Promovarea Industriei (1)pdf [612498]

P
ROMOVAREA
INDUSTRIEI
PRIN
MĂSURI PROTEC
Ț
IONISTE
Profesor coordonator: Studenți:
Conf.Univ.Dr. : Liana Me șter Govoreanu Andrada
Gal Darius Florin
Oradea, 2016


1)Aspecte teoretice
2)Tipuri de protecționism
3)Măsurile protecționiste
4)Costurile protecționismului
5)Politici agricole în țările industrializate
6)Concluzii
7)BibliografieCuprins


Protecționismul reprezintă politica economică aunui stat, care urmărește
protejarea temporară, parțialăsautotală aindustriei șiaagriculturii locale
prin aplicarea unui regim vamal cutarife ridicate lamărfurile deimport,
prin restricțiivalutare, subvenții,etc.1) Aspecte teoretice


Printre măsurile considerate discriminatorii cele mai folosite decătre
guverne figureaz ăbarierele vamale ,cotele tarifare ,taxele peimporturi ,
subvențiilepentru export, ajutoarele destat, adoptarea departicipa ții
publice saumăsurile sanitare .


Siguranța național ă. Pelângăindustria armamentului se protejeaz ă
anumite sectoare economice vitale pentru dispunerea de medii
defensive, de exemplu industria naval ăsauaeronautic ă.
Pentru eliminarea dependen țeieconomice în sectoare considerate de
bazăpentru funcționarea industrial ă, exemplu industria siderurgic ă.Motive care justific ăprotecția:


Pentru a elimina dependen țaeconomic ăîn general se protejeaz ă
industria național ă. Acest argument esteșia fost utilizat de țările mici ,
de țările cu dificult ățiîn balanța de plățiși, în general, de multețăriîn
dezvoltare care vorsăîșigarantizeze independen ța economic ă.
Pentru a apăraanumite sectoare economice care nu îndeplinesc doar o
funcțieeconomic ăci care au rolsocial șide mediu , caagricultura .


Pentru a apăraanumite valori culturale , de exmplu industria audio –
vizual ă.
Pentru a garanta pacea social ăpetermen scurt se protejeaz ăindustria si
colectivele sale de muncitori de costurile de ajustare care s -arderiva
dintr -un comerțliber .
Pentru unelețăriveniturile tarifare constituie principalele surse de
venituri fiscal e.


Toate studiile empirice realizate au demonstrat căprotecționismul are
dezavantaje superioare beneficiilor care s -arobțineprin eliminarea a astfel
de măsuri.
Protecționismul reprezint ăstrategia de dezvoltare din interior: rigiditatea
piețelorțărilor în dezvoltare justific ăintervențiastatului .
Comerțulliber reprezint ăstrategia de dezvoltare din afară: apărăvirtuțiile
concuren țialecare îmbun ătățesc distribuirea resurselor .


a)Protecționism moderat șicompatibil conduitei comerciale
multilaterale
b)Politici autarhice
c)Politica comercial ăstrategic ă2) Tipuri de protec ționism


Acesta urm ăreșterestricționarea accesului produselor străinepepiața
intern ălaunnivel rezonabil ,foloseștemăsuri tarifare șinon-tarifare la
niveluri cenuintroduc distorsiuni majore încadrul economiei ;uzeaz ăde
instrumente compatibile conduitei multilaterale .a) Protecționism moderat șicompatibil
conduitei comerciale multilaterale


Guvernele țăilorîn dezvoltare susțin de regul ă că ind ustriile noiau nevoie
de protecție pânăsăajung ămai competitive șimai puțin vulnerabile în
fața concuren ței.
Pentru aceasta , în multe cazuri , interzic saureduc anumite importuri
fixândcote limit ăsauscumpindu -le prin intermediul tarifelor vamale .


Politicile protecționiste se pot dovedi periculoase din punct de vedere
economic: permit produc ătorilor naționali săcontinue munca la eficiență
redus ă, ceea cepoate duce la stagnarea economic ă.


Reprezint ăostare deizolare economic ă,opolitic ăde
orientare spre interior, prin ignorarea voităaavantajelor ce
decurg dinrelațiileeconomice internaționale .
Semanifest ăprin tendințadeadezvolta cuorice prețanumite
ramuri economice șiprin folosirea unor măsuri drastice de
stopare aimporturilor .b) Politicile autarhice


Țările în dezvoltare au tarife ridicate : asupra importurilor de produse
industriale sunt , în medie , de treisaupatru orimai ridicate decât cele
existente în țările industriale .
Tarifele agricole sunt încamai mari in țările în dezvoltare decât în cele
industrializate .


Un impozit peimporturi este un impozit peexporturi , atât direct, când
creștecostul intrărilor , cât șiindirect, cândreducerea stimulului de control
al costurilor în industriile care concureaz ăcu importurile se extinde la
economie în general.


Politica comercial ăstrategic ă,trebuie săasigure firmelor naționale o
cotăsemnificativ ădin marja deprofit creat pepiațainternațional ăca
urmare aunor avantaje create prin subvenționareși/sau protecție
comercial ă.
Condițiile de reușităaunei astfel de politici lereprezint ă
posibilitatea deaidentifica sectoarele siindustriile deinteresșicapacitatea
depromovare .c) Politica comercial ăstrategic ă


Țările industriale mențin un nivel ridicat de protecțiea agriculturii prin
tarife ridicate .
Protecțiatarifar ăeste aproximativ de nouăorimai elevat ăîn sectorul
agricol decât în celproductiv .
Subvențiileagricole a țărilor industriale prejudiciaz ăexporturile și
sectoarele agricole a țărilor în dezvoltare , deoarece faciliteaz ăscăderea
prețurilor la nivel mondial șipermit economiilor dezvoltate săiși
garanteze piețele.


Obiectivele politicii comerciale petermen lung sunt dezoltarea
echilibrată aeconomiei naționale încondițiileunui anumit nivel de
expunere fațădeconcuren țaexternă .Petermen mediușiscurt sepot
enumera :
Redefinirea structurii exporturilor șiimporturilor ;
Îmbun ătățirea orient ăriigeografice afluxurilor comerciale ;Obiectivele politicii comerciale


Redefinirea echilibrelor dinbalanțacomercial ășibalanța
deplățiexterne ;
Îmbun ătățirea raportului deschimb ;
Armonizarea structurilor economice productive


Principalele funcțiiale politicii comerciale sunt :promovarea
relațiilor comerciale externe prin stimularea exporturilor ,protejarea
economiei naționale deconcuren țaextern ă,prin reglementarea șicontrolul
importurilor șinuînultimul rândrealizarea unui echilibru dinamic în
balanțelecomercial eșideplățiconcomit entcusporirea rezervei valutare a
statului .Funcții ale politicii comerciale


Măsurile protecționiste sunt adoptate deguverne caurmare a
reacțieisociet ățiilamediul deafaceri ,larestricțiile impuse ,lafactorii
economici ,politici ,legali etc.pentru stimularea sau restricționarea
comerțului internațional alcompaniilor .
Aceste măsuri afecteaz ăconcuren țaprin potențarea sau diminuarea
abilit ățilorcompaniilor ,precumșianevoilor acestora deaconcura peplan
internațional .3) Măsurile protec ționiste


Trăsăturile protecțieieconomiei prin intermediul măsurilor de
politic ăcomercial ă:
Foloseșteimstr umente specifice (tarifare ,netarifare ,paratarifare );
Trebuie săfieînstrânsăcorelațiecuviabilitatea ramurii ,sectorului
sauacompaniilor ;
Trebuie săfielimitat ăîntimpșiresurse ;
Genereaz ăcosturișiefecte negative pentru toțicei implicați
(exportatori ,importatori ,consumatori ,guverne );


Principalele grupuri alecărorinterese sunt lezate deprotecționism
sunt consumatorii ,comercian ții,exportatorii ,companiile transnaționaleși
nunumai .
Principalii purt ători aicererii deprotecțiesunt companiile din
sectoarele concurate deimporturi ,grupurile sindicale ,sectoarele intensive
tehnologic ,grupurile ecologiste .


Diminuarea eficiențeicu care opereaz ăeconomia protejat ă;
Efectele redistributive în detriment ul utilizatorilor produselor protejate ;
Costurile ridica te suportate de consumatori ;
Inrăutățirea competitivit ății externe a unor sectoare care folosesc input –
uriimportante ;
Creșterea prețurilor la anumite produse , în special la cele cu elasticitate
redus ăa cererii ;
Prețurile majorate la unele produse reprezint ă, de fapt, reducerea
veniturilor reale din economie ;4) Costurile protec ționismului


Riscul aparițieiunei adev ărate spirale protecționiste ;
Forțarea alocăriisuboptimale a factorilor de producție;
Reducerea ritmului de creștere economic ăprin majorarea prețurilor pe
piața intern ășiprin determinarea ramurilor interne săfoloseasc ă
echipamente industriale mai puțin riscante ;
Protecționismul diminueaz ăcapacitatea de absorbțiea unor piețe
reduc ândoportunit ățilede export pentru o serie de companii .


Protecționismul aavut efecte pozitive îndezvoltarea anumitor
activitățipecare anumite țărinuseorientau, deșiaprodus de
asemenea alte efecte negative care auafectat inflațiașiauredus
inițiativa deaseintra pepiețenoi.


Obiective ale politicilor agricole și rațiuni fundamentale
pentru protec ția în agricultură.
Condițiile care influen țează starea agriculturii în țările industrializate sunt
departe de a fi uniforme. În consecin ță, obiectivele politicilor agricole
variază.5) Politici agricole în țările
industrializate


Sprijinirea veniturilor din exploata țiile agricole –reprezintă unul dintre
cele mai uzuale obiective pentru protec ția sectorului agricol din țările
industrializate.
Stabilitatea veniturilor din exploata țiile agricole
-Îngrijorarea cu privire la instabilitatea pre țurilor este împărtă șită atât de
țările care importă, cât și de cele care exportă, iar pentru ambele pot sta la
baza fluctua țiilor interne sau a șocurilor externe
-Prin urmare, obiectivul men ținerii stabilită ții prețurilor poate implica
politici care tind să reglementeze fluxurile comercialePrincipalele obiective ale
politicilor agricole


Extinderea comer țului agricol net
–politicile agricole urmăresc în mod special extinderea
exporturilor sau reducerea importurilor
-pentru o țară deficitară care importă cantită ți mari ce pot
influența prețul la nivel global, aplicarea unui tarif optim ar putea să -i
îmbunătă țească balan ța comercială, reducând deficitul
Siguranța alimentară –din cauza incertitudinii importurilor de
alimente, reală sau preconcepută, un grad ridicat de auto -asigurare
cu alimente este un obiectiv major al politicii agricole


Susținerea pre țurilor de consum
–în general, programele care urmăresc men ținerea nivelului
de consum țintesc anumite grupuri de consumatori, totu și
intervențiile la nivelul pie ței naționale au fost folosite pentru a
preveni cre șterea bruscă a pre țurilor
-în timp ce utilizarea politicilor agricole din considerente de
bunăstare socială la nivel larg este foarte semnificativă pentru
grupuri sau regiuni specifice, importan ța generală a acestor obiective,
în țările industrializate, a fost mai mică decât a celorlalte obiective
discutate


Diferitele instrumente ale politicii agricole în țările industrializate pot fi
divizate în trei grupuri:
a)Politici care afectează producătorii interni
b)Politici care afectează consumatorii interni
c)Politici care afectează fluxul comercialInstrumente ale politicii agricole


Prețurile de produc ție garantate –guvernul este dispus să cumpere
produse la un anumit pre ț, în diferite condi ții; acest pre țgarantează
producătorilor un venit minim pentru produc ția obținută, reprezentând
astfel un instrument de influen ță a nivelului produc ției
Prețuri țintă și plăți prin deficit –dacă pre țul pieței este mai mic decât
prețul țintă, guvernele plătesc diferen ța dintre acesteaa) Politici care afectează
producătorii interni


Cote de produc ție/ comercializare
–au fost introduse atunci când măsurile de suport al pre țurilor au devenit
prea costisitoare, iar modificarea acestora nu era posibilă din punct de vedere
politic
-s-au impus limitări pe produc ție prin cote de produc ție
-cotele de produc ție garantează fermierilor dreptul de a -și vinde produc ția
la un pre țgarantat, în limita anumitor cote


Programe de stocare –stocurile pot fi acumulate deliberat pentru
stabilizarea pre țurilor; pe lângă aceste stocuri de ținute de guvern, țările
industrializate plătesc uneori subven ții fermierilor pentru depozitarea
produselor în spa țiile de depozitare ale acestora
Subvențiile –reduc costurile de produc ție și comercializare ale
fermierilor și se acordă pentru transport, asigurarea culturilor,
fertilizări, iriga ții și diferite taxe


Pe lângă obiectivelor clare de bunăstare, programele de suport a
consumatorilor, în țările industrializate, urmăresc protejarea acestora în
fața prețurilor ridicate plătite producătorilor.
În țări cu istorie de exporturi substan țiale de produse alimentare,
prețurile alimentelor plătite de consumatori tind să fie mai aproape de
prețurile interna ționale și să se modifice în acord cu acestea.b) Politici care afecteaz ă
consumatorii interni


Principalul scop al măsurilor care afectează fluxurile comerciale este de
a menține o anumită corela ție între pre țurile interne și cele mondiale.
În acest scop, o varietate de bariere tarifare și non -tarifare au fost
folosite pe parcursul anilor precum tarifele de import, cotele de import,
ajutoare de export, etc.c) Politici care afectează fluxul
comercial


Tarifele de import –ridică pre țurile primite de producătorii interni
pentru produc țiile obținute și prețurile pe care consumatorii sunt
nevoiți să le plătească; nu sunt foarte întâlnite la alimentele de bază și
sunt folosite mai mult pentru protejarea produselor alimentare
procesate
Cotele de import –urmăresc limitarea volumului de importuri pentru
un anumit produs


Ajutoarele de export
–urmăresc a face exporturile la fel de competitive cu cele ale altor
exportatori și în acela și timp să men țină prețurile interne mai ridicate
decât ele predominante pe pie țe mondiale prin intermediul subven țiilor
-Alte tipuri de ajutoare de export, precum creditele de export, sunt des
folosite și urmăresc cre șterea competitivită ții exporturilor unei țări vis a vis
de alți exportatori


Protecționismul urmăre ște protejarea industriei și a agriculturii.
Protecționismul pentru promovarea agriculturii este larg răspândit și
bine înrădăcinat.
Instrumentele politicii agricole sunt cele mai complexe, cuprinzând o
mulțime elaborată de măsuri pentru a implementa suportul fermierilor
autohtoni.6) Concluzii


În general, măsurile protec ționiste urmăresc stabilitatea și eficiența.
Multe guverne pun accent pe aspectele interna ționale ale protec ției
agriculturii, în special pe efectele adverse ale acestora asupra pre țurilor
pieței mondiale și a oportunită ților de export.
Țările în curs de dezvoltare au tarife mai mari asupra imprturilor decât
țările industrializate.


Măsurile protec ționiste pot duce la stagnarea economică .
Subvențiileagricole a țărilor industriale prejudiciaz ăexporturile și
sectoarele agricole a țărilor în dezvoltare , deoarece faciliteaz ăscăderea
prețurilor la nivel mondial șipermit economiilor dezvoltate săîși
garanteze piețele.
Costurile ridica te suportate de consumatori reprezintă unul dintre
dezavantajele protec ționismului.


Sprijinirea veniturilor din exploata țiile agricole –reprezintă unul dintre
cele mai uzuale obiective pentru protec ția sectorului agricol din țările
industrializate .
Principalul scop al măsurilor care afectează fluxurile comerciale este de
a menține o anumită corela ție între pre țurile interne și cele mondiale .
Protecționismul are dezavantaje superioare beneficiilor care s -arobține
prin eliminarea a astfel de măsuri.


Johnson, D.G. “International Trande and Agricultural Labour Markets:
Farm policy as Quasi -Adjustmend Policy”, American Journal of
Agricultural Economics, Vol. 64, 1982
Blackhurst , R., “The Twilight of Domestic Economic Policies”, The
world economy, Vol. 4, 1981
Burniaux , J.M., “A Rural -Urban, North -South General Equilibrum
Model: Theoretical Overview of the RUNS Model”, Discussion paper
no. 8404, Universite Libre de Bruxelles , 1984Bibliografie