PROMOVAREA CIRCUITELOR CULTURALE ÎN CADRUL AGENȚIILOR DE TURISM [306772]

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA:

[anonimizat]: Conf. Univ. Dr. Virgil Nicula

ABSOLVENT: [anonimizat]

2017

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE SPECIALIZAREA:

[anonimizat]: Conf. Univ. Dr. Virgil Nicula

ABSOLVENT: [anonimizat]

2017

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………3

CAPITOLUL I

TURISMUL CULTURAL ÎN JUDEȚUL ALBA…………………………….…4

1.1. Turismul cultural. Definiții. Concept………………………………………5

1.2. Particularitățiile turismului cultural………..………………………….6

1.3. Formele turismului cultural…………………………………………………………..8

CAPITOLUL II

ANALIZA POTENȚIALULUI TURISTIC ÎN JUDEȚUL ALBA……………..11

2.1. Potențialul turistic. Definiții. Concept……………………..………….12

2.2. Prezentarea generală a județului Alba…………………………………13

2.3. Prezentarea turismului natural al județului Alba……………………….15

2.4. Potențialul antropic al județului Alba………………………………….16

2.5. Analiza circulației turitice în județul Alba ………………………….…18

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ: TURISMUL CULTURAL ÎN JUDEȚUL ALBA………….19

3.1. Importanța dezvoltării turismului cultural în județul…………………..20

3.2. Viziune și obiective cultural turistice în județul Alba ………..……….21

3.3. Analiza SWOT a turismului cultural în județul Alba……………….…32

3.4. Strategii de dezvoltare a turismului în județul Alba …………………..34

3.5. Propuneri și sugestii privind dezvoltarea turismului cultural…….……36

CONCLUZII……………………………………………………………………..38

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………41

ANEXE……………………………………………………………………………42

INTRODUCERE

Lucrarea ,,Dezvoltarea turismului cultural în județul Alba ” [anonimizat] o [anonimizat] a pune în evidență amploarea și frumusețiile acestui județ.

[anonimizat] o bună cunoaștere a turismului cultural și găsirea de noi modalități de promovare a turismului cultural la nivelul județului Alba.

Am ales să prezint această temă de dezvoltare a [anonimizat], obiceiurile și tradițiile acestor locuri. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] m-a ajutat și mai mult să intru în profunzimea culturii acestui județ.

[anonimizat], încheiându-[anonimizat]. Primul capitol începe cu o serie de definiții a [anonimizat] a turismului cultural. După o prezentare a [anonimizat], insistându-se pe varietatea și bogăția potențialului turistic cultural al județul Alba.

Capitolul al doilea aduce în prim plan potențialul turistic și o prezentare generală a județului Alba. De asemenea, se v-a lua în vedere și potențialul antropic, dar și potențialul ce ține de factorul uman. În finalul acestui capitol se v-a face analiza circulației turistice privind numărul sosirilor turiștilor în județul Alba, înoptările și durata medie a sejurului. Această analiză a turiștilor sosiți în județul Alba, va ajuta la studiul de caz, realizat în capitolul trei a acestei lucrări, unde se va pune accentul în mare parte pe strategiile de dezvoltare privind turismul cultural în județul Alba, dar și modalități de a atrage turiștii.

În ultimul capitol se dorește o punere în valoare a elementelor teoretice dezvoltate în primele două capitole, prin prezentarea unui studiu de caz în care se va expune, detaliat dar concis, diferite strategii de dezvoltare, metode de promovare și valorificare a patrimoniului cultural, dar și alte sugestii cu privire la atragerea numărului de turiști, atât din țară, cât și din străinătate.

În ceea privește concluziile, acestea vor sublinia aspectele cele mai importante ale acestei lucrări și ceea ce trebuie reținut. În finalul lucrării se vor afla anexele, cu diferite imagini a celor mai importante obiective turistice culturale din județul Alba,si se încheie cu sursele bibliografice, care vor face ca lucrarea de față să respecte standardele de structură, de compoziție și autenticitate.

CAPITOLUL I

TURISMUL CULTURAL ÎN JEDEȚUL ALBA

“Turiștii care desfășoară activități culturale în timpul deplasării lor în afara locului de reședință sunt considerați turiști culturali. Aceștia nu consideră în mod necesar activitatea culturală ca fiind motivația principală a călătoriei.” Turiștii în general, în momentul în care decid să viziteze un oraș sau o țară, doresc în primul rând, în urma vizitei să își îmbogățească cunoștințele cu privire la cultură, tradiții, obiceiuri, dar în același timp, să se bucure de o experiență plăcută, inedită. Odată cu dezvoltarea comunițăților și a turismului, oamenii știu mai multe despre țări și culturi, solicită informații de calitate și au un respect mai mare pentru locurile vizitate. Locurile culturale sunt vizitate astăzi nu doar ca o completare interesantă la un picnic sau la o masă, ci și pentru a-și îmbogăți bagajul de cunoștințe și experiențe.

Oamenii își vizitează țările de origine, locuri cu o puternică încărcătură spirituală, locuri în care s-au desfășurat evenimente cu o semnificație deosebită, personală sau de grup. În plus, turistul cultural de astăzi are mai mult decât în trecut, un simț al responsabilității și respectului față de patrimoniul cultural. Promovarea și motivarea turiștilor culturali este o activitate extrem de grea, deoarece în zilele de azi, din cauza tehnologiei avansate, a infrastrucurii, aceștia au așteptări destul de ridicate și trebuie luate în calcul și faptul că aceștia dețin informații vaste și trebuie în permanență să le stârnim curiozitatea și interesul.

De multe ori, eforturile de promovare pot fi inutile, în special în cazul pachetelor turistice unilaterale. În alcătuirea și formarea pachetelor turistice, trebuie să se țină seama de treptele de îmbinare a mai multor tipuri de atracții/destinații culturale (evenimente, instituții, elemente de patrimoniu), astfel toate acestea vor motiva un segment de piață mai mare să achiziționeze asemenea produse. Este important să știm care sunt nevoile, dorințele și așteptările turiștilor, pentru a știi exact ce să le oferim și ce putem face concret pentru ca achiziționarea pachetelor turistice să fie o adevărată cale de descoperire și trăire pentru aceștia.

Mai trebuie specificat faptul că turiștii sunt dispuși să plătească o sumă considerabilă de bani pentru a vizita, a experimenta, a acumula noi informații și a trăi experiențe noi, însă așteptările acestora tind să crească în funcție de efortul financiar depus. Cunoscând aceste aspecte, cei care furnizează astfel de pachete, trebuie să de-a dovadă de profesionalism și responsabilitate, dar și trebuie să se asigure că turiștilor li se îndeplinesc nevoile. Toate aceste eforturi, nu fac altceva,

decât să păstreze clienții, dar și să atragă alții noi.

Turismul cultural- definiții, concept

“Turismul cultural, are un sens destul de larg. Dacă adepții acestuia sunt călătorii a căror motivație culturală este în centrul călătoriei, atunci atribuim aici și călătorii care urmăresc alte scopuri, dar în 80% din cazuri, vizitează cel puțin un monument, și participă la un eveniment cultural. Formele acestui tip de turism pot fi variate: descoperirea unei noi culturi și a unei noi destinații, vizitarea patrimoniului sau călătoria motivată de o activitate culturală.”

“Claude Origet du Cluzeau (membru al Comitetului organizatori), oferă o altă definiție a turismului cultural și potrivit acestuia, turismul cultural reprezintă deplasarea cu cel puțin o înoptare în afara locului de reședință, al cărui motiv primordial este lărgirea orizontului de cunoaștere, trăirea de emoții, descoperind patrimonii noi.”

Așadar, prin turism cultural se înțelege, în primul rând, ansamblul de activități prin care omul își petrece timpul liber călătorind în altă localitate sau țară pentru a vizita oameni și locuri noi, monumente și muzee, pentru a-și îmbogăți cunoștințele generale, pentru a se distra și a face sport, pentru odihnă sau tratament etc., iar în al doilea rând industria creată pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turiști la locul de destinație, la un înalt nivel calitativ și în condițiile protecției și conservării resurselor turistice, în special, și a mediului înconjurător.

Turismul cultural nu trebuie să fie perceput doar drept o activitate economică, ci drept o activitate complexă, care înglobează totalitatea experiențelor trăite de către călători vizitând o destinație în afara universului de viață habitual; această călătorie având o durată de cel puțin o înoptare și mai puțin de un an.

Tendințele majore care au fost observate în ceea ce privește turismul cultural sunt:

interacțiunea între cultură și turism își are rădăcinile în perioada de început a turismului și în prezent câștigă din ce în ce mai multă însemnătate;

turismul cultural este un factor cheie pentru dezvoltarea durabilă și dialogurile intreculturale;

moștenirea culturală este expresia identității oamenilor, a teritoriului, istoriei, tradiâțiilor și civilizației;

Avantajele turismului cultural sunt reprezentate de:

valorificarea superioară a identității culturale a regiunii prin integrarea în circuitul internațional de valori;

conturarea mai clară a unui sentiment de identitate culturală prin raportare la alte sisteme de valori;

conferă dimensiune mediului cultural receptor, patentează și diversifică resursele financiare de conservare și ameliorare a patrimoniului;

generalizează efecte de antrenare și revitalizaează anumitor zone și localități prin condiționalizarea asocierii culturii la turismul de dezvoltarea elementelor de structura si asigura supravalorificarea prin diversificarea și lărgirea piețelor țintă;

Potrivit unui studiu al Comisiei Europene, aproximativ 20% din vizitele în Europa au principalul motiv cultura, în timp ce 60% din turiștii europeni sunt într-adevar interesați în descoperirea culturală. Acest fapt se datorează creării ofertelor comerciale pentru turismul cultural.

1.2. Particularitățile turismului cultural

Turismul cultural reprezintă un fenomen cu o mare evoluție, care sporește șansele de comunicare ale oamenilor dincolo de frontierele economice, religioase și sociale. Turismul cultural, comparativ cu celelalte forme de turism are meritul de a contribui în mod activ și direct la descoperirea diversității culturilor pe glob, dar și la dezvoltarea sentimentului de toleranță, înțelegere între națiuni și apartenența la o umanitate unică.

Complexitatea turismului cultural este dată de multitudinea și varietatea obiectivelor culturale, care sunt parte componentă a patrimoniului cultural național; în acest sens conceptul de sistem, aplicat în multe științe economice și umaniste, se poate utiliza și pentru această formă de turism. Acest fapt, este cu mult mai vizibil în țările europene cu un patrimoniu cultural deosebit de bogat și cu o industrie turistică performantă. Potrivit acestui concept turismul cultural cuprinde următoarele componente:

Mediul urban Mediul rural

(mod de viață) (mod de viață)

TURISM

CULTURAL

Bunuri culturale Instituții culturale

(mobile și imobile) (artistice, sportive Fig.1.1. Sistemul turismului cultural

De altfel, turismul cultural, în ansamblu, se identifică față de alte forme de turism printr-o cerere specifică de bunuri și servicii, determinate în principal de caracteristicile vieții culturale și de particularitățile segmentului de turiști căruia i se adresează. Determinarea relațiilor dintre turismul cultural și alte forme de turism pornește de la câteva aspecte esențiale: categoria de resurse turistice specifice, tipurile de activitate turistice practicate, disponibilitățile financiare ale potențialilor turiști, nivelul educațional și cultural al turiștilor, gradul de mobilitate al turiștilor și sezonalitate, nivelul de amenajare turistică a resurselor specifice în teritoriu, calitatea mediului înconjurător și nivelul poluării.

Complexitatea turismului cultural este dată și de diversitatea de motivații ale clientelei. Puternica diversificare a motivațiilor culturale a fost determinată de modernizările din transporturi, cu reducerea distanțelor și a timpului parcurs, creșterea timpului liber, a veniturilor individuale și de familie ș.a. Fenomenul este foarte vizibil la nivelul continentului european, unde se regăsesc și cele mai vechi forme de practicare a turismului cultural.

În turismul cultural sunt trei modalități majore de a atrage segmente variate de potențiali clienți dintre care enumerăm următoarele:

utilizarea unui nivel de prețuri minimale cu referire la un set de servicii turistice obligatorii, care să ofere strictul necesar oricărui turist (includerea în prețul integral a mai multor bilete care înseamnă vizitarea mai multor obiective turistice culturale);

utilizarea unui nivel de prețuri ridicate în condițiile în care sunt oferte

turistice deosebite adresate turiștilor cu venituri peste medie;

utilizarea sistemului city-card pentru segmentele de turiști alcătuite din tineri, pensionari, artiști; prin acest sistem se asigură un acces la mai multe unități muzeeale la prețuri mai mici ale biletelor;.

Din această scurtă evaluare a problemelor de preț din turismul cultural se constată că locul dominant este deținut de turism și nu de cultură: există și unele excepții date de participarea la o serie de festivaluri, spectacole cu artiști renumiți, unde prețul biletelor poate atinge valori mari.

Per ansamblu, turismul cultural poate fi și este mai scump decât alte forme de turism, dar în același timp poate oferi șanse reale ca tot mai mulți potențiali vizitatori să cunoască în realitate multe dintre capodoperele culturale ale lumii.

Turismul cultural, spre deosebire de alte tipuri de turism, din punctul meu de vedere pune prețul pe dezvoltarea noastră ca neam, ca popor îmbinându-se armonios cu istoria. Bineînțeles, în această categorie intră de altfel, și obiceiurile lăsate din moș-strămăși, tradițiile, portul popular românesc și cântecele și jocurile tradiționale, care ne-au fost lăsate ca o visterie de mare preț.

1.3. Formele turismului cultural

Ipostazele principale ale schimbării culturale sunt date de: invenție, înlocuire, pierdere, difuzare, care fac ca și formele de manifestare a turismului cultural să se schimbe. În contextul în care componentele de cultură sunt variate și complexe, se poate afirma că și turismul cultural îmbracă forme multiple. Astfel există trei forme majore de turism cultural dintre care enumerăm:

turismul cultural axat pe toate tipurile de monumente istorice și de arhitectură, ceea ce îl definește ca un turism legat de tot ceea ce înseamnă patrimoniu construit;

turism cultural bazat pe o multitudine de produse culturale, obținute prin intermediul artelor (pornind de la pictură, sculptură, desen etc. și ajungând până la designul industrial);

turism cultural orientat către evenimente cultural-artistice, sportive, științifice care pornește de la festivaluri de teatru, muzică clasică, jazz, muzică modernă, până la târguri, expoziții, campionate, olimpiade, etc.

În funcție de elementele de patrimoniu cultural ce fac obiectul vizitelor (călătoriilor), se poate vorbi despre următoarele:

Turismul arheologic – se focalizează pe vestigii ale lumii antice, prezente în diferite țări de pe glob. Acestea pot include vechi locuințe, ferme, străzi, temple, depozite de produse alimentare, diguri și cetăți de apărare, valuri de pământ etc. Astfel sunt cunoscute țări precum Siria, Irak, Egipt, Grecia, Italia, Mexic, Peru, R.P. Chineză, care au păstrat peste veacuri urme ale culturii și civilizației antice, pornind de la lumea asiatică, europeană, nord africană și ajungând la cea incașă. În cele mai multe cazuri sunt vizitate localități urbane, rurale, care dețin asemenea obiective culturale, în asociere cu vizitarea unor muzee naționale de arheologie și istorie.

Turismul cultural și de pelerinaj (monahal) – se sprijină pe cunoașterea, vizitarea unor obiective culturale cu funcții religioase. Acestea pot fi caracteristice anumitor culte religioase: biserici ortodoxe de zid și lemn, catedrale, capele catolice, biserici protestante și reformate, temple și sinagogi evreiești, moschei, temple budiste, etc.

Cele mai căutate sunt cele care dețin o anume notorietate arhitecturală și istorică, multe fiind incluse în patrimoniul mondial UNESCO (Catedrala Westminster din Londra, Catedrala Notre Dame din Paris, bisericile cu frescă exterioară din România, Templele de la Borobudur din Indonezia etc.). Turismul

de pelerinaj este o componentă a turismului cultural și este legat de acele edificii religioase care sunt cunoscute pentru înfăptuirea de minuni, vindecări miraculoase, moaștele unor martiri și sfinți, existența unor preoți cu carismă deosebită. Astfel sunt cunoscute: Templul evreiesc din Ierusalim – Zidul Plângerii, Biserica Catolică de la Fatima (Portugalia), Mănăstirea Sf. Iacob de Compostela (Spania), etc.

În România, pelerinajele cele mai cunoscute sunt la Biserica Patriarhală din București – moaștele Sf. Dumitru, Catedrala Ortodoxă Iași pentru moaștele Sf. Paraschiva, Biserica Mănăstirii Curtea de Argeș pentru moaștele Sf. Filofteia, etc.

Turismul centrelor istorice urbane – se axează pe vechile cartiere, piețe, locuințe vechi sau unități comerciale care s-au păstrat peste secole încă din Evul Mediu. În multe cazuri, aceste centre istorice păstrează vechi biserici, catedrale, ansambluri de artă plastică și decorativă, școli, hanuri, prăvălii, poduri, turnuri de apărare, etc.

Țările dezvoltate economic au alocat importante resurse financiare pentru a conserva, restaura asemenea obiective culturale. În plus, s-a acordat o mare atenție și unor zone rurale tradiționale, unde s-a încercat păstrarea unor vechi clădiri și a unor ocupații tradiționale, bazate pe instalații tehnice vechi (Franța – regiunile Alsacia și Lorena, Marea Britanie – localități pastorale, pescuit din Scoția și Țara Galilor, etc.).

Turism în circuite culturale – are în vedere realizarea unor călătorii prin mai multe țări sau regiuni turistice care presupun și vizitarea unor obiective culturale importante. Multe dintre aceste circuite au căpătat diferite denumiri, fiind deja cunoscute pe piața turistică europeană și mondială. În acest sens pot fi menționate: „Țara castelelor medievale” – Cehia, „Circuitul stilului bazar” din

Ungaria, „Drumul mătăsii”, „Locuri de pelerinaj” în Franța .

La nivel european a fost creat, din 1990, un centru de rute culturale ce funcționează pe lângă Consiliul Europei, cu sediul la Strasbourg (Franța). Acest centru își propune să sprijine cooperarea culturală mai strânsă dintre țările europene și reprezintă o invitație la vizitarea unor obiective culturale mai puțin cunoscute și promovate.

Turismul etnografic – are în prim plan acele zone rurale unde tradițiile, obiceiurile s-au păstrat foarte bine de-a lungul timpului. Realitatea etnografică și folclorică se diferențiază de la o țară la alta, fiind un element valoros al identității culturale naționale. Prin aceste forme de turism, vizitatorul poate cunoaște în mod direct aspectele de profundă originalitate și autenticitate din orice cultură tradițională. Unele țări de pe glob sunt renumite pentru bogăția și varietatea civilizației și culturii populare, datorită faptului că mediul rural s-a păstrat mai bine și nu a asimilat rapid influențele modernismului contemporan (Irlanda, Danemarca, Italia, România, Grecia, R.P. Chineză, Mexic, Spania, India, Indonezia, Noua Zeelandă etc.) .

Valorificarea prin turism a bogăției valorilor de civilizație și cultură etnografică este benefică prin faptul că ajută la păstrarea și dezvoltarea meșteșugurilor artizanale, a manifestărilor artistice originale, etc.

Turismul pentru manifestări cultural-artistice – este legat în mod direct de un calendar al vieții culturale. Fiecare țară se identifică printr-un număr de manifestări artistice, sportive, științifice, culturale, care pot fi de interes național și internațional. Un loc aparte îl dețin festivalurile artistice internaționale grupate pe o anumită tematică (film, teatru, operă, balet, dans modern, muzică simfonică, muzică modernă, creație literară, etc.). Altele includ târguri comerciale, expoziții de produse și servicii (informatică, auto, bunuri generale de consum, turism, telecomunicații, agricultură, etc.). Deși considerate ca fiind costisitoare și interesând segmente restrânse de turiști, aceste manifestări exprimă valori culturale și arată nivelul creativității materiale și spirituale atins de o țară la un moment dat.

Privite în ansamblu, aceste subforme ale turismului cultural se interrelaționează reciproc, deoarece o așezare umană urbană sau rurală poate deține mai multe obiective culturale care să permită o valorificare economică multiplă. Astfel, de exemplu, orașul Sighișoara se înscrie, prin monumentele sale istorice și de arhitectură, în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Din punctul meu de vedere, consider că fiecare țară are încărcătura sa culturală aparte și fiecare țară încearcă să își păstreze tradițiile, porturile, datinile și obiceiurile tradiționale, de efectele rapide ale modernizării, fiecare în limita în care își permite. Lumea modernă tinde să estompeze aceste aspecte culturală, venind cu diferite tehnologii, care ne fac să uitam de unde am venit. Bineînțeles, există și persoane, care nu se lasă copleșite de tehnologia avansată și continuă în permanență să promoveze cultura, să contribuie la menținerea ei și de ce nu să ajute la dezvoltarea centrelor culturale.

Deoarece, suntem conștienți că sunt tot mai puține persoane care apreciază adevărata valoare a culturii și sunt fermecați de tradiții, obiceiuri, porturi, s.a. trebuie să se iau măsuri cu privire la turiștii intersați de cultură. Agențiile de turim sau furnizorii de pachete turistice, trebuie să depună un efort suplimentar pentru turiști, pentru a le oferi o experienă plăcută și pentru a-și menține clienții.

De asemenea, aceștia trebuie să furnizeze pachete turistice de o calitate înaltă, pentru ca pe viitor, să beneficieze de venirea unor turiști noi.

Un alt lucru, care mai trebuie adăugat la acest capitol este faptul că vestigiile sau monumentele foarte vechi, tind să dispară, de aceea, trebuie luate măsuri serioase de restaurare sau de reconstrucție respectând același stil, unde este cazul. Datorită faptului că există diferite ascociații care promovează cultura și doresc dezvoltarea obiectivelor turistice nu ar trebui să ne îngrijoreze, plus de asta Ministerul de Cultură este responsabil de păstrarea acestor locuri culturale.

În încheierea acestui capitol, doresc să precizez faptul că este foarte important să ne deschidem orizontul cunoașterii, în ceea ce privește cultura noastră românească, dar să ne îndreptăm atenția și către alte locuri, poate total diferite. Cred că aceste experiențe vor ajuta la dezvoltarea noastă personală și intelectuală, pe de o parte, iar pe de altă parte, facem cunoștină cu noi persoane, noi obiceiuri, noi culturi, care nu fac altceva decât să ne îmbogățească experiența de viață.

CAPITOLUL II

ANALIZA POTENȚIALULUI TURISTIC AL JUDEȚULUI ALBA

În capitolul al II-lea voi prezenta potențialul turistic al județului Alba și voi începe cu o serie de definiții în ceea ce privește aspectele ce țin de potențialul turistic, apoi voi evidenția de asemenea care sunt aspectele sale. În continuare, voi face o scurtă analiză a județului Alba în ceea ce privește poziționarea geografică, numărul de locuitori, gradul de urbanizare, capacitatea turistică și mai apoi voi enumera cele mai importante obiective cultural turistice din județul Alba, ca mai apoi în capitolul III a lucrării să intru în mai multe aspecte privind istoria acestora, metode de îmbunătățire, tehnici de promovare, etc.

În ceea ce privește potențialul natural al județului Alba, voi face o scurtă descriere a locurilor naturale si cele mai importante din județ și apoi, voi exemplifica care sunt cele mai vizitate și cunoscute locuri de turiști. De asemenea, voi enumera și câteva aspecte privind potențialul antropic al județului Alba, evenimentele ce țin de cultură și folclor și alte activități etnografice, prin care este valorificat județul Alba.

În încheierea acestui capitol, voi prezenta analiza circulației turistice în județul Alba cu numărul de înoptări și durata medie a sejurlui. Această analiză am ales să o fac pe doi ani: anul 2015, respectiv 2016, pentru lunile iulie și august. În această analiză voi defini termini care au ajutat la analizarea circulației turistice, cum ar fi: indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, sosirea unui turist, înoptarea, etc. Am ales să fac această analiză pentru a avea o evidență clară a numărului de turiști înregistrați în județul Alba si durata sejurului în județul Alba.

Această analiză făcută pe doi ani, va arăta dacă numărul turiștilor sosiți în județul Alba a înregistrat o creștere sau o scădere. Indiferent de valoarea pozitivă sau negativă, trebuie să se ia în calcul modalitățiile de promovare a turismului cultural în județul Alba și tehnici de a atragere a turiștilor atât din țară cât și din străinătate. Din punctul meu de vedre, cred că județul Alba are un potențial bine diversificat (natural, antropic, istoric), însă nu cred că este sufficient de valorificat și cunoscut.

În opinia mea, cred că centrul județean, care ar trebui să dispună de anumite fonduri pentru cultură, ar trebui să le folosească și să creeze diferite evenimente culturale, care să atragă turiștii. Este adevărat că anual se organizează asemenea evenimente culturale (Târgul de Fete de la Găina, AlbaFest, Festivalul de muzică populară Alba Afroda, și diferite alte festivaluri), însă cred că ar trebui să se ocupe mai mult pe partea de organizare a evenimentului și pe partea de experientă trăită, în urma evenimentului. Nu este folositor, doar să fie creat un eveniment, ci în urma acestuia să rămânem fie cu o experiență plăcută, fie cu îmbogățirea de noi cunoștine.

2.1. Potențialul turistic. Definiții. Concept

Parte componentă a ofertei turistice, potențialul constituie, datorită valorii sale, a originalității și diversității sale, condiția esențială a dezvoltării turismului într-un perimetru dat. Potențialul turistic al unui teritoriu este definit ca ansamblul elementelor (naturale și antropice) ce se constituie ca atracții turistice și care se pretează unei amenajări pentru vizitarea și primirea turiștilor. Aceste elemente naturale sau antropice sunt privite ca atracții turistice sau resurse turistice, care duc la formarea potențialului turistic al unei țări, oraș, stat, etc.

Termenul de atracții turistice face referire la totalitatea elementelor naturale sau antropice, care pot să atragă turiștii. De exemplu: un monument, o cetate, un muzeu, o biserică, un pod, un zid, etc.

În ceea ce privește termenul de resurse turistice, acesta este mult mai complex, desmnând atât atracția propriu-zisă, cât și implicațiile de ordin eceonomic ale acestora.

2.1. Componentele potențialului turistic

Sursa: Daniel Turcu, Janeta Weisz, Economia Turismului, Editura Eurostampa, Timișoara, 2008, pag. 37

2.2. Prezentarea generală a județului Alba

Ca o prezentare geografică a județului Alba, acesta este așezat în partea centrală a României și în partea vestică a Regiunii Centru, având o suprafață de 6.242 kmp (2.6% din teritoriul României), fiind al 16-lea județ ca mărime, încadrându-se în categoria județelor de mărime mijlocie.

Județul Alba se învecinează la Nord cu județul Cluj, la Est cu județele Mureș și Sibiu, la Sud cu județul Vâlcea și la Vest cu județele Hunedoara, Arad și Bihor.

Județul Alba face parte din regiunea de dezvoltare Centru împreună cu județele Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.13

2.2 Harta județului Alba

Sura: http://www.turistinfo.ro/judet-alba

Date generale ale județului Alba

2.3. Prezentarea potențialului natural al județului Alba

Județul Alba, beneficiază de un potențial important, reprezentat de cadrul natural deosebit și de obiectivele sale culturale de mare valoare. Zona montană, din Munții Apuseni în partea de nord-vest a județului (îndeosebi valea superioară a Arieșului ce cuprinde o parte importantă din Parcul Natural Apuseni, cu peisaje deosebite, fenomene carstice spectaculoase – Peșteri, etc.)

Există în ultimii ani un interes sporit pentru revigorarea turismului de iarnă, stațiunea Arieșeni din Munții Bihor trecând printr-un proces de modernizare și extindere, iar în Munții Șureanu, la Luncile Prigoanei se conturează o nouă stațiune de iarnă. Îmbinând farmecul rustic cu atracțiile naturale, agroturismul este una din formele de turism care a cunoscut o dezvoltare remarcabilă în ultimii ani, fiind bine reprezentat în munții Apuseni (ex. Valea Arieșului Mare, comuna Rimetea din Munții Trascău).

Turismul cultural a căpătat noi impulsuri în ultimii ani. Principala atracție o reprezintă orașul Alba Iulia, cu numeroase obiective cultural-istorice (cetatea, vestigiile castrului roman, Catedralele Catolică și Ortodoxă, Biblioteca documentară Batthyaneum, Muzeul și Sala Unirii etc). De interes turistic sunt și localități mai mici precum municipiile Sebeș, Aiud, Blaj și comuna Câlnic (biserică fortificată inclusă în patrimonial UNESCO) dar și alte numeroase obiective culturale amplasate în toate zonele județului, încă neincluse în circuitele turistice.

Potrivit Direcției Regionale de Statistică Alba, județul Alba deține un potențial turistic deosebit. Numeroasele vestigii ale trecutului istoric, monumente de artă de o valoare considerabilă (cetatea bastionară în stil Vauban, Muzeul Unirii, Biblioteca Bathyaneum din Alba Iulia, muzeele de istorie de la Blaj și Aiud, etc.),

pitorescul Văilor Ampoiului, Arieșului și Sebeșului cu forme carstice (peșteri, chei) și frumusețea masivelor muntoase Apuseni și Sebeș, Ghețarul de la Scărișoara, băile sărate de la Ocna Mureș, toate constituie puncte de atracție pentru turiști. Turismul cultural – este strâns legat de existența pe teritoriul județului a unor monumente și manifestări prin care se asigură promovarea valorilor din acest teritoriu. Pot fi amintite aici manifestările organizate cu ocazia „Târgului de fete” de pe Muntele Găina, Festivalul de poezie „Lucian Blaga” de la Sebeș, Festivalul strugurilor, Festivalul Național de Folclor “Felician Fărcașu” din Sebeș, etc.

2.4. Potențialul turistic antropic

Potențialul turistic antropic reprezintă ansamblul de obiective create de societate, care îndeplinesc condițiile valorificării pe plan turistic. Obiectivele turistice antropice, existente în prezent, au fost construite de om în alte scopuri, însă în timp acestea au devenit reprezentative pentru o anumită regiune sau etapă istorică, socială, culturală și în prezent acestea reprezintă adevărate atracții turistice.

În județul Alba, pe lângă componentele resurselor turistice antropice ale zonei Munților Apuseni, cele mai reprezentative sunt:

-vestigiile arheologice legate de geneza poporului român și paternitatea sa pe aceste meleaguri: cetăți dacice, ruine ale unor cetăți, etc;

-monumente istorice de arhitectură și de artă cu valoare de unicat, unele de notorietate mondiala ca: bisercile și mănăstirile cu fresce interioare, bisericile și cetățiile țărănești, muzee istorice sau orașe medievale.

-mărturiile civilizație și culturii populare (elemente de etnografe și folclor), arhitectură și tematică populară tradițională (Câmpeni, Sălciua), creație artistică, meșteșuguri, artizanat, ceramică, port popular, folclor literar, muzical și etnografic.

-sate turistice, care prin specificul lor, originalitatea și valoarea turistică, cultural-istorică, prin ambianța cadrului natural și bogăția resurselor sale pot să constituie ca un produs turistic inedit satisfăcând o gamă variată de motivații în turismul intern și internațional.

Potențialul turistic antropic poate fi împărțit în patru cateogorii:

Obiective turistice religioase (Cetatea romano-catolica, Biserica memorială Mihai Vitezau, etc).

Obiective turistice cultural istorice (Muzeul Unirii, Cetatea Alba-Carolina, Cetatea de la Câlnic, etc).

Artă populară și manifestările etno-folclorice (Târgul de fete de la Găina, Țara Moțiilor, etc).

Stațiunile turistice (Stațiunea Arieșeni, Stațiunea Ocna Mureș, Stațiunea Albac).

Exemple de monumente și statui:

Statuia lui Lucian Blaga-Lancrăm;

Monumentul Horia, Cloșca și Crișan -Alba Iulia, în memoria conducătorilor Răscoalei de la 1784;

Monumentul de la Mirăslău, dedicat Bătăliei lui Mihai Viteazu de la 8 Septembrie 1600;

2.5. Analiza circulației turistice în județul Alba- număr sosiri, număr înoptări, durata medie a sejurului

În acest subcapitol am ales să prezint analiza datelor economico-statistice, pe doi ani: anul 2015, respectiv 2016, pentru lunile iulie și august și de asemenea, am ales să analizez și perioada 1 Ianuarie- 31 August 2016.

Am ales lunile iulie și august, deoarece în aceaste luni multe persoane aleg să călătorească, fiind sezonul concediilor. De asemenea, voi face o comparație cu anul 2015 pentru a determina creșterea/scăderea numărului de turiști, numărul de sosiri și înoptări și indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică. Pentru început voi începe cu definirea termenilor folosiți în analiza circulației turistice a județului Alba, pe care i-am folosit astfel:

Sosirea unui turist într-o structură de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică se înregistrează când o persoană este înscrisă în registrul structurii respective, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopți. În fiecare structură de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică se consideră o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate din șederea sa neîntreruptă.

Înnoptarea reprezintă intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidența structurii de cazare turistică și beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spațiului ocupat, chiar dacă durata de ședere efectivă este inferioară intervalului menționat. Sunt avute în vedere și înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de turiști).

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică exprimă relația între capacitatea de cazare în funcțiune și utilizarea efectivă a acesteia de către turiști, într-o perioadă determinată. Rezultă din calcul prin împărțirea numărului total de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcțiune, din perioada respectivă.

Sursa datelor pentru sosirile și înnoptările în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică o reprezintă chestionare statistice Turism 1A completate de toate persoanele juridice și fizice care au în proprietate sau administrează în locație de gestiune astfel de structuri. Lista structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, care trebuie să completeze chestionarul statistic este actualizată periodic, cu informații privind structurile nou clasificate sau reclasificate, de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.

Potrivit Direcției Generale de Statistică Alba, în august, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistică cu funcțiune de cazare, au înregistrat creștere cu 2.5%, iar înoptările cu 0.5%.

În luna august s-au înregistrat 24.358 turiști, cu 605 (+ 2.5 %) mai mulți decât în aceeași lună din 2015 și cu 3.872 (+18.9%) mai mulți față de luna iulie 2016.

Din totalul sosirilor, turiștii români reprezintă 82.2%, iar cei străini 17.8%. Numărul de înnoptări înregistrate în luna iulie 2016 a fost de 45.868, în creștere cu 242 cu (+0.5 %) față de luna corespunzătoare din 2015 și cu 6997 (+18.0%) față de luna anterioară.

Durata medie a sejurului în august 2016 a fost de 1.9 zile, identică cu cea înregistrată în august 2015.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare din județ în luna august 2016 a fost de 34.4 % (față de 35.3% în august 2015), pe țară înregistrându-se un indice de 47.6% (față de 42.5% în luna august 2015).

În perioada 1.01-31.08.2016 în unitățile turistice din județul Alba (cu minim 10 locuri pat) au fost cazați 114.200 turiști, majoritatea în hoteluri (49.7%), urmate de pensiuni agroturistice (20.9%) și pensiuni turistice (17.4%), înregistrându-se o creștere cu 11.5% față de perioada 1.01-31.08.2015.

Numărul de înnoptări ale turiștilor în structurile de primire turistică din județ (cu minim 10 locuri pat), înregistrate în primele 8 luni din 2016 a fost de 210580, mai multe cu 0,8% față perioada corespunzătoare din 2015.

Durata medie a sejurului în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare în această perioadă a fost de 1.8 zile (2,0 zile în aceeași perioadă din 2015).

Așadar, se constată o creștere a sosirilor în structurile de primire turistică cu funcțiune de cazare și de asemenea și înoptările au înregistrat o creștere.

Se poate observa creșteri din totalul sosirilor atât a turiștilor români cât și celor din străinătate. Indicele de utilizare netă a avut și acesta o creștere ceea ce a adus un plus valoare.

Din punctul meu de vedere situația acestei analize a circulației turistice în județul Alba, este una favorabilă, oarecum se poate spune că a ajuns să depășască situația din anul anterior, ceea ce este în favoarea județului Alba.

Cred că pentru a atrage un număr mai mare de turiști atât din țară, cât și străinătate, trebuie să se pună în principal preț pe modalitățiile de promovare a județului Alba.

Fiind un județ plin de istorie, cultură și spiritualitate, pe aceste lucruri trebuie optat, folosind surse publicitare, sau crearea unor pachete turistice atractive și totodată permisibile ( pentru turiștii români cu venituri medii).

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ: TURISMUL CULTURAL ÎN JUDEȚUL ALBA

Deoarece tema lucrării este „Dezvoltarea turismului cultural în județul Alba”, am ales ca parte aplicativă la lucrarea de licență să mă axez pe partea de importanță a dezvoltării turistice la nivelului județului Alba și pe strategiile de dezvoltare a turismului cultural. Voi analiza pe parcurs care sunt obiectivele principale care sunt vizitate cel mai des în județul Alba și ce modalități trebuiesc folosite pentru a atrage și mai mulți turiști, deoarece știm că județul Alba este de o încărcătură istorică deosebită, trebuie folosite la maxim aceste resurse.

În continuarea studiului de caz, voi face analiza SWOT a turismului cultural în județul Alba, pentru a știi concret pe ce să pun accentul și la ce aspecte mai trebuie contribuit în ceea ce priveste partea de turism a județului și apoi voi enumera câteva modalități strategice ale dezvoltării turismului în județul Alba. În analiza SWOT mă voi baza pe patru piloni principali: Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunități, și Amenințări. Am ales să fac acesată analiză în detaliu pentru a stii cu exactitate ce mai trebuie îmbunătățit în județul Alba, ce modificări mai trebuiesc facute, cum să estompăm punctele slabe și să prevenim dacă se poate amenințările.

Ca și strategii de dezvoltare a turismului cultural în județul Alba, m-am bazat în mare parte pe strategiile de dezvoltare puse la dispoziție de Strategiile de Dezvoltare a județului Alba pentru anii 2014-2020. În acest proiect au fost întocminte o multitudine de strategi, însă am ales doar ce a fost mai important, adăugând si alte strategii de dezvoltare pe care le-am considerat ușor de pus în practică.

În finalul studiului de caz voi aduce propuneri și sugestii privind dezvoltarea turismului cultural în județul Alba, bazându-mă pe planurile de dezvoltarea regională a județului Alba, acțiuni care au fost întreprinse și au dat rezultate în alte județe, etc. De asemenea, mă voi axa și pe alte acțiuni, care pot duce la dezvoltarea turismului cultural, cum ar fi crearea de evenimente de artă, expoziții, simpozioane, etc

Ca și concluzii, voi încerca să evidențiez ce este mai important și ce trebuie reținut din cele trei capitole. Accentul, însă va cădea mai mult pe studiul de caz, deoarece acesta reprezintă partea cea mai importantă din componența lucrarii.

Din fiecare capitol vor fi extrase cele mai importante elemente care reliefează turismul cultural.

3.1. Importanța dezvoltării turismului cultural în județul Alba

Importanța dezvoltării turismului are un impact considerabil asupra economiei unui județ, dar și a întregii tări. Trebuie să menționăm faptul că turismul a ajuns să ocupe un loc destul de mare, pe lângă activitățiile de comerț, servicii, etc. și din această cauză trebuie să fie încurajate activitățiile de turism. Pentru a reliefa importanța economică a turismului, voi lua câteva criterii dinstincte cum ar fi: ponderea populației ocupate în unitățiile cu profil turistic, contribuția turismului la Produsul Intern Brut, investiții în turism, etc.

Toate aceste criterii ne ajută pâna la urmă să dezvoltăm în primul rând județul Alba, dar și țara. Pentru acesata, însă este nevoie de efort, de voință și de investiții. Județul Alba, este un județ de o încărcătură culturală și istorică deosebită, unde se păstrează și astăzi amintirea vie a istoriei, dar și a evenimentelor importante care au fost în acest județ, de aceea cred că merită ca un asemenea loc să fie cunoscut și apreciat de toți.

Turismul cultural, este apreciat cel mai mult în mediul rural, unde se mai pastrează și astăzi în diferite localități stilul de viată traditional. Pentru a atrage turiștii în acest stil de viată și să se întoarcă în trecul la vechile obiceiuri și tradiții, trebuie să le stimulăm atenția prin diferite strategii cum ar fi: promovarea prin publicitate (tv, internet, radio), amenajarea locurilor cu toate condițiile necesare, îmbunătățirea căilor de acces etc. Din urma acestora, din punctul meu de vedre, ar beneficia atât localitățile, dar și județul prin contribuiția economică adusă în urma vizitelor turiștilor.

Din punctul meu de vedere, consider că rolul principal în dezvoltarea turismului cultural este de a păstra tradițiile, obiceiurile, si tot ceea ce ține de cultură, pentru ca acesata să nu se piardă în timp. În zilele de azi, suntem supuși la diferite activități, care încurajază altceva decât cultura și din această cauză, trebuie luate măsuri serioase în dezvoltarea culturală.

Suntem în secolul tehnologiei și al modernizării, si aceste lucruri, practic ne atrag ca un magnet, ne fac să uităm noțiunea timpului, să uităm de amintirea copilăriei unde poate la diferite sărbători, bunicii noștri își purtau cu demnitate costumul traditional, etc.

În opinia mea, cultura este un element care ne diferențiază de alte popoare, ne face unici în comparație cu alte țări sau state și care practic ne ajută se ne cunoaștem mai bine ca popor și ca neam.

3.2. Viziune și obiective strategice de dezvoltare în județul Alba

În acest subcapitol se va evidenția viziunea asupra dezvoltării turismului cultural în județul Alba, în prima parte. În a doua parte voi prezenta o serie de obiective culturale din județul Alba. La fiecare obiectiv turistic în parte, voi enumera câteva sugestii și modalități de îmbunătățire a obiectivului, dar și câteva strategii de promovare și de atragere a turiștiilor.

“Viziunea reprezintă o formă împărtășită a identității și a valorilor comune, pe baza căreia să poată fi formulate obiective strategice de dezvoltare. Acest deziderat reprezintă un concept strategic de dezvoltare, ce cuprinde aspecte spațiale și nespațiale, calitative și cantitative ale dezvoltării. Formularea viziunii de dezvoltare este rezultatul unui proces participativ, care implică factorii de decizie.”

Conform Strategiei de Dezvoltare pentru perioada 2007-2013 a județului Alba, acesta trebuie să-și construiască o marcă proprie ca rezultat al acțiunii comunitățiilor a căror valori și idei comune vin să consolideze avantajele comparative și să dezvolte avantaje competitive.

Viziunea de dezvoltare a turismului cultural vizează activități prioritare și diferențiale pentru mediul urban și rural. În ceea ce privește mediul urban viziunea de dezvoltare a turismului cultural, constă în faptul de a avea un grad ridicat în ceea ce privește accesul la obiectivele culturale din orașe (drumuri alsfaltate corespunzător), menținerea curățeniei în oraș, etc. În ceea ce privește viziunea de dezvoltare a zonei rurale, ca activități principale putem enumera: asigurarea păstrării stilului architectural al satelor, asigurarea și păstrarea obieciurilor locale prin organizarea diferitelor evenimente culturale, acordarea de fonduri pentru restaurarea clădirilor vechi, etc.

Ca și viziune per ansamblu, județul Alba trebuie să ajungă sau ar trebui să tindă să ajungă la nivelul de dezvoltare precum marile orașe din România (Cluj, Sibiu, etc.),însă e nevoie de foarte multe resurse financiare, resurse de timp și potential uman. Din cauza faptului, că județul se încadrează în categoria medie, se poate afirma că acest lucru poate să impiedice dezvoltarea, ba chiar să o blocheze pentru perioade îndelungate de timp.

Din punctul meu de vedere, doar omul poate să aducă schimbări majore în ceea ce privește modul de a gândi, modul de a aprecia cultura, arta, și tot ce ține de factorul traditional. Schimbarea începe prin oameni, prin fiecare dintre noi, adică fiecare e responsabil de dezvoltarea culturii în judetul Alba.

OBIECTIVE TURISTICE CULTURALE ÎN JUDEȚUL ALBA

Cetatea Câlnic

Cetatea Câlnic este localizată în satul Câlnic, la câțiva kilometric de orașul Sebeș Alba. Cetatea se află în mijlocul satului și este locul perfect pentru cei care caută o destinație romantică și plină de istorie.

Cetatea romanică din Câlnic reprezintă un valoros edificiu istoric și totodată, este marca dinstinctivă a satului Câlnic. Aceasta datează din a doua jumătate a secolului al XIII-lea și a fost fondată de conții de Kelling, care sunt amintiți în documente prima dată în anul 1269. La început, avea destinația de turn de locuință, cu un cămin, al cărui amplasament se poate observa și astăzi. Istoria cetății este vastă și la intrarea în cetate sunt publicate cele mai importante evenimente la care cetatea a fost supusă.

Astăzi, cetatea organizează diferite evenimente și activități educaționale, constând în tabere, alteliere de pictură și creații cu participare internațională, diferite cursuri de vară ce vizează istoria artei și nu în ultimul rând manifestări stințifice.

Datorită faptului că s-a păstrat în bune condiții, aceasta a fost înscrisă în Lista Patrimoniului UNESCO (1999). Cetatea Câlnic, împreună cu celelalte monumente istorice, formează în prezent, Centrul Cultural Internațional, patronat de Institutul de Arheologie și Istoria Artelor a Academiei Române din Cluj-Napoca și Asociația “Ars transsilvaniae” România.

În spațiile din cetate au fost organizate și încă se mai organizează diferite expoziții documentare și de artă, iar capela cetății a devenit o adevărată aulă unde sunt susținute diferie conferinte și simpozioane și diferite colocvii. În aceeași ambianță s-au desfășurat în curtea cetății diferite spectacole și audiții de muzică medievală, renascentistă și barocă. Cetatea se poate vizita pe tot parcursul anului, iar taxa de intrare este de 5 lei. Pentru a beneficia și de plăcerea de a fotografia cetatea mai trebuie plătit încă 7 lei.

Cum se poate ajunge la cetatea Câlnic? “Din drumul (DN1) ce leagă Sibiul de Sebeș-Alba, între Miercurea Sibiului și Sebeș, există un drum județean asfaltat în stare bună, semnalizat cu indicator care, la capătul a 3 km, ne duce până lângă cetatea Câlnic. Dacă poarta cetății este închisă, îngrijitorii, Ana și Gheorghe Marincas pot fi găsiți la casă parohială evanghelică. Iesire în apropiere există și de pe autostradă, la Cunța, la aproximativ 5 kilometri de Câlnic.”
Din punctul meu de vedere, ca și sugestie, ar fi construirea unei parcări, deoarece parcarea cetății este foarte mică și nu permite parcarea autocarelor.

Cetatea orașului Sebeș Alba

Cetatea Sebeș, după cum îi este și numele este situată în orașul Sebeș, la 16 kilometrii de Alba-Iulia. Fortificația orașului Sebeș a intrat în literatura de specialitate ca fiind prima cetate orășenească pentru care s-a păstrat un act original de construcție.

În anul 1837 o delegație a orașului a fost obținută de la regele Sigismud de Luxemburg, cu dreptul de a înconjura orașul cu un zid de piatră. Cetatea, care înconjura orașul a fost ridicată în mai multe etape, având turnuri de apărare aflate în întreținerea breslelor și patru porți de acces. Locuitorii orașului au cerut regelui permisiunea de a ridica o întăritură în jurul orașului, temându-se de noi invazii turcești.

“Fortificația medievală a orașului Sebeș este înscrisă în categoria celor de maximă importanță, întrucât reprezintă un prototip arhaic al sistemului său defensiv, transformările din perioada modernă fiind relativ minore.” Astăzi se mai poate observa zidurile cetății, însă orașul s-a extins foarte mult, iar zidurile care au mai rămas se află aproape de centrul orașului.

Ca și activități, Sebeșul găzduiește multe spectacole de epocă, cu cântece medievale și ținute extraordinare. Pe baza istoriei cetății Sebeșului, a fost regizat și un mic filmuleț cu imaginea unei bătăli. Ca și amintire a vremurilor vechi, în parcul primăriei au fost amplasate mai multe tunuri care pot fi văzute și azi. De asemenea, au fost amplasate și steaguri cu emblema vechii cetăți.

Alte obiective, care pot fi vizitate în Sebeș:

Biserica Evanghelică (cu cel mai mare altar din Transilvania);

Muzeul Municipal “Ioan Raica”;

Casa Memorială “Lucian Blaga” Lancrăm ( 3km de Sebeș);

Turnul Studentului;

Capela Sfântului Iacob;

Halele Breslelor;

Turnul Cizmarilor;

Casa Binder;

În ceea ce privește promovarea Cetății Sebeș, din punctul meu de vedere ar trebui să se pună mai mult accentul pe acest aspect, prin diferite canale media, sau afișarea unuor spoturi publicitare în toate zonele accesibile a județului Alba.

Datorită faptului că s-a construit autostrada, orașul este mult mai liniștit și se poate plimba în voie și admira în liniște frumoasele atracții turistice. Înainte de construirea autostrăzii, era un zgomot infernal și nu se permiteau plimbări liniștite.

Cetatea Alba Carolina

Cetatea Alba Carolina se află în Alba-Iulia și a fost o fortăreață construită la începutul secolului al XVIII-lea, având rol strategic de apărare a Imperiului Habsburgic împotriva Imperiului Otoman.

Astăzi cetatea, are foarte multe obiective de vizitat cum ar fi: Porțile Cetății, cele două catedrale, Traseul celor Trei Fortificații, celula lui Horia, Muzeul și Sala Unirii.

Ca și start în vizitarea obiectivelor, se poate începe la ora 12:00 cu schimbarea Gărzii austriece de la Poarta a III-a, fiind un moment viu din viața cetății. După spectacolul Gărzii se poate admira fortificațiile din zonă sau se poate opta pentru Traseul celor Trei Fortificații, unde se poate vedea Poarta Monetăriei Principatului Transilvaniei, Poarta de Sud a Castrului Roman, Tabăra Militară, Platforma de ateliere și locul de belvedere. Pentru toate acestea prețul unui bilet este 10 lei.

În continuarea traseului, se poate vizita celula în care a stat Horia înainte să fie executat, de asemenea se poate vizita Sala Unirii (locul în care s-a semnat Actul Unirii Transilvaniei cu România la 1918), împreună cu Muzeul Unirii. În interior sunt exponate din perioada Marii Uniri. Aici se mai poate vedea, printe altele, si un craniu despre care se spune că ar fi trecut printr-o intervenție chirurgicală, care le-ar fi dat de cap chiar și medicilor din ziua de azi. Trecând peste această “problemă”, se poate vizita în continuare Catedrala Ortodoxă, unde au fost încoronați Ferdinand și Maria, ca regi a României. Traseul va include obligatoriu și vizitarea celor șase porți ale cetății, și în finalul vizitei o plimbare ușoară prin șanțurile Cetății, ar face ca aventura să fie de neuitat.

Alte obiective turistice și atracții în Alba-Iulia:

Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu;

Catedrala Romano-Catolică a Sfântului Mihail;

Biblioteca Bathyaneum;

Cinematograful Dacia;

Centrul de Cultură “Augustin Bena”;

Casa de Cultură a Sindicatelor;

Biserica Reformată, etc.

Din punctul meu de vedere, consider că orașul Alba-Iulia, este un oraș extrem de frumos, plin de încărcătură istorică și spiritualitate. Din punctul meu de vedere, cred că ar trebui să se implementeze mai multe spectacole de muzică folclorică mult mai des, pentru a ajuta la armonizarea experienției turiștilor, dar și de a atrage alții. Cred că județul Alba este deosebit în ceea ce privește tradițiile și portul popular și sunt convină că stăinilor le-ar face o deosebită plăcere să i-a parte la asemenea spectacole.

Catedrala Greco-Catolică “Sfânta Treime” din Blaj

Catedrala Greco-Catolică “Sfânta Treime” din Blaj este primul edificiu baroc din mediul românesc din Transilvania. Aceasta deține un impresionant iconostas, de o rară frumusețe, fiind cel mai mare iconostas din țară, iar însemnătatea sa artistică și istorică este deosebită.

În anul 1999, Papa Ioan Paul al II-lea, a vizitat această catedrală și a confiramat că iconostasul este “splendid”, în predica sa de la București. De asemenea Nicolae Iorga spunea despre iconostas că “este prin întindere și bogăție cel mai impunător din toată românimea”.

Catedrala Greco-Catolică a fost construită în prima jumătate a secolului XVIII-lea în stil baroc. Aceasta este situat în centrul istoric al orașului, respectiv, Piața 1848.

La început, catedrala a fost o biserică de tip sală și avea doar un singur turn. În anul 1837 aceasta a fost mărită și supusă unor modificări majore, fiind prevăzută cu două turnuri pe fațadă și cu o terasă cu balustrade.

Iconostasul a fost sculptat de meșterul tâmplar Aldea din Târgul Mureș. Acesta are o înălțime de 11 metri și lățime de 11.5 metri. Iconostasul a fost sculptat din lemn de tei, aurit și policromat și executat în maniera barocului postbrâncovenesc.

Ambudența elementelor decorative vegetal-florale, zoomorfe și antropomorfe, fac ca iconostasul să fie unic în România.

“Icoanele au fost realizate în cea mai mare parte de pictorul de origine macedo-română Ștefan Tenetzky, din Arad, cotat ca unul dintre cei mai valoroși artiști din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Pictorul îmbină elemente de tradiție bizantină cu cele de sorginte apuseană, îndeosebi din epoca barocă. El se află de asemenea sub înrâurirea icoanelor ucrainene.”

Alte obiective turistice în Blaj:

Câmpia Libertății;

Crucea lui Iancu;

Muzeul de Istorie “Augustin Bunea”;

Castelul Arhiepiscopal;

Biserica evanghelică Manarde;

Biserica ortodoxă Spatac;

Din punctul meu de vedere, consider că orașul Blaj are foarte multă încărcătură spirituală, însă cred ca accentul trebuie să cadă pe modalitățiile de promovare a orașului. De exemplu se poate face multe oferte cu vizitarea tuturor obiectivelor cultural-religiase, mai ales că au o catedrală recunoscută cu unicitatea iconostasului.

Muzeul “Avram Iancu” din Câmpeni

Muzeul “Avram Iancu” din Câmpeni este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Apuseni și adăpostește multe evenimente istorice din Țara Moțiilor. Acesta este situat în localitatea Câmpeni și se află pe strada Revoluției 1848. Acesta a fost înfințat în anul 1989 și a fost inaugurat când s-au împlinit 140 de ani de la Revoluția de la 1848-1849 condusă de Avram Iancu.

Exponatele muzeului datează din perioada daco-romană sau din timpul luptelor conduse de Horea, Cloșca și Crișan. Exponatele sunt expuse în patru săli diferite, fiecare având câte o tematică aparte. În prima sală sunt expuse diferite piese și materiale, care datează din istoria veche și străveche a Munților Apuseni. A doua sală este destinată manuscriselor și obiectelor referitoare la momentul constituirii satelor feudale românești. În cea de-a treia sală este prezentată în detaliu Răscoala țărănească de la 1784 condusă de Horea, Cloșca și Crișan. Iar ultima și cea mai importantă sală, sunt prezentate piese, documente, texte exemplificative privind evenimentele revoluționare din Munții Apuseni.

De asemenea muzeul mai găzduiește și obiecte de uz casnic, macheta tunului de cireș, și un colț amenajat cu obiecte tradiționale din Țara Moțiilor. Totodată, clădirea muzeului găzduiește și o bibliotecă orășenească cu un impresionant număr de volume (circa 37.000) și peste 500 de utilizatori înscriși. În anul 2012 sediile muzeului și a bibliotecii au fost inaugurate după un proces lung de renovare și modernizare. Astăzi, cele două instituții sunt cei doi piloni principali ai localității Câmpeni.

Prin activități de păstrare, catalogare, conservare și expunere, muzeul a reușit să strângă diferite obiecte, documente de interes cultural, prin care pot fi cunoscute pagini glorioase ale istoriei românești și reprezintă o poartă deschisă tuturor celor care doresc să reînvie, pentru câteva clipe istoria.

Din punctul meu de vedere, muzeul a reușit să își depășască standardele prin renovarea și modernizarea acestuia, însă trebuie să se facă cunoscut și acest lucru turiștilor și persoanelor interesate de istorie. Localitatea Câmpeni, se poate mândri că este gazda acestei visterii istorice și din această cauză trebuie să fie luate în calcul elemente de acces, bune condiții de circulație, construirea unei parcări mai volumioase, în special pentru autocare, etc.

Cred că ar trebui să se pună un accent mai mare și pe promovarea muzeului, prin diferite canale: radio, tv, dar și prin diferite spoturi publicitare.

De asemenea, se pot organiza câteva evenimente istorice, conferințe sau simpozioane. Cu cât spațiul muzeului este plin de oameni de cultură și pasionați de istorie, cu atat muzeul are mari șanse de prosperitate. Aceste activități nu sunt doar în folosul muzeului, ci și a localității Câmpeni, dar totodată și a județului Alba, pentru că acest muzeu nu aduce decât faimă și măreție întregului județ.

Cetatea Aiudului

Cetatea Medievală a Aiudului este unul dintre cele mai importante obiective turistice ale regiunii și are o întindere de aproximativ trei mii de metri pătrați. Cetatea după cum îi poartă și numele se află în orașul Aiud, situat la 32 de kilometri de Alba Iulia. Aceasta a fost recunoscută de foarte mulți istorici, ca fiind una dintre cele mai vechi cetăți din această regiune a României.

Cetatea a fost construită în două faze pe locul unor ruine romane. În secolul al XIV-lea a avut loc prima fază de construire, unde sașii din zonă au început să construiască o biserică, abia apoi în secolul al XVII-lea, construcția a căpătat aspectul cetății pe care îl putem observa și azi.

Cetatea a avut în componența sa nouă tunuri denumite astfel: Turnul Porții, Turnul Cizmarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Măcelarilor, Turnul Lăcătușilor, Turnul Olarilor, Turnul Blănurilor, Turnul Dogarilor, Turnul Kalendas. Numele acestor turnuri au fost luate după breslele care se ocupa de aceste activități. De asemenea, cetatea era înconjurată de un șanț cu apă, pentru a îngreuna atacurile inamicilor, astăzi nu se mai poate vedea, din cauza faptului că în jurul cetății s-au făcut construcții.

În interiorul cetății se mai găsește și azi un locaș de cult având peste 500 de ani. Acest locaș de cult a fost ridicat în stil gotic sub denumirea de Biserica Reformată Calvină. Mai târziu, pe la jumătatea secolului XIX-lea s-a construit lângă cetate o biserică luterană. În interiorul cetății se mai găsesc casa parohială, folosită de preotul care oficiază slijba și casa clopotarului.

Ca și planuri de viitor, Ministerul Culturii a anunțat că Cetatea din Aiud va fi reabilitată, deoarece se află într-o stare de degradare. Recent o portiune de zid s-a prăbușit și este nevoie de renovare. Ultimele lucrări care s-au făcut pentru restaurarea cetății au fost acum 35 de ani.

Din punctul meu de vedere, planurile de viitor pe care le are Ministerul Culturii în ceea ce privește restaurarea cetății trebuie să se desfășoare cât mai repede cu putință, deoarece fiind deja prăbușit un zid, acesta tinde să se mai prăbușască. Aceste lucru, poate alunga turiștii deoarece nu sunt în siguranță și alte părți din cetate pot ceda oricând.

Ca și sugestii în ceea ce privește promovarea cetății, bineînțeles după ce se termină restaurarea completă, se pot opta pentru diferite activități, expoziții, spectacole cu muzică și dansuri medievale în interiorul cetății, diferite seminarii care au la bază informații cu privire la istoria cetății sau alte descoperiri recente. Însă până la aceste lucruri, trebuie să se pună accent, în primul rând pe siguranța turiștilor.

Cetatea Singidava din Cugir

Cetatea Singidava este o cetate dacică care apăra Valea Mureșului de invadatori. Aceasta se află pe dealul din zona orașului Cugir, pe culuarul Mureșului. În anul 1868 s-a descoperit un tezaur dacic cu monde de argint (aproximativ 200 de piese). În anul 1955 s-a mai descoperit un alt tezaur și mai impresionant cu monede greco-macedonene și dacice (aproximativ 2000 de piese).

Cetatea a fost construită pe la mijlocul secolului XIII-lea, iar pentru amplasarea zidului s-a săpat în stâncă un pat de trei metri, consolidarea s-a facut din stânca păstrată. După secole, în spatele noului val de pământ și al zidurilor de piatră s-au descoperit numeroase locuințe aparținând diferitelor perioade istorice. Cea mai spectaculoasă descoperire a fost mormântul unui tarabostes local, fiind în jurul vârstei de 35 de ani, probabil conducătorul unui trib din zona văii Cugirului. Războinicul a fost incinerat într-un car având numeroase obiecte realizate din fier, bronz, argint și aur.

În zilele noastre, se mai văd doar ruinele acesteia, în schimb au rămas foarte multe povestiri legate de istoria cetății. În 2016 pe data de 24-26 iunie, în premieră a avut loc cel mai important festival dacic din România. Orașul Cugir a fost gazda acestui festival impresionant, care a avut ca și participanți 200 de luptători daci și romani, ninfe și gladiatori, care au reînoit istoria și legendele locale. Cele trei zile ale festivalului au cuprins lupte între daci și romani, ateliere antice, cascadorii și concer Phoenix.

Festivalul a debutat cu o expoziție de fatografie intitulată “Istorie și identitate locală”, unde elevii clasei de Artă și Fotografie ai Centrului de Cultură

“Augustin Bena” și-au expus cele mai bune fotografii. Acest festival a fost o adevărată atracție pentru pașionații de istorie și cultură și de asemenea au participat foarte multe nume sonore din întreaga țară. Festivalul a avut drept scop promovarea tradițiilor și potențialului turistic al județului Alba.

În opinia mea, cred că festvalul și-a îndeplinit scopul și cred că ar trebui să se organizeze in fiecare an, nu doar la Cugir, ci și la alte cetăți din județ cum ar fi: Cetatea de la Câlnic, Cetatea Aiudului, etc.

Cred că aceste manifestări istorice atrag foarte mulți turiști și persoamne interesate de istorie, pentru că este ceva ce nu au mai experimentat, în special cei din rândul tinerilor și cu această ocazie au menirea de a vedea imbracămintea dacică sau romanică, diferite obiecte istorice cum ar fi săbii, buzdugane, scuturi, etc.

FESTIVALURI CULTURALE DIN JUDEȚUL ALBA

Târgul de Fete de la Găina

Târgul de Fete de pe Muntele Găina este unul dintre cele mai importante sărbători ale moțiilor, fiind o serbare populară moțească cu o vechime de peste 100 de ani. Muntele Găina mai poartă și denumirea populară de “Muntele Dragostei”. Această denumire provine de la vechiul obicei de pețire a fetelor, iar cununia se oficia chiar pe munte. Pe lângă acest obicei, la acest târg se adunau din toate zonele, meșteri și producători de produse tradiționale pentru a le vinde.

Astăzi, însă Târgul de Fete de la Găina și-a pierdut obiceiul de a peți fetele, în schimb s-a păstrat comercializarea produselor tradiționale din brânză sau carne.

În fiecare an, Muntele Găina găzduiește sute de persoane, care participă la spectacolul popular. Artiștii sunt invitați din toate zonele țării dintre care cei mai importanți fiind: Grigore Leșe, Veta Biriș, Ioan Bocșa, Dinu Iancu Sălăjanu, Nicolae Furdui Iancu, Adrian Neamțu, Nelu Albu, Nicoleta Voica, și mulți alții.

Pregătirile pentru sărbătoare încep cu câteva zile în urmă, pentru ca invitații să se bucure de un spectacol pe cinste și de o bună organizare. Deschiderea evenimentului se face de către vestitele tulnicărese de la Avram Iancu, apoi urmează programul artistc al participanților. Târgul de pe Muntele Găina a fost înregistrat de Consiliul Județean Alba, ca marcă la Oficiul de Stat pentru Investiții și Mărci și reprezintă un pol al turismului cultural pentru județul Alba și centrul Transilvaniei.

Din punctul meu de vedere, cred că acest festival aduce un plus valoare întregului județ. Datorită bunei organizări și a eforturilor depuse, cred că acest Târg de Fete de la Muntele Găina va dăinui și peste ani și va rămâne viu în amintirea tuturor celor care, măcar pentru o singură data au luat parte la spectacol.

Consider că asemenea manifestări sunt extrem de benefice, atât pentru noi românii, dar și pentru străini. Cred că aceștia sunt fașcinați de costumele și dansurile populare românești, dar și de gastronomia acestei țări.

Ca și modalități de promovare a acestui eveniment, cred ca nu mai trebuie pus foarte mare accentul, deoarece, fiind un târg atat de important și atât de cunoscut, și-a făcut deja promovarea. Cred că mai mult ar trebui să se pună preț pe partea calitativă a spectacolului, pe partea de organizare.

Ca o sugestie în plus, eu aș opta pentru invitații făcute grupurilor tradiționale din Germania, Ucraina, Bulgaria. Cred că ar stârni curiozitatea unui număr mai mare de turști. De exemplu la Sibiu, s-a desfășurat un asemenea specacol cu o mulțime de grupuri din foarte multe țări și cred că au atras un număr impresionant de turiști.

Festivalul Alba Afroda

Festivalul Alba Afroda este o asociație cu același nume și are în componența sa 10 localități din județul Alba: Cenade, Cergău, Ciugud, Pianu, Rădești, Săsciori, Sâncel, Sântimbru, Roșia de Secaș și Șpring. Prin intermediul acestei asociații sunt promovate tradițiile și obiceiurile populare din fiecare zonă. În fiecare an, se alege ca una din aceste localități să fie gazda festivalului-concurs.

Fiecare localitate în parte trebuie să îndeplinească o serie de cerințe, iar la final juriul va desemna câstigătorii. Localitatea care obține Premiul I va avea ocazia de a participa la Târgul de Fete de la Găina. Cerințele pentru concurs sunt următoatele:

Prezentarea preparatelor tradiționale specifice fiecărei zone;

Prezentarea obiectelor de uz casnic (linguri de lemn, căni și ulcioare din lut);

Prezentarea materialelor țesute (covoare, stergare, lepedeuri, etc)

Dans femeiesc;

Dans bărbătesc;

Dans mixt;

Obicei din zona respectivă;

Rapsod popular – poezie;

Rapsod popular- cântec doinit/baladă;

Cântece mixte;

Cântece femeiești;

Cântece bărbătești;

Prezentarea costumului popular bărbătesc;

Prezentarea costumului popular femeiesc;

După ce toate localitățile și-au prezentat fiecare cât a putut de bine, urmează ca juriul să delibereze și în final să acorde premiile celor mai bune localități. La acest eveniment am avut șansa să particip și nu se poate descrie sentimentul de a fi pe șcenă, o mulțime de oameni să te privească și să dai tot ce este mai bun. Acest festival ajută în special tinerii să conștientizeze cât este de importantă promovarea culturii românești, să dobândească noi cunoștințe legate de obiceiurile si datinile străvechi și de ce nu să le împărtășască urmașilor. Consider că această asociație, ne ajută să ne redescoperim cultura, tradițiile și obiceiurile străvechi, dar totodată să ne îmbogățim orizontul cunoașterii și a celorlalte zone.

Din punctul meu de vedere, cred că ar trebui să se mărească numărul localitățiilor participante la acest festival, astfel, avem certitudinea că vor lua parte la spectacol mult mai multe persoane, cu siguranță vor crește și numărul de turiști, iar experiența va fi una de neuitat. De asemenea, se poate face invitații și marilor nume sonore a muzicii populare din întreaga țară, nu doar celor din județul Alba, cred ca acest aspect, ar face ca întregul speectacol să fie unic.

Festivalul Național de Folclor “Felician Fărcașu” din Sebeș

În fiecare an, orașul Sebeș din județul Alba este gazda Festivalului Național de Folclor “Felician Fărcașu”, care adună concurenți din toate zonele țării, chiar și din Republica Moldova. Denumirea festivalului provine de la regretatul Felician Fărcașu, care a fost interpret și culegător de folclor, născut la Sebeș. De-a lungul vieții sale, acesta a devenit un renumit interpret de muzică populară cunoscut pentru repertoriul său bogat. Pe lângă activitatea de artist, acesta a fost cercetător al creației populare, textier și compozitor. Deoarece, atât de mult a iubit șcena și publicul, în vara anului 1977, plecând într-un turneu la rugămintea Ansamblului de Folclor “Cindrel- Junii Sibiului”, la terminarea cântecului inclus în program, a făcut semn tehnicianului să coboare cortina, în spatele căruia s-a prăbușit.

Astăzi, tinerii care iubesc cântecul popular românesc, il au drept model și mulți dintre ei, în semn de respect aleg să îi interpreteze cântecele sale în foarte multe festivaluri din țară și străinătate. Festivalul “Felician Fărcașu” este structurat în două secțiuni: prima secțiune vizează concursul de interpretare dedicat soliștilor vocali de muzică populară- amatori din întreaga țară cu vârste cuprinse între 15-30 de ani, iar ce-a de-a doua secțiune vizează recitalurile artiștilor consacrați și a câștigătorului Marelui Trofeu din anul anterior.

Festivalul durează trei zile. În prima zi sunt așteptați la Sebeș tineri din toată țara pentru a lua parte la preselecție. Fiind un festival national, preselecția, poate dura foarte multe ore. După finalizarea preselecției, vor intra în concurs tinerii aleși de un juriu bine pregătit, care vor lua parte în următoarea zi la festivalul concurs.

Cea de-a doua zi a festivalului este încărcată de multă emoție pentru participanți, aceștia trebuie să îndeplinească condiții în cadrul concursului cum ar fi: dicție, stăpânirea repertoriului, imaginea șcenică, vechimea costumului si respectarea zonei pe care o reprezintă, etc. Orchestra care acompaniază participanții este condusă de dirijorul Ioan Șușman, care mereu dă dovadă de profesionalism și seriozitate.

În ceea de-a treia zi, sunt decernate premiile la Gala Laureaților, urmată apoi de continuarea spectacolului cu artiști consacrați. Obiectivul festivalului este acela de a descoperi și promova noi talente interpretive de a pune în valoare cântecul și portul românesc și de a-l introduce în circuitul valorilor spirituale, de a realiza o prezentare nealterată a frumuseții costumului popular din diferite zone ale țării.

Din punctul meu de vedere, consider că acest festival își îndeplinește întodeauna obiectivele propuse, dovadă fiind mulțimea de artiști care iubesc cântecul popular și sunt mândri să lase urmașilor lada de zestre a cântecelor populare românești.

3.3. Analiza “SWOT” a turismului cultural în județul Alba

În acest subcapitol voi face o analiză în detaliu a turismului cultural în județul Alba. Pentru această analiză mă voi baza pe patru piloni principali și anume: puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări. Analiza “SWOT” are rolul de a arăta și a pune în evidență valorile interne și punctele critice în ceea ce privește turismul cultural. Această analiză, mă va ajuta în contiunarea studiului de caz, pentru a oferi metode prin care să fie estompate sau eliminate punctele critice. Aceste metode le voi aborda sub forma unor strategii de dezvoltare a turismului cultural. Prin identificarea punctelor slabe și a amenințărilor, voi putea astfel să îmi formez o imagine clară și astfel voi putea să găsesc cele mai bune metode pentru a elimina sau estompa punctele care încetinesc dezvoltarea turismului.

PUNCTE TARI identificate pentru turismul cultural în județul Alba

Păstrarea în zonele rurarle a obiceiurilor și a portului tradițional;

Păstrarea arhitecturii tradiționale în unele sate din județul Alba;

Existența unei economii rurale în ceea ce privește produsele tradiționale;

Diversitatea obiectivelor de patrimoniu: mănăstiri, biserici, cetăți, etc.;

Ospitalitatea tradițională a localnicilor;

Patrimonul cultural este bine administrat, valoros și variat;

Existența festivalurilor culturale organizate anual;

Existența unor târguri renumite din Țara Moțiilor;

Accesibilitate reltiv bună spre destinațiile culturale;

Existența unei asociați, care prin intermediul este valorificată cultura;

Existența un zone rurale (etnofolclorice tradiționale), unde se poate experimenta stilul de viață local;

PUNCTE SLABE identificate pentru turismul cultural în județul Alba

Lipsa infrastructurii generale în majoritatea zonelor rurale;

Modernizarea a tot mai multe zone rurale;

Concentrarea programelor turistice pe un număr limitat de zone;

Fonduri financiare insuficiente puse la dispoziția administrațiilor culturale;

Gradul de conștientizare scăzut a ceea ce înseamnă patrimoniu cultural;

Lipsa unei promovări a destinațiilor turistice culturale;

Numărul redus de informații în ceea ce privește activitățiile turistice:

Lipsa parteneriatelor care să ajute la dezvoltarea turismului cultural;

Promovarea deficitară a tradițiilor și a produselor tradiționale;

Educația insuficientă în școli în domeniul protecției mediului și a turismului;

Distrugerea obiectivelor turistice (antropice) prin inscripții;

Riscul urbanizării populației rurale cu implicații directe în pierderea patrimoniului cultural, dar și a obiceiurilor locale.

OPORTUNITĂȚI identificate pentru turismul cultural în județul Alba

Tendință de creștere la nivel internațional a numărului de turiști sau vizitatori care au ca motivație cunoașterea culturii și a obiceiurilor tradiționale românești;

Aderarea la Uniunea Europeană a contribuit la recunoașterea internațională a țării și totodată a adus un plus valoare turismului în România;

Realizarea investițiilor ce evidențiază obiectivele turistice: amenajarea căilor de acces multimodale către obiective culturale și de cult;

Realizarea de centre de informare a activitățiilor în domeniul turismului cultural;

Ajutor pentru restaurarea și renovarea unor locașuri de cult de la Ministerul Culturii;

Asociații care promovează gastronomia și locală și consumul produselor tradiționale;

Dezvoltarea cooperării regionale în domeniul turistic precum și crearea unui pol, care să ofere alternative pe piața turistică, de exemplu: Mănăstirile din județul Alba v.s. Mănăstirile din județul Sibiu, Obiectivele istorice din județul Alba v.s. Obiectivele istorice din județul Cluj.

Stabilirea de parteneriate și derularea unor proiecte cu alte orașe culturale din străinătate cum ar fi: Franța, Italia, Spania, etc.

Valorificarea superioară a turismului prin amenajarea unor zone de agrement, înfrumusețarea imaginii localităților din județul Alba, etc.

AMENINȚĂRI identificate pentru turismul cultural în județul Alba

Imaginea negativă sau lipsa de imagine turistică a județului Alba, poate influiența traficul de vizitatori;

Existența unor calamități naturale, care pot afecta vizitarea obiectivelor turistice culturale;

Colaborarea redusă între actorii implicați în activitatea turistică culturală;

Concurența județelor cu potențial turistic bine dezvoltat: Sibiu, Cluj;

Nivel scăzut de trai al unui segment important al populației;

Depopularea satelor și migrarea tinerilor spre zona urbană;

Poluare culturală, amploarea fenomeniului de modernizare;

Degradarea și dispariția monumentelor istorice;

Pierderea tradițiilor și a obiceiurilor din zona rurală;

Promovarea unor legislații care nu încurajază turismul cultural;

Sprijin insuficient pentru dezvoltarea turismului în zonele rurale;

Atragerea personalului bine calificat către piața muncii din străinătate;

Lipsa de interes pentru cultură a locuitorilor județului Alba;

3.4. Strategii de dezvoltare a turismului cultural în județul Alba

În acest subcapitol voi evidenția strategiile de dezvoltare a turismului cultural în județul Alba, bazându-mă pe Strategia de Dezvoltare 2014-2020 întocmită pentru acest județ. Aceste strategii ajută în mare măsură la păstrarea și perfecționarea acțiunilor de dezvoltare a turismului și atragere a turiștilor. Deoarce în foarte multe țări turismul s-a dezvoltat considerabil, prin aceste strategii, practic, județul Alba poate să ajungă la un nivel superior față de cel anterior.

Principalele strategii de dezvoltare a turismului cultural în județul Alba, conform Strategiei de Dezvoltare 2014-2020 sunt următoarelele:

Restaurarea și conservarea structurii clădirilor de patrimoniu (UNESCO);

Restaurarea și conservarea elementelor de artă plastică din interiorul și exteriorul obiectelor de patrimoniu;

Echiparea și modernizarea tehnologiilor și a echipamentelor specifice funcțiunilor clădirilor de patrimoniu;

Echiparea obiectivelor de patrimoniu cu mobilier iluminat specific funcțiunii clădirii;

Amplasarea instalațiilor de monitorizare și anti-furt a obiectelor de artă;

Protecție și punere în valoare a stilurilor arheologice;

Echiparea cu dotări pentru siguranță la foc a patrimoniului;

Realizarea signalistcii specifice obiectelor de patrimoniu;

Amenajarea, modernizarea spațiilor deschise din jurul obiectivelor culturale;

Construcția utilitățiilor sanitare și de parcare;

Amenajarea sistemului de iluminat public interior și exterior, inclusive iluminatul decoractiv al obiectelor de patrimoniu;

Realizarea de centre de informare a activitățiilor în domeniul turismului cultural;

Amenajarea și marcarea itinerarelor culturale și turistice;

Amenajarea de locuri de odihnă și de adăposturi de-a lungul obiectivelor turistice;

Realizarea de programe de educație în școli în domeniul patrimoniului cultural;

Realizarea de studii de cercetare privind patrimoniul cultural implicând reprezentanți ai comunitățiilor locale;

Organizarea de cursuri de formare în domeniul intervențniilor de conservare și restaurare a obiectelor de patrimoniu;

Mijloace de informare privind patrimoniul și funcțiunile din clădirile de patrimoniu;

Realizarea unei cercetări de piață a turismului cultural;

Reabilitarea și dezvoltarea traseelor culturale:

Traseul Cetăților Dacice;

Itinerariul personalităților culturale și istorice;

Itinerarii istorice: Drumul roman, Drumul aurului, Drumul sării;

Drumuri cu tradiție: Drumul vinului;

Traseul Mocăniței;

Itinerariul “Patrimoniului Mondial UNESCO” din județul Alba;

Circuitul Cetăților Medievale: Alba Iulia-Sebeș-Aiud;

Târguri și tradiții în Țara Moțiilor;

Creșterea vizibilității moștenirii culturale și istorice:

Realizarea “Zilei patrimoniului cultural” al județului Alba;

Realizarea rețelei “Parteneri pentru cultură”;

Realizarea de publicații și expoziții tematice;

Realizarea de târguri de turism;

Realizarea unui tur virtual al “Muzeului valorilor de patrimoniu Alba”

Priorități în completarea patrimoniului cultural:

Municipii:

Alba Iulia: – reabilitarea clădirii Babilon, monument istoric de grupa A, punerea în valoare a patrimoniului cultural prin reabilitarea “Sala Unirii”, monument istoric grupa A, restaurarea și consolidarea pentru Biserica “Ortodoxă Romană Lipoveni”.

Aiud: – lucrări de reabilitare Zona Centrală Protejată, reabilitarea Cetății Aiudului, reabilitare clădire Centrul Cultural “Liviu Rebreanu” și Muzeul Etnografic.

Blaj: – restaurarea Ansamblului Cultural Istoric Greco-Catolic.

Sebeș: – reabilitarea Centrului Istoric.

Orașe:

Abrud: – reabilitarea Centrul Istoric;

Cugir: – restaurarea Cetății Dacice în vederea dezvoltării turistice și stimulării creșterii economice, promovarea Cetății.

Comune:

Avram Iancu: – amenajare Muzeu Avram Iancu.

Ciugud: – amenajarea obiectivelor arheologice.

Ighiu: – reabilitarea arhitecturală și structurală a ansamblului Bisericii Reformate.

Vidra: – reabilitarea Bisericii din Lemn;

Propuneri și sugestii privind dezvoltarea turismului cultural în județul Alba

Ca și propuneri privind dezvoltarea turismului cultural în județul Alba aș putea să mai adaug propuneri prin care să fie promovate obiectivele reprezentative din judetul Alba. De exemplu în cazul cetățiilor, care sunt încărcate cu atâta istorie, aș propune să se organizeze un eveniment istoric anual, la care să participe persoane din străinătate, cum ar fi din Italia, Franța, Spania, etc. Cu această ocazie, se poate face un schimb de experiențe, poate pe viitor încheierea unor parteneriate cu aceste țări.

În primul rând, eu cred că aceste evenimente, la care i-au parte și străinii au dublu beneficiu, pe de o parte, pentru străini; aceștia experimentează lucruri noi, dezvoltă noi idei și acumulează noi informații. Pe de altă parte, aduce un beneficiu și pentru județ, deoarece în urma experienței, se pot încheia relații între țări de lungă durată și cu șanse mari de a obține anumite parteneriate cu țări mult mai dezvoltate, care ar putea să conducă la o finanțare culturală a județului Alba.

În al doilea rând, se mai poate opta și pe realizarea unor concursuri internaționale de cultură, la care pot participa reprezentații mai multor țări. Juriul de asemenea, trebuie să fie format din membrii specializați, atât din țară cât și străinătate, iar locul desfășurării concursului să fie la o cetate reprezentativă pentru județul Alba.

Eu cred că asemenea concursuri ar ajuta oarecum dezvoltarea turismului cultural, prin faptul că atragem noi turiști și participanți la concurs. Dacă, însă se v-a încheia un parteneriat și același concurs de exemplu în anul următor să se desfășoare la Italia, în cazul câstigării reprezentanțiilor din județul Alba, acesta ar deveni cunoscut și mulți ar stii informații legate de cultura județului.

O altă propunere, însă de această dată este legată de festivalurile care promovează tradiția, obiceiurile, portul popular, etc. continui să merg pe acelasi fir de poveste, adică să invităm țări a căror cultură este una deosebită, și astfel putem să facem un schimb de experiențe. De exemplu, în județul Alba, există Ansamblulul Folcloric de la Jidvei, care merge în numeroase turnee, atât în țară cât și în străinătate. Cred că asemenea manifestări, aduc după ele, recunoașterea zonei folclorice a județului Alba pe plan national și internațioanl.

Cred că aceste propuneri nu sunt foarte greu de pus în practică, trebuie doar să fie bine organizate, pentru ca totul să se desfășoare într-o ordine exemplară. În ceea ce privește resursele financiare, sunt costisitoare, doar în cazul în care se vor face invitații celor din străinătate, în ceea ce privește transportul, cazarea și masa. Nu cred că este imposibil un astfel de festival o dată pe an.

Ca o sugestie a promovării culturii în județul Alba, m-am gândit că ar fi frumos ca și județul Alba să intre în cartea recordurilor, de exemplu: cel mai mare număr de oameni care poartă simultan portul traditional românesc sau cel mai mare dans popular românesc realizat în sincron. Dacă cei din județul Bistrița-Năsăud au reușit sunt convinsă că și județul Alba ar putea intra în cartea recordurilor.

În cartea recodrurilor la “cel mai mare număr de oameni care poartă simultan portul popular românesc” au fost 9.506 de oameni, cred că județul Alba ar putea avea șanse ( numarul de locuitori a județului Alba fiind de 382.747). Cred că asemenea recorduri, mai ales culturale aduc foarte multă cinste și onoare locuitorilor, dar cred că vom fi priviți cu alți ochi de celelalte țări.

În opinia mea, eu cred că orice modalitate de promovare, orice strategie prin care se poate promova cultura indiferennt de țară, de stat, de judet sau de oraș, acestea trebuie să vină o data cu omenirea. Dacă noi ca persoane, știm să prețuim, să apreciem munca pe care altii o fac pentru a păstra cultura acestei tării si să încercăm la rândul nostru să ne pese, cred că s-ar produce modificari vizibile.

Fiecare dintre noi, ar trebui să privim în trecut și să purtăm in inima nostră amintirea copilăriei și a vremurilor care păreau să fie de basm. Doar așa putem trăi în coomuniune respectând sacrificial pe care unii l-au facut pentru a fi astăzi un popor, pentru a avea o credină și pentru a avea o cultura.

Cel mai mare număr de persoane îmbrăcate în costum popular românesc

Județul Bistrița-Năsăud

Sursa: https://www.google.ro.cartea+recordurilor+costume+populare+nasaud

CONCLUZII

Turismul cultural reprezintă un fenomen de mare amploare, care sporește șansele de comunicare între persoane, dincolo de frontiere religioase, culturale, spiritaule și sociale. Turismul cultural în comparație cu alte forme de turism are menirea să contribuie în mod activ și direct la dezvoltarea sentimentului de apartenență la unitate și toleranță.

Turismul cultural poate avea mai multe forme dintre care enumerăm: turismul arheologic (acesta se focalizează pe vestigii ale lumii antice cum ar fi: locuințe vechi, poduri, ferme, străzi, etc), turismul monahal (se bazează pe vizitarea unor locașuri cu o încărcătură spiritual deosebită: Biserici Ortodoxe, Biserici Romano-Catolice, etc), turismul centrelor istorice urbane (axat pe vechimea cartierelor, piețelor, care s-au păstrat încă din Evul Mediu), turism în circuite culturale (are în vedere realizarea unor călătorii prin mai multe țări/regiuni turistice), turismul etnografic (are în prim plan zonele rurale, unde sunt păstrate și în zilele de azi cele mai vechi obiceiuri), turismul pentru manifestări culturale artistice (este legat în mod direct de un calendar al vieții culturale).

Potențialul turistic al județului Alba reprezintă resursele de care județul Alba dispune. Aceste resurse se pot clasifica astfel: resurse naturale (se referă la cadrul natural ce cuprinde relifeul, fauna, clima, etc), resurse financiare, resurse umane, etc. De asemenea, potențialul turistic este influiențat în mare măsură de activitatea umană, de valorile sale, de modul cum percepe importanța culturii, etc.

Potențialul antropic reprezintă ansamblul de obiective create, care îndeplinesc funcția de valorificare pe plan turistic. Obiectivele turistice antropice, au fost construite de om în alte scopuri, însă în timp, acestea au devenit valoroase și reprezentative pentru o regiune. Dintre aceste enumeram: vestigii arheologice, monumente istorice, locașe de cult, sate turistice, etc.

În ceea ce privește importanța dezvoltării turismului cultural, aceasta are o însemnătate aparte și are un impact considerabil asupra economiei județului, dar și a întrgii țări. Deoarece turismul a ajuns să se dezvolte considerabil, în ziua de azi, tot mai multe persoane aleg să îți petreacă timpul liber, călătorind, sau vizitând o mănăstire, un centru vechi al unui oraș, etc., din punctul meu de vedere, furnizorii de pachete turistice trebuie să de-a dovadă de ospitalitate și seriozitate.

Viziunea de dezvoltare a turismului cultural vizează activități prioritare și diferențiale pentru mediul urban și rural. În ceea ce privește mediul urban viziunea de dezvoltare a turismului cultural, constă în faptul de a avea un grad ridicat în ceea ce privește accesul la obiectivele culturale din orașe (drumuri alsfaltate corespunzător), menținerea curățeniei în oraș, etc. În ceea ce privește mediul rural, viziunea de dezvoltare constă în crearea unor festivaluri folclorice, renovarea unui muzeu cu diferite exponate cum ar fi: ladă de zestre, costume populare, obiecte vechi casnice (fier de călcat, căni de lut, ulcioare, farfurii decorative, etc.)

Ca și obiective culturale reprezentative pentru județul Alba, enumerăm următoarele cele mai vizitate: Cetatea Câlnic, Cetatea orașului Sebeș –Alba, Cetatea Alba Carolina, Catedrala Greco-Catolică “Sfânta Treime” din Blaj, Muzeul “Avram Iancu” din Câmpeni, Cetatea Aiudului, Cetatea Singidava din Cugir. Cele mai importante festival culturale din județul Alba sunt: Festivalul de Fete de la Muntele Găina, Festivalul Alba Afroda, Festivalul Național de Folclor “Felician Fărcașu” din Sebeș.

Analiza “SWOT” a turismului cultural în județul Alba are rolul de a arăta și a pune în evidență valorile interne (puncte tari) și punctele critice (puncte slabe) în ceea ce privește turismul cultural, dar și de a reliefa oportunitățiile și amenințările, care pot interveni în turismul cultural. Principalele puncte tari ale turismului sunt: Păstrarea în zonele rurale a obiceiurilor și a portului tradițional,

păstrarea arhitecturii tradiționale în unele sate din județul Alba, existența unei economii rurale în ceea ce privește produsele tradiționale, diversitatea obiectivelor de patrimoniu: mănăstiri, biserici, cetăți, etc., ospitalitatea tradițională a localnicilor, patrimonul cultural este bine administrat, valoros și variat, existența festivalurilor culturale organizate anuale, etc.

Principalele puncte slabe indentificate în urma analizării turismului cultural sunt: riscul urbanizării populației rurale cu implicații directe în pierderea patrimoniului cultural, dar și a obiceiurilor locale, lipsa unei promovări a destinațiilor turistice culturale, numărul redus de informații în ceea ce privește activitățiile turistice, lipsa parteneriatelor, care să ajute la dezvoltarea turismului cultural, promovarea deficitară a tradițiilor și a produselor tradiționale, distrugerea obiectivelor turistice (antropice) prin inscripții.

Principalele oportunități identificate sunt următoarele: Realizarea investițiilor ce evidențiază obiectivele turistice: amenajarea căilor de acces multimodale către obiective culturale și de cult, realizarea de centre de informare a activitățiilor în domeniul turismului cultural, ajutor pentru restaurarea și renovarea unor locașuri de cult de la Ministerul Culturii, asociații care promovează gastronomia locală și consumul produselor tradiționale, dezvoltarea cooperării regionale în domeniul turistic precum și crearea unui pol, care să ofere alternative pe piața turistică, de exemplu: Mănăstirile din județul Alba v.s. Mănăstirile din județul Sibiu, Obiectivele istorice din județul Alba v.s. Obiectivele istorice din județul Cluj, etc.

Ca și amenințări identificate în urma analizei turismului cultural sunt: imaginea negativă sau lipsa de imagine turistică a județului Alba, poate influiența traficul de vizitatori, concurența județelor cu potențial turistic bine dezvoltat: Sibiu, Cluj, poluare culturală, amploarea fenomeniului de modernizare, degradarea și dispariția monumentelor istorice, pierderea tradițiilor și a obiceiurilor din zona rurală, promovarea unor legislații care nu încurajază turismul cultural, depopularea satelor și migrarea tinerilor spre zona urbană, etc.

Ca și strategii de dezvoltare voi enumera câteva din cele mai importante:

Restaurarea și conservarea elementelor de artă plastică din interiorul și exteriorul obiectelor de patrimoniu;

Echiparea și modernizarea tehnologiilor și a echipamentelor specifice funcțiunilor clădirilor de patrimoniu;

Echiparea obiectivelor de patrimoniu cu mobilier iluminat specific funcțiunii clădirii;

Amplasarea instalațiilor de monitorizare și anti-furt a obiectelor de artă;

Protecție și punere în valoare a stilurilor arheologice;

Echiparea cu dotări pentru siguranță la foc a patrimoniului;

Realizarea signalistcii specifice obiectelor de patrimoniu;

Amenajarea, modernizarea spațiilor deschise din jurul obiectivelor culturale;

Construcția utilitățiilor sanitare și de parcare

Amenajarea sistemului de iluminat public interior și exterior, inclusive iluminatul decoractiv al obiectelor de patrimoniu;

Realizarea de centre de informare a activitățiilor în domeniul turismului cultural;

Amenajarea și marcarea itinerarelor culturale și turistice;

Amenajarea de locuri de odihnă și de adăposturi de-a lungul obiectivelor turistice;

Realizarea de programe de educație în școli în domeniul patrimoniului cultural;

Restaurarea și conservarea structurii clădirilor de patrimoniu (UNESCO);

Din punctul meu de vedere, cred că lucrarea de față și-a atins cu succes menirea. Pot să afirm că pe baza cercetărilor ce țin de turismul cult, am însușit foarte multe informații, care sunt convinsă că îmi vor fi folositoare. Datorită acestei lucrări de licență am ajuns să apreciez și mai mult cultura acestei țări, să apreciez tradițiile și obiceiurile tradiționale românești. De asemenea, am făcut cunoștință cu o mulțime de obiective culturale, a căror istorie nu o cunoșteam, și astăzi pot să spun că sunt fericită că am reușit să îmi îmbogățesc cultura generala și de ce nu să transmit aceste informații mai departe.

Voi promova cu mândrie oricând voi avea ocazia tot ceea ce ține de cultură: obiceiuri, tradiții, port popular etc. Cred cu tărie că județul Alba se va diferenția de celelate județe prin efortul de a păstra cultura, dar și de a promovarea. Chiar daca județul se află în categoria medie în cee ce privește numărul de locuitori, economie, etc. sunt convinsă că nu de aceste elemente trebuie să ținem în mare măsură ci de modul de a gândi al comunitții, modul în care ne punem în valare cultura, etc.

BIBLIOGRAFIE

Busuioc M. F., Strategii de dezvoltare și promovare a turismului cultural în România, Ediția I, Editura Universitară, 2009.

Cândea Melinda, Simion Tamara, Bogdan Elena, Patrimoniul Turistic al României, Ediția I, Editura Universitară, 2012.

Cosmesc I., Economia serviciilor, Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu, 1999.

Davidson R., Tourism, Editura D. Longman, London, England, 1994.

Glăvan V., Resurse turistice pe Terra, Editura Economică, București, 2000.

Moldoveanu M., Economia culturii, Partea a III-a, în Caiete Critice, București, 2004.

Stănciulescu Gabriela, Managermentul agenției de turism, Ediția a III-a, Editura Universitară, 2009.

Tala Mădălina Lavinia, Religie. Cultură. Turism.,Editura A.S.E.,2012.

Tower J., Tourism and Culture, Business Education Publishes, Newcastle, U.K.,1996.

Turcu D., Weisz Janeta, Economia Turismului, Editura Eurostampa, Timișoara,2008.

Surse online:

Informații istorice: câlnic.ro

Institutul Național de Statistic, Direcția Regională de Statistică Alba

Strategia de Dezvoltare a Turismului în România 2016-2020.

Strategia de Dezvoltare a județului Alba, pe perioada 2014-2016.

www.adrcentru.ro

www.alba.insse.ro

www.agerpres.ro

www.sebeșonline.ro

www.cugireanul.ro

ANEXE

Cetatea din Câlnic

Sursă: http://adevarul.ro-cetatea-câlnic

Cetatea din Sebeș-Alba

Sursă: http://www.turism-transilvania.ro

Biserica Evanghelică din Sebeș

Sursă: http://www.sebesonline.ro

Muzeul Municipal “Ioan Raica” Sebeș

Sursă: http://www.sebesonline.ro

Casa memorială “Lucian Blaga” din Lancrăm

Sursă: http://www.turism-transilvania.ro

Turnul Studentului Sebeș

Sursă: http://www.sebesonline.ro

Capela Sfântului Iacob din Sebeș

Sursă: www.wikimapia.org

Halele Breslelor din Sebeș

Sursă: www.wikimapia.org

Turnul Cizmarilor din Sebeș

Sursă: http://www.sebesonline.ro

Cetatea Alba Carolina

Sursă: http://viziteazaalbaiulia.ro

Statuia lui Iuliu Maniu

Statuia lui Mihai Viteazu

Sursa: http://viziteazaalbaiulia.ro/

Muzeul “Avram Iancu” din Câmpeni

Sursa: https://www1.agerpres.ro

Catedrala Greco-Catolică “Sfânta Treime” din Blaj

Sursa: https://www.agerpres.ro

Cetatea Aiudului

Sursa: http://www.turism-transilvania.ro

15. Festivalul Cetateății Singidava -Cugir

Sursa: https://www.historia.ro

Târgul de Fete de la Găina

Sursa: http://ziarulunirea.ro

Festivalul Alba Afroda

Sursa: http://alba24.ro

Port femeiesc și bărbătesc tradițional din județul Alba

Sursă: www.google.ro-portul-popular-alba

Port popular femeiesc de pe Valea Secașelor (Cunța)

Cununa de flori o poartă doar fetele nemăritate. Aceasta poate fi simplă, făcută din câteva flori, sau poate fi mai bogată, aceasta în funcție de starea materială a fetei.

Sursa: Arhiva personală

Regretatul Felician Fărcașu

Participanții la preselectia din 2016

Sursa: https://musicartist.ro/felician-farcasu/