Promovarea Judetului Gorj pe Piata Turistica a Europei
PROMOVAREA JUDEȚULUI GORJ PE PIAȚA TURISTICĂ A EUROPEI
INTRODUCERE
Activitățile promoționale în turism necesită investiții importante din cauza întinderii geografice mari a piețelor turistice, manifestării unei concurențe internaționale acerbe și caracterului intangibil al produsului turistic. Din această ultimă perspectivă, se poate afirma că natura intangibilă a serviciilor turistice conduce la creșterea importanței strategiei promoționale, elementul principal al acesteia constând în investirea (asocierea) cu atribute tangibile a serviciilor, prin legarea lor de anumite beneficii specifice. Astfel, mijloacele de comunicație trebuie să sugereze rapiditatea și eficiența serviciilor prestate de unitățile de turism, gradul ridicat de confort asigurat de acestea, imaginile utilizate redând aspectul exterior și interior al unor structuri de cazare, restaurante și centre de agrement moderne.
În industria ospitalității, datorită ponderii dominante a elementelor intangibile în alcătuirea produsului turistic, imaginea ofertei turistice, care le coroborează pe cele ale firmei (structură de primire, agenție de voiaj etc.), ale serviciilor și produselor ca și ale destinațiilor turistice, influențează în mod hotărâtor decizia de cumpărare a consumatorilor. Imaginea pe care aceștia și-o formează cu privire la locurile, obiectivele sau comunitățile umane ce urmează a fi vizitate, la nivelul calitativ și diversitatea serviciilor, contribuie la creșterea sau diminuarea gradului de atractivitate a unui areal turistic (stațiune, zonă sau țară), în plus, considerăm că se impune ca orice imagine a ofertei sau a produsului turistic să fie integrată și armonizată cu imaginea globală a regiunii sau țării ce cuprinde destinația respectivă.
Totodată, promovarea în turism stă sub imperativul sublinierii anumitor elemente tangibile, de natură a ajuta turiștii să înțeleagă și să evalueze serviciile prestate. Astfel, vor fi avute în vedere caracteristicile fizice ale prestării serviciului sau unele obiecte relevante care simbolizează serviciul însuși.
Promovarea produsului apare astfel ca o componentă de seamă a marketingului implicând activități distincte, coerente legate nemijlocit de produs, de preț, de distribuție, toate elaborate într-o politică de marketing care coordonează, în mod unitar, atitudinile, direcțiile și obiectivele afacerii pe un anumit segment de piață. Având în vedere, pe de o parte, complexitatea piețelor externe și pe de altă parte, necesitatea ca promovarea să fie efectivă, se impune a se ține seama și de factorii promoționali ai celorlalte trei elemente.
Promovarea este unul dintre cele patru elemente ale mixului de marketing, de o importanță vitală în procesul de vânzare a produselor și serviciilor, având rolul de a scoate în evidență atributele esențiale ale produselor sau serviciilor și de a informa cumpărătorii în vederea satisfacerii în condiții optime a necesităților acestora. Promovarea este îndreptată spre marele public, din care fac parte viitorii cumpărători, punând la dispoziția acestora informații referitoare la întreprinderea producătoare, la produsele sale și calitatea acestora, la serviciile acordate, modul de utilizare, prețuri, distribuție, etc.
Lucrarea de licență își propune să facă o prezentare detaliată a politicii promoționale, ca parte componentă a mixului de marketing, precum și a potențialului turistic al județului Gorj și a posibilităților de îmbunătățire a ofertei turitice.
Lucrarea este divizată în patru capitole care tratează următoarele aspecte: potențialul turistic natural și antropic al județului Gorj; oferta turistică a județului Gorj; posibilități de promovare a județului Gorj pe piața turistică a Europei; lansarea pe principii manageriale a județului Gorj pe piața turistică a Europei.
Capitolul întâi al lucrării face o descriere detaliată a potențialului turistic natural și antropic, a principalele areale de concentrare a valorilor turistice și a infrastructurii turistice specifice a județului Gorj.
În capitolul doi al lucrării este prezentată oferta turistică a județului Gorj care cuprinde următoarele forme de turism: turismul urban, turismul rural turismul religios, turismul de evenimente cultural-istorice, turismul de sfârșit de săptămână, speoturismul, turismul montan, turismul balnear, turismul de vânătoare, turismul viniviticol și turismul științific.
Capitolul al treilea face o descriere de ansamblu a reglementărilor juridice unitare care acționează în cadrul europieței turistice, insistându-se asupra competitivității produsului turistic din Gorj pe piața turistică a Europei. De asemenea, tot în acest capitol se va realiza analiza swot a produsului turistic “Brâncuși” și vor fi amintite aspecte referitoare la dezvoltărea durabilă a turismului în Europa și în județul Gorj.
Capitolul al patrulea se ocupă de prezentarea generală și pe fiecare produs turistic în parte a posibilitățile de promovare pe baza principiilor manageriale a județului Gorj pe piața turistică europeană. Au mai fost prezentate și noi posibilități de promovare a turismului gorjen prin Internet.
Un loc important în cadrul lucrării îl ocupă Programul Național de Marketing și Promovare, care va cuprinde acțiuni cu adresabilitate la nivelul profesioniștilor din turism și/sau al potențialilor turiști, privind realizarea obiectivele și strategiile de promovarea pe piață a produsului turistic “Brâncuși”.
Justificarea tematicii
Deși dispune de resurse turistice variate, ce permit practicarea unor forme de turism diferite, precum turismul cultural, turismul religios, turismul speologic sau chiar turismul pentru practicarea unor sporturi extreme, zona Gorjului nu beneficiază de o promovare adecvată din partea actorilor economici sau a factorilor de autoritate publică.
În avangarda dezvoltării și promovării turismului gorjean trebuie să fie – datorită dimensiunilor și valențelor sale – turismul istorico-cultural. Printr-o ingenioasă valorificare a potențialului turistic istorico-cultural de care dipune județul Gorj, se va crea o alternativă economică viabilă la profilul quasi-energetic al județului. În primul rând, se impune crearea unor evenimente de mare impact, care să pună în valoare principalele obiective turistice din județul Gorj și realizarea unui pachet de servicii deosebit de atractiv.
În acest sens propunem să se realizeze în fiecare an manifestarea istorică și culturală de excepție pentru județul Gorj – Forumul Latin – care va beneficia de participarea unor personalități de prim rang ale vieții social-culturale, economice din țară și străinătate.
Toate aceste deziderate se pot realiza numai prin aplicarea unor principii, strategii și tehnici moderne corespunzătoare de management și marketing.
În ultima parte a lucrării este tratată posibilitatea de a promova brandul “Brâncuși”, în primul rând, prin operele eternizate la Târgu Jiu și crearea unui centru de informare “Pro- Brâncuși”.
CAPITOLUL I
POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL ȘI ANTROPIC AL JUDEȚULUI GORJ
1.1. Județul Gorj – Repere istorico – geografice
Situat în partea de sud – vest a României, în nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al râului Jiu, Județul Gorj a oferit condiții favorabile de locuit și de evoluție comunităților romanești încă din cele mai vechi timpuri.
Astfel, primele urme ale vieții umane au fost identificate pe teritoriul Gorjului în Peștera Muierilor și Peștera Pârcalabului (comuna Baia de Fier), Peștera Cioarei (sat Boroșteni, comuna Peștisani), Cartiu, s.a., descoperiri care aparțin epocii paleolitice.
Din epoca neo-eneolitică, pentru aceeași zonă, sunt semnalate vestigii în localitățile Călugăreni (Padeș), Gornăcelu (Schela), Bengești- Ciocadia, Polovragi, Bâltișoara (Runcu), Socu (Bărbătești), Vârt (Rovinari) etc.
Odată cu începutul mileniului al II-lea I.Hr., în Gorj, epoca bronzului este documentată prin descoperirile arheologice (așezări și necropole), din Bălești, Vierșani (Jupânesti), Ceplea (Plopșoru), Vârtopu (Ciuperceni), Grui (Mușetești), Drăguțești.
Epoca fierului, este ilustrată prin investigațiile arheologice efectuate în necropolele și așezările de la Alimpești, Telești – Drăgoiești, Stoina, Polovragi, Socu-Bărbătești, Țicleni, Căpreni, Toiaga (Stoina) ș.a.
Cercetările arheologice sistematice efectuate de instituții specializate, între care și Muzeul Județean Gorj "Alexandru Ștefulescu”, au dus la descoperirea complexului de fortificații romane de la Bumbești-Jiu (Pleșa-Porceni, Bumbești-Jiu "Vârtop” și Bumbești-Jiu "Gară”), a castrelor cu val de pământ de la Cătunele, Pinoasa-Vârț, precum și a așezărilor civile romane de la Săcelu, Ciocadia, Tg-Jiu, Slobozia – Bârsești, care atestă o viață romană intensă, fapt ce va duce la o simbioza daco-romană, etapă importantă în formarea poporului și limbii române.
Moștenirea Imperiului Roman și a Daciei se regăsește de-a lungul întregii regiuni. Ruinele podului construit peste Dunăre de către Apolodor din Damasc, cele ale băilor termale romane construite pe timpul împăratului Adrian sau cele ale cetăților dacice Sucidava și Buridava deschid o filă din trecutul daco – roman al poporului nostru. Bisericile de lemn reprezintă o altă interesantă moștenire din timpurile medievale. De un interes special sunt așa numitele 'Cule', case fortificate ce se găsesc numai în Oltenia.
Prima entitate administrativă pe teritoriul actual al județului Gorj menționată documentar în 1385, a fost Țara Jelii, urmată de Țara Motrului (1415) care conținea o parte din satele Gorjului, Jiu (1428) și Gilort (1502). Numele de Gorjiu este folosit pentru teritoriul care se întinde pe dealurile și munții Jiului Superior, denumire folosită în secolul al XV-lea (1497). Județul Gorj a fost entitate adminsitrativă, când județele au fost înlocuite de districte și regiuni. Prin urmare pentru o scurtă perioadă de timp, satele și comunele din Gorj au fost încorporate în districtele Baia de Arama și Filiași care aparținea regiunii Gorj. După dezmembrarea regiunii Gorj, în 1952, au fost incluse în Regiunea Craiova, numită apoi Oltenia dupa 1965. După intrarea în vigoare a legii nr. 2 din 17 februarie 1968, organizarea teritorială a județului Gorj a fost restabilită.
Județul Gorj dispune de un important potențial turistic reprezentat printr-un cadru natural pitoresc deosebit de atractiv, prin monumente de artă și arhitectură de mare valoare artistică, unele dintre ele, de un real interes internațional precum și de un valoros patrimoniu folcloric și etnografic.
Județul Gorj este situat în partea de sud-vest a țării, în nord-vestul Olteniei; se învecinează cu județele Caraș Severin, Dolj, Hunedoara, Mehedinți și Vâlcea. Ocupă o suprafață de 5.602 km², fiind un județ de mărime mijlocie, care se suprapune aproape în întregime bazinului hidrografic al cursului mijlociu al Jiului, care străbate județul de la nord la sud.
1.2. Descrierea și caracterizarea potențialului natural
1.2.1. Cadrul natural
Atractivitatea peisajului geografic cu variate forme de relief, bogația pădurilor care împodobesc arealul montan al județului, rețeaua hidrografică ce a modelat chei și defilee spectaculoase, prezența apelor minerale, mediul climatic favorabil pentru practicarea unor forme variate de turism fac din judetul Gorj o destinație turistică pentru toate categoriile de turiști, indiferent de anotimp.
Relieful zonei cuprinde o mare varietate de forme de relief care sunt grupate în trei mari unități morfologice, bine delimitate altitudinal, geologic și geomorfologic (munți, dealuri subcarpatice și de podiș).
1.2.2. Unitățile montane
Masivele montane existente în județ fac parte din grupa Carpaților Meridionali. Prezența unei litologii foarte rezistente (granițe, șisturi cristaline) exprimă netezimea interfluviilor, suspendarea lor față de văile puternic adâncite, înălțimile de peste 2.000 de metri, agresivitatea modelării glaciare (circuri, văi glaciare, custuri, morene, roci mutonate, lacuri glaciare) atestă frumusețile de peisaj prezente aici. Existența unei bariere sudice de calcare jurasice explică numeroasele forme carstice care apar la periferia munților și care măresc atractivitatea turistică.
Pe teritoriul județului Gorj, munții reprezintă 30% din suprafața, aceștia fiind prezenți prin culmile lor sudice:
A. Munții Vâlcan cu înălțimi de 1946 metri în Vârful Oslea și 1681 metri în Vârful Straja se desfășoară între râurile Jiu, Cerna și Motru. Culmile sunt ușor accesibile cu plaiuri deschise presărate de numeroase stâne. Formațiunile calcaroase de pe ramura sudică a munților, între Tismana și Șușita, explică existența unor chei și peșteri cu un aspect spectaculos: peșterile Cioaca cu Brebenei, Cloșani, Fusteica, Isvarna; Cheile Bistriței, Bălții, Șușiței și Sohodolului.
În cadrul acestei unități montane există un număr impresionant de trasee turistice (23), care permit cunoașterea de către turiști a frumuseților peisajului.
B. Munții Parâng cuprinși între râurile Jiu și Olteț, cu orientare vest-est, au înălțimi maxime de 2519 metri în Vârful Mândra, 2337 metri în Vârful Mohoru și 2136 m în Vârful Păpușa. Urmele glaciațiunii cuaternare se desfășoară pe o lungime de 10 km, pe custura principală Mândra-Mohoru. De aici se desprind custuri secundare, marcând cel mai complex nucleu glaciar din zonă. Astfel, numeroasele lacuri glaciare din bazinele superioare ale Jiețului, Lotrului, Latoriței, Gilortului măresc valoarea peisagistică a acestei arii montane. Pe culmea sudică apar roci calcaroase unde s-au dezvoltat Cheile Oltețului, Galbenului, Peșterile Polovragi, Peștera Muierii, precum și alte forme carstice mai deosebite (doline, polii).
C. Munții Godeanu se desfașoară pe o arie îngustă în partea de nord-vest a județului. Culmile muntoase au altitudini medii între 1800-2000 metri.
Altitudinile cele mai importante se găsesc în Vârful Micușa – 1824 m, Vârful Balmezu – 1456 m, Vârful Arcanu – 1760 m.
Varietatea peisajului este dată de netezimea platformelor de eroziune, aspectul mai greoi al culmilor, de urme ale eroziunii glaciare. Rocile calcaroase prezente aici au condus la apariția unor forme carstice deosebite: Cheile Cernei, Cheile Cernișoarei, Peștera cu Corali.
Realizarea complexului hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana au mărit gradul de accesibilitate turistică în Munții Vâlcan și Godeanu.
1.2.3. Unitățile deluroase subcarpatice și de podiș
Pe teritoriul județului se desfășoară dealurile Subcarpaților Getici, cu două aliniamente de dealuri, cu altitudini medii între 300 – 600 m.
Între ultimele culmi montane și primul aliniament de dealuri sunt prezente un șir de depresiuni submontane mai restrâns ca suprafață: Cerna pe râul omonim, Racovița pe râul Tăraia, Polovragi pe râul Olteț, Baia de Fier pe Galbenu, Novaci pe Gilort, Stănești pe Șușita Verde, Bumbești Jiu pe Jiu, Runcu pe Jaleș, Celei pe Tismana, Padeș pe Motru. După un alt aliniament de dealuri se desfășoară o arie depresionară mai largă: Târgu Jiu – Câmpu Mare, o adevarată piață de adunare a apelor. Aria colinară se continuă spre sud cu dealuri mai scunde, cu o structură monoclină, cu bogate resurse de zăcământ (petrol, gaze, lignit) ce aparțin Podișului Getic. Acest spațiu subcarpatic și de podiș prezintă peisaje mai puțin atractive, regiunea fiind intens populată, terenurile având în majoritate utilizări agricole.
Atractive rămân localitățile unde se face simțită prezența apelor minerale sau a unor obiective cultural istorice deosebite.
1.2.4. Clima
Este temperat-continentală, cu o mare varietate de nuanțe, ca urmare a poziției geografice, a circulației atmosferice și a componentelor de relief prezent. Ea se caracterizează prin următoarele particularități:
– radiația solară se cifrează la 1225 kcal/cm²/an în sud și scade la 1100 kcal/cm²/an în nord;
– temperatura medie anuală înregistrează valori diferite de la nord la sud: 0ºC pe culmile de peste 2000 de metri, 3,4ºC la stația meteo Parâng, 10,1ºC la Târgu Jiu, temperaturi ce dau, în general, confort termic;
– temperatura medie a lunii ianuarie are valori de -5,8ºC la stația meteo Parâng, -9ºC la peste 2000 de metri, -2,5ºC la Târgu Jiu;
– precipitațiile au o distribuție neuniformă în teritoriu și scad de la nord la sud astfel: 1200mm/an la peste 2000 de metri, 950 mm/an la stația meteo Parâng, 865 mm/an la Novaci, 750 mm/an la Târgu Jiu, 585 mm/an la Țânțăreni. Se înregistrează un maxim în mai-iunie și altul în noiembrie, luna februarie având cele mai puține precipitații.
– Stratul de zăpadă are o repartiție neuniformă, în zona montană înaltă durează 180-200 zile (Parâng, Vâlcan, Godeanu) iar grosimea lui poate atinge în zonele adăpostite 7-8 metri. În zona munților mijlocii durata este de doar 140-150 zile și scade în podiș la 60-80 zile/an. Acest lucru este un element extrem de favorabil pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă; astfel schiul poate fi practicat din ianuarie până în aprilie.
– Vânturile dominante, pe culmile înalte sunt cele de nord-vest, iar în zonele depresionare se face simțită prezența maselor de aer din sud și sud-vest de origine tropicală. Existența foehnului pe versanții sudici ai munților produce în condițiile unor temperaturi de 0ºC declanșarea unor avalanșe. În depresiunile deluroase climatul este de adăpost, calmul atmosferic fiind predominant.
1.2.5. Vegetația și fauna
Vegetația județului Gorj prezintă următoarea etajare pe verticală :
– etajul pajiștilor alpine cuprinde marile înălțimi, culmile calcaroase, abrupturile stâncoase și grohotișurile. Aici sunt prezente specii de jnepeni, ienuperi, tufe de afin, coacăz, smirdar și multe specii ierboase de tipul gramineelor sau al unor plante cu flori colorate. Este domeniul drumeției montane prin panoramele pitorești ce se desprind de aici .
– etajul pădurilor de conifere se desfășoară între 1400-1700 m, mai ales pe versanții nordici, speciile predominante fiind molidul și bradul. Prezența acestor păduri completează valorile de peisaj și creează o ionizare negativă a aerului, benefică în climatoterapie.
– etajul pădurilor de foioase acoperă îndeosebi versanții sudici unde se găsesc în amestec cu exemplare de conifere. Pe culmile sudice ale munților Parâng și Vâlcan apar făgetele pure sau pe alocuri în amestec cu gorun sau carpen. Arealul stejeretelor din zona deluroasă s-a redus foarte mult în favoarea terenurilor agricole.
Un loc aparte îl ocupă prezența castanului comestibil, pe pantele calcaroase adăpostite, asociat uneori cu alunul turcesc, cu specii mezotermofile (corn, darmox, păducel, scumpie, liliac sălbatic, etc.)
Vegetația județului Gorj, care cuprinde aproximativ 2000 de specii din care 110 specii sunt mediteraneene, 13 pontice, 36 balcanice, 26 balcano- dacice, specii care joacă un rol esențial în diversificarea formelor de turism ce pot fi practicate în județ (drumeție, recreare și odihnă, week-end, cunoaștere știițifică).
Fauna județului este foarte variată și bogată, culmile alpine și circurile glaciare adăpostesc capra neagră (Parâng-Găuri, Ghereșul, Roșiile, Vâlcan-Oslea). În pădurile de foioase și de amestec specii precum: ursul, mistrețul, lupul, cerbul, căprioara, au o mare valoare cinegetică. Apar și unele specii caracteristice faunei mediteraneene: vipera cu corn, broasca țestoasă de uscat, care constituie adevărate curiozități științifice. Pitorescul pădurilor din aria montană și deluroasă este amplificat de un mare număr de păsări și insecte, cu rol cinegetic, remarcându-se cocoșul de munte și ierunca. Numărul mare de specii cinegetice explică și cabanele de vânătoare prezente îndeosebi în Munții Parâng și Vâlcan. Apele lacurilor de munte, atât cele glaciare cât si cele de baraj sunt bogate în păstrăv. Cursurile superioare și mijlocii ale râurilor Jiu, Jieț, Gilort, Olteț sunt unanim considerate un paradis al pescarilor sportivi prin prezența speciilor de păstrăv, mreană, clean și scobar.
Arii protejate- rezervații și monumente ale naturii de interes național
La nivelul județului Gorj există frumuseți ale peisajului, sau specii floristice și faunistice aflate în regim de ocrotire și care atrag anual numeroși turiști. Numărul rezervațiilor este destul de redus, fiind reprezentat de:
– Cheile Sohodolului – rezervație naturală complexă inclusă în perimetrul parcurilor naționale, pe o suprafață de 35 ha, cu o lungime de 10 km, și de mare interes peisagistic și floristic;
– Cheile Corcoaiei –rezervație naturală complexă inclusă în perimetrul parcurilor naționale, pe o suprafață de 34 ha, cu o lungime de 40 km;
– Cheile Oltețului- rezervație floristică, pe o suprafață de 15 ha.
Aceste chei, săpate în calcare au și mici grote adăpostind circa 400 de specii de plante, unele cu caracter unicat;
– Defileul Jiului care traversează lanțul Carpaților de la nord la sud. Chei spectaculoase unde râul se continuă prin drum și cale ferată (pe 25 kilometri 43 tunele, viaducte, poduri și pasarele);
– Peștera Muierii – rezervație speologică, pe o suprafață de 19 ha, cu patru niveluri carstice, situată în apropierea Cheilor Galbenului, monument al naturii amenajată pentru vizitare (electrificată);
– Peștera Gura Plaiului – rezervație speologică, pe o suprafață de 1 ha, cu o lungime de 150 km cu intrare prin aven, monument al naturii neamenajat turistic, în prezent nu se vizitează;
– Peștera Cloșani (inclusiv Piatra Cloșanilor)- speologică, pe o suprafață de 1,7 ha, formată în calcarele Motrului, fără amenajare adecvată vizitării, nefiind inclusă în circuitul turistic;
– Peștera Cioaca cu Brebenei – speologică, cu o suprafață de 10,2 ha, cu forme concreționare deosebite, lipsită de amenajare turistică, nefiind inclusă în circuitul turistic;
– Peștera Martel- Padeș speologică cu o suprafață de 2 ha, monument al naturii inclusă în perimetrul parcurilor naționale;
– Pădurea de castani Pocruia – Tismana – floristică, cu o suprafață de 51,6 ha, unde sunt prezente specii de castani comestibili (Castanea Vesca, Castanea Sativa) cea mai mare din țară. Pe alocuri acestea sunt în amestec cu specii de stejari și fag;
– Ciucevele Cernei – Comuna Padeș monument al naturii inclus în perimetrul parcurilor naționale, cu o suprafață de 1,1ha;
– Sfinxul Lainicilor situat în orașul Bumbești-Jiu cu o suprafață de 1ha;
– Piatra Buha situată în comuna Săcelu, cu o suprafață de 1ha;
– Piatra Andreaua situată în comuna Tismana, satul Sohodol cu o suprafață de 1ha;
– Piatra Biserica Dracilor –comuna Săcelu, satul Blahnița de Sus cu o suprafață de 1ha;
– Izvoarele Izvernei – comuna Tismana cu o suprafață de 500 ha;
– Izbucul Jaleșului – comuna Runcu cu o suprafață de 20 ha;
– Peștera Lazului- comuna Padeș cu o suprafață de 2 ha;
– Peștera Iedului – comuna Baia de Fier, speologică cu o suprafață de 1ha;
– Cotul cu Aluni – comuna Tismana rezervație naturală, cu o suprafață de 25 ha;
– Rezervația botanică Cioclovina – comuna Tismana floristică, cu o suprafață de 12 ha;
– Pădurea Gorganu – comuna Padeș, satul Motru Sec cu o suprafață de 21,3 ha;
– Pădurea Polovragi – comuna Polovragi, floristică cu o suprafață de 10 ha;
– Formațiunile eocene de la Săcelu – comuna Săcelu cu o suprafață de 1 ha;
– Muntele Oslea – comunele Padeș și Tismana cu o suprafață de 280 ha;
– Cornetul Pocruiei – comuna Tismana cu o suprafață de 70 ha;
– Piatra Boroștenilor – comuna Peștisani, cu o suprafață de 28 ha;
– Locul fosilifer Groșerea – comuna Aninoasa, cu o suprafață de 1 ha;
– Locul fosilifer Gârbovu – comuna Turceni, cu o suprafață de 1 ha;
– Locul fosilifer Buzești – comuna Crasna, cu o suprafață de 1 ha;
– Locul fosilifer Săulești – comuna Săulești, cu o suprafață de 1 ha;
– Locul fosilifer Valea Desului – comuna Vladimir, cu o suprafață de 1ha;
– Valea Sodomului – comuna Săcelu, cu o suprafață de 1 ha;
– Valea Ibanului – comuna Scoarța, satul Bobu, cu o suprafață de 1ha;
– Pădurea Barcului – orașul Novaci se întinde pe o suprafață de 25 ha;
– Stâncile Rafaila – orașul Bumbești-Jiu, cu o suprafață de 1 ha;
– Izvoarele minerale Săcelu – comuna Săcelu, cu o suprafață de 1 ha;
– Dealul Gornăcelu – comuna Schela, satul Gornăcel, cu o suprafață de 1 ha;
Aceste obiective naturale prin particularitățile lor au reale valențe științifice, iar unele dintre ele au intrat în circuitele turistice ale județului, altele fiind interzise turismului.
1.3. Descrierea și caracterizarea potențialului antropic
1.3.1. Cadrul cultural – istoric și etnografic
Ținuturile gorjene dețin importante și valoroase obiective cultural –istorice. Sub aspect etnofolcloric, Gorjul apare ca o arie de interferență folclorică și etnografică, în care descoperim însă un miez alcătuit din trăsături proprii. În momentul de față, în județ se găsesc răspândite inegal un număr de 409 monumente cultural-istorice, grupate astfel:
monumente și situri arheologice – 46;
monumente și ansambluri de arhitectură –308;
42 de monumente și ansambluri de artă plastică cu valoare memorială;
clădiri memoriale – 6;
zone istorice urbane și rurale – 7.
Din acest impresionant număr de valori cultural – istorice, nu toate au și valențe turistice, datorită stadiului de conservare sau a unei accesibilități reduse. În acest context, vor fi prezentate acele vestigii culturale care se pot încadra în realizarea unor programe turistice reprezentative și diversificate.
1.3.2. Monumente și situri arheologice
Fondul arheologic cu valoare turistică este reprezentat prin cele câteva castre romane și așezări vechi mai deosebite, aflate în diverse localități:
Bumbești Jiu
ruinele castrului roman de piatră, Arcina, sec. III-II î.Hr.;
”La Vartop”, ruinele castrului roman de pământ și așezare civilă, sec.II-I î.Hr;
c) Ruinele din epoca medievală, sec. XIII-XIV;
Polovragi: fortificație și așezare din epoca geto-dacică, sec.II î.Hr;
Runcu:”La Bulboc”, așezare paleolitică din epoca bronzului și care are și câteva desene rupestre, sec. III-II î.Hr.;
”La Cruce” așezare civilă din epoca bronzului, geto-dacică, cultura Coțofeni, sec.III-II î.Hr.;
În vatra satului Runcu, ruinele unei construcții medievale din sec.XV-XVI;
Valea Perilor (comuna Cătunele): castrul de pământ, așezare civilă din epoca romană, sec.II-III d.Hr.
1.3.3. Monumente și ansambluri de arhitectură
Tezaurul acestei categorii de obiective este deosebit de bogat și cuprinde atât construcții civile cât și religioase. Se remarcă faptul că în județ, în așezările urbane și rurale s-au păstrat un număr important de case vechi, valoroase pentru epoca și stilul în care au fost realizate. Alături de acestea, impresionante sunt cele 114 biserici de lemn, în majoritate situate în mediul rural. Poziția lor în locuri mai puțin accesibile și starea de conservare precară, face ca un mic număr să fie atras în turism.
Dintre cele care prezintă un real interes pentru turism amintim:
municipiul Targu Jiu:
monumente laice: clădirea fostei prefecturi (1875), 4 case (1930-1938), arhitect J. Doppelreiter, clădirea Bibliotecii Județene (1929), școala normală (Liceul Pedagogic), Liceul ”Tudor Vladimirescu”, casa serdarului I.Chiriță Corbeanu; clădirea Facultății de Științe Economice și de Drept, stil neoclasic, clădirea actualei Prefecturi, arhitect P.Antonescu, case cu arhitectura secolelor XVIII-XIX, ctitorii ale unor familii boieresti: B. Gănescu, D. Măldărescu, Protopop Andrei, C. Brăiloiu;
monumente religioase: Catedrala Domnească, cu picturi exterioare, biserica „Sf.Nicolae” în stil neobizantin (sec.XVIII), biserica „Sf.Apostoli”;
Târgu Cărbunesti: biserica de zid „Sf. Ioan Botezătorul”, 1870, picturi interioare originale;
Lărgești (oraș Târgu Cărbunești): schitul Logrești, 1718, astăzi ruine, se păstrează doar biserica „Sf.Voievozi” cu picturi originale deosebite ;
Baia de Fier: gospodariile Petru Flondor și Ioan Mihuțescu, case și anexe, sec.XX; biserica ”Toți Sfinți”, picturi originale, zid de incintă;
Bălcești (comuna Bengesti-Ciocadia): casele I. Sârbu, I. Avramescu, sec.XX, biserica „Sf. Ilie”, 1723, cu fresce originale;
Bărbătești (comuna Bărbatești ): casele C.Bărbătescu, P. Sburlea, sec.XIX;
Bengești (comuna Bengești – Ciocadia): grup de case vechi, sec.XIX-XX, școala cu fântână, clădirea cooperativei de credit, sec.XX , biserica „Sfinții Voievozi”, 1729, fresce originale, zid de incintă ;
Hobița: biserica de lemn ”Intrarea în Biserică ”, 1828, printre ctitori se numără și bunicul lui Constantin Brâncuși.
1.3.4. Monumente și ansambluri de artă plastică cu valoare memorială
Județul Gorj se mândrește cu câteva obiective din această categorie, de excepțională valoare artistică și istorică:
municipiul Târgu Jiu: ansamblul cultural C. Brâncuși (Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului, Coloana Infinitului), realizat între anii 1837-1838, integrat în patrimoniul UNESCO; mausoleul Ecaterina Teodoroiu, 1935, sculptor Luminița Pătrașcu; monumentul lui Tudor Vladimirescu; podul de peste Jiu, actualmente mutat la circa 500 m în amonte pe Jiu; ceas solar vechi polonez, în centrul civic, 1840;
Padeș (comuna Padeș): monumentul Proclamației lui Tudor Vladimirescu de la 1821, ridicat în Câmpia Soarelui;
Schela (comuna Schela) monument ridicat domnitorului Mihai Viteazul;
Sâmbotin (comuna Schela ): monument dedicat generalului de armată I. Dragalina, căzut în primul război mondial în Defileul Jiului.
Case memoriale
municipiul Târgu Jiu: casa memorială ”Ecaterina Teodoroiu”, realizată în 1958;
Hobița (comuna Peștișani): casele memoriale ale sculptorului C. Brancuși și I. Blendea;
Vladimir (comuna Vladimir): casa memorială a pandurului Tudor Vladimirescu.
1.3.6. Valori etnofolclorice
Realitatea etnografică, tradițională se caracterizează prin păstrarea unei remarcabile arhitecturi populare cu trăsături proprii, dezvoltarea prelucrării artistice a lemnului la construcția de case, porți, obiecte de uz casnic și gospodăresc bogat ornamentate, printr-o străveche tradiție în arta țesutului, cusăturilor, costumelor populare, în datini și obiceiuri folclorice.
Se remarcă astfel :
arhitectura populară se evidențiază prin casele cu parter înalt, pe pivnițe, cu prispa în afară și acoperiș în patru ape. Ele pot fi cunoscute și admirate în satele: Arcani, Curtișoara, Glogova, Tismana, Padeș, Runcu. În Gorj ca și în restul Olteniei poate fi cunoscută arta laică a caselor boierești reprezentate mai ales prin cule fortificate, amintiri ale unor vremuri dominate de invazii temporare ale turcilor.
arta prelucrării artistice a lemnului este un frumos și stravechi meșteșug, prezent în localitățile: Crasna, Novaci, Padeș, Pocruia;
arta ceramicii are mai multe centre bine cunoscute: Târgu Jiu, Găleșoaia, Stejerei, Stroiești, Arcani, Rasova, Glogova, Ștefănești. Ponderea cea mai mare o reprezintă ceramica roșie, nesmălțuită, în forme foarte diverse de vase și ulcioare.
arta țesăturilor, broderiilor și costumului popular.
Aceste componente ale artei populare cu o străveche tradiție sunt dominate de culori vii și motive geometrice. Aceste creații artistice pot fi admirate în gospodăriile din localitățile: Crasna, Novaci, Tismana, Polovragi, Runcu și Lelești.
sărbători și manifestări folclorice.
Ca pe întreg teritoriul țării și în Gorj au loc frumoase manifestări folclorice legate de ritmul activităților pastorale și agricole, sau legate de anumite sărbători din calendarul creștin ortodox. Între acestea mai importante sunt:
Alaiul sărbătorilor de iarnă – municipiul Târgu Jiu;
Ziua Oierilor – Novaci (ultima duminică din luna mai);
Ziua Soarelui – dedicată începutului Revoluției de la 1821- Padeș (iunie);
Drăgaica – Crasna (iunie);
Cântecul Munților – Lainici (august);
Cântecul Văilor – nedeie montană la Dragotești (iulie);
Izvoare fermecate – Târgu- Jiu (iunie);
Festivalul de folclor gorjenesc – Tismana (august);
Festivalul folcloric ”Coborâtul oilor de la munte” – Baia de Fier (septembrie);
Festivalul de cântec popular ”Maria Latărețu” – Târgu Jiu (august);
Festivalul internațional de folclor de la Târgu Jiu (septembrie).
1.3.7. Obiective tehnico-economice cu valențe turistice
La nivelul județului Gorj există și câteva realizări tehnico-economice, de mare importanță realizate în ultimele decenii și care pot fi atrase în programe turistice:
barajele și lacurile de acumulare de pe râurile: Jiu, Cerna, Motru și Tismana;
zonele pomico-viticole cu cramele de la Bîrsesti;
amenajarea hidroenergetică Vlădeni;
Artego platforma industrială de nord a Tîrgu-Jiului.
1.4. Infrastructura turistică specifică
Din cadrul infrastructurii turistice specifice, cel mai important rol îl au structurile de primire cu funcții de cazare și alimentație publică. O trecere în revistă a evoluției acestora pe teritoriul localității Târgu Jiu coincide aproape în totalitate cu evoluția turismului însuși.
Despre hanurile vechi din județ, în general, există puține consemnări, dar mărturia existenței lor s-a păstrat în toponimia locală și tradiția orală. În anul 1750, husarii veniți din armata austro-ungară au înființat, în locul situat între localitățile Hurez și Schela, pe drumul spre Pasul Vâlcan, un han cu ocol mare, construit din piatră și lemn. Hanul s-a numit, de la început, după cei care 1-au înființat, Hanul Husarilor. Aici era o mare afluență de negustori aflați pe drumul între Oltenia și Transilvania prin Pasul Vâlcan. În jurul anului 1830 hanul a ars, dar a fost repede refăcut. Înainte de primul război mondial, Hanul Husarilor de la Hurez își mai aștepta clienții, din ce în ce mai puțini după stabilirea legăturii Olteniei cu Transilvania pe Valea Jiului, prin Pasul Lainici. Ultimul hangiu a fost Ion Dijmărescu, poreclit Husarul cel Bătrân. Hanul de la zahanaua de pe malul Jiului este pomenit pentru prima dată în 1837 și era necesar găzduirii oamenilor care veneau cu vitele la tăiat, până ce acestea erau recepționate și plătite.
La Târgu-Jiu, principalul centru comercial al județului Gorj, începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea, dar în special în cea de-a doua jumătate a secolului al XlX-lea, au fost deschise mai multe hanuri, unde mulțumirea celor găzduiți se materializa în recompense profitabile pentru proprietarii locurilor de odihnă, siguranță, ospătare și bună dispoziție.
Pe strada Sfântul Nicolae, pornind din strada Tudor Vladimirescu, pe partea dinspre apus erau casele lui Radu Croitoru (1786) și cele ale lui Radu Cupetu, unde a funcționat Hanul Crivăteților. Despre acest han de la sfârșitul secolului XVIII nu există alte comentarii și nici informații păstrate prin tradiție.
În anul 1851, “Costache Naidin Sârbul avea un conac și un han la Capul podului cel mare al Jiului” și a fost silit să-1 dărâme, “întrucât aducea stricăciuni cu vitele sale” (probabil Grădinii publice sau era încurcată circulația).
Pe actuala stradă General Christian Tell, fără nume în vechime, mai în urmă strada Vânătorului, erau casele lui Simion bey Manuk Armeanu.
Din compararea celor două informații, corelat cu articolul doctorului Constantin Lupescu din “Almanahul Gorjului” (CM Dănăricu avea două case în diagonală, construite în “oglindă”), rezultă că Manuk-bey a avut casa unde este acum cofetăria “Magnolia”, iar pe latura de pe strada General Christian Tell, se afla, la 1906, Hanul Oprișescu.
În lucrarea “Încercare asupra Istoriei Târgu Jiului”, cercetătorul gorjean Alexandru Ștefulescu, a consemnat existența la sfârșitul secolului al XlX-lea, în Târgu Jiu, a Hanului Prințului G. Cantacuzino: “… trecea Jiul peste un pod vechi, apoi, pe lângă Hanul Prințului G. Cantacuzino, Jiul lui Șerban Vodă Cantacuzino… […] Acel han l-a stăpânit în 1899, Stanciu Pitaru Șisescu”2. La acest han trăgeau mai ales acei care urmau drumul spre Varna Vâlcan, dar și târgoveții din satele aflate în partea nordică ori vestică a Târgu Jiului, care apucau Drumul Roșu, ce trecea Dealul Târgului la Bârsești, unde conform cercetătorului Ștefulescu, se aflau casele Buzeștilor.
În zona unde astăzi se află cinematograful « Dacia » (vizavi de cinematograf) se situa Hanul Gelepu.3 Avea o curte vastă cu grajduri pentru animale. În locurile de la parterul clădirii hanului se aflau butoaie mari, pline cu vin (mai ales), dar și tuică de prună (adusă din zona Rugi – Turcinești). Clădirea din cărămidă avea la etaj camere de găzduire. Pentru prima dată în Târgu Jiu, camerele unui han erau împărțite, în funcție de condițiile de cazare, pe clase. La cârciumă erau apreciate friptura cu vin roșu bun și cântecele lăutarilor. Hangiul Gelepu era renumit pentru grija sa pentru clienți.
HANUL NICOLĂESCU aparținea lui Gheorghe Nicolăescu și se afla pe colțul dinspre Liceul « Tudor Vladimirescu " al intersecțiilor actualelor străzi Victoria și Unirii. Hanul avea incinta închisă cu ziduri solide și camere multe pentru cazare. Era unul din hanurile cele mai mari ale orașului.
HANUL ROMANESCU era situat pe drumul spre ieșirea nordică din oraș, în vecinătatea casei preotului Dănău, aproximativ pe locul unde, până în 1990, a funcționat Direcția pentru Probleme de Muncă și Ocrotire Socială.
HANUL ANGHELESCU, patron Gheorghe Anghelescu, a fost situat la ieșirea din Târgu Jiu, lateral dreapta de Drumul Vâlcii. Hanul avea un șopron în suprafață de 40 metri pătrați, construit din cărămidă.
HANUL GHIȘE a fost situat în dreapta pe Drumul Vâlcii, imediat după trecerea liniei ferate. Acest han, la fel ca și Hanul Anghelescu situat în apropiere, s-a impus la mutarea târgului de săptămână în locul unde este astăzi parcul Coloanei Infnitului.
La începutul secolului al XX-lea erau multe hanuri. Între care cele mai cunoscute s-au aflat: “Hanul Niculescu”, situat pe Drumul Craiovei (actuala stradă Victoria), aproximativ în locul unde se afla restaurantul “Modern”. Hanul, o clădire din caramidă și pridvor din lemn la etaj, unde se aflau și camere pentru cazare, avea la parter o cârciumă vestită la acea vreme în tot târgul. Hanul s-a numit Niculescu, după numele proprietarului său, un macedonean încetățenit la noi, tatăl doctorului Nanu Niculescu. Celălalt fiu al său, Gică, a făcut faimă hanului prin cârciuma sa ce se numea “La Gică Coți”, unde nu se plătea găzduirea, în schimb, clienții erau obligați să mănânce și să bea.
La intersecția străzilor Victoriei (latura stângă) cu Eroilor a funcționat într-o clădire impozantă la acea vreme Hotelul Tioc4 care s-a numit apoi după proprietarul cumpărător, mai întâi Hotelul C. Sichitiu, proprietari din Rugi, apoi Hotel Regal, iar după cel de-al doilea război mondial Hotelul și Restaurantul Modern. Pe partea dreaptă a străzii Victoriei era o clădire cu gang la intrare, unde a funcționat Hotelul Udroiu.
Acesta aparținea, înainte de 1900, bulgarului Udroiu. Clădirea, astăzi demolată, cuprindea o suprafață întinsă între străzile de astăzi Victoriei, Unirii și Bulevardul Brâncuși. Curtea largă avea intrarea din Bulevardul Brâncuși.
HANUL HORTOPAN era situat, înainte de anul 1900, în partea dreaptă a drumului spre Severin, imediat după trecerea Jiului. Hanul avea camere de dormit și o incintă largă.
HANUL RASOVICEANU era situat pe drumul Craiovei, la ieșirea din Târgu Jiu, și aparținea fratelui generalului Rasoviceanu. Deși clădirea era construită cu etaj, camerele pentru cazare erau situate la parter.
Pe drumul poștei de pe Valea Gilortului spre Târgu Jiu, în anul 1832 erau hanurile poștei de la Aninoasa și Cărbunești. Aici opreau cei care efectuau, cu trăsurile, serviciul de transport, pentru odihna lor și a cailor.
Dezvoltarea economică a reședinței Gorjului, după primul război mondial, a avut urmare imediată și dezvoltarea sa comercială. În Târgu Jiu, luându-se modelul marilor orașe ale țării, vechile hanuri nu mai răspundeau exigențelor de confort ale clienților. Așa a apărut necesitatea înființării hotelurilor, iar locul cârciumilor hanului a fost luat de restaurante.
Între cele două războaie mondiale, în Târgu Jiu erau cunoscute mai multe hoteluri și restaurante. Astfel, pe colțul întretăierilor străzilor Victoriei și Tudor Vladimirescu se afla un imobil masiv cu etaj și balcon. La parter se afla un magazin de fierărie, iar la etaj era instalat Hotelul Central, de categoria a doua. Pe strada Tudor Vladimirescu, la parterul unei clădiri cu balcon și-a așteptat clienții obișnuiți Bodega lui Ștefan Nicolăescu, preluată ulterior de N. Călinoiu. Mai apoi, aici a funcționat, servind specialități gospodărești, Restaurantul Popasul Pandurilor.
Pe partea dreaptă a străzii Victoria, după traversarea străzii Eminescu era Restaurantul Berbec, o clădire cu terasă în față, proprietatea lui Ghiță Costăchescu. La acest restaurant, cândva cel mai select din oraș, veneau oamenii de vază ai urbei. În timpul verii, la terasă cânta seară de seară, orchestra lui Bubi.
Tot pe partea dreaptă a străzii Victoriei, la intersecția cu strada Eroilor, pe colț se afla clădirea cu etaj, proprietatea avocatului Bebe Velican, care avea la parter Restaurantul Arjoca.
În 1925, pe strada General Tell era Restaurantul G.S. Manta, fost Dumitru Chirițescu, unde se serveau mâncăruri proaspete și gustoase la orice oră din zi și din noapte.
În centrul orașului, pe strada Victoriei, la parterul Hotelului Udroiu, se afla Restaurantul Hermina Munteanu, cu mâncăruri proaspete și ieftine, la prețuri convenabile.
Tot pe strada Victoriei, la nr. 38, s-a aflat Bodega Gr.R. Diaconescu, cu vinuri selectate din podgoriile Urdăreanu, Bădescu, Sadoveanu și grătar special, în vecinătatea acestei bodegi era Birtul Chirculescu, unde se serveau numai băuturi naturale.
Bodega lui Grigore Călinoiu era frecventată de lumea bună din oraș. Aici veneau adesea sculptorul Constantin Brâncuși, împreună cu medicul Nicolae Hasnaș.
La modă începuseră să fie și cafenelele. În acea perioadă, de renume erau Cafeneaua lancu Brăiloiu (fosta Gh. Ureche) și Cafeneaua Mitică Lungu, preluată mai târziu de Gh. Dănet.
În anul 1965, pentru găzduirea călătorilor erau deschise în Târgu Jiu: Hotelul Modern cu restaurant la parter, situat pe strada Eroilor, la nr. 19 și Hotelul Carpați, în strada Tudor Vladimirescu, nr. 2.5
Restaurantul reprezentativ pentru Târgu Jiu era Popasul Pandurilor situat în strada Tudor Vladimirescu, nr.15, dar în zilele călduroase de vară lumea căuta Restaurantul “Doina Gorjului” situat în parcul orașului. Murmurul Jiului și foșnetul frunzelor copacilor, care împrăștiau adesea miresme, constituiau fundalul muzicii gorjenești, prezența seară de seară pentru crearea ambientului consumatorilor, nu puțini la număr.
După noua reorganizare administrativ teritorială și înființarea județelor în anul 1968, Gorjul, vestit prin pitorescul său și prin obiectivele de interes mondial și național: operele marelui Brâncuși, mănăstirile sale, vestigiile istorice și de arhitectură, a început să-și creeze baza de cazare și servicii, necesare dezvoltării turismului.
În anul 1971 existau în Gorj următoarele structuri turistice cu funcțiuni de cazare:
Hotelul Gorjul de categoria I, construcție modernă cu 170 locuri de cazare și cu restaurant, braserie, bar.
Hotelul Carpați de categoria a II-a, situat pe strada Tudor Vladimirescu, nr. 2, cu 62 locuri de cazare.
La Motru erau deschise Hotelul Minerva, categoria a II-a, cu 57 locuri și Hanul Minera, cu 40 locuri.
La Novaci funcționau un hotel categoria a II-a cu 60 de locuri și restaurant și hanul cu 80 locuri și restaurant.
Vizitatorii Mănăstirii Tismana puteau poposi la Complexul turistic Tismana, cu 50 de locuri de cazare și restaurant cu terasă. În zonele turistice pitorești ale județului, călătorii erau așteptati pentru popasuri de noapte la Cabana Lainici, care avea 15 locuri de cazare și restaurant, Cabana Rânca, 53 locuri de cazare și cantina-restaurant, Cabana Stejeret, Târgu-Cărbunești, cu 32 locuri de cazare și restaurant, Cabana Cheile Sohodolului, cu 15 locuri de cazare și bufet. De asemenea, în județ stăteau la dispoziția turiștilor campingurile: Drăgoieni, 15 casuțe cu 30 de locuri și bufet; Lainici, 14 casuțe cu 28 locuri și bufet; Tismana, 5 casuțe cu 10 locuri și bufet; Câmpu Mare, 4 casuțe cu 8 locuri; Castrul Roman, 5 căsuțe cu 10 locuri, bufet cu terasă; Debarcader, 15 căsuțe cu 30 locuri, restaurant și grădină de vară.
În anul 1995, baza materială a turismului gorjean corespundea în parte cerințelor mereu sporite ale celor care căutau aceste mirifice meleaguri.
Complexul Gorjul, situat în strada Eroilor, nr. 6, este unitate etalon de cazare și alimentație publică. Hotelul are o capacitate comercializabilă de 457 Iocuri de cazare. Meniuri specific gorjenești și băuturi alese se pot servi la Restaurantul Gorjul, terasa acoperită, salonul de mic dejun sau braserie.
În Târgu Jiu mai funcționează Hotelul Energeticianului de categorie două stele, pe strada Eroilor, având la parter bufet-restaurant, bine aprovizionat, Hotelul Parc (fostul Hotel al Partidului) cu restaurant și terasă, Hotelul Tineretului, cu bufet-restaurant, situat în apropierea gării, Hotelul Sport, de categoria de confort de două stele, din proximitatea stadionului municipal, Motelul Drăgoieni, categorie două stele, situat la marginea orașului.
Între restaurantele cu faimă ale Târgu Jiului se afla Restaurantul Pandurilor, proprietatea omului de afaceri Dan Ilie Morega, Restaurantul Runcu, din zona Grivița, profilat mai ales pentru nunți, Restaurantul Sohodol, patron Nicolae Neamțu, unde se serveau cei mai buni mititei, Restaurantul Jiul din zona fostului Abator, cunoscut după numele fostului șef de local “La Gruiescu” și profilat pentru nunți, Restaurantul Modern, un restaurant care-și merita numele, creând o ambianță plăcută, Restaurantul Bulevard din zona Gării unde mai poposeau după anotimp, la o bere sau la o țuică fiartă, cei care așteptau trenurile întârziate.
În Târgu Jiu, la Bufetul Intim se întâlnesc la o bere umoriștii gorjeni după ședințele bilunare ale cenaclului “Hohote”, ținute vis-a-vis, în sala Inspectoratului de cultură. Aici își continuă adesea duelurile din sala de cenaclu Alexandru Doru Șerban, Nelu Vasile, Valentin Groza, Doru Lungescu, I. Popescu Chebacea, Nicolae Brelea, Marian Dobreanu, Octavian Pănescu ș.a.
Loc de întâlnire tradițional pentru cafegiii Târgu-Jiului este localul Turist, din strada Victoriei, cunoscut mai ales datorită patronului, care prin profesionalism a creat în conștiința consumatorilor numele unității La Galițescu.
În ultima vreme prin grija domnului Radu Ciobanu, președintele filialei Gorj a Asociației Naționale de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC), o rețea de 60 gospodării țărănești din județ , aparținând mai ales localităților submontane (Padeș, Tismana, Baia de Fier, Polovragi, Novaci) este pusă la dispoziția turiștilor, asigurându-se servicii de cazare și alimentație și valorifică potențialul istoric, natural, folcloric și etnografic al zonelor în care sunt amplasate. Douăzeci dintre aceste locuințe sunt omologate la nivel european.
Conform evidenței unităților și tipurilor de spații de cazare, făcută de Autoritatea Națională pentru Turism, în Gorj existau, la data prezentei apariții editoriale, următoarele hoteluri:
La forma de cazare Hotel:
– Hotelul Gorj din Târgu Jiu, cu o capacitate maximă de 457 locuri de cazare, categoria de confort de două stele, este situat pe axa Brâncuși (strada Eroilor nr. 6): proprietar SC OJT Gorj SA;
Hotelul “Central” din Săcelu, categoria de confort o stea, cu un număr de 156 locuri de cazare, aflat în administrarea C.N. a Lignitului Oltenia;
Hotelul “Brâncuși”6 (cunoscut și sub numele de hotel Parc) din Târgu-Jiu, categoria două stele, cu un număr de 80 locuri de cazare, aflat în proprietatea BTT Târgu Jiu;
Hotelul “Gilort” din Târgu-Cărbunești, categoria două stele, cu un număr de 54 locuri de cazare, aflat în administrarea Cooperației de Consum;
Hotelul “Peștera Muierilor” din Baia de Fier, categoria două stele, cu un număr de 53 locuri de cazare, aflat în administrarea Cooperației de Consum;
– Hotelul Tineretului, cu bufet-restaurant, situat în apropierea gării;
Alte hoteluri din Tărgu Jiu apărute în ultimii zece ani, care se disting prin confort sporit și dotări moderne sunt: Dasiana, Anabella, Laguna albastră, Europa, Pandra și Anna.
Hotelul “Energeticianul” din Târgu Jiu a fost încadrat la categoria “hostel” la gradul de confort 3 stele.
În incinta acestor locuri de cazare există amenajate unități de alimentație publică, înscrise în categoria restaurant, braserie, bar de zi, bufet. Aici se servesc meniuri și băuturi cu specific gorjenesc la prețuri accesibile.
La nivelul anului 2007, principalele structuri de primire de cazare din municipiul Tg.Jiu care au funcționat și înainte de 1989 dispun de următoarele capacități:
Nr.crt. Denumirea hotelului Adresa Capacitate comercializabilă
CAPITOLUL II
OFERTA TURISTICĂ A JUDEȚULUI GORJ
2.1 Turismul urban
2.1.1.Tîrgu Jiu, placa turnantă a turismului gorjean
Orașul Târgu Jiu – punctul de pornire pentru orice turist dornic să cunoască județul Gorj – își poartă numele de la bătrânul și vijeliosul râu care, în curgerea timpului, și-a mutat albia de la delușorul Obrejie, pe unde își purta, cu secole în urmă apele, mai înspre apus, formând trei terase care constituie vatra de azi a orașului.
Drumul ce unea odinioară castre și municipii romane ca Drobeta (azi Drobeta-Turnu Severin) și Pons Aluti (azi Ioneștii-Govorii) de alte așezări de pe Olt sau din Transilvania, cunoștea o mare circulație. În timpul războaielor de cucerire a Daciei o parte din armata romană, având în frunte pe însuși împăratul Traian, a trecut prin Târgu Jiu, venind de la Drobeta spre nord-est peste Motru, peste Tismana, pe malul stâng al acesteia (unde se află și azi o cetate de pămâmt, la Vârț), traversând apoi Jiul pe la Iași – Gorj. De la Târgu Jiu trupele romane au trecut prin Vădeni, Iezureni, Curtișoara, oprindu-se la Bumbești-Jiu, unde a staționat cohorta a IV-a Cypria și unde s-a ridicat un castru de pamânt, reconstruit în piatră în timpul lui Septimius Severus și al fiului său, Caracalla.
Istoricul gorjan Al. Ștefulescu susține, în a sa istorie a Târgu Jiului, că în vremea romanilor, localitatea era un vicus, o stațiune – poștală la Jiu, o stațiune comercială.
Târgu Jiu a adăpostit adesea în vremuri de restriște, pe unii din domnitorii țării (Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu).
În prima jumatate a secolului al XIX-lea, orașul este martorul unor evenimente însemnate. Astfel, la 21 ianuarie 1821, venind de la București în fruntea unei cete de arnăuți, Tudor Vladimirescu ajunge la Târgu Jiu, unde găsește elemente favorabile marilor sale planuri cu care avea să înainteze spre Câmpia Padeșului. Pe plan cultural, este de menționat că între anii 1894—1900 a existat aici o puternică mișcare culturală și artistică. În această perioadă s-au pus bazele Muzeului de Istorie a Gorjului, s-a editat «Jiul», revistă pentru literatură și știință și s-a înființat școala de ceramică de la Vădeni.
În volumul « Drumuri și orașe din România », marele savant Nicolae Iorga înfățișa atmosfera orașului Târgu Jiu la începutul secolului nostru:
“Timpurile noi au adus străzi drepte, piața, podul de fier, care umilește. . . bietele șuvițe de apă săracă ale Jiului împuținat de arsițe”. Ele au mai dat frumosul gimnaziu, în odăile căruia se adăpostște o bună școală de ceramică și o bogată colecție de pergamente, hârtii, monede și pietre însemnate cu vechi scrisuri romane și românești, pe care a strâns-o la un loc un om bun, muncitor și priceput, institutorul Ștefulescu.
Îndeaproape, oferă destule surprize turistului. Fie că pornește pe vechea uliță domnească (azi strada Tudor Vladimirescu), fie că străbate fosta Via Regia (azi str. Eroilor) pentru a vedea cele trei capodopere (Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului) din cadrul ansamblului sculptural al lui Brâncuși, sau zăbovește pe Calea Victoriei, vizitatorul orașului poate surprinde fără greutăți de deplasare, tot ce constituie ineditul acestui oraș.
Având un potențial natural special, cu priveliști montane frumoase, lunci cu flori, păduri seculare, lacuri glaciare, poteci înguste, chei, peșteri, râuri limpezi, valoroase comori istorice și artistice, județul Gorj este unul dintre cele mai atrctive zone turistice din România.
Oraș al monumentelor lui Brâncusi, Municipuil Târgu-Jiu este reședința admisnitrativă a județului. Principala atracție a orașului, este fără îndoială ansamblul sculptural „Constantin Brancuși „.
Cele trei capodopere situate în aer liber sunt dedicate eroilor primului Război Mondial și exprimă sentimentul cosmic al lui Brâncuși manifestat prin reuniunea celor patru elemente fundamentale ale lumii:
apa – pornirea de la râul Jiu;
pământ – aleea din grădina publică, “Masa tăcerii” încorporează pământul și Calea Eroilor;
foc – flacăra care asigură triumful asupra morții în “Poarta Sărutului”;
aer – avântul “Coloanei fără Sfârșit” care escaladează văzduhul în drumul către cer.
Masa tăcerii reprezintă masa de dinaintea confruntarii și în plus, ar reprezenta o moara a timpului, timpul fiind măsurat de clepsidrele-scaune. Totul se petrece în tăcere. Singurul element tonic era dat de curgerea Jiului, în imediata apropiere. Spațiul închis, circular, al marilor sanctuare dacice din Munții Orăștiei, măsurând curgerea vremii și menținând treaz spiritul, este reluat de Brâncuși cu dorința de a sacraliza un loc, un punct evocator, unde timpurile – trecut, prezent și viitor – se unifică.
Poarta Sărutului Aflată la intrarea în Gradina Publică, este concepută ca un arc de triumf cu dimensiunile: 5,3 m înălțime, 6,6 m lungime, 1,7 m grosime. Este realizată din piatră de Bampotoc. În partea de sus a porții, având forma unei lăzi de zestre tărănești este încrustată o horă, iar pe fețele celor două coloane, sărutul, ce simbolizează bucuria, iubirea eternă.
Două șiruri cu câte trei scaune de o parte și de alta, înalte fiecare de 55 cm, cu laturile unui pătrat, constituie Aleea scaunelor ce leagă Masa Tăcerii de Poarta Sarutului.
Coloana Infinitului, cunoscută și sub denumirea de Monumentul eroilor, are o înălțime de 29,33 m, fiind realizată din fontă arămită. Sugerează ciopliturile masive din lemn, prelucrând motivele romboidale ale stâlpilor de la pridvoarele caselor țăranești gorjene. Repetarea acestor motive, într-o succesiune armonioasă, simbolizează odată cu recunoștința fără de sfârșit față de eroii neamului, dorința de înălțare și perfecțiune a omului, legătura lui spirituală cu infinitul.
Masa festivă, realizată din piatră, este o replică de dimensiuni mai mici a Mesei Tăcerii, având în jurul ei doar șase scaune.
În Targu-Jiu, turiștii mai pot vizita Muzeul Județului fondat în 1894, prin strădaniile unor animatori culturali ca istoricul gorjean Al. Ștefulescu, Care a îndeplinit funcția de director, Iuliu Moisil, Aurel Diaconovici și V. Rola Piekarski, muzeul a urmărit de la început colectarea de materiale arheologice, documente vechi și obiecte folclorice care să oglindească trecutul acestor meleaguri.
Muzeul județean, reprezintă forma cea mai fidelă de păstrare și conservare a culturii și istoriei unui popor, regiuni, comunități. Se apreciază că o zonă este cu atât mai atractivă și mai interesantă cu cât exponatele din muzeele sale sunt mai interesante și mai valoroase.
De asemenea se mai poate vizita Biserica”Sf. Împărați “, monument de arhitectură ridicat între 1867—1875, pe locul unei biserici mai vechi, de lemn, care exista pe la 1772. În amvonul bisericii se remarcă două portrete ale unora din ctitorii principali: Ștefan Frumușeanu și soția sa.
Spre nord, mai sus de punctul de încrucișare cu strada Unirii până la Biserica Catedrală, se desfășoară în toată frumusețea, promenada orașului. De-a lungul ei se înșiră numeroase magazine, de o parte și alta a străzii, hotelul și restaurantul “Gorjul”, Inspectoratul Județean de Cultură.
Se remarcă de asemenea edificiul Prefecturii; clădirea – monument de arhitectură – restaurată cu grijă de edili, este opera arhitectului Petre Antonescu. Holurile și sala de recepții sunt împodobite cu frumoase fresce în care predomină culorile turquoise și albastru. Construcția clădirii Palatului Administrativ, respectiv partea dinspre Piața Revoluției (P. Victoriei), în care își au azi sediul.
Prefectura și Consiliul Județean Gorj, a început în data de 22 august 1898, când s-a pus piatra de temelie a Primăriei orașului Târgu-Jiu. Construcția a fost concepută pe locul Arestului preventiv al orașului și al unor terenuri particulare. Sala de consiliu a clădirii a fost realizată în stil maur. Recepția provizorie a lucrărilor s-a făcut la 9 mai 1900, însă lucrările au continuat până către sfârșitul anului 1900 încheindu-se cu montarea ceasului și a telefoanelor. Cele două anexe ale corpului principal al Primăriei au fost demolate în anul 1970, când s-a început construcția actualului Palat Administrativ . Pe aceeași latură a pieței, înspre nord, se află casa slugerului Barbu Gănescu, recent restaurată, un alt interesant monument de arhitectură. În această casă veche boierească de pe la 1790, cu pridvor, a locuit Brâncuși în anii (1937—1939) montării ansamblului sculptural din cele două parcuri ale orașului.
Piața Revoluției (Victoriei) constituia adevăratul centru comercial al Târgu Jiului, căci aici în jurul Bisericii Catedrale, cunoscută și sub numele de Biserica Domnească sau Biserica negustorilor, se organiza Târgul de săptămână. Descrierile lăsate de Nicolae Iorga în “ Țara Oltului “ evocă sugestiv pitorescul cadrului în care se desfășura în trecut târgul de aici, în fața Primariei și în jurul Bisericii Domnești. Biserica Catedrală (Biserica Domnească). După 1841, zona Pieței Victoria s-a pavat cu piatră cubică.
În mijlocul Pieței se înalță Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu, ridicat în anul 1935 în memoria eroinei de la Jiu. Monumentul, creație a sculptoriței Milița Pătrașcu, înfățișează prin basoreliefurile de pe cele patru laturi, momente însemnate din viața Ecaterinei Teodoroiu: copilăria petrecută la țară, încadrarea în rândurile cercetașilor, conducerea unui pluton la atac, etc. Aici sunt depuse osemintele eroinei, aduse din pământul Moldovei.
Cișmeaua Sâmboteanu, construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea, de către clucerul Ienache Sâmboteanu, fost ispravnic al județului Gorj. Reparată prin 1868 și 1903, constituia până nu demult principala sursă de alimentare cu apă a Târgu Jiului.
Biserica ”Sf. Nicolae “ Aceasta a fost zidită în stil bizantin, în anul 1810 (pe locul unei alte biserici ce exista pe la 1795) de către protopopul Andrei și soția sa Maria, apoi Stanca Slugereasa ș.a. Portretele ctitorilor sunt zugrăvite pe peretele din dreapta intrării. Biserica are un clopot din 1724, adus de la o biserică din Craiova.
Înaintând pe strada Unirii, spre capătul ei vestic (unde se întretaie cu strada Victoriei) se ajunge la clădirea — monument de arhitectură — care adăpostește Școala generală nr. 8 (astăzi Constantin Săvoiu). De la întretăierea cu strada Victoriei, strada Unirii conduce spre Jiu, lăsând, pe stânga, piața orașului și, pe dreapta, parcul. Digul Jiului a fost ridicat în 1898—1899 pentru a stăvili apele Jiului.
Digul, ca și podul vechi de fier (1894—1895) au fost martorele eroicelor lupte de la Jiu din primul razboi mondial, despre care face o mențiune placa comemorativă așezată aici. În ziua de 14 octombrie 1916, bătrânii, femeile, cercetașii Gorjului (copii de 15—16 ani) au respins vitejește năvala nemților care se scurgea dinspre munți, spre Târgu Jiu. Patriot înflăcarat, N. D. Miloșescu a fost animatorul acestor lupte în care s-a remarcat printr-un mare curaj tânăra eroină Ecaterina Teodoroiu.
Intrând în cartierul Vădeni, se poate vizita o biserică veche – monument de arhitectură datând de la începutul secolului al XIX-lea. În continuare, la km 69 al DN 66, se ajunge la Casa memorială Ecaterina Teodoroiu. Clădirea, amenajată ca muzeu în anul 1959, datează din anul 1884. Aici a văzut lumina zilei, în anul 1894, Cătălina.
În apropierea combinatului de prelucrare a lemnului există un cvartal cu blocuri, magazine, școli s.a. mărginit de alei care duc pe stânga la casa și biserica ridicate la începutul secolului al XVIII-lea de către Cornea Brăiloiu, mare ban al Craiovei.
Concepută mai degraba ca o fortăreață, pentru refugiu în caz de primejdie, biserica a început să fie construită probabil pe la 1710 și terminată în anul 1741 de către cei doi fii ai banului Brăiloiu.
Biserica Sfinții Apostoli, impozantă construcție ridicată între 1927 și 1938, pe locul unei biserici mai vechi (datând din anul 1747), inaugurată o dată cu lucrările lui Brâncuși.
2.2. Turismul rural
Zona Gorjului prezintă o mare ladă de zestre a valorilor cultural istorice – artă populară, etnografie, folclor, tradiții, vestigii istorice – un cadru natural armonios îmbinat, cu un fond peisagistic variat și pitoresc. Toate acestea se constitue într-un valoros potențial turistic și în certe valențe ale turismului rural gorjenesc. Apărute și dezvoltate pe cele mai variate forme de relief, încă din vremea traco-dacilor, așezările rurale gorjenești au păstrat și mai păstrează încă în bună măsură datinile și obiceiurile străvechi, un bogat și variat folclor, elemente originale de etnografie și artizanat, ce pot fi valorificate turistic în cadrul unei strategii de organizare și dezvoltare a turismului rural. Aceste elemente le vom regăsi în principala zonă etnografică a Olteniei de Sub Munte.
Deși turismul rural în Gorj este la începutul său, există în regiune case și pensiuni care s-au adaptat cerințelor specifice acestui tip de turism. Ținând cont de nivelul în general scăzut al infrastructurii de bază din mediul rural acest tip de turism întîmpină unele dificultăți în ceea ce priveste competitivitatea la nivel internațional. În plus, agroturismul nu-i atrage pe turiștii români, deoarece majoritatea acestora au rude ce trăiesc în zona rurală. Pe plan național s-a înființat Asociația Națională pentru Turism Rural Ecologic și Cultural (ANTREC), care promovează exploatarea resurselor locale turistice, într-un mod prin care se pot proteja, atât mediul cât și tradițiile locale. ANTREC are filiale și în judetul Gorj.
Un numar total de 12 localități (comune si orașe) sunt înregistrate în rețeaua ANTREC de promovare a turismului rural a județului.
Pintre localitățile rurale care oferă o veritabilă ospitalitate bazată pe mediul nepoluat, vinuri și gastronomie de bună calitate și bine-cunoscutele tradiții folclorice ale Gorjului se numără7:
Polovragi
Pensiunea „Cheile Oltețului”, încadrată la 3 margarete, pune la dispoziția turiștilor un număr de 15 camere, din care 10 camere duble și 5 apartamente de maxim 4 persoane. Cele 15 camere totalizează un număr de 40 de locuri de cazare și prezintă numeroase dotări și facilități de petrecere a timpului liber.
Pensiunea “Casa Mihăiescu”, încadrată la 2 margarete, pune la dispoziția turiștilor pentru cazare un număr de 8 locuri, distribuite în patru camere duble (dotate cu grup sanitar, televizor, frigider și telefon în fiecare cameră) și alte facilități de petrecere a timpului liber.
Pensiunea „Dumitrescu”, încadrată la 2 margarete, are o capacitate de cazare pentru 4 persoane, în 2 camere duble, dotate cu grup sanitar.
Pensiunea „La Conac”, încadrată la o margaretă dotată cu 4 camere duble oferă cazare pentru 8 persoane. Este genul de conac boieresc, cu ziduri groase, beci la parter și camere la etaj. Vara răcoare, iarna cald, o curte imensă cu spații de joacă, împrejurimi împădurite, ar fi doar câteva din motivațiile cerute. În beci găsești de toate, de la băuturi păstrate în butoaie și damigene, conservărie naturală, murături asortate, afumături ce atârnă de grinzile tavanului și de care te poți atinge. Nu mai spun că aici, iarna puteți degusta o țuică bună fiartă în ulcior, foarte apreciată de turiști. Vara este bine să sosiți în toiul vestitului bâlci de la Polovragi, de Sf. Ilie, când veți retrăi anii copilăriei marcați de spectacolul unui astfel de eveniment.
La aceste locuri trebuie adăugate și posibilitățile de cazare la chiliile Mănăstirii Polovragi, adică aproximativ 10 locuri.
Runcu
Vechi sat gorjenesc de pe Valea Sohodolului, cu oameni harnici care au ca preocupări creșterea animalelor, cultivarea viței de vie, prelucrarea lemnului și a pietrei, a atras turiști din toate zonele țării, dornici de aer curat, peisaj deosebit, tradiții populare și meșteșuguri care încet, încet dispar din viața rurală. Este locul de plecare în excursii spre satele Dobrița, Bâlta, Bâltișoara, Valea Sohodolului, destinații la care veți lua contact cu localnicii, locuri pitorești și ospitalitatea specifică gorjenilor.
Punctul forte al zonei îl constituie cheile râului Sohodol a cărui apă limpede a creat o multitudine de formațiuni naturale săpate în pereții de piatră ai masivului Vâlcan.
Pensiunea –„Tara”este una din cele mai autentice structuri turistice cu destinație de cazare și restaurație ale zonei. Aici, o dată intrați nu veți face nici o deosebire în ceea ce privește confortul în raport cu ceea ce se află în satațiuni montane titrate, de la noi sau din afară. Pensiunea poate adăposti 42 persoane în camere spațioase, mobilate cu gust, având băi proprii și televizor.
Pensiuea – „Aurora” este o unitate de cazare omologată cu două margarete dispunând de 6 camere pentru cazarea a 16 persoane. Aflată la mică distanță de intrarea în chei, unde găsiți ceea ce doriți: livadă, grădină cu legume proaspete, fructe de pădure și castane comestibile. Pentru acestea din urmă nu trebuie decât să urcați pe versanții munților ce străjuiesc valea și să le culegeți nestingheriți de nimeni. Este împărăția păstrăvului care săgetează undele cristaline și dacă ești îndemânatic poți aduna de-o tigaie și odată pus în farfurie trebuie musai făcut să înoate într-un vin „de piatră” alb și tare cum numai în zonă se găsește.
Vila „Carmen”, unitate de cazare ce oferă condiții optime pentru petrecerea timpului liber a unui grup de 6 persoane în trei camere duble. La parter vila are un living spațios unde vă puteți relaxa după o plimbare pe vale, sau dacă este iarnă puteți savura o cafea la căldura șemineului. Bucătăria este mare, dotată cu tot ce-i trebuie unei gospodine și unde vă puteți etala talentele culinare. Masa poate fi servită la etaj pe terasele spațioase, în curte sau în sufragerie, în funcție de anotimp.
Peștișani
Pensiunea „Maria”, unitate de cazare omologată cu două magarete, dotată cu 6 camere oferă condiții optime de cazare pentru 12 persoane. Aflată la 26 km de Tg-Jiu pe DN 67 D cu abatere din Peștișani. Pe malul Bistriței gorjene, la adăpostul unui versant muntos, se ridicã pensiunea familiei Popescu, cea care si-a propus să pună la dispoziția turistilor acest minunat loc din natură. Prin curtea proprietății trece râul care formeazã aici o toaie plină de păstrăvi, care asteaptă un pescar amator. Două lacuri de acumulare, cel de la Vâja și cel de la Clocotiș, întregesc superbul peisaj al munților Vâlcan. Valea este plină cu aluni, ciupercile sunt din abundență, la fel afinele, fragii, murele sau zmeura. Este de prisos să spunem că toate acestea se găsesc și în cămara pensiunii alături de alte bunătăți. Se poate face plajă sau drumeții prin munții care înconjoară pensiunea. În curte este un foișor la umbra căruia poți servi masa vara, un grătar pe malul apei și un beci răcoros, plin cu țuică, vin, murături și altele. Copiii au spații generoase de joacă și se pot scălda în apa răcoroasă.
Pensiunea „Karla”, unitate de cazare omologată la 2 margarete, dispune de 4 camere pentru cazarea a 28 de persoane. Dacă nu vrei să fii deranjat la sfârșit de săptămână sau în concediu, pornește la drum și oprește-te la cabană. Drumul este modernizat, pe lângă el curge Bistrița gorjeană, versanții munților Vâlcan sunt plini de aluni, afine, fragi, mure, zmeură, ciuperci. Două baraje zăgăzuiesc râul, la Vâja și Clocotiș, după care ajungi în împărăția bradului. Valea a scăpat de poluare, așezările omenești fiind mai la vale. Gazdele îți pregătesc tot ceea ce dorești având cămara plină cu bunătăți de tot felul. Aici turiștii au ocazia să deguste păstrăv afumat păstrat în cetină, una din specialitățile culinare ale gazdei.
Vila „Bistriciaora”, unitate de cazare încadrată la 3 margarete oferă cazare pentru 8 persoane în 4 camere duble. Retrasă la marginea satului, vila oferă tot ceea ce este necesar pentru petrecerea unui sfârșit de săptămână, a unui concediu, a unei întruniri de afaceri sau unui alt eveniment.
Departe de arterele circulate, drumul care te duce la vilă este modernizat în proporție de 90%, facilitând accesul în zonă. Arhitectul a fost inspirat, profitând de diferențele de nivel care pun în valoare construcția. Curtea este generoasă și amenajată peisagistic, având și spații pentru un picnic la iarbă verde. Pârâul care curge chiar prin curtea casei are menirea să răcorească atmosfera și să confere acel sentiment de contopire cu natura înconjurătoare. Grădina amenajată în terase în care se găsesc vitaminele naturale și pădurea care delimitează vila pe trei laturi te fac să te simți departe de lumea dezlănțuită.
Casa „Brancuși”, este dotată cu 10 camere duble oferă cazare pentru 20 persoane, situată la doar 4 km de Hobița, pensiunea este căutată datorită apropierii de o mulțime de obiective turistice: Valea Bistriței gorjene, Cheile Sohodolului, Padeș, Tismana, sunt doar cele mai cunoscute și vizitate. Un living spațios cu vedere panoramică vă stă la dispoziție ziua și noaptea, pentru relaxare și servirea mesei. Dintr-un hol circular se intră în camerele amenajate cu gust și confortul necesar. În fața pensiunii, străjuit de sălcii pletoase este un mic iaz în care se zbenguiesc păstrăvii pe care poți să-i pescuiești și să îi pui pe grătar sau să le dai drumul în mediul lor. O curte interioară presărată cu buturugi și mese de lemn te așteaptă să te așezi și să servești ori ce ai la pachet ori ce vrei să comanzi. Grătarul de lângă tine îți ușurează munca, putând fi folosit în cele mai diverse scopuri.
Împrejurimile te așteaptă la drumeții scurte în zăvoiul Bistriței, la Hobița lui Brâncuși sau spre Gureni și Boroșteni spre lacurile din dumbravă sau la Runcu, intrând pe Cheile Sohodolului.
Dobrița
Pensiunea „Bumbaru”, este o unitate de cazare încadrată la 2 margarete, oferă condiții optime de petrecere a timpului liber într-un mediu nepoluat pentru 12 persoane.
Dorința de relaxare în mijlocul naturii, într-un cadru nepoluat, de a redescoperi modul în care se fabrică produse alimentare de mult intrate în obișnuința de consum a omului, redescoperirea valorilor ancestrale sunt tot mai pregnante pentru omul modern.
2.3. Turismul religios
Prin vechimea mănăstirilor, valoarea obiectelor de cult, pitorescul locurilor, originalitatea construcțiilor și puritatea credinței locașurile de cult din nordul Olteniei reprezintă și importante atracții turistice, promovându-se cu mare success turismul ecumenic, religios sau monahal. Circuitele turistice cuprind cele mai importante mănăstiri din județul Gorj, care au avut de-a lungul timpului rolul de păstrătoare de credință, neam, limbă, obiceiuri și unitatea ființei naționale. Principalele mănăstiri din județul Gorj sunt următoarele:
Mănăstirea Tismana – aflată la 40 km de Tg Jiu, mănăstirea este una de maici a cărei denumire provine de la arborele de tisa care odinioară creștea din abundență pe aceste locuri. Este a doua ctitorie a călugarului Nicodim, fiind atestată documentar pentru prima dată într-un hrisov din 1835. Pictura originală este în frescă monocromă peste care s-au aplicat tencuieli noi, policrome. Culoarea dominantă este roșu închis, ca simbol al vieții. Pictura redă chipurile ctitorilor, a domnitorilor și a familiilor lor.
La mănăstire și-au găsit loc de refugiu mulți oaspeți de seamă: Paul de Alep, Anton Pann, Grigore Alexandrescu, Al. Vlahuță, George Coșbuc, N.Iorga, ș.a. Obiecte de cult care se mai păstrează încă sunt: candela donată de C-tin Brâncoveanu, pravila lui Matei Basarab, pomelnicul mănăstirii retranscris la 1840 dupa cel vechi, fresce cu scene religioase și ctitori, sculptura în lemn, două sfesnice mari împărătești decorate cu vulturul bicefal.
Mănătirea Lainici – a fost construită între anii 1812-1818, în timpul domnitorului Gh.Caragea. Este o mănăstire de călugari amplasată în trecătoarea Lainici. Legenda spune că a fost ridicată de calugarul Nicodim, purtând hramul « Intrarea în biserica a Maicii Domnului ». Biserica nouă, cu hramul « Izvorul Tămăduirii » s-a înălțat după 1990. În apropiere, la 750-800 m altitudine se află schitul Locurele cu hramul “Schimbarea la Față” așezat într-o poiană largă, de un pitoresc deosebit, între muntele Silva la sud și culmile Parângului la nord-est. Aici s-a ascuns T.Vladimirescu în 1817 îmbracat în haine călugărești pentru a scăpa de urmărirea turcilor, în 1821 ea constituind punctul de sprijin pentru pandurii acestuia.
Mănăstirea Polovragi ctitoria din 1643 a logofatului Danciul Părăianul în timpul domniei lui Matei Basarab. Deasupra mănăstirii, pe piatra Polovragilor, se găsește Crucea lui Ursache, monument memorial închinat unui vătaf al plaiurilor Novaciului. Pictura bisericii care datează din timpul lui C-tin Brâncoveanu redă scene din Noul și Vechiul Testament, reprezentări iconografice unice în țara noastră ale mănăstirilor de la Muntele Athos, sfinți. Biserica este concepută în stil bizantin și are hramul “Intrarea în biserică a Maicii Domnului” (21 noiembrie). Mănăstirea Polovragi a participat la evenimentele din timpul revolutiei din 1821, în pridvorul bisericii aflandu-se o inscripție ce se crede că a aparținut lui T. Vladimirescu.
Mănăstirea “Cămărășeasca” a fost zidită în anul 1780 în timpul Voievodului Alexandru Ipsilanti.
Mănăstirea “Vășina” a fost ctitorită de Nicodim.
Mănăstirea “Crasna” a fost construită în stil bizantin și a fost terminată în anul 1637.
Mănăstirea “Sfânta Treime“ Strâmba-Jiu. Prima consemnare a existenței schitului este datată 1514. Hramul Mănăstirii este Sfânta Treime.
Biserica Catedrală – situată în Piața Victoriei, în centrul orașului Tg.Jiu, această biserică a fost ridicată în timpul episcopului Gligorie Socoleanu (1764-1784) probabil pe același loc în care a existat o biserică construită în 1717. Pictura a fost executată de Misu Pop și apoi refacută de localnicul Iosif Keber. Biserica posedă câteva obiecte de cult vechi ce datează din sec.XVIII-XIX.
Este singura biserică din țară care are pictați pe zidurile exterioare marii filozofi ai antichitatii.
Biserica „Sfinții Apostoli” – aflată pe Calea Eroilor pe aceeași axă cu operele lui Brancuși. Ctitorită în 1742 de Pătrașcu Ștefulescu a fost biserica principală a orașului înainte de Biserica Catedrală. Printre obiectele bisericești de valoare se află un potir de argint din 1785 reprezentând în relief Sfânta Împărtășanie dată celor 12 apostoli, o cruce de argint ce datează din 1794 și ușile împărătești reprezentând Buna Vestire din 1808. În curtea bisericii se poate vedea și astăzi o piatră funerară din 1839.
Biserica „Sf.Nicolae” și „Sf. Andrei” – situată în Tg Jiu, a fost zidită în stil de tradiție bizantină în 1810 de către protopopul orașului și soția sa ale căror portrete sunt zugrăvite pe peretele din dreapta intrării. Are un clopot din 1724 adus de la o biserica din Craiova.
Turismul de evenimente cultural – istorice
Cultura este un factor motivant al turismului. Dependența turismului de cultură este mult mai profundă. Primele trei țări din lume ierarhizate atât din perspectiva numărului de vizitatori străini, cât și din punct de vedere al încasărilor din turism sunt, de mulți ani, Franța, Spania și Italia. Nu întâmplător, ele sunt și cele care-și exploatează, cu intensitate maximă, valențele culturale uriașe cu care istoria le-a îmbogățit. Aceste țări au abilitatea de a vinde pe piața turistică imaginea completă a universului lor cultural. Din exodul altora apare șansa financiară de a investi în conservarea valorilor artistice și spirituale ale propriei țări. O relație ideală: veniturile din turism, dirijate cu generozitate către investiția în cultură. În perspectivă, industria cea mai profitabilă a începutului de mileniu, care este turismul, va avea o relație duală dar pozitivă cu universal cultural: îl va hrăni și se va hrăni din acesta. Turismul datorează din ce în ce mai mult culturii.
Municipiul Târgu Jiu este etichetat cel mai cultural oraș al țării, având în vedere multitudinea de evenimente cultural-istorice care fac obiectul reuniunilor, simpozioanelor și congreselor. “Nicăieri n-am găsit atâta iubire de țară, atâta respect pentru trecutul neamului nostru, ca în orașul acesta liniștit, unde toate parcă te îndeamnă la gânduri frumoase și la fapte bune”8 Așadar, practicarea turismului cultural, în special cel de evenimente cultural-istorice, reprezintă prima soluție a dezvoltării turismului în Gorj.
La nivelul zonei, printre principalele evenimente cultural-artistice de anvergură națională și internațională ce se desfășoară pe parcursul unui an și care fac obiectul turismului cultural sunt următoarele:
– 14 – 15 ianuarie -Sărbătoare Eminescu – complex de manifestări închinate poetului și poezieie românești;
– 19 ianuarie- Gorjul istoric – evocare Ecaterina Teodoroiu –“eroină a neamului românesc”;
– 23 ianuarie – Gorjul istoric – evocare: “rostirea de către Tudor Vladimirescu a proclamației de la Padeș”;
– 1 februarie – Focuri peste zăpezi – Calea Zorilor – manifestare cultural- religioasă închinată sf. Trifon;
-17-20 februarie – Brăncușiana – complex de manifestări artistice și ștințifice (cu participare internațională), prilejuit de aniversarea nașterii lui Constantin Brâncuși;
– 17 martie – Simpozion: “Brâncuși cel fără de sfârșit” ;
– 19-25 martie– Zilele culturii scrise în Gorj;
– 29 –31 martie- Gorjul ecumenic – filocrilia, complex de manifestări de educație religioasă dedicate sf. Nicodim de la Tismana, ș.a.
Județul Gorj este deținător a unui tezaur imens de vestigii arheologice, monumente istorice, de artă sau de arhitectură, ca și a unui inestimabil patrimoniu etnofolcloric, care atestă evoluția și perenitatea pe aceste meleaguri, dezvoltarea culturii și artei poporului român.
Printre vestigiile de importanță majoră se numără:
Ruinele castrului roman de la Bumbești-Jiu, avea rol de a păzi drumul roman din apropierea pasului Vâlcan. Perioada stăpânirii romane adăpostea Cohorta a IV a și Cypria, în vremea împăratului Septimiu Sever;
De un interes special, pe lângă vestigiile mai sus amintite, sunt așa numitele „Cule”, case fortificate ce se găsesc numai în Oltenia. Cele mai importante sunt:
– Cula Cornoiu de la Curtișoara (sec XVIII), după Târgu Jiu, spre nord pe DN 66-E79 aproximativ 15 kilometri, unde se află o casă fortificată pentru apărare. Astazi există un muzeu în aer liber al arhitecturii populare gorjene;
– Cula Crăsnaru (1808), Groșerea- sat în comuna Aninoasa;
– Cula Grecescu (1818), Siacu, comuna Slivilesti.
Tot acest fond cultural-istoric formează o parte însemnată a ofertei turistice și o componentă a imaginii turistice a Gorjului pe piața internațională.
Spiritualitatea județului Gorj în general și a localității Târgu Jiu în special este concretizată în produs turistic cultural, atractiv și competitiv, apt de a fi lansat pe piața internă și internațională ca obiect al schimburilor economice.
Caracterul și tradiția acestei zone a orientat locuitorii către meșteșuguri artizanale cu specific românesc, precum țesăturile executate manual (costum popular, ștregare oltenești), cusături, prelucrarea artistică a lemnului. Vechile legături ale populației locale cu „ungurenii” de peste munte din satele Mărginimii Sibiului, și-au pus amprenta asupra obiceiurilor legate de oierit – din păcate, păstrate din ce în ce mai puțin, asupra tradițiilor, folclorului, graiului și a costumului popular. Existența acestor tradiții etnoculturale arhaice, susțin practicarea turismului etnocultural.
Sărbătorile tradiționale locale, legate preponderent de sărbătorile religioase, constituie un prilej de relaxare, de întâlnire a fiilor satului, de stabilire de contacte umane între localnici și oaspeți, între cei plecați la oraș și cei rămași în sat, între reprezentanții administrațiilor locale și diverse personalități invitate. Serbările folclorice, manifestările tradiționale: Drăgaica, Călușarii, Urcatul oilor la munte, Sărbătoarea de Sf. Ilie, de la 20 iulie, au devenit de foarte mulți ani o tradiție a zonei, care atrage formații artistice, rapsozi populari, turiști și societăți comerciale din toată zona de nord a Olteniei. Nedeiile sunt așteptate cu interes de către localnici, dar și de către administrațiile locale, pentru aspectul economic al acestor manifestări.
2.5.Turismul de sfârșit de săptămână (weekend) este o formă de turism din ce în ce mai apreciată, locuitorii din marile centre urbane dorind să-și petreacă sfârșitul de săptămână în locuri nepoluate, departe de aglomerația și stresul marilor orașe. Practicarea acestei forme de turism, într-un cadru natural pitoresc, oferit de ținutul de sub munte al Olteniei, este în evoluție constantă.
2.6. Speoturismul
Este favorizat de prezența Complexului carstic Cheile Oltețului, Cheile Galbenului, Cheile Runcului, Cheile Sohodolului și a numeroaselor forme de relief carstic adăpostite de acesta. În zonă se cunosc mai multe peșteri, dar cele mai cunoscute sunt: Peștera Polovragi și Peștera Muierilor.
Cheile Oltețului
Cheile pot fi străbătute de la un capăt la celălalt chiar pe firul apei, traseu frumos dar… foarte ud. Dacă această perspectivă nu vă îmbie, atunci vă recomandăm un traseu de 3 ore, pentru vizitarea versantului stâng al Oltețului. Urcând de la peșteră pe drumul forestier, admirăm panorama pereților calcaroși, trecem peste două viaducte și, după 1/2 oră ajungem în frumoasa poiană „După piatră”, un loc larg, cu multă iarbă, pini și mesteceni, făcut anume pentru popas. De lângă cabana forestieră aflată aici, o potecă urcă prin defrișare în versantul stâng. După 40 minute atingem o șea, cu largi priveliști spre Munții Căpățânii și Parâng. Poteca lată ne conduce apoi spre sud, pe culme, pe lângă pădurea de fagi și prin melancolice poieni cu mesteceni. Pe traseu întâlnim așa-numitul „Obor al Jidovilor”, o formațiune carstică neobișnuită, ce seamănă cu temelia pătrată a unui bastion și pe seama căruia circulă multe legende, în realitate este un relief structural al calcarelor, o reflectare în morfologie a alcătuirii geologice. Poteca ne scoate apoi pe culmea golașe a dealului, unde se află cioplită cu litere chirilice, tocită de vânturi, Crucea lui Ursache.
Risipite printre pietre putem zări cioburi de ceramică dacă, rămasă de la cetatea aflată cândva în acest loc. În zarea fumurie vedem câmpiile și casele ca niște jucării. De foarte jos, urcă spre noi peste prăpăstii, murmurul Oltețului.
Cheile Galbenului
După ieșirea din peșteră pe poarta aval, putem reface traseul în sens invers, mergând înapoi la cabană pe două variante, oricare cu mult mai interesante decât banala întoarcere pe șosea, dar mai lungi și cu unele porțiuni dificile. O primă posibilitate este de a urca în versant, deasupra porții de la ieșire pînâ în vîrful dealului, de unde se deschide o largă priveliște asupra cheilor și comunei Baia de Fier.
Spre versant își deschid gurile cîteva peșteri mici, pe care avem posibilitatea de a le vedea, mergînd pe o potecă abia vizibilă și care are uneori în dreapta pereți abrupți, între acestea, Peștera Pârcălabului, o peșteră cu mai multe intrări, pare a fi un adevărat observator natural asupra regiunii înconjurătoare. Mergînd mai departe, ceva mai jos, vom găsi, cu puțin noroc, intrarea Peșterii Corbului și Peștera Vulpilor. În cele din urmă, vom ajunge în capătul nordic al culmei Gârba, avînd în zare priveliștea Parîngului, iar dedesubt, cabana și lîngă ea oglinda colmatată, cu luciri negre-cenușii, a flotației de grafit. Vom coborî prin stânga, prin pădurea de fag, unde abruptul calcarului lasă loc unor roci mai domoale ca relief.
O altă variantă mai este traversarea versantului pe o potecă la început greu de nimerit, ce trece, între altele, pe la mica Peșteră a Iedului, iar apoi pe la intrarea de la Altar a Peșterii Muierilor (astăzi zidită) și iese pe curba de nivel chiar în dreptul platformei de la intrarea peșterii.
Pentru cei ce au la dispoziție mai mult timp, recomandăm un frumos traseu de legătură cu Cheile Oltețului : plecând de la cabană, traversăm șoseaua și chiar în dreptul podului urcăm în versantul stâng al cheilor printr-un horn foarte abrupt, dar care va da satisfacții turiștilor antrenați care iubesc cățărarea. Ajunși sus, trebuie să alegem, dintre potecile de turme, pe cea care ține coama cea mai înaltă. Trecem prin largi poieni cu ferigi uriașe și păduri de fag, ajungând, în cele din urmă, la marginea hăului adânc al Cheilor Oltețului.
Cheile Runcului
Între Târgu-Jiu și Baia de Aramă câteva obiective turistice ne cheamă spre munții Vâlcan, al căror carst bogat și interesant este încă prea puțin cunoscut. Munții Vâlcan intră în hora lanțului de coarne ce formează Munții Mehedinți și Culmea Cernei. De deasupra Câmpușelului, începe Culmea Osiei al cărei acoperiș de calcare amintește de Vânturarița sau Piatra Craiului. Urmează spre est culmi calcaroase în care sunt sculptate peșterile Alunii Negri și Rostoveanu, nu departe de Câmpu lui Neag. O fâșie îngustă de calcare cristaline găzduiește în cursul mijlociu al Văii de Pești, la 5 km mai sus de motel, în ciudata Peșteră cu gheață. Pe partea cealaltă a Munților Vâlcan se află carstul de la Tismana cu mica peșteră de la mănăstirea Tismana unde a fost ascuns în al doilea război mondial tezaurul României. Spre est platoul Topești-Vâlcele ascunde mai multe peșteri între care cea de la Gura Plaiului este cea mai frumoasă, în sfârșit, nu departe se află Cheile Runcului cu peșterile lor, un ansamblu de fenomene carstice demn de a fi inclus în orice itinerar turistic prin nordul Olteniei, alături de Poarta Sărutului și Podul de la Ponoarele. Șoseaua asfaltată ce se ramifică spre comuna Runcu din șoseaua principală Tg. Jiu-Baia de Aramă ne conduce în sus pe firul râului Sohodol până la intrarea în chei.
Cheile Runcului se desfășoară pe 12 km lungime, între comuna Runcu și Poiana Contului. Pereții abrupți, tăiați în calcare, sunt de două ori întrerupți de poieni odihnitoare, dezvoltate pe șisturi cristaline. Această alternanță geologică este cauza variației morfologice. Apa joacă „de-a v-ați ascunselea” cu muntele: la Contu o parte din apele Sohodolului se pierd în ponorul Fușteica și alte patru ponoare. Câțiva kilometri mai jos apele întâlnesc primul prag de șisturi cristaline și ies la suprafață prin izbucurile de la Pătrunsa și Picuiel. Apoi alte pierderi în calcare alimentează apele ce ies din peștera Izbucul Mușchiat. După ce străbate o largă fâșie de șisturi, Sohodolul trece prin tunelul natural al Nărilor: o peșteră formată din două galerii de 70 m lungime fiecare, cu secțiuni circulare și triunghiulare de o perfectă armonie. O parte din ape se pierd din nou în peștera Gârla Vacii și după un traseu subteran de peste un km reapar în josul cheilor, în Izbucul Vâlceaua și Jaleș.
Dacă pereții verticali, străpunși de peșteri, oferă priveliști de neuitat, speoturiștii care cunosc și apreciază peisajul carstic trebuie să urce și în platoul calcaros pe dealul Tufoaia. Aici și deasupra văii Deleașe se pot vedea unele din cele mai remarcabile câmpuri de lapiezuri din Carpații Meridionali. Din argilele roșii tăiate de ravine răsar ruinele albe ale unui relief bătrân degradat, mâncat, care văzut de aproape dezvăluie o mare varietate de forme sculpturale.
Cheile Sohodolului
Din drumul spre Tismana, prin Rachiti, mergând spre nord, treci de Runcu și pătrunzi în valea Sohodolului. Văzând aspectul deprimant al stâncilor, aproape selenar, nici nu ai crede că în curând pătrunzi într-un univers propriu apelor învolburate care își croiesc drumul prin stânca tare, creind forme spectaculoase.
„Cuptorul”, „Steiul”, „Narile”, „ Inelul” – interesanta formațiune eoliană, străjuind singuratic valea cu zbaterea apelor – sunt câteva din curiozitățile acestei văi.
Trecând pe lângă păduricea de nuci, ajungi la plaiul „Bucium”. Aici găsești loc de odihnă și popas, unde poți să-ți potolești foamea și setea la cabanele existente și care atrag un număr mare de turiști iubitori de natură și frumos. E bine ca de aici să parcurgi pe jos câțiva kilometri în liniștea locurilor, ajungând la „Gropu Sec” și la „Pescarul”, de unde pornește Sohodolul, născut din impreunarea Pescarului Mare și Pescarului Mic.
Apele limpezi și reci coboară când la suprafață, când în adâncime, izbucnind din loc în loc din stâncă. Nu trebuie decât să intri în curtea lui „Omenosu” ca să vezi spectacolul impresionant al genezei unui râu, Jaleșul, care cu apele sale, împreună la Campofeni cu Sohodolul, coborând impetuos spre întâlnirea cu Jiul. Printre crestele munților Vâlcan râul Sohodol a săpat de-a lungul vremii chei impresionate unice prin felul lor, fiind catalogate ca una din cele mai valoroase comori ale naturii dăltuite de apa în piatră.
Clima blândă și solul calcaros a permis dezvoltarea unor plante și viețuitoare rare. Aici pot fi admirate: urechea ursului, liliac, scumpie, vișin turcesc etc, și o mare varietate de păsări și insecte printre care enumeram: pescărușul verde, lăstunul de stânca, codobatura albă și galbenă, mierla de piatră, fluturașul de stânca, presura perciunată etc. În apa râului Sohodol crește păstrăvul indigen iar printre stâncile calcaroase se poate întâlni vipera cu corn și din loc în loc sub pietrele calcaroase scorpionul este prezent.
În Gorj se află un tărâm subteran mirific al peșterilor, unele amenajate și deschise turismului, iar altele fiind rezervații naturale sau neexplorate în totalitate. Printre cele mai frumoase peșteri putem aminti:
Peștera Polovragi9 – situată pe DN 67 C, la 60 km de Tg Jiu, la ieșirea Oltețului din chei, în amonte de localitatea Polovragi, este una din cele mai renumite și mai accesibile formațiuni carstice din țară. Ea a constituit un bun adăpost pentru haiduci și chiar pentru pandurii lui Tudor Vladimirescu. Legenda susține că aici ar fi fost locuința lui Zamolxis, zeu al geto-dacilor. Peștera este electrificată, are un circuit vizitabil accesibil tuturor, este deschisă tot timpul anului și este deservită de ghizi. În galeriile active se poate practica în condiții foarte bune explorarea subacvatică sau scufundarile de agrement.
Peștera Muierilor10 – aflată pe DN 67 C, la 54 km de Tg Jiu, este situată pe Cheile Galbenului la 3 km de localitatea Baia de Fier. Este prima peșteră electrificată din Romania. S-a format sub acțiunea eroziunii apei asupra rocilor calcaroase, jurasice formate în urmă cu 125-160 milioane ani. Prezintă importanță sub aspect istoric datorită descoperirii vestigiilor și resturilor de faună fosilă (ursul de peșteră). Galeria principală are o lungime de cca 750 m.
« Orga », « Altarul », « Domul Mic », « Sala minunilor », « Amvonul », « Stânca însângerată » sunt câteva din frumusețile peșterii. Numele ei amintește de faptul că ea a servit drept adăpost femeilor și copiilor în epoca migrației popoarelor. Peștera, are un circuit vizitabil accesibil tuturor turiștilor, este deschisă tot timpul anului și este deservită de ghizi.
Peștera Cloșani – situată pe DN 67 D, la 61 km de Tg Jiu, în apropierea satului Cloșani, este una dintre cele mai frumoase din țară datorită formațiunilor carstice deosebite, cu lacuri, faună cavernicolă bogată, numeroase concrețiuni calcaroase, ușor accesibilă prezintă un deosebit interes științific, aici activând o stațiune de cercetari speologice.
Peștera Cioaca cu Brebeni – în nord-estul Munților Mehedinti, cu un decor de mare valoare.
Peștera Gura Plaiului – lângă Tismana, rezervație speologică și monument al naturii. Vizitare prin programul Gorj Aventura.
Avenul Bidăroaia din Bordul Roșu – situat în bazinul superior al Sohodolului, are o adâncime de minus 118 m cu cea mai mare verticală de 40 de metri și apoi cu o deosebită dezvoltare către suprafață de circa 85 de metri pe 5 etaje în cascadă, bogate în formațiuni de o frumusețe neasemuită.
Avenul din fața lacului – situat în bazinul inferior al Sohodolului, are o adâncime de minus 20 m și o deosebită dezvoltare pe orizontală de circa 50 de metri cu minunate concrețiuni calcaroase.
Avenul Clocoticiul din Cârca Paratailor – situat în partea superioară a Cheilor Gropului, are o adâncime de minus 149 m și este unul dintre cele mai mari din România.
Peștera Podului
Este un obiectiv speologic bine cunoscut, mai ales datorită învecinării sale cu faimosul Pod Natural cu care este înrudită. Peștera Podului se află în dealul Cracu Muntelui, la o altitudine de 265 m, în centrul comunei Ponoarele.
Este o peșteră complexă, polietajată, cu două deschideri. În intrarea de la Podul Natural este o arcadă largă de 15 m și înaltă de 3 m, deschizând accesul într-o galerie descendentă pe primii 30 m, apoi suborizontală. Lungimea totală este 734 m. În perioadele ploioase, mai ales primăvara, ea se transformă într-un mare lac ce nu poate fi străbătut decât cu barca pneumatică.
Peștera Martinel11
Este situată în Valea Motrului Sec, în versantul stâng, sub abruptul masivului Fața Pietricelei la o altitudine de 370 m și la numai 1 m deasupra talvegului. Este o peșteră mare, complexă, cu galerii active și subfosile, dezvoltate pe un sistem de diaclaze (lărgite în regim freatic, cu o lungime de 4 400 m). Un alt element morfologic îl constituie prezența sifoanelor, precum și dezvoltarea diverticulelor labirintice, specifice unei săpări în regim freatic.
Este o peșteră dificilă, care supune la eforturi fizice deosebite pe cei ce doresc s-o parcurgă în întregime și necesită echipament speologic individual complet.
Peștera Iazului12
Peștera Iazului e săpată în Valea Motrului Sec. Ea se dezvoltă în versantul drept al văii, la baza masivului Sohodoalele, reprezentând colectorul principal al platoului dolinar ce se află pe suprafața acestuia.
Peștera Iazului este o rețea vastă, polietajată, modelată parțial în regim freatic, cu numeroase sifoane. Se cunosc peste 4 km de galerii, dar mai sunt posibilități de continuare. Vizitarea se poate face numai în perioadele mai uscate și în nici un caz când există posibilitatea producerii viiturilor. Este necesar echipamentul speologic obișnuit.
Peștera Aven din Sohodoalele mici
Peștera se deschide în platoul dolinar al Masivului Sohodoalele Mici, la o altitudine de 540 m. Este o peșteră de dimensiuni medii, având o lungime de 220 m și o denivelare totală de 35 m. Mai multe diverticule. Peștera se poate vizita fără a avea nevoie de un echipament special.
Peștera Gârla Vacii13
Peștera Gârla Vacii se află în versantul drept al Cheilor Runcului, în apropiere de locul numit „La Cuptor”, chiar sub nivelul șoselei de pe Valea Sohodol. Peștera Gârla Vacii este cea mai lungă din Cheile Runcului, galeriile sale însumând 750 m.
În toate culoarele și galeriile se află mari cantități de material aluvionar – pietriș, nisip și resturi vegetale, care formează acumulări și terase cu morfolgie variabilă în funcție de regimul precipitațiilor. Peștera se poate vizita în perioadele mai secetoase și în nici un caz când există riscul producerii unor viituri, a unor averse de vară etc.
2.7. Turismul montan
Zona montană a Gorjului cuprinde trei lanțuri muntoase principale: lanțul Munților Parâng cu cel mai înalt vârf din Oltenia– Parângu Mare (2519 m); acest lanț totalizează 14 vârfuri cu înaltimi peste 2000 metri și o minunată salbă de lacuri glaciare ; Munții Godeanu cu cel mai înalt vârf – Vârful Gugu (2291 m.); lanțul Muntilor Vâlcan cu cel mai înalt vârf Oslea (1946 m.).
În județul Gorj există mai mult de 25 rute turistice alpine pedestre, inclusiv două rute europene de lung parcurs pedestru (E3 si E7), trei zone pe care se poate practica alpinismul si escalada (Cheile Sohodolului – Runcu, Cheile Galbenului – Baia de Fier și Cheile Oltețului – Polovragi), cinci zone speologice ce reprezintă cel mai mare potențial speologic din România având peste 2.000 de peșteri, o stațiune de schi (Rânca) precum și zone pentru vânatoare și pescuit, toate reprezentând atracții pentru un mare număr de turiști în fiecare an. Aceste localități sunt cuprinse în oferta turistică a unor importanți tur-operatori din țară și străinătate, dar capacitățile de cazare și serviciile sunt încă limitate. Zonele Cerna – Valea Mare, Baia de Fier, Lainici, au de asemenea potențial turistic, dar infrastructura este slab dezvoltată în momentul actual.
2.8.Turismul sportiv și de agrement
Stațiunea Rânca, la 60 kilometri Nord Est de Tg. Jiu, deși dispune de un domeniu schiabil de numai 700 metri și doar două teleski-uri este cea mai renumită stațiune de sporturi de iarnă și mai ales de schi din partea sudică a Carpaților Meridionali.
Fiind declarată ca având cel mai mare potențial turistic pentru agementul de iarnă nevalorificat din România, stațiunea deține un potențial domeniu schiabil imens situat între altitudinea de 1600 metri și până la 2100 metri. Stațiunea este în continuă dezvoltare, numărul de spații de cazare și alimentație publică crescând de la an la an. Pârtia actuală este de dificultate medie dar studiul întocmit de binecunoscuta firma SECTRA din Franța a identificat peste 10 pârtii de schi alpin de toate gradele de dificultate, pârtii care urmeaza să fie amenajate în anii viitori. Stațiunea ca de altfel întregul perimetru turistic al munților Parâng beneficiază de seviciile echipei de “ Salvamont Gorj”.
2.9.Turismul balnear
Săcelu- De la Câmpu Mare, din DN 67, te abați 7 km spre nord și ajungi la una din cele mai vechi stațiuni balneare din țară, datând din timpul romanilor. Împaratul Marcus Tiberius Marcianus, închina conform unei inscripții găsite aici, puterea tămăduitoare a apelor, zeilor Esculap și Higeea. Încă se mai văd urme ale băilor și castrului roman existente aici în secolul II-III. Cele patru bazine cu ape puternic mineralizate sunt folosite pentru cura externă în afecțiuni reumatismale, ale aparatului locomotor și sistemului nervos periferic. Pentru cura internă, izvorul Săcelata dă rezultate bune în afecțiunile aparatului digestiv, în bolile renale și hepatobiliare. Este și un bazin cu nămol sapropelic foarte solicitat. Vara, stațiunea este neîncăpătoare, fiind vizitată de turiști cu predilecție din zona Olteniei.
Modernul pavilion de tratament, cu instalații pentru băi la cadă, cu ape minerale, pentru împachetări cu namol, sau plajă, creează condiții excelente pentru aero-helioterapie. Peste 400 locuri de cazare, în pavilioane, vile, case particulare stau la dispoziția turiștilor. Un valoros monument de arhitectură din sec.XVIII casa lui Vasile Moangă este amenajată ca muzeu sătesc cu profil istoric și etnografic. Iar dacă adaugam la toate acestea, preparatele culinare cu specific local și horele cu lăutari ca altadată, din fiecare duminică, nu facem decât oficiul de a vă familiariza cu ospitalitatea gorjeană.
2.10. Turismul de vânătoare
Turismul pentru vânatoare reprezintă o posibilitate de valorificare a resurselor regiunii. Vânătoarea se poate practica în pădurile Gorjului cu aprobare din partea Directiei Silvice din județ, în perioadele permise prin lege și în pădurile ce nu fac parte din zonele protejate prin lege.
Persoanele interesate trebuie să adreseze cererea către: Regia Națională a Pădurilor, Direcția de Vânătoare, silvicultură și comercializare. În urma acestei cereri, Regia Natională a Pădurilor trimite o invitație care va servi pentru formalitațile vamale și de frontieră din momentul intrării vânatorilor în România.
2.11.Turismul vitivinicol
Podgoriile constituie, de asemenea, un important obiectiv turistic din sectorul rural. Vinurile produse în regiunea Gorjului se bucură, prin calitatea lor, de o bună reputație. Aici turiștii au posibilitatea de a studia tehnologia de producere a vinurilor, de a urmări îmbutelierea vinului și desigur, de a degusta produsul finit.
În județul Gorj aveți posibilitatea să degustați vinuri deosebite din podgoria Stațiunii de cercetare viniviticolă Târgu Jiu sau în podgoriile particulare din zonele de deal (Bălănești, Săcelu) sau munte (Runcu, Tismana, Crasna) și în care soiurile de struguri tradiționale de sute de ani dau naștere la vinuri minunate, mult apreciate de cunoscatori.
2.12. Turismul științific
Turismul științific este susținut de existența pe teritoriul județului a unor arii protejate de mare interes științific, ce pot constitui un laborator de lucru pentru cercetătorii în domeniul științelor pământului.
Printre cele mai importante obiective turistice de mare interes pentru cercetările științifice pot fi menționate:
Necropola tumulară de la Telești – Drăgoiești
Inventarul arheologic descoperit în cadrul necropolei tumulare de la Telești – Drăgoiești, evidențiază elemente de ceramică: vase borcan scunde și bombate, străchini cu fund inelar, săbii și cuțite de luptă, piese de podobe, datând din secolele III – IV a Ch, caracteristice epocii La Téne. De notat că despre faza III de la Ferigile, Al. Vulpe afirmă că "este sigur mai nouă decât fazele I și II, indiferent de ordinea acestora din urmă" 14.
Necropola de la Telești-Drăgoiești reprezintă – până acum – cel mai important obiectiv arheologic cercetat în zona subcarpatică centrală a Olteniei, pentru perioada respectivă. Importanța acestei necropole rezidă mai ales din faptul că ea arată modul în care a continuat evoluția culturii autohtone în etapa posterioară necropolei de la Ferigile.
Necropola tumulară de la Vârtopu pezintă o o importanță deosebită pentru preistoria Județului Gorj și implicit pentru istoria națională.
Descoperirile arheologice din Necropola tumulară localizată în satul Vârtopu punctul Vârtoapele, atestă prezența omului pe aceste meleaguri de circa 4000 de ani, iar vasele ceramice descoperite în această zonă, confirmă vechimea și conservarea meștesugului olăritului din antichitate, ceea ce întărește convingerea că zona este o vatră culturală închisă.
Este singura necropolă descoperită în perioada bronzului timpuriu, faza a II a, cu mii de ani înainte de Christos pe teritoriul Olteniei. Necropola cuprinde peste 20 de movile (tumuli). Materialele descoperite în această necropolă sunt căni de diferite mărimi. Ritualul consta în depunerea resturilor incinerate pe solul antic lângă vasele antice. Ca atestare arheologică a comunei sunt mărturiile cele mai vechi ale comunei Ciuperceni respectiv a vetrei de sat din Vârtopu.
Peștera Muierilor – splendid monument al naturii, peștera Muierilor este situată geografic pe teritoriul comunei Baia de Fier, în Cheile râului Galbenul. Peștera este cunoscută istoricilor și arheologilor încă din a doua jumatate a secolului al 19-lea.
Cercetarea ei în cadru organizat stiințific a avut loc în perioada 1951-1955, cu care ocazie au fost scoase la iveală:
– vetre de foc ale oamenilor ce au locuit-o în paleolitic;
– vârfuri de mana, vârfuri de suliță și răzuitoare din paleoliticul superior;
– resturi fosile de urs, vulpe, capră, din paleoliticul mijlociu și superior;
– fragmente ceramice aparținând unor culturi din epoca fierului,
– un craniu uman ce păstrează în bună parte masivul facial, un fragment de mandibulă și alte resturi fosile aparținând une femei de 40-50 de ani de tip Homo sapiens fossilis având unele caractere negriode și care a trăit pe aceste meleaguri în urmă cu cca. 29.000 de ani.
Peștera Cloșani – situată în apropierea satului Cloșani, este una dintre cele mai frumoase din țară datorită formațiunilor carstice deosebite, cu lacuri, faună cavernicolă bogată, numeroase concrețiuni calcaroase, ușor accesibilă prezintă un deosebit interes științific, aici activând o stațiune de cercetari speologice.
Flora și fauna județului Gorj este foarte bogată și cuprinde o mare varietate de specii, care joacă un rol esențial în dezvoltarea turismului științific (cercetare științifică). Vegetația județului Gorj, care cuprinde aproximativ 2000 de specii din care 110 specii sunt mediteraneene, 13 pontice, 36 balcanice, 26 balcano- dacice, specii care joacă un rol esențial în diversificarea formelor de turism ce pot fi practicate în județ (drumeție, recreare și odihnă, week-end, cunoaștere știițifică).
Fauna județului este foarte variată și bogată, culmile alpine și circurile glaciare adăpostesc capra neagră (Parâng-Găuri, Ghereșul, Roșiile, Vâlcan-Oslea). În pădurile de foioase și de amestec specii precum: ursul, mistrețul, lupul, cerbul, căprioara, au o mare valoare cinegetică. Apar și unele specii caracteristice faunei mediteraneene: vipera cu corn, broasca țestoasă de uscat, care constituie adevărate curiozități științifice.
CAPITOLUL III
POSIBILITĂȚI DE PROMOVARE A JUDEȚULUI GORJ PE PIAȚA TURISTICĂ A EUROPEI
3.1. Exigențele turismului în Uniunea Europeană
Importanța economică a turismului a determinat instituțiile europene să se concentreze asupra acestui sector în ciuda absenței unei baze legale. Deținând 53% din piată, Uniunea este cea mai mare regiune turistică din lume. Această industrie reprezintă 5,5% din PIB-ul Uniunii și ofera 6% din totalul locurilor de muncă.
Confruntarea cu degradarea resurselor naturale, în creștere rapidă, a recunoscut necesitatea și legitimitatea unei politici comune în domeniul mediului. Astfel la începutul anilor 70 a apărut politica de mediu a Uniunii Europene ca domeniu separat al preocupării comunitare, impulsionată de o conferință a Organizației Națiunilor Unite asupra mediului înconjurător.
Anul 1986 se individualizează prin adoptarea Actului Unic European, document prin care protecția mediului dobândește o bază legală în cadrul Tratatului Comunității Europene. Actul Unic european atribuie în mod explicit Comunității europene competențe în domeniul politicii mediului și în turism.
Baza legală a politicii de mediu a UE este constituită de articolele 174 – 176 ale Tratatului CE, la care se adaugă articolele 6 și 95. Articolul 174 este cel care trasează obiectivele politicii de mediu și conține scopul acesteia – asigurarea unui înalt nivel de protecție a mediului ținând cont de diversitatea situațiilor existente în diferite regiuni ale Uniunii. În completarea acestuia, Articolul 175 identifică procedurile legislative corespunzătoare atingerii acestui scop și stabilește modul de luare a deciziilor în domeniul politicii de mediu, iar Articolul 176 permite Statelor Membre adoptarea unor standarde mai stricte. Articolul 95 vine în completarea acestuia și are în vedere armonizarea legislației privitoare la sănătate, protecția mediului și protecția consumatorului în Statele Membre, iar o clauză de derogare permite acestora să adauge prevederi legislative naționale în scopul unei mai bune protejări a mediului. Funcționând într-o altă direcție, Articolul 6 promovează dezvoltarea durabilă a turismului ca politică transversală a Uniunii Europene și subliniază astfel nevoia de a integra cerințele de protecție a mediului în definirea și implementarea politicilor europene sectoriale. Acestora li se adaugă peste 200 de directive, regulamentele și deciziile adoptate, care constituie legislația orizontală și legislația sectorială în domeniul protecției mediului. Ele privesc, în principal, protecția apelor, calitatea aerului, protecția florei și faunei, zgomotul, eliminarea deșeurilor.
Tratatul de la Amsterdam a făcut din dezvoltarea durabilă un obiectiv primordial al Uniunii Europene. Dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene trebuie să se fondeze pe principiul dezvoltării durabile și pe un nivel înalt de protecție a mediului. Mediul trebuie să fie integrat în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor economice și sociale ale Uniunii Europene, în turism, transport, comerț, industrie, energie și agricultură.
Obiectivele care stau la baza politicii de mediu a Uniunii Europene în domeniul turismului sunt clar stipulate de Articolul 174 al Tratatului CE și sunt reprezentate de:
– conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului;
– protecția sănătății umane;
– utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale;
– promovarea de măsuri la nivel internațional în vederea tratării problemelor regionale de mediu ;
În vederea realizării acestor obietive s-au luat următoarele măsuri:
Măsuri generale
Prima rezoluție a Consiliului European din 10 aprilie 1984, a subliniat importanța turismului pentru integrarea europeană și a invitat Comisia să facă propuneri. O decizie ulterioară din 22 decembrie 1986 [1] a stabilit un comitet de consiliere pe probleme de turism și a cerut Statelor Membre să ia legatura cu acesta. În același an a fost instituită o linie de buget pentru finanțarea contribuției comunitare menită să sprijine eforturile Statelor Membre de promovare pe piețele din afara CE. Consiliul European a proclamat anul 1990 “ Anul European al Turismului”.
Obiectivul acestei inițiative a fost de a exploata rolul integrator și economic al turismului în crearea Pieței Unice, de a stimula turismul, de a promova forme alternative de turism.
Măsuri speciale
a) Pentru turiști
Acestea includ măsuri care facilitează traversarea frontierelor și protejarea sănătății, siguranței și a intereselor directe ale turistilor, cum ar fi Recomandarea Consiliului din 22 decembrie 1986 asupra protecției împortiva incendiilor în hoteluri, Directiva 90/314 referitoare la pachetele turistice [2] si Directiva 94/47 referitoare la proprietățile de tip timeshare.[3].
b). Pentru afaceri și profesioniști
Acestea includ măsuri referitoare la accesul pe piață, concurență și afaceri de mici proporții. Aceste măsuri au acordat o atenție specială profesiei de ghid turistic, care este supusă unor reguli stricte în țările mediteraneene ale Comunității și mai puțin stricte în alte State Membre; dezbaterile care au avut loc la Tribunal pentru Cazurile C 198/89, C 154/89 si C 180/89 au stabilit principiul ca ghizii turistici să-și poată desfășura activitățile în alte state decât țara de origine atunci când însoțesc un grup în străinătate, cu condiția ca ei să nu opereze în locuri unde este necesară prezența unui ghid specializat, cum ar fi muzeele, situri de interes istoric sau arhitectural deosebit, etc.
c). Pentru țări și regiuni
– Având în vedere contribuția turismului la dezvoltarea regională, acest domeniu a beneficiat de sprijin prin Fondurile Structurale, în special ERDF și EAGGF – Secțiunea ghidare, prin care s-au oferit sume de 2,3 miliarde ECU între 1989-1993.
– O atenție deosebită a fost acordată creării unui sistem statistic comunitar în acest sector.
– Comunitatea a mai inițiat acțiuni menite să dezvole industria turismului, în special după declararea anului 1990 ca an european al turismului. Primul plan de acțiune a fost aplicat între 1993 și 1996.
Comisia a continuat cu un program multianual pentru turismul european, Philoxenia 1997-2000, având drept scop stimularea calității și competitivității turismului european, pentru a genera creștere economică și locuri de muncă.
d). Campania împotriva turismului sexual în care erau implicați copii, a constituit subiectul unui comunicat al Comisiei din 1996, referitor la comportamentul turiștilor în țările aflate în curs de dezvoltare.
În perspectiva generalizării liberei circulații a capitalurilor și persoanelor pe întregul continent, piața turistică europeană recuperează pierderile din ultimii 25 de ani, la sosiri și încasări din turismul internațional, putând deveni leaderul incontestabil al pieței turistice internaționale.
3.2. Dezvoltarea durabilă a turismului în spațiul european
Strategia Uniunii Europene pentru dezvoltare durabilă a turismului a fost adoptată în anul 2001, la întâlnirea internațională de lucru de la Gothenburg (Suedia), ca strategie pe termen lung ce concentrează politicile de dezvoltare durabilă în domeniile: economic, social și protecția mediului și care a cunoscut o apreciere semnificativă în următorii ani. Conceptul dezvoltării durabile a turismului e însă prezent în politica de mediu a Uniunii Europene încă din Programul de Acțiune pentru Mediu 5 (PAM 5) și doar se delimitează ca strategie de sine stătătoare în 2001. La momentul actual există două linii de dezvoltare a acestei strategii:- prima, corespunde Procesului Cardiff și are în vedere exact integrarea politicilor de mediu în alte politici comunitare;
– a doua, reprezentată de Declarația de la Gothenburg – numită și „O Europă durabilă pentru o lume mai bună: o strategie a Uniunii Europene pentru dezvoltare durabilă”15 – are în vedere rolul Uniunii Europene în aspectele globale ale dezvoltării durabile a turismului.
Prin cadrul de dezvoltare durabilă a turismului inițiat în 2001 au fost identificate 4 priorități:
1) – schimbarea climatică și utilizarea energiei “curate”(adică utilizarea surselor de energie ce nu dăunează mediului înconjurător);
2) – sănătatea publică (asigurarea unui mediu nepoluat);
3) – conservarea și gestionarea responsabilă a resurselor naturale ce constitue atracții pentru turiști;
4) – dezvoltarea unor sisteme adecvate de transport (folosirea unor sisteme de transport nepoluante) și valorificarea eclogică a terenurilor.
Pentru tratarea acestor priorități au fost stabilite 3 direcții de acțiune, ce structurează și eficientizează strategia de dezvoltare durabilă a turismului și care, în același timp, se completează reciproc.
Acestea cuprind:
A. propuneri ce se influențează mai multe sectoare 16;
B. măsuri de realizare a obiectivelor pe termen lung;
C. revizii progresive a gradului de implementare a strategiei, iar fiecare dintre ele este dezvoltată prin stabilirea unui set de măsuri ce creează cadrul de acțiune propriu-zis și duc la operaționalizarea și aplicarea în practică a dezvoltării durabile a turismului.
Pentru prima direcție de acțiune (A), măsurile aferente au în vedere următoarele aspecte:
– toate propunerile legislative majore trebuie să includă o evaluare a potențialelor costuri și beneficii economice, sociale și de mediu;
– programele comunitare de cercetare și dezvoltare trebuie să se axeze mai mult pe dezvoltarea durabilă;
Acestora li se adaugă accentul pe îmbunătățirea comunicării, prin sublinierea importanței dialogului sistematic cu consumatorii și a consultării altor țări – cea din urmă în vederea promovării dezvoltării durabile a turismului pe plan global.
Convingerea că politicile comunitare trebuie să sprijine eforturile altor țări în această direcție – întrucât dezvoltarea durabilă a turismului nu poate fi numai o preocupare a Uniunii Europene, ci trebuie să fie a întregii lumi – s-a materializat în cadrul a două evenimente majore:
1) – „Conferința Organizației Națiunilor Unite de la Monterey17 asupra finanțării pentru dezvoltare”18, din martie 2002, la care s-a luat decizia de a mări „ajutorul oficial pentru dezvoltare” al UE;
2) – „Conferința de la Johannesburg”19 la zece ani după Conferința de la Rio, summit în cadrul căruia EU a înființat o „coaliție a celor dispuși”20 să promoveze surse reutilizabile de energie și a încheiat alte acorduri de dezvoltare durabilă la nivel global.
Măsuri de realizare a obiectivelor pe termen lung ale dezvoltării durabile:
(1) schimbarea climatică și utilizarea energiei “curate”:
– îndeplinirea angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto;
– reducerea emisiilor de gaze ce generează efectul de seră;
(2) sănătatea publică:
– asigurarea calității și siguranței alimentelor pe tot parcursul lanțului alimentar;
– abordarea aspectelor referitoare la epidemii și rezistența la antibiotice;
(3) conservarea și gestionarea responsabilă a resurselor naturale:
– eliminarea relației cauzale existente între utilizarea resurselor și creșterea economică precum și stoparea distrugerii biodiversității;
(4) sistemele de transport și utilizarea terenurilor:
– eliminarea relației cauzale existente între dezvoltarea transportului și creșterea economică;
– dezvoltarea de sisteme de transport ce nu dăunează mediului.
A treia direcție de acțiune (C) prevede ca măsuri de realizare:
(1) – o revizuire anuală a strategiei, care are loc în cadrul întâlnirii din fiecare primăvară a Consiliului European;
(2) – o revizuire a strategiei la schimbarea fiecărui mandat al Comisiei;
(3) – organizarea de către Comisie, a unui forum cu părțile interesate.
3.3. Dezvoltarea durabilă a turismului în județul Gorj
Menținerea durabilității turismului presupune controlul impactului socioeconomic și asupra mediului, stabilirea indicatorilor de mediu și menținerea calității produsului turistic și a piețelor turistice. Impactul negativ al turismului poate fi minimizat prin planificare, dezvoltare și conducere adecvate. Dezvoltarea turismului trebuie monitorizată continuu, iar în cazul apariției unor probleme, acestea trebuie rezolvate pentru a se asigura o dezvoltare durabilă.
Între turism și mediu există o relație strânsă. Turismul poate avea atât impact pozitiv, cât și negativ, în funcție de modul în care este planificat, dezvoltat și condus. Trebuie luate diverse măsuri de protecție a mediului, cum ar fi dezvoltarea unor sisteme adecvate de utilități și transport, utilizarea corectă a terenului și aplicarea unor principii și standarde de dezvoltare, administrarea fluxului de vizitatori și controlul accesului turiștilor la obiective.
Turismul poate avea un impact socio-economic atât pozitiv, cât și negativ. Oricum, impactul socio-economic este generat de toate tipurile de dezvoltare și în special de către expunerea societăților tradiționale la mijloacele moderne de informare în masă. Turismul este unul dintre factorii externi de influență asupra unei zone. Pentru a minimiza efectele negative și pentru a le întări pe cele pozitive, pot fi adoptate diverse politici. O abordare de bază, deja evidențiată, se referă la încurajarea participării comunității în sectorul turismului. Căile cele mai importante de intensificare a beneficiilor economice sunt: stabilirea unor legături puternice între turism și alte sectoare economice, încurajarea angajării de forță de muncă locală, deținerea proprietăților și administrarea întreprinderilor de turism de către localnici și creșterea cheltuielilor turistice mai ales prin cumpărarea articolelor din producția locală.
Pentru minimalizarea efectelor socio-culturale negative sunt necesare unele măsuri: menținerea autenticității artei și meșteșugurilor locale, asigurarea accesului localnicilor la atracțiile și facilitățile turistice, prevenirea aglomerării punctelor de atracție, informarea localnicilor în privința turismului, de exemplu despre obiceiurile și portul local, aplicarea unui control strict asupra traficului și utilizării drogurilor, asupra criminalității și prostituției, dacă în zonă există astfel de probleme.
Chiar dacă proiectele turistice au fost planificate cu respectarea normelor de mediu, iar procedura de evaluare a efectelor asupra mediului este aplicată corect, dezvoltarea turismului trebuie monitorizată în permanență pentru a se evita apariția unui impact negativ serios. Tehnica utilizată în prezent pentru monitorizarea efectelor este stabilirea indicatorilor de mediu pentru fiecare zonă turistică sau zonă de dezvoltare. Acești indicatori trebuie măsurați periodic și dacă apar probleme trebuie luate măsuri corective. Trebuie menținută calitatea produsului turistic, iar produsul trebuie revitalizat periodic, astfel încât nivelul de satisfacție a clienților să se mențină înalt, iar piața turistică să-și mențină dimensiunile. În unele zone poate fi necesară chiar modificarea produsului turistic și reorientarea piețelor turistice.
Între turism și mediu există o relație strânsă în mai multe privințe. Multe caracteristici ale mediului natural sau antropic constituie atracții pentru turiști. Mediul ambiant constituie materia primă pentru turism, pe care o consumă sau o deteriorează parțial, în funcție de gradul de încărcare și de modul de aplicare a dezvoltării durabile. De asemenea, turismul poate contribui la protecția mediului. Facilitățile turistice și infrastructura constituie elemente ale mediului antropic, iar dezvoltarea turismului și utilizarea turistică a unei zone pot genera atât efecte pozitive, cât și negative asupra mediului. Nivelul general al calității mediului din zona turistică este important atât pentru localnici, cât și pentru turiști.
Dezvoltarea turismului și utilizarea turistică a mediului înconjurător pot genera mai multe tipuri de efecte asupra acestuia. Dacă turismul este corect planificat, dezvoltat și administrat, efectele pot fi pozitive, iar dezvoltarea turistică adecvată ajută la:
– justificarea costurilor conservării zonelor naturale importante – parcuri, zone verzi – întrucât acestea constituie atracții pentru turiști;
– justificarea costurilor conservării așezărilor arheologice și istorice, întrucât acestea constituie atracții pentru turiști;
– îmbunătățirea calității mediului zonelor respective, întrucât turiștilor le place să viziteze locurile atractive, curate și nepoluate. Îmbunătățirea infrastructurii destinate turismului contribuie, de asemenea, la o calitate mai bună a mediului;
– determinarea localnicilor să acorde o importanță mai mare mediului, observând interesul turiștilor pentru conservarea acestuia.
Dacă turismul nu este bine planificat, dezvoltat și administrat, poate genera mai multe tipuri de efecte negative asupra mediului:
– poluarea apei rezultată din gestionarea incorectă a sistemelor de eliminare a apelor uzate și a deșeurilor solide de către hoteluri și alte facilități. Poluarea apei include poluarea râurilor, lacurilor și apelor de coastă datorită conductelor de canalizare și a apelor subterane din cauza infiltrațiilor deșeurilor materiale.
– poluarea aerului rezultată din folosirea excesivă în zonele turistice a vehiculelor cu combustie internă și sistemelor inadecvate de evacuare a gazelor arse.
– poluarea fonică rezultată din activitățile turistice și din cauza vehiculelor turiștilor, inclusiv aparatelor de zbor.
– congestionarea traficului generată de turiști în zonele cu atracții și facilități importante.
– priveliști neatractive (poluare vizuală) rezultate ca urmare a mai multor factori: design-ul inadecvat al hotelurilor și al altor facilități turistice, planificarea defectuoasă a anexelor (o planificare proastă a utilizării terenului), folosirea unor panouri publicitare mari și inestetice și obstrucționarea priveliștilor datorată dezvoltării facilităților turistice.
– murdărirea peisajului citadin de către turiști și modificarea aspectului exterior prin inscripționarea cu graffiti și vandalism.
– distrugerea zonelor naturale prin suprautilizare sau utilizare defectuoasă de către turiști și dezvoltarea inadecvată a turismului. Mediul natural de coastă, toate zonele turistice importante sunt în mod special vulnerabile la deteriorări ecologice.
– deteriorarea așezărilor arheologice și istorice prin suprautilizarea sau utilizarea lor defectuoasă de către turiști și dezvoltarea inadecvată a turismului.
– riscurile ambientale cum ar fi eroziunea, alunecările de teren, distrugerile provocate de valurile înalte, cutremurele, inundațiile etc. și problemele legate de utilizarea terenului, rezultate din planificarea, poziționarea și construcția inadecvată a facilităților turistice.
Problemele legate de mediu pot apărea în orice zonă. Se prezintă tipurile de efecte negative care pot apărea în zonele turistice de coastă.
Protecția mediului înconjurător și minimalizarea impactului asupra acestuia trebuie luate în considerare în procesul de planificare turistică. Un principiu de bază important este nedepășirea capacității de susținere a așezării lor. Alte măsuri de protecție a mediului care trebuie integrate în procesul de planificare, dezvoltare și administrare turistică includ:
– dezvoltarea și proiectarea adecvată a unor sisteme utilitare corespunzătoare de alimentare cu apă, energie electrică, administrare a deșeurilor pentru facilitățile turistice. Măsurile de economisire a energiei, cum ar fi utilizarea energiei solare, și economisirea apei ar trebui încorporate în dezvoltarea facilităților turistice;
– dezvoltarea unor sisteme adecvate de transport rutier și alte tipuri de transport, cu accent pe folosirea unor sisteme de transport public nepoluante. Troleibuzele, de exemplu, pot fi folosite în stațiuni și în parcuri. Întreținerea adecvată a vehiculelor turistice este importantă atât pentru prevenirea poluării aerului, cât și pentru securitatea călătorilor;
– valorificarea ecologică corespunzătoare a terenului și aplicarea unor principii de planificare, regulamente, standarde de dezvoltare și design arhitectural stricte în zonele turistice. Controlul mijloacelor publicitare și îngroparea conductelor de alimentare sunt importante în menținerea unui mediu înconjurător atractiv;
– oferirea de spațiu liber, parcuri și peisaj în concordanță cu mediul în zonele turistice și în stațiuni;
– controlarea atentă a fluxului de vizitatori la obiectivele de atracție turistică. În zonele sensibile, numărul vizitatorilor va trebui limitat sau interzis în anumite momente sau chiar pe tot timpul anului. Pentru zonele importante, pot fi utilizate tehnicile de simulare, ca de exemplu construirea unei replici a atracției turistice, cu interzicerea accesului turiștilor la cea originală;
Referitor la controlul folosirii directe a atracțiilor de către vizitatori – în special în parcul municipal unde sunt situate operele lui Constantin Brâncuși – este importantă informarea turiștilor cu privire la controale și de ce trebuie ele aplicate. Dacă turiștii înțeleg de ce controalele sunt necesare, le vor accepta mai ușor. Este necesară patrularea în zonele turistice pentru monitorizarea folosirii atracțiilor de către vizitatori, prevenirea turiștilor în cazul că încalcă regulamentele și stabilirea unor penalități pentru cei care comit încălcări grave. Dacă localnicii obțin niște beneficii din turismul în zonele protejate, ei le vor respecta și nu se vor angaja în acțiuni cum ar fi braconajul sau desfășurarea unor activități agricole în cadrul acestor zone.
Turoperatorii au un rol important în controlul impactului asupra mediului și în menținerea activității turistice prin promovarea tipurilor adecvate de produse și acțiuni turistice.
Pe lângă efectele asupra mediului, planificarea turismului ar trebui să aibă în vedere și efectele socio-economice care pot apărea de-a lungul întregului proces de planificare, în așa fel încât beneficiile să fie maximizate, iar problemele minimizate.
Turismul este uneori criticat pentru efectele socio-culturale negative, mai ales în comunitățile mici și tradiționaliste. Deși turismul poate provoca efecte negative, trebuie să recunoaștem că toate tipurile noi de dezvoltare aduc efecte, inclusiv expuneri la influențe exterioare, cum ar fi mass-media modernă, cu jurnale, reviste, radio și televiziune. Cetățenii care au călătorit în afara țării lor, aduc noi idei și modificări de comportament. Turismul este de obicei numai unul dintre numeroasele tipuri de dezvoltare și de influență exterioară care generează efecte într-un domeniu anume.
Este importantă înțelegerea tuturor tipurilor de efecte socio-economice, modul cum le putem provoca pe cele pozitive și evita pe cele negative. Efectele socio-economice pozitive se referă la următoarele:
– Beneficiile economice și îmbunătățirea standardelor de viață într-o zonă
Beneficiile economice se măsoară prin:
– Numărul de salariați și venitul din sectorul turismului, atât direct, din hoteluri, restaurante, agenții de turism, magazine cu amănuntul, cât și indirect, din sectoarele de aprovizionare, cum ar fi agricultura, pescuitul, producția de obiecte meșteșugărești și din diferite sectoare de producție și construcții. Există, de asemenea, locuri de muncă generate de cheltuielile făcute de angajații direcți și indirecți, de exemplu în magazinele cu amănuntul.
– Stimularea investițiilor locale prin crearea unor întreprinderi locale de turism și prin dezvoltarea calificărilor pentru angajarea în sectorul turismului.
– Câștigurile din schimbul valutar la nivel național.
– Contribuția la taxele guvernamentale, inclusiv la nivel local, dacă există taxe locale legate de turism. Aceste taxe pot fi folosite pentru a îmbunătăți dotările comunității, serviciile și infrastructura locală.
– Efectul multiplicator al turismului, care servește drept catalizator pentru extinderea altor activități economice locale.
– Îmbunătățirea infrastructurii, care servește și comunității locale, finanțate parțial de turism.
– Conservarea moștenirii culturale a unei zone. Moștenirea culturală, care cuprinde dansuri, muzică, teatru, meșteșuguri, port, obiceiuri, tradiții, ceremonii și alte modele culturale, poate fi în pericol de dispariție din cauza dezvoltării moderne. Deoarece aceste modele culturale sunt atracții importante pentru vizitatori, turismul oferă o justificare și contribuie la suportul financiar necesar al conservării lor. De asemenea, turismul contribuie la întreținerea muzeelor, teatrelor și a altor locuri și activități culturale care sunt utilizate atât de localnici, cât și de turiști.
– Localnicii vor fi mândri de cultura lor, văzând că turiștii sunt interesați și vor să o cunoască. Menținerea formației de dansuri și cântece populare Doina Gorjului este o dovadă a aprecierii de către autoritățile locale a tradițiilor și etnoculturii.
– Vor exista schimburi culturale între turiști și rezidenți, fiecare informându-se reciproc despre cultura celuilalt. Ele pot conduce la înțelegere și toleranță și la relații pașnice între oameni ce provin din medii culturale diferite.
Impactul socio-economic negativ se referă la pierderi din profitul potențial dacă turismul nu se află în strânsă legătură cu celelalte activități economice din zona respectivă, cele mai importante fiind producția de bunuri și servicii utilizate în turism. Dacă serviciile sunt prestate, iar obiectivele turistice sunt deținute și conduse de persoane din afara zonei respective sau dacă localnicii nu sunt angajați în turism, se pot înregistra atât pierderi în beneficiile locale, cât și respingerea turismului de către localnici. Dacă nu este dezvoltat și sistemic, turismul poate conduce la creșterea prețurilor terenurilor și produselor pe plan local.
De asemenea, se pot crea și distorsiuni economice ale forței de muncă, dacă turismul e concentrat doar în câteva zone, fără să corespundă dezvoltării (de orice tip) celorlalte zone din teritoriul respectiv sau dacă atrage persoane din alte domenii de activitate, cum ar fi agricultura. Dependența prea mare a unei zone de turism poate duce la declinul altor zone, a activităților economice și la dezechilibrarea balanței comerciale.
Dezvoltarea necontrolată a turismului poate avea impact socio-cultural
negativ. Concentrarea atracțiilor turistice locale poate fi respinsă de către localnici, care nu pot beneficia de acestea. Comercializarea excesivă a artei și meșteșugurilor locale poate conduce la pierderea autenticității dansului, muzicii și valorilor artistice în general. "Efectul demonstrativ" de a imita modelele comportamentale și vestimentația turiștilor, mai ales la tineri, pot determina probleme sociale și pierderea identității culturale. Neînțelegeri și conflicte se pot naște între localnici și turiști, din cauza diferențelor de limbaj, obiceiuri, valori religioase și modele comportamentale. Turiștii pot fi iritați și își pot face o impresie negativă despre zonă, dacă sunt asaltați de vânzători și de comercializarea permanentă de bunuri și servicii. Problemele sociale locale legate de droguri, alcoolism și prostituție pot fi exacerbate de turism, deși turismul nu este cauza principală a acestor probleme.
O direcție importantă de planificare generală în scopul sporirii efectelor pozitive și reducerea celor negative este încurajarea comunității de a se implica în turism. Localnicii ar trebui să înțeleagă turismul, să participe la luarea deciziilor de planificare, dezvoltare și conducere a turismului și să aibă posibilitatea de a primi beneficii din turism. Este, de asemenea, importantă promovarea unei anumite forme a turismului, care să se potrivească mediului social și natural al zonei. Stațiunile mari și medii sunt recomandabile în anumite locuri, iar dezvoltarea la scară mică e mai potrivită în alte locuri, în timp ce în zonele urbane recomandabilă este dezvoltarea intensivă a turismului. Una dintre politicile importante în turism este aceea de a dezvolta turismul în mod treptat, gradual, ceea ce permite localnicilor să se adapteze în timp și face posibilă reducerea impactului social și asupra mediului înconjurător și creează posibilitatea remedierii problemelor care apar.
O politică de bază în ceea ce privește sporirea beneficiilor locale din turism etc. stabilirea unor legături intersectoriale puternice cu alte sectoare economice. Turismul ar trebui să utilizeze la maximum producția locală de bunuri și servicii: materiale de construcție, de decor și mobilier, obiecte de artă și meșteșugărești, servicii locale de transport. De fapt, utilizarea bunurilor și serviciilor locale poate face turismul dintr-o anumită zonă mai atractiv pentru turiști din punct de vedere educațional, dându-le acestora impresia că au fost într-un loc unic și original. Programele trebuie să fie astfel stabilite încât să încurajeze legăturile intersectoriale. Poate fi nevoie, de exemplu, de îmbunătățirea calității produselor agricole utilizate în industria turistică, pentru a furniza un anumit nivel calitativ al produselor. Totuși, importul de bunuri din alte zone ale țării sau regiunii este uneori necesar și inevitabil pentru a crea calitatea corespunzătoare produsului turistic. Oricum, turismul poate aduce beneficii importante zonei, chiar dacă unele bunuri și servicii sunt importate.
Este, de asemenea, important să se caute modalități de încurajare a participării locale la deținerea și conducerea unităților și serviciilor turistice prin acordare de credite cu dobândă mică și a altor facilități investitorilor locali, și de a oferi acestora consultanță pentru înființarea de întreprinderi în domeniul turistic. Oricum, pentru turismul la scară mare, este necesar să se apeleze la capital și management extern, dacă nu există suficiente resurse pe plan local. În activitățile turistice, ar trebui să se acorde prioritate angajării localnicilor și ar fi necesară aplicarea unor programe speciale de pregătire profesională pentru ca aceștia să lucreze eficient. Dacă există potențial și căi de acces, turismul ar trebui încurajat în zonele defavorizate, unde există probleme legate de lipsa activităților economice și a locurilor de muncă.
Încasările din activitățile turistice pot fi majorate prin variate metode. Zona turistică poate furniza oportunități pentru comerț, prin producerea de obiecte meșteșugărești și mai ales a unor articole de vestimentație. Numărul și varietatea atracțiilor și activităților turistice locale pot fi extinse, ca și circuitele turistice locale, ceea ce va determina creșterea duratei sejurului și a cheltuielilor turiștilor. Câteodată, aceasta se poate realiza prin simpla informare a turiștilor referitor la varietatea circuitelor și facilităților puse la dispoziția acestora.
Alte abordări în legătură cu întărirea impactului socio-economic pozitiv și scăderea impactului negativ sunt următoarele:
– menținerea autenticității dansului, muzicii, teatrului, artelor și meșteșugurilor locale în zonele tradiționale, prin programe de pregătire și control al calității.
– asigurarea accesului localnicilor la atracțiile turistice, prin măsuri care să permită stabilirea unor taxe mai reduse pentru aceștia, gratuități pentru localnici în anumite zile, reduceri pentru grupurile de studenți și vârstnici.
– stabilirea de măsuri organizatorice și controlul folosirii în scop turistic a atracțiilor, astfel încât să se evite supraaglomerarea punctelor de atracție turistică.
– dacă veniturile locale sunt reduse, este necesară stabilirea unor tarife de cazare scăzute și alte facilități pentru localnici.
– informarea localnicilor despre turism (Programe de informare/conștientizare publică) și a turiștilor despre obiceiurile locale. (Codul comportamentului turiștilor).
– arhitectura hotelurilor și a altor obiective turistice care reflectă stilul și arhitectura locală să se integreze în mediul cultural ambiental local.
– prin tehnica marketingului selectiv vor fi atrase segmentele de turiști care vor respecta mediul înconjurător și tradițiile culturale și vor fi interesate de cunoașterea acestora.
– efectuarea unui control strict al traficului și consumului de droguri, al criminalității, prostituției și mai ales al prostituării copiilor, dacă acestea sunt probleme actuale sau potențiale ale zonei respective. Turiștii trebuie preveniți în legătură cu vizitarea zonelor cu rate ridicate ale criminalității.
– controlul relațiilor dintre turiști și vânzătorii locali de bunuri și servicii. Se pot dezvolta piețe de obiecte meșteșugărești în zonele turistice, în care vânzătorii au posibilitatea să închirieze spații comerciale la prețuri mici.
În zonele turistice nou-create, e necesară stabilirea unor programe socio-culturale care să facă posibilă o abordare sistemică a turismului și să ajute la menținerea valorilor culturale. În același timp, aceste valori culturale pot deveni atracții turistice.
3.4. Produsul turistic din Gorj competitiv pe piața Europei
„În afară de Shakespeare și Beethoven, mai există un Dumnezeu – acesta este românul Constantin Brâncuși!”, afirma scriitorul american James T. Farrel, exeget al sculpturii, Opera zămislită de părintele sculpturii moderne la Târgu Jiu reprezintă cel mai important și valoros obiectiv turistic de pe mapamond, creat de om în ultimul secol.
Turismul în județul Gorj poate fi orientat spre mai multe direcții: turism istoric și religios, turism sportiv și de agrement, turism speologic, silvestru, dar mai ales turismul cultural și etnocultural, încărcat de o bogată și îndelungată tradiție românească.
Valoarea și densitatea monumentelor istorice – biserici și mănăstiri (Tismana, Polovragi, Lainici, Vișina etc.), cetățile dacice și castrele romane, vestitele cule ale Gorjului situează județul printre primele în țară din punct de vedere al resurselor cultural-istorice. Unic și inegalabil în lume rămâne „Complexul muzeistic brâncușian în aer liber de la Tg Jiu”, dăltuit pentru eternitate de titanul de la Hobița. Acesta reprezintă un deosebit de atractiv obiectiv turistic de interes internațional, care, prin punerea în valoare, oferă posibilitatea dezvoltării accentuate a turismului, sector ce poate constitui o sursă de creștere economică semnificativă a întregii zone în următorii ani.
Gorjul este renumit pentru frumusețea peisajelor sale, pentru bogăția tradițiilor, pentru mănăstirile sale, și mai ales pentru capodoperele artei populare. Toate aceste aspecte au fost stilizate și imortalizate cu genialitate prin forța simbolurilor de către Constantin Brâncuși prin tripticul de la Tg Jiu: Masa tăcerii, Poarta sărutului și Coloana recunoștinței fără de sfârșit. Din rațiuni obiective, dar mai ales subiective, operele lui Brâncuși de la Tg. Jiu nu au fost promovate cu profesionalism pentru atragerea turiștilor și dezvoltarea, implicită, a turismului ca ramură economică și alternativă la profilul energetic al județului. Deși valoarea artistică deosebită a celor trei opere create la Tg. Jiu poate constitui o garanție a atracției turiștilor, lipsa măsurilor coerente a responsabililor din acest domeniu nu au reușit să impună pe piața turistică mondială celebra marcă „Brâncuși”. Fără o corelare cu serviciile turistice și cu activitatea turoperatorilor locali, existența operelor brâncușiene la Târgu Jiu nu a fost suficientă pentru „industrializarea” turismului și introducerea pe scară largă în circuitul turistic intern și internațional a produsului turistic „Brâncuși la Târgu Jiu”.
Un studiu efectuat asupra bazei materiale de cazare din județul Gorj a identificat o serie de aspecte semnificative, cum ar fi existența, pe de o parte a unor capacități mari – rămase din regimul trecut – ineficient administrate și conduse, și, pe de altă parte, apariția în ultimii ani a unor structuri turistice private, de prea mici dimensiuni. Declinul înregistrat de structurile de primire de mari dimensiuni s-a datorat incoerenței și ambiguității legilor din domeniul proprietății, care au făcut ca dezinteresul managerilor să se răsfrângă asupra capacităților turistice ale județului; scăderea nivelului de trai al populației s-a reflectat în scăderea indicelui de utilizare a capacității de cazare.
Printre cauzele care au generat diminuări ale gradului de ocupare a structurilor de primire din Gorj putem menționa: politici de produs și preț care nu țin seama de evoluția pieței interne și externe, de cerințele tot mai crescute ale consumatorilor turistici; scăderea calității serviciilor și a nivelului de standarde minime la recrutarea și formarea forței de muncă calificate în meseriile de bază și pentru funcțiile manageriale; dezinteresul proprietarilor reali pentru impulsionarea și urmărirea indicilor normali de operare a unităților de cazare turistică și pentru promovarea produsului; politica fiscală relativ dezavantajoasă; scăderea nivelului de atașament al personalului față de unitățile în care lucrează, creșterea indisciplinei în serviciu; slaba motivare a personalului, cunoscut fiind că salariile în industria ospitalității este sub nivelul multor sectoare mai puțin productive; pierderea unor piețe tradiționale; lipsa unor programe coerente de promovare turistică; scăderea sau lipsa unor surse alternative de finanțare a operatorilor din industria ospitalității; starea necorespunzătoare a infrastructurii. Toate aceste elemente au avut drept consecință scăderea dramatică a calității produsului turistic oferit. Ca urmare, turoperatorii care concep și promovează marca turistică Brâncuși întâmpină dificultăți datorită imposibilității alinierii serviciilor turistice oferite la normele calitative cerute pe plan european și internațional. Gorjul reprezintă o destinație turistică în cadrul macroprodusului turistic România.
În țările cu tradiție în domeniul industriei ospitalității există programe turistice de 12 zile în care turiștii nu au timp să se plictisească. Un produs turistic care se desfășoară pe parcursul a 7 zile numai în Gorj n-ar fi deocamdată posibil, deoarece turistul străin este dinamic, amator de programe dense. El vrea să „puncteze" cât mai multe obiective, atracții și activități turistice în agenda sa turistică (turoperatorii din SUA promovează în cadrul ofertelor lor programul „Europa în numai 5 zile").
În Gorj, de obicei, vizitatorul vede două mănăstiri, operele lui C. Brâncuși, apoi se plictisește și pleacă mai departe spre alte atracții turistice. De altfel, aici trebuie stabilită ca strategie de marketing, promovarea în cadrul aceluiași produs turistic (de tip circuit) a două sau mai multe destinații turistice complementare (nordul Olteniei: Vâlcea, Gorj, Mehedinți).
Ca urmare, o atracție precum operele lui Brâncuși de la Tg. Jiu constituie numai motivul principal prin care turiștii străini să fie atrași în România, urmând ca, odată ajunși aici, aceștia să fie orientați spre celelalte obiective turistice.
Realitatea arată că activitatea de incoming este slab dezvoltată în județul Gorj. Marea majoritate a agențiilor de turism românești desfășoară preponderent o activitate de outgoing, considerată în prezent de către operatorii autohtoni ca fiind mai profitabilă.
Dacă avem în vedere faptul că, în momentul de față, cererea pentru turismul intern este în scădere și va urma acest trend până când situația economică a populației se va îmbunătăți, eforturile de marketing trebuie orientate spre atragerea în Gorj a cât mai mulți turiști străini ce provin din țările dezvoltate. Or, datele oferite de statistică ne arată că numărul turiștilor străini și înnoptărilor este mic în comparație cu potențialul turistic
În general, în Gorj, turiștii vin în grupuri organizate, în cadrul unor circuite concepute, distribuite și promovate de agențiile turoperatoare din București. Gorjul constituie în prezent numai o zonă de tranzit. Ca urmare, se impune conceperea unei oferte turistice deosebit de atractive care să urmărească reținerea turiștilor cu cel puțin încă o zi în zonă. Pentru a împlini acest deziderat este necesară elaborarea unei strategii de marketing coerente la nivelul întregii zone turistice a Gorjului. În acest sens este nevoie de o colaborare a tuturor celor implicați și interesați de dezvoltarea industriei ospitalității în regiune pentru a stabili conținutul programelor turistice care vor fi promovate sub marca Brâncuși.
Analiza SWOT a produsului turistic Brîncuși
În vederea atingerii acestui deziderat trebuie pornit de la realizarea unei analize SWOT a produsului turistic Brâncuși.
Astfel, printre punctele tari ale produsului turistic Brâncuși putem menționa:
• Valoarea artistică excepțională a complexului operelor brâncușiene de la Tg.Jiu;
• Valoarea de unicat. Reprezintă cel mai mare complex în aer liber realizat vreodată de Brâncuși, având o valoare incomensurabilă;
• Amplasarea operelor ce formează tripticul brâncușian pe axa care împarte orașul Tg.Jiu în două părți egale. Axa Brâncuși are o lungime de 1752 m și este pietonală, fiind locul preferat de pelerinaje al localnicilor și turiștilor;
• În proximitatea operelor brâncușiene, pe axă se află cele mai importante structuri de primire cu funcțiuni de cazare, restaurație, cultură și agrement (hotelurile Gorj, Europa și Miami, biblioteca Cristian Tell, Universitatea C. Brâncuși, catedrala Sfinții Apostoli etc.);
• Organizarea anuală la Tg. Jiu a concursului internațional de sculptură „C Brâncuși”;
• Brâncuși este cea mai cunoscută personalitate din istoria României, în țară și în străinătate, fiind o punte de legătură între artă și turism;
• Brâncuși este adevăratul mentor spiritual al românilor, un spirit rector al artei romanesti și constituie un „bun” național;
• Brâncuși este universal, aparține prin opera sa și prin imagine patrimoniului universal;
• Brâncuși reprezintă o marcă a calității în artă, o instituție, o certitudine.
• Promovarea imaginii lui Brâncuși în turism reprezintă garanția reușitei în condițiile promovării profesioniste a produsului turistic;
• Numărul mare de iubitori ai artei lui Brâncuși constituie un atu important în promovarea turismului cultural în România în general și în Gorj în special;
• Existența în întreaga lume a peste o sută de fundații, asociații și cluburi care promovează opera și imaginea lui C. Brâncuși;
• Turismul de tip evenimente prin organizarea manifestărilor culturale legate de C. Brâncuși (Stagiunea de iarnă a Școlii de Arte, Omagierea sculptorului cu ocazia zilei de naștere, Salonul de iarnă al artelor populare, Simpozionul „Brâncuși cel fără de sfârșit”, Sacrul în artă – Salonul de primăvară al tinerilor sculptori, Programul de turism cultural: „Drumul lui Brăncuși”, Salonul național de fotografie de artă „Masa tăcerii”, Miracolul Brâncuși – spectacol de sunet și lumină la Coloana fără sfârșit, Raliul „Coloana infinitului”, Colocviu: „Brâncuși – energia infinitului,” Tabăra de sculptură „Constantin Brâncuși”(lemn, sticlă, piatră), Colocviu: „Moștenirea Brâncuși – soluții și responsabilități”, Nominalizarea premiilor Brâncuși, Salonul de toamnă al artelor populare, Salonul de toamnă al sculptorilor gorjeni, Festivalul acordării anuale a premiilor Brâncuși pentru artă);
• Existența unui potențial turistic alternativ care permite realizarea unor programe turistice complexe și variate, având ca principal punct de atracție operele brâncușiene de la Tg. Jiu: case tradiționale, artizanat, posibilități de turism sportiv (vară-iarnă), potențial natural ridicat ( existența unor izvoare naturale), forme de relief deosebite, mediul natural bine conservat, diversitatea deosebită, peisajele naturale atractive (cu păduri, râuri, lacuri, munți), specialitățile gastronomice locale, bucătăria tradițională, obiceiurile și tradițiile, muzica și dansurile tradiționale, sporturile de iarnă, agroturismul, ecoturismul ;
• Populația locală este primitoare și deschisă turismului; în plus autoritățile locale (responsabilii politici și administrativi ai județului) au identificat turismul ca o activitate prioritară în dezvoltarea economică a județului, care ar putea conduce la dezvoltarea economică generală a regiunii Oltenia; firmele private manifestă, de asemenea, un interes sporit pentru turism. Turismul fiind domeniul propice pentru reconversia forței de muncă disponibilizate din sectorul energetic (încă majoritar în județul Gorj);
• Infrastructura turistică de bază din anumite locuri poate fi dezvoltată de la zero;
• Multitudinea formelor de turism practicate în județul Gorj: turismul itinerant cu valențe culturale, turismul balnear, turismul rural, ecoturismul, turismul de tranzit, turismul pentru vânătoare și pescuit, turismul pentru echitație, turismul pentru sporturile de iarnă, turismul de congrese și reuniuni, turismul de odihnă, recreare și agrement.
Turismul cultural prezintă mari posibilități de atracție pentru turiștii străini prin integrarea valorilor de patrimoniu cultural național în cel european și mondial (operele lui Brâncuși).
În plus, o atracție deosebită a zonei o constituie numeroasele activități artizanale ce au loc aici: confecționarea de obiecte din sticlă (existența în Tg. Jiu a trei fabrici de sticlă și a doi maeștri sticlari recunoscuți în lumea întreagă), pictarea icoanelor (pe sticlă și icoane de vatră, unice în lume: (Tismana, Polovragi) ,sculptura în lemn (Peștișani-Hobița, Novaci), olăritul (Găleșoaia), sculptura în piatră (Peștișani, Dobrița), țesutul (Tismana, Arcani, Runcu – celebrele ii gorjenești și covoarele de Tismana) și lucrăturile din piele, blănărie (Novaci, Baia de Fier). Ca urmare, considerăm că este indispensabilă crearea unor rețele de expoziții cu vânzare a artizanatului gorjean, care să aibă activitate de centre de informare și promovare turistică.
Turismul rural, formă particulară de turism, mai complexă, cuprinzând atât activitatea turistică propriu-zisă (cazare, pensiune, circulație turistică, prestări de servicii suplimentare) cât și cea economică (de regulă agricolă) găsește în satele gorjene premise favorabile de dezvoltare. Promovarea circuitului brâncușian include satele legate de copilăria, școala și călătoriile de cunoaștere ale lui Brâncuși (Hobița, Peștișani, Brădiceni, Tismana).
Turismul în arii naturale protejate. În județul Gorj există următoarele rezervații: Izbucul Jaleșului, Rezervația Botanică Cioclovina, Pădurea Gorganu, Sfinxul Lainicilor, Cheile Sohodolului, Defileul Jiului, Muntele Oslea, Piatra Buha, Peștera Gura Plaiului, Cotul cu Aluni, Peștera Cioaca cu Brebenei, Piatra Biserica Dracilor, Poiana narciselor din Tg. Jiu și Preajba.
Turismul de tranzit necesită îmbunătățiri multiple legate de modernizarea și extinderea căilor rutiere și feroviare, cât și a serviciilor aferente.
Turismul de congrese și reuniuni se propune a se intensifica utilizând infrastructura turistică îmbunătățită a unor orașe ca Tg. Jiu, Motru, Târgu Cărbunești, zona având atuuri mari pentru a fi inclusă în oferta turistică națională și internațională pentru acest tip nou de turism.
Turismul de recreare, odihnă și agrement trebuie extins prin amenajări mai ales în zona periurbană.
Punctele slabe ale produsului turistic Brâncuși:
– inexistența unui muzeu Brâncuși cu toate operele în miniatură și explicațiile scrise aferente;
– inexistența unor ghizi bine pregătiți în cunoașterea operei și biografiei lui Brâncuși precum și a limbilor străine;
– lipsa de comunicare și de coeziune între autoritățile locale și fundațiile și asociațiile pro-Brâncuși pentru realizarea unor obiective de interes comun;
– mentalitatea unor oameni de a face rapid bani, mai degrabă decât să ofere servicii de calitate, inclusiv servicii turistice legate direct de promovarea operelor și imaginii lui Brâncuși;
– indiferența oamenilor pentru protejarea operelor de artă și a mediului;
– numărul mare de cerșetori care agasează grupurile de turiști străini, creând o imagine generală defavorabilă;
– inexistența unui salon restaurant cu specific brâncușian (Brâncuși fiind un priceput și pasionat bucătar, autor de rețete culinare de mare valoare);
– insuficienta pregătire de specialitate a unor lucrători din industria ospitalității, lipsa de motivare a personalului;
– interes scăzut pentru investiții;
– calitatea relativ slabă a serviciilor turistice oferite în regiune;
– indicele redus de ocupare a capacității de cazare (cca 30%);
– perturbarea transportului datorat stării căilor de acces (infrastructura precară, lipsă indicatoare, gropi);
– deficiențe ale infrastructurii turistice: lipsa magazinelor de specialitate (articole sportive, suveniruri, hărți, ghiduri, pliante etc.), starea de conservare și de curățenie a unor monumente;
– lipsa unor marcaje turistice;
– existența în unele cazuri a unor condiții precare de cazare, lipsa curățeniei;
– insuficienta ofertă de agrement;
– teritoriul nu dispune decât de echipamente foarte sporadice de recreare și sport accesibile turiștilor;
– insuficienta dezvoltare a potențialului turistic existent;
– insuficienta promovare a unor obiective turistice (lipsa unor indicatoare rutiere și a unei semnalizări eficiente, a unor informații turistice), inexistența centrelor de informare turistică, lipsa materialelor promoționale de tipul broșurilor oferite gratuit în cadrul unităților de cazare sau în parcul municipal unde sunt amplasate două din operele lui C. Brâncuși, lipsa unor ghiduri culturale din care turistul să poată afla activitățile și evenimentele culturale ce se desfășoară pe parcursul sejurului său; lipsa organizării evenimentelor care pun în evidență tradițiile și obiceiurile din regiune;
– aparenta sărăcie văzută din exterior și impresia neglijării multor monumente chiar din zonele istorice.
Oportunități:
• refacerea rețelei județene de drumuri, prioritate având cele care asigură accesul spre punctele de interes turistic, de regulă frecvent căutate;
• consolidarea relațiilor de parteneriat între toți operatorii turistici din zonă; în acest sens trebuie concepute și promovate programe turistice care să combine vizitarea obiectivelor turistice din Gorj, Vâlcea și Mehedinți sau realizarea unui circuit „Turismul în Oltenia de nord” care să includă mănăstirile renumite din această zonă, turismul rural și operele lui C. Brâncuși;
• crearea unei Burse de turism la Tg. Jiu;
• organizarea de închirieri de case tradiționale pentru perioada de vacanță. Aceste case ar putea fi integrate în una sau mai multe rețele europene profesionale de locație și distribuite de rețeaua de agenții de turism din România;
• dotarea structurilor de primire cu săli de conferințe, seminarii precum și infrastructura aferentă, deoarece afacerile se numără printre motivațiile principale ale turiștilor de a reveni în Gorj și de a cunoaște zona;
• încurajarea dezvoltării unor forme noi de turism (de aventură, științific, treking, waching birds etc.);
• susținerea proiectelor care introduc valoare turistică, obiective și evenimente culturale și spirituale legate de Brâncuși;
• crearea de noi locuri de muncă și apariția oportunităților de a face carieră în domeniul industriei ospitalității;
• îmbunătățirea infrastructurii;
• constituirea unei rețele de centre de informare turistică în apropiere principalelor obiective turistice;
• crearea unui centru internațional de afaceri în apropierea axei Brâncuși;
• crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori străini în sectorul turistic; integrarea în programele finanțate de Uniunea Europeană;
• interesul crescut al turiștilor din Franța, Luxemburg, Belgia pentru operele lui Brâncuși;
Amenințări:
• eventuala degradare prematură a monumentelor de artă și arhitectură;
• creșterea competitivității între regiuni și lipsa de colaborare între acestea;
• scăderea veniturilor reale ale populației, inflația;
• diminuarea disponibilităților de timp liber;
• schimbarea preferințelor consumatorilor de turism cultural, respectiv migrarea turistică către alte forme de turism și alte țări și/sau regiuni;
• concurența acerbă manifestată pe plan intern și internațional în turism, turismul ilicit; proasta percepție a României în exterior;
• instabilitatea politicilor guvernamentale privind turismul și fiscalitatea;
• condiții meteo nefavorabile, combinate cu eventuale dezastre naturale; promovarea insuficientă a turismului comparativ cu alte regiuni;
CAPITOLUL IV
LANSAREA PE PRINCIPII MANAGERIALE A JUDEȚULUI GORJ PE PIAȚA TURISTICĂ A EUROPEI
4.1. Strategii de promovare a produsului turistic gorjean
Destinația turistică Tg.Jiu – operele brâncușiene este inclusă în 10-15% din circuitele turistice în România, însă, în general, este considerată o zonă de tranzit, durata medie a șederii turiștilor aici fiind de 1-1,5 nopți.
Ca urmare, considerăm că se impune conceperea unei oferte unitare personalizate. Aceasta trebuie să includă programe turistice proprii, care să permită reținerea turiștilor 3-4 nopți în zonă. O astfel de ofertă ar trebui să cuprindă propuneri combinate, o diversitate de programe de vânătoare și pescuit, drumeții, plimbări cu cai, mountain-bike, vizite la stână, alpinism, parapantă, deltaplan, etc. În vederea facilitării conceperii unor programe turistice unitare pentru „Brâncuși” este necesară existența unei comunicări eficiente între reprezentanții agențiilor de turism și ai structurilor de primire (hoteluri, vile, pensiuni etc.).
Inițiative în acest sens există. Astfel, o serie de agenții din Tg.Jiu au conceput programe pentru turismul de aventură, oferte care însă nu au trezit până în momentul de față interesul (în special river rafting pe Jiu). Lipsa de interes a unor agenții prezente la târgurile internaționale de turism față de oferta „Brâncuși” poate fi explicată prin faptul că în majoritatea lor, acestea prezintă programe de incoming, fiind astfel interesate în principal să-și vândă propriile produse turistice.
În concluzie, crearea unei mărci turistice „Brâncuși” trebuie, să aibă în vedere faptul că este necesar ca acest produs să fie unul complet, care să includă vizitarea și a unor atracții culturale precum mănăstiri, muzee, biserici, cetăți etc.. Pentru a reuși prelungirea sejurului turistic în zonă mai mult de 2 zile trebuie concepute atracții suplimentare (în afara mănăstirilor, turismul de aventură: plimbările cu barca pneumatică pe Jiu, alpinismul, parapantă, deltaplan, cicloturism, canioning, rafting, mountain-biking, turismul ecvestru).
În ceea ce privește construirea de structuri de primire (activitate ce a luat un avânt deosebit în ultimul timp), se consideră că trebuie avută în vedere realizarea unei arhitecturi tradiționale, atât exterioare cât și interioare care să creeze o atmosferă specifică zonei. Este evident că turiștii străini în special nu sunt atrași de unitățile de cazare standard, care nu corespund dorinței lor de a vedea ceva special, deosebit care să-i încânte și să-i determine să revină în aceste locuri și să povestească experiențele avute în Gorj cunoscuților. În acest sens este recomandabilă construirea sau reamenajarea unor structuri de primire rustice care să utilizeze, ca material de construcție în cât mai mare măsură lemnul. În plus, în cadrul produselor turistice, în zonă trebuie valorificată gastronomia specifică, tradițională și integrate manifestările culturale (de exemplu, organizare de programe folclorice cu ocazia cinelor).
Turismul oferă cea mai bună și în multe cazuri singura perspectivă realistă pentru dezvoltarea economică a județului. De aceea, pentru valorificarea acestui potențial, sunt necesare investiții pentru creșterea atractivitații și accesibilitatii zonelor cu potențial turistic, promovarea lor adecvată fiind o condiție pentru stimularea investițiilor private. Considerăm necesară promovarea dezvoltării serviciilor în sectorul turistic, prin oferirea de sprijin pentru investițiile în infrastructura turistică în zonele turistice atractive.
Dezvoltarea și diversificarea industriei, imbunătătirea calității serviciilor turistice și dezvoltarea tuturor serviciilor sunt strict condiționate de modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport, comunicații și nu numai.
Pentru punerea în valoare a obiectivelor turistice propunem asigurarea accesului la rețeaua aeriană, prin construirea unui aeroport în promixitatea orașului Tirgu Jiu (în localitatea Stănești la 5 km de Tîrgu Jiu), modernizarea căilor rutiere și feroviare existente si extinderea rețelelor telefonice la nivelul tuturor localitatilor prin utilizarea de tehnologii performante.
Acestă măsură vizează îmbunătățirea infrastructurii, urmărind cresterea competitivității turismului gorjean și creșterea veniturilor realizate prin atragerea turiștilor în această zonă.
Pentru a susține importanța dezvoltării unor oferte ce țin de turismul sportiv, se remarcă faptul că turiștii care provin din Cehia sau Slovacia, de exemplu, preferă în România turismul de aventură, cum ar fi cățăratul pe munte drumețiile în zonele greu accesibile, mersul pe bicicletă, călătoriile pe râuri montane și practicarea de sporturi extreme. La nivelul județului există programul Gorj Aventura21 cel mai complet și complex program de aventura și turism montan din România.
Programul se desfășoară 12 luni pe an, individual sau în grup, fără limită de vârsta, durata 1-10 zile, stagii de pregătire, inițiere, perfecționare, tabară, școala, competiție, program aventuri, organizare pe nivele de pregatire inițiere, mediu, avansați. Se asigură instructori calificați, echipament necesar, asistenți Salvamont.
Principala măsură care trebuie întreprinsă în cadrul acestei politici de marketing este evident că trebuie să vizeze redimensionarea raportului dintre prețul produselor turistice și calitatea serviciilor prestate, astfel încât tarifele mari practicate să fie justificate de o calitate pe măsură.
Având în vedere că principala atracție a zonei o constituie produsul turistic „Brâncuși”și mănăstirile, trebuie concepută o strategie în ceea ce privește tarifele de vizitare a acestor obiective, diferențierea acestora în funcție de proveniența turiștilor (români, respectiv străini) creează frustrare în rândul turiștilor străini care nu înțeleg această „discriminare", însă este agreată de turiștii români care o consideră o măsură de protecție socială a populației autohtone. Pentru a promova vânzările se poate concepe un instrument de marketing care să permită vizitarea tuturor operelor brâncușiene sau a mănăstirilor în schimbul plății unui preț global, inferior sumei tarifelor individuale de acces la fiecare mănăstire în parte. În mod similar poate fi conceput și comercializat un voucher care să permită vizitarea tuturor muzeelor din zonă la un preț promoțional.
Atât în unitățile de cazare cât și la vizitarea obiectivelor turistice se poate considera că este benefică practicarea unor tarife reduse pentru grupuri, elevi, studenți.
Ceea ce recomandăm structurilor de primire din Gorj este promovarea unor prețuri mici pentru un pachet minim de servicii oferite pentru a-i atrage pe turiști la destinație, urmând ca aici să-i determine pe aceștia să cheltuiască mai mult prin oferirea unor servicii suplimentare: excursii în zonă, drumeții, vizitarea unor atracții locale (stână, rezervații), organizarea unor programe folclorice; comercializarea de suveniruri (obiecte de artizanat), produse agricole, participarea la muncile câmpului etc.
În momentul de față, în Tg. Jiu nu par să existe agenții de voiaj locale care să fie recunoscute ca agenții receptoare („ground operator") de către societățile de turism naționale și europene.
Agențiile de turism locale (ca, de altfel, majoritatea celor din România) preferă să desfășoare o activitate de „outgoing" (trimiterea turiștilor români în străinătate), prestând o activitate de detailiști pentru turoperatorii din București sau alte orașe mari din țară.
Ca urmare, o oportunitate deosebită a agențiilor de voiaj locale o constituie dezvoltarea activității de incoming, constând în atragerea turiștilor străini în Gorj. În acest sens, este necesară colaborarea cu marii turoperatori internaționali precum TUI, Thomson, American Express, Thomas Cook etc.
În acest domeniu, operatorii din turism au semnalat problemele care apar uneori în relația între agențiile de turism și unitățile de cazare, comunicarea dintre acestea fiind uneori defectuoasă. Astfel, au apărut situații în care tarifele contractuale între aceste unități au fost mai mari decât cele afișate la recepție. Rezultatul a fost acela că prețul practicat de agențiile de turism a fost mai mare decât cel practicat de unitatea de cazare pentru turismul neorganizat (pe cont propriu). Ca urmare, turiștii care au apelat la serviciile intermediarilor din industria ospitalității, odată ajunși la recepție au fost nemulțumiți de discrepanța dintre tarife.
Obiectivele și strategiile privind promovarea pe piață a produsului turistic “Brâncuși” vor fi implementate printr-un Program Național de Marketing și Promovare, care va cuprinde acțiuni cu adresabilitate la nivelul profesioniștilor din turism și/sau al potențialilor turiști.
Programul va fi revizuit și adaptat periodic (de preferință anual) și va cuprinde:
• evaluarea rezultatelor activității de turism;
• analiza activității de promovare desfășurate;
• analiza tendințelor cererii turistice;
• analiza serviciilor și produselor oferite;
• identificarea de noi produse și servicii ce pot fi oferite cu succes pe piață;
• stabilirea cheltuielilor necesare pentru implementarea programului;
• stabilirea cadrului organizatoric de realizare;
• evaluarea impactului pe care îl va avea aplicarea programului propus asupra pieței turistice interne (număr de turiști, venituri din turism).
Programul de promovare trebuie să aibă în vedere două obiective principale: prezentarea într-un mod cât mai atrăgător a avantajele vizitării de către turiști a Gorjului și crearea unei bune reputații pentru serviciile turistice din această regiune.
O condiție esențială a elaborării și implementării Programului Național de Marketing și Promovare a operelor lui Brâncuși o reprezintă crearea cadrului organizatoric adecvat – de tip partenerial între organe ale administrației centrale și locale de stat, agenți economici, asociații și organizații profesionale, cu statut propriu de organizare și funcționare.
Birourile de informare turistică ale orașelor au fost închise după regresul turistic de la sfârșitul anilor '80. Anumite proiecte de realizare a unor astfel de centre de informare au existat, dar n-au fost duse până la capăt. De aceea în continuare se va propune un model de centru de informare turistică în Tg. Jiu pentru promovarea produsului turistic „Brâncuși”.
4.1.1. Strategia promovării turismului montan
Potențialul montan al județului Gorj, reprezintă 30% din suprafața acestuia, nu este încă valorificat pe măsura resurselor sale și a variatelor categorii de turiști care pot fi atrași, și anume: amatori de sporturi de iarnă, drumeții, alpinism, speologie, vânătoare și pescuit, practicarea cicloturismului, escaladă, parapantă, rafting, deltaplan etc.
Chiar și Parcul Național Domogled (30.000 ha pe teritoriul județului Gorj) și Rezervațiile naturale din zona montană reprezintă un potențial turistic încă insuficient valorificat. Dar practicarea turismului în limitele acestor zone protejate implică și organizarea de acțiuni de protejare a resurselor.
Ca urmare, obiectivul general al promovării turismului montan îl constituie atât creșterea circulației turistice prin lărgirea gradului de adresabilitate a ofertei, cât și educarea turiștilor pentru protejarea mediului înconjurător.
Pentru realizarea acestui obiectiv, precum și a celor pe termen mediu și lung stabilite prin strategia de promovare sunt necesare o serie de acțiuni specifice care să aibă ca scop promovarea de formule noi de petrecere a unor vacanțe active, care să urmărească:
• atragerea unor segmente ale populației pentru care activitățile practicate în aer liber reprezintă un hobby;
• stimularea tuturor categoriilor de tineri care ar putea fi interesați în practicarea unor activități sportive cu caracter general;
• atragerea unor categorii de tineri care ar putea fi interesați în deprinderea unor noi forme de activități sportive, precum cicloturism, parapantă, deltaplan, river rafting etc.
În vederea recâștigării pieței pentru turismul montan, este necesar ca promovarea să se realizeze concertat, atât la nivel local, cât și la nivel national, în vederea realizării unui cost mai redus al acțiunilor de promovare și evidențierea specificității zonei.
4.1.2. Strategia promovării turismului cultural
Având în vedere că importantul potențial cultural-istoric al Gorjului este insuficient cunoscut, obiectivul general al strategiei de promovare a acestui produs îl constituie conștientizarea potențialilor turiști privind atractivitatea acestui produs turistic, în scopul sporirii numărului de turiști și a veniturilor realizate din practicarea acestui turism.
Principalele direcții de acțiune în acest sens vor fi:
▪ stabilirea obiectivelor din patrimoniul cultural imobil și mobil (monumente istorice, muzee, cultură scrisă, arte vizuale etc.) care – prin valoarea documentară, artistică, specifică zonei etc. – care pot fi valorificate prin turism;
• promovarea unor circuite turistice tematice care să pună în valoare ansamblurile monumentale, obiectivele de mare interes turistic, dar și obiective mai puțin cunoscute și de mare valoare, diferențiate în funcție de specificul de piață căruia i se adresează: elevi, studenți, pensionari, profesioniști în diferite domenii (artă, arhitectură, muzică), oameni de știință etc.;
• atragerea unor ziariști, creatori de opinie, redactori de televiziune în scopul realizării de materiale publicitare care să promoveze turismul cultural cu sprijinul societăților de turism din țară;
• realizarea în comun cu Ministerul Culturii și comunitățile locale implicate a unor acțiuni educaționale care să informeze și să trezească interesul pentru această formă de turism (simpozioane, conferințe, colocvii, expoziții publicitare, alte manifestări cu tematică specifică turismului cultural);
▪ promovarea unor noi produse turistice care să valorifice principalele manifestări culturale tradiționale;
• îmbunătățirea și diversificarea ofertei de materiale publicitare pentru promovarea turismului cultural (pliante, broșuri, ghiduri specializate, casete video etc.).
Gradul de implicare și participare a canalelor tradiționale în comercializarea turismului cultural trebuie să se schimbe dacă dorim să depășim comportamentul sezonier al cererii interne.
Noile tehnologii și mai concret, Internet-ul, îmbunătățesc coordonarea necesară între furnizorii turistici, cât și relațiile acestora cu membrii canalului tradițional, mărind eficiența și productivitatea acestora, în măsura în care fac posibilă gestionarea comună a informației și îmbunătățirea calității acesteia. Noile canale de comercializare directă fac posibilă întâlnirea între cererea și oferta de servicii.
În comercializarea turismului cultural, atât pe piața internă, cât și pe cea străină, Internet-ul este folosit de consumator mai mult ca un canal de informare, decât ca un mijloc de contractare a serviciului.
În avangarda dezvoltării și promovării turismului gorjean trebuie să fie – datorită dimensiunilor și valențelor sale – turismul istorico-cultural. Printr-o ingenioasă valorificare a potențialului turistic istorico-cultural de care dipune județul Gorj se va crea o alternativă economică viabilă la profilul quasi-energetic al județului. În primul rând, se impune crearea unor evenimente de mare impact, care să pună în valoare principalele obiective turistice din județul Gorj și realizarea unui pachet de servicii deosebit de atractiv.
În acest sens propunem să se realizeze în fiecare an manifestarea istorică și culturală de excepție pentru județul Gorj – Forumul Latin – care va beneficia de participarea unor personalități de prim rang ale vieții social-culturale, economice din țară și străinătate.
Astfel, se va iniția înființarea unei asociații cu profil turistic „Forumul Latin”și se vor organiza parteneriate cu agenții de turism din străinătate, interesate să aducă turiști în Oltenia. Vor fi invitați reprezentanți ai ambasadelor țărilor latine din România și agenții de turism din Franța, Italia, Germania, care și-au manifestat interesul pentru folclorul românesc.
Forumul Latin poate deveni unica manifestare cultural-istorică din zona Gorjului care face referire la perioada de latinizare, în care participanții sunt invitați să parcurgă împreună cu organizatorii drumul pe care odinioară romanii treceau spre Sarmisegetusa și să viziteze ruinile cetăților cucerite de romani precum și alte vestigii de importanță istorică (Bumbești-Jiu, Săcelu, Polovragi, Rânca, etc.). Urme ale existenței Imperiului Roman și ale Daciei se regăsesc de-a lungul întregii regiuni. Teritoriul actual al Gorjului a fost integrat Imperiului Roman încă după primul război dacic (anul 102 d.H.), aici construindu-se mai multe fortificații în care au staționat unități militare romane, atestate prin ștampile aplicate pe materiale tegulare.
La nivelul zonei, printre principalele evenimente cultural-artistice de anvergură națională și internațională ce se desfășoară pe parcursul unui an sunt: „Brăncușiana”, „Eminesciana”, Tabăra de sculptură „Constantin Brâncuși”, „Festivalul național de muzică folk”, „Poarta Sărutului”, Festivalul internațional de folclor Tîrgu Jiu, Festivalul internațional de teatru „Elvira Godeanu”, „Serbările zăpezii” manifestari artistice tradiționale prilejuite de sărbătorile de iarnă, „Festivalul Maria Lătărețu”, etc.
În același timp Forumul Latin poate constitui și o ocazie excelentă pentru promovarea, mediatizarea unui produs turistic nepus în valoare până în prezent (drumeții pe trasee turistice cu semnificație istorică, folclorică, ecologică sau culturală, descoperite sau refăcute), fie în mod direct – prin invitarea unor personalități și lideri de opinii locali și naționali care pot crea o imagine favorabilă acestui proiect, fie indirect prin realizarea unor materiale promoționale (pliante, broșuri, casete video, CD-rom), care să conțină cât mai multe date și imagini despre zona turistică a Gorjului.
Pentru promovarea turismului cultural istoric propunem realizarea și a unui film de prezentare a potențialului de turism cultural la nivelul județului Gorj, a cadrului natural și traseele turistice, cât și cea mai importantă manifestare cultural-istorică a județului: „Forumul Latin”. Filmul va conține imagini reprezentative ale siturilor culturale și istorice ale regiunii precum și o prezentare a celor mai importante evenimente și manifestǎri festivaliere ale regiunii. Filmul își propune sǎ fie un instrument de lucru pentru operatorii de pe piața turismului din Gorj precum și un material de promovare de real interes pentru publicul larg.
Pe lângă traseele etnografice și folclorice din zona Gorjului, se vor promova în circuitul turistic intern și internațional:
– traseul „ Circuit Brâncușian”, care va cuprinde locurile natale ale marelui sculptor, muzee și locuri unde se află opere ale sale sau de care este legată activitatea sa artistică. În Hobița există Casa memerială Constantin Brâncuși, inaugurată în 1971. Casa, monument de arhitectură populară, cu accesoriile ei (pătulul și pivnița, fântâna cu ciutură), reconstituie mediul rustic al copilăriei marelui sculptor. Ea adăpostește obiecte din gospodăria părinților săi.
– un traseu „Pe urmele lui Tudor Vladimirescu”, care va cuprinde locurile natale ale marelui revoluționar. În comuna Vladimir se află Casa memorială „Tudor Vladimirescu”, aici meșteșugul olăritului, lucrarea manufacturieră a lemnului și țesăturile artizanale conferă un loc aparte în această importantă zonă istorică și culturală a țării. Descoperirile arheologice din Necropola tumulară localizată în satul Vârtopu, punctul Vârtopole, atestă prezența omului pe aceste meleaguri de circa 4000 de ani. Această necropolă prezintă o importanță deosebită pentru preistoria județului Gorj și implicit pentru istoria națională. Este singura necropolă descoperită în această perioadă pe teritoriul Olteniei
-drumul transhumanței va fi pus în valoare prin centrul etnofolcloric Polovragi cu tradiții legate de păstorit și transhumanță, renumit prin portul popular ciobănesc cu influențe din zona Mărginimii Sibiului, pentru prelucrarea artistică a lânii și confecționarea de instrumente muzicale.
-trasee montane (Parîng, Vîlcan), drumul romanilor, itinerar speologic.
Obiectivele urmărite prin turismul cultural sunt:
revigorarea creației populare și meșteșugurilor tradiționale în regiunea Oltenia ;
informarea curentă a turiștilor români și străini despre disponibilitățile turistice ale județului Gorj, structura de cazare, alimentația publică, agrement, obiective turistic, etc ;
valorificarea potențialului turistic, cultural, ecologic și folcloric al zonei și a creației lui Constantin Brâncuși ;
refacerea traseelor abandonate și identificarea de noi trasee în scopul introducerii în circuitul turistic de grup sau individual.
În derularea strategiei se disting două etape:
prima etapa, presupune următoarele activități:
– întocmirea hărților cu traseele turistice propuse, elaborarea pliantelor și materialelor informative pentru Forumul Latin;
– localizarea traseelor turistice de importanță majoră din județul Gorj;
– marcarea traseelor cu semne distincte și montarea tăblițelor și indicatoarelor pe traseele identificate;
– organizarea manifestării Forumul Latin;
a doua etapă presupune următoarele activități:
– întocmirea de pliante, broșuri, cataloage, prospecte;
– identificarea activităților proiectului;
– urmărirea respectării modului de realizare a activități propuse;
– redactarea a șase rapoarte de control (tehnice și financiare) la intervale fixe de o lună de la demararea proiectului;
– realizarea unor filme turistice cu tematice;
– realizarea unei intense corespondențe letrice însoțite de informații grafice și video la tur-operatorii din diferite țării furnizoare de turiști;
– promovarea ofertei turistice gorjene la târgurile de turism și cu ocazia manifestaților organizate în țară.
Constantin Brâncuși trebuie cunoscut mai îndeaproape chiar pe meleagurile sale natale. De aceea, prin promovarea turismului cultural istoric se propune amenajarea la Peștișani-Hobița a muzeului Constantin Brâncuși, care să găzduiască opere ale marelui sculptor sau reproduceri ale operelor sale în marile muzee ale lumii, fotografii, documente.
Cunoașterea locurilor natale încărcate de istorie a celui care a dat citire „Proclamației de la Padeș” în anul 1821, recunoscută „ca folositoare și izbăvitoare și norodului spre ușurință”, spunea N. Iorga de către un număr însemnat de boieri și reprezentanți ai ierarhiei bisericii.
Promovarea traseului «circuit Brâncuși » și « Pe urmele lui Tudor Vladimirescu » se va face prin mijloace audio-vizuale (casete video, CD-rom).
Circuitele turistice vor cuprinde centre renumite ale creației populare din toate județele Olteniei. Programul excursiilor va fi stabilit sub forma unor pachete de servicii oferite spre distribuție agenților economici din turism. Și aceste trasee vor fi promovate pe suport audio-vizual sub forma unui film documentar.
Un loc important în cadrul strategiei de promovare a tuirismului cultural istoric îl ocupă producerea casetei video și a CD-ROM-ului. Pentru aceasta vor fi scrise două scenarii: unul pentru filmul documentar de promovare a traseului “Circuit brâncușian “, ”Pe urmele lui Tudor Vladimirescu “, “ Vizită la culele Gorjului” și unul pentru promovarea meșteșugurilor populare, a datinilor și obiceiurilor.
Scenariul Brâncuși va avea în vedere filmări la Hobița unde se află Casa Memorială Constantin Brâncuși, locul unde marele sculptor s-a născut și a copilărit; la Târgu-jiu, unde se află tripticul brâncușian- Coloana Infinită, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului- singurele opere ale lui Brâncuși situate în aer liber; la Muzeul de Artă din Craiova, unde se găsesc 6 opere ale sculptorului, printre care și Sărutul- considerată prima sculptură modernă din lume.
Scenariul Tudor Vladimirescu va avea în vedere filmări la Vladimir unde se află Casa Memorială “Tudor Vladimirescu”, locul natal al copilăriei marelui revoluționar ; la Padeș , unde se află monumentul de pe Câmpia Soarelui, locul unde a început Revoluția de la 1821 și unde Tudor Vladimirescu a dat citire “ Proclamației de la Padeș “.
Pentru promovarea manifestărilor populare tradiționale și artistice se vor face filmări în decursul anului 2007, pentru a putea surprinde tradițiile, obiceiurile, manifestările populare prilejuite de sărbătorile verii, toamnei și sărbătorile de iarnă. Se vor înregistra și cântece și dansuri reprezentative pentru zona Gorjului. Filmările și montajul vor fi realizate de o echipă a postului de televiziune Antena 1.
Vor fi invitați reprezentanți ai unor agenții de turism din Franța, Italia, Germania, care și-au manifestat interesul pentru folclorul românesc.
În acest context se așteaptă o creștere a numărului de turiști și sporirea fluxului de beneficii ale instituțiilor vizitate pe aceste trasee (case memoriale, muzee, peșteri, mânăstiri, hanuri, moteluri, etc.) .
Atingerea obiectivelor strategiei de promovare a turismului cultural istoric a județului va constitui un imbold pentru viitoarele propuneri de dezvoltare economică. Aceasta va duce la o mai mare coeziune între factorii de decizie și liderii de opinie, care joacă un rol important în dezvoltarea economică locală.
4.1.3. Strategia promovării turismului religios
Zona Gorjului deși dispune de un potențial religios de excepție, produsul religios nu beneficiază de o promovare adecvată din partea actorilor economici sau a factorilor de autoritate publică. În apropierea municipiului Tîrgu Jiu, putem vorbi de existența a numeroase ansambluri bisericești din secolul XVII-XVIII și monumente istorice, cât și de obiective turistice (vestita mănăstire Tismana, mănăstirea Polovragi, Muzeul etnografic Curtișoara, Castrul Roman, Cheile Sohodolului). Gojul este de asemenea un ținut al mănăstirilor, bisericilor și schiturilor ortodoxe din toate perioadele istorice ale regiunii, începând cu secolul XIV, unele din acestea prezentând fresce exterioare de o valoare deosebită și constituind veritabile locuri de pelerinaj, care atrag un număr important de turiști. Bisericile din lemn reprezintă o altă moștenire din timpurile medievale.
Valorificarea potențialului religios se va realiza prin strategia de promovare urmărindu-se următoarele direcții de acțiune:
realizarea unui pachet de servicii deosebit de atractive care să permită vizitarea tuturor mănăstirilor din zonă la un preț promoțional.
promovarea unor circuite turistice tematice (pelerinaje la mănăstirile Gorjului) care să pună în valoare ansamblurile religioase, obiectivele de mare interes turistic, dar și obiective mai puțin cunoscute și de mare valoare, diferențiate în funcție de specificul de piață căruia i se adresează: elevi, studenți, pensionari, profesioniști în diferite domenii (artă, arhitectură, muzică), oameni de știință etc.;
Pentru promovarea tuirismului religios propunem realizarea unor circuite de prezentare cu obiective religioase de valoare excepțională la nivelul județului Gorj:
– circuitul Tg Jiu – Bârsești – Lelești – Arcani – Peștișani – Tismana conduce turiștii spre Stațiunea de Cercetare și producție pomicolă și viticolă și Fabrica de cărămidă Bârsești, Muzeul de artă populară din Lelești, Cheile Sohodolului „impresionantă lucrare a naturii în piatră”, cu peștera Gârla Vacii, peștera Pătrunsa, Muzeul din Arcani cu o importantă colecție care cuprinde: zapise, urice, acte în limba slavonă și romană care „se referă la legiuirile privind pămantul, datinile și vînzările, etc” spuneau autorii. Ajungând în comuna Peștișani, turistul poate admira un monument de arhitectură populară datând din anul 1735, bustul sculptorului Constantin Brâncuși și casa în care a locuit temporar artistul. La Hobița se poate vizita casa memorială „Constantin Brâncuși”.
„Odată ajunși în defileul Tismanei te încearcă emoția întâlnirii cu locuri copleșite de istorie, animate de amintirea atâtor personalități care au pășit pe aici, pe drum de slavă, de restriște, de reculegere ori odihna.”23 Aici te așteaptă popasul turistic „Hanul Valea Tismanei”, păstrăvăria, pădurea de castani comestibili, minunata Mănăstire Tismana, Schitul Cioclovina de sus și Schitul Cioclovina de jos.
– circuitul Tg Jiu- Curtișoara – Bârlești- Bumbești – Valea Sadului- Lainici. Părăsind centrul urban turiștii pot vizita câteva clădiri vechi ce se armonizează cu construcțiile mai recente, sediul Prefecturii- monument de arhitectură construit în 1868, casa slugerului Barbu Gănescu construită în 1790, unde a fost găzduit temporar sculptorul Constantin Brâncuși, biserica Domnească sau biserica Negustorilor, Mausoleul „Ecaterina Teodoroiu”, clădirea poștei, alături de care se înalță Casa de Cultura a Sindicatelor ridicată în anul 1975, Cișmeaua Sâmboteanu, un interesant monument de arhitectură. Intrând în cartierul Vădeni, turistul poate vizita Casa memorială „Ecaterina Teodoroiu”, o frumoasă biserică construită de de către Cornea Brăiloiu. Ajuns la Curtișoara, vizitatorul poate admira una din cele mai vechi clădiri din Gorj cunoscută sub denumirea de „ cula de la Curtișoara”. „În incinta culei, într-un cadru deosebit de pitoresc s-a amenajat Muzeul Arhitecturii Gorjene”.24 Continuând drumul spre Bârlesti-Bumbești se pot vedea ruinele „Castrului Roman” în apropierea pasului Vâlcan, după încă 3 km, se ajunge în localitatea Valea Sadului. Intrând în Defileul Jiului pe malul drept al rîului cu același nume se pot vedea ruinele mănăstirii Vișina. Drumul spre Lainici conduce turistul la gara Meri, la monumentul generalului Dragalina ridicat în 1927, popasul Lainici unde se organizează anual la data de 6 august Festivalul folcloric „Cântecul Munților”, mănăstirea Lainici vechi lăcaș de închinăciune și credință. Urcând la altitudinea de 750-800 m în munții Silva se poate ajunge la Schitul de călugari Locurele.
– circuitul Tg jiu- Scoarța – Crasna – Novaci – Baia de Fier- Polovragi. Ieșind din centrul urban turistul poate admira clădirea Liceului „Tudor Vladimirescu”, statuia lui Tudor Vladimirescu, casa monument istoric Vasile Moangă, „prietenul căruia Tudor i-a destăinuit planul mișcării sale revoluționare”25. La ieșire din oraș se poate admira „Coloana fără de sfârșit”. Străbătând depresiunea intercolinară Tg Jiu – Câmpu Mare se pot vedea plantațiile de viță de vie și pomi ale Stațiunii de Cercetare și Producție Pomicolă de la Tg Jiu. În localitatea Drăgoieni în apropiere de pădurea Dumbrava, turiștii se pot opri pentru a se odihni la hanul din această localitate. Continuand-și drumul turistul poate ajunge la stațiunea Săcelu renumită pentru tratarea diferitelor afecțiuni reumatismale. Aici se poate vizita muzeul sătesc cu profil istoric și etnografic amenajat în casa lui Vasile Moangă- valoros monument arhitectonic din secolul XVIII. La numai 8 km de Săcelu se ajunge în localitatea Crasna, unde se poate vizita mănăstirea Crasna. Drumul spre Polovragi duce turistul la Cărpiniș „ unde poate vizita o biserică din lemn târnosită în anul 1833, iar recent s-a construit o mănăstire – complex filantropic Cărpiniș Crasna.26
Continuand-și drumul turistul poate ajunge în orașul Novaci, unde poate admira o serie de clădiri reprezentative ale orașului. În apropierea localității se află Cheile Gilortului. Orașul Novaci este punctul de plecare pentru drumețiile montane, de aici doritorii se pot aventura spre vârful Păpușa, spre Lacul glaciar Gâlcescu, spre Cabana Obârșia Lotrului ori spre stațiunea Rânca. Ajungând în localitatea Cernădie se poate vizita biserica „Toți Sfinții”. În masivul calcaros estic al munților Parâng, pe Cheile Galbenului la 3 km de Baia de Fier se află Peștera Muierilor. La 7 km de Baia de Fier în extremitatea nord-estică a județului se află localitatea Polovragi, unde se poate vizita biserica mănăstirii Polovragi, iar la numai 2 km nord de Polovragi în masivul Parâng – Cernădie se pot vizita Cheile Oltețului și Peștera Polovragi.
– circuitul Tg Jiu – Scoarța – Tg Cărbunești – Licurici – Negreni – Tg Logrești conduce turistul spre localitatea Tg Cărbunești unde funcționează Trustul petrolului. În pădurea Stejăret la stânga drumului județean ce duce spre Țicleni se află Cabana popas turistic Stejăret. Ajungând în orașul Țicleni, turistul se poate opri la stațiunea balneară din această localitate. Reîntorși în orașul Tg Cărbunești dacă ne abatem în dreapta spre Săcelu se poate ajunge la mînăstirea Cămărășească. Continuînd drumul spre Lainici, apoi urcând pe firul Amaradiei se ajunge la mănăstirea Logrești.
– circitul Tg Jiu – Rovinari – Bâlteni – Peșteana Jiu – Plopșoru – Broșteni – Turceni – Gârbovu – Strâmba Jiu, conduce turistul spre Hanul turistic „ Jiul” din Drăguțești, unde pe timpul verii se poate face o baie pe cinste în ștradul amenajat aici de curând. Continuănd drumul se poate ajunge în comuna Bâlteni unde se poate admira casa Dincă Schileru. „Continuînd drumul spre Broșteni se pot vizita mănăstirile „Dealu Mare” și mănăstirea „Sfânta Treime” din localitatea Strămba – Jiu.”27
Circuitele turistice vor cuprinde obiective renumite de mare valore din județul Gorj. Programul excursiilor va fi stabilit sub forma unor pachete de servicii oferite spre distribuție agenților economici din turism. Și aceste trasee vor fi promovate pe suport audio-vizual sub forma unui film documentar.
4.1.4 Noi posibilități de promovare a turismului prin Internet
Pentru o mai bună informare a clienților actuali și potențiali, web-ul este un instrument care începe să fie din ce în ce mai mult la îndemâna turiștilor. Astfel, pe web au apărut numeroase site-uri de promovare a ofertelor turistice. Promovarea activității turistice a județului Gorj se bazează în principal, pe originalitatea tradiției populare și pe simbolurile zonei( tripticul brâncușian, lăcașurile de cult, minunatele peisaje naturale și manifestările etno-folclorice tradiționale).
Promovarea turismului prin Internet o reprezentă realizarea unui site propriu județului, dat fiind faptul că această modalitate new-media este din ce în ce mai utilizată. Astfel site-ul va prezenta imagini cu peisaje pitorești, însoțite de texte publicitare, informații despre prețurile practicate și posibilitatea de cazare, transport etc., o serie de poze reprezentative care să convingă și o listă detaliată cu ofertele agențiilor de turism ale județului Gorj.
Printre portalurile de turism ale Gorjului menționăm: www.schiresort.ro, www.tour-romania.ro, www.parâng-rânca.ro, www.drumuridevacanta.ro, www.turism.ro, w w w.tour Romania.info.ro, www.brâncusi.ro, www.statiunearanca.ro ș.a.
Imaginea firmelor se oglindește și în designul site-urilor care, de obicei, nu depășesc mai mult de trei-patru pagini, sfârșindu-se de fiecare dată cu adresa și numerele de telefon unde pot fi contactate.
Ca modalitate de realizare, promovarea internă va trebui să fie:
a) o acțiune concertată a tuturor factorilor implicați, de la organele centrale și locale ale administrației de stat, până la agenții economici prestatori și valorificatori, asociații și organizații profesionale sau culturale ș.a.
Agenții economici trebuie încurajați și sprijiniți în scopul:
• organizării și promovării unor acțiuni gen festivaluri, concursuri care să stimuleze cererea turistică internă în perspectivă;
• promovării și încurajării turismului de tineret în perioada vacanțelor;
• facilitării obținerii informațiilor privind zonele și amenajările turistice;
• îmbunătățirii sistemului de vânzări (excursii, servicii ș.a.).
b) restructurată într-un cadru partenerial, în măsură să asigure:
• promovarea județului Gorj ca destinație turistică pentru populația țării;
• participarea la definirea politicii și a programului de promovare internă;
• participarea la finanțarea programului și a acțiunilor de promovare;
• integrarea partenerilor și participarea efectivă a acestora la acțiunile de informare, promovare și publicitate.
4.2 Înființarea unui centru de informare și promovare turistică „Pro Brâncuși”
Acest centru are ca obiect de activitate furnizarea de informații turistice despre opera, imaginea și a tuturor serviciilor conexe care compun produsul turistic „Brâncuși” atât către turiști, cât și către agenți economici și persoane fizice care prestează servicii turistice. De asemenea, va acorda sprijin și asistență tehnică celor care intenționează să înceapă activități economice în domeniul turismului cultural.
În preocupările centrului intră și editarea materialelor promoționale, distribuirea lor, activități intense de promovare (aplicarea unui marketing agresiv), precum și organizarea strategică a politicilor de marketing având ca obiect produsul turistic „Brâncuși”. Pe baza studiilor de piață, a argumentării acesteia și a identificării piețelor țintă, se urmărește determinarea conceperii a noi produse turistice culturale cu tematică brâncușiană care să satisfacă aceste piețe.
Pagina pe internet a centrului (www.e-probrâncuși.ro) reprezintă un ghid turistic on-line care este menționat în cadrul celui mai complex portal din România – www.infotravelromania.ro.
Centrul de informare și promovare turistică „Pro Brâncuși” oferă pentru turiști:
• materiale promoționale și informative: hărți turistice, broșuri, pliante, postere, afișe etc.;
• servicii și pachete de programe turistice, oferte proprii, originale, trasee turistice noi;
• informații despre Brâncuși și posibilități de cazare și servire a mesei în hoteluri, moteluri, cabane, pensiuni, vile, campinguri, pensiuni agroturistice, gospodării țărănești;
• informații despre obiective turistice naturale și cultural-istorice;
Centrul pune la dispoziția turiștilor o bancă de date computerizată în care pot găsi orice informație legată de zona turistică a Gorjului; informații prin Internet și e-mail pentru planificarea vacanțelor și a rezervărilor pentru servicii turistice, informații turistice despre România.
În plus, trebuie să menționăm faptul că Centrul de informare și promovare turistică „Pro Brâncuși” oferă prestatorilor de servicii în turism:
• informații și instruire asupra modului de prestare a serviciilor în turismul cultural;
• informații și îndrumare pentru încheierea și realizarea contractelor cu agențiile de turism;
• consultare în realizarea de noi investiții conform cerințelor pieței turistice interne și externe;
• cuprinderea tuturor prestatorilor de servicii turistice în banca de date a Centrului pentru a-i face cunoscuți pe piața turistică;
• servicii de promovare în vederea valorificării produselor turistice comune: peisajul, apa, aerul, istoria, natura, ospitalitatea, agrementul, mănăstirile din Gorj etc.;
• informații despre programe de pregătire elaborate și prestate de experți pentru formare, marketing și management în turismul cultural, în cazul în care, conform aceastei activități de optimizare a relațiilor turist-ofertant, coroborată cu munca de promovare în toate mediile a potențialului turistic brâncușian, va duce la creșterea însemnată a numărului și calității turiștilor care vizitează județul Gorj, atunci se realizează scopul strategic pe termen lung, și anume acela de a determina noi și importante investiții în turismul cultural.
De remarcat că se intenționează determinarea colaborării punctelor de informare turistică și a dispeceratelor de cazare create în unele zone turistice din județul Gorj precum: Tg. Jiu, Motru, Novaci, Târgu Cărbunești.
Astfel, orice turist care intenționează să efectueze un voiaj în Gorj va putea obține informații și efectua rezervări apelând la serviciile acestui centru, cu sediul în Tg. Jiu și filiale în principalele destinații turistice ale Gorjului. Este benefică o colaborare cu celelalte centre de informare turistică pe teme culturale din România pentru a promova realizarea unor circuite care să lege zonele turistice vecine (de exemplu, un circuit în nordul Olteniei și va include în itinerar Vâlcea, Gorjul și Mehedinți).
Acesta va trebui și va pune la dispoziția vizitatorilor informații și materiale publicitare în special culturale (ghiduri, broșuri, pliante, prospecte, hărți, casete video, CD-uri) cu privire la atracțiile turistice (obiective naturale, culturale etc.), circuitele posibile și posibilitățile de cazare, masă, transport, agrement, tratament din județul Gorj și cele învecinate. Aceste materiale promoționale trebuie să fie diversificate, de o calitate grafică, artistică și informațională deosebită și oferite în mod gratuit.
Crearea unui astfel de centru are scopul de a promova turismul din zonă prin intermediul unor acțiuni care să ajute și să informeze pe turiști despre locurile unde s-a născut, trăit și creat Brâncuși. Aici trebuie să fie oferite formații utile fiecăruia dintre călătorii, sosiți cu trenul, autoturismul, autocarul.
Locul ideal ar trebui să fie vizibil, cu un aflux ridicat de turiști, accesibil acestora. Indiferent de locul amplasării centrului, acesta urmează să fie înscris în toate ghidurile turistice, promovat la toți operatorii din turism, precum și prin panourile indicatoare, precizându-se adresa și cum se poate ajunge la acest centru, indicatoarele urmează să fie amplasate pe traseu, începând cu porțile de intrare în municipiu, respectiv, gară, stații de autobuz care efectuează curse județene și interjudețene.
De asemenea, informații cu privire la existența acestui centru și datele pe care le poate oferi urmează să fie publicate în ghiduri internaționale sau pagini în care au apărut deja capitole despre România, unde sunt incluse și hărți ale Gorjului.
Complementar acestui centru este necesară realizarea unui punct electronic stradal de informare turistică pe baza unei aplicații soft de promovare turistică.
Acest punct de informare pilot trebuie situat într-un loc de maxim tranzit (axa Brâncuși – loc în care afluența de turiști este maximă). Punctul va furniza informația necesară oricărui turist care intenționează viziteze județul Gorj, într-o prezentare inedită, simplă și cu maxim impact, care să concentreze toate informațiile necesare turiștilor.
Punctul de informare turistică integrat eventual centrului preconizat trebuie să aibă, într-o vitrină protejată, un monitor de dimensiuni mari conectat la un calculator performant. Pe acest monitor se va derula non-stop o aplicație soft de prezentare, care va grupa: prezentarea principalelor obiective turistice, căile și mijloacele de acces, posibilitățile de cazare, alimentație, serviciile complementare, punctele de informare turistică deja existente din mediul rural, mersul trenurilor, avioanelor, informații referitoare la cursul valutar, adrese utile (spital, poliție, agenții de turism, case de schimb valutar etc.). Acest sistem va fi amplasat într-un spațiu luminat, pentru a fi ușor vizibil și va funcționa non-stop.
Aplicația trebuie să fie spectaculoasă (va atrage turistul), bilingvă (română și engleză) și va prezenta datele cele mai importante (căi de acces, oferte de cazare, alimentație etc.), într-un mod cât mai simplu și mai ușor de reținut. Ea va fi concepută într-o manieră modernă (animație, efecte speciale, sunet), având o durată de aproximativ 15-20 minute, astfel încât să nu plictisească turistul.
Această aplicație va rula și pe internet și cd-rom. În cadrul prezentării multimedia vor fi incluse site-uri care vor oferi informații detaliate cu privire la principalele obiective turistice. Informațiile turistice vor fi structurate pe baza unei clasificări geografice, utilizatorul putând opta și pentru o selectare „per obiectiv". Cd-rom-ul de promovare a turismului din Gorj poate conține această aplicație multimedia și celelalte site-uri de prezentare turistică a județului Gorj, furnizând informații complete despre orice punct de interes turistic.
O altă propunere cu privire la promovarea turismului în Gorj constă în amplasarea unor puncte de informare turistică (info-desk-uri semnalizate printr-un indicator cu internaționalul „I" deja cunoscut) în cadrul unităților de cazare. Aici turiștii pot afla informații despre atracțiile zonei, calendarul evenimentelor culturale (festivaluri, târguri meșteșugărești, obiceiuri populare destinații, unități de cazare, masă, agrement, tratament, muzee, centre cultural etc. Tot aici pot fi expuse produse specifice, locale sau regionale, de artă populare ceramică, măști populare, linguri de lemn și alte obiecte de artizanat, care să fie și comercializate. Rolul este de instruire, educațional și pregătire culturală și estetică.
Pentru a facilita informarea vizitatorilor din Gorj cu privire la locațiile atracțiilor turistice considerăm că este indispensabilă crearea unei rețele de semnalare turistică. În aceste sens, trebuie definite:
• informațiile ce trebuie oferite (hărți, vizualizarea locațiilor obiectivelor turistice și structurilor de primire, adresele de contact direct cu acest etc.) și limbile în care vor fi furnizate;
• nivelurile de informație (intrarea în teritoriu, apropierea de zonele menționate);
• amplasările exacte ale punctelor de informare turistică;
• estetica panourilor, normele grafice și materialele utilizate;
• organizarea punerii în practică și întreținerea acestor panouri.
Una dintre modalitățile cele mai eficiente de promovare considerăm că o reprezintă invitarea reprezentanților turoperatorilor și agențiilor de voiaj să vină în Gorj să descopere ei înșiși caracteristicile acestui produs turistic și să decidă în final acceptarea sau nu a acestuia. Deși acest tip de acțiune este relativ costisitoare, experiența demonstrează că documentarea agenților de turism străini în cadrul stațiunilor și unităților de cazare reprezintă cel mai bun mod de a promova serviciile acestora.
Realizarea unor info-tururi culturale în Gorj cu jurnaliști de turism constituie o acțiune promoțională care ar putea fi întreprinsă de Asociația pentru Turism “Brâncuși” care va avea un real succes, având în vedere articolele apărute, ulterior vizitelor de informare, în presa din Germania și S.U.A.
Având în vedere concurența acerbă de pe piața turistică internațională, credem că se impune participarea cu stand propriu la cât mai multe târguri și expoziții internaționale, atât în cadrul pavilioanelor naționale, cât și în cadrul saloanelor specializate pe teme turistice, unde produsului turistic “Brâncuși” trebuie să i se realizeze o promovare agresivă.
CONCLUZII
Turismul în județul Gorj poate fi orientat spre mai multe direcții: turism istoric și religios, turism sportiv și de agrement, turism speologic, silvestru, dar mai ales turismul cultural și etnocultural, încărcat de o bogată și îndelungată tradiție românească.
Valoarea și densitatea monumentelor istorice – biserici și mănăstiri (Tismana, Polovragi, Lainici, Vișina etc.), cetățile dacice și castrele romane, vestitele “cule” ale Gorjului situează județul printre primele în țară din punct de vedere al resurselor cultural-istorice.
Destinația turistică Tg.Jiu-operele brâncușiene este inclusă în 10-15% din circuitele turistice în România, însă, în general, este considerată o zonă de tranzit, durata medie a șederii turiștilor aici fiind de 1-1,5 nopți.
Ca urmare, considerăm că se impune conceperea unei oferte unitare personalizate. Aceasta trebuie să includă programe turistice proprii, care să permită reținerea turiștilor 3-4 nopți în zonă. O astfel de ofertă ar trebui să cuprindă propuneri combinate, o diversitate de programe de vânătoare și pescuit, drumeții, plimbări cu cai, mountain-bike, vizite la stână, alpinism, parapantă, deltaplan, etc.
Pentru a reuși prelungirea sejurului turistic în zonă mai mult de 2 zile trebuie concepute atracții suplimentare (în afara mănăstirilor, turismul de aventură: plimbările cu barca pneumatică pe Jiu, alpinismul, parapantă, deltaplan, cicloturism, canioning, rafting, mountain-biking, turismul ecvestru).
În ceea ce privește construirea de structuri de primire (activitate ce a luat un avânt deosebit în ultimul timp), se consideră că trebuie avută în vedere realizarea unei arhitecturi tradiționale, atât exterioare cât și interioare care să creeze o atmosferă specifică zonei.
În acest sens este recomandabilă construirea sau reamenajarea unor structuri de primire rustice care să utilizeze, ca material de construcție în cât mai mare măsură lemnul. În plus, în cadrul produselor turistice, în zonă trebuie valorificată gastronomia specifică, tradițională și integrate manifestările culturale (de exemplu, organizare de programe folclorice cu ocazia cinelor).
Turismul oferă cea mai bună, și în multe cazuri singura perspectivă realistă pentru dezvoltarea economică a județului. De aceea, pentru valorificarea acestui potențial, sunt necesare investiții pentru creșterea atractivității și accesibilității zonelor cu potențial turistic, promovarea lor adecvată fiind o condiție pentru stimularea investițiilor private.
Pentru punerea în valoare a obiectivelor turistice propunem asigurarea accesului la rețeaua aeriană, prin construirea unui aeroport în promixitatea orașului Tirgu Jiu (în localitatea Stănești la 5 km de Tîrgu Jiu), modernizarea căilor rutiere și feroviare existente si extinderea rețelelor telefonice la nivelul tuturor localităților prin utilizarea de tehnologii performante.
Acestă măsură vizează îmbunătățirea infrastructurii, urmărind creșterea competitivității turismului gorjean și creșterea veniturilor realizate prin atragerea turiștilor în această zonă.
Potențialul montan al județului Gorj, reprezintă 30% din suprafața acestuia, nu este încă valorificat pe măsura resurselor sale și a variatelor categorii de turiști care pot fi atrași, și anume: amatori de sporturi de iarnă, drumeții, alpinism, speologie, vânătoare și pescuit, de practicare a cicloturismului, escaladă, parapantă, rafting, deltaplan etc.
Turismul în arii naturale protejate. În județul Gorj există următoarele rezervații: Izbucul Jaleșului, Rezervația Botanică Cioclovina, Pădurea Gorganu, Sfinxul Lainicilor, Cheile Sohodolului, Defileul Jiului, Muntele Oslea, Piatra Buha, Peștera Gura Plaiului, Cotul cu Aluni, Peștera Cioaca cu Brebenei, Piatra Biserica Dracilor, Poiana narciselor din Tg. Jiu și Preajba.
Dar practicarea turismului în limitele acestor zone protejate implică și organizarea de acțiuni de protejare a resurselor.
Ca urmare, obiectivul general al promovării turismului montan îl constituie atât creșterea circulației turistice prin lărgirea gradului de adresabilitate a ofertei, cât și educarea turiștilor pentru protejarea mediului înconjurător.
Pentru realizarea acestui obiectiv, precum și a celor pe termen mediu și lung stabilite prin strategia de promovare sunt necesare o serie de acțiuni specifice care să aibă ca scop promovarea de formule noi de petrecere a unor vacanțe active, care să urmărească:
• atragerea unor segmente ale populației pentru care activitățile practicate în aer liber reprezintă un hobby;
• stimularea tuturor categoriilor de tineri care ar putea fi interesați în practicarea unor activități sportive, cu caracter general;
• atragerea unor categorii de tineri care ar putea fi interesați în deprinderea unor noi forme de activități sportive, precum cicloturism, parapantă, deltaplan, river rafting etc.
Turismul rural, formă particulară de turism, mai complexă, cuprinzând atât activitatea turistică propriu-zisă (cazare, pensiune, circulație turistică, prestații de servicii suplimentare) cât și cea economică (de regulă agricolă) găsește în satele gorjene premise favorabile de dezvoltare. Promovarea circuitului brâncușian include satele legate de copilăria, școala și călătoriile de cunoaștere ale lui Brâncuși (Hobița, Peștișani, Brădiceni, Tismana).
Având în vedere că principala atracție a zonei o constituie produsul turistic „Brâncuși” și mănăstirile, trebuie concepută o strategie în ceea ce privește tarifele de vizitare a acestor obiective, diferențierea acestora în funcție de proveniența turiștilor (români, respectiv străini) creează frustrare în rândul turiștilor străini care nu înțeleg această „discriminare", însă este agreată de turiștii români care o consideră o măsură de protecție socială a populației autohtone. Pentru a promova vânzările se poate concepe un instrument de marketing care să permită vizitarea tuturor operelor brâncușiene sau a mănăstirilor în schimbul plății unui preț global, inferior sumei tarifelor individuale de acces la fiecare mănăstire în parte. În mod similar poate fi conceput și comercializat un voucher care să permită vizitarea tuturor muzeelor din zonă la un preț promoțional.
Atât în unitățile de cazare cât și la vizitarea obiectivelor turistice se poate considera că este benefică practicarea unor tarife reduse pentru grupuri, elevi, studenți.
Ceea ce recomandăm structurilor de primire din Gorj este promovarea unor prețuri mici pentru un pachet minim de servicii oferite pentru a-i atrage pe turiști la destinație, urmând ca aici să-i determine pe aceștia să cheltuiască mai mult prin oferirea unor servicii suplimentare: excursii în zonă, drumeții, vizitarea unor atracții locale (stână, rezervații), organizarea unor programe folclorice; comercializarea de suveniruri (obiecte de artizanat), produse agricole, participarea la muncile câmpului etc.
În momentul de față, în Tg Jiu nu par să existe agenții de voiaj locale care să fie recunoscute ca agenții receptoare („ground operator") de către societățile de turism naționale și europene.
Ca urmare, o oportunitate deosebită a agențiilor de voiaj locale o constituie dezvoltarea activității de incoming, constând în atragerea turiștilor străini în Gorj. În acest sens, este necesară colaborarea cu marii turoperatori internaționali precum TUI, Thomson, American Express, Thomas Cook etc.
Turismul cultural prezintă mari posibilități de atracție pentru turiștii străini prin integrarea valorilor de patrimoniu cultural național în cel european și mondial (operele lui Brâncuși).
În avangarda dezvoltării și promovării turismului gorjean trebuie să fie – datorită dimensiunilor și valențelor sale – turismul istorico-cultural. Printr-o ingenioasă valorificare a potențialului turistic istorico-cultural de care dipune județul Gorj, se va crea o alternativă economică viabilă la profilul quasi-energetic al județului. În primul rând, se impune crearea unor evenimente de mare impact, care să pună în valoare principalele obiective turistice din județul Gorj și realizarea unui pachet de servicii deosebit de atractiv.
În acest sens propunem să se realizeze în fiecare an manifestarea istorică și culturală de excepție pentru județul Gorj – Forumul Latin – care va beneficia de participarea unor personalități de prim rang ale vieții social-culturale, economice din țară și străinătate.
Astfel, se va iniția înființarea unei asociații cu profil turistic „Forumul Latin”și se vor organiza parteneriate cu agenții de turism din străinătate, interesate să aducă turiști în Oltenia. Vor fi invitați reprezentanți ai ambasadelor țărilor latine din România și agenții de turism din Franța, Italia, Germania, care și-au manifestat interesul pentru folclorul românesc.
În același timp Forumul Latin poate constitui și o ocazie excelentă pentru promovarea, mediatizarea unui produs turistic nepus în valoare până în prezent (drumeții pe trasee turistice cu semnificație istorică, folclorică, ecologică sau culturală, descoperite sau refăcute), fie în mod direct – prin invitarea unor personalități și lideri de opinii locali și naționali care pot crea o imagine favorabilă acestui proiect, fie indirect prin realizarea unor materiale promoționale (pliante, broșuri, casete video, CD-rom), care să conțină cât mai multe date și imagini despre zona turistică a Gorjului.
Pentru promovarea turismului cultural istoric propunem realizarea și a unui film de prezentare a potențialului de turism cultural la nivelul județului Gorj, a cadrului natural și traseele turistice, cât și cea mai importantă manifestare cultural-istorică a județului: „Forumul Latin”. Filmul va conține imagini reprezentative ale siturilor culturale și istorice ale regiunii precum și o prezentare a celor mai importante evenimente și manifestǎri festivaliere ale regiunii. Filmul își propune sǎ fie un instrument de lucru pentru operatorii de pe piața turismului din Gorj precum și un material de promovare de real interes pentru publicul larg.
Constantin Brâncuși trebuie cunoscut mai îndeaproape chiar pe meleagurile sale natale. De aceea, propunem amenajarea la Peștișani-Hobița a muzeului Constantin Brâncuși, care să găzduiască opere ale marelui sculptor sau reproduceri ale operelor sale în marile muzee ale lumii, fotografii, documente.
Turismul de tranzit necesită îmbunătățiri multiple legate de modernizarea și extinderea căilor rutiere și feroviare, cât și a serviciilor aferente.
Turismul de congrese și reuniuni se propune a se intensifica utilizând infrastructura turistică îmbunătățită a unor orașe ca Tg. Jiu, Motru, Târgu Cărbunești, zona având atuuri mari pentru a fi inclusă în oferta turistică națională și internațională pentru acest tip nou de turism.
Turismul de recreare, odihnă și agrement trebuie extins prin amenajări mai ales în zona periurbană.
Unic și inegalabil în lume rămâne „Complexul muzeistic brâncușian în aer liber de la Tg Jiu”, dăltuit pentru eternitate de titanul de la Hobița. Acesta reprezintă un deosebit de atractiv obiectiv turistic de interes internațional, care, prin punerea în valoare, oferă posibilitatea dezvoltării accentuate a turismului, sector ce poate constitui o sursă de creștere economică semnificativă a întregii zone în următorii ani.
Deși valoarea artistică deosebită a celor trei opere create la Tg- Jiu poate constitui o garanție a atracției turiștilor, lipsa măsurilor coerente a responsabililor din acest domeniu nu au reușit să impună pe piața turistică mondială celebra marcă „Brâncuși”. Fără o corelare cu serviciile turistice și cu activitatea turoperatorilor locali, existența operelor brâncușiene la Târgu Jiu nu a fost suficientă pentru „industrializarea” turismului și introducerea pe scară largă în circuitul turistic intern și internațional a produsului turistic „Brâncuși la Târgu Jiu”.
În vederea atingerii acestui deziderat trebuie pornit de la realizarea unei analize SWOT a produsului turistic Brâncuși.
Astfel, printre punctele tari ale produsului turistic Brâncuși putem menționa:
• Valoarea artistică excepțională a complexului operelor brâncușiene de la Tg.Jiu;
• Valoarea de unicat. Reprezintă cel mai mare complex în aer liber realizat vreodată de Brâncuși, având o valoare incomensurabilă;
• Amplasarea operelor ce formează tripticul brâncușian pe axa care împarte orașul Tg.Jiu în două părți egale. Axa Brâncuși are o lungime de 1752 m și este pietonală, fiind locul preferat de pelerinaje ale localnicilor și turiștilor;
• În proximitatea operelor brâncușiene, pe axă se află cele mai importante structuri de primire cu funcțiuni de cazare, restaurație și agrement (hotelurile Gorj și Miami, biblioteca Cristian Tell, Universitatea C. Brâncuși, catedrala Sfinții Apostoli etc.);
• Organizarea anuală la Tg. Jiu a concursului internațional de sculptură „C Brâncuși”;
• Brâncuși este cea mai cunoscută personalitate din istoria României, în țară și în străinătate, fiind o punte de legătură între artă și turism;
• Brâncuși este adevăratul mentor spiritual al românilor, este idolatrizat și constituie un „bun” național;
• Brâncuși este universal, aparține prin opera sa și prin imagine patrimoniului universal;
Oportunitățile care pot fi create prin valorificarea operelor lui Brâncuși:
• refacerea rețelei județene de drumuri, prioritate având cele care asigură accesul spre punctele de interes turistic, de regulă frecvent căutate;
• consolidarea relațiilor de parteneriat între toți operatorii turistici din zonă; în acest sens trebuie concepute și promovate programe turistice care să combine vizitarea obiectivelor turistice din Gorj, Vâlcea și Mehedinți sau realizarea unui circuit „Turismul în Oltenia de nord” care să includă mănăstirile renumite din această zonă, turismul rural și operele lui C. Brâncuși;
• crearea unei Burse de turism la Tg. Jiu;
• organizarea de închirieri de case tradiționale pentru perioada de vacanță. Aceste case ar putea fi integrate în una sau mai multe rețele europene profesionale de locație și distribuite de rețeaua de agenții de turism din România;
• dotarea structurilor de primire cu săli de conferințe, seminarii precum și infrastructura aferentă, deoarece afacerile se numără printre motivațiile principale ale turiștilor de a reveni în Gorj și de a cunoaște zona;
• încurajarea dezvoltării unor forme noi de turism (de aventură, științific, treking, waching birds etc.);
• susținerea proiectelor care introduc valoare turistică, obiective și evenimente culturale și spirituale legate de Brâncuși;
• crearea de noi locuri de muncă și apariția oportunităților de a face carieră în domeniul industriei ospitalității;
• îmbunătățirea infrastructurii;
• constituirea unei rețele de centre de informare turistică în apropiere principalelor obiective turistice;
• crearea unui centru internațional de afaceri în apropierea axei Brâncuși;
• crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori străini în sectorul turistic; integrarea în programele finanțate de Uniunea Europeană;
• interesul crescut al turiștilor din Franța, Luxemburg, Belgia pentru operele lui Brâncuși;
În lucrare se propune înființarea unui centrul de informare și promovare turistică „Pro Brâncuși” care poate oferi pentru turiști:
• materiale promoționale și informative: hărți turistice, broșuri, pliante, postere, afișe etc.;
• servicii și pachete de programe turistice, oferte proprii, originale, trasee turistice noi;
• informații despre Brâncuși și posibilități de cazare și servire a mesei în hoteluri, moteluri, cabane, pensiuni, vile, campinguri, pensiuni agroturistice, gospodării țărănești;
• informații despre obiective turistice naturale și cultural-istorice;
Centrul poate pune la dispoziția turiștilor o bancă de date computerizată în care pot găsi orice informație legată de zona turistică a Gorjului; informații prin Internet și e-mail pentru planificarea vacanțelor și a rezervărilor pentru servicii turistice, informații turistice despre România.
BIBLIOGRAFIE:
1. Davidson, Rob "Tourism in Europe", Editura Pitman, Techniplus,
Paris, 1992 ;
2..G. Niculecu,
Al. Doru, Ș. I.
Vescu “Drumuri spre mănăstirile Gorjului”, Editura Ager,
Tg Jiu, 1997;
3. R. Stănciulescu, G. "Economia serviciilor", Editura Uranus, București,
1997;
4. Istrate, I. Bran,
E. Roșu, A. G. "Economia turismului și mediului înconjurător",
Editura Economică, București, 1996;
5. Minciu, R.,
Ispas Ana "Economia turismului", curs – material didactic,
A.S.E., 1992;
6. Minciu R.,
Ispas Ana "Economia turismului", Universitatea Transilvania,
Brașov, 1994;
7. Pascariu, G. “Turism internațional”, Editura Fundației „Gh. Zane”
Iași , 1996;
8. Pearce, D. „Tourism Development, Longman, London, 1998;
9. Peroni, G. “Marketing turistico”, Franco Angeli, Italia, 1994;
10. Pop N. “Marketing”, Editura Didactică și pedagogică, București,
1996;
11. Postelnicu Gh. “Introducere în teoria și practica turismului”, Editura
Dacia, Cluj-Napoca, 1997;
12. Postelnicu Gh. “Economia turismului”, Universitatea Creștină
„Dimitrie Cantemir", Cluj-Napoca, 1999;
13. Postelnicu Gh. “Turismul internațional. Realități și perspective”, Casa
Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 1998;
14. Savu D.V. "Integrare Europeană", Editura Oscar Print,
București, 1996;
15. Snack O . “Economia și organizarea turismului”, Editura Sport ………………………………….Turism, București, 1976;
16. Stăncioiu A. “Strategii de marketing turistic”,Editura Economică,
București, 2000;
17. Stănciulescu G. „Managementul turismului durabil în centrele urbane”,
Ed. Economică, București, 2004;
19. Westwood J. Planul de marketing pas cu pas, Editura Rentrop &
Straton, București, 1999;
20. www.brancusi.ro;
21. www.infotravel.ro.
BIBLIOGRAFIE:
1. Davidson, Rob "Tourism in Europe", Editura Pitman, Techniplus,
Paris, 1992 ;
2..G. Niculecu,
Al. Doru, Ș. I.
Vescu “Drumuri spre mănăstirile Gorjului”, Editura Ager,
Tg Jiu, 1997;
3. R. Stănciulescu, G. "Economia serviciilor", Editura Uranus, București,
1997;
4. Istrate, I. Bran,
E. Roșu, A. G. "Economia turismului și mediului înconjurător",
Editura Economică, București, 1996;
5. Minciu, R.,
Ispas Ana "Economia turismului", curs – material didactic,
A.S.E., 1992;
6. Minciu R.,
Ispas Ana "Economia turismului", Universitatea Transilvania,
Brașov, 1994;
7. Pascariu, G. “Turism internațional”, Editura Fundației „Gh. Zane”
Iași , 1996;
8. Pearce, D. „Tourism Development, Longman, London, 1998;
9. Peroni, G. “Marketing turistico”, Franco Angeli, Italia, 1994;
10. Pop N. “Marketing”, Editura Didactică și pedagogică, București,
1996;
11. Postelnicu Gh. “Introducere în teoria și practica turismului”, Editura
Dacia, Cluj-Napoca, 1997;
12. Postelnicu Gh. “Economia turismului”, Universitatea Creștină
„Dimitrie Cantemir", Cluj-Napoca, 1999;
13. Postelnicu Gh. “Turismul internațional. Realități și perspective”, Casa
Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 1998;
14. Savu D.V. "Integrare Europeană", Editura Oscar Print,
București, 1996;
15. Snack O . “Economia și organizarea turismului”, Editura Sport ………………………………….Turism, București, 1976;
16. Stăncioiu A. “Strategii de marketing turistic”,Editura Economică,
București, 2000;
17. Stănciulescu G. „Managementul turismului durabil în centrele urbane”,
Ed. Economică, București, 2004;
19. Westwood J. Planul de marketing pas cu pas, Editura Rentrop &
Straton, București, 1999;
20. www.brancusi.ro;
21. www.infotravel.ro.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Promovarea Judetului Gorj pe Piata Turistica a Europei (ID: 145434)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.