Proiectul meu de diplomă prezintă sintez a unor date privind analiza [617183]

1
INTRODUCERE

Proiectul meu de diplomă prezintă sintez a unor date privind analiza
impactului asupra mediului a unei activități din domediul prest ări servicii. Am
ales să detaliez o serie de informații privind gestionarea deșeurilor din cadrul
S.C Auchan ROM ÂNIA S.A , situată în județul Bacău.
Lucrarea este structurată pe 7 capitole, fiecare capitol abordând
problematica deșeurilor, primul capitol făcând referire la impactul pe car e îl au
deșeurile în general.
După primul capitol care a fost ca și o introducere în domeniul deșeurilor,
urmează prevederile legislative care fac parte din capitolul 2, accentul punându –
se în mare măsură pe legislația în vigoare aplicată în domeniul gest ionării
deșeurilor, a controlului activităților și obligațiilor în domeniul gestionării
deșeurilor și nu în ultimul rând a atribuțiilor și răspunderilor autorităților
competente.
Partea de gestionare a deșeurilor este cuprinsă în capitolul începând cu o
scurtă prezentare a societății .
În capitolul 4 se regăsesc date cu privire la identificarea principalelor
categorii de deșeuri din cadrul societății.
În capitolul 5 se face o identificare exactă realizată pe parcursul anului
2015 a deșeurilor rezultate l a S.C Auchan ROMÂNIA S.A din județul Bacău.
Capitolul 6 prezintă procesul de monitorizarea a factorilor de mediu.
Ultimul capitol urmărește o sinteză a proiectului de diplomă.
Pentru realizarea lucrării s -a efectuat o amplă documentare la sediul S.C
Auchan ROMÂNIA S.A din județul Bacău.

2
CAPITOLUL I
1. Impactul 0activităților antropice 0asupra mediului

1.10Conceptul de impact 0asupra mediului înconjurător 0este în
stransă legătură cu conceptul de calitate și totodată cu conceptul de stare a
mediului aflându -se într -o strânsă 0corelație cu aceste a. Altfel spus, se 0face
referire la totalitatea acțiunilor umane (potențiale cât și existente) care au
influență directă asupra componentelor mediului înconjurător, asupra sănătății
cât și bunăstării um ane de pe un teritoriu. Privind 0din punct de vedere al
aspectului efectelor induse asupra 0comportamentului mediului înconjură tor,
impactul se poate claifica 0în: impact negativ 0și impact pozitiv.

Fig. 1. Reprezentarea cadrului presiune -stare -impact -răspuns [..]

Clasificarea impacturilor:

Criteriul formei de manifestare:

-Impacturile ireversibile, într -un timp dat acestea nu pot fi absorbite de
mediu;
-Impacturile reversibile, cauzate de factori permanenți, iar în ceea ce
privește intervenția, aceasta poate să fie metabolizată de către mediu într -un
interval determinat de timp neavând nici o intervenție de micșorare, diminuare.

Criteriul duratei de manifestare:
R
Ă
S
P
U
N
S

S
O
C
I
A
L
PRESIUNE ANTOPICĂ
STAREA MEDIULUI
ÎNCONJURĂTOR
IMPACTURILE PE
COMPONENTE

3
-Impacturile temporare, în momentul în care energia de impact se
consumă rapid și efectul de impact dispare la fel de rapid;
-Impacturile permanente, atunci când impacul persistă un timp
îndelungat ori devine nedefini t.

Privind raportul de scară teritorială a efectelor induse, avem:

-Impacturile locale, influentând un spațiu limitat;
-Impacturile strategice, repercutându -se asupra unor zone mai extinse în
comparație cu ariile exploatate de către activitățile umane.

Criteriul intensității impactului:

-Impacturile cu grad ridicat de intensitate rezultând acțiune maximă;
-Impacturile cu grad mediu de intensitate având efecte percepute și
existente;
-Impacturile cu grad scăzut de intensitate, efectele acest ora fiind
metabolizate de către mediu într -un timp scurt.

Privind natura efectelor, avem:

-Impacturile negative, determinând degradarea mediului;
-Impacturile pozitive, având efecte favorabile și determinând siguranța
omului;
-Impacturile vizuale, cu manifestare directă asupra esteticii peisajelor;
-Impacturile cumulative, (atât cele pozitive cât și cele negative)
determinate de către acțiunile sinergice care induc efectele complexe prin
amplificare și cumulare de efecte în timp.

1.2 Evaluarea impa ctului antopic .

Acest concept se află la baza a numeroase studii de evaluare a
impacturilor antropice asupra elementelor mediului înconjurător. Trecerea de la
știință la decizia social -politică în sensul în care sunt incluse granițele
economiei, societăț ii și mediului reprezintă evaluarea impactului asupra
mediului.
Dacă sunt cunoscute efectele activităților umane și magnitudinea, pot fi
valorificate aceste aspecte în procesul de luare a deciziilor cât și în
managementul mediului înconjurător.
Geografi i își vor concentra atenția asupra extinderii impactului uman și
totodată asupra naturii cât și asupra efectelor cautate de către om în privința

4
fiecărei componente geografice în parte (exemplu: impactul antropic asupra
faunei, vegetației, reliefului, solu rilor).
Evaluarea impactului asupra mediului înconjurător este definită ca fiind
un proces gândit să asigure că posibilele impacturi majore asupra mediului sunt
evaluate satisfăcător și sunt luate în calcul proiectarea, planificarea, autorizarea
și implem entarea tipurilor de acțiuni relevante.
Evaluarea impactului asupra mediului reprezintă instrumentul
politicilor de mediu și al proceselor de luare a deciziilor la diverse nivele scalare
(local, regional, național).
În majoritatea cazurilor evaluarea im pactului asupra mediului este
conținută în reglementările de mediu. Procesul de evaluare a impactului asupra
mediului conține următoarele etape:
-crearea unui studiu de impact asupra mediului înconjurător care să ia
în calcul efectele dezvoltării activită ților umane pe un teritoriu și potențialele
impacuri;
-consultarea și participarea publică urmată după publicarea studiului de
impact;
-procesul luării deciziilor cu privire la autorizarea și implementarea
activității umane.
Ținând cont de abordarea si principiile de organizare a evaluării se pot
distinge următoarele categorii de metode și tehnici:
-procedurile ad -hoc;
-listele de control;
-rețelele și sistemele de diagrame;
-matricile de evaluare;
-metodele cantitative;
-alte metode.

Activitatea de evaluare a impactului asupra mediului reprezintă un
proces:
1. anticipativ, urmărind ca problemele mediului înconjurător să fie luate
în considerare chiar din faza incipientă de demarare a noilor obiective și
activitățile majore cu impact semnificativ asupra mediului;
2. integrator, pentru că însumează considerentele mediului înconjurător
în faza de proiectare ajutând la respectarea cerințelor realizării dezvoltării
durabile.
3. participativ și tehnic, fiindcă integrează analizarea, colectarea și
utilizarea anumitor date tehnice și științifice cu consultarea autorităților care au
atribuții în domeniul protecției mediului cât și a publicului.
Printre factorii potențiali restrictivi pentru eficiența și eficacitatea
instrumentelor cu ajutorul cărora se evaluează impactul asupra mediului
înconjurător, se numără:

5
 contextul administrativ, adică rolul autorităților competente;
 conteext social (sărăcia);
 subiectivitatea preferințelor (suficiența detaliilor, ignorarea
alternativelor, existența unor prejudecăț i);
 lipsa de informații și cunoștințe concise cu privire la relațiile din cadrul
mediului înconjurător cât și a parametrilor esențiali ai calității lui.

1.3 Impactul omului în mediul înconjurător

1.3.1 Consecințele imediate ale creșterii numerice a popu lației

Cercetătorii consideră că există o strânsă legătură între degradarea
mediului înconjurător și creșterea numerică a populației pe glob. La începutul
secolului XXI populația globului era estimată undeva la 6,1 miliarde. Se
preconizează că în anul 2050, popul ația să se ridice la 9,3 miliarde iar în anul
2200 să ajungă la 11 miliarde.

Sunt luate în considerare câteva probleme majore cum ar fi:

A. Creșterea numerică a populației lumii care atrage cu sine:

– creștere a densității oamenilor pe , de unde se exercită o
presiune umană ridicată asupra terenului;
– în momentul în care există o creștere numerică aceasta este
urmată de creșterea cerințelor de viață: sănătate, hrană, locuire, mișcare, etc,
toate ducând la suprasolicitarea resurselor naturale cât și la dezechilibrul
relațiilor dintre mediul înconjurător și om;
– de asemenea contradicțiile sociale au la bază creșterea numerică,
acestea având urmări negative pentru spațiul vital. Se acutizează probleme
importante precum transportul, habitatul, ser viciile sociale etc.
Creșterea numerică a populației a determinat, alături de cerințele
oamenilor, transformările raporturilor omului cu mediul: omul fiind o
componentă obișnuită a naturii devine un ataș al acesteia, iar în zilele noastre,
este un contra pus al naturii.

B. Declinul mediului și creșterea economică.

Există doua mari probleme care conduc la conflictul dintre mediu și
societate:
1.Activități economice care sunt orientate către o producție din ce în ce
mai mare. Această ”goană” după câstig p rezintă urmări numeroase, dintre care
notăm trei ca fiind cele mai relevante:

6
– creșterea continuă a masei de deșeuri;
– forțarea producției din punct de vedere tehnologic urmată de cantități
semnificative de poluanți în aer, sol, apă;
– reducerea resurselor na turale din cauza exploatării necontrolate.

2.Exploatarea necontrolată a resurselor din țările slab dezvoltate sau
sărace de către marii consumatori din țările dezvoltate. Există o serie de
consecințe vizibile, cum ar fi:
– scăderea biodiversității într -un ritm accelerat;
– distrugerea mediilor naturale de dezvoltare autohtone;
– creșterea mizeriei acolo unde natura a înzestrat locurile și accentuarea
decalajelor economice.

1.4 Impactul antropic asupra vegetației

Încă din momentul apariției sale, omenirea a avut cea mai constantă și
puternică influență asupra acestei componente importante a mediului. Din cauza
modificărilor induse vegetației, factorul uman a contribuit la modificarea
solului, a cantității și calității apei. Putem afirma în mod clar faptul că peisajul
cât și natura acestuia au fost afectate prin modificarea vegetației.
Putem constitui o clasificare a habitatelor vegetale din cauza modificări
induse de factorul uman, în cinci tipuri principale după cum urmează:
1. habitate naturale, a căror dezvo ltare are loc în absența activității umane;
2. habitate degradate, create prin intermediul deranjărilor sporadice și
incomplete ale activităților umane (ex: tăierea cât și incendierea pădurilor);
3. habitate cultivate, în care deranjamentele factorului uman sunt
constante , acestea fiind însoțite de introducerea intenționată a plantelor;
4. habitate ruderale, în care deranjamentele sunt susținute însă fără a avea
loc înlocuirea intenționată a vegetației (ex: habitatele care sunt situate la
marginea drumului);
5. habitatele artificiale, dezvoltarea acestora are loc în momentul în care
omul modifică toate componentele pe o scară largă.
Impactul factorului uman asupra vegetației s -a realizat cu trecerea
timpului prin numeroase procese, dintre care notăm:
 pășunatul;
 tăierea pădurilor;
 incendierea și efectul ei asupra vegetației;
 poluarea apelor și aerului, cât și efectul ei asupra vegetației.

1.4 Impactul antropic asupra faunei. Influența omului asupra faunei a
crescut odată cu trecerea timpului , dar poate fi grupată în patru categorii
importante de impact:

7
– răspândirea animalelor;
– domesticirea animalelor;
– extinderea areală a faunei pe Glob;
– reducerea biodiversității.

1.5 Impac tul uman asupra solurilor. Solul este o resursă vulnerabilă
și extrem de subțire, predispusă la percol prin însăși relația sa de poziție cu
celălalte categorii de componente, solul aflându -se la interfața dintre geosfere.
Solul privit ca un produs natural de sinteză, a avut parte de cele mai vechi și
constante schimbări din partea societății umane. Impactul antropic privid sub
acțiunea omului cât și prin prisma rezultatului acestei acțiuni, se poate afirma că
impactul poate fi înțeles ca; impact negativ și impact pozitiv.
Solul cât și proprietățile acestuia sunt afectate în mod direct și puternic
de către activitățile agricole. Primele acțiuni ale omului asupra solului au luat
naștere încă din Neolitic prin: trecerea bruscă de la cules și vânătoare, la
cultivarea plantelor; introducerea irigațiilor; implicarea intensă în exploatarea
extensivă a terenurilor și totodată a solului cu ajutorul uneltelor. În epoca
modernă sunt reliefate exploatarea intensivă prin intermediul mecanizării,
fertilizării și amendării solurilor.
Dintre toate modificările pe care societatea umană le -a introdus la
nivelul solului le amintim pe cele chimice ( ex: lateritizarea, salinizarea),
hidrologice, strcuturale (compactizarea) și eroziunea solului.

8
CAPITOLUL II
Reglementări legislative în domeniul gestionării deșeurilor

O parte din aspectele legislative referitoarea la gestionarea deș eurilor se
regăsesc în legile:

 Legea colectării 0selective. Legea 132/2010 privind 0colec tarea selectivă
a deșeurilor în 0instituțiile publice, publicată în Monitorul 0Oficial nr. 461
din 6.07.2010 .0Parlamentul României a adoptă prezenta 0lege. Obiectul
prezentei legi îl 0constit uie instituirea obligativității 0colec tării selective a
deșeurilor în 0instit uțiile publice, astfel cum sunt0definit e în Legea nr.
500/2002 privind 0finanțele publice, cu modificările și completările
ulterioare, precum 0și în instituțiile în care statul 0este acționar ma joritar,
denumite în continuare0 instituții publice [7].
Prin aplicarea prezentei legi se urm ăresc [7]:
a) creșterea gradului de reciclare și de valorificare a deșeurilor colectate
selectiv;
b) creșterea gradului de informare și de conștientizare, precum și
educarea funcționarilor publici, a angajaților și a cetățenilor cu privire la
colectarea selectivă și managementul deșeurilor.

Fără a aduce atingere legislației privind ambalajele și deșeurile de
ambalaje, prevederile prezentei legi se aplică următoarelor categorii de
deșeuri [7]:
a) deșeuri de hârtie și carton;
b) deșeuri de metal și plastic;
c) deșeuri de sticlă.
Sistemul de colectare selectivă a deșeurilor trebuie să respecte
următoarele condiții [7]:
a) containerele și recipientele folosite pentru colectarea selectivă se
inscripționează cu denumirea materialului/materialelor pentru care sunt
destinate ;
b) în fiecare birou/incintă al/a instituției publice vor fi amplasate 3 recipiente
de colectare selectivă a deșeurilor. Acestea vor avea următoarele culori, în
funcție de tipul de deșeuri colectate: albastru pentru deșeuri de hârtie și
carton, galben pentru deșeuri de metal și plastic și alb/verde pentru sticla
albă/colorată;

9
c) pe fiecare etaj/nivel al instituției publice vor fi amplasate recipiente de
colectare selectivă;
d) recipientele vor fi amplasate într -un loc ușor accesibil, marcat și indicat
corespunzăto r;
e) fiecare instituție publică este obligată să înființeze la intrarea în instituție
un punct de colectare selectivă a deșeurilor destinat vizitatorilor și să
asigure informarea acestora în acest scop, prin exemplificarea tipurilor de
deșeuri corespunzătoar e fiecărui container;
f) recipientele din interiorul clădirii aparținând instituției publice vor fi
golite în funcție de intensitatea activității/ritmul de umplere de către
personalul însărcinat cu efectuarea curățeniei;
g) marcarea containerelor în culorile prevăzute la litera b) se poate face prin
vopsire, prin aplicare de folie adezivă sau prin alt procedeu similar, pe
minimum 20% din suprafața totală vizibilă;
h) inscripționarea și aplicarea marcajului colorat trebuie să fie durabile și
vizibile, astfel încât să se asigure identificarea destinației containerelor și
a recipientelor de colectare selectivă.

 Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor , publicată în Monitorul
Oficial nr. 837 din 25 noiembrie 2011. Prezenta lege abrogă Ordonanța de
urgență 78/2000 pr ivind regimul deseurilor publicată în Monitorul Oficial
nr. 283 din 22 iunie 2000 [8].
 Hotarârea Guvernului nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei
Naționale de Gestionare a Deșeurilor și a Planului National de Gestionare
a Deșeurilor (M.O. nr. 954 din 18 octombrie 2004), modificată și
completată prin H.G. nr. 358/2007 (M.O. 271/ 24. 04. 2007) [9].
2.1 Condiții generale privind gestionarea deșeurilor. Prevederi legislative :
Gestionarea deșeurilor are în vedere utilizarea proceselor și a metodelor
care nu pun în pericol sănătatea și a mediului înconjurător, iar autoritățile
competente autorizează și co ntrolează activitățile de valorificare și eliminare a
deșeurilor, urmărind ca acestea [10]:
 să nu prezinte riscuri pentru sănătatea populației și pentru apa, aer, sol,
faună sau vegetație;
 să nu producă poluare fonică sau miros neplăcut;
 să nu afecteze peisajele sau zonele protejate.

10
Se interzice persoanelor fizice, persoanelor fizice autorizate să desfășoare
activități independente și persoanelor juridice abandonarea, înlăturarea sau
eliminarea necontrolată a deșeurilor, precum și orice alte operațiuni
neautorizate, efectuate cu acestea.
Autoritățile competente stabilesc masurile corespunzătoare pentru [10]:
1. prevenirea generării deșeurilor și a efectelor nocive ale acestora, prin:
a) dezvoltarea de tehnologii curate și economice în utilizarea resurselor
naturale;
b) dezvoltarea tehnică și comercializarea de produse astfel proiectate încât,
prin caracteristicile lor de fabricație, prin utilizarea și prin eliminarea lor după
utilizare, ac estea să nu contribuie sau să contribuie în măsură cât mai mică la
creșterea riscului de poluare și a gradului de nocivitate a deșeurilor;
c) dezvoltarea de tehnici adecvate pentru eliminarea sau neutralizarea
substanțelor periculoase conținute în deșeurile d estinate valorificării;
2. valorificarea deșeurilor prin reciclare, reutilizare sau prin orice alt proces
care vizează obținerea de materii prime secundare sau utilizarea unor
categorii de deșeuri ca sursă de energie.
Autoritățile competente adoptă măsurile n ecesare în vederea creării, la
nivel național, a unui sistem adecvat și integrat al instalațiilor de eliminare a
deșeurilor, ținând seama de cele mai bune tehnologii disponibile care nu implica
costuri excesive. Acest sistem trebuie să asigure eliminarea d eșeurilor la nivel
național și să își îndeplinească scopul la nivel local, ținând seama de condițiile
geografice și de necesitatea unor instalații specifice pentru anumite tipuri de
deșeuri [10]. Sistemul menționat trebuie să permită eliminarea deșeurilor prin
instalații specifice și prin intermediul celor mai adecvate metode și tehnologii,
care să asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății populației și a mediului.
În vederea atingerii obiectivelor menționate, autoritățile competente sunt
obligate să elaboreze planuri de gestionare a deșeurilor atât la nivel local, cât și
la nivel național. La elaborarea planurilor de gestionare a deșeurilor se are în
vedere ca acestea să conțină [10]:
 în mod obligatoriu, informații referitoare la:
 tipurile, cantit ățile și originea deșeurilor care urmează să fie
valorificate sau eliminate;
 măsuri specifice pentru categorii speciale de deșeuri;
 zone și instalații de valorificare sau ele eliminare a deșeurilor;
 după caz, informații cu privire la:
 persoanele fizice au torizate să desfășoare activități
independente sau la persoane juridice, împuternicite cu
gestionarea deșeurilor;
 costurile estimative ale operațiunilor de valorificare și
eliminare a deșeurilor;

11
 măsuri pentru încurajarea raționalizării colectării, sortării și
tratării deșeurilor.
Autoritatea teritorială de protecție a mediului solicită completarea și/sau
modificarea planurilor întocmite de consiliile locale și de producătorii de
deșeuri.
Planurile pentru deșeuri vor furniza măsuri pentru următoarele obiective
[10]:
a) diminuarea sau limitarea generării de deșeuri și a gradului de
periculozitate a acestora;
b) reciclarea, regenerarea sau alte forme de utilizare a deșeurilor;
c) neutralizarea din punct de vedere ecologic a deșeurilor;
d) remedierea șirurilor polu ate.

Programele pentru managementul activităților legate de deșeuri, prevăzute
în planuri, vor cuprinde [10]:
a) analiza situației și prognozarea tipului, proprietăților și cantităților
de deșeuri generate și a celor supuse valorificării și eliminării;
b) obiec tivele, etapele și termenele pentru implementarea
programelor;
c) metodele, tehnologiile și instalațiile pentru tratarea, valorificarea și
eliminarea deșeurilor;
d) descrierea metodelor, tehnologiilor și instalațiilor de tratare,
valorificare și eliminare a deșeurilor, precum Și a amplasamentelor
destinate acestora;
e) deciziile legate de amenajarea amplasamentelor, aplicarea
tehnologiilor și exploatarea instalațiilor de tratare, valorificare și
eliminare a deșeurilor;
f) resursele pentru implementarea programului;
g) măsuri pentru sprijinirea, încurajarea și raționalizarea activităților
de gestiune legate de deșeuri;
h) coordonarea cu alte programe legate de această activitate;
i) implementarea unui sistem de raportare și control, de intervenție
imediată, de evaluare a rezu ltatelor și de aducere la zi a Planului
național de gestionare a deșeurilor.
Autorizațiile pentru activități care implică colectarea deșeurilor,
depozitarea și tratarea lor vor fi eliberate de [10]:
 autoritățile teritoriale de protecție a mediului, pentru deșeuri
menajere, deșeuri de producție și deșeuri periculoase;
 autoritatea publică centrală de protecție a mediului, pentru deșeuri
menajere, deșeuri de, producție și deșeuri periculoase, în cazul în

12
care activitățile se desfășoară pe un teritoriu mai mare decât un
județ;
 consiliile locale în a căror rază teritorială se desfășoară activitatea
pentru deșeurile de construcție și demolări.
Acordul și/sau autorizația de mediu se eliberează la cerere și conțin în
mod obligatoriu [10]:
 activitățile pentru care se solicită autorizarea;
 tipurile, compoziția, proprietățile, cantitățile și originea deșeurilor;
 cerințele tehnice;
 măsurile de siguranță care trebuie să fie luate;
 amplasamentele de valorificare sau de eliminare a deșeurilor;
 metodele de tratare, valorificare și eliminare a deșeurilor.
Sunt exceptate de la cerința autorizării specifice a activităților de valorificare și
eliminare a deșeurilor următoarele unități [10]:
a) unitățile care asigură eliminarea propriilor deșeuri la locurile de
producere făr ă să afecteze sănătatea populației sau calitatea mediului;
b) unitățile care valorifică integral deșeurile fără să afecteze sănătatea
populației sau calitatea mediului.
Excepția se aplica dacă [10]:
a) unitățile au obținut deja, pentru alt profil de activitate d ecât valorificarea
sau eliminarea deșeurilor;
b) tipurile, cantitățile de deșeuri și metodele de valorificare sau eliminare a
acestora.
Unitățile care asigură, cu titlu profesional, colectarea sau transportul
deșeurilor, precum și cele care intermediază elimi narea sau valorificarea
deșeurilor pentru terți nu sunt supuse procedurii de autorizare specifice
activităților de valorificare și eliminare a deșeurilor, acestea urmând să
transmită autoritarilor competente informări privind operațiunile efectuate.
Costur ile aferente activităților de colectare, transport, depozitare,
valorificare sau eliminare a deșeurilor se suportă de [10]:
a) deținătorul de deșeuri care încredințează deșeurile unei unități
specializate;
b) deținătorul anterior al deșeurilor sau producătorul de produse care
generează deșeuri.
Cheltuielile legate de analizarea deșeurilor, de monitorizarea tehnologica
proprie și a factorilor de mediu și de verificare a datelor declarate se suportă de
deținăto rii deșeurilor.

13
Dacă generatorii de deșeuri sunt necunoscuți, cheltuielile legate de
curățarea și refacerea mediului vor fi asumate de persoanele care sunt
identificate ca actuali deținători, până la aflarea săvârșitorului; acesta din urma
va acoperi și ch eltuielile legate de acțiunile actualului deținător pentru a -l
identifica.
Dacă generatorul deșeurilor nu poate fi identificat, persoanele fizice sau
juridice ale căror proprietăți sunt afectate pot primi sprijin financiar din partea
autorităților locale, iar în cazul în care sunt implicate deșeuri periculoase, din
partea Fondului pentru mediu [10].
2.2 Obligații în domeniul gestionării deșeurilor
2.2.1 Obligațiile producătorilor de deșeuri
Producătorii de deșeuri, precum și unitățile specializate în conceperea și
proiectarea activităților ce pot genera deșeuri au următoarele obligații [10]:
a) să adopte, încă de la faza de concepție și proiectare a unui produs,
soluțiile și tehnologiile de eliminare sau de diminuare la minimum posibil
a producerii deșeur ilor;
b) să ia masurile necesare de reducere la minimum a cantităților de deșeuri
rezultate din activitățile existente;
c) să nu pună în circulație produse, dacă nu există posibilitatea eliminării
acestora ca deșeuri;
d) să conceapă și să proiecteze tehnologiile și activitățile specifice, astfel
încât să se reducă la minimum posibil cantitatea de deșeuri generata de
aceste tehnologii;
e) să ambaleze produsele în mod corespunzător, pentru a preveni
deteriorarea și transformarea acestora în deșeuri;
f) să evite formarea uno r stocuri de materii prime, materiale auxiliare,
produse și subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deșeuri ca urmare
a depășirii termenului de valabilitate;
g) să valorifice în totalitate, dacă este posibil din punct de vedere tehnic și
economic, subprodusele rezultate din procesele tehnologice;
h) să nu amestece diferitele categorii de deșeuri periculoase sau deșeuri
periculoase cu deșeuri nepericuloase;
i) să asigure echipamente de protecție și de lucru adecvate operațiunilor
aferente gestionarii deșeu rilor în condiții de securitate a muncii;
j) să nu genereze fenomene de poluare prin descărcări necontrolate de
deșeuri în
mediu;
k) să ia masurile necesare astfel încât eliminarea deșeurilor să se facă în
condiții de respectare a reglementarilor privind protecț ia populației și a
mediului;

14
l) să nu abandoneze deșeurile și să nu le depoziteze în locuri neautorizate;
m) să separe deșeurile înainte de colectare, în vederea valorificării sau
eliminării acestora;
n) să desemneze o persoana, din rândul angajaților proprii, car e să
urmărească și să asigure îndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege în
sarcina producătorilor de deșeuri;
o) să țină evidența deșeurilor și operațiunilor cu deșeuri în conformitate cu
prevederile prezentei ordonanței de urgență;
p) să prezente accesul auto rităților de inspecție și control la metodele,
tehnologiile și instalațiile pentru tratarea, valorificarea și eliminarea
deșeurilor tehnologice, precum și la documentele care se referă la deșeuri;
q) să prevadă și să realizeze măsurile restrictive necesare ca re trebuie să fie
luate după închiderea amplasamentelor și închiderea activităților.
Producătorii și deținătorii de deșeuri periculoase au obligația să elaboreze,
în condițiile legii, planuri de intervenție pentru situații accidentale și să asigure
condiți ile de aplicare a acestora.
Producătorii și deținătorii de deșeuri au obligația să asigure valorificarea
sau eliminarea deșeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deșeurilor
proprii unor unități autorizate, în vederea valorificării sau eliminării a cestora.
Producătorii și deținătorii de deșeuri își organizează sistemul propriu de
eliminare a deșeurilor, dacă deșeurile nu pot fi preluate de unități specializate
din sistemul organizat în acest scop [10].
2.2.2 Obligațiile operatorilor în domeniul valorificării și eliminării
deșeurilor
Unitățile care valorifica deșeurile au următoarele obligații [10]:
 să dețină spatii special amenajate pentru depozitarea temporară a
deșeurilor;
 să evite formarea de stocuri de deșeuri ce urmează să fie valorificate,
precum și de produse rezultate în urma valorificării, care ar putea genera
fenomene de poluare a mediului sau care prezintă riscuri de incendiu față
de vecinătăți;
 să folosească tehnologii și instalații omologate pen tru valorificarea
deșeurilor;
 să supună eliminării finale reziduurile rezultate din valorificarea
deșeurilor.

Unitățile care elimina deșeurile au următoarele obligații [10]:
 să asigure eliminarea, în totalitate și în timp util, a deșeurilor care le sunt
încredințate;

15
 să folosească tehnologii și instalații omologate pentru eliminarea
deșeurilor;
 să amplaseze și să amenajeze depozitul final de deșeuri într -un spațiu și în
condiții corespunzătoare și numai cu acordul autorităților competente;
 să introducă în depozitul final numai deșeurile permise de autoritățile
competente și să respecte tehnologia de depozitare aprobata de acestea;
 să supravegheze permanent modul de depozitare finală a deșeurilor sub
aspectul stabilității și etanșeității și să efectueze măsu rătorile necesare
stabilite de autoritățile competente pentru exploatarea în condiții de
siguranță a depozitelor respective;
 să exploateze la parametrii proiectați instalațiile de depoluare cu care sunt
dotate și să se doteze cu instalații pentru depoluare , acolo unde acestea
lipsesc;
 să execute lucrările de reconstrucție ecologică și de încadrare în peisajul
zonei, impuse de autoritățile competente, și să organizeze supravegherea
în continuare a depozitelor după sistarea depunerii deșeurilor;
 să supraveghe ze activitățile de eliminare a deșeurilor și să execute
controlul și monitorizarea emisiilor și imisiilor de poluanți, prin
laboratorul propriu sau în colaborare cu alte laboratoare atestate de
autoritățile competente.

 LEGEA Nr. 249 din 28 octombrie 2015 cu privire la modalitatea de
gestionare a ambalajelor cât și a deșeurilor din ambalaje.

Sunt supuse prevederilor acestei legi toate tipurile de ambalaje
introduse pe piață indiferent de materialele din care au fost confecționate și de
modul lor de folosi re în activitățile comerciale, economice, în gospodăriile
populației cât și în orice alte activități, precum și toate deșeurile din ambalaje,
netinând cont de modul de generare.
Pentru a se realiza o aplicare unitară la nivel național a colectării
selecti ve, deșeurile de ambalaje trebuie colectate în containere marcate cu
denumirea materialelor pentru care sunt destinate, fabricate ori inscripționate
corespunzător în culorile: galben -pentru deșeuri din plastic, materiale compozite
și metal, albastru -pentru deșeuri din hârtie sau carton, roșu pentru deșeuri
periculoase, alb/verde pentru deșeuri de sticlă albă/colorată.

 HOTĂRÂREA nr. 856 din 16 august 2002 privind evidența gestiunii
deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv
deșeuri le periculoase

16
Agenții economici generatori de deșeuri sunt obligați să aibă o evidență
a gestiunii acestora, în conformitate cu modelul prevăzut pentru fiecare tip de
deșeu.
Datele sunt centralizate anual privind evidența gestiunii deșeurilor și
sunt t rasmite autorităților publice teritori ale pentru protecția mediului.

 Ordonanța de Urgență Nr. 78/2000 cu privire la regimul deșeurilor

Deținătorii de deșeuri și producătorii de deșeuri au obligația să asigure
eliminarea sau valorificarea deșeurilor pri n mijloace proprii ori prin predarea
deșeurilor realizate unor unități autorizate în vederea eliminării sau valorificării
acestora; livrarea și primirea deșeurilor menajere, deșeurilor de producție,
deșeurilor periculoase, deșeurilor de construcție și de l a demolări, în vederea
eliminării lor.

 Hotărârea nr. 349/2002 cu privire la gestionarea ambalajelor și
deșeurilor de ambalaje modificată prin Hotărârea nr. 899/2004

Agenții economici care se ocupă cu ambalarea produselor/ introduc în
piață produse ambalate ori ambalaje de desfacere sunt considerați responsabili
pentru ambalajele primare, secundare și terțiare ce ambalează produsele proprii
în momentul în care sunt introduse pe piață.
Operatorii economici care sunt deținători de deșeuri de ambalaje
rezultate în urma activității lor industrială, comercială ori de producție, sunt
obligați să valorifice sau să încredințeze deșeurile către un operator economic
avizat de către autoritatea competentă pentru protecția mediului în vederea
valorificării deșeu rilor de ambalaje sau incinerării acestora în instalații de
incinerare a deșeurilor cu recuperare de energie.

 Hotărârea nr. 170/2004 cu privire la gestionarea anvelopelor uzate

Operatorii economici care introduc pe piață anvelope noi și/sau uzate
desti nate reutilizării au obligația să refolosească, să reutilizeze, să reșapeze, să
recicleze și/sau să valorifice din punct de vedere termoenergetic întreaga
cantitate de anvelope uzate colectată.

17
CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ
3.1 Prezentarea societății S.C Auchan ROMÂNIA S.A

Denumirea societății : S.C Auchan ROMÂNIA S.A

Sigla societății:

Fig. 1. Sigla S.C Auchan ROMÂNIA S.A

Amplasamentul societății : societatea este amplasată pe strada Calea
Republicii, nr 181, județ Bacău, în incinta Complexului Comercial HELLO
SHOPPING PARK. (fig 1).

Fig.2 . Poziționarea societății S.C Auchan ROMÂNIA S.A [ ]

18
Forma de proprietate : societatea S.C Auchan ROMÂNIA S.A este o
compacnie având forma juridică de societate comercială pe acțiuni, 89,8% din
capital fiind deținut de familia Mulliez, restul de 10,2% fiind deținut de
colaboratori. Auchan Group este divizat în cinci părți: E -commerce, Banca
Accord, Immochan, supermarketuri și hipermarketuri.

Date de identificare : cod fiscal: 17233051, registru comerț:
J40/2731/2005.

Activitatea : Codul CAEN, conform Ordinului nr. 337/2007: 4711 -Comerț
cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzare predominantă de produse
alimentare, băuturi și tutun.

Formatori Auchan Bacău:

Fig. 3. Formatori Auchan Bacău -conducere

19

Fig. 4. Formatori Auchan Bacău pe departamente

20
CAPITOLUL IV
4.1 Descrierea principalelor tipuri de deșeuri în cadrul S.C Auchan
România S.A -Bacău

Principalul obiectiv al gestionării deșeurilor reprezintă protecția sănătății
oamenilor și a mediului înconjurător împotriva tuturor efectelor cu impact nociv
cauzate de depozitarea, colectarea, transportul, stocarea și tratarea deșeurilor.
Luând în considerare toate acestea, trebuie satisfăcute o serie de condiț ii
necesare și obligatorii:
a. să nu prezinte riscuri majore pentru aer, apă, sol, vegetație ori faună;
b. să nu producă miros neplăcut sau poluare fonică;
c. să nu afecteze zonele protejate sau peisajele.

A. Deșeuri de ambalaje

În cadrul S.C Auchan ROMÂNIA S.A -Bacău , ambalajele asigură
integritatea și igiena produselor, totodată protejăndu -le în timpul transportului,
depozitării și păstrării. Ambalajele reprezintă un suport pentru furnizarea
informațiilor importante în legătură cu produsul ambalat: producător, cantitate,
termen de valabilitate, instrucțiuni de păstrare, de utilizare și în același timp fac
ca produsul să fie atrăgător pentru client.
Indiferent de modul de colectare a deșeurilor de ambalaje în cadrul acestei
societăți, este necesară crearea și dezvoltarea anumitor instalații de stocare dar și
de procesare a deșeurilor în vederea reciclării.
Astfel, ambalajele din sticlă colectate sunt stocate inițial pentru a se
asigura că sticla este sortată în funcție de culoare dar și lipsită de impurități.
Hârtia și cartonul sunt sortate în diferite containere pentru a elimina
impuritățile. De exemplu, stocarea este realizată pe categorii precum carton,
hârtie de scris, hârtie sau carton de joasă calitate rezultat din ambalarea
produselor în timpul transpo rtului etc.
Ambalajele colectate în amestec, din diferite materiale, sunt sortate în așa
fel încât să se ajungă la materiale cu aceași compoziție, spre exemplu: aluminiu,
tetrapak etc; și în ceea ce privește ambalajele plastice: PVC, PET, PP.

21

Fig. 5. Reciclare ambalaje plastice

B. Deșeuri de echipamente electrice și electronice

În cadrul S.C Auchan ROMÂNIA S.A, DEEE -urile sunt echipamente
electrice și electrocasnice defecte, primite retur de la clienți.
Aceste echipamente conțin diferite metale precu m aluminiu și fier, însă și
altele precum cupru. Unele dintre aceste DEEE -uri conțin și metale periculoase
și dăunătoare pentru mediu (exemplu: frigiderul cu CFC). Din acest motiv
DEEE -urile sunt colectate separat, atât din punct de vedere al protecției me diului
cât și al reciclării.

S.C Auchan ROMÂNIA S.A deține o categorie strânsă de echipamente
electronice și electrocasnice, cum ar fi:
– Aparate uz casnic de dimensiuni mari;
– Aparate uz casnic de dimensiuni mici;
– Echipamente de iluminat;
– Echipamente de l arg consum;
– Echipamente informatice și de telecomunicații;
– Echipamente sportive și de agrement;
– Dispozitive medicale;
– Instrumente pentru supraveghere și control.

22
C. Deșeuri de baterii și acumulatori

Deșeurile de baterii și acumulatori provin de la clienți sub formă de retur
sau în ceea ce privește bateriile de automobile, în momentul achiziționării unei
noi baterii cu schimbul celei vechi, S.C Auchan ROMÂNIA S.A înapoiază
clientului 5% din valoarea noii baterii cumpărate, astfel adunându -se un volum
mai mar e de baterii.
Acumulatorii auto cât și celălalte categorii de baterii sunt depozitate într -o
pubelă cu roți marcată cu două linii în formă de X.

Fig. 6. Container depozitare baterii auto

Fig. 6.

23
CAPITOLUL V
5.1 Managementul deșeurilor la S.C Auchan ROMÂNIA S.A -Bacău

Tabel nr.1 Tipuri de deșeuri
Nr.
crt. TIPUL DE DESEU COD DESEU
1 Deșeu ambalaje hârtie și carton 15 01 01
2 Deșeu ambalaj plastic – folie 15 01 02
3 Deșeuri EPS 15 01 02
4 Deșeuri P.E.T. 15 01 02
5 Deșeu ambalaj plastic – lădițe 15 01 02
6 Baterii cu plumb (acumulatori uzați) 16 06 01*
7 Anvelope scoase din uz 16 01 03
8 DEEE -uri 20 01 35*
9 DEEE -uri 20 01 36
10 Deșeuri de baterii si acumulatori portabili
(DBA) 20 01 33*
11 Surse de iluminat 20 01 21*
12 Materii care nu se pretează consumului sau
procesarii 02 02 03
13 Materii care nu se preteaza consumului sau
procesării 02 06 01
14 Deșeuri de uleiuri și grăsimi comestibile 20 01 25
15 Deșeuri de uleiuri de motor, de transmisie și
de ungere 13 02 05*
16 Deșeuri municipale amestecate – menajer 20 03 01
17 Deșeuri metalice și nemetalice 16 02 14
18 Deșeu de ambalaje de lemn 15 01 03
19 Deșeuri lichide apoase 16 10 02
20 Deșeuri uleioase de separator 19 08 09

24
Agent economic: S.C Auchan ROMÂNIA S.A -Bacău
Anul: 2015
Deșeu: hârtie ș i carton cod 15 01 01
Starea fizică: solidă
1.Generare deșeuri

Nr. Luna Cantitate deș eu Sold
Generate din care 4.400
Valorificată Eliminată final ramasa î n stoc
1 Ianuarie 11.998 15.448 0 950
2 Februarie 16.238 15.588 0 1.600
3 Martie 9.078 10.678 0 0
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
TOTAL AN 37.314 41.714 0

25
Nr. Luna Stocare Tratare Transport
Canti –
tatea Tipul Canti –
tatea Modul Scopul Mijlocul Desti –
natia
1 Ianuarie 16.398 VA+VN 0 AS Vr
2 Februarie 17.188 VA+VN 0 AS Vr
3 Martie 10.678 VA+VN 0 AS Vr
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octom brie
11 Noiem brie
12 Decembrie
TOTAL 41.714

Agent economic: S.C Auchan ROMÂNIA S.A -Bacău
Ambalaje de hârtie ș i carton cod 15 01 01
2.Stocarea provizorie, tratarea și transportul deș eurilor

26
Tip de stocare Mod de tratare Mijloc de transport Scopul tratarii Destinatia
RM Recipient
metalic TM Tratare
mecanica AS Autospeciale
V Pentru
valorificare DO-Depozit
de gunoi al
orasului
RP Recipient de
plastic TC Tratare
chimica AN Auto
nespecial HP-Hada
proprie
BZ Bazin
decantor TMC Tratare
mecano –
chimica H Transport
hIdraulic HC-Halda
industriala
comuna
CT Container
transportabil TB Tratare
biochimica
CF Cale ferata I-Incinerare
in scopul
eliminarii
CF Container fix D Deshidratare Vr-
Valorificare
prin agenti
economici
autorizati S Saci TT Tratare
termica
PD Platforma de
deshidratare
A Altele A Altele E In vederea
eliminarii P-Utilizare
materiala sau
energetica in
propria
inteprindere VN In vrac,
neacoperit

27
Agent economic: S.C Auchan ROMÂNIA S.A -Bacău
Ambalaje de hartie si carton cod 15 01 01
3.Valorificarea deșeurilor

Nr.
Crt Luna Cantitate
deșeu valorificată Operația de
valorificare, conform
Anexei 3 din Legea
211/2011 Agentul economic care
efectuează operația de
valorificare

1 Ianuarie 15.448 R3+ R12
S.C.
ECOPAPER

&
ANDISIMO 2 Februarie 15.588 R3+ R12
3 Martie 10.678 R3+ R12
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
TOTAL AN 41.714

28
OPERAȚIE VALORIFICARE
Conform anexei 3 din Legea 211/2011:

R1 – Folosire ca material combu stibil ori ca sursă de energie ;
R2 – regenerare / valorificare solvenți;
R3 – valorificare / reciclare de substanțe organice care nu pot fi folosite ca
solvenți;
R4 – valorificare / reciclare de metale și compuși metalici;
R5 – valorificare / reciclare de materiale anorganice;
R6 – regenerar e de baze ori acizi;
R7 – valorificare componenți folosiți pentru reducere poluare;
R8 – valorificare componenți ai catalizatorilor;
R9 – reutilizarea petrolului ori rafinarea acestuia;
R10 – beneficiile tratării terenurilor pentru agricultură ori îmbunătă țire
ecologică;
R11 – folosirea deșeurilor rezultate din operațiunile R1 -R10;

29
OPERAȚIE DE ELIMINARE
Conform anexei 2 din Legea 211/2011:

D1 – depozitare pe sol sau în sol;
D2 – tratare sol (de ex: biodegradare deșeu în sol);
D3 – injectarea în subteran;
D4 – acumulare la suprafață;
D5 – depozite special construite;
D6 – evacuare în mări/oceane;
D7 – evacuare într -o masă de apă cu excepție mări;
D8 – tratarea biologică;
D9 – tratament fizico -chimic;
D10 – incinerare pe sol;
D11 – incinerare pe mare;
D12 – stocare permanentă;
D13 – amestecare anterioară operațiuni D1 -D12;
D14 – reambalare anterioară operațiuni D1 -D13

30
Agent economic: S.C Auchan ROMÂNIA S.A -Bacău
Anul: 2015
Tip deșeu: Lădițe plastic cod 15 01 02
Starea fizică: solidă
1.Generare deșeuri

Nr. Luna Cantitatea de deseu Sold
Generate din care 0
Valorificata eliminata final ramasa in stoc
1 Ianuarie 900 850 0 50
2 Februarie 527 544 0 33
3 Martie 382 415 0 0
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
TOTAL AN 1.809 1.809 0 0

31

Agent economic: S.C Auchan ROMÂNIA S.A -Bacău
Ladite plastic cod 15 01 02
2.Stocarea provizorie, tratarea si transportul deseurilor

Nr. Luna Stocare Tratare Transport
Canti –
tatea Tipul 1) Canti –
tatea Modul 2) Scopul
3) Mijlocul
4) Desti –
natia 5)
1 Ianuarie 900 VN 0 AS Vr
2 Februarie 577 VN 0 AS Vr
3 Mart ie 415 VN 0 AS Vr
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 Augu st
9 Sept embrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
TOTAL 1.809

32
Agent economic: S.C Auchan ROMÂNIA S.A -Bacău
Ladite plastic cod 15 01 02
3.Valorificare deșeuri

Nr.
Crt Luna Cantitatea de
deseu valorificata Operația de
valorificare,conf
Anexei 3 din
Legea 211/2011 Agentul economic care
efectuează operația de
valorificare
1 Ianuarie 850 R12
S.C.
ANDISIMO
S.R.L. 2 Februarie 544 R12
3 Martie 415 R12
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
TOTAL AN 1.809

33
Agent economic: S.C Auchan ROMÂNIA S.A -Bacău
Ladite plastic cod 15 01 02
4.Eliminarea deșeurilor

Nr. Luna Cantitatea de deseu Sold
Generate din care 50
Valorifi
cata eliminat
a final ramasa in stoc
1 Ianuarie 180 220 0 10
2 Februarie 25 0 0 35
3 Martie 38 73 0 0
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
TOTAL AN 243 293 0

34
Agent economic: S.C Auchan ROMÂNIA S.A -Bacău
Echipamente electrice si electronice cod 20 01 35*
1.Valorificarea deșeurilor

Nr.
Crt Luna Cantitatea de
deseu valorificata Operația de
valorificare,
conform Anexei 3
din Legea 211/2011 Agentul economic care
efectuează operația de
valorificare
1 Ianuarie 140 R12
S.C.ECOTIC
prin
ECOREC
RECYCLING
S.R.L. 2 Februarie 0 R12
3 Martie 4 R12
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
TOTAL AN 144

35
Agent economic: S.C Auchan ROMÂNIA S.A -Bacău
Echipamente electrice si electronice cod 20 01 35*
2.Eliminarea deșeurilor

Nr.
Crt Luna Cantita
tea de
deseu
eliminit
a Operația elimi
nare, conform
Anexei 2 din
Legea
211/2011 Agentul economic care
efectuează operația de
eliminare
1 Ianuarie 0
ECOTIC
prin
S.C. ECOREC
RECYCLING
S.R.L. 2 Februarie 0
3 Martie 0
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
TOTAL AN

36
Agent economic: S.C Auchan ROMÂNIA S.A -Bacău
Tipul de deșeu: Deseuri nerefolosibile si menajere cod 20 03 01
Starea fizică: solidă
1.Generarea deșeurilor

Nr. Luna Cantitatea de deseu Sold
Generate din care 0
Valorificata eliminata final ramasa in stoc
1 Ianuarie 7980 0 7980 0
2 Februarie 9900 0 9900 0
3 Martie 12800 0 12800 0
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
TOTAL
AN 30.680 0 30.680

37

Agent economic: S.C Auchan ROMÂNIA S.A -Bacău
Deseuri nerefolosibile si menajere cod 20 03 01
2.Stocarea provizorie, tratarea si transportul deseurilor
Nr. Luna Stocare Tratare Transport
Canti tate
Tipul Canti tate
Modul Scopu
l Mijlocu
l Desti nația

1 Ianuarie 7980 CT 0 AS DO
2 Februarie 9900 CT 0 AS DO
3 Martie 12800 CT 0 AS DO
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
TOTAL 30.680

38
Agent economic: S.C Auchan ROMÂNIA S.A -Bacău
Deseuri nerefolosibile si menajere cod 20 03 01
3.Valorificarea deșeurilor

Nr.
Crt Luna Cantitatea de
deseu
valorificata Operația de
valorificare,
conform Anexei 3
din Legea
211/2011 Agentul
economic care
efectuează
operația de
valorificare
1 Ianuarie
S.C.
SOMA
S.R.L. 2 Februarie
3 Martie
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
TOTAL AN 0

39
Agent economic: S.C Auchan ROMÂNIA S.A -Bacău
Deseuri nerefolosibile si menajere cod 20 03 01
4.Eliminarea deșeurilor

Nr.
Crt Luna Cantitatea de
deseu
eliminita Eliminare,
conform
Anexei 2
din Legea
211/2011 Agentul economic
care efectuează
operația de
eliminare
1 Ianuarie 7.980 D5
S.C.
SOMA
S.R.L. 2 Februarie 9.900 D5
3 Martie 12.800 D5
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
TOTAL AN 30.680

40
CAPITOLUL VI
Proces de monitorizare

4.1 Dotări ale spațiului comercial Auchan S.A:

Spațiul societății destinat desfășurării activității are o suprafață de 17000
mp, cu următoarele funcționalități: spații de vânzare, galerie comercială,
restaurante fast -food astfel:
– Laborator patiserie – pâine care include: laboratorul propriu -zis
brutărie patiserie, mic depozt de făină, cameră frigorifică;
– Laborator de coferărie;
– Laborator gastronomie cuprinde: sala de preparație, cameră
frigorifică legume, spălător, cameră frigorifică;
– Laborator carmangerie cuprinde următoarele spații auxiliare:
cameră frigorifică casare porc -vită, cameră frigorifică păsări,
cameră ambalat+etiche tare, cameră frigorifică pentru păstrare
produse finite, zonă laborator propriu -zisă, spălător;
– Laborator produse pescărie cuprinde: zonă servire, cameră
frigorifică pește, cameră frigorifică deșeuri pește;
– Depozite produse alimentare;
– Depozite produse nea limentare;
– Cameră tablou electric, generstor electric;
– Stație pompă;
– Birouri administrative;
– Vestiare;
– Casierie centrală;
– Spații de circulații;
– Grupuri sanitare.

Clădire hypermarketului se grupează în următoarele zone funcționale:
– Zona duprafeței de vânzare;
– Zona laboratoarelor și anexelor suprafeșței de vânzare;
– Zona birourilor și vestiarelor la etaj;
– Zona compartimentelor tehnice;
– Atelier întreținere.

4.2 Materii prime, auxiliare, combustibili și ambalaje folosite, mod de
depozit are, cantități

În cadrul activității de comerț cu amănuntul al produselor alimentare și
nealimentare se comercializează:

41
– Preparate din carne, carne proaspătăambalată și neambalată,
carne congelată, pește proaspăt și congelat, produse din pește,
lapte și d erivate, produse alimentare ambalate care nu necesită
congelare, grăsimi vegetale ambalate, dulciuri, băuturi acoolice și
răcoritoare, produse de patiserie li panificație. Legume, fructe și
produse nealimentare ( cosmetice, textile, încălțăminte, jucării,
produse electrice, eletronice și electrocasnice).

4.3 Utilități: apă, canalizare, energie

Alimentarea cu apă utilizată în scop potabil și menajer se relizează din rețeaua
de distribuție a municipiului Bacău.

Apa necesară pentru obiectiv este înmagazinată în două rezervoare astfel:
– R1 metalic, suprateran, care asigură stocarea rezervei intangibile
pentru incediu a complexului Auchan;
– R2 metalic care asigură compensarea debitului maxim pentru
consum curent al complexului Auchan.

Distribuția ape i pentru complexul Auchan:
– Din rezervorul R2, apa pentru consum curent este distribuită în
rețeaua interioară de distribuție prin pompare cu ajutorul unui
grup de pompare format din 1+1 electropompe și recipient
hidrofor cu membrană;
– Din rezervorul R1, apa pentru stingerea incendiilor prin hidranți
exteriori este distribuită prin pompare cu ajutorul unui grup de
pompare format din 1+1 electropompe printr -o rețea de tip inelar
executată din conducta PEHD din același rezervor, apa pentru
stingerea incendiilor prin hifranți interiori și instalații de
splinkere este distribuită prin pompare cu ajutorul unui grup de
pompare format din 2+1 electropompe și o electropompă pilot
printr -o rețea interioară executată din conducta OL.

Instalații de măsurare a volumelo r prelevate:
– Un debitmetru montat pe branșamentul la rețeaua orășenească în
căminul principal;
– Un debitmetru montat pe branșamentul complexului Auchan.

Pe teriroriul obiectivului rezultă următoarele categorii de ape;
– Ape uzate menajere rezultate de la gr upurile sanitare, oficii,
dușuri;
– Ape uzate tehnologice, rezultate din zona laboratoarelor;

42
– Ape pluviale colectate de pe acoperișuri;
– Ape pluviale care ar putea fi impurificate accidental cu produse
petroliere colectate de platformele staționare a autovehi culelor și
platforelor carosabiele.

4.4 Instalații pentru reșținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu:

AER:
– Cos centrală termică
– Cos evacuare la sectorul brutărie
– Cos evacuare la sectorul gastronomie
APĂ:
– Două separatoare de produse petroliere pentru apele pluviale
posibil a fi impurificate, colectate de pe platforma betonată și
căile de acces.

4.5 Dotări și măsuri pentru protecția mediului:

SOL:
– Incintă betonată;
– Pubele și eurocontainere pentru colectarea selectivă a deșeurilor
rezultate din activitate;

4.6 Concentrații de poluanți, nivel de zgomot admise la evacuarea în mediu:

AER: concentrațiile poluanților evacuați în atmosferă trebuie să nu depășească
în aerul înconjurător valorile limită prevăzute de STAS nr. 1257/87:

Tabel nr
Poluant Perioadă scurtă
de mediere U.M Concentrația
maximă
admisibilă
Pulberi în
suspensie 30 min mg/mc 0.5

APA: parametrii calitativi ai apelor evacuate în rețeua de canalizare menajeră,
vor respecta limitele prevăzute în NTPA 002/2002 stabiliți prin HG 188/2002 cu
amentamentele ulterioare.

ZGOMOT: nivelul de zgomot se va încadra în limitele impuse de STAS
10009/88.

43
4.7 Monitorizarea mediului:
a. indictori fizico -chimici emiși, emisii de poluanți, frecvență:

AER: titularul de activitate are obligația să monitorizeze nivelul poluanților în
aer imisii -pulberi în suspensie, la limita incintei, rezultați în urma procesului de
ardere a gazului natural la centrala termică .

APA: referitor la indicatorii de calitate ai apelor epurate obligația urmării
acestora înainte de descărcare în emisar revine deținătorului sistemului de
alimentare cu apa și canalizare/epurare.

ZGOMOT: nivelul de zgomot se va încadra în limitele impuse de S TAS
10009/88 -frecvența anuală.

44
4.8 Monitor izare deșeurilor și ambalajelor

Tabel nr : deșeuri produ se, colectate, stocate temporar
Nr.
crt Cod deșeu
conf. HG
856/02 Deșeu Secție Cantitate Stare
fizică Depozitare
1 20 03 01 Deșeuri
menajere Întreaga
unitate 500t/an Solidă Europubele
2 20 01 01 Hârtie si
carton Întreaga
unitate 400t/an Solidă Europubele
3 20 01 02 Sticlă Gastronomie 0,1t/an Solidă Europubele
4 20 01 39 Plastic Gastronomie 50t/an Solidă Europubele
5 02 01 02 Țesuturi
animale Carmangerie 150t/an Solidă Camere
frigorifice
6 15 01 02 PET Aparat
colectare 8t/lună Solidă Saci
menajeri
7 15 01 04 Aluminiu Aparat
colectare 3t/an Solidă Saci
menajeri
8 15 01 03 Lemn Intreaga
activitate 50t/an Solidă Saci
menajeri
9 20 01 35*
20 01 36 DEEE Activitate de
colectare Cca 1t/an Solidă Container
10 08 03 17* Tonere de
imprimantă Birouri 10buc/an Solidă Magazie
11 20 01 25 Uleiuri și
grăsimi Carmangerie
Gastromomie 5t/an Lichidă Bidoane
magazie
12 20 01 21 Tuburi
neon Din unitate 0,05t/an Solidă Magazie
13 16 06 01* Baterii și
acumulatori Mijloace auto 0,5t/an Solidă Magazie
14 16 06 02*
16 06 03* Baterii
electronice
mici Aparatura
electronică 0,05t/an Solidă Magazie

45
Tabel nr Deșeuri valorificate, comercializate
Nr
crt Cod
deșeu
conf. HG
856/02 Deșeu Secție Cantitate Stare
fizică Destinație
1 20 01 01 Hârtie si
carton Întreaga
unitate 400t/an Solidă Unități
autoriza. în
valorificare
2 20 01 02 Sticlă Gastronomie 0,1t/an Solidă
3 20 01 39 Plastic Gastronomie 50t/an Solidă
4 02 01 02 Țesuturi
animale Carmangerie 150t/an Solidă
5 15 01 02 PET Aparat
colectare 8t/lună Solidă
6 15 01 04 Aluminiu Aparat
colectare 3t/an Solidă
7 15 01 03 Lemn Intreaga
activitate 50t/an Solidă
8 20 01 35*
20 01 36 DEEE Activitate de
colectare Cca 1t/an Solidă
9 08 03 17* Tonere de
imprimantă Birouri 10buc/an Solidă
10 20 01 25 Uleiuri și
grăsimi Carmangerie
Gastromomie 5t/an Lichidă
11 20 01 21 Tuburi
neon Din unitate 0,05t/an Solidă
12 16 06 01* Baterii și
acumulatori Mijloace
auto 0,5t/an Solidă
13 16 06 02*
16 06 03* Baterii
electronice
mici Aparatura
electronică 0,05t/an Solidă

46
Monitorizarea gestiunii deșeurilor: ținerea evidenței deșeurilor, conform
HG 856/2002 -tip deșeu, cod, cantitate produsă, mod de stocare, transport,
eliminare.
Modul de transport al deșeurilor: deșeurile sunt transportate cu mijloace
de transport proprii și ale prestatotilor de servicii cu respectarea prevederilor HG
1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe
teritoriul Rom âniei.
Depozitarea definitivă a deșeurilor: deșeurile menajere sunt eliminate final
la un depozit autorizat de deșeuri menajere.
Ambalaje rezultate/folosite, mod de gospodărire, valorificare: amabalajele
rezultate se colectează selectiv , se compactează și se preiau de către societăți
autorizate în eliminarea/valorificarea lor. Ambalajele folosite se comercializează
odată cu mărfurile.

47
CAPITOLUL VII
Concluzii

În lucrare s -a studiat proc esul de gestionare a deșeurilor ca element
component al analizei impactului asupra mediului a unei activități din domeniul
prestări servicii, în acest caz fiind luat în calcul S.C Auchan România S.A, din
județul Bacău.
În lucrare sunt prezentate impacturile antropice asupra mediului
înconjurător, pevederile legislative legate de gestionarea deșeurilor precum și
categoriile de deșeuri rezultate în urma desfășurării activității Auchan Bacău.
Pentru aceasta s -a efectuat o amplă documentare la sediul Auchan Bacău cât și a
legislației în vigoare publicată în Monitorul Oficial.
În situația reală de la fața locului, în urma documentării prin intermediul
discuțiilor cu responsabilul resurse umane al Auchan Bacău, am ajuns la
următoarele concluzii:
– Deșeurile rezultate în urma desfășurării activității Auchan Bacău
sunt sortate și trimise mai departe spre a fi valorificate;
– Colectarea deșeurilor se efectuează selectiv de către angajații
comapniei sub îndrumare a responsabilului de calitate a mediului;

În concluzie,mediul înconjurător reprezintă totalitatea elementelor
naturale aflate în continuă transformare din cauza acțiunilor 0umane. El
cuprinde 0reliefu l0apa0aerul 0solul.
Fiecare 0element 0reprezintă 0un0rol0deosebit 0în crearea 0mediului 0natural.
De0cele0mai0multe 0ori,0vorbind 0despre 0impactul asupra 0mediului
înconjurător se fac referiri 0la0poluare. În realitate, 0acțiunea
omului 0depășește 0mult0sfera 0poluării și 0de0aceea 0este0mai corect 0să
vorbim 0de diferite căi de 0deterioare 0a0mediului.
Proiectul de diploma: Analiza impactului asupra mediului a unei
activități din domeniul prestări servicii este structurată pe șase capitole fiecare
cuprizând mai multe subcapitole.
În primul capitol am detaliat noțiunile generale legate de impactul
antropic asupra mediului înconjurător.
În al doilea capitol am menționat elementele legislative în demoneiul
gestionării deșeurilor.
Al treilea capitol face referire la profil de activitate, denumire, formatori
Auchan Bacău.
Al patrulea capitol prezintă principalele categorii de deșeuri realizate de
către Auchan Bacău.
În al c incilea capitol am realizat tabele cuprinzând tipurile de deșeuri,
cantități, valorificarea și eliminarea acestora în corelație cu prevederile
legislatve.

48
Ultimul capitol prezintă procesul de monitorizare, dotările Auchan
Bacău, monitorizarea aerului, apei, zgomtului.
Deoarece Auchan Bacă u funcționează în parametrii impuși de legislația
în vigoare, nu pot fi aduse recomandări decât să își mențină act ivitatea în
aceleași condiții.