PROMOVAREA BRANDULUI “ANA ASLAN” ÎN ȚĂRILE EUROPENE COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: Lect.dr. Mariana Tocia ABSOLVENT: Daniela MARIN Constanța 2018 2 CUPRINS [612002]

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANȚA
FACULTATEA DE LITERE
SPECIALIZAREA: JURNALISM
FORMĂ DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI

PROMOVAREA BRANDULUI “ANA ASLAN”
ÎN ȚĂRILE EUROPENE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Lect.dr. Mariana Tocia
ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

2
CUPRINS:
INTRODUCERE……………………………………………………………………………………………
Prima parte
CAPITOLUL I – PUBLICITATE
1.1 Ce este publicitatea……………………………………………………………………………………..
2.1.2 Clasificarea publicității……………………………………………………………………………..
2.2.1 Tipuri de publicit ate………………………………………………………………………………….
2.3 Influența publicității asupra cumpărătorului……………………………………………………
2.4 Diacronia……………………………… ……………………………………………………………………
2.5 Endorsment………………………………………………………………………………………………..
CAPITOLUL II. – BRANDUL ȘI PROMOVAREA BRANDULUI
2.1 C e este brandul?…………………………………………………………………………………………
2.1.2 Conceptul de branding……………………………………………………………………………..
2.1.3 National brandi ng…………………………………………………………………………………….
2.3 Conceptul de promovare………………………………………………………………………………
2.2.1 Metode de promovare………….. …………………………………………………………………..
2.3 Gândire laterală în promovarea
brandului ………………………………………………………………………………………….
2.4 Emoțiile……………… …………………………………………………………………………………….
CAPITOLUL III – MARKETING
3.1 Ce este marketing -ul…………………………………………………………………………………….
3.1.2 Conc eptele fundamentale ale marketindului: nevoi, dorințe și cerințe………………
3.1.3 Funcțiile marketingului………………………………………………………………………………

3
3.2 Strategia de marketing……………………… …………………………………………………………..
3.3 Diferența dintre marketingul tradițional și cybermarketing………………………………..
CAPITOLUL IV – METODOLOGIE
4.1 Scopul și conceptele cercetării………………………………………………………………………..
4.2 Ipotezele și întrebările de cercetare………………………………………………………………….
4.3 Metodologia utilizată………………. …………………………………………………………………….
4.3.1 Corpusul………………………………………………………………………………………………… …
4.3.2 Instrumentele utilizate pentru coletarea datelor………………………………………………
A doua parte – Studiu de caz…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………. ………………………………………………………..

4
CAPITOLUL IV -METODOLOGIE

ÎNTREBĂRI DE CERCETARE
1.Cum a evoluat brandul „Ana Aslan” în dimensiunea diacronică?
2. Prezența endoserilor în reclamele online influențează publicul în a alege produsele de pe piață?
3.Știu consumatorii „Gerovital” de inventatoarea acestui brand renumit care îi poartă semnătura?
4.Brandul „Ana Aslan”, un brand vândut?

IPOTEZE
1.Cu c ât brandul Ana Aslan înaintează în timp, cu atât devine mai puțin cunoscut de generațiile noi.
2.Cu cât se promovează mai mult brandul ana Aslan, cu atât brandul va fi unul bine vândut.
3.Prin prezența endorserilor în reclamele online și TV, brandul atrage un număr mai mare e consumatori.

5
Metoda de cercetare calitativă Focus -grupul
După Alfred Bulai, focus -grupul este „ o abordare de tip calitativ pentru că interacțiunea
de moment dintre participanți, schimbul de ideei sau opinii scapă unor reguli sau condiții
formale anterior stabilite. Est e important să surprindem cum spun, ce spun, sau modul ăn care
schimbă argumentele pe parcursul discuției .” Tot Bulai este de părere că din punct de vedere
afectiv -emoțional, cadrul care exprimă natural pozițiile subiecților ar trebui să fie neutru.1
Focu s-grupul se diferențiază de interviul individual prin faptul că „focus -grupul smulge o
multiplicitate de perspective și procese emoționale într -un context de grup”2 ce produce o mare
cantitate de date datorită interacțiunii dintre membrii grupului. Prin intermediul focus -grupului se
obțin date calitative despre comportamente, percepții, opinii și nu informații cantittive de tip
cifric.
Valentina Marinescu definește această metodă ca fiind : „o strategie de cercetare pentru
înțelegerea atitudinilor , opiniilor, motivațiilor indivizilor , bazată pe obținerea de informații
într-o discuție relativ liberă despre subiectul principal, între indivizi și un moderator. ”3
Conform acestei autoare, în cadrul unui focus grup sunt alese persoane care să participe
la discuție în baza unor caracteristici comune, precum: vârstă, sex sau studii.

1 Alfred Bulai, „ Metode de cercetare calitativă. Focus -Grupul în investigația socială ””, Ed Paideia, București 2000
(p. 95)
2 Daniela Cojocaru , „Focul -grupul -tehnică de cercetare a socialului” , ”, Ed. Aparitie Lumen, 2003 (p.89)
3 Valentina Marinescu” Introducere în Teoria Comunicării, Tritonic, Bucuresti, 2003 ” (p. 69)

6
❖ Focus grup
1.persoane cu vârste cuprinse între 20 și 25 ani -studenți (8 pers)
2.persoane cu vârste cuprinse între 40 și 60 ani (8 pers)
-Ați auzit de brandul Ana Aslan?
-Ce știți despre Ana Aslan?
-Folosiți produse din gama Gerovital? Dacă da, cât de des?
-Știați că Ana Asln este inventatoarea brandului Gerovital?
❖ Primul focus grup (20 -25)majoritatea nu au auzit de Ana Aslan, câțiva au auzit de numele
ei, o singură perso ană știe cine este, majoritatea a folosit măcar o data produsele
Gerovital
❖ Al 2-lea fo cus grup(40 -60) toți care au luat parte la focus grup au auzit de Ana Aslan,
majoritatea persoanelor știu că Ana Aslan e inventatoarea Gerovital, peste jumătate îi
folosesc produsele în mod regulat, restul au folosit măcar o dată produsele Gerovital .

7

SITEOGRAFIE
1. http://europa2020.spiruharet.ro/wp –
content/uploads/2015/05/CAPITOLUL_III__PLACE_BRANDING__STANCIU.pdf -accesat la 16 martie 2018
3.http://shora.tabriz.ir/Uploads/83/cms/user/File/657/E_Book/Economics/Marketing%20Insights%20From%20A%2
0To%20Z% 20-%20Philip%20Kotler.pdf – accesat la 16 martie 2018
5. http://www.responsabilitatesociala.ro/editoriale/csr -in-marketing -noi-oportunitati -de-promovare -a-unui-
brand.html -accesat la 18 martie 2018
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Publicitate -accesat la 18 martie 2018
7. http://www.scritub.com/management/marketing/Promovarea -componenta -a-mixulu652323245.php -accesat la 20
martie 2018
8. http://www.langhel.ase.ro/tehnici%20promotionale%202009.pdf -accesat la 20 martie 2018
9. http://www.manager.ro/articole/marketing -18/strategii -de-promovare -1267.html -accesat la 20 martie 2018
10. https://www.scribd.com/doc/58472890/Sincronie -si-diacronie -accesat la 12 mai 2018
11.
http://www.academia.edu/9302613/Philip_Kotler_Gary_Armstrong_Principles_of_Marketing_14th_Edition_2011 –
accesat la 31 mai 2018

8

BIBLIOGRAFIE
1.Kotler Philip, “Marketing Insights From A to Z”
2.Jean Baudrillard, “Simulacres et Simulation”, Éditions Galilée, Paris, 1981.
3.Phillip Kotler, Marketing Management. The Millennium Edition, Upper Saddle River, Prentice Hall, 2000
4.David Arnold, The Handbook of Brand Management. The Economist Books, Addison Wesley Publishing
Company, 1992.
5.„Nation brands of the twenty -first century”, în Journal of Brand Management, nr. 5, 1998
6.Simon Anholt, “Branding Places and Nations,” in Brands and Branding (The Economist Series), 2004
7. Dumitru Patriche “Marketing industrial" Ed. Expert, Bucuresti 1994
8. E. Jerome McCarthy, William D. Perreault, Basic Marketing : A Managerial Approach, Ninth Edition,Richard D.
Irwin, 1987
9. Yves Cordey, Bernard Perconte, Connaître le Marketing : Cours, applications et exercices resolus, Breal edition,
1992
10. Delia Cristina Balaban, „Publicitatea, De la planificarea strategică la implementarea media”, Ed .
Polirom,Iași,2009
11. Dumit ru Costea „Marketingul produselor alimentare”, Ed. Ex Ponto, Constanța, 2008
12.Sorin Preda „Introducere în creativitatea pubicitară”Ed. Polirom, 2011
12. Alfred Bulai, „Metode de cercetare calitativă. Focus -Grupul în investigația socială ”, Ed . Paideia, Bucure ști 2000
13. Daniela Cojocaru , „Focu s-grupul -tehnică de cercetare a socialului”, Ed. Aparitie Lumen, 2003

9

CAPITOLUL I- PUBLICITATEA
1.1 Ce este publicitatea
Delia Cristina Balaban asociază termenul de publicitate cu „o formă de comunicare ce are drept
scop declarat schimbarea atitudinilor unor persoane față de anumite pro duse”4
„Publicitate înseamnă răspândire a unei informații în public; mijlocul de a face cunoscut un
produs sau o întreprindere, prin informarea cumpărătoruluiasupra calității, prețului și utilității
produsului oferit”5
Popescu Cristian Florin , în carte sa „Dicționar Explicativ de Jurnalism, Relații Publice și
Publicitate” definește publicitatea astfel :”Publicitatea reprezintă orice formă plătită de
prezentare și promovare non-personală aideilor, bunurilor sau serviciilor de către un sponsor
identificat”6
Deși la prima impresie publicitatea pare a fi mai degrabă legată de marketing decât de sociologie
sau psihologie – așa cum afirmă unii autori de marcă – cum ar fi P. Kotler și W. Mindak (1978),
tot mai mulți specialiști în domeniu apreciază că Publicitatea se revendică mai degrabă din
sociologia comunicării și psihologia aplicată.7
Advertising -ul (publicitatea) este definit de Michael J. Baker ca fiind “știința, afacerea sau
profesia creării și diseminării mesajelor (reclamelor), o instituție socială care afectează viața de
zi cu zi a fiecărui individ, o forță care modelează cultura de masă, o componentă a activității de
marketing sau o sursă de informare despre produse, serv icii, evenimente, indivizi sau instituții
(companii)”8

4 Delia Cristina Balaban, „Publicitatea, De la planificarea strategică la implementarea media” , Ed Polirom,Iași,2009,
(p.28)
5 Mic dicționar Enciclopedic, Ed. Științifică și Enciclopedică, Buc,1986 –
https://www.scribd.com/doc/29497521/Lucrare -de-Licenta (p 6)
6 Popescu Cristian Florin: Dicționar Explicativ de Jurnalism, Relații Publice și Publicitate,
Ed. Tritonic, Buc,2002, (p.295)
7 https://dorinpopa.files.wordpress.com/2008/04/publicitatesireclama.pdf (p 3)
8 Michael J. Baker, Macmillan Dictionary of Marketing & Advertising, ed. Macmillan Busine ss, London, 1998, (p. 6)-
https://dorinpopa.files.wordpress.com/2008/04/publicitatesireclama.pdf (p 4)

10
În cartea „Introducere în creativitatea publicitară”, Sorin Preda vorbește despre creația publicitară
ca fiind orientată spre ceva concret, spre un obiectiv exact și pragmatic de vânzare. Ea este
orientată să se înscrie în cadrul bief -ului creativ , „un cadru precis și constrângător”, cum spune
autorul. În acest cadru, publicitarul trebuie să găsească o idee cu impact foarte mare asupra
consumatorilor și cât mai originală.9

2.1.2 Clasificarea publi cității
Dumitru Costea , în cartea sa „Marketingul produselor alimentare”, clasifică publicitatea în 3
clase:10
• Publicitatea de produs -forma cea mai familiară și cel mai frecvent utilizată în practica
publicitară, urmărind stimularea cercetării de consum pentru produsel sau serviciile ce
trebuiesc promovate.
Forme ale publiciății de produs:
a) publicitatea de informare:se folos ește când apare pe piață o nouă categorie de produse;
b)publicitatea de condiționare:urmărește stimularea cererii pentru un anumit produs,
punând accent pe condițiile de prezentare a acestuia;
c)publicitate comparativă: obiectivul ei este identificarea con curenței ;
d)publicitatea de reamintire: interesul acestui tip publicitar, este de a -și păstra clienții
aproape
• Publicitatea de marcă – constă în evidențierea mărcii sub care produsul (serviciul) este oferit
pieței;
• Publicitatea instituțională: poate fi de i nformare, de condiționare și de reamintire și are ca
scop cultivarea în rândul publicului a unei atitudini favorabile și de atașament față de firma
și oferta sa;
Pentru comerciant, publicitatea repreintă transmiterea beneficiilor, calităților, funcțiilor u nui
produs în vederea transformării clientului potențial într -un client real , în schimb pentru cl ient,

9 Sorin Preda – “Introducere în creativitatea publicitară” Ed.Poli rom, 2016 (p. 52)
10 Dumitru Costea „Marketingul produselor alimentare” , Ed. Ex Ponto, Constanța, 2008, (p 76 -77)

11
publicitatea reprezintă o modalitate de a -l face să cunoască mai bine produsele și de a-l ajuta să
facă alegeri raționale privind selecția produsului dorit.
2.2.1 Tipuri de publicitate
• Potrivit autorilor Dan Petre și Mihaela Nicola, în „Introducere in publicitate ”, dacă ne luăm
după grupul -ținta al campaniei publicitare, se pot distinge dou ă tipuri de publicitate:
publicitatea pentru consumatorul final și publicitatea pentru organiza ții.11

1.Publicitatea pentru consumatorul final – acest tip de publicitate se adresează în mod direct
consumatorului final urmărind stimularea pieței de consum vizată de campania de comunicare.
Fiind cea mai răspândită formă de publicitate, caracteristica esen țială constă în utilizarea canalelor
de comunicare în mas ă, adres ându -se consumatorilor obi șnuiți.
Publicitatea pentru consumatorul final , este divizată în mai multe tipuri de publicitate:
publicitatea de informare : scopul acestui tip de publicitate fiind informarea grupurilor -țintă
asupra apariției unui nou produs, a avantajelor unor anumite produse, a reducerilor de preț,
explicații de utilizare sau de cumpărare etc.;
publicitatea de poziționare : urmărind poziționa rea în mintea consumatorului a unui produs sau
serviciu pentru a fi mai ușor de identificat în comparație cu altele din aceeași categorie; acest tip
publicitar este folosit cu precădere pentru produsele aflate în stadiul de creștere;
publicitatea comparat ivă: arată explicit sau generic un produs aflat în concurență și îi
evidențiază calitățile celuilalt, servindu -se de procedeul comparării directe a unor produse sau
servicii aflate în concurență;
publicitatea de reamintire : are ca scop întreținerea și con solidarea notorietății unor mărci deja
foarte cunoscute. Urmărește întărirea efectului unor campanii de comunicare anterioare asupra
pubicului și păstrarea interesului pentru acel produs sau serviciu;
publicitatea care folosește un model comportamental : acest tip de publicitate folosește un
personaj reprezentativ (o personalitate foarte cunoscută) pentru grupul -țintă vizat care este un

11 Dan Petre, Mihaela Nicola, “Introducere în publicitate”, Bucuresti, Ed. comunicare.ro, 2004, (p. 47)

12
model comportamental pentru consumator, iar utilizarea produsului/serviciului respectiv este
prezentată ca fiind o explic ație a succesului acelei personaități;
publicitatea care foloseste vedete (de tipul star system): acest tip de publicitate este asemanator
cu publicitatea care folosește un model comportamental însa, în cazul acesta, nu mai contează
dacă folosirea produsu lui/serviciului este explicația succesului acelei personalități, ci
notorietatea, gradul de simpatie de care are parte această personalitate în rândurile publicului;
notorietatea și atributele acesteia sunt transferate asupra mărcii, consumatorul putând s ă se
identifice cu vedeta;
publicitatea care foloseste fetișul : acest tip de publicitate are ca scop prezentarea elementelor de
identificare ale vedetei, fiind asemanatoare cu publicitatea care foloseste vedete, cumpărarea
produsului/serviciului devenind fetiș;
publicitatea care sprijina (endorsment) : folosește ca sprijin pentru brand o persoană cât mai
reprezentativă pentru publicul țintă;
publicitatea de tip demonstrație : se demonstrează efectiv calitățile produsului, beneficiile;
publicitatea de conjunc tură: foloseste o anumită semnificatie socio -culturală sau un moment
aniversar pentru grupul -țintă;

2.Publicitatea pentru organizații sau publicitatea pentru companii și categorii
profesionale(publicitate de afaceri) se adresează unor consumatori instituț ionali sau intermediari
între anunțator (compania producatoare) și consumatorul final, caracterizandu -se prin faptul că
utilizează canalele de comunicare specializate (media de specialitate, publicații profesionale, poșta
directa etc.)Acest tip de publicit ate este de mai multe feluri:
publicitatea comercială : aces tip de publicitate este adresat companiilor intermediare între
producătorul produselor/serviciilor (angrosiști) și consumatorul final (detailist); urmarește
convingerea acestor companii de profitabilitatea pe care o au produsele comunicate și de
beneficiile acestora pe care le pot avea în urma comercializării;
publicitatea industrială : vizează companiile producatoare de bunuri și servicii care au nevoie, la
rândul lor, de materii prime, sa u echipamente pentru realizarea de alte produse;

13
publicitatea profesională : vizează categoriile profesionale care pot influența la rândul lor
consumatorii finali deoarece sunt de multe ori lideri de opinie în diverse domenii;
• Autorul Jean-Marie Floch, a pr eluat studiile lui Georges Penionu(cu a sa carte
celebră”Itelligence de la publicite”) și stabile două mari abordări discursive :denotativă(bazată
pe informație, reprezentare, instrucție, obiect, nume, analiză, practiă) și conotativă (axată pe
emoție, semni ficație, semn, empatie, caracter, mit, convenție) De aici rezultă alte patru tipuri
de publicitate, spune Sorin Preda în cartea “Introducere în creativitatea publicitară12:
1.Publicitatea referențială : Modelul acestui tip publicitar îl reprezintă Ogilvy. Este o publicitate a
adevărului. „Dați fapte și iar fapte”, spune Og ilvy. El este un reprezentant puțin cam depășit al
eticii și onestității publicitare.
2.Publicitatea oblică : Este tipul de publicitate ce se axează mai mult pe surpriză, pe declanșarea
sensului. În cazul acesta, eficacitatea discursului se măsoară în stârnirea inteligenței privitorului.
Fiind considerat tipul de publicitate intelectualistă sau chiar „jucăușă”, publicitatea oblică (Ph.
Michael fiind reprezentantu de marcă) flatează privitorul și înnobilează chiar și cel ai banal peodus.
3.Publicitatea mitică : Seguela consideră mitul „o mașină de fabricat fericire”, de aceea o apreciază.
Pentru acest tip de publicitate se aleg personaje purtătoare ale unor povești consacrate. Publicittea
mitică pare a fi una foarte eficientă în impunerea mărcii.
4.Publicitatea substanțială : Ideologul acestui tip publicitar este J. Feldman. Acesta se serveste de
produs ca de un pretext. Refuză ironia și malițiozitate publicității oblice. „Important e să atragi
esența calității obiectului, și nu aspectelepunctuale, printr -o metaforă de bază, prin sinestezie”

• Potrivit autorilor Kotler și Armstrong, există publicitate informativă, persuasivă și de
reamintire.13

12 Sorin Preda – “Introducere în creativitatea publicitară” Ed.Polirom, 2016 (p. 38-39)
13 Philip Kotler, Armstrong Gary „Principiile marketingului” (p. 637)

14
1.Publicitatea informativă este utilizată pentru prezentarea unui nou produs pieței, pentru a sugera
moduri noi în care poate fi folosit un produs, descrie serviciile bunului, consolidează imaginea
firmei și informează consumatorii despre eventuale modificări de preț.
2.Publicitate a persuasivă este îndreptată mai mult către publicitatea comparativă, prin al cărui
intermediu firma își compară produsul sau servciul cu altele existente pe piață – Acest tip publicitar
se carcterizează prin stimularea preferințelor pentru o anumită marcă, schimbarea percepției
consumatorului despre caracteristicile produsului.
3.Publicitatea de reamintire este folosită pentru a menține produsul în atenția clientului pe tot
parcursul anului, să -i aducă aminte consumatorului că s -ar putea să aibă nevoie de acel produs în
viitorul apropiat și specifică mai ales de unde îl poate achiziționa.

2.3 Influența pu blicității asupra cumpărătorului
Sorin Preda, în cartea sa „Introducere în creativitatea pubicitară” spune că americanul
FunkHouser (1989, pp . 112-122) abordând fenomenul publicitar „din perspectiva efectelor”, se
identifică șase maniere istincte de influe nțare a deciziei de cumpărare: 14
1.Publicitatea care atrage atenția -acesta fiind și cea mai folosită dar și cea mai eficientă. În cazul
acesta, cel care face anunțul controlează mesajul, frecvența, scopul și publicul țintă.
2.Publicittea care incită consum atoru să încerce produsul -e bine ca orice incitare să conțină o
doză de garanție („Îndrazniți, nu veți regreta”). Efectul a fost devastator.
3.Publicitatea care ne face să credem că produsul este dorit și e alții -pulicitatea spculeză această
tendință și in suflă clientului impresia că achiziționarea prousului e importantă pentru el, flatarea
consumatorului.
4.Publicitatea care dă efect famliliar produsului -când ai de ales între mai multe produse de
același tip, le preferi pe cele mai cunoscute. În acest tip de publicitate, se repetă numele până la
sațietate, pentru a rămâne în cap, consumatorului.

14 Sorin Preda „Introducere în creativitatea pubicitară”Ed. Polirom, 2011 (p 39 -40)

15
5.Publicitatea care asociază produsului imagini mentale -este vorba despre publicitatea mitică,
despre imaginile prefabricate:”un bărbat salbatic și independent(Marl boro), o femeie puternică și
independentă(Maidenform) „
6.Publicitatea care accentuează insatisfacția noastră -stârnirea dorințelor presupune existența unei
dorințe anterioare nesatisfăcute și îndeplinirea ei: setea, foamea, sexul, fac parte din recuzita
publicitară.

2.4 Diacronia
(…………)
2.5 Endorsment
(……. …..)

16

CAPITOLUL II. – BRANDUL ȘI PROMOVAREA BRANDULUI
2.1 Ce este brandul ?
Noțiunea de brand a apărut ca un s imbol care a permis identificarea și diferențierea produselor și
serviciilor unele de altele. Când vorbim de brand, ne gândim la calitate, încredere , experiență și
promisiune. Consumatorii aleg de cele mai multe ori să aleagă un brand renumit pe care l -au mai
folosit, pentru a elimina riscurile pe care le implică decizi ile care trebuie luate când achiziționează
alt brand.
Kotler Philip, în cartea sa „Marketing Insights From A to Z” definește brandul în felul următor:
„Un brand este orice etichetă care poartă semnificație și asociații. O marcă excelentă face mai
mult: dă culoarea și rezonanța unui produs sau serviciu. ”15 Tot Kotler Philip afirmă că: „O marcă
bine cunoscută aduce bani în plus” , iar s copul branding -ului, potrivit unui cinic, " este de a obține
mai mulți bani pentru un produs decât merită acesta" .
Niall Fitzgerald, președintele Unilever, a observat că: "O marcă este un depozit de încredere care
contează tot mai mult pe măsură ce alegerile se înmulțesc. Oamenii vor să -și simplifice viața. "16
David Ogilvy a insistat :"Orice nenorocit poate face o afacere, da r este nevoie de geniu, credință
și perseverență pentru a crea un brand. 17"
Dacă consumatorul cunoaște numele mărcii, calitatea și caracteristicile produsului , este dispus să
dea mai mulți bani în favoarea beneficiilor oferite de produs. Brandurile mari prezintă beneficii
emoționale, nu doar beneficii raționale. Tot Kotler afirmă că„ Prea multi manageri de brand se
concentreaza pe rațional, cum ar fi caracteristicile mărcii, prețul și promovarea vânzărilor, care

15 Kotler Philip , “Marketing Insights From A to Z ”
http://shora.tabriz.ir/Uploads/83/cms/user/File/657/E_Book/Economics/Marketing%20Insights%20From%20A%2
0To%20Z%20 -%20Philip%20Kotler.pdf (p. 8)
16 Kotler Philip, “Marketing Insights From A to Z” apud
http:/ /shora.tabriz.ir/Uploads/83/cms/user/File/657/E_Book/Economics/Marketing%20Insights%20From%20A%2
0To%20Z%20 -%20Philip%20Kotler.pdf (p. 9)
17http://shora.tabriz.ir/Uploads/83/cms/user/File/657/E_Book/Economics/Marketing%20Insights%20From%20A%
20To% 20Z%20 -%20Philip%20Kotler.pdf (p. 8)

17
contribuie foarte puțin la creșterea relație i dintre brand și client. Marcile mari lucreaza mai mult
pe emoții .”18
Când vorbim despre brand, vorbim despre:
Identitate – cuprinde elemente precum numele, sigla, sloganul și mai ales povestea pe care se
construiește brand -ul
Sloganul – frază -cheie, „o formulă scurtă, concisă, ușor de reținut, care te ia prin surprindere19”

2.1.2 Conceptul de branding
Pe lângă o încărcătură simbolică, brandurile prezintă totodată și o finalitate economică. Sociologul
francez Jean Baudrillard concluzionează că întregul proces determinat de acțiunea promovării în
sine are un caracter vizibil orientat economic. În lucrarea sa „Simula cres et Simulation”20, a
teoretizat „ cultura produsului ” insistând pe ideea „ uniunii dintre semn -simbol și marfă ”21
Procesul de branding și rolul efectiv al brandului, cu semnificația sa tradițională, au devenit
subiecte de constante redefiniri și explicitări. Una dintre cele mai cunoscute definiții ale
conceptului de brand îi aparține lui Ph ilip Kotler: "Numele, asociat cu unul sau mai multe elemente
din linia de produse, utilizat pentru a identifica sursa de caracter a elementului (elementelor)" ”22
Într-o formulă mult simplificată ce îi aparține lui David Arnold brandingul implică „modalitatea
în care clientul percepe și cumpără diverse bunuri ” 23
Analizând toate formulele de definiții, se pot identifica și trasa principalele coordonate ale noțiunii
de brand, modelându -l și adaptându -l teoretic și conceptual, dar, în același timp, se pot evidenția

18Kotler Philip, “Marketing Insights From A to Z”
http://shora.tabri z.ir/Uploads/83/cms/user/File/657/E_Book/Economics/Marketing%20Insights%20From%20A%2
0To%20Z%20 -%20Philip%20Kotler.pdf (p. 10)
19 Bernard Degenais , „Campania de relații publice” (p. 231) apud Stanciu
20 Jean Baudrillard, “Simulacres et Simulation” , Éditions G alilée, Paris, 1981. -apud Stanciu
http://europa2020.spiruharet.ro/wp -content/uploads/2015/05/CAPITOLUL_III__PLACE_BRANDING__STANCIU.pdf
(p. 1)
21Ibidem
22 Phillip Kotler, Marketing Management . The Millennium Edition, Upper Saddle River, Prentice Hall, 2000, p. 396
23 David Arnold, The Handbook of Brand Management . The Economist Books, Addison Wesley Publishing Company ,
1992.

18
acțiunile ce trebuie indu se pentru a crea brandul dorit, de succes, insistând tocmai pe ideea de inter –
conectivitate, de pluridisciplinaritate. El implică formarea de competențe de lucru cu instrumente
de analiză strategică complexă (analiza SWOT, sistemul de lessons learned, scen ariul multiplu).24
Alegerea unui anumit brand spune multe despre persoanele care gândesc asemănător, indiferent
de factorii sociali, economici, culturali sau psihologici. Trebuie menționat faptul că noi,
consumatorii, suntem cei ce decidem ce brand va avea succes pe piață și care va eșua. Așadar,
companiile se ocupă de crearea identității brandului, însă sensul și menirea acestora sunt date de
consumatori, adica brandurile ne ajută să ne identificăm cu anumite grupuri sociale.
Kotler și Armstrong precizează faptul că brand -ul înseamnă calitate, iar cumpărătorii vor reveni
tocmai pentru că aceștia caută caracteristicile acelui brand. Constructia unui brand are în spate o
poveste, care are menirea de a atrage publicul, de a se regăsi25.

2.1.3 National branding
Primul care a folosit termenul de „brand național”, respectiv „place branding”, într -o lucrare
științifică (Journal of Brand Management, 1998) 26a fost britanicul Simon Anholt, specialist
recunoscut în domeniu, de altfel și editorul unei publicații de prof il. Din 1998, Anholt a oferit
definiții din ce în ce mai complexe ale conceptului. Astfel, Anholt consider ă brandul ca: „ o sumare
utilă a activelor competitive intangibile ale unei organizații sau unei țări: viziunea, geniul,
caracterul său distinctiv, pop orul său, promisiunea sa pe piață. El afirmă că aceștia sunt factorii
pe care dacă îi aliniezi în jurul unei strategii clare, îi dă „un avantaj competitiv durabil, dreptul și
capacitatea de a percepe o primă consecventă și permisiunea "clientului" de a ino va constant și
de a extinde gama de produse și servicii oferite .”27
Pentru Nadia Kaneva, o posibilă definiție de a noțiunii de nation branding s -ar plia pe: „ un
compendiu de discursuri și practici menite să reconstituie naționalitatea prin intermediul

24 Simion Anholt și noțiunea de nation branding. Definiții și conceptualizări -abud Stanciu
http://europa2020.spiruharet.ro/wp -content/uploads/2015/05/C APITOLUL_III__PLACE_BRANDING__STANCIU.pdf
(p. 4)
25Philip Kotler, Garz Armstrong , Principiile Marketingului (p. 231)
26 „Nation brands of the twenty -first century ”, în Journal of Brand Management, nr. 5, 1998, (pp. 395 -406)
27 Simon Anholt, “Branding Places and Nations,” in Brands and Branding (The Economist -Series), 2004

19
paradigmelor de marketing și de branding ” Nadia Kaneva, „Nation Branding: Toward an Agenda
for Critical Research” 28
Realmente, nation branding -ul include o varietate mare de acțiuni, acoperind zone total diferite –
de la simple sau mai complicate „cosmeti zări” cum ar fi crearea de sloganuri sau logo -uri, până la
instituționalizarea brandingului prin intermediul construcției de structuri guvernamentale sau
quasi -guvernamentale. Și, astfel, din această perspectivă, este necesară introducere a unei analize
critice sau formarea de competențe de analiză critică pentru: a) politici; b) strategii, respectiv, c)
campanii de state/place branding.
2.2 Conceptul de promovare
După Dumitru Patriche, întelegem conceptul de promovare ca fiind unul din domeniile cele mai
empirice ale actiunii marketingului, se exprimă în "ansamblul de actiuni si mijloace de informare
si atragere a cumpărătorilor potențiali către punctele de vânzare, în vederea satisfacerii nevoilor
si dorințelor acestora si implicit a creșterii eficienței economice a activității întreprinderii
producatoare"29
Anghel Laurențiu -Dan, scrie în notele sale de curs “Tehnici de promovare” că o definiție complete
a promovării este cea din lucrarea “Promotional Strategy”, unde promovarea este văzută ca un
“program de comunicație care integrează metode și materiale destinate să prezinte o organizație
(firma) și produsele sale cumpărătorilor potențiali; pentru a comunica atributele acestor produse
și a le facilita vânzarea, în vederea obținerii de profit pe termen lung” (aput James F. Engel, Martin
R. Warshaw, Thomas C. Kinnear, Promotional Strategy : Managing the Marketing
Communications Process, Sixth Edition, Richard D. Irwin, 1987, p.6. )30
Jerome McCarthy , spune că “promovarea reprezintă transmiterea de informații de către vânzător
spre potențialii clienți – în vederea influențării atitudinii și consumului” , 31deasemena, pentru

28 International Journal of Communication nr. 5, 2011, (p. 118 ) http:// europa2020.spiruharet.ro/wp –
content/uploads/2015/05/CAPITOLUL_III__PLACE_BRANDING__STANCIU.pdf
29 Dumitru Patriche “Marketing industrial" Ed. Expert, Bucuresti 1994, (p.215 )
30 http ://www.langhel.ase.ro/tehnici%20promotionale%202009.pdf
31 E. Jerome McCarthy, William D. Perreault, Basic Marketing : A Managerial Approach,
Ninth Edition,Richard D. Irwin, 1987, (p.367).

20
Yves Cordey, promovarea “vizează în mod egalinfluențarea comportamentului unui anumit
public, dar acordând în schimbavantaje financiare sau mat eriale directe”32

2.2.1 Metode de promovare
Pubicitatea este una din cele mai bune modalități de a comunica cu clientul , prin urmare, cea mai
bună metodă de a promova un brand . Se realizează utilizand diferite tipuri media, diferite tehnici
și metode. În prezent, reprezintă cea mai eficientă modalitate de a promova un brand. Publicitatea
creeaza baza comercială și contribuie la promovarea imaginii unui brand pe piață. 33
Desigur c ă pe lângă publicitate, există și alte forme de promvare. Liviu Deculescu,în articolul său
„Strategii de promovare”34 scrie că “o componentă de baza a unei strategii de promovare /
marketing este comunicarea utilizații și beneficiilor produsului către clien tul final și crearea unei
imaginii cât mai bune.” El susține că brandul în sine trebuie promovat pentru a se face cunoscut
și pentru a putea fi vândut. Există mai multe metode și canale prin care ne putem promova
produsele/serviciile și marca, “alegerea co mbinatiei proprii depinzând de segmentele -țintă, de
specificul ofertei/activității și de buget”,scrie Liviu.
Printre metodele enumerate de el în articol, se regăsesc următoar ele metode de promovare :
Reclamele -includem aici reclamele prin intermediul mass -media (TV, radio, ziare și reviste,
internet media), afișele stradale, reclamele plasate în zone publice, flyer -e în locatiile proprii/
împărțite în zone cu trafic intens etc . “Metoda invaziv ă și agresiv ă, mai ales în formele ei
tradi ționale, reclam a clasic ă tinde s ă piard ă teren în favoarea noilor mijloace de promovare ”,
susține autorul articolului , Liviu Deculescu35

32 Yves Cordey, Bernard Perconte, Connaître le Marketing : Cours , applications et exercices
resolus, Breal edition, 1992, (p.273)
33 http://www.responsabilitatesociala.ro/editoriale/csr -in-marketing -noi-oportunitati -de-promovare -a-unui –
brand.html
34 http://www.manager.ro/articole/marketing -18/strategii -de-promovare -1267.html
35 http://www.manager.ro/articole/ultima -ora-93/strategii -de-promovare -1267.html

21
Relațiile publice , se refer ă la comunicatele de presă, organizarea și participarea la evenimente,
comunicări pe internet, acțiuni de sp onsorizare etc. O activitate de PR eficient ă contribuie la
creșterea vânzărilor și, cel mai important, este o condiție fundamentală a construirii și a men ținetii
unui brand de succes.
Campaniile de emailing : sunt o metod ă ieftin ă și totodată o metodă foarte eficient ă de promovare
și vanzare, deoarece aceste campanii pot fi f ăcute targetat și personalizat, av ând o putere mare de
convingere asupra consumatrului.
Blogurile și newsletter -ele electronice ocupă un loc important în cadrul unei strategii de p romovare
:oferă avantajele unei informații delicate, actualizate mereu, si ale unui puternic impact emoțional.
Acestea au capacitatea de a fideliza clienții și de a crește valoarea medie a vânzarilor. Pe lângă
acestea, blog -ul este și un excelent mijloc de a aduce clienți noi.
Inscripționările pe diverse produse
Potrivit autorilor Dan Petre și Dragoș Iliescu, scopul teoriei promoțiilor este unul eficient, datorită
faptului că îl face pe cumpărător să achiziționeze un produs, eventual chiar în mod repetat, i ar dacă
produsul este suficient de bun, odată cumpărat, utilizatorul interacționează cu el, îl învață(learn) și
cee ce este cel mai important, acesta ajunge să îl prefere.36
Pentru ca un produs sau serviciu să fie promovat folosind metodele potrivite de pro movare, trebuie
să se țină cont de etzapa din ciclul vieții în care se află. Astfel că se poate utiliza modalizatea de
promovare în37:
a) Fază de lansare : atunci când produsul trebuie să aibă un comportament ofensiv în care se pot
folosi tehnici de publicitate directă, distribuirea de eșantioane, demonstrații.
b) Faza de creștere : când se face apel la organizarea de concursuri, reduceri de preț.
c) Faza de maturitate : produsul este promovat pentru a susține vânzările și pentru a păstra
fidelitatea clienților folosind oferte speciale, concursuri, jocuri.

36 Dan Petre și Dragoș Iliescu, „Psihologia reclamei și a consumatorului”, vol1. (p. 119)
37 Dan Petre, Mihae la Nicola, “Introducere în publicitate”, Bucuresti, Ed. comunicare.ro, 2004, (p. 210)

22
Un efect nedorit al acțiunilor de promovare prin care nu prea este stârnită atenția cumpărătorului,
este reprezentat de premiile nemotivante oferite sau sumele insufic iente.38
Un alt mare dezavntaj al comunicării prin intermediul promoțiilor este efectul pe care îl au asupra
fidelității față de brand (brand equity), adică cumpărătorii își construiesc preferințele pe baza
prețului sau calității și nu își mai fac preferinț e pentru mărci pe baza atributelor sau funcțiilor
prezente în cadrul publicității.39

2.3 Gândirea laterală
Odată cu apariția unui număr cât mai mare de brand -uri care oferă aceeași gamă de produse, brand –
urile care doresc să se detașeze de concurență apelează la creativitate și totodată la părăsirea
anumitor tipare in publicitate. Prin abordarea unor noi tipare se generează noi idei, lucrurile fiind
prezentate din alte perspective.
Edward de Bono a fost cel ce a prezentat diferențele din gândirea laterală și cea verticală, făcând
referire la faptul că „gândirea vertical se rezumă la încercarea de a alege cea mai bună abordare,
in vreme ce gândirea laterală urmărește, pur și simplu, s ă genereze diferite abordări”40
2.3.1 Gândirea laterală în reclame
Folosirea gândirii laterale în formarea unei reclame, generează idei noi, ducând totodată la o
schimbare de atitudini și abordări, după cum spune și Edward Bono.
Sorin Preda afirmă că rolul gândirii laterale este de a ne depărta de modelele rigide atunci când
vrem să folosim gândirea laterală și totodată să provocăm noi modele.
Pentru a genera noi modele folosindu -se de gândirea laterală, există mai multe procedee:41
• Fixarea cotelor – chiar dac ă găsim cea mai bună alternativă, nu ne oprim, ci comparăm cea
mai bună soluție cu restul rezultatelor;

38 Idem 20 (p. 214)
39 Dan Petre și Dragoș Iliescu, „Psihologia reclamei și a consumatorului”, vol1. (p. 129)
40 Edward de Bono, „Gândire laterală ” (p. 40)
41 Sorin Preda, „Introducere în creativitatea publicitară” (p. 74 -80)

23
• Contestarea presupozițiilor – presupune contestarea unor granițe și a limitelor impuse;
• Tehnica lui de ce – este un procedeu mai dificil și ori creatorii de publicitate găsesc soluții
inovatoare și nu se opresc asupra clișeelor, ori explică prolema simplu, fără a lăsa loc de
interpretări;
• Inovarea – presupune procesul de gândire anticipativă, care duc la crearea unor elemente noi,
în detrimentul celor vechi;
• Fracționarea – este important să creăm părți noi al situației;
• Metoda inversă – prin intermediul ei se produc restructurări, iar orice acțiune poate indica și o
direcție opusă așteptărilor;
• Folosirea analogiilor – trebuie să luăm în calcul cerințe precum: referirea la situații familiare,
explicarea evenimentului, acțiunea nu trebuie să prezinte viața reală, ci poate fi chiar o fantezie
care descrie obiecte sau probleme folosind metafore sau cadrul imaginar;
• Alegerea zonei de atenție – reprezintă un punct de acces prin care se poate aborda problema
mai întâi.
• Stimularea aleatorie – presupune folosirea informațiilor de orice fel , prin intermediul cărora
sunt puse în practică noi idei și sugestii.
După cum precizează Sorin Preda, prin reetichetarea și reinventar ea modelelor, stereotipurile devin
dușmanul creativității, iar crearea unor noi modele este mult mai utilă decât schimbarea unora
vechi.
2.3.2 Conceptul de gândire laterală
Conceptul de gândire laterală a lui Edward de Bono combate clișeele și se bazează p e noi
modalități de a atrage atenția. Astfel, atunci când vorbim de gândire laterală căutăm să deschidem
noi drumuri, pe când la gândirea verticală „optăm pentru cea mai promițătoare abordare a unei
probleme, pentru cea mai bună cale de a privi o situație” .42
Atunci când ne îndrepăm atenția către gândirea verticlă, realizăm că esența gândirii „constă
tocmai în aceea că fiecare pa trebuie să fie corect”43

42 Edward de Bono, „Gândirea laterală” (p. 39)
43 Idem (p. 42)

24

2.4 Emoțiile
În momentul în care sunt concepute, brand -urile apelează la simțurile individului , unde prin
intermediul acestora se conectează la emoțiile, gândirea și memoria acestuia. Folosirea emoțiilor
determină o anumită atitudine față de un brand și au capacitateade a spori transmiterea mesajului
publicitar.
Utilizarea materialelor emoționale pot g enera „predispoziții sau patternuri de comportament care
influențează puternic individul atunci când acesta intră în contact cu marca”44
Când vorbim despre emoție trebuie să ținem cont de faptul că „depinde în mare măsură de
dispozițiile afective ale fiecărei persoane, de fondul emoțional și comportamentul său”45

CAPITOLUL III – MARKETING
3.1 Ce este marketing -ul
Un mare specialist în marketing, Philip Kotler definește marketingul ca: „identificarea și
satisfacerea nevoilor umane și a celor sociale. Una dintre cele mai scurte definiții ale
marketingului sună așa: „satisfacerea în mod profitabil a nevoilor“ .46
Asociația Americană de Marketing definește marketingul astfel: „Marketingul este o funcție
organizațională și un set de procese pentru creearea, comunicare a și furnizarea valorii destinate
clienților și pentru destionarea relațiilor cu clienții în moduri care sa aducă beneficii atat
organizației, cât și grupurilor cointeresate în funcționarea ei”
Kotler și Keller afirmă faptul că într -un fel sau altul mereu va fi nevoie de vânzare, dar țelul
marketingului fiind acela de a înțelege clientul și de a îl cunoaște foarte bine, încât serviciul sau
produ sul să i se potrivească perfect și să se vândă sigur.47

4444Dan Petre, Drgoș Iliescu , Psihlogia reclamei și a cititorului, vol 2 , (p. 145)
45 Maria Moldovanu, Dorina Miron, Psihologia reclamei (p. 137 )
46 Philip Kotler, Kevin Lane Keller “Managementul -Marketingului ” (p. 4)
47 Idem (p. 5)

25

Comunicații
Bunuri și servicii
Bani

Informații
Figura 1. Un sistem simplu de marketing48
Profesorul Theodore Levitt de la Harvard a observat o diferență semnificantă între concepția
axată pe vânzare și marketing „Vânzarea se concentrează pe nevoile vânzătorului; marketingul
se concentrează pe nevoile cumpărătorului.Preocuparea vânzării este nevoia vânzătorului de a –
și transforma produsul în bani; cea a marketingului este ideea de a satisface nevoile clientului,
cu ajutorul produsului și al întregii mulțimi de lucruri asociate cu crearea, furnizarea și
consumul final al produsului.“49
Cele mai cunoscute definiții ale marketingului sunt bine sintetizate de autoarea Ana Lucia Ristei,
astfel, în viziunea ei marketingul este: “desfășurarea tuturor activităților necesare pentru
constatarea nevoilor și cerințelor pieței, programarea disponibilităților de produse, efectuarea
transferului de proprietate a mărfurilor, distribuirea lor fizică și facilitatea întregului proces de
cercetare legat de aceste probleme”.
O altă definiție a autoarei este următoarea: “a planifica și a pune în aplicare elaborarea,
stabilirea de prețuri , promovarea și distribuția unei idei, a unui produs sau serviciu în vederea
unui schimb mutual, urmărind satisfacerea part enerilor acestui schimb”.
Ana Lucia Ristei mai definește marketingul și ca fiind “procesul social, orientat spre
satisfacerea nevoilor și dorințelor indivizilor sau organizațiilor, prin crearea și schimbul
voluntar și concurențial de produse și servicii generatoare de utilități pentru cumpărători”.50

48 Idem (p. 11)
49 Philip Kotler, Kevin Lane Keller “Managementul -Marketingului ” (p. 18)
50 Ana Lucia Ristea, V Ioan -Franc „ Marketing strategic ” Ed. Expert, Bucuresti 2010 (pp. 13 -17)
Sectorul economic
(mulțimea
vânzătorilor)
Piața
(mulțimea
cumpărătorilor

26
Conceptul de marketing după cum definește Virgil Balaure „ se sprijină pe trei convingeri
fundamentale, respectiv: toate programele și acțiunile companiei vor fi orientate spre
consumator; volumul vânzărilor pr ofitabile va fi scopul firmei și nu volumul de dragul
volumului; toate activitățile de marketing ale firmei vor fi organizațional coordonate” .
După același autor marketingul este “ activitatea umană îndreptată în direcția satisfacerii
nevoilor și dorințelor prin intermediul procesului schimbului”.51

3.1.2 Conceptele fundamentale ale marketindului: nevoi, dorințe și cer ințe
Marketingul trebuie să încerce să înțeleagă nevoi le, dorințele și ceri nțele pieței -țintă.
Specialiștii Philip Kotler și Kevin Lane Keller afirmă următoare -Nevoile sunt cerințele primare
ale unei ființe umane. Oamenii au nevoie de aer, de hrană, de apă, de haine, dar și de un adăpost,
pentru a supraviețui. Totodată, oamenii simt nevoia să se distreze, să se relaxeze să se instruiască.
Toate aceste nevoi devin dorințe atunci când sunt îndreptate spre obiecte care ar putea satisface
nevoia respectivă. Dorințele sunt modelate de societatea în care traim. Cerințele sunt dorințele de
a obține un anume produs, ele sunt susținute prin capacitatea de a plăti pentru obținerea lui. Firmele
trebuie să estimeze câți oameni își doresc și câți ar fi dispuși și capabili să plătească pentru ele.
Deci înțelegerea nevoilor și a dorințelor clientului nu este întotdeauna un lucru simplu.52

3.1.3 Funcțiile marketingului
Principalea funcție a markingului este accea de a face produsele firmei cunoscute pentru toți
clienții existenți sau potențiali clienți.
Funcțiile marketingului unanim recunoscute sunt:

51 Virgil Balaure “Marketing” Ed. Uranus, București 2002 (pp. 13 -19)
52 Philip Kotler, Kevin Lane Keller “Managementul -Marketingului” (p. 31)

27
Investigarea pieței, a nevoilor de consum – Această funcție face ca întreprinderea să obțină informații
despre piețele prezente sau cele potențiale, despre nevoile de consum, comportamentul consumatorului
etc.
Conectarea dinamică a întreprinderii la mediul socio -economic – Această funcție arată relația dintre
întreprindere și mediul în care acționează.
Satisfacerea în condiții superioare a nevoilor de consum – Această funcție presupune un rol activ în
legătură cu exigențele clienților.
Maximizarea eficienței economice – Marketingul urmărește să ajute organizațiile în atingerea
obiectivului.53
3.2 Strategia de marketing
Odată ce a avut loc înțelegerea pieței prin cercetarea nevoilor consumatorilor, urmează conceperea
strategiei de marketing care este orientată spre client și potrivit lui Kotler și Armstrong trebuie să
răspundă la întrebările ”ce clienți vom servi?” și „cum putem să -i servim cel mai bine pe clienții
țintă?”54O firmă trebuie să știe că nu poate servi toți indivizii, iar atenția ei trebuie îndreptată doar
asupra consumatorului stereotip pe care trebuie să -l atragă spre produsele și serviciile firmei.
După ce a fost stabilită strategia de marketing, urmează conceperea unui program de marketing
care constă în abordarea „celor patru p”55(preț, produs, plasare, promovare) .
Kotler a definit produsul ca „o combinație de bunuri și servicii pe care firma le oferă pieței țintă ”.
Prețul este reprezentat de suna de bani alocată de către clienți pentru a achiziționa un probus sau
un serviciu. Plasamentul este reprezentat de modul firmei de a pune pr odusul la dispoziția
consumatorului. Promovarea este reprezentată de activitățile prin intermediul cărora se prezintă
meritele produsului și urmărește să convingă consumatorul să achiziționezee produsul sau
serviciul. 56
3.3 Diferența dintre marketingul tra dițional și cybermarketing

53 Virgil Balaure “Marketing” Ed. Uranus, București 2002 (pp. 27 -33)
54 Philip Kotler, Gary Armstrong, Principiile marketingului (p. 34)
55 Idem (pp. 35 -67)
56 Idem (p 67)

28
Apariția Internetului a dus la „modificarea, reformularea și adaptarea continuă a modului de
înțelegere, teoretizare și practicare a marketingului în actuala societate”57
Diferențele dintre mar ketingul tradițional și marketingul online (cybermarketing) au fost studiate
de autorii Gheorghe Ozman și Mihai Ozman.
1. Prima diferență presupune costurile ridicate de producție pentru tipărirea materialelor de
promovare în ceea ce privește marketingul tradițional, pe când cybermarketing -ul ajută la
diminuarea costurilor.
2. O a doua diferență între cele două tipuri de marketing presupune timul alocat materialelor
publicitare, în marketing’ul tradițional alocându -se mai mult timp producției. În cybermarketing
orice greșală de tipar dintr -un material publicitar poate i editată în timp real, astfel se micșorează
timpul de producție și editare pentru fiecare material în parte.
3. A treia și cea mai importantă trăsătură a cybermarketing -ului presupune „îndepărtarea
barierelor din calea extinderi i pe piețele internaționale”58
În felul acesta, putem admite că diferențele precum timpul și costul de producție și editare a
materialului publicitar, interactivitatea cu publicul consumator, dar mai ales oportunitatea
globalizării unui produs sau serviciu, aduc valoare cybermarketing -ului în defavoarea
marketing’ului tradițional.
Chiar dacă este vorba despre marketing -ul tradițional sau marketingul online, acesta rămâne în
continuare „un proces prin care firmele creează valoare pentru clienți și construiesc
relațiiputernice cu aceștia, astfel încât să obțină , în schimb, valoare de la clienți”59

57 Gheorghe Ozman și Mihai Ozman, „Cybermarketing” (p. 8)
58 Gheorghe Ozman și Mihai Ozman , „Cybermarketing ” (p. 16)
59 Philip Kotler, Garz Armstrong „ Principiile marketingului ” (p. 57)

29