Promovarea Exportului Romanesc de Vin pe Piata Ue

Litere

Promovarea Exportului Romanesc de Vin pe Piata Ue

Byadmin ianuarie 1, 2024

Promovarea exportului romanesc de vin pe piata UE

Cuprins

INTRODUCERE

Economia mondială a suferit transformări radicale pe parcursul ultimelor decenii.

Barierele geografice și diferențele economice și culturale s-au redus simțitor prin creșterea și diversificarea continuă a bunurilor și serviciilor destinate nevoilor societății.

Ca urmare, realizarea unui comerț eficient într-o concepție de marketing modern înseamnă mai mult decât a produce un bun de calitate, a-i stabili un preț atractiv și a-l face accesibil consumatorilor printr-o distribuție rapidă și eficientă.

Sistemul de comunicație al întreprinderii implică pe de o parte utilizarea unei forme ample și variate de informare și de stimulare a consumatorilor vizând o cât mai eficientă distribuție a informațiilor către consumatorii finali privind activitatea, produsele și serviciile sale, iar pe de altă parte recepționarea modului în care acestea sunt apreciate de către destinatari.

În cadrul comunicației de marketing un loc important îl ocupă activitatea promoțională respectiv politica de promovare și formele concrete de manifestare a acestora.

Am ales aceasta tema pentru ca o consideram de maximă actualitate, dat fiin dfaptul că România se poate dezvoltat printru export sustinut de produse care sunt solicitate la exterior dar si printr-o promovare intensa a activitatii de export. Am ales ca exemplu exportul de vin al României considerandu- un produs pentru care s-au facut eforturi de promovare si care a inregistrat si cresteri ale cantitatilor exportate.

Lucrarea este structurata pe trei capitole si anume:

CAPITOLUL 1 intitulat ”Promovarea pe piata externa – aspect generale” in care am dezbatut probleme legate de promovare la general, despre conceptul de promovare, despre specificitatea promovării internationale, si despre mixul promotional international. Nu am omis nici aspect legate de strategiile ce pot fi folosite pentru o promovare eficienta.

CAPITOLUL 2 l-am denumit ”Exportul romanesc pe piata UE” si am incercat sa surprindem stadiul actual al exportului romanesc folosind principalele date statistice oferite de Institutul national de statistica si am inclus si un subcapitol despre produsele cu intensitate tehnologica ridicat pentru care am utilizat stusiile reaqlizate de Comisia Nationala de Prognoza

CAPITOLUL 3 se refera la ”Studiu de caz privind promovarea exportului romanesc de vin pe piata UE” ocazie cu care am analizat stadiul actual al promovarii exportului dar si situatia concreta de promovare a exportului de vin a Romaniei

La finalul acestei lucrari am redactat o sectiune de concluzii in care am prezenatat principalele aspect ce au reiesit din studiul realizat.

CAPITOLUL 1

PROMOVAREA PE PIATA EXTERNA – ASPECT GENERALE

Conceptul de promovare

Activitatea promoțională cuprinde în esență „ansamblul acțiunilor prin intermediul cărora se realizează un complex flux de informații, idei, mesaje, între întreprinderi și mediul exterior”. Aceasta reprezintă totodată „un demers de natură comunicațională, riguros planificat, realizat pe o perioadă determinată sub forma unor campanii în cadrul cărora, cu ajutorul unor tehnici și mijloace specifice se acționează în vederea realizării unor obiective legate de notorietatea sau imaginea unui produs, serviciu sau firmă”.

Elaborarea politicii promoționale implică o cunoaștere în detaliu a mediului economico-social în care întreprinderea își desfășoară activitatea, pieței și mecanismelor de funcționare ale acesteia, a modalităților de acțiune a partenerilor, a concurenților și nu în ultimul rând o abordare strategică a întregii activități promoționale.

Obiectivele de marketing ale întreprinderii în domeniul promoțional sunt subordonate strategiei de piață și corelate cu celelalte politici componente ale mixului de marketing.

Obiectivele promoționale prin conținutul lor pot fi diferite de la o întreprindere la alta; ele pot viza aspecte generale sau specifice ale activității de piață îmbrăcând forme foarte diferite (vânzări în rețeaua de distribuție în cantități din ce în ce mai mari, folosirea formelor moderne de marketing, utilizarea formelor de vânzare, etc.).

Cele mai des întâlnite definiții privind promovarea sunt:

– Promovarea constă în activitățile legate de vânzare, pe care le suplimentează atât prin reclamă, reprezentanți, cât și prin publicitate și pe care le ajută să devină eficiente și efective prin prezentări de mărfuri, etalări, expoziții, demonstrații precum și prin alte eforturi nerepetate de vânzare și care se încadrează în rutina zilnică.

– Promovarea este un program dirijat ce include metode și tehnici de comunicare realizate cu scopul de a prezenta compania și produsele sale consumatorilor potențiali, de a comunica atributele importante ale produselor, de a facilita vânzarea acestora și astfel de a contribui la maximizarea efortului de marketing pe termen lung.

– Promovarea este o funcție de marketing care printr-o comunicare permisivă cu publicul țintă are în vedere diferite componente ale mixului de marketing cu scopul de a facilita schimbul.

– Promovarea reprezintă un ansamblu de activități cu obiective și mijloace de acțiune extrem de variate presupunând o informare atentă a consumatorului final sau intermediar, acțiunii specifice de influențare a comportamentului de cumpărare și de consum, de sprijinire a procesului de vânzare.

Activitatea promoțională poate fi delimitată în:

A. Tehnici (metode) de promovare – înțelegându-se prin acestea principalele modalități prin care produsele, serviciile și organizațiile sunt popularizate către masa largă a consumatorilor.

Aceste tehnici cuprind:

Publicitatea – este o variabilă de ordin calitativ având drept scop prezentarea indirectă (nepersonală) a unui mesaj în legătură cu un produs, un serviciu sau o firmă de către un susținător identificat.

Promovarea vânzărilor – este o variabilă de ordin cantitativ ce constă în diverse acțiuni promoționale ce aduc consumatorilor avantaje materiale imediate (reduceri de preț, oferte speciale, bonificații, etc.).

Relațiile publice – care grupează o serie de activități de natură calitativă și pe termen lung menite să îmbunătățească imaginea produsului, serviciului sau firmei.

Marca – reprezintă ansamblul semnelor distinctive având rolul de a individualiza un produs, o gamă de produse, un serviciu, o firmă în raport cu cele ale concurenței. Marca poate garanta calitatea produselor și poate certifica notorietatea și imaginea firmei.

Manifestările promoționale – sunt formate din manifestări expoziționale și sponsorizare, constituind atât variabile calitative cât și cantitative, care presupun folosirea pe o perioadă de timp determinată a întregii game de tehnici și acțiuni promoționale.

Forțele de vânzare – au în vedere utilizarea personalului în acțiuni de prospectare, demonstrație, negociere, argumentare, încheiere de contracte, vânzare efectivă a produselor, consultanță, asistență tehnică, toate fiind cu preponderență variabile cantitativ, legate de formarea imaginii întreprinderii pe care o reprezintă.

Marketingul direct – reprezintă o formă de promovare prin intermediul poștei directe, prin telemarketing, vânzări telematice, prin mesaje electronice, acestea fiind variabile atât cantitativ cât și calitativ.

Pe lângă aceste metode mai pot fi folosite promovarea prin service, prin consulting și altele.

B. Instrumente de promovare – se referă la principalele mijloace folosite de promotor în cadrul fiecărei metode.

pentru publicitate avem: publicitatea media, publicitatea prin tipărituri, publicitatea exterioară și publicitatea gratuită;

pentru promovarea vânzărilor se folosesc reducerile temporare de preț, primele și cadourile, loteriile, operațiuni cu caracter gratuit (distribuirea de eșantioane, degustările, încercările gratuite, merchandesingul și publicitatea la locul vânzării);

pentru relațiile publice avem: articole de profil, conferințe de presă, interviuri, dineuri oficiale, seminarii, simpozioane, festivaluri, spectacole;

pentru marcă se folosesc marca de fabrică, marca de comerț, marca de serviciu, marca sonoră, marca figurală, marca combinată etc;

pentru manifestările promoționale se folosesc: târgurile, expozițiile și diversele forme de sponsorizare.

C. Suporturi promoționale – înțelegându-se prin acestea căile, canalele de distribuție a informațiilor către publicul larg: presa cotidiană, presa periodică, cataloagele, prospectele, pliantele, broșurile, televiziunea, radioul, cinematograful, teatru, însemnele luminoase, etc.

1.2. Aspecte generale privind mixul promoțional

Dezvoltarea puternică a producției materiale a determinat extinderea și diversificarea formelor și mijloacelor de informare destinate publicului larg. Au apărut totodată noi probleme și noi întrebări în lumea oamenilor de afaceri de pe piețele internaționale legate de volumul cererii, de nivelul producției, de fundamentarea prețurilor, optimizarea canalelor de distribuție etc.

La toate aceste probleme și întrebări răspunsul îl găsește marketingul prin activități de cercetare, informare, prelucrare, analiză, diagnosticare, previziune, etc.

Odată integrată în politica de marketing activitatea promoțională trebuie dimensionată și structurată în funcție de caracterul, diversitatea și importanța acordată fiecărei componente în parte alcătuindu-se un așa numit mix promoțional.

Mixul promoțional cuprinde obiectivele urmărite prin activitatea promoțională, mijloacele, tehnicile, instrumentele și suporturile promoționale utilizate, resursele materiale, financiare și umane, eșalonarea în timp a desfășurării acțiunilor, modalități de control și evaluare a rezultatelor, toate acestea elaborate pe fiecare produs sau gamă de produse și în funcție de piața de desfacere.

1.3 Mixul promotional international

Strategiile și tehnicile promoționale ce pot fi utilizate pentru creșterea vânzărilor pot fi abordate în cadrul unui concept mai larg denumit mix promoțional, întrucât acesta asigură o abordare globală a politicii de comunicare și de vânzare a firmei, asigură o bună corelare între toate activitățile promoționale desfășurate și ține cont de condițiile concrete din interiorul organizației și de concurență. În felul acesta se poate maximiza potențialul de comunicare și pot fi atinse obiectivele propuse.

Prin mix promoțional se înțelege combinarea strategiilor, instrumentelor (mijloacelor) de promovare și factorilor promoționali la un anumit moment – t0 – cu scopul alegerii soluțiilor optime pentru creșterea vânzărilor și profitului organizației, precum și pentru îmbunătățirea imaginii produselor și a firmei.

Mixul promoțional poate fi exprimat convențional ca o funcție „f” de următoarele variabile:

MP = f (Pb, Pd, Vp , Ts, RP, Fp, Mp )

unde,

MP – Mixul promoțional
Pb – Publicitate (inclusiv reclama)
Pd – Publicitate directă
Vp – Vânzare personală
Ts – Tehnici speciale de promovare
RP – Relații publice
Fp – Factori promoționali sau mass-media
Mp – Alte mijloace de promovare

Acest mod de abordare a mixului promoțional ține cont nu numai de activitățile specifice promovării, ci și de celelalte componente ale mixului de marketing.

O reprezentare sugestivă a mixului de promoțional, care ține cont de toate elementele enumerate mai sus se regăsește în figura de mai jos.

Figura 1. – Mixul promoțional

Mixul promoțional trebuie proiectat în funcție de piața-țintă căruia i se adresează produsul. De obicei, este necesar să se proiecte mai multe mixuri promoționale în cazul în care firma realizează produse pentru mai multe categorii de public, caz în care este necesar să fie proiectat câte un mix promoțional pentru fiecare categorie în parte.

În mod normal, mixul promoțional devine operabil pe baza campaniilor de promovare.

Mecanismul de aranjare a componentelor mixului, precum și ponderea acestora pentru diferite produse și diferite piețe sunt determinate de strategia de prgia de promovare proiectată de firmă.

Din activitatea practică a firmelor s-a constatat că utilizarea unui singur instrument promoțional nu este eficientă și nici suficientă, dar și folosirea în același timp a tuturor instrumentelor promoționale nu este recomandabilă, atât pentru costul foarte ridicat, cât și pentru faptul că instrumentele de promovare

sunt interschimbabile, iar acțiunea lor este influențată de anumiți factori.

Figura 2. Principalii factori promoționali pentru atragerea atenției și stimularea interesului

Instrumentele de promovare sunt rareori gândite separat și atunci se face din motive financiare. Practic, nici un instrument de promovare nu este superior celuilalt, așadar nici unul nu trebuie ignorat; în funcție de împrejurări, importanța unuia sau altuia poate crește, pentru o anumită perioadă de timp, deoarece fiecare instrument prezintă anumite caracteristici, respectiv avantaje și dezavantaje.

Factorii promoționali au rolul de a atrage atenția și de a stimula interesul cumpărătorului. O mare parte dintre acești factori se referă la produs, de exemplu: calitatea, ambalajul, designul, marca. La fel se poate vorbi și despre preț și distribuție. O altă categorie de factori promoționali pot ține de mass- media, cum ar fi spre exemplu, calitatea reclamei, adică: titlul, textul, sloganul, ilustrația, coloritul etc.

Analiza caracteristicilor activităților și instrumentelor promoționale este extrem de utilă pentru proiectarea mixului promotional, a strategiilor și tehnicilor promoționale, întrucât fiecare instrument prezintă anumite avantaje și dezavantaje, care pot determina o anumita structura a mixului promoțional și o anumită eșalonare în timp.

Alegerea unui anumit instrument nu se face la întâmplare, ci în funcție de faptul că la un moment dat poate avea un impact maxim asupra comunicării, funcție de situația concretă în care se află firma și de factorii de influență. Pe de altă parte, aceste activități nu pot fi privite separat, ci în strânsă interdependență, astfel încât numai prin efortul lor conjugat se pot atinge obiectivele propuse. Fiecare instrument promoțional are propriile lui caracteristici și costuri de care trebuie ținut cont.

Publicitatea reprezintă o componentă esențială a politicii promoționale a firmelor, dar care trebuie sprijinită de alte forme de comunicare. Unii specialiști fac distincție între publicitate și reclamă, motiv pentru care sunt tratate separat. Asociația Americană de Marketing definește reclama ca fiind „orice cheltuială făcută prin mass-media, în scopul promovării ideilor, mărfurilor sau serviciilor, printr-o prezentare nepersonală de către orice persoană garantată”. Publicitatea este caracterizată prin inserarea unor știri precise în diferite mijloace de comunicație ca: presă, radioul, televiziunea, și fără cheltuieli din partea firmei respective. Se mai menționează faptul că publicitatea conține mult adevăr (are un caracter obiectiv), pe când reclama exagerează de multe ori calitățile produsului; oricum și publicitatea are posibilitatea „dramatizării” afacerii, produselor, mărcii, la fel ca și reclama.

1.4 STRATEGII PROMOȚIONALE UTILIZATE

Atingerea obiectivelor stabilite se poate realiza, numai, dacă în contextul strategiei de marketing se elaborează și o strategie adecvată în domeniu promoțional. Se practică două tipuri de strategii promoționale:

1. strategia de împingere – vizează trecerea produsului în canalele de distribuție, obligându-l pe distribuitor să găsească soluțiile pentru a vinde mai repede produsul. Se utilizează mai ales pentru bunurile industriale, efortul promoțional suportându-l în special distribuitorul, spre el împinge producătorul bunul său. Producătorul folosește cu predilecție vânzarea personală și promovarea comercială, iar intermediarul publicitatea, promovarea vânzărilor, vânzarea personală.

2. strategia de atragere – vizează direct consumatorul final, pe care trebuie să-l atragă, determinându-l să cumpere. Se utilizează cu predilecție pentru bunurile de larg consum, folosind pe scară largă publicitatea. Dacă produsul se vinde, consumatorii vor cere produsul membrilor canalului de distribuție, care îl vor cere producătorului și în acest fel, cererea de consum atrage produsul pe canalele de distribuție.

Care din strategii se va utiliza, va decide managerul în funcție de condiții specifice ale organizației. Se poate utiliza una din strategii sau ambele în combinație.

S-a remarcat la nivelul general, orientarea firmelor producătoare spre strategia împingerii, care a condus la accentuarea concurenței prin preț.

Strategia aleasă de firmă își va găsi reflectarea în planul acțiunilor promoționale, în bugetul promoțional și binențeles în conținutul mixului promoțional.

Combinarea metodelor și tehnicilor folosite în activitatea de promovare și coordonarea lor în așa fel încât, să se înfăptuiască obiectivele de marketing propuse, în condițiile unei eficiențe cât mai mari, constituie mixul promoțional, pe care orice întreprindere trebuie să-l stabilească. Cele patru componente ale mixului promoțional: publicitatea, vânzarea personală, promovarea vânzărilor și relațiile publice, se folosesc de către firme în funcție de situația lor specifică, nefiind obligatorie participarea simultană a tuturor (cel puțin două sunt necesare), ci îmbinarea acelor instrumente care la un moment dat aduc cele mai mari avantaje cu cheltuieli cât mai reduse. În alegerea instrumentelor promoționale ce se vor înmănunchea la un moment dat, pentru a alcătui mixul promoțional se va ține seamă, pe de o parte de caracteristicile fiecărei componente, iar pe de altă parte de incidențele unor factori, care își pun amprenta asupra eficienței combinării, cum ar fi:

– tipul produsului – influențează prioritatea ce se acordă unei forme sau alta de promovare. Astfel, pentru bunurile de larg consum reclama este esențială în timp ce pentru bunurile de producție, vânzarea personală deține primul loc, deoarece produsele fiind de valoare mare și riscul este corespunzător.

– tipul de piață – diferențiază necesitățile promoționale. Astfel, pe piața monopolistică reclama este absolut necesară pentru a evidenția specificitatea unui produs în raport cu cele ale concurenților, în timp ce pe piața monopol, vânzarea personală este suficientă pentru a vinde.

– strategia utilizată – își pune amprenta asupra combinării formelor de promovare. Astfel, maniera de îmbinare a publicității cu promovarea vânzării în perioada folosirii strategiei de împingere, va asigura fidelitatea clientului

– stadiul de pregătire a consumatorului pentru adoptarea deciziei de cumpărare. Astfel, în etapa de conștientizare și cunoaștere, rol mai mare au pubilicitatea și relațiile publice, iar în fazele următoare, vânzarea personală.

– ciclul de viață al produsului – modifică, în funcție de etapa respectivă locul și rolul instrumentelor promoționale. Astfel, în faza introducerii unui nou produs este nevoie de transmiterea mesajelor pentru cunoașterea caracteristicilor, pentru informarea potențialilor cumpărători, în etapa creșterii, promovarea vânzărilor se impune, în timp ce în faza declinului, se renunță la relațiile publice și se accentuează reclama de reamintire.

Desigur și alți factori pot exista, în afara celor menționați, managerul fiind în măsură să aprecieze influența lor și să aleagă acele instrumente și metode de promovare care să slujească cel mai bine interesul de moment.

1.5. Specificitatea promovării exportului in Romania

Exportul constituie unul din cei mai importanti factori de crestere economica si de dezvoltare a comertului exterior.

Sistemul de susținere si promovare a exportului a fost reglementat prin OUG nr.120/25.09.2002 (Monitorul Oficial nr. 727/04.10.2002) aprobata prin Legea nr.663/16.12.2002, cu modificarile ulterioare, republicata in Monitorul Oficial nr. 81/25.01.2005.

Sistemul cuprindea instrumente de susținere a exportului aliniate la regulile internaționale in domeniu si la practica altor tari. In cadrul Sistemului s-a pus accentul pe :

sporirea rolului EXIMBANK in sprijinirea exportului prin alocarea unor fonduri bugetare suplimentare pentru dezvoltarea instrumentelor pe care le are portofoliu si promovarea unor instrumente noi;

dezvoltarea programelor de promovare a exporturilor din administrarea Ministerului Economiei, Comerțului, și Mediului de Afaceri;

introducerea Programelor de crestere a competitivitatii produselor industriale si agroalimentare;

introducerea restitutiilor la export pentru produse agroalimentare;

focalizarea sprijinului statului pe promovarea exportului produselor românesti cu grad ridicat de prelucrare si pentru extinderea exportului pe piete de interes pentru România.

Fondurile de la bugetul de stat pentru susținerea si promovarea exportului se aproba distinct in bugetele anuale ale Ministerului Economiei, Comerțului, și Mediului de Afaceri, Ministerului Economiei si Finantelor si Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Instrumentele de susținere si promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat se refereau la:

1. Instrumente în administrarea EXIMBANK, conform Legii nr. 96/2000, modificata prin Legea nr.165/2006 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK-S.A.. Comitetul Interministerial de Garanții și Credite de Comerț Exterior repartiza fondurile alocate anual prin bugetul de stat pe instrumentele din administrarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK-S.A., conform Legii nr. 96/2000, în funcție de necesitățile de susținere a exportului.

2. Instrumente în administrarea ministerelor de resort in cadrul căror se puteau enumera:

a. Programul de promovare a exportului, administrat de catre Ministerului Economiei, Comerțului, și Mediului de Afaceri, prin care se suportau, partial sau total, din fonduri de la bugetul de stat cheltuielile privind: participarea la targuri si expozitii internationale, cu suportarea a 50% din cheltuielile privind transportul, cazarea si asigurarea medicala pentru un participant de la fiecare expozant, la nivelul baremelor stabilite pentru institutiile publice, precum si suportarea totala a cheltuielilor privind transportul si manipularea exponatelor, mostrelor si materialelor publicitare, formalitatile vamale aferente acestora, depozitarea ambalajelor aferente exponatelor pe perioada desfasurarii actiunii promotionale , inchirierea, construirea si/sau amenajarea spatiului expozitional, transportul materialelor aferente, cheltuielile generale pe perioada de desfasurare a actiunilor promotionale, cheltuielile de reprezentare si de protocol, cheltuielile de deplasare pentru persoanele care organizeaza si coordoneaza actiunile, inclusiv a unui reprezentant din partea patronatului de ramura sau a asociatei profesionale care contribuie la realizare actiunii respective, cheltuielile pentru materialele publicitare, de prezentare si promovare cu caracter economic general si pentru mediatizarea prezentei romanesti la actiunile promotionale, cheltuielile aferente comisionului prevazut in contractul incheiat cu societatea organizatoare a pavilioanelor nationale, standurilor specializate pe produse si mini-expozitiilor, precum si alte cheltuieli care se justifica a fi alocate pentru realizarea targurilor si expozitiilor internationale, cu aprobarea ordonatorului principal de credite;organizarea de misiuni economice si actiuni de promovare a exporturilor in strainatate, cu suportarea a 50% din cheltuielile de transport extern, cazare si asigurare medicala pentru un participant de la fiecare firma, la nivelul baremelor stabilite pentru institutiile publice , precum si suportarea totala a cheltuielilor privind transportul in interiorul tarilor de destinatie pentru persoanele care participa la actiunile respective, a cheltuielilor de deplasare pentru persoanele care organizeaza si coordoneaza actiunile, inclusiv a unui reprezentant din partea patronatului de ramura sau a asociatiei profesionale care contribuie la realizarea actiunii respective, a cheltuielilor pentru inchirierea spatiilor aferente intalnirilor de afaceri si a dotarilor necesare desfasurarii acestora cum sunt :TV, video, retroproiector, computer si alte aemenea, a cheltuielilor de reprezentare si protocol, a cheltuielilor pentru elaborarea si transportul materialelor de promovare si de prezentare ,cum sunt :cataloage, pliante, ecusoane si alte asemenea, a cheltuielilor pentru transportul mostrelor, a cheltuielilor pentru formalitatile vamale aferente materialelor de promovare si de prezentare, precum si mostrelor, a cheltuielilor pentru mediatizarea actiunilor pe plan local, a cheltuielilor aferente comisionului prevazut in contractul incheiat cu societatea organizatoare a misiunilor economice si actiunilor de promovare, precum si alte cheltuieli care se justifica a fi alocate pentru realizarea actiunilor respective, cu aprobarea ordonatorului de credite; realizarea de studii de piața si pe produse, realizarea de actiuni de publicitate si reclama cu caracter general, pe piete de interes pentru exportul romanesc, pe baze concurentiale, cu suportarea totala a cheltuielilor, inclusiv a cheltuielilor pentru distribuirea materialelor de publicitate si reclama cu caracter general in strainatate si la ambasadele straine din Romania.; realizarea unui portal de informații de comerț exterior, pe baze concurențiale, cu suportarea integrală a cheltuielilor, inclusiv a celor de administrare, din fonduri bugetare ;

b. Programul de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii în dezvoltarea exportului.

c. Programul de crestere a competitivitatii produselor industriale, administrat.

d. Programul de crestere a competitivitatii produselor agroalimentare,

In prezent Programul de promovare a exporturilor se materializeaza in actiuni precum

 Participarea anuală la aprox. 55 de târguri și expoziții internaționale

Hannover Messe – pentru sectorul industrial

Cebit – pentru sectorul IT

Vinexpo – pentru exportatorii de vin

Koln – pentru exportatorii de mobilă

Pret a Porter – pentru sectorul confecții

 Organizarea de misiuni economice în țări de interes pentru exportatorii români

 Realizarea de studii de piață, pe baza propunerilor din partea mediului de afaceri.

 Se acordă ajutor de minimis de 50% din cheltuielile totale prestatorului de servicii.

 Promovarea sectoarelor strategice pentru exportul românesc prin acțiuni de publicitate și reclamă

Branduri sectoriale actuale:

Romania, brand sectorial industrial

Zoom into Romanian Fashion – brand sectorial confecții

România IT, creative talent, technical excellence – pentru industria de IT

Wines of Romania – pentru promovarea vinurilor

Romanian furniture, style, durability and comfort – pentru mobilă

Portalul de informații de comerț exterior, www.portaldecomert.ro oferă informații privind oportunitățile de afaceri, fiind conectat la baza de date a UE. Exista peste 50.000 de vizitatori în prezent, după un an de la lansare, finanțarea acțiunilor de promovare a exporturilor

CAPITOLUL 2 EXPORTUL ROMANESC PE PIATA UE

2.1. Stadiul actual al exportului romanesc

Pentru a realiza o analiza corectă prezentăm datele referitoare la comertul internațional al României care are pozitia in comertul lumii – 53 in cazul exporturilor de marfuri si locul 52 la exporturile de servicii comerciale. La importurile de marfuri România se află in peisajul mondial pe locul 41 si la cele de servicii comerciale pe locul 55.

Situatia comertului international al României in perioada 2000-2011

Tabel nr 1

http://databank.worldbank.org/ddp/home.do?Step=3&id=4

Se observă în cazul României exportul de bunuri si servicii inregistrează cresteri anuale până în 2009 cand scăderea este de 12%, urmând o revigorare cu 11% in 2010 si 7% in 2011. Se conatată că daca în anul 2000, România exporta bunuri in valoare de 10 mild dolari si importa bunuri in valoare de 12 mild dolari, in anul 2011, valoarea bunurilor exportate era de 63 mild dolari cu 10 mild dolari mai putin decat importa. Si serviciile au inregistrat cresteri atât în cazul exporturilor dar mai ales in cazul importurilor, in acest caz putând spune ca există un deficit de servicii in economia Romaniei, importurile de servicii devansand exporturile cu valori semnificative pe toată perioada (exceptie fac anii 2007, 2008 si 2011). Comparand insa valorile inregistrate de servicii cu export si importul de bunuri se poate observa că reprezintă foarte putin, intre 10% in anul 2000 si maximul atins de12% in anul 2008 in totalul comertului cu bunuri si servicii. Astfel dacă in anul 2000 Rmania exporta servicii in valoare de 1,7 mild dolari si importa in valoare de 1,99 mild dolari, in anul 2011 exporta servicii in valoare de 10,1 mild dolari si importa servicii in valoare de 9,63mild dolari.

Pentru o imagine mai clara asupra comertului cu servicii al Romaniei prezentăm datele de mai jos:

Comertul cu servicii al României cu lumea in perioada 2007-2011

Tabel nr 2

Conform datelor oferite de WTO in anul 2011 structura comertului exterior al României pe categorii de produse si cu principalii parteneri de piață, este redată in tabelul de mai jos:

Structura exporturilor si importurilor Romaniei pe categorii de produse si pe principalii parteneri in anul 2011

Tabel nr 3

Source: http://stat.wto.org/ServiceProfile/WSDBServicePFView.aspx?Language=E&Country=RO,CN

Se observă că în anul 2011 România contribuia cu 0,34 % in exporturile mondiale totale si cu 0,41% in cadrul importurilor mondiale totale. Pe grupe de mărfuri in 2011 România exporta 11% agricultural products, 9,7 % fuels and mining products si 78,8 % manufactures si importa 9,4 % agricultural products, 14,1 % fuels and mining products si 76,3 % manufactures.

Ca principali parteneri se remarca faptul că atât în cazul importurilor ca si in cazul exporturilor pe primul loc se află Uniunea Europeană, Turcia se află pe locul 2 la exporturile realizate de Romania si pe locul 5 la importuri, Federati Rusa ocupa locuri importanate atat in exportul Romaniei (locul 3)cat si in cazul importurilor (locul3). China este un partener important regasit pe locul 3 la importuri, iar Sua pe locul 5 la exporturile realizate de catre Romania, si anume 1,8%. (WTO, 2012).

Pentru o mai buna imagine asupra comertului exterior al Romaniei si asupra exportului prezentam si date referitoare la Exporturile, importurile și soldul operațiunilor de comerț international in perioada 2006-2011, Exporturile (FOB) și importurile (CIF), pe secțiuni conform CSCI, Rev. 4, Comerțul internațional, pe Marile Categorii Economice (MCE) si Comerțul internațional al României cu țările Uniunii Europene, pe secțiuni conform Nomenclatorului Combinat (NC), în anul 2011. Datele au fost culese din Anuarul Statistic al Romaniei pe anul 2012.

Exporturile, importurile și soldul operațiunilor de comerț international in perioada 2006-2011

Table nr 4.

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 2012

Din datele perezentate in tabelul nr 4 se observa cape toata perioada analizata soldul commercial este negative adică importul este mai mare decat exportul. Constatam ca totusi anul 2008, anul declansarii crisei financiare a adus ceva bun prin reducerea soldului care ramane in continuare negative dar m,ai mic decat in anii precedenti.

Exporturile (FOB) și importurile (CIF), pe secțiuni conform CSCI rev. 4 tabel nr 5

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 2012

Din datele oferite de tabelul nr 5 observam ca cea mai mare pondere in total export in perioda 2009-2011 o detin Mașinile și echipamentele pentru transport, care se afla in continua crestere, urmat de Articole manufacturate diverse si Mărfuri manufacturate clasificate mai ales după materia primă. Exportul României de bauturi inregistreaza cresteri cu toate ca repreyinta putin in total export. Importurile raman superiaore pe aproape toate categoriile de marfuri.

Comerțul internațional, pe Marile Categorii Economice (MCE)

Table nr 6

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 2012

Din datele referitoare la comerțul internațional, pe Marile Categorii Economice (MCE), observam o evolutie asemanatoare cu cele prezentate anterior adica se observa cresteri atat in ceea ce privesc exporturile cat si importurile, atat per total cat si pe principalele categorii, importurile ramanand prioritare.

Comerțul internațional al României cu țările Uniunii Europene, pe secțiuni conform Nomenclatorului Combinat (NC), în anul 2011

Tabel nr 7

Principalele tari in care Romania exporta bunuri alimentare in anul 2011 sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia si Letonia

2.2. Exportul romanesc de produse cu intensitate tehnologica

în anul 2012

Analiza i evolutiei în timp a comertului exterior conform intensitatii tehnologice prezinta o importanta deosebita deoarece reflecta evolutia calitativa a comertului exterior, în special a exporturilor, putând semnala zonele economiei care prezinta un potential deosebit. Aceasta analiza a fost realizata de catre Comisia Nationala de Prognoza.

Structura exporturilor de bunuri pe ramuri de activitate (agricultura si activitati industriale) este mai putin utilizata în evaluarea calitativa a acestora, din cauza ritmicitatii mai scazute de publicare statistica. In scopul analizei structurii comertului exterior în functie de nivelul de tehnologie, a fost utilizata clasificarea standard Eurostat, care defineste patru tipuri de ramuri industriale, conform nomenclatorului CAEN Rev. 2, conform precizarilor Comisiei Nationale de Prognoza.

Conform Clasificarii pe Activitati grupele încadrate pe criteriile de intensitate tehnologica sunt prezentate astfel:

grupa ramurilor „High-tech”, care cuprinde urmatoarele diviziuni si grupe:

Produse farmaceutice de baza si preparate farmaceutice (21);

Calculatoare si produse electronice si optice (26);

grupa ramurilor „Medium-high-tech”, care include:

Substante si produse chimice (20);

Echipamente electrice (28);

Masini, utilaje si echipamente neclasificate în alta parte (28);

Autovehicule de transport rutier, remorci si semiremorci (29);

Alte mijloace de transport (30);

grupa ramurilor ”Medium-low-tech”, respectiv urmatoarele diviziuni si grupe:

Produse de cocserie si produse obtinute din prelucrarea titeiului (19);

Produse din cauciuc si mase plastice (22);

Alte produse din minerale nemetalice (23);

Produse ale industriei metalurgice (24);

Produse ale industriei constructiilor metalice si produse din metal (exclusiv masini, utilaje si echipamente 25);

grupa ramurilor „Low-tech”, care cuprinde:

Produse alimentare (10);

Bauturi (11)

Produse din tutun (12);

Produse ale industriei textile (13);

Articole de îmbracaminte (14);

Piei si produse din piele (15);

Produse rezultate din prelucrarea lemnului (exclusiv mobilier), articole din paie si din alte materiale vegetale împletite (16);

Hârtie si produse din hârtie (17);

Mobila (31)

alte produse industriale neclasificate în alta parte (32).

Comisia Nationala de Prognoza realizeaza de câtiva ani si prognoze dupa aceste criterii. În privinta structurii exporturilor de produse ale industriei prelucratoare conform clasificarii dupa intensitatea tehnologica, în ultima perioada de timp, se observa o evolutie pozitiva a acestora, concretizata prin majorarea ponderii exporturilor High-tech în total exporturi manufacturate de la 10,3% cât reprezentau în anul 2009, la 11,9% în 2011, pentru 2012 estimându-se sa reprezinte 12,3%.

Astfel, se poate constata o îmbunatatire a structurii exporturilor ca urmare a cresterii ponderii exporturilor cu valoare adaugata mare, care sunt incluse în grupele High-tech si Medium-high-tech. În acest context putem spune ca ceva mai mult de jumatate (cca. 53%-54%) din exporturile de produse ale industriei prelucratoare sunt reprezentate de acestea.

Sursa: Comisia nationala de prognoza, www.cnp.ro

Grupa ,,High-tech” este foarte dinamica înregistrând cresteri semnificative în ultimii ani. Totusi, este important de mentionat faptul ca daca în 2010 cresterea acestora era de 49,5%, începând cu ultima parte a anul 2011 ritmul lor de crestere s-a încetinit, astfel ca pentru anul 2012 se estimeaza ca exporturile de produse High-tech se vor majora cu 15,6%. Acest fenomen este explicat, mai ales, prin plecarea firmei Nokia din România, unul dintre cei mai importanti exportatori.

Evolutia exporturilor din industria prelucratoare clasificate dupa intensitatea tehnologica

Sursa http://www.cnp.ro/user/repository/intensitatea_tehnologica_a_exporturilor_in_anul_2012.pdf

Cresterea înregistrata de grupa High-Tech este sustinuta de majorarea exporturilor de calculatoare si produse electronice si optice si a celor de produse farmaceutice de baza si preparate farmaceutice.

Pentru exporturile de calculatoare si produse electronice si optice se estimeaza o crestere în anul 2011 cu 20,1% si în 2012 cu 16,0%, în principal, datorita receptoarelor de televiziune (inclusiv monitoare video), partilor lor si aparatelor electrice pentru telefonie sau telegrafie si masinilor de prelucrare automata a datelor. Exporturile de circuite imprimate (componente ale calculatoarelor în principal) se vor majora cu 12,2%.

Pentru exporturile de produse farmaceutice de baza si preparate farmaceutice se estimeaza o crestere cu 13,0% în 2012, aceasta majorare datorându-se, în principal, medicamentelor.

Evolutia exporturilor de produse High-tech

– modificare procentuala fata de anul anterior –

Sursa http://www.cnp.ro/user/repository/intensitatea_tehnologica_a_exporturilor_in_anul_2012.pdf

Exporturile de produse ale industriei prelucratoare sunt dominate si în 2012 de produsele ce apartin grupei Medium-high-tech, cu o pondere în total exporturi aferente industriei prelucratoare de 41,1%. Totusi, ritmul de crestere al exporturilor aferente acestei grupe (11,5%) se situeaza sub ritmul de crestere al produselor exportate din industria prelucratoare (12,1%).

Medium-high-tech-ul este sustinut în anul 2012, în principal, de subsectorul „autovehicule de transport rutier, remorci si semiremorci” care are pondere de 42,4% în exporturile medium- hight-tech si o crestere estimata de 12,8%. În cadrul acestora, exporturile de masini, utilaje si echipamente neclasificate în alta parte, cu o pondere de 20,3% vor înregistra o crestere de 14,8%.

Exporturile autoturismelor si altor autovehicule destinate transportului de persoane vor avea o crestere cu 13,2% si parti si accesorii de autovehicule cu 11,4%.

În acelasi timp, se estimeaza ca exporturile de substante si produse chimice, care reprezinta 12,2%, se vor majora cu 12,9%. Aceste exporturi vor avea o evolutie pozitiva, în principal datorita îngrasamintelor minerale sau chimice si sodei caustice, care se vor majora cu 12,9% respectiv 11,9%. Exporturile de echipamente electrice si masini, utilaje si echipamente neclasificate în alta parte se vor majora în acest an cu 9,3%, ajungând sa reprezinte 18,9% din Medium-high-tech.

Referitor la exporturile de produse Medium-low-tech, în anul 2012, se estimeaza o usoara crestere a ponderii acestora în total exporturi cu 0,1 puncte procentuale pâna la 22,9%, pentru exporturile de astfel de produse estimându-se o crestere cu 12,9% fata de anul precedent.

Aceasta evolutie va fi sustinuta de majorarea exporturilor de: produse metalurgice cu 13,5%, de produse de cocserie; produse obtinute din prelucrarea titeiului cu 13,2% si de produse din cauciuc si mase plastice cu 14,6%.

Cresterea exporturilor de produse ale industriei metalurgice se va baza în principal pe exporturile de laminate plate, din fier sau din oteluri care vor cunoaste o crestere cu 12,2% în 2012.

În ultima perioada de timp, exporturile de produse Low-tech si-au încetinit ritmul de crestere ajungând la 10,4% în anul 2012. Aceasta evolutie se datoreaza, în principal, reducerii dinamicii exporturilor de articole de îmbracaminte care reprezinta circa 27% din grupa. Evolutia produselor alimentare care reprezinta cca. 13% din grupa low-tech va prezenta o încetinire a ritmului de crestere (17,0%) dar se va situa peste cresterea exporturilor nationale. Exporturile de piei si produse din piele care sunt cca. 14% din grupa, vor cunoaste, în 2012, o majorare cu 6,2%.

Exporturile de mobila, cu o pondere în low-tech de 12,5%, vor cunoaste o majorare cu 8,4%, respectiv 2,6 puncte procentuale sub cea estimata pentru total exporturi românesti.

În acest an, pentru produsele rezultate din prelucrarea lemnului (exclusivmobilier), articole din paie si din alte materiale vegetale împletite se estimeaza o crestere a exporturilor cu 10,0%, acestea reprezentând 13,3% din grupa.

Cea mai mare crestere în 2012 este prevazuta pentru exportul de produse din tutun (26,8%), ponderea lor în total grupa majorându-se de la 4,5% în 2010, la 5,4%.

CAPITOLUL 3 STUDIU DE CAZ PRIVIND PROMOVAREA EXPORTUL DE VIN AL ROMANIEI

3.1.STADIUL ACTUAL AL EXPORTULUI DE VIN ROMANESC

Romania este o importanta tara europeana producatoare de vin, dispunand de un mare trecut istoric si de bogate traditii culturale, mare parte din ele nemijlocit legate de aceasta bautura, considerata, pe drept cuvant, o licoare divina.

Astazi, tara parcurge o perioada de profunde schimbari, construindu-si un viitor in consonanta cu cel al Uniunii Europene si va deveni un membru apreciat al comunitatii internationale a vinului ca producator al unor pretuite vinuri de inalta calitate.

Inceputurile viticulturii in aceasta parte a lumii dateaza de cel putin 4000 de ani. Legenda spune ca Dionysos, zeul vinului, s-a nascut in Thracia, pe meleagurile ce astazi reprezinta teritoriul Romaniei. Romania sau Dacia, cum era ea cunoscuta de Romani, a avut o cultura consolidata a vinului. Abundenta bucatelor si faima vinului produs de Daci erau atat de cunoscute si tentante, incat Burebista, regele primului stat Dac centralizat (sec. I BC), a ordonat distrugerea viilor pentru a pune capat invaziilor repetate ale popoarelor migratoare, dupa cum il sfatuise Marele Preot, Deceneu.

Monedele batute de Romani dupa cucerirea Daciei (106 D.C) infatisau o femeie careia doi copii ii ofereau struguri, ca simbol al principalelor bogatii ale Daciei Felix, cum denumisera Romanii provincia si ca o dovada ca viile renascusera.

In timpurile mai apropiate de noi, viticultura romaneasca a cunoscut mai multe perioade distincte, fiecare cu influentele sale specifice asupra industriei vinului.

Astfel, secolul 19 si inceputul celui de-al 20-lea, pana la Primul Razboi Mondial, au fost caracterizate prin legaturi ample si stranse cu Franta. In sectorul viticol, aceste legaturi au culminat cu ajutorul practic dat de viticultorii francezi, imediat dupa ravagiile produse de filoxera in ultimele doua decenii ale secolului 19. Rezultatul l-a constituit faptul ca replantarile care s-au facut au avut drept sursa vițele nobile aduse din Franta: Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay, Sauvignon Blanc si altele.

Perioada interbelica a fost caracterizata prin legaturi mai stranse cu Germania si Austria, interval in care se remarca o utilizare crescanda a Șpritului (vin amestecat cu apa minerala gazoasa, o alta bogatie locala).

In perioada comunista (1948-1989), cand apar trei tipuri distincte de organizatii vitivinicole, astfel: institute de cercetare, ferme viticole si centre de vinificatie de stat, precum si ferme cooperatiste, vinurile romanesti reuseau sa cucereasca importante medalii la concursurile internationale in pofida accentului mare pus pe cantitate si mai putin pe calitate.

Liberalizarea economiei de dupa 1989 a condus la o suita de schimbari profunde in industria vinului din Romania. Viile apartinand fermelor cooperatiste au fost retrocedate fostilor lor proprietari, fermele viticole si centrele de vinificatie de stat se afla in plin proces de privatizare, iar institutele de cercetare isi redefinesc in prezent rolul lor central in cadrul sectorului vitivinicol reinnoit.

Vinul reprezintă o băutură alcoolică ce se consumă pe întreg teritoriul României. Nu putem delimita un anumit teritoriu sau spațiu geografic, unde există numai non-consumatori absoluți sau numai non-consumatori relativi. Teritoriul unde sunt comercializate vinurile reprezintă întreaga Românie, inclusiv și pentru anul 2005. Comercializarea vinului, desigur, are loc în zonele mai intens populate, atât în mediul rural, cât și urban. Mediul rural, care, în România, reprezintă aproximativ 40 % din totalul populației, în general, e caracterizat prin economia naturală, producătorii fiind și ei însuși consumatorii, adică autoconsumul. Aici se are în vedere de vinul produs în condiții casnice, vinul vrac sau de masa ,care, la calitate, gust, aromă, nu rămâne în urmă față de cel numit de calitate. În mediul urban , însă, e comercializat vinul îmbuteliat în sticle, având o preponderență mai mare decât cel vândut în vrac.

Producatorii mari de vinuri din România sunt:

in Dobrogea: Murfatlar Romania ,Karom Drinks, Vinvico Constanta, Fruvimed, Viticola Sarica Niculitel,Ovidius Mercado ;

in Moldova: Bucium Iasi, Cotnari, Vinia, SCDVV Iasi, Vincon Vrancea,Veritas Panciu,Vinuri Nicoresti, Prowine International, SCDVV Odobesti, Ramex, Bachus ;

in Banat: Cramele Recas ,SCDVV Minis ;

in Transilvania: Jidvei ,Casa Vinului Mures,Prescon Mures ;

in Oltenia: Carl Reh Winery , Vie Vin Vanju Mare , Vinarte, SD Banu Maracine;

in Muntenia: Provinum S.E.R.V.E., Vinterra International, Cramele Halewood, Carpathian Winery, Videlmar, DVFR, ICDVV Valea Calugareasca, SCDVV Stefanesti – Arges, Tohani, Rovit

Din punct de vedere statistic la nivelul Romaniei putem spune ca suprafata cultivata cu vii si pepiniere viticole nu este una foarte insemnata, reprentand in anul 2011, 211 mii hectare din care 203,3 mii ha sunt in propreitate privata. Aceasta suprafata reprezinta doar 1,4 % din total suprafata ocupata.

Suprafața agricolă, după modul de folosință, în anul 2011 (la sfârșitul anului)

Table nr 1

SURSA: ANUARUL STATISTIC AL ROMANIEI, 2012

Detaliind putin aceste date generale privind suprafetele cultivate in Romania prezentăm datele statistice referitoare la suprafața viilor pe rod și producția de struguri.

Suprafața viilor pe rod și producția de struguri

Table nr 2

SURSA: ANUARUL STATISTIC AL ROMANIEI, 2012

In anul 2009, exporturile de vinuri romanesti au atins valoarea de 3,4 milioane de euro, depasind, pentru prima data, dupa anul 2000, importurile, cifrate la 3,32 milioane euro.

Cele mai multe exporturi au fost efectuate catre Germania, Danemarca si Bulgaria. Cantitatile de importuri valabile pentru primele trei luni din 2009 au fost de 2.624 de tone, in scadere cu 68,8% fata de primul trimestru din 2008, cand s-a inregistrat o valoare de 8.431 de tone.

In prezent, la nivel national cea mai buna cota pe piata vinurilor o detine Murfatlar, cu 28%, dar cumulate soiurile de vin alb si rosu, urmata de Cotnari, cu 19% (numai vinuri albe) si Jidvei, cu 14% (albe si rosii).

Romania a importat in anul 2012 54.529 tone de vin obtinut din struguri proaspeti, o cantitate de aproape cinci ori mai mare decat cea exportata, care a totalizat numai 11.382 tone in 2011, conform balantei comerciale cu produse agroalimentare a Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR).

Valoarea importurilor de vin din tarile intra si extracomunitare a totalizat aproape 42 de milioane de euro, in 2012, fiind in scadere cu 16% fata de cele 50 de milioane de euro cheltuite in 2011 insa pentru o cantitate mult mai mare, respectiv de 90.769 tone de vin.

Conform datelor statistice, incasarile din exporturile de vin au totalizat 15,92 milioane de euro, in 2012, cu 10% mai mult fata de suma obtinuta in acceasi perioada din 2011, de 14,42 milioane de euro.

AFP: Romania, noua lume a vinului in Europa (Video)

Dupa 2 ani in care piata de vin a regresat ajungand la 350 mil. Euro, anul 2011 a adus o crestere semnificativa a segmentului vinului de calitate. In ciuda faptului ca anul 2010 la nivelul consumatorilor nu au fost resimtite ameliorari in ceea ce priveste bugetul alocat consumului de produse alimentare, vanzarile de vin de calitate au crescut in Romania in 2011 fata de 2010.

Conform Oficiului National al Viei si Produselor Vitivinicole (ONVPV), numarul insemnelor de certificare pentru vinul DOC comercializate de acesta producatorilor de vin de calitate a crescut anul trecut cu 15%, comparativ cu anul 2010, ca volum fiind foarte apropiat de anul 2009 (32.765.000 insemne DOC in 2011 fata de 34.175.000 insemne DOC in 2009).

Acest trend este confirmat de producatori, care au inregistrat cresteri de vanzare ale vinurilor la sticla de 0,75 L din categoria de pret peste 12 lei la raft. Producatorii au anuntat cresteri intre 9 si 20%. Aceasta tendinta pozitiva marcheaza urmatoarele caracteristici in evolutia pietei vinului:

– Cresterea interesului consumatorilor pentru vinul de calitate chiar si in contextul unei perioade economice dificile;

– Progresul calitativ al vinurilor romanesti generat de investitiile semnificative din ultimii ani.

– Aparitia unor mici/medii producatori de vinuri care genereaza interes in randul consumatorilor si concurenta in piata vinurilor de calitate.

O alta tendinta este cea referitoare la vinul de masa, unde, dupa recolta extrem de redusa din anul 2010 (cca. 5 mil. HL vin, comparativ cu productia 2011 estimata la 6,5 mil HL), s-au importat cantitati record de vin vrac din tari precum Spania si Italia. Acest vin importat a fost cupajat sau nu cu vin autohton, imbuteliat si conform legislatiei comunitare, este vandut ca vin de masa “produs in UE”. In urma recoltei bune din punct de vedere cantitativ si calitativ de anul trecut, importurile de vin vrac sunt in scadere in ultimele luni, vinul de masa produs fiind intr-o pondere mai mare din struguri autohtoni. Din acest punct de vedere investitia in vie este o prioritate constanta a Romaniei, idee sustinuta si de cifre: dupa integrarea in UE Romania are o medie de 5.000 de Ha in procesul de reconversiune a plantatiilor cu vita de vie, continuarea acestei masuri de sustinere financiara fiind obiectivul nostrum numarul 1 in noua Politica Agricola Comuna.

Pentru obtinerea sumei de 42.1 mil euro anual destinata Romaniei ca Program Suport pentru Sectorul Vitivinicol in perioada 2008 – 2013 Patronatul National al Viei si Vinului a reusit un lobby fructuos atat pe langa asociatiile similar europene, cat mai ales pe langa Comisie, avand si sprijinul domnului Dacian Ciolos (pe atunci subsecretar de stat al MADR), exercitiu pe care l-am reluat deja in perspectiva negocierilor Reformei PAC 2014 – 2020.

STATISTICI PERIOADA 2007 – 2011

Table nr 3

Sursa:http://www.pnvv.ro/noutati_viticultura/tendinte-pozitive-in-piata-vinului_122.html

Vinurile din struguri proaspeti au fost exportate atat in tarile comunitare, cat si in cele extracomunitare si au totalizat 11.382 de tone in 2012, in timp ce in perioada similara din 2011 exporturile au fost cu 907 tone mai mici, respectiv de 10.475 de tone.

Tot in perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2012, au mai fost importate 4.511 de tone de vermuturi si alte vinuri din struguri proaspeti, in valoare de 2,88 milioane de euro, si au fost exportate din aceasta categorie doar 443 de tone, pentru care au fost incasata o suma de 632.235 de euro.

Piata autohtona de vinuri este estimata la circa 500 de milioane de euro, cu un trend ascendent, mai putin pe piata vinurilor premium si super-premium.

Romania este unul dintre cei 15 producatori de vin la nivel mondial si al saselea producator de vinuri din Europa dupa Franta, Italia, Spania, Germania si Portugalia. De asemenea, ocupa locul cinci in ierarhia tarilor viticole europene, cu o suprafata totala cultivata cu vita de vie pe rod de 183.400 de hectare in 2010.

Tara noastra se afla in top zece consumatori de vin la nivel mondial cu 22-24 de litri pe cap de locuitor, reprezentand doar jumatate fata de consumul tarilor dezvoltate, care se ridica la 50 de litri/locuitor.

3.2.ACTIUNI CONCRETE DE PROMOVARE A EXPORTULUI DE VIN

O măsura concreta de promovare a exportului de vin a fost implementată prin Ordinul MAPDR nr.218/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de acordare a sprijinului financiar în vederea promovării vinurilor pe piețele țărilor terțe în campaniile viticole 2008/2009-2012/2013, cheltuielile eligibile, modalitățile de plată, de verificare și control.

Se acordă producătorilor sau organizațiilor de producători de vinuri cu denumire de origine controlată (DOC) și vinuri cu indicație geografică (IG), care:

– desfășoară acțiuni de promovare sau publicitate;

– participă la evenimente, târguri, expoziții și concursuri internaționale;

– efectuează studii de piață și studii de evaluare a măsurilor de promovare și informare.

La finanțarea măsurilor de promovare a vinurilor pe piețele țărilor terțe, din valoarea cheltuielilor eligibile contribuția CE nu depășește 50%, cea de la bugetul de stat este de 30%, iar contribuția beneficiarului este de minimum 20%.

Prima de defrișare acordată pentru defrișarea plantațiilor viticole este o altă formă de sprijin financiar comunitar, prevăzută la art. 98-107 din R (CE) nr. 479/2008. Schema de defrișare se aplică până la sfârșitul campaniei viticole 2010 – 2011, prima fiind acordată producătorilor care defrișează plantații viticole și renunță definitiv la dreptul de replantare pentru suprafața pentru care a fost obținută prima.

Nivelul primei de defrișare este prevăzut în anexa nr.1 la ordinul MADR nr.572/2008 pentru aprobarea Normelor de aplicare a schemei de defrișare a plantațiilor viticole,cuantumul primei fiind stabilit pe baza randamentului obținut de fiecare solicitant ca medie a randamentelor pe ultimele 3 campanii viticole consecutive (între 1.740 € și 14.760 €).

O alta masura se refera la Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investiții care pot fi accesate până în anul 2013 și de către viticultori.

Sprijinul financiar național de care beneficiază viticultorii din sectorul viti – vinicol românesc, se regăsește în susținerea costurilor aferente aplicării tratamentelor fitosanitare în plantațiile viticole. În acest sens, producătorii primesc un sprijin financiar echivalent cu 500 lei/ha.

Valoarea sprijinului acordat în anii 2007, 2008 și 2009, pentru activități desfășurate în sectorul viti – vinicol, a fost stabilită prin H.G. nr. 463/2007, nr. 570/2008 și 693/2009 privind aprobarea activităților pentru care se acordă sprijin financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, după cum urmează:

– pentru autorizarea plantațiilor viticole de struguri destinați obținerii vinurilor cu denumire de origine controlată (DOC) si certificării și marcării vinurilor DOC, cuantumul sprijinului este fixat la 10 lei/ha plus 12 lei/hl vin;

– pentru producerea materialului săditor viticolvalorile fixate reprezentând ajutorul financiar pentru producerea materialului săditor viticol din categorii biologice admise și utilizate pentru plantare în campania viticolă 2008 – 2009 se cifrează la:

– 3,0 lei/buc. pentru vițe altoite categoria biologica superioare prebază și bază;

– 2,0 lei/buc. pentru vite altoire din categoria biologica certificat.

Formele de sprijin național se acorda atât pentru plantațiile viticole din soiuri nobile pentru vin înscrise in Registrul Plantațiilor Viticole, pentru plantațiile viticole pentru struguri de masă cât și pentru plantațiile viticole tinere.

România a participat cu 12 producători de vinuri românești la cea de-a XVII-a ediție a expoziției internaționale Vinexpo-2013, care se desfășoară în perioada 16-20 iunie 2013, la Bordeaux (Franța)

Participarea românească la această manifestare s-a realizat în cadrul Programului de promovare a exporturilor românești, în administrarea Ministerului Economiei în cooperare cu Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România – APEV.

În cadrul pavilionului românesc își expun produsele Crama Ceptura, Davino Producție, Halewood România, MV Romexim Trading, Senator Wine, Serve, Vigna Petrovaselo, Vincon Vrancea, Viticola Corcova, Crama Garboiu, Domeniile Săhăteni, AMB Wine Company.

Producătorii români promovează, pe lângă soiurile de vinuri internaționale, soiuri originale românești precum Fetească Neagră, Fetească Regală, Fetească Albă și Tămâioasă Românească. Exportatorii români prezenți au avut încă din prima zi numeroase întâlniri cu importatori, firme de distribuție din UE și din afara spațiului comunitar, creându-se astfel reale posibilități de identificare a unor oportunități de export pentru vinurile românești.

Pe parcursul celor cinci zile ale manifestării sunt programate conferințe și prezentări de produse, precum și un program special de degustări de produse 'Tastings by Vinexpo'.

La ediția din 2013 a Vinexpo sunt prezenți 2.400 de expozanți din 45 de țări, printre care Franța, Italia, Spania, Germania, România, SUA, Chile, Argentina, Brazilia, Mexic, Uruguay, Africa de Sud, Serbia, Slovacia, Malta, Norvegia, Sri Lanka, iar numărul vizitatorilor este estimat la 45.000 de persoane.

O alta metoda de promovare se regaseste in exemplul domeniile Ostrov care face primul pas spre turismul vini-viticol la Dunare unde s-a facut o investitie de 4 mil. euro

Citeste mai mult:

Domeniile Ostrov deschide primele facilitati de turism vini-viticol de la Dunare – un hotel cu o capacitate de 8 camere si un complex de vile de 16 camere, care va fi finalizat in urmatoarele 3 luni – anunta compania.

Pentru cele doua unitati turistice s-a alocat aproximativ un sfert din investitia propusa, de 4 mil. euro.

Compania mai are in plan constructia unei pensiuni turistice de 15 camere, a unui complex de agrement ecvestru cu alte 15 camere, un restaurant cu specific dobrogean de 250 de locuri si 10 apartamente.

Dat fiind ca se gaseste in mijlocul a mai bine de 1300 de hectare de vita de vie, acest proiect de turism vini-viticol include si un Centru Oenologic de afaceri si cooperare transfrontaliera, cu facilitati de cercetare ȋn domeniul viti-viticol. In viitor se doreste ca vasele de croaziera care merg pe Dunare din Vestul Europei pana la Marea Neagra sa se opreasca si in Romania.

Pe langa vita de vie, Domeniile Ostrov mai detine 400 de hectare de pomi fructiferi, a caror productie merge in proportie de 70% catre export, atat in Vestul Europei, cat si in Est, in Rusia si in tarile ex-sovietice. In ultimii 2 ani investitiile in aceasta directie de business s-au ridicat la 1,5 mil. euro. Pe suprafetele pomicole de la Domeniile Ostov sunt cultivati caisi, ciresi, nectarini, piersici, nectarini, pruni, visini si nuci.

Domeniile Ostrov reprezinta brandul “umbrela” sub care se comunica si comercializeaza gamele de vinuri ale podgoriei Ostrov, care se intinde pe 1.300 de hectare. Alaturi de podgoria de vita de vie compania mai detine aproape 400 de hectare de pomi fructiferi si 200 de hectare de legume.

Gamele producatorului Domeniile Ostrov sunt listate in retailul traditional si in HoReCa, dar si in lanturile internationale precum Metro, Real, Carrefour, Mega Image, Lidl, Cora sau Kaufland.

Gamele de vin comericalizatre de Domeniile Ostrov sunt: Vinaria Ostrov – Terasele Dunarii IG, Premiat, Cosa Di Vino, Domeniile Ostrov – Oltina D.O.C, Domeniile Ostrov Reserve sau gama de vinuri istorice: Cetatea Durostorum, Pacuiul lui Soare si Canaraua Fetii.

Concluzii

Bibliografie

Adăscăliței Virgil, “Tehnici promoționale fundamentate”, Ed. Universității, Brașov, 1996.

Alan Charlesworth, Richard Gay, Rita Esen – MARKETING ON-LINE, Editura All, 2009

Baker J. Michael, “Marketing”, Societatea Științifică și Tehnică s. a., București, 1997.

Manole, Victor; Neaga, Elena; Gheorghiță, Mircea. Percepția și atitudinea consumatorilor față de reclamă. În: Tribuna economică v. 18, nr. 18, p. 57-59, 2007

Markin Rom, “Marketing(second edition), John Wileg & Son, New York, 1982.

Mâlcomete Petre(coord.), “Lexicon de marketing”, Ed. Junimea, Iași, 1994.

Mâlcomete Petre, “Marketing”, Ed. Academica “Gh. Zane”, Iași, 1993.

Moldoveanu Maria, Miron Doina, “Psihologia reclamei”, Ed. Lira, București, 1995.

Morozan, Cristian. Sloganul publicitar – pilon al activității promoționale. În: Tribuna economică v. 18, nr. 9, p. 63, 65, 2007;

Munteanu Vasile, (coord.), “Bazele marketingului”, Ed. Grafix, Iași, 1992.

Neamtu Adina – Marketing, Editura Academica Brancusi, 2009

PAPUC Mihai, Tehnici promotionale, editura Universitară; București, 2000

Popescu I.C., Șerbănică D., Balaure V., “Tehnici promoționale”, Ed. Metropol, București, 1994.

Preda, Gabriel. Advertisingul online ia amploare. În: Biz nr. 140, p. 54-55, 2007

Russel, J., Thomas. Lane, W., Roland. [1999] (2002). Manual de publicitate. București: Editura Teora.

RUSSEL, Thomas J. Manual de publicitate București Teora, 2002

Sasu Constantin, “Marketing”, Ed. Universității Al. I. Cuza, Iași, 1995.

Sasu, Constantin, Marketing internațional, Ed. Graphix, Iași, 1994.

Tarta, Monica; Tașnadi, Alexandru. Jurnalism economic și publicitate : vol. 1 : jurnalism economic. București: Editura ASE, 2006

Thomas J. Michael, “Manual de marketing”, Ed. CODEX, București, 1998.

VEGHEȘ RUFF, Iulian, Relațiile publice și publicitate, Iași, Polirom, 2003

ZAIȚ, Adriana, Elemente de marketing direct, București, Ed.Economică, 2000

http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/bibliografie.htm

http://www.abm.ro/articol.php?id_articol=258

http://www.imposibil.ro/publicitatea_pe_internet.html

http://www.netview.ro/publicitatea-pe-internet/despre-publicitatea-pe-internet/

http://www.wall-street.ro/articol/Companii/150116/domeniile-ostrov-face-primul-pas-spre-turismul-vini-viticol-la-dunare-investitie-de-4-mil-euro.html#ixzz2XGQCNTV3

www.pnvv.ro/userfiles/romania.doc‎

www.agrointel.ro/3345/romania-pe-locul-11-in-lume-la-productia-de-vin/‎

http://www.wall-street.ro/articol/Companii/150116/domeniile-ostrov-face-primul-pas-spre-turismul-vini-viticol-la-dunare-investitie-de-4-mil-euro.html#ixzz2XGPz7jdx
www.business24.ro/articole/productie+vin+romania‎