Promovarea Imaginii Companiei Prin Campanii de Relatii Publice

CUPRINS

INTRODUCERE 2

CAPITOLUL 1. CAMPANIA DE RELAȚII PUBLICE 3

1.1 Definirea campaniei de relatii publice 3

1.2 Tipuri de campanii de relații publice 5

1.3 Caracteristicile campaniilor de relații publice 6

CAPITOLUL 2. PLANUL CAMPANIEI DE RELAȚII PUBLICE 7

2.1 Definirea problemei 8

2.2 Analiza situației 9

2.3 Stabilirea obiectivelor 10

2.4 Identificarea diferitelor categorii de public 12

2.5 Stabilirea strategiilor 12

2.6 Stabilirea tacticilor 16

2.7 Fixarea calendarului de lucru 20

2.8 Stabilirea bugetului 20

2.9. Evaluarea campaniei de relații publice 20

2.9.1 Proceduri de evaluare a campaniei de relații publice 21

2.9.2 Evaluarea eficienței campaniilor de relații publice 24

CAPITOLUL 3. ANALIZA CAMPANIEI “ȘANSĂ LA VIAȚĂ, ȘANSĂ LA NOI AMINTIRI” 25

3.1 Aspecte generale despre campanie 25

3.2 Evaluarea campaniei ”Șansă la viață, șansă la noi amintiri” 26

3.3 Rezultatele campaniei 32

CAPITOLUL 4. CONCLUZII 36

BIBLIOGRAFIE 44

INTRODUCERE

Am ales ca temă a lucrării de disertație „promovarea imaginii companiei prin campanii de relații publice” datorită multiplelor posiblități de abordare pe care le oferă și a consecințelor care pot face obiectul unui astfel de studiu de caz. Pentru a-și câștiga și menține succesul pe piață și reputația, nu mai este suficient ca marii producători de bunuri de larg consum să ofere produse excepționale din punct de vedere calitativ. În perioada actuală, când nivelul de viață este în creștere și cerințele tot mai exigente, pentru a cuceri clienți, cumpărători și consumatori, companiile trebuie să își orienteze activitatea dincolo de activitățile de promovare specifice brandului și să apeleze la promovarea corporatista, la cultivarea încrederii în organizație. Pentru aceasta tot mai multe companii se implică în viața societății în care își desfășoara activitatea economică. Am considerat că un bun exemplu de campanie corporatista este campania „șansă la viață, șansă la noi amintiri”, un studiu de caz complex care apelează la comunicarea prin toate mijloacele mass-media, se folosește de multe instrumente specifice activității de relații publice, are obiective clare și rezultate cuantificabile.

Lucrarea de față este structurată în trei capitole având drept scop prezentarea campaniei și a mijloacelor de realizare a acesteia, determinarea aspectelor pozitive care asigură succesul unei campanii și a celor negative care trebuie evitate pe viitor. Primul capitol al lucrării prezintă câteva noțiuni teoretice cu privire la campania de relații publice, tipurile de campanii și caracteristicile acestora. Cel de-al doilea capitol îmbină noțiunile teoretice cu aspectele practice specifice campaniei studiate. Astfel, se prezintă etapele de realizare a unui plan de campanie de relații publice cu aplicarea practică a campaniei studiate. Ultimul capitol este dedicat analizei campaniei și prezentării concluziilor în intenția de a organiza principalele idei rezultate într-un mod clar și concis.

Motto : ‘’Relațiile publice trebuie să depășească domeniul construirii imaginilor de corporație și de instituție, pentru a începe să promoveze dezbaterile și educarea în legătura cu problemele importante ale vremurilor noastre’. 

Frank Vogel, fost director de informare și relații externe, Banca Mondială

CAPITOLUL 1. CAMPANIA DE RELAȚII PUBLICE

1.1 Definirea campaniei de relatii publice

D.Newsom, JV.Turk propun următoarea definiție a campaniilor de relații publice:

Campaniile sunt eforturi coordonate, ample și orientate spre atingerea unui anumit obiectiv sau set de obiective corelate care vor permite organizației să atingă, în viitor, un scop pe termen lung, exprimat sub forma unei declarații de principii.

O campanie trebuie construită în jurul unei declarații de pozitionare: o declarație a organizației care are la bază un anumit scop.

În definirea campaniilor apar următoarele noțiuni a căror definire succintă este:

Scopurile sunt rezultatele globale pe care organizatia speră să le obțină prin activitatea ei.

Obiectivele sunt reprezentate de acțiuni și etape specifice care măsoară progresul făcut în atingerea scopurilor; obiectivele trebuie să fie concrete, măsurabile, să aducă o contribuție semnificativă la realizarea scopurilor și să aibă termene specifice de execuție.

Declarația de principii este reprezentată de un text scurt în care sunt prezentate valorile majore ale unei organizații, scopurile pe care le are, locul și responsabilitatea ei între celelalte organizații asemănătoare și în societate în general.

Specialiștii de relații publice au la dispoziție următoarele instrumene, procese (potrivit lui J.E. Grunig și T. Hunt) pentru a defini și a planifica o situație:

Evenimentul este o întâmplare de scurtă durată care ocupă un interval de timp precis, răspunde numai unui obiectiv și vizează unul sau mai multe publicuri bine determinate. Evenimentul poate include obiective specifice de mai mică anvergură și cu caracter punctual.

O campanie este un proces care are o durată mai mare, dar, la fel ca evenimentul, are un început și un sfârșit bine precizate. Aceasta este alcătuita din mai multe evenimente sau alte acțiuni specifice de relații publice; obiectivele ei sunt mai largi și implică o gamă largă de categorii de public.

Programul este, de asemenea, format din mai multe evenimente și acțiuni de relații publice, dar nu are termen clar de finalizare. Acesta poate fi văzut și modifcat periodic și poate continua atât timp cât se consideră că este necesar. Obiectivele programlui sunt de mare anvergură și vizează probleme generale.

Campaniile de relații publice se află în strânsă legătură cu alte tipuri de campanii, relațiile dintre acestea sunt complexe și de aceea se folosesc frecvent elemente de relații publice ca instrumente de lucru în campanii de marketing sau de publicitate și invers, tehnici de marekting, publicitate, promoțiune se aplică de campaniile de relații publice.

În relațiile publice se pot aplica și tehnicile de marketing pentru crearea de relații bune cu consumatorii și satisfacerea nevoilor acestora, precum:

tehnicile reclamei (clipuri și anunțuri publicitare) pentru prezentarea mai vizibilă a organizației în mass-media.

tehnicile promoțiunii pentru a se crea, prin evenimente și acțiuni specifice, legături puternice cu publicul.

Campaniile de relații publice mai trebuie distinse și de campaniile de comunicare publică (CCP). Campaniile de relații publice au ca obiective crearea de relații pozitive între o organizație și publicurile ei; folosesc un spectru larg de mijloace de comunicare: interpersonală, mediată de diferite suporturi tehnologice (telefon, afișe, e-mail, internet etc) sau de tip mass-media, contribuind astfel la îndeplinirea misiunii sociale globale a organizației și la confirmarea declarației de principii care o definește.

Campaniile de comunicare publică au un scop imediat, practic, bine definit (de exemplu limitarea fumatului, preluarea de câini comunitari, înfrmusețarea orașului) și folosesc exclusiv mass-media. Sunt urmărite obiective limitate, care nu au legături importante cu declarația de principii a respectivei organizații.

Scopul campaniilor de relații publice

Campaniile sunt construite și elaborate pentru a aborda o temă, pentru a rezolva o problemă sau pentru a corecta sau a îmbunătăți o situație. Ele ating aceste scopuri schimbând un comportament, o lege sau o opinie dezirabile, dar contestate de ceilalți.

Principalele patru mari caracteristici ale unei campanii sunt:

are rezultate specifice;

vizează publicul larg;

este stabilită pentru o anumita perioadă de timp;

este un set organizat de activități de comunicare.

Pentru a fi eficientă și a avea succes o campanie trebuie sa aibă scopuri realiste, să combine comunicarea interpersonala cu comunicarea mass-media și să aibă recunoașterea diferitelor audiențe vizate.

1.2 Tipuri de campanii de relații publice

Clasificarea campaniilor de relații publice se poate face după mai multe criterii. Astfel, după:

durată, pot fi pe perioadă lungă sau perioadă scurtă

conținut, pot fi campanii care vizează teme de mare amploare sau teme limitate

publicul lor, campaniile se pot adresa publicului intern al unei organizații sau pot fi extinse la nivelul unor mari categorii de publicuri

obiective, pot fi strategice sau tactice.

Potrivit lui Patrick Jackson, consultant și cofondator al Jackson, Jackson & Wagner, o firmă internațională de relații publice, există următoarele șase tipuri de campanii de relații publice în funcție de obiectivele vizate:

Conștientizarea unei probleme – se urmărește aducerea în atenția publicului a unor teme de dezbatere, situații, atitudini etc (de exemplu: importanța eforturilor de protejare a mediului ambiant; necesitatea purtării centurii de siguranță la volan).

Campanii de informare, prin care, pe lângă conștientizarea unei probleme, se urmărește îmbogățirea informațiilor referitoare la această problemă (exemplu: pericolele care apar atunci când nu porți centura de siguranță, cazuri de accidente, simulări în laboratoare, date despre fiabilitatea centurilor).

Campanii de educare a publicului – se urmărește pregătirea publicului pentru a acționa pe baza cunoștințelor primite, în conformitate cu obiectivele campaniei (campanii anti-sida, campanii împotriva violenței în familie).

Campanii pentru întărirea atitudinilor și comportamentului acelora care susțin poziția organizației; ele se bazează pe reactualizarea normelor, valorilor și comportamentelor publicurilor respective (exemplu: protejarea patrimoniului forestier, reducerea poluării).

Schimbarea atitudinilor – campanii prin care se vizează publicurile care nu împărtășesc valorile companiei și se încearcă să se schimbe atitudinile acestora (exemplu: campania împotriva fumatului).

Schimbarea comportamentului vizează inducerea de noi modele de acțiune (de exemplu: campania pentru purtarea centurilor de siguranța, campania pentru păstrarea curățeniei).

1.3 Caracteristicile campaniilor de relații publice

Experiența acumulată de specialiștii în relații publice arată că o campanie care are succes respectă anumite principii și caracteristici de bază. S-au identificat cinci principii ale campaniilor de succes:

identificarea nevoilor, obiectivelor și posibilităților publicurilor prioritare

planificarea și executarea campaniilor într-un mod sistematic

monitorizarea și evaluarea continuă pentru a se vedea ce funcționează și unde trebuie făcute eforturi suplimentare

luarea în considerare a rolurilor complementare ale comunicării interpersonale cu mass media

selecția unor media potrivite pentru fiecare public prioritar, dând atenția necesară posibilităților acelor media de a difuza mesajul.

Studiile campaniilor de succes indică faptul că sunt prezente întotdeauna cinci elemente sau caracteristici:

aspectul educțional al unei campanii – o campanie trebuie sa lumineze publicurile ei, spunându-le ceva ce nu știau deja sau oferindu-le o perspectivă diferită ori un mod diferit de a privi ceva ce știau deja sau ceva ce credeau că știu deja.

Asigurarea unor suporturi sau stimulente materiale care pot contribui la succesul campaniei

Constrângerea

Susținerea – este tot o formă de constrângere prin reluarea mesajului. Dacă există susținere înseamnă că publicurile sunt convinse de valoarea apelurilor făcute în campanie și, într-un fel, “cumpără” mesajul. Acest lucru ajută la intensificarea puterii mesajului, care este spus și de oamenii din afara campaniei.

Evaluarea, prin care se identifică ce fel de schimbare de comportament dezirabilă s-a produs, când s-a produs și pentru ce publicuri.

CAPITOLUL 2. PLANUL CAMPANIEI DE RELAȚII PUBLICE

Campania de relații publice este o activitate planificată, structurată și coordonată, prin care o organizație urmărește să-și atingă obiectivele de relații publice specifice. Campania este un proces dinamic alcătuit din mai multe etape care se condiționează și se determină reciproc.

În literatura de specialitate există msuporturi sau stimulente materiale care pot contribui la succesul campaniei

Constrângerea

Susținerea – este tot o formă de constrângere prin reluarea mesajului. Dacă există susținere înseamnă că publicurile sunt convinse de valoarea apelurilor făcute în campanie și, într-un fel, “cumpără” mesajul. Acest lucru ajută la intensificarea puterii mesajului, care este spus și de oamenii din afara campaniei.

Evaluarea, prin care se identifică ce fel de schimbare de comportament dezirabilă s-a produs, când s-a produs și pentru ce publicuri.

CAPITOLUL 2. PLANUL CAMPANIEI DE RELAȚII PUBLICE

Campania de relații publice este o activitate planificată, structurată și coordonată, prin care o organizație urmărește să-și atingă obiectivele de relații publice specifice. Campania este un proces dinamic alcătuit din mai multe etape care se condiționează și se determină reciproc.

În literatura de specialitate există mai multe modele de pregătire a unui plan de campanie, dar sintetizându-le principalele etape care alcătuiesc un plan de campanie sunt:

Definirea problemelor

Analiza situației

Stabilirea obiectivelor

Identificare diferitelor categorii de public

Stabilirea strategiilor

Stabilirea tacticilor

Fixarea calendarului de lucru

Stabilirea bugetului

Stabilirea procedurilor de evaluare

În funcție de natura problemelor organizației, a obiectivelor sau a resurselor existente, unele etape pot fi unite (de exemplu: definirea problemelor și analiza situației; dezvoltarea unei strategii și stabilirea tacticilor).

2.1 Definirea problemei

Termenul de “problemă” nu se referă în mod obligatoriu numai la aspecte negative, ci se referă și la anumite oportunități de care organizația poate să profite pentru atingerea obiectivelor ei generale.

Potrivit lui S.M Cutlip, A.H Center și G.M Broom, “… procesul de definire a problemelor începe atunci când cineva face o judecată de valoare referitoare la faptul că ceva nu merge bine sau ar putea în curând să nu meargă bine sau că ceva ar putea merge mai bine”.

Orice campanie de relații publice începe datorită unei situații observate sau datorită unor motive întemeiate. Din punct de vedere al relațiilor publice problemele cu care se confruntă o organizație sunt variate și numeroase și pot fi grupate în următoarele categorii:

Eliminarea imaginii negative pe care o are o organizație, produs sau serviciu. Apariția unei asemenea imagini este rezultatul unui proces lent de acumulări; anumite întâmplări pot sensibiliza conducerea organizației și o pot obliga să inițieze acțiuni de corectare a imaginii.

Coordonarea unui proiect specific: în acest caz se pornește de la promovarea imaginii organizației prin acțiuni specifice. Specialiștii de relații publice pleacă de la o situație neutră, care nu impune combaterea unei percepții negative; de aceea ei trebuie să fixeze motivul de declanșare al campaniei, să definească tipurile de probleme care impun realizarea unor asemenea proiecte.

Implementarea sau dezvoltarea unui program de durată: fără continuitate în activitatea de relații publice nu se pot crea și exploata situații favorabile pentru menținerea și îmbunătățirea imaginii unei organizații; aceste programe sunt esențiale pentru asigurarea unui climat de încredere în organizație.

Strategia Procter&Gamble urmărește să sprijine dezvoltarea durabilă în țările în care compania este prezentă. Acest lucru este reflectat chiar de misiunea companiei: “Touching lives, improving lives”.

Campania “Șansă la viață, șansă la noi amintiri” face parte din proiectul global al P&G de a sprijini nevoile comunităților locale. “Problema” care se vizează a fi rezolvată în cazul campaniei “Șansă la viață, șansă la noi amintiri” se referă la implementarea sau dezvoltarea programelor de durată, care contribuie la consolidarea imaginii companiei.

Responsabilitatea socială este una dintre valorile fundamentale promovate de Procter & Gamble. În acest scop, compania se implică activ în viața comunităților în care își desfășoară activitatea, atât prin intermediul investițiilor economice directe (fabrica de detergenți de la Timișoara și Centrul regional de servicii de la București), cât și prin campanii social-educaționale: programul de burse pentru studenți, programele educaționale pe teme de sănătate și igienă pentru tinerele fete și pentru copii, "P&G 2000: Un calculator, o șansă în plus în viitor" și programul de Educație Civică "Învață să schimbi lumea!" sunt doar câteva exemple de programe dedicate comunității, implementate de P&G în România.

2.2 Analiza situației

Cea de-a doua etapă presupune acumularea detaliată a tuturor datelor cunoscute referitoare la problema în cauză: istoricul ei, părțile implicate sau afectate, efectele ei etc.

Analiza situației se poate concretiza într-un dosar de lucru (fact book) care cuprinde două secțiuni:

Analiza factorilor interni: în această etapă se trec în revistă imaginile și acțiunile persoanelor importante pentru organizație, structurile și procesele relevante pentru problema în cauză, istoricul implicării organizației în acea problema etc; totodată, se realizează un audit al comunicării (atitudinile și practicile de comunicare ale organizației) cu scopul de a se înțelege mai bine modul în care ea comunică cu publicurile sale.

Analiza factorilor externi se referă la segmentele de public implicate în sau afectate de acea problemă. În acest caz se identifică interesele diferite ale fiecărui public, cunoștințele și atitudinile lor față de situație, căile prin care obțin informații despre aceasta, acțiunile pe care le întreprind sau intenționează să le întreprindă, scopurile pe care le urmăresc etc.

Analiza detaliată a factorilor interni și externi permite efectuarea unor evaluări de tip SWOT, a punctelor tari (strenght) și slabe (week) ale organizației, ale împrejurărilor favorabile (opportunities) și amenințărilor (threats) cu care se confruntă.

2.3 Stabilirea obiectivelor

Pentru a defini obiectivele unei campanii de relații publice trebuie să răspundem la întrebarea ”Ce dorim să realizăm?”. Astfel, pornind de la definiția problemelor, prin întrebări specifice putem stabili obiective precise, fiecare obiectiv reprezentând echivalentul unei sub-probleme din definiția inițială.

J.A. Hendrix a împărțit obiectivele în două mari categorii:

Obiective de producție (output) – acestea se referă la obiectivele concrete ale muncii obișnuite din relațiile publice: să fie trimise comunicate sau dosare de presă, să fie organizate conferințe, să fie efectuate prezentări ale instituției etc.

Obiective de impact, cele definite ca atare de o campanie de relații publice. Acestea sunt de trei feluri:

Informaționale – atunci când se urmărește popularizarea unui eveniment, produs, lider etc.

Atitudinale – vizează modificarea atitudinilor publicurilor (formarea de noi atitudini, întărirea celor existente sau schimbarea lor radicală) față de organizație, produsele sau serviciile ei.

Comportamentale – implică modificarea comportamentului (crearea de noi comportamente, întărirea celor favorabile sau răsturnarea celor defavorabile) față de organizație.

Conform lui D.L. Wilcox si colaboratorilor, obiectivele unei campanii pot fi:

Informaționale – oferă date despre un eveniment, prezintă un produs, introduc o companie etc. Aceste obiective pot fi ușor conturate, dar realizarea lor nu poate fi ușor evaluată.

Motivaționale – urmăresc să convingă publicul și să determine anumite acțiuni; aceste obiective sunt mai greu de atins, dar pot fi ușor cuantificate.

Obiectivele unei campanii trebuie să fie realiste, cuantificabile și măsurabile și trebuie să țină seama de resursele bugetare și de factorul timp.

Obiectivele campaniei “Șansă la viață, șansă la noi amintiri”

Campania cu scop umanitar “Șansă la viață, șansă la noi amintiri” este menită să creeze solidaritate socială pentru a ajuta persoanele cu nevoi speciale. Astfel, campania își propune salvarea cât mai multor copiii cu probleme cardiace și educarea publicului cu privire la gravitatea acestor probleme.

Informații despre campanie

În România se nasc anual aproximativ 1000 de copii cu malformații cardiace, 900 dintre aceștia necesitând intervenție chirurgicală în primul an de viață. În prezent, într-un an, pot fi operați la Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mures circa 270 de copii (există un singur bloc operator și o singură echipă specializată).

Obiectivul principal al campaniei este defalcat în două obiective secundare după cum urmează:

Un obiectiv care vizează latura educațională a campaniei – realizarea unei mai bune informări și educări a părinților, atât în privința necesității de a descoperi eventualele malformații la timp, încă din timpul sarcinii, cât și pentru a se prezenta la medic, înainte ca micuții să împlinească un an.

Al doilea obiectiv care vizeaza latura investițională a campaniei – amenajarea unui al doilea bloc operator și specializarea personalului medical pentru acesta în străinatate.

Analizând obiectivele campaniei prin prisma clasificarii făcute de J.A. Hendrix constatăm că obiectivele campaniei “Șansă la viață, șansă la noi amintiri” sunt obiective de impact informaționale. În aceeasi categorie a obiectivelor (informaționale) se încadrează obiectivele campaniei studiate și din prisma lui D.L. Wilcox si colaboratorilor.

2.4 Identificarea diferitelor categorii de public

Odată stabilit obiectivul campaniei, se trece la următorul pas al planului care constă în definirea categoriilor de public cărora le sunt destinate mesajele campaniei. Pentru aceasta trebuie să stabilim pe cine trebuie să informeze sau să influențeze campania planificată. Răspunsul exact la această întrebare permite identificarea riguroasă a diferitelor categorii de public care sunt vizate de campanie, acest fapt ducând la o utilizare eficientă a bugetului, timpului și energiei și la atingerea obiectivelor fixate.

În funcție de obiectivul pe care ni-l propunem, ne putem adresa pornind de la categorii largi de public până la segmente foarte bine definite, cu caracteristici specifice.

Publicul vizat de această campanie este reprezentat în primul rând de părinți, viitoarele mămici, dar nu în ultimul rând de medici și/ sau personalul medical. Fiind o campanie educațională, publicul țintă este reprezentat de toate categoriile de oameni, de publicul larg.

2.5 Stabilirea strategiilor

Strategia este planul de acțiune care prevede liniile directoare și temele majore ale unei campanii. Acestea pot fi mai largi sau mai stricte în funcție de obiectivul fixat și de categoriile de public vizate.

R. Kendall propune următoarele tipuri de strategii:

Inactivitatea strategică – în anumite condiții (de exemplu: confruntarea cu o organizatie care are o proastă reputație) cea mai bună strategie este să o ignori și să nu întreprinzi nimic.

Activități de diseminare a informației – aceste strategii au ca finalitate distribuirea de mesaje care prezintă organizația sau punctul ei de vedere; în aceste cazuri diseminarea informației poate lua mai multe forme:

Programul de informare publică – informația prezintă punctul de vedere al organizației care sponsorizează programul, susținerea oficialităților, declarații etc.

Conferințele de presă: oferă tuturor instituțiilor mass-media, simultan, informatții semnificative despre organizație.

Lobby-ul – oferă legiuitorilor informații fiabile despre oganizație și transmite organizației feedback-ul forului legislativ.

Apariții publice ale unor personalități, turnee ale purtătorului de cuvânt – acestea aduc în prim-plan nume de rezonanță socială care pot promova organizația și pot distribui informații despre aceasta.

Biroul de presă – poate oferi prin specialiști bine pregătiți, asistență în diseminarea informației.

Corectarea informațiilor eronate sau răuvoitoare – conduce la corectarea unor erori prin acțiuni care dovedesc falsitatea informațiilor respective.

Expunerea de suporturi informative cu ocazia unor reuniuni publice.

Organizarea de evenimente – strategii care vizează transmiterea de informații prin:

Evenimente neplanificate – reacția la un eveniment relativ neașteptat.

Ceremonii – ocazii festive care marchează anumite evenimente din trecut sau prezent.

Evenimente puse în scenă pentru mediatizare, adică activități organizate pentru a atrage atenția presei și a genera vizibilitatea publică: acte de caritate, lansări de acțiuni etc.

Concursuri, competiții (inclusiv momentele festive ale decernării unor premii de excelență)

Activități promoționale – au ca scop impunerea imaginii organizației prin:

Acțiuni de marketing – încearcă să focalizeze atenția asupra eforturilor de satisfacere a consumatorilor: târguri, expoziții, demonstrații și testări de produse, lansări de noi produse etc.

Dramatizări – vor să arate cum funcționează un produs sau serviciu prin prezentarea dramatizată a acestuia.

Fund-raising – eforturi destinate să colecteze bani pentru diverse categorii de public ori diverse organizații sau pentru a completa bugetul unei campanii;

Descoperiri științifice – oferirea de informații privind o temă controversată sau lansarea rezultatelor unor cercetări.

Acțiuni civice – prin aceste activități organizația își arată preocuparea pentru interesele comunității.

Activități organizaționale – urmăresc promovarea organizației în mediul ei specific prin:

Poziționarea unei organizații – definirea celor care o sprijină și crearea unui grup pentru eforturi de cooperare.

Constituirea coalițiilor – realizarea de alianțe cu grupuri și organizații care au aceleași obiective și împărtășesc aceleași valori.

Conferințe, convenții, seminare: permit diseminarea de informații, schimbul de idei și creșterea prestigiului organizației.

Lobby-ul indirect – se realizează prin mobilizarea alegătorilor în jurul unei anumite probleme pentru a exercita presiuni asupra legislativului.

Negocieri – intervenția, ca autoritate dezinteresată, pentru a rezolva conflictele dintre grupuri.

Strategia selectată poate fi compunsă din mai multe evenimente coordonate sau dintr-unul singur, dar ea trebuie să fie corelată cu obiectivul propus, cu publicurile vizate, cu calendarul și cu procesele de comunicare preconizate.

Alegerea unei strategii este influențată de resursele organizației, de gradul de accesibilitate al publicului, de scopurile campaniei, de circumstanțele concrete și de calitățile profesionale ale specialiștilor. Strategia aleasă trebuie să întrunească următoarele calități:

Să atingă publicurile alese ca țintă a respectivei campanii.

Fiecare element al strategiei să poată fi corelat cu segmentele diferite ale categoriilor de public determinate.

Strategia globală și elementele constitutive trebuie să răspundă cel mai bine obiectivului fixat pentru campania respectivă.

Strategia trebuie să fie în concordanță cu resursele de timp, umane și financiare ale organizației.

Strategia trebuie să fie compatibilă cu stilul de conducere și valorile managerilor organizației.

În cadrul procesului de planificare a campaniei, construirea unei strategii trebuie să aibă în vedere următoarele:

Alegerea strategiei – se face având în vedere acele acțiuni care corespund cel mai bine obiectivului propus.

Cercetarea și testarea strategiei – este verificată prin confruntarea cu standardele organizației sau prin testarea ei pe un grup reprezentativ pentru publicul vizat.

Stabilirea planului de comunicare are în vedere elementele de comunicare ale strategiei, înainte, în timpul sau după fiecare activitate fixată.

Precizarea calendarului pentru întreaga strategie are în vedere modul în care sunt coordonate toate elementele.

Fixarea bugetului pentru fiecare activitate presupune detalierea costurilor pentru fiecare element în parte și pentru ansamblul activităților.

Prezentarea planului în fața conducerii organizației.

Strategia campaniei „Șansă la viață, șansă la noi amintiri” se integrează perfect strategiei corporative globale urmărită de Procter & Gamble, aceea de a susține viața comunității locale. Scopul strategiei campaniei „Șansă la viață, șansă la noi amintiri” este foarte clar definit și anume, acela de informare a oamenilor asupra incidenței malformațiilor cardiace, cum pot fi depistate si soluționate. Planificarea strategică a campaniei a continuat cu stabilirea obiectivelor, a acelor scopuri/ țeluri care definesc ceea ce urmărește să se obțină prin desfășurarea campaniei. Pentru îndeplinirea scopului campaniei s-au stabilit cele două mari obiective ale campaniei, obiectivul informațional si obiectivul investițional.

Pentru alegerea temei campanie s-a realizat o cercetare calitativa de tip focus-group prin care s-a identificat că problemele de sănătate sunt susținute de majoritatea femeilor și mamelor. Din categoria subiectelor supuse dezbaterii au mai făcut parte propunerile de echipare a școlilor cu calculatoare, susținerea campaniei de luptă împotriva cancerului la sân, implicarea în cadrul proiectelor de sănătate pentru copiii. Odată indentificată tema campaniei, de susținere a copiilor cu malformații cardiovasculare, s-a definit campania și i s-a oferit o personalitate vizuală, prin identificarea unei sigle (logo) care a fost folosită pe toate materialele promoționale folosite la promovarea campaniei.

Campania are ca obiectiv donarea unui procent din încasările obținute prin vânzarea produselor participante la campanie, pentru echiparea unei noi săli de operații în cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu-Mureș (IBCvT) și formarea continuă de specialiști prin specializarea lor în străinătate.

În România, din 1000 de copii cu malformații cardiace născuți anual, 900 necesită operație până la împlinirea vârstei de 1 an, iar cei mai mulți dintre aceștia sunt operați la Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu-Mureș. Deoarece există un singur bloc operator și o singură echipă specializată numărul mediu al copiilor operați anual ajunge la 270. IBCvT beneficiază de o colaborare foarte bună cu SMURD (ce permite transportul copiilor în timp scurt la Tg.-Mureș) și serviciul de neonatologie din Mureș.

Obiectivul care vizează latura educațională a campaniei a presupus informări asupra:

incidenței malformațiilor cardiace, a modului de descoperire a acestora și a pașilor care trebuie urmați.

tipurilor de intervenții care se pot realiza și vârsta la care trebuie efectuate.

2.6 Stabilirea tacticilor

Pentru specialiștii de relații publice, tactica reprezintă acea acțiune de relații publice proiectată să aibă un efect specific asupra relației dintre o organizație și o anumită categorie de public (D.W.Guth, C. Marsh, 2000). Având în vedere acest lucru, această etapă presupune prezentarea tacticilor alese, adică descrierea pe scurt a acțiunilor prevăzute în cadrul strategiilor. Pentru fiecare tactică aleasă trebuie precizate următoarele informații:

Descrierea pe scurt a acțiunii ce trebuie executată.

Termenul limită de executare a acțiunii (deadline-ul).

Bugetul estimat.

Cerințe speciale.

Numele persoanei care răspunde de respectiva acțiune.

Potrivit lucrărilor de specialitate (R. Kendall 1992; J.A. Hendrix, 1995; D.W.Guth, C. Marsh, 2000), specialiștii în relații publice au la dispoziție trei canale prin care își pot transmite mesajele: evenimente speciale, media controlate și media necontrolate. Criteriul după care s-a făcut această clasificare este gradul de control pe care îl poate exercita o organizație asupra canalului prin care se transmite o informație.

Evenimentele speciale sunt concepute și executate de organizație pentru a crea relații privilegiate cu publicurile ei importante și pentru a fi remarcată de diverși alți observatori. Sponsorizările, construirea unor facilități de interes public, crearea de centre de training etc întăresc relațiile dintre organizație și anumite categorii de public, dar simultan, aduc organizația în atenția altor categorii de public (membrii comunității, oficialitățile, reprezentanții presei). Este recomandat ca evenimentele speciale să implice un număr cât mai mare de persoane și să atragă prezența unor celebrități. Din categoria evenimentelor speciale amintim: aniversările, comemorările, concertele, festivalurile, expozițiile, conferințele, dezbaterile, decernările de premii, sponsorizările, vizitele la diferite obiective, concursurile, inaugurările (de școli, spitale, obiective publice), evenimentele sportive etc. Succesul în organizarea unui eveniment depinde de câteva calități esențiale:

Stabilirea unei legături clare între organizație și eveniment.

Identificarea unui nume potrivit – evenimentele cu nume descriptiv, ușor de memorat, acroșant au mai multe șanse de a rămâne în memoria oamenilor.

Impactul social.

Asocierea evenimentului cu un alt eveniment mai cunoscut.

Legarea evenimentelor în serii – mai multe evenimente plasate sub același generic asigură o vizibilitate sporită organizației care le-a promovat.

Valoarea de știre – evenimentele create trebuie să satisfacă așteptările jurnaliștilor privind calitățile unei știri.

Media controlate reprezintă canalele asupra cărora specialiștii în relații publice își pot exercita controlul, atât asupra conținuturilor, cât și asupra momentului și locului de distribuire. Din această categorie fac parte: scrisorile, broșurile, newsletter-urile, site-urile de internet, cuvântări publice, rapoartele de activitate, reclamele etc. Avantajele mediilor controlate sunt: permit selectarea cuvintelor și imaginilor, precum și construirea mesajelor conform dorinței specialiștilor de relații publice. Dezavantajele acestor canale de comunicare se referă la gradul mai mic de credibilitate, deoarece publicul știe că este vorba despre mesaje fabricate de organizație și adeseori se întreabă dacă ele transmit adevărul sau o versiune favorabilă organizației, și la costurile mari: producerea acestor mesaje necesită dotări tehnice sofisticate, cumpărarea de spațiu și timp pentru reclamă implică investiții importante.

Media necontrolate cuprinde întregul sistem mass-media (agențiile de presă, presa scrisă, radioul, televiziunea). Avantajele media necontrolate sunt: gradul ridicat de credibilitate, deoarece publicul știe că mesajul este rodul muncii jurnaliștilor, care sunt o instanță neutră; postul sau publicația pot fi prin renumele lor, o sursă de credibilitate; costurile de distribuție sunt reduse. Dezavantajele asociate acestor media sunt: transmiterea informațiilor prin presă nu depinde întotdeauna de calitatea informațiilor, ci de alți factori: evenimente neașteptate care ocupă spațiul sau timpul, diferite presiuni externe sau reacțiile subiective și de moment ale jurnaliștilor.

Din categoria acțiunilor care și-au dovedit în timp eficiența, lucrările de specialitate (D.W. Guth, C. Marsh 2000) prezintă următoarele tactici (acțiuni de relații publice) „tradiționale” pentru publicurile „tradiționale”:

Angajații: comunicarea interpersonală, newsletter-ul, revista de întreprindere, filme, rapoarte de activitate, cuvântari, intranet, evenimente speciale.

Investitorii: newsletter-ul, broșuri, scrisori, rapoarte de activitate, adunarea generală anuală, vizite în organizație, site Internet, comunicate de presă.

Clienții: comunicate legate de produsele sau serviciile organizației, evenimente speciale, dosare de presă, vizite în organizație, răspunsuri la scrisorile clienților.

Comunitatea: donațiile, sponsorizările, cuvântările, acțiunile voluntare, site-uri Internet, vizite în organizație, zilele „ușilor deschise”, comunicarea interpersonală.

Organisme guvernamentale: lobby, comitete de sprijinire a candidaților în campaniile electorale, donații pentru partide și candidați.

Mass-media: comunicate de presă, conferințe de presă, dosare de presă, vizite de presă, documente video, scrisori către redactorul-șef, comentarii pentru paginile de opinii, interviuri, documentare.

Campania „Șansă la viață, șansă la noi amintiri” urmărind să atingă un public foarte larg, a apelat la foarte multe din acțiunile de relații publice tradiționale. Mesajele campaniei au fost transmise atât prin evenimentele speciale, cât și prin media controlate sau necontrolate. Tacticile utilizate pentru atingerea obiectivelor campaniei au atras mare parte a publicurilor „tradiționale”, de la angajați la mass-media.

Campania s-a lansat printr-o conferință de presă susținută la Târgu-Mureș în cadrul căreia s-au prezentat obiectivele campaniei și modalitatea de participare la campanie.

În timpul campaniei s-au desfășurat activități precum “O zi de vacanță”, eveniment care a fost organizat la Brașov la care au participat 12 copii operați din grupe de vârstă diferite, alături de copiii jurnaliștilor invitați la acest eveniment. Scopul acestei eveniment cu activități recreative a fost acela de a arăta că după operație copiii pot duce o viață normală la fel ca toți ceilalți copii și că au dreptul la o viață la fel de frumoasă ca și ceilalți.

Lansarea a fost precedată și de o campanie de relații publice internă realizată pentru angajații Procter & Gamble. În cadrul acesteia, conferința a fost susținută de unul din medicii specialiști de la Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu-Mureș. Angajații Procter & Gamble au devenit ambasadori ai acestei campanii, în semn de solidaritate, angajații din București și Timișoara s-au deplasat la magazinele participante la promoție atunci când s-au organizat diversele evenimente de promovare a campaniei. Tot în vederea susținerii acestei campanii, angajații au donat către spitalul din Târgu-Mureș rechizite și jucării în sprijinul copiilor internați.

La terminarea campaniei, după achiziționarea echipamentelor a avut loc închiderea prin ținerea unei conferințe de presă la Târgu-Mureș, iar pe 30 septembrie a avut loc închiderea oficială prin susținerea unei conferințe de presă la București.

Tot timpul evenimentul a fost susținut și prin articole de presă, atât în cadrul publicațiilor cotidiene și săptămânale, cât și în cadrul revistelor specializate pe anumite domenii, campania beneficiind astfel de caracteristicile acestora: atenția publicului, efectul vizual, flexibilitatea editorială, temporală și spațială, costul mai redus comparativ cu alte mijloace mass-media (în cazul ziarelor) și atingerea unui public-țintă bine delimitat, calitate sporită, informație de profunzime, durată de viață mai lungă și public cu educație superioară (în cazul revistelor).

Deși perioada de desfășurare a campaniei era 1 iulie – 30 septembrie, un alt eveniment a fost organizat dupa terminarea campaniei și anume, s-a organizat unui meci de fotbal pentru copiii operați care au jucat alături de copiii din echipa de fotbal de la școala Gică Popescu. Încă o dată s-a dorit sublinirea faptului că acești copii pot duce o viață normală jucându-se fără griji și fără restricții.

2.7 Fixarea calendarului de lucru

Această etapă se referă la stabilirea momentelor de începere și încheiere a campaniei, precum și a datelor la care va avea loc fiecare acțiune. Calendarul are rolul de a indica data, ziua, ora, la care va avea loc acțiunea respectivă și de a arăta timpul necesar pentru pregătirea și desfășurarea acesteia. Dintre modalitățile de prezentare a calendarului campaniei se pot folosi: calendarul pentru fiecare luna, calendarul global, tabloul lui Gantt sau calendarul povestit.

Campania “Șansă la viață, șansă la noi amintiri” a fost organizată de compania Procter&Gamble în România în perioada 1 iulie – 30 septembrie 2008.

2.8 Stabilirea bugetului

Odată stabilit obiectivul campaniei este recomandat să se stabilească și un buget preliminar, pentru a determina dacă nu cumva bugetul disponibil este mult prea mic în comparație cu necesitățile campaniei planificate. În cazul în care bugetul este prea mic, specialistul de relații publice poate să reconsidere și să construiască un nou proiect de campanie.

Calendarul efectiv al bugetului ar trebui făcut după ce au fost stabilite strategiile, tacticile și calendarul campaniei. Astfel vor putea fi evaluate cheltuielile pentru fiecare acțiune în parte, în raport cu totalul acțiunilor planificate și timpul alocat pentru fiecare din acestea. Bugetul include toate costurile: tipărituri, închirieri de spațiu, echipamente, materiale, deplasări, hoteluri, mese, bannere, telefoane, costuri de personal etc. La aceste costuri se adaugă un procent suplimentar pentru cheltuieli neprevăzute și un altul pentru a se face față ratei inflației.

2.9. Evaluarea campaniei de relații publice

2.9.1 Proceduri de evaluare a campaniei de relații publice

Evaluarea reprezintă analiza sistematică a desfășurării campaniei și a rezultatelor sale. Evaluarea trebuie privită ca un proces continuu, care trebuie efectuat în toate etapele unei campanii de relații publice: pregătirea planului, punerea lui în practică, impactul pe care campania a avut-o asupra diferitelor categorii de public. Procesul de evaluare ne arată, pe lângă îndeplinirea obiectivelor campaniei, și dacă planul de campanie a fost bine conceput și dacă strategiile și tacticile au fost adecvate. De exemplu, rezultatele implementării campaniei pot fi concretizate de un anumit număr de comunicate trimise presei, de broșuri tipărite sau de întruniri cu reprezentanți ai unor publicuri vizate; evaluarea trebuie să stabilească dacă broșurile au fost cititie și au avut impact, dacă numeroasele comunicate au fost (si cum au fost) preluate de mass-media și dacă întrunirile au condus la o ameliorare a relației dintre organizație și publicurile respective.

După S.M. Cutlip, A.H. Center, G.M. Broom (1994) procesul de evaluare trebuie să se desfășoare pe trei niveluri, fiecare nivel urmărind anumiți pași:

1. Evaluarea planului de campanie stabilește dacă informațiile care au stat la baza construirii planului au fost suficiente și de calitate; totodată se evaluează și calitatea strategiilor planificate. Acestă evaluare presupune următorii 3 pași:

Evalurea adecvării informației folosite în elaborarea planului – se verifică dacă anumite informații esențiale au lipsit, dacă informațiile disponibile erau complete, dacă informațiile au fost corect utilizate.

Evaluarea adecvării programului, a strategiilor și tacticilor propuse – se stabilește dacă mesajele și acțiunile planificate au corespuns specificului diferitelor situații și dacă ele au avut efectele scontate.

Evaluarea calității mesajelor și a celorlalte componente ale programului presupune analizarea performanței profesionale, din perspectiva experienței și a valorilor specifice specialiștilor din relații publice.

2. Evalurea implementării stabilește gradul în care tacticile utilizate în timpul campaniei și-au atins scopul și se măsoară efortul depus pentru realizarea acestora. Pașii urmăriți sunt:

Evidența numărului de mesaje trimise, a distribuției – se va înregistra numărul de scrisori, comunicate, relatări, publicații sau alte forme de comunicare transmise către publicurile vizate.

Monitorizarea mesajelor care au fost preluate de mass-media – aceasta ne arată ce părți din mesaje au fost selectate de presă și dacă materialele transmise au avut sau nu posibilitatea de a atinge publicurile vizate.

Identificarea publicurilor țintă care au fost expuse la mesajele campaniei.

Stabilirea numărului celor care au receptat mesajele transmise.

3. Evaluarea impactului măsoară modul în care obiectivele campaniei au fost atinse și feedback-ul pe care l-au transmis publicurile vizate. Pașii acestei evaluări sunt:

stabilirea numărului de persoane care au învățat ceva din mesajele transmise

stabilirea numărului de persoane care și-au schimbat opinile după receptarea mesajelor

stabilirea numărului de persoane care și-au schimbat atitudinea după receptarea mesajelor

stabilirea numărului de persoane care acționează în direcția sugerată de mesaje

stabilirea numărului de persoane care repetă sau promovează comportamentul sugerat de campanie.

Stabilirea contribuției campaniei la schimbarea socială și culturală pozitivă.

Succesul sau insuccesul unei campanii trebuie estimat pe baza unor criterii realiste, credibile, specifice și acceptabile (în raport cu standardele organizației). Din rândul acestora putem aminti următoarele metode de evaluare:

Măsurarea producției constă în inventarierea produselor campaniei realizate într-o perioadă de timp determinată: conferințe de presă, comunicate, evenimente, fotografii și alte materiale audiovizuale.

Măsurarea distribuției – asociază măsurarea productivității cu repartiția, pe diferite mass-media, a materialelor respective.

Măsurarea expunerii mesajului – măsoară acceptarea de către mass-media a mesajelor și arată cît de mare a fost mediatizarea respectivului material din campanie.

Măsurarea acurateței mesajului – se verifică dacă elementele-cheie ale mesajului au fost păstrate în versiunile distribuite de mass-media; în acest scop vor fi făcute analize permanente ale presei, pentru a se verifica dacă ideile majore sau cuvintele-cheie din mesajele concepute de specialiștii în relații publice au fost incluse în formele publicitare.

Măsurarea acceptării de către audiență și a schimbării de atitudine – urmărește identificarea noilor atitudini generate de mesajele campaniei.

Măsurarea acțiunii audienței – urmărește determinarea modului în care campania a contribuit la transformarea publicurilor în actori sociali activi, modul în care, datorită campaniei, au apărut forme noi de acțiune publică.

Un alt model de evaluare este cel prezentat de J.A. Hendrix (1995) care se bazează pe cele două tipuri de obiective pe care le poate avea o campanie: de impact (informaționale, atitudinale, comportamentale) și de output. Metodele de evaluare pot ține seama de:

Evalurea obiectivelor informaționale presupune: expunerea mesajului (monitorizarea presei locale și naționale, scrisă și audiovizuală, participarea la diferitele evenimente din campanie); înțelegerea mesajului; internalizarea mesajelor (verificarea cunoștințelor care au rămas în memoria publicului)

Evalurea obiectivelor atitudinale – urmarește să determine modul în care campania a influențat atitudinile publicului.

Evaluarea obiectivelor comportamentale

Evalurea output-ului – se referă la distribuția mesajelor în diferitele media. Eficacitatea distribuției poate fi controlată prin numărarea comunicatelor de presă trimise, a numărului de contacte avute cu jurnaliștii, a numărului de discursuri ținute de reprezentanții organizației în fața publicurilor țintă, a numărului de publicații proprii distribuite publicului sau a numărului de întâlniri cu lideri sau membri semnificativi ai publicurilor.

Analizarea campaniei prin prisma criteriilor prezentate denotă faptul că această campanie a avut succes. Măsurarea producției prin inventarierea produselor campaniei se prezintă astfel:

campania a fost susținută de 4 conferințe de presă: una la lansare, o conferință susținută odată cu inaugurarea celui de-al doilea bloc operator și 2 conferințe de închidere – una la Târgu-Mureș și una la București.

totalul articolelor apărute în presă pe parcursul desfășurării campaniei se ridică la 181.

Evenimentele au fost organizate atât în magazinele partenere, cât și în alte locații, precum „O zi de vacanță” la Poiana Brașov sau evenimentul „Jucării pentru copii” de la Târgu-Mureș, meciul de fotbal cu copiii de la Școala de fotbal Gică Popescu.

Pliante, broșuri prezente în cadrul magazinelor participante.

Site-ul campaniei.

2.9.2 Evaluarea eficienței campaniilor de relații publice

Evaluarea eficienței activității de relații publice este una dintre cele mai dificile și complexe acțiuni, deoarece obiectivele activităților de relații publice sunt greu de măsurat, ele vizând adesea atitudinea oamenilor.

Una dintre cele mai simple metode de evaluare a campaniei de relații publice este determinarea numărului de expuneri realizate în diferite mijloace de comunicare în masă. Analiza se realizează mai întâi separat pentru fiecare suport și apoi pentru fiecare mediu de comunicare în parte. Pornind de la audiența utilă (parte din audiență care corespunde țintei vizate de campania de relații publice) a fiecărui suport se poate face o estimare a audienței utile totale pe care a avut-o campania de relații publice. Această evaluare trebuie luată însă cu o oarecare rezervă pentru că la fel ca și în cazul estimării audienței publicității, determinarea audienței utile este destul de greu de realizat cu exactitate.

O altă metodă de evaluare a eficienței o reprezintă utilizarea unor cercetări directe de marketing. Pe baza prelucrării rezultatelor acestora se poate determina gradul în care diferitele metode și tehnici de relații publice au determinat o schimbare a atitudinii țintei vizate de acțiunea lor. Efectul activităților de relații publice se concretizează mai puțin în sporuri ale volumului vânzărilor (cel puțin pe termen scurt) și mai mult în sporirea notorietății întreprinderii care le realizează.

Evaluarea eficienței media (gradului de acoperire)

Deseori organizațiile foloseau metodele cantitative în defavoarea metodelor calitative pentru măsurarea eficienței media, dar astăzi această metodă este considerată unidimensională deoarece nu deosebește efectele pozitivie de cele negative. Evaluarea ar trebui să se facă prin analizarea fiecarui articol media pentru a stabili daca mesajul transmis este pozitiv, negativ sau neutru. Evaluare eficienței constă în analiza unei combinații de factori și anume: frecvența, audiența și audienta cheie.

CAPITOLUL 3. ANALIZA CAMPANIEI “ȘANSĂ LA VIAȚĂ, ȘANSĂ LA NOI AMINTIRI”

3.1 Aspecte generale despre campanie

Campania “Șansă la viață, șansă la noi amintiri” a fost organizată de compania Procter&Gamble în România în perioada 1 iulie – 30 septembrie 2008.

Modalitatea de participare la campanie

Modalitatea de participare este următoarea: oricare persoană (fizică sau juridică) care cumpăra cel puțin unul dintre produsele participante menționate mai jos, contribuie la strângerea de fonduri care vor fi utilizate la dotarea unei noi săli de operație și specializarea de personal medical al Institutului de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu-Mureș. Procter & Gamble va dona Institutului de Boli Cardiovasculare și Transplant 0.5% din valoarea vânzărilor produselor participante la campanie în perioada 1 iulie – 30 septembrie 2008 pentru amenajarea unui al doilea bloc operator și specializarea personalului medical.

Suma totală estimată a fi colectată și donată Institutului de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș la finalul campaniei este de aproximativ 550 000 usd.

Produsele participante la campanie

La campania „Șansă la viață, șansă la noi amintiri” participă următoarele mărci din portofoliul Procter & Gamble: Ariel, Bonux, Lenor, Pampers, Always, Wash&Go, Head&Shoulders și Gillette.

Sursa: www.sansalaviata.ro

Figura 3.1 Produsele participante la campanie

De asemenea, în funcție de magazinul participant, mai pot participa și alte produse. Toate produsele participante vor fi semnalizate cu logo-ul campaniei în magazine:

Sursa: www.sansalaviata.ro

Figura 3.2 Logo-ul campaniei

Partenerii campaniei

Partenerii acestei campanii sunt partenerii tradiționali ai P&G – lanțurile de magazine: Auchan, Billa, Carrefour, Kaufland, Interex, Pic, Selgros.

Partener Media: Pro TV

Alături de aceștia un rol deosebit în susținerea campaniei îl au cumpărătorii care doresc să sprijine această cauză, Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu-Mureș (IBCvT) și nu în ultimul rând angajații Procter & Gamble care sunt ambasadori ai campaniei.

3.2 Evaluarea campaniei ”Șansă la viață, șansă la noi amintiri”

Măsurarea distribuției

Analiza campaniei prin metoda măsurării distribuției presupune determinarea numărului de articole publicate pe diferitele tipuri mass-media. Numărul articolelor apărute cu ocazia lansării campaniei „Șansă la viață, șansă la noi amintiri” s-a ridicat la 100. Distribuția articolelor se prezintă în felul următor:

Promovarea campaniei prin intermediul televiziunii s-a concretizat în difuzarea a 5 mesaje informative astfel: 3 mesaje în data de 18 iunie de către Pro TV regional, Antena 1 regional și Prima Tv regional și 2 articole în data de 20 iunie, difuzate de către Realitatea TV și MoneyChannel.

Promovarea prin intermediul radioului a fost următoarea – 2 articole în data de 18 iunie la Radio Mureș și Radio România Actualități și 2 articole în data de 19 iunie la Radio Magic FM și Radio Vocea Speranței.

În mediul on-line au fost publicate 59 de articole în perioada 19 iunie – 29 iulie pe următoarele website-uri: eva.ro, healthy.ro, mami.ro, medicalmanager.ro, topsanatate.ro, telegrafonline.ro, 9AM.ro, newsreport.ro, ziare.com, pulsulzilei.ro, stirilocale.ro, newz.ro, presaonline.ro, ziar.com, laromani.ro, infoportal.ro, sibiustandard.ro, ziare.netplaza.ro, stiripescurt.ro, bacaunews.ro, sfatulmedicului.ro, stirikappa.ro, infoms.ro, 4women.ro, findnews.ro, sanatate.rol.ro, sibiu.ro, sportbihorean.ro, news20.ro, babyonline.ro, rrs.astazi.ro, ziarulfaclia.ro, citynews.ro, responsabilitatesociala.ro, cluj4all.com, clujlife.com, clon.ro, viva.ro, contrastonline.ro, clujeanul.ro, ziare.netplaza.ro, interesulpublic.ro, stiriaz.ro, ftr.ro, postamedicala.ro, ziaruldemures.ro, monitorulcj.ro, chirurgiegenerala.com, brb.ro, sanatateatv.ro, romedic.ro, baby-ambient.ro, bzi.ro, rvs.ro.

În presa scrisă au fost publicate 6 articole în următoarele cotidiene centrale: Cotidianul, Adevărul, Bursa, Gardianul, Gândul, Financiarul; 5 articole în cotidienele locale „Informația de Mureș”, „Zi de zi”, „Nepujsag”, „Ziarul de Vrancea”, „România Liberă” – în perioada 18 iunie – 2 iulie; 4 articole în publicațiile de business: Business review, Capital și Piața; 8 articole în următoarele reviste de life style: Sana, The One, Lumea femeilor, Glamour, Avantaje, Unica, Tabu, Superbebe.

Subiectul campaniei a fost abordat și pe 9 forum-uri/ bloguri astfel: delaflore.blogspot.com, cataniblog.myspot.ro, otvforum.com, babyonline.ro, patty35.blogspot.com, isabellelorelai.wordpress.com, priki.ro, muddle-head.weblog.ro, e-jalea.blogspot.com.

Evenimentul „O zi de vacanță” a beneficiat de un număr de 29 de articole publicate în mass-media, astfel:

4 apariții TV pe 28 iulie la: Antena 1 Regional, Antena 3 „Săptămâna de știri”, Radioteleviziunea Transilvania, TV Targu Mures.

O apariție la Radio Mureș pe data de 28 iulie.

Apariții on-line pe următoarele site-uri: topsanatate.ro, kudika.ro, eva.ro, 121.ro, presaonline.ro, csid.ro, healthy.ro, muresinfo.ro.

15 articole în presa scrisă din care: 2 în cotidiene centrale (Cotidianul și Jurnalul Național), 5 în cotidiene locale de Brașov și 4 în cotidiene locale de Târgu-Mureș, 4 articole în reviste de life style: Ioana, Lumea Femeilor, Baby, Elle.

Primele rezultate ale campaniei au fost vizibile în data de 20 august 2008 când a avut loc inaugurarea celei de-a doua săli de operație. Acest eveniment a fost susținut de articole publicate în presa centrala și locală și de aparițiile on-line, astfel:

12 articole publicate în presă dintre care 6 în cotidiene centrale cu mare audiență (România Liberă, Evenimentul zilei – 2 articole, Curentul, Libertatea și Click) și 6 în presa locală (Zi de zi, Cuget liber, Informația Mureș, 24 ore mureșene, Ziarul Gorjului, Punctul).

21 de apariții on-line pe următoarele site-uri: 121.ro, csid.ro, eva.ro, pharma-business.ro, sfatulmedicului.ro, ziare.com, stiripescurt.ro, protv.ro, citynews.ro, kudika.ro, stirilocale.ro, kidz.ro, rrs.astazi.ro, 1001tgmures.ro, newspress.ro, presaonline.com, allpress.ro, radiomures.ro, paginamedicala.ro, shoricika.blogspot.com.

Conferința de închidere a fost susținută prin difuzarea a 19 articole apărute în perioada 30 septembrie – 10 octombrie, distribuite în presă și mass-media astfel:

o știre mass-media difuzată la radio Mureș;

în presă acoperirea evenimentului a fost următoarea: 2 articole în cotidiene centrale (Jurnalul național și Evenimentul zilei), 2 articole în cotidiene locale (Telegraf Constanța și Cuvântul liber), 2 articole în reviste saptămânale (Business Review, BBW), un articol Agerpress (rompress), 4 articole publicate în următoarele reviste pentru femei (Unica, Avantaje, The One, Lumea Femeilor);

7 apariții on-line pe următoarele site-uri: topsanatate.ro, muresinfo.ro, medicalnet.ro, kudika.ro, magazinulprogresiv.ro, sanatate.rol.ro, sanatateatv.ro

Analizând distribuția articolelor în timp de-a lungul perioadei de desfășurare a campaniei se observă că aceasta a fost realizată neuniform. Articolele de interes au fost publicate și înainte de începerea propriu-zisă a campaniei pentru a asigura un impact mai mare și pentru a face cunoscută campanie. Astfel o concentrare mare a articolelor a avut loc în perioada 18 iunie – 20 iunie, cu aproape 2 săptamâni înainte de lansarea oficială, când în decurs de 3 zile au fost publicate 51 de articole din totalul de 100 articole care au menționat de lansarea acestei campanii. În luna iulie când a avut loc lansarea campaniei, aceasta a fost promovată prin 61 de articole dintre care 15 au fost publicate în perioada 29 iunie – 5 iulie, o medie de 2 articole pe zi. Se observă că mai mult din jumătatea articolelor/ știrilor referitoare la această campanie sunt realizate în primele 10 zile ale campaniei, apoi existând o distribuție răzleață care nu reușește în mod probabil să mențină treaz interesul publicului țintă pentru campanie. Între evenimentele desfășurate în cadrul campaniei, promovarea a fost destul de slabă, în general au predominat articolele în presa locală si aparițiile on-line. Evenimentul de la Brașov a generat 29 articole, iar conferinta de inaugurare a celui de-al doilea bloc operator 33 articole. Conferința de închidere care prezenta rezultatele campaniei a fost de asemenea slab reprezentată, numărul total al articolelor ridicându-se doar la 19. Organizatorii au reușit să readucă această campanie în interesul presei prin evenimentul organizat în luna octombrie alături de școala Gică Popescu.

Un alt aspect al distribuției neuniforme a articolelor este reprezentat de dominarea articolelor din presa locală în defavoarea presei centrale. Acesta distribuție are ca și consecință negativă faptul că mesajul/ campania nu a atins publicul țintă, campania vizând publicul național, deoarece locuitorii orașului și ai județului Mureș știau de existența acestui institut și că oferă astfel de servicii.

Tabelul n 3.1 Distribuția articolelor în mass-media în perioada 18 iunie – 10 octombrie 2008

3.3 Rezultatele campaniei

Latura investițională a campaniei viza donarea a 550 000 USD, fonduri provenite din vânzarile produselor participante la campanie. Valoarea donațiilor realizată până la 30 septembrie era de 400 000 USD urmând ca valoara finala a donațiilor să fie stabilită de un audit Deloitte&Touch.

Echipamentele care au fost achiziționate din suma de 400.000 USD donată sunt:

un ecocardiograf cu sondă transesofagiană pediatrică;

o pompă de circulație extracorporală;

un monitor de anestezie-terapie intensivă;

o stație de pompe volumetrice peristaltice.

Aceste fonduri au contribuit și la specializarea unui medic în Elveția, în cardiologie intervențională pentru copii.

Restul donației de 150.000 USD va fi folosită pentru:

achiziționarea unor echipamente suplimentare pentru cea de-a doua sală de operații (aparat NIRS-oximetru cerebral/somatic).

înlocuirea echipamentelor uzate fizic (datorită funcționării neîntrerupte) din primul bloc operator (sondă transtoracică pentru ecograf ).

dotarea blocului de terapie intensivă pediatrică cu monitoare pentru transportul pacienților și monitoare de terapie intensivă pediatrică.

burse de formare profesională în străinătate a personalului medical.

Numărul copiilor operați a crescut cu 57% în timpul campaniei, față de perioada dinaintea campaniei.

Sursa: Institutul de Boli Cardiovasculare Tg-Mureș

Figura 3.3 Evoluția numărului copiilor operați

S-a dublat numărul copiilor de peste 5 ani, cu afecțiuni mai vechi, operați.

A crescut numărul copiilor operați la vârsta optimă (1-12 luni).

Sursa: Institutul de Boli Cardiovasculare Tg-Mureș

Figura nr 3.4 Distribuția pe grupe de vârsta a copiilor operați

Pe perioada campaniei a crescut adresabilitatea către medici, s-a dublat numărul copiilor operați care au fost trimiși la IBCvT de către medici specialiști.

Sursa: Institutul de Boli Cardiovasculare Tg-Mureș

Sursa: Institutul de Boli Cardiovasculare Tg-Mureș

Figura nr 3.5. Evoluția numărului de trimiteri către IBCvT

218 copii sunt programați la IBCvT pentru evaluare și/sau tratament chirugical pâna la sfârșitul anului 2008.

Sursa: www.sansalaviata.ro

Sursa: www.sansalaviata.ro

Figura nr 3.6 Evoluția numărului copiilor operați anual

Campania a avut succes, prin prisma:

rezultatelor obținute: dotarea celei de-a doua săli de operații la IBCvT și creșterea numărului de copiii care au beneficiat de tratament chirurgical;

solidarității sociale create: campania a fost susținută de consumatori, media, partenerii și angajații P&G.

Pentru IBCvT, campania “Șansă la viață, șansă la noi amintiri” a reprezentat:

1. un suport în dezvoltarea activității de chirurgie cardiacă pediatrică prin:

creșterea numărului de intervenții;

creșterea calității actului medical prin utilizarea tehnicii de vârf (ecocardiografia transesofagiană intraoperator)

2. o oportunitate de a face cunoscută populației incidența malformațiilor cardiace congenitale, posibilitatea de depistare și pașii ce trebuie urmați.

Compania Procter&Gamble intenționează să continue acest proiect și anul viitor – cauza suținută în 2009 urmând a fi stabilită și anunțată ulterior, dar suportul acordat comunității va continua …

Figura nr. 3.7 Promovarea noi campanii de relații publice

prin campania Pampers și UNICEF “1 pachet = 1 vaccin”.

CAPITOLUL 4. CONCLUZII

Orice campanie de succes își stabilește obiective realiste, cuantificabile și măsurabile. Campania “Șansă la viață, șansă la noi amintiri” se încadrează în rândul campaniilor de succes deoarece obiectivul său educațional a fost atins – tot mai mulți oameni iau la cunoștință de existența acestor malformații, iar obiectivul investițional de amenajare a unui al doilea bloc operator a fost atins prin donarea unui procent din vânzările produselor participante la campanie. Auditul Delloitte & Touch care a avut loc a constatat că suma totală donată la sfârșitul campaniei s-a ridicat la estimarea inițiala de 550 000 usd.

Analizând campania prin prisma celor 5 principii ale unei campanii de succes prezentate în primul capitol al prezentei lucrări constatăm că acestea au fost respectate în cea mai mare parte:

Înaintea începerii campaniei s-au identificat nevoile publicului prioritar și printr-un studiu de piață s-a observat că probleme de sănătate ale copiilor primează. Astfel mamele și părinții sunt puternic mișcați, emoționați de evenimentele centrate pe sănătatea copiilor și sunt dispuși să contribuie și ei la succesul acestora.

Sursa: www.babyonline.ro/forum, 10 iulie

Planificarea campaniei a fost executată în mod sistematic: s-a avut în vedere pregătirea acesteia prin promovarea evenimentului în mass-media, în presa centrală și locală. Campania a acoperit toate categoriile mass-media și s-a bucurat și de sprijinul magazinelor partenere. Evenimentele care au avut loc pe perioada campaniei au fost pregătite din timp și s-a încercat implicarea mai multor categorii de public.

De asemenea, un punct forte al campaniei a fost faptul că publicul și consumatorii erau informați periodic cu privire la desfășurarea acesteia și stadiul în care se află (prin intermediul celor 2 reportaje săptămânale difuzate de ProTv, partenerul media al acestei campanii).

Campania a fost una educațională, informând publicul asupra malformațiilor cardiace la copiii, modul cum pot fi depistate, posibilitățile de tratare a acestora și unde se pot realiza.

De asemenea, un aspect care a asigurat succesul campaniei a fost implicarea consumatorilor, campania bucurându-se de susținerea publicurilor care au fost convinse de valoarea mesajului transmis.

Comunicarea integrată și constanța mesajului și ideilor comunicate – campania a beneficiat de comunicare în același sens în toate materialele promoționale, pentru toate mijloacele de comunicare. Din punct de vedere vizual, identitatea campaniei s-a realizat prin folosirea sloganului și a logo-ului pe toate materialele promoționale și în toate prezentările.

Sursa: www.sansalaviata.ro

Figura nr. 4.1 Sloganul și logo-ul campaniei în cadrul materialelor promoționale

Folosirea cât mai multor canale de comunicare, adecvate mesajelor și publicului țintă.

Campania de informare a apelat la următoarele canale de promovare:

www.sansalaviata.ro – site lansat de către compania Procter&Gamble pentru a veni în sprijinul părinților, ajutându-i astfel cu informații despre malformațiile cardiace la copii, modalitățile în care acestea pot fi corectate și tipurile de intervenții care pot fi efectuate la Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu-Mureș.

Sursa: www.sansalaviata.ro

Figura 4.2 Promovarea pe site

2 reportaje săptămânale la Pro TV;

spoturi TV despre malformațiile cardiace;

informări de presă (comunicate, evenimente la Tg.-Mures și Brașov);

Sursa: www.zi-de-zi.ro

Figura nr 4.3 Promovarea în presă

activități de informare în magazine

Figura 4.4 Materiale promoționale în cadrul magazinelor partenere

Magazinele partenere în acest proiect au avut perioade de promoții și evenimente speciale în toată țara pe parcursul campaniei, astfel:

în magazinele Auchan s-au organizat mini-concerte și karaoke pentru copiii – sloganul a fost La Auchan te bucuri de muzică.

în magazinele Billa s-au organizat locuri de citit povești copiilor care au venit cu părinții pentru a le oferi șansa să se bucure de povești și copiilor cu malformații cadiace congenitale – sub sloganul La Billa copiii sunt în centrul atenției.

în magazinele Carrefour s-au colectat fotografii de familie cu mesaje de încurajare pentru copiii cu malformații cardiace care sunt operați la Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș. La finalul campaniei, fotografiile cu mesajele de încurajare vor fi puse în albume uriașe ce vor fi oferite Institutului din Târgu Mureș tocmai ca să îi încurajeze pe toții copiii veniți aici pentru tratament – sloganul a fost Carrefour te așteaptă cu un mare album de poze.  

magazinele Kaufand au organizat și ele locuri de joaca pentru  copii – Kaufland se gândește la copii.

în magazinele Selgros s-au organizat prezentări pentru clienți pentru ca aceștia să înțeleagă scopul campaniei și să ajute la rândul lor prin semnalizarea campaniei la ei în magazine.

pe parcursul campaniei, magazinele Pic invită toți copiii să joace fotbal – sub sloganul Pic a ales sportul.

În cadrul campaniei “Șansă la viață, șansă la noi amintiri”, Procter&Gamble și Selgros Cash & Carry au organizat, pe 26 și 27 iulie, în Poiana Brașov, evenimentul "O zi de vacanță”. Copiii operați la IBCvT împreuna cu familiile lor, echipa de medici specialiști de la Institutul din Târgu-Mureș și jurnaliști însoțiți de copiii lor au avut prilejul să se cunoască și să petreacă împreună momente de recreere și bucurie. Selgros Cash & Carry a contribuit activ la strângerea fondurilor pentru aceasta campanie promovând în mod special produsele participante la campanie și organizând pe parcursul lunii iulie o prezentare detaliată a campaniei pentru magazinele mici și mijlocii.

Imprimarea caracterului dorit prin apelarea la persoane publice (celebrități) care beneficiază deja de atributele care se doresc a fi asociate evenimentului sau produsului promovat.

Folosirea celebrităților are drept scop creșterea forței de persuasiune și credibilitate a mesajului. Datorită notorietății și imaginii publice pe care o au vedetele, acestea pot ajuta campaniile și reclamele să se diferențieze, să le atragă atenția, astfel îmbunătățind eficiența și persuasiunea acestora. Potențialul vedetelor depinde de popularitatea acestora (măsura în care vedetele sunt cunoscute de publicul lor) și de măsura în care vedetele sunt plăcute de publicul lor. Dar, pe lângă acestea, celebritățile sunt evaluate și prin prisma altor dimensiuni: credibilitatea vedetei, atractivitatea, încredere, expertiză, familiaritate, potrivirea de fond dintre atributele de imagine ale campaniei și cele ale celebrității, măsura în care consumatorul se identifică cu celebritatea respectivă.

În susținerea acestei campanii s-au implicat mai multe celebrități, care deși nu sunt mame, vedete ca Gabriela Szabo, Andreea Raducan, Ileana Pescariu susțin inițiativa P&G.

Pentru succesul unor astfel de campanii se recomandă să se asigure colaborarea cu mai multe vedete cu reputație în campaniile umanitare, precum Andreea Marin sau Mihaela Rădulescu.

Folosirea dramatizării puternice și apelul la acțiune

Campaniile de responsabilitate socială sunt extrem de relevante pentru consumatorii români: deși nu au fost promoții care să stimuleze vânzările, campania a fost foarte bine cotată și a avut rezultate foarte bune.

Sursa: www.sansalaviata.ro

Figura nr. 4.5. Apelul la acțiune

Un studiu de piață realizat după finalizarea campaniei a arătat că gradul de conștientizare al campaniei a fost de 73% în cea de-a doua lună de exploatare.

Credibilitate prin comunicarea donației și folosirea celebrităților (de încredere). Se bazează pe un concept emoțional puternic.

Evenimentele de responsabilitate socială ar trebui tratate ca și evenimente de “life style” – selectarea unei agenții de relații publice ar trebuie să ia în considerare pe lângă capacitatea acesteia de a gestiona proiecte de mare amploare și capacitatea de a implica multe celebrități și de a angaja toate categoriile media.

Folosirea unei celebrități ca și interfață pentru întreaga campanie este foarte folositoare pentru creșterea cunoașterii campaniei și pentru a atrage alte celebrități și parteneriate cu alte categorii media.

Televiziunea este cheia de conștientizare a unei campanii, în special când se dorește stabilirea unui nou concept sau nou brand, așa cum este cazul campaniei “Șansă la viață, șansă la noi amintiri”. Televiziunea este un partener important în toate cele 3 faze ale campaniei: pregătirea campaniei, apelul la acțiune și progresul/ rezultatele. Promovarea TV este foarte eficientă dacă se asigură atât promovarea campaniei în sine, cât și etichetarea în cadrul reclamelor cu sloganul campaniei a produselor participante la campanie.

Se recomandă ca implicarea studiourilor media să se realizeze cu cel puțin 2 luni înainte de lansarea campaniei pe lângă realizarea unui parteneriat cu o stație TV.

Deși promovarea a fost facută prin toate mediile: TV, radio, presă și afisaj stradal, parteneriatul media foarte eficient a fost reprezentat de cea mai mare statie TV – ProTV. Acesta a contribuit în proporție de 80-90% la conștientizarea publicului cu privire la această campanie.

Parteneriatul cu ProTV a presupus difuzarea a 2 știri săptamânale (una în timpul săptămânii și alta în weekend) cu subiecte diferite: problemele copiilor care se nasc cu malformații congenitale, prezentarea spitalului din Târgu-Mureș, poveștile copiilor salvați, evenimentele din cadrul magazinelor partenere, progresul donației etc. Promovarea prin presă și radio a avut ca scop difuzarea de mesaje cu privire la evoluția campaniei și a evenimentelor realizate de magazinele partenere. Afișajul stradal a contribuit la anunțarea campaniei și a evenimentelor particularizate din cadrul magazinelor partenere prin folosirea autobuzelor branduite și panourilor publicitare în apropierea magazinelor.

Website-ul campaniei a avut următoarele scopuri: prezentarea campaniei, educarea populației cu privire la malformațiile congenitale la copii, pentru a transmite informații cu privire la evoluția campaniei și a rezultatelor din cadrul spitalului din Tg-Mureș.

Parteneriat cu cele mai mari lanțuri de magazine

Campania națională a avut impact și datorită promovării din cadrul hypermarketurilor, a activitătilor de promovare particularizate pe fiecare magazin și de vizibilitatea media a acestora.

Studiul realizat la finalizarea campaniei a mai evidențiat faptul că mai mult de 40% dintre cumpărătorii care au achiziționat produsele participante la campanie și-au schimbat comportamentul față de ceea ce își planificaseră: au schimbat marca, au cumpărat cantități mai mari sau au cumpărat produse pe care nu își propuseseră să le achiziționeze.

La capitolul recomandări ar fi de menționat și o mai mare implicare din partea angajaților P&G, de exemplu implicarea acestora în evenimente înainte de începerea campaniei, asumându-și din timp rolul de ambasadori ai campaniei.

BIBLIOGRAFIE

Anghel Laurențiu-Dan, “Modalități de măsurare a eficienței activității promoționale”, Editura ASE, 1999

Coman Cristina, “Relații publice. Principii și strategii”, Editura Polirom 2001, Bucuresti

Coman Cristina, “Relațiile publice și mass-media”, Editura Polirom 2004, București

Dagenais Bernard, “Campania de relații publice”, Editura Polirom, 2003, Bucuresti

Davis Anthony, “Tot ce ar trebui să știi despre PR, răspunsuri directe la peste 500 de întrebări”, Editura Publica 2008, București, traducere: Cristina Sasu

Moi Ali, “Effective public relations”, 2001 Dorling Kindersley Limited, United States

Newsom Doug, Judy van Slyke Turk, Dean Kruckebeg, ”Totul despre relațiile publice”, Editura Polirom, 2003, Bucuresti

Papuc Mihai, “Tehnici promoționale”, Editura Universitară, 2004, București

Russell Lawson, “The PR buzz factor: how using public relations can boost your business”, Kogan Page Limited, London and Philadelphia, 2006

Șerbănică Daniel, “Strategii și tactici de relații publice”, suport de curs 2008

Revista Tribuna Economică, nr 47/2005 “Secretele unui promo eficient. Determinarea bugetului de publicitate”,

Revista Tribuna Economică nr 45, noiembrie 2005, “Relațiile publice – un instrument eficient de promovare”

Revista “The marketer”, nr 2 mai 2006, pag 12 – 16, “Publicitatea prin intermediul celebrităților”

Revista “The marketer”, nr 7 octombrie 2006, pag 76-77, “Cum integram campaniile”

Revista “The marketer”, nr 8-9 nov-dec 2006, pag 46 – 54, “Responsabilitatea sociala corporatista prinde aripi”

Revista “The marketer”, nr 10 ianuarie 2007, pag 54 – 60, “Gestionarea reputației”

Revista “The marketer”, nr 11 februarie 2007, pag 74-75, “Angajatul – ambasador al brandului”,

Revista “The marketer”, nr 10 ianuarie 2007, pag 80-81, “PR vs tehnologie”

Revista Biz, Nr. 103, 22 aprilie-6 mai 2005, pag 19-37, “Cât și cum donează companiile din România”

www.sansalaviata.ro

http://www.capital.ro/articol/oskar-109832.html

http://www.revista-piata.ro/articole/marktingpublicitate/despre-eficienta-campaniilor-de-promovare.html