, Delhi, Tamil Nadu, Maharashtra, Kerala, în timp ce în regiunile în curs de dezvoltare numărul agențiilor de turism este foarte mic. Există și regiuni în care nu există nici un agent de turism. Astfel de regiuni sunt: Jharkhand, Manipur, Nagaland.

CAPITOLUL III

IMPACTUL PROMOVĂRII INDIEI CA DESTINAȚIE TURISTICĂ

3.1 Modalități de promovare multimedia a turismului în India

3.1.1 Online (site-uri)

Având în vedere că domeniile precum cele de divertisment și recreere sunt de fapt, în strânsă legătură cu produsele turistice, turismul pare una dintre cele mai active zone de Web. Posibilitățile interactive și multimedia ale internetului îndeplinesc toate cerințele de prezentare și promovare a locurilor și destinațiilor turistice.

Informațiile de pe internet pot fi extrem de confuze și, din păcate, unele dintre ele sunt prea optimiste, în timp ce altele nu sunt deloc de încredere când descriu India, modalitățile de cazare, locuri ce pot fi vizitate și clima. Site-urile de mai jos sunt cele mai de încredere:

www.india.gov.in – reprezintă portalul oficial al Indiei ca țară, cu descrierea generală a potențialului turistic.

www.indiaonline.com – este un site ce înglobează adrese rapide către diferite surse de informații referitoare la o vizită in India: ticketing, tur operatori, hoteluri, informații despre sarbatori, muzica, cultură.

www.incredibleindiatours.com – site ce promovează organizarea de tururi pe diferite criterii: număr de zile, tururi numai pentru femei sau barbați, turul unui oraș.

www.india-tourism.com – este un site ce promovează India ca și destinație turistica din perspectiva târgurilor de turism. Site-ul are în structură un tab care prezintă licitații pentru amenajarea standurilor la diferite expoziții de turism din lume.

www.popularindia.net – promovează turismul indian si frumusețile naturale ale Indiei.

www.travelers-way.com – acest site este plin de sfaturi si ponturi pentru o călătorie in India. Conține harțile fizice si rutiere ale țării. Descrie cele mai mari orașe: Delhi și Mumbai.

www.delhitourism.gov.in – prezintă atracțiile turistice, gastronomia, clima, cultura, infrastructura rutieră și turistică a capitalei Indiei.

www.incredibleindia.org – acest site este site-ul oficial al brand-ului de țară lansat de guvernul Indiei, ce are ca scop promovarea valorilor turismului india în toata lumea.

3.1.2 Mass-media (scrisă și tv)

Promovarea Indiei se face, pe lângă promovarea online, și prin intermediul mass-media: scrisă și tv. Există cărți și documentare de televizuine care au apărut înaintea internetului, ce descriu India din toate punctele de vedere.

Vestul a aflat prima oară despre India din relatările scrise. Jurnalele și scrierile de călătorie, ca și scrisorile primilor călători, au alcătuit pînă de curând baza cunoașterii celor din Vest despre India. Imaginile despre India au devenit familiare abia când echipa unchi-nepot a lui Thomas și William Daniells au început să-și publice seria de lucrări despre India în Londra.

Un exemplu perfect îl constituie seria „Traveler-INDIA” de la National Geografic. Cartea, precum și documentarele reprezintă ghidul perfect al turistului care solicită indicații cât mai actuale și sigure cu privire la:

Planificarea călatoriei – o descriere de ansamblu a Indiei ce va ajuta la organizarea excursiei în funcție de preferințele fiecăruia și de timpul pe care îl are la dispoziție.

Recomandări și sfaturi practice – din partea fotografilor, autorilor și exploratorilor National Geografic, ca și din partea experților locali, privind locurile care merită vizitate.

Excursii pe jos, cu mașina sau pe apă – inclusiv plimbări cu barca pe Gange, o vizită la Taj Mahal sau un tur cu ricșa prin Delhi.

Obiective și atracții turistice – ce nu trebuie ratate, descrieri detaliate ale celor mai interesante locuri și activități.

Fotografii splendide – ilustrații și hărți care deschid drumul spre inima Indiei.

Experiențe unice și intense – printre care călătorii cu trenurile Indiei, plimbări prin piețele colorate ale Bombay-ului sau pescuit în munții Himalaya

Alte modalități de promovare sunt reprezentate de: târgurile intenaționale de turism, panourile publicitare, hărțile turistice care indică obiectivele turistice din fiecare oraș, aparatele GPS cu hărți electronice ce conțin locații de importanță turistică și coordonatele acestora.

3.2 Studiul potențialului turistic al Indiei – CHESTIONAR

Acest chestionar reprezintă studiul potențialului turistic al Indiei și a fost efectuat cu scopul de a îmbunătății promovarea Indiei ca destinație turistică. Efectuarea chestionarului s-a desfășurat pe un etalon de 10 persoane care au vizitat India.

1. Care este sursa de informare în planificarea vizitării Indiei?

a) Internet

b) Prieteni

c) Alți turiști

d) Mass-media

e) Servicii de informare clienți

2. Ce mijloc de transport preferați pentru destinația India?

a) aerian

b) terestru

c) naval

3. Ce modalități de cazare preferați în India?

a) hotel

b) pensiune

c) cabană

4. Care este tipul de turism care vă motivează să vizitați India?

a) religios

b) cultural

c) de recreere

d) de afaceri

e) montan

5. Ce impresie v-a lăsat India în urma vizitei?

a) Țară mistică

b) Moștenire culturală bogată

c) Potențial natural diversificat

d) Turism medical

NOTĂ: la înterbările nr. 4 și 5 au existat răspunsuri multiple.

3.3 Analiza SWOT a Indiei ca destinație turistică

În vederea propunerii unei strategii de relansare a turismului indian este necesară o analiză a situației actuale a țării, ca destinație turistică internațională. Analiza SWOT reprezintă o sinteză a auditului de marketing care prezintă punctele forte și cele slabe ale organizației, precum și oportunitățile și amenințările mediului extern. În realizarea analizei SWOT, India trebuie privită ca o destinație turistică unitară care deține atât puncte slabe, cât și puncte forte și care acționează pe o piață în mișcare, beneficiind de oportunități, dar lovindu-se și de amenințările inerente unei piețe imperfecte. De asemenea trebuie sa se țină cont de două aspecte: existența factorilor de mediu variați care influențează industria turismului și este dependența sectorului turistic de alte industrii care la rândul lor depind de fluxurile de turiști interni și internaționali pentru a supraviețui. Aceste industrii trebuie să se completeze una pe cealaltă și să funcționeze ca o singură industrie pentru a spori traficul turistic din India. Sectorul turistic este dependent de: industria hotelieră, transporturile aeriene și rutiere, căile ferate, turoperatori, guvern.

Acești factori sunt decisivi în momentul prospectării potențialelor destinații de vacanță de către turiștii. Pe de o parte aceștia funcționează ca un element pozitiv atrăgând turiștii către o anumită destinație, însă dacă mixul turistic nu se ridică la nivelul așteptat acționează ca un element restrictiv, cauzând principalele blocaje din sectorul turistic. Din acest motiv în cele ce urmează fiecare factor va fi supus analizei SWOT pentru a detecta eventualele îmbunătățiri.

Industria hotelieră reprezintă una dintre cele mai importante ramuri ale sectorului terțiar. În India cei mai renumiți jucători din această industrie sunt Indian Hotels Company Ltd care acționează sub marca Taj, Oberoi, Hotelurile Leela și lanțul hotelier Ashoka deținut și administrat de Corporația Indiană pentru Dezvoltare Turistică. Numărul hotelurilor existente în India care respectă reglementările Ministerului Turismului în privința clasificării este de aproximativ 1000, iar numărul camerelor disponibile este de 60,000. Hotelurile sunt clasificate în șase categorii, începând de la o stea până la cinci stele deluxe, în funcție de mărime și gradul de confort oferit. Circa 30% din totalul camerelor sunt încadrate la categoria cinci stele deluxe.

Puncte tari

În India există un număr mare de hoteluri care pot satisface cererea turistică

În industria hotelieră există jucători internaționali precum Taj și Oberoi. Cu toate acestea multe din așteptările turiștilor internaționali sunt depistate abia atunci când aceștia se află deja în vizită în India.

Costul cu forța de muncă implicată în industria hotelieră este unul dintre cele mai scăzute pe plan mondial asigurând acestui sector o rată a profitabilității ridicată.

India oferă o gamă largă de destinații turistice având în vedere resursele de care dispune. În concluzie există posibilitatea creșterii cererii turistice.

Puncte slabe

Spațiul necesar pentru construcția unui hotel în India reprezintă 50% din costul total de construcție, comparativ cu 15% în străinătate.

Surplus de personal – distribuția pe camera de hotel este 3:1 în India, față de 1:1 în companiile hoteliere internaționale.

taxele ridicate din industria hotelieră indiană consituie un impediment: Facturile sunt cu 30% mai scumpe decât în alte țări asiatice din această cauză.

Serviciile de pe piața indiană sunt inferioare calitativ celor de pe piața mondială.

Oportunități

Aglomerația cauzată de componenta internațională și internă a cererii turistice, poate fi evitată cu ușurință datorită sezonalității diferite: turiștii internaționali preferă intervalul septembrie – martie, iar turiștii interni preferă lunile de vară.

Industria hotelieră din India are potențial latent de creștere pe termen lung, deoarece India este destinația turistică ideală din punct de vedere al varietății topografice. Numărul sosirilor turistice internaționale în India reprezintă doar 0,49% din cifra globală. Se estimează o rată de creștere fenomenală, ce va stimula dezvoltarea industriei hoteliere.

Experiența unică pe care o oferă palatele transformate in hoteluri

Amenințări

Hotelurile sunt înlocuite de casele de oaspeți. Această tendință a apărut mai întâi în vestul Asiei și s-a propagat apoi și în India

Turbulențele politice din anumite zone – revolta din Jammu Kashmir și războiul Kargil, reduc circulația turistică provocând pierderi industriei hoteliere.

Schimbările din occident implică apariția unor așteptări similare și în India, însă aici acesstea sunt greu de făcut din cauza costurilor ridicate cu implementarea proiectelor

Lipsa personalului calificat în industria hotelieră indiană.

Facilitățile de transport. Buna coordonare a sistemelor de transport joacă un rol important în creșterea și dezvoltarea economică sustenabilă a țării, performanța lor afectând și industria turistică. Sistemul de transport indian se compune din cale ferată, transport rutier și aerian, etc.

Transporturile aeriene reprezintă o facilitate primordială pe care o țară o pune la dispoziția turiștilor internaționali. Anumite destinații turistice renumite precum Jaipur și Goa nu au aeroporturi. Turiștii internaționali care reprezintă peste 60% din cererea turistică trebuie să aterizeze în Mumbai și să apeleze de acolo la altă modalitate de transport, fapt ce îngreunează lucrurile și provoacă pierdere de timp descurajându-i de multe ori pe turiști La fel se întâmplă și în alte orașe precum Agra, Udaipur și Varnasi.

Puncte tari

Transporul aerian este modalitatea de transport preferată de către turiștii din afară datorită economiei de timp pe care o asigură.

Oferă o economie de timp imensă.

Majoritatea detinațiilor turistice indiene au aeroporturi

Industria transporturilor aeriene a cunoscut o explozie economică datorită companiilor low-cost.

Puncte slabe

Ineficiența liniilor aeriene interne – De multe ori zborurile întârzie sau sunt anulate; grevele repetate ale piloților și problemele tehnice strică vacanțele turiștilor, făcându-i să-și formeze o opinie negativă despre India ca destinație turistică.

Inexistența unor facilități de bază în aeroporturi – Aeroporturile din alte țări oferă servicii gratuite – transportarea bagajelor, săli de așteptare confortabile, mâncare; în schimb uneori întru-un aeroport indian este dificil să găsești o toaletă curată.

Guvernul nu permite creșterea numărului de aeroporturi locale iar operatorii privați locali sau străini nu au permisiunea de a funcționa.

Oportunități

Extinderea industriei turistice mărește posibilitatea dezvoltării transporturilor aeriene.

Îmbunătățirea condițiilor din aeroporturile Indiei este facilitată de statutul de verigă al țării dintre estul și vestul continentului, conferit de poziția geografică.

Amenințări

Companiile aeriene naționale se confruntă cu o competiție acerbă reprezentată de companiile aeriene transnaționale.

Obiectivul de bază al companiilor indiene de transport aerian este supraviețuirea, afacerile clasându-se pe locul doi.

Transporturile rutiere și feroviare. Deoarece nu toate destinațiile turistice din India dispun de aeroporturi, turiștii sunt nevoiți să folosească mijloacele de transport terestre. Peste 80% din turiști trebuie să folosească transporturile terestre, însă acestea funcționează greoi, îngreunând circulația turistică.

Puncte tari

India dispune de una dintre cele mai vaste rețele de drumuri din lume. Lungimea totală actuală a drumurilor este de

Turiști pot trăi experiențe de neuitat călătorind cu trenuri precum Odiseea Deccan-ului și trenurile Taj. Trenurile precum Palatul pe roți conferă turiștilor sentimentul că trăiesc în vremurile majestuoase ale maharadjah-ilor.

Puncte slabe

Starea drumurilor indiene este foarte rea. Plimbarea cu roller-coaster-ul este sub așteptările turiștilor.

Taxele de drum sunt foarte ridicate

Oportunități

Dezvoltarea industriei turistice creează posibilitatea dezvoltării transporturilor terestre

Destinațiile mai mici ce nu pot fi accesate pe cale aeriană pot fi accesate prin intermediul rețelei rutiere și feroviare.

Amenințări

nu există amenințări majore deoarece nu există substituent în prezent. Transporturile aeriene reprezintă singura amenințare, dar are nevoie de timp ca să se dezvolte și să acopere o zonă cel puțin la fel de vastă ca rețeaua rutieră și feroviară.

Agenții de turism și turoperatorii reprezintă motorul principal al industriei turistice. Ei joacă un rol important în promovarea Indiei ca destinație turistică. De exemplu City Cross Travels Private Limited, agenție de turism din Mumbai promovează turismul în orașele Jammu și Kashmir în ciuda violențelor care s-au petrecut în aceste locuri mai de mult. Alte agenții de turism încearcă să promoveze imaginea iubitoare de pace a Indiei. Pachetele turistice oferite de acești agenți de turism atrag turiștii către India deoarece prezintă toate aspectele pozitive ale țării.

Puncte tari

Agenții de turism nu sunt simpli comercianți care oferă doar bilete; rolul lor a devenit tot mai important odată cu trecerea timpului; ei au devenit consultanți în domeniul turistic asumându-și responsabilitatea deplină pentru satisfacerea dorințelor clienților.

Agențiile de turism nu prezintă doar părțile interesante ale țării ci încearcă să ademenească turiștii oferind pachete turistice complexe.

Puncte slabe

Agenții de turism sunt afectați de taxele ridicate practicate în sectorul turistic.

Oportunități

Pe măsură ce crește numărul de turiști care vizitează India se multiplică și se diversifică și nevoile turistice care trebuie satisfăcute. Astfel agenții de turism pot veni în întâmpinarea acestor necesități, dezvoltând noi produse turistice.

Amenințări

Expansiunea internetului implică schimbarea rolului agenților de turism, diminuând importanța acestora. Pentru a putea supraviețui pe piața turistică agenții de turism trebuie să satisfacă optim nevoile turiștilor .

Guvernul. In industria turismului din India se observă lipsa de implicare a guvernului. Guvernul este cel mai important jucător din sectorul turistic, toți ceilalți jucători trebuind să urmeze inițiativa luată de el. Cu toate acestea guvernul nu a reacționat proactiv, rămânând chiar în urma oportunităților oferite de industria turistică. Nu au fost oferite suficiente stimulente celorlalți jucători precum industria hotelieră și agențiile de voiaj. Industria ospitalieră nu a fost stimulată să construiască magazine în zonele de interes turistic așa cum s-a întâmplat în alte industrii. Guvernul ar trebui să preia conducerea și să ghideze industria turismului către locuri care dispun de un vast potențial turistic ce nu a fost încă pe deplin exploatat. Pentru promovarea acestor destinații ar trebui oferite stimulente fiscale precum reducerea taxelor sau relaxarea restricțiilor în vigoare în anumite locuri precum Sikkim și Nord-estul Indiei.

Chiar și în cazurile în care guvernul este responsabil de întreținerea siturilor de importanță istorică, lucrările de mentenanță au fost îngreunate de lipsa disponibilității resurselor necesare. Siturile care se află în îngrijirea guvernului sunt în stare patetică, deoarece Agenția Arheologică de stat nu dispoune de forța de muncă și de banii necesari să le restaureze și să le păzească. În consecință multe situri importante au fost distruse atât din cauza factorilor de mediu cât și din cauza actelor de vandalism.

CAPITOLUL IV

PROPUNERI PRIVIND PROMOVAREA INDIEI ONLINE

4.1 Analiza chestionarului privind studiul potențialului turistic

Cea mai utilizată metodă de informare și promovare a unui produs turistic, și nu numai, s-a dovedit a fi Internetul. Aceată afirmație este întărită de răspunsurile turiștilor cu privire la sursa de informare depre India ca destinție turistică: forumuri și bloguri. Dacă analizăm în funcție de tipul vizitei și de modul de a călători – individual sau în grup, obținem ca principală sursă de informare prietenii, internetul și povestirile altor turiști.

Pachetele complete de turism au înlesnit transportul par avion, deoarece această variantă oferă turiștilor o economie de timp imensă și sunt evitate astfel și rutele terestre aglomerate. De asemenea, majoritatea destinațiilor turistice au aeroporturi, iar apariția numeroaselor companii low-cost a contribuit intr-o mare măsură la dezvoltarea industiei transporturilor aeriene.

În ceea ce privește modalitatea de cazare aleasă de către turiști, se observă preferința pentru hotel, datorită condițiilor oferite de marile lanțuri hoteliere care si-au dezvoltat oferte specifice Indiei. O experiență unică o poate oferi palatele transformate în hoteluri. Deși tind sa fie înlocuite cu casele de oaspeți, datorită varietății numărului de stele și a camerelor, se află inca pe primul loc în opinia și alegerea turiștilor.

Turiștii descriu India ca fiind o țară cu o mare moștenire culturală, plină de culoare prin modul de viață și sărbatorile indiene.

Turismul cultural este principala atracție a turiștilor din toată lumea, cu precădere a celor vestici care caută misticismul cultural al unei țări cu o istorie foarte bogată. Deoarece India este văzută ca pe o destinație turistică cu o moștenire culturală bogată, tipul de tirsm cel mai practicat este turismul cultural.

4.2 Analiza cererii turistice

India este statul cu un potențial turistic enorm de mare, însă care nu este valorificat în prezent la maximă capacitate așa cum ar fi de exemplu în Franța sau Spania. Pe piața turistică Indiană se întâlnesc majoritatea formelor de turism, așadar, India și-a creat o infrastructură turistică puternică, cu scopul de a satisface cerințele turiștilor, indiferent de zona unde se vor deplasa. Conform Politicii de Dezvoltare Națională a Turismului în India, se pot identifica următoarele tipuri de turism care au potențialul de a atrage turiștii străini:

Turismul cultural este practicat cu scopul de a acumula noi cunoștințe si informații referitoare la modul de viață al indienilor contemporani, precum și al înaintașilor lor. Este susținut de valorile si monumentele istorice si arhitecturale ale Indiei. Aceasta formă de turism este cea mai bine dezvoltată dintre toate; anual milioane de turiști vin pentru a admira fascinanta cultură Indiana, care este una inedită in lume prin diversitatea ei de la o regiune la alta. Ce turist nu ar dori să viziteze Mausoleul Taj Mahal din Agra, orașul sfânt Varanasi, ținutul Rajastan sau să participe la marile festivaluri indiene ca: Holi, Diwali sau Maha Kumbh Mela. În timpul acestor festivaluri noi putem admira adevărata cultură indiană bazată pe tradiții, port și obiceiuri. Un element cunoscut este faptul că India dispune și de tradiția de a diviniza animalele, cum ar fi de exemplu vita, care la ei este un animal sfânt, iar vizitând India putem observa cum aceste animale se plimbă liber prin orașe. Dacă vom efectua o călătorie în întreaga Indie vom observa trecând de la o regiune la alta că diferențierea culturală se face prin: religie, port vestimentar, comportament, mod de viață, tradiții și obiceiuri. Foarte bine s-au implementat și elementele occidentale, observându-se în marile metropole indiene, cum ar fi de exemplu orașul Mumbay unde se îmbină foate bine elementele arhitecturale occidentale cu cele tradițional indiene.

Obiective: Fortul Agra, Peșterile Ajanta, Monumentele budiste de la Sanchi, Parcul arheologic Champaner-Pavagadh, Bisericile și Mănăstirile din Goa, Peșterile Elephanta și Ellora, Fatehpur Sikri, Mormântul lui Humayun din Delhi, Templul Mahabodhi din Bodh Gaya, Rețeaua feroviară montană din India, Grupurile de monumente de la Hampi, Khajuraho, Mahabalipuram, și Pattadakal, Qutb Minar și monumentele sale, Delhi, Templul Soarelui din Konarak, Taj Mahal.

Turismul de agrement reprezintă cea mai bună cale de recreere pentru iubitorii de faună și floră. Acest tip de turism presupune călătorii către diferite locații cu scopul de a savura sălbăticia naturii și de a surprinde animalele în habitatul lor natural.

Obiective: Parcurile Naționale Corbett, Kanha și Bandhavgarh, Ranthambore, Madhumalai, Nagarhole, Kaziranga, Periyar, Bharatpu. Little Rann of Kutch, Chilika, Sunderbans.

Turismul ecologic presupune călătoria către zone aflate în stare naturală, nemodificate de mâna omului cu scopul de a studia, admira și contempla scene din sălbăticie precum și eventualele obiective culturale.

Obiective: Fermele de condimente din Kerala, Rishikesh, Uttaranchal, Rajgarh și Tirthan din Himachal Pradesh, SaatTal, Mukteshwar, Nainital și Mori dinc Uttaranchal, Gații de Vest și pădurile tropicale din Karnataka.

Turismul medical presupune deplasarea turiștilor în altă țară cu scopul de a beneficia de tratament medical mai eficient și mai ieftin sau din dorința de a se relaxa. Acest produs turistic reprezintă un nou domeniu de creștere economică pentru India. Se estimează că în anul 2008 aproximativ 1,500,000 de turiști au vizitat India pentru a profita de beneficiile oferite de yoga, arta meditației, Ayurveda, alopatie. Țările din care au provenit acești turiști au fost SUA, Marea Britanie, Noua Zeelandă, Australia, etc . Numărul pacienților străini tratați in spitalele din India a crescut în ultimii doi ani cu 45 %. India pune la dispoziția străinilor spitale noi sau proaspăt renovate la standarde internaționale, care sunt echipate cu aparatură de ultimă generație și nu în ultimul rând tarife cu mult mai scăzute decât în țara natală. De exemplu, în SUA o proteză de șold costă 43 mii dolari, iar în India doar 9 mii dolari, o diferență uriașă care atrage anual o mulțime de turiști.

Medicina Ayurveda – o artă a vindecării, străveche în India Primele centre din Kerala au fost înființate pentru oamenii de afaceri veniți de departe, pentru a-i face să uite de oboseala acumulată în timpul lungii călătorii. Astăzi, aceste tratamente de întinerire sunt eficiente în special pentru oamenii de peste 50 de ani. Ele îmbină medicina tradițională indiană, a cărei bază o reprezintă tratamentul pe bază de plante, cu o dietă severă și tratarea atentă și perseverentă împreună cu o echipă de medici specialiști. Spitalele, hotelurile și alte locuri de recreere dispun de personal corespunzător și spații corespunzătoare. Succesele spectaculoase, care au fost recunoscute în toată lumea de medici și pacienți, au constituit renumele medicinii Ayurveda.

Obiective și destinații:

Ayurveda – Kerala,

Tratamente bazate pe tehnologia de vindecare Hi Tech – Bangalore, Chennai, Hyderabad, Delhi, SPA – Kerala, UP (Agra), UT (Mussourie), Tamil Nadu (Conoor), Karnata (Mysore), Rajasthan (Neemrana), Rishikesh (Ananda), Haryana (Nolta), Yoga – Haridwar, Bangalore, Rishikesh

Turismul de aventură este un produs de nișă care presupune explorarea sau deplasarea către anumite zone unde turistul se așteaptă să întâlnească neprevăzutul.

Obiective și destinații:

Sporturi acvatice:

canotaj: Goa, Karnataka, Kerala

scufundări: Insulele Lakshwadeep, Andaman și Nicobar

ski nautic: Diu, Colva, Covelong

Drumeții: Kashmir, Uttaranchal, Himachal Pradesh, Leh &Ladakh, Sikkim, Karnataka, Maharashtra, Orissa, Kerala.

Alpinism: Bangalore, Badami, Kambakkam (Chennai), Hampi (Karnataka), Pavagarh (Gujarat), Dhauj (Haryana),

Excursii montane: Kumaon și lanțul muntos Gharwal

Sporturi aeriene:

Parapanta: Himachal, Uttaranchal, Rajasthan, Maharashtra, Delhi

Deltaplan: Pune, Delhi, Chandigarh, Shimla, Mumbai,

Balonul: Guwahati, Dehradun, Bangalore, Delhi și Jaipur

Ski: Manali, Kufri, Narkanda, Shoja, Triund (HP), Auli, Dyara Bugiyal, Mundali, Munsiyari (Uttaranchal), Gulmarg (J&K)

Turismul rural este un produs care înglobează orice formă de turism care surprinde viața rurală, arta, cultura și istoria satelor. Prin practicarea acestei forme de turism atât localnicii cât și turiștii au de câștigat; localnicii beneficiază în primul rând din punct de vedere economic și social în timp ce turiștii trăiesc experiențe de neuitat în urma contactului cu sătenii. Așadar, acest produs turistic presupune vizitarea așezărilor rurale cu scopul de a experimenta o viață relaxată și sănătoasă.

Obiective și destinații: Nepura – Bihar, Hodka – Gujarat, Pochampalli și Srikalahasti – Andhra Pradesh, Chitrakote și Nagamar – Chatisgarh, Jyotisar – Haryana, Naggar – Himachal Pradesh, Banavasi – Karnataka, Aranmula și Kumbhalanghi – Kerala, Chaughan și Pranpur – Madhya Pradesh, Pipili și Raghurajpur – Orissa, Rajasansi – Punjab, Neemrana, Samode, Haldighati, Rajasthan, Laachen – Sikkim, Kamlasagar – Tripura, Bhaguwala – Uttar Pradesh, Jageshwar și Mana – Uttaranchal

Turismul de afaceri – reuniunile, stimulentele, conferințele și expozițiile reprezintă în prezent o modalitate importantă de a atrage turiștii de peste mări. India dispune deja de un portofoliu vast de locații pentru a satisface necesitățile turiștilor de acest tip. Centrul cu cel mai mare flux de turiști veniți în scopuri de afaceri este orașul Mumbay “ Capitala financiară a Indiei”, aici având reședință și instituțiile financiare indiene ca: Banca Indiei, Bursa de Mărfuri Bombay și sediul multor companii indiene și internaționale. Cei mai mulți turiști veniți în scopuri de afaceri sunt din SUA, Marea Britanie, Germania, Franța, Japonia, China și Rusia.

Obiective și destinații: New Delhi, Mumbai, Agra, Bangalore, Chennai, Cochin, Goa, Hyderabad, Jaipur, Kolkata.

Turismul religios – circuitele budiste

India misterioasă este poarta de intrare spre religie, artă și filozofie. Gangele este izvorul veșnic pentru hrana pământească și spirituală. Această țară a atras întotdeauna un număr considerabil de pelerini încă din cele mai vechi timpuri deoarece aici este locul de întâlnire al tuturor religiilor existente în întreaga lume. În ultima perioadă budismul a câștigat tot mai multă popularitate pe plan mondial. India are multe de oferit turiștilor din acest punct de vedere.

India cunoaște o dezvoltare foarte largă, aceasta se datorează prezenței aici a mai multor religii ca: hinduismul, budismul, islamul și sikri. Aceste religii au stat la baza constituirii unor temple uimitor de frumoase, unele având o vechime de secole. Cele mai mari fluxuri religioase în timpul anului au loc în orașul Varanasi “ Orașul sfânt de pe Gange ” scopul acestui pelerinaj este de a se scălda în apele Gangelor, crezând că se spală de păcate. Un alt loc de pelerinaj este Sanchi destinat budiștilor, aici se afla o stupă mare care conform legendelor astupă relicvele lui Budda. Pentru credincioșii Sikh unul din principalele locuri de pelerinaj este Templul De Aur din Amritsar. Datorită credinței pe care indienii o au în religiile lor, turismul religios aici va fi întodeauna în continuă creștere.

Obiective și destinații: Aurangabad, Ajanta și Ellora, Bodhgaya, Dharmashala, , Guneri, Kesaria, Khandiri, Kushinagar, Lauria, Lalitgiri, Nalanda, Nagarjunakonda, Rajgir, Ratnagiri, Vaishali, Vidisha, Sanchi, Sarnath, Tabo, Pemagyantse, Udaygir

4.3 Principalele probleme cu care se confruntă turiștii

Din faptele și datele prezentate în cuprinsul prezentei lucrări se observă că problemele majore cu care se confruntă turiștii atunci când decid să viziteze India sunt:

Procedurile de imigrare greoaie de la aeroporturi

Frecvența inadecvată a curselor aeriene către diverse destinații din țară

Infrastructura rutieră deficitară

Serviciile de ospitalitate insuficiente

Facilitățile medicale inadecvate

Lipsa facilităților adecvate de recreare în anumite locații

Modul nesatisfăcător de a trata anumite probleme adiționale

Reclamele care promovează produsele turistice se suprapun. De exemplu, toate schemele de promovare includ Taj Mahal-ul și Qtuab Minar. Promovarea turismului rural se face doar pe hârtie, în realitate există un decalaj considerabil între Ecoturism și promovarea celorlalte produse turistice cum ar fi moștenirea culturală.

4.4 Modalități de creștere a fluxului de turiști

Guvenul ar trebui să fie pro-activ pentru a intensifica rolul turismului în economia Indiei.

Pentru a spori fluxul turistic internațional guvernul ar trebui să îmbunătățească în primul rând frecvența curselor aeriene interne.

Guvernul trebuie, de asemenea, să găsească modalități de îmbunătățire a infrastructurii rutiere și feroviare.

Securitatea și siguranța personală reprezintă de asemenea o problemă stringentă care-i preocupă pe majoritatea turiștilor atunci când aceștia își aleg destinația unde își vor petrece concediul. Guvernul trebuie să ia măsuri pentru a preveni hărțuirea turiștilor în primul rând de către hoți și cerșetori.

În plus, ar trebui îmbunătățite facilitățile de cazare pentru a satisface nevoile unui spectru cât mai larg de turiști.

Politica de taxe și impozite este un factor negativ pentru dezvoltarea turistică a Indiei. Guvernul ar trebui să ia măsuri de relaxare a acesteia.

Concluzii

Industria turismului din India este în creștere și are un potențial vast de generare de locuri de muncă și de câștiguri substanțiale din schimb valutar. Acest sector impulsionează dezvoltarea generală economică și socială a țării. Cu toate acestea mai rămân multe lucruri de făcut. Eco-turismul trebuie promovat, astfel încât sectorul turismului din India să ajute la conservarea și susținerea diversității mediului natural și cultural al țării. Dezvoltarea turismului trebuie făcută astfel încât să satisfacă nevoile vizitatorilor cu minim de efecte negative asupra mediului și să susțină și să sprijine culturile native. Mai mult decât atât, având în vedere faptul că turismul este o activitate multi-dimensională, și că face parte din industria serviciilor este necesar ca guvernul, sectorul privat și organizațiile de voluntari să devină parteneri activi în încercarea de a atinge o creștere durabilă, dacă doresc ca India să devină un jucător de talie mondială în industria turismului.

La nivel instituțional guvernul ar trebui să creeze un cadru pentru dezvoltarea durabilă a industriei turistice care să implice atât instituțiile de stat cât și sectorul privat. Guvernul trebuie să stabilească în primul rând un cadru legislativ care să reglementeze industria turismului și a călătoriilor asigurând siguranța și securitatea turiștilor, să dezvolte infrastructura de bază și să creeze facilități de îngrijire a sănătății. Sectorul privat trebuie să devină principalul izvor de dinamizare a procesului de dezvoltare a turismului. Guvernul și sectorul privat trebuie să coopereze pentru a asigura și apăra dezvoltarea economică și socială a comunităților locale.

Lipsa de securitate cu care se confruntă o mulțime de turiști aflați în vizită în India este un motiv serios de îngrijorare. În multe cazuri turiștii au fost agresați fizic, jefuiți, hărțuiți sexual. Oricare astfel de incident agravează imaginea publică a Indiei, creând o imagine negativă despre India ca destinație turistică în țara de proveniență a turiștilor afectați. La mijlocul anilor 90, când se considera că insurgențele din Jammu și Kashmir au fost atenuate, au fost răpiți cinci turiști. Știrea a produs foarte multe dezbateri, iar Departamentul de stat al SUA a emis un avertisment către cetățenii săi în care specifica să evite Jammir și Kashmir ca destinație turistică. Acest fapt a afectat întraga țară, nu numai cele două locații, ducând la scăderea numărului de turiști. În mod similar, turiști francezi și japonezi au fost agresați sexual în New Delhi, fapt ce a atras atenția presei internaționale. Pe lângă acestea există sute de astfel de incidente, de la furturi mărunte până la crimă, care afectează imaginea de țară a Indiei. Altercațiile religioase au devenit un fapt obișnuit, motiv pentru care India nu este percepută ca fiind o destinație pașnică. Toate aceste probleme trebuie să fie serios analizate de către agențiile competente, pentru a fi găsită o soluție rapidă și eficientă.

Relațiile înrădăcinate dintre turism și moștenirea culturală a Indiei trebuie recunoscute și exploatate. Monumentele protejate trebuie conservate, vecinătățile lor ar trebui considerate un element de legătură cu industria turismului.

Trebuie stabilite legături eficiente cu diverse departamente precum Aviația Civilă, mediu, transporturi rutiere și feroviare, etc.

Politica turistică trebuie să suțiună dezvoltarea durabilă a sectorului turistic. Strategiile de management și dezvoltare trebuie stabilite și implementate în așa fel încât să nu afecteze negativ mediul înconjurător. Nici una din părțile interesate de sectorul turistic nu trebuie să obțină profit peste noapte recurgând la părțile întunecate ale sectorului turistic. Supra-exploatarea resurselor naturale și antropice trebuie evitată cu orice preț.

Trebuie să se pună mai mult accent pe ecoturism a cărui sferă ar trebui lărgită; nu ar trebui să se limiteze doar la turismul practicat în natură. Această formă de turism trebuie să ajute la eliminarea sărăciei, a șomajului, la crearea de noi abilități, la emanciparea femeii, la conservarea patrimoniului cultural, etc.

Se observă apariția unui nou tip de turiști, din categoria cărora fac parte în special tinerii, interesați de aventura pe care o oferă destinațiile îndepărtate, de dealuri, peșteri și păduri. Acest tip de turiști nu caută confortul hotelurilor de cinci stele, ci numai un loc simplu și curat unde să doarmă. Guvernul trebuie să ia măsuri pentru încurajarea și atragerea acestor turiști.

Trebuie încurajată atracția turiștilor pentru Yoga precum și pentru arta culinară indiană.

Ofertanții de pe piața turistică trebuie determinați să adopte voluntar un cod etic care să mărească încrederea turiștilor în serviciile prestate.

Bibliografie

Bibliografie scrisă:

Cezar Mihăilescu, C. Botezatu, I. Iacob (2005) Sisteme informatice cu baze de date ACCESS. Aplicații în turism, Ed. Universitară, București

Cezar Mihăilescu, Dinu Mihaela, Patricia Dodu, Pețan Ioana, Negricea C., Dude Roxana (2005) Editura Universitară, București.

Daniela Firoiu, Patricia Dodu, Gheorghe Camelia, Dridea Catrinel (2010) Industria turismului și a călătoriilor (ed. a 3-a), Ed. Pro Universitară, București.

Daniela Firoiu, Patricia Dodu, Gheorghe Camelia, Dridea Catrinel (2006) Studii de caz în industria turismului și a călătoriilor, Ed. Pro Universitară, București.

Dodu P., (2008) Tehnici operaționale în agenția de turism (ed. a 2-a), Ed. Pro Universitară, București.

Farndon john (2008) India. Accesiunea unei noi superputeri mondiale, Ed. Litera Internațional, București.

Ionescu Ion (2004) Economia intreprinderii de turism și comerț, Editura Economică, București.

Matei Horia, Negruț Silviu, Nicolae Ion (2008) Enciclopedia Statelor Lumii, Ed. Meronia, București.

Nicholson Louise (2010) India, Ed. Adevărul Holding, București

Zaharia Marian (2004) Economia serviciilor. Aplicații și studii de caz, Editura Universitară, București.

Bibliografie virtuală:

www.delhitourism.gov.in

www.incredibleindia.org

www.india.gov.in

www.tourism.gov.in

Anexe:

Anexa 1 – modalitate transport turiști

Anexa 2 – scopul vizitei

Anexa 3 – statistică turism intern si extern

Anexa 4 – proveninența turiștilor în India

Anexa 5 – venituri generate de schhimbul valutar

Anexa 6 – statistica anuală a sosirilor turiștilor în destinația turistică India

Anexa 7 – statistică turism străin și domestic

Anexa 8 – statistica lunară a sosirilor turiștilor în destinația turistică India, perioada 2010-2012

Anexa 9 – statistic turism intern în India

Anexa 10 – plecări externe ale indienilor

Anexa 11 – clasificare hoteluri

Bibliografie

Bibliografie scrisă:

Cezar Mihăilescu, C. Botezatu, I. Iacob (2005) Sisteme informatice cu baze de date ACCESS. Aplicații în turism, Ed. Universitară, București

Cezar Mihăilescu, Dinu Mihaela, Patricia Dodu, Pețan Ioana, Negricea C., Dude Roxana (2005) Editura Universitară, București.

Daniela Firoiu, Patricia Dodu, Gheorghe Camelia, Dridea Catrinel (2010) Industria turismului și a călătoriilor (ed. a 3-a), Ed. Pro Universitară, București.

Daniela Firoiu, Patricia Dodu, Gheorghe Camelia, Dridea Catrinel (2006) Studii de caz în industria turismului și a călătoriilor, Ed. Pro Universitară, București.

Dodu P., (2008) Tehnici operaționale în agenția de turism (ed. a 2-a), Ed. Pro Universitară, București.

Farndon john (2008) India. Accesiunea unei noi superputeri mondiale, Ed. Litera Internațional, București.

Ionescu Ion (2004) Economia intreprinderii de turism și comerț, Editura Economică, București.

Matei Horia, Negruț Silviu, Nicolae Ion (2008) Enciclopedia Statelor Lumii, Ed. Meronia, București.

Nicholson Louise (2010) India, Ed. Adevărul Holding, București

Zaharia Marian (2004) Economia serviciilor. Aplicații și studii de caz, Editura Universitară, București.

Bibliografie virtuală:

www.delhitourism.gov.in

www.incredibleindia.org

www.india.gov.in

www.tourism.gov.in

Anexe:

Anexa 1 – modalitate transport turiști

Anexa 2 – scopul vizitei

Anexa 3 – statistică turism intern si extern

Anexa 4 – proveninența turiștilor în India

Anexa 5 – venituri generate de schhimbul valutar

Anexa 6 – statistica anuală a sosirilor turiștilor în destinația turistică India

Anexa 7 – statistică turism străin și domestic

Anexa 8 – statistica lunară a sosirilor turiștilor în destinația turistică India, perioada 2010-2012

Anexa 9 – statistic turism intern în India

Anexa 10 – plecări externe ale indienilor

Anexa 11 – clasificare hoteluri