Proiectul Evaluare Inovatoare In Fizica

Strategia didactică a proiectului este interactivă.

Trăsatura dominantă a unui proiect este triplul său caracter colectiv prin:

Grupul țintă – beneficiar

Prin parteneriat – inițiere

Prin spirit de echipă – realizare

Se realizează o creștere a interesului și a motivației pentru învățare prin legatura cu viața cotidiană

Încurajarea autonomiei elevilor pe o temă dezvoltă capacitatea de autoformare, monitorizarea propriilor nevoi de înțelegere, localizarea resurselor și administrarea lor.

Prin elaborare de proiecte profesorii au misiunea de a descoperi fiecare elev și de a valorifica punctele tari ale sale. Astfel elevii nu mai sunt total dependenți de profesori, activitatea lor fiind doar ghidată de aceștia. Proiectele angajează elevii în roluri active.

Prin realizarea proiectelor elevii pot să-și dezvolte competențe necesare în viitor:

Responsabilitate și capacitate de adaptare

Competențe de comunicare

Creativitate și curiozitate intelectuală

Gândire critică și sistemică

Informare și abilități media

Capacități interpersonale și de colaborare

Identificarea,formularea și rezolvarea problemelor

Elevii prin asumarea diferitelor roluri trebuie să îndeplinească sarcini pline de semnificație, demonstrându-și cunoștințele și abilitățile prin intermediul produselor ce sunt realizate.

Capacități de bază ce pot fi măsurate:

Deprinderi de bază – raționament matematic

Capacitate legate de gândire – a raționa, a lua decizii

Calități personale – stima de sine, autoconducere, sociabilitate

Tema proiectului propus susține interesul elevului dacă:

Subiectul are un grad de noutate

Resursele materiale îi sunt indicate de la început de profesor

Rezolvarea sarcinii îi ridică prestigiul în fața celorlalți

Părinții îl înțeleg și apreciază efortul

Speranța unui calificativ bun este reală

Profesorul va stabili împreună cu elevii dacă:

Se va evalua modul de realizare a proiectului, produsul final sau amândouă

Se va ține cont de ajutorul solicitat

Se va evalua interesul elevului de a-și procura singur resursele

Se va prezenta profesorului modul de lucru

Astfel prin documentare în mod independent și colaborare cu colegii fac investigații își manifestă creativitatea. Prin combinarea celor mai bune practici pedagogice cu puterea tehnologiei informației profesorii pot cultiva potențialul inovator al tinerilor.

2. Scopul evaluării

Evaluarea, în termeni moderni, este un proces de măsurare și apreciere a rezultatelor sistemului de educație, a eficienței prin compararea rezultatelor cu obiectivele propuse. Evaluarea a fost supusă unui proces continuu de perfecționare. Influența evaluării se face tot mai resimțită în procesul predare – învățare. G.Berger sintetiza: ”Ceea ce ne îndeamnă pe toți să ne evaluăm este faptul că nu mai suntem siguri de ceea ce facem”.

Evaluarea este un proces care, pe langă fapul că implică subiecți concreți și are efecte în mintea și conștiința elevilor, ea implică și judecăți de valoare, raportate la valori morale și de caracter.

Evaluarea nu este un eveniment izolat, ci un proces continuu și oferă elevilor mijloacele de a arăta ce au învățat în moduri variate.

Folosind metode de evaluare pe tot parcursul unității de învățare, profesorii află mai multe despre nevoile elevilor și pot adapta procesul de instruire pentru a îmbunătăți rezultatele elevilor.

Evaluările trebuie să vizeze obiective specifice:

cum progresează elevii cu privire la îndeplinirea obiectivelor operaționale

ce capacități cognitive folosesc elevii

dacă elevii își dezvoltă autonomia în învățare și folosesc reflecția pentru a îmbunătăți propriul proces de învățare

cât de bine integrează și aplică elevii noile informații

ce îi motivează pe elevi

eficiența unor anumite intervenții

dacă strategiile de predare trebuie să fie modificate

Procesul de evaluare fiind centrat pe elevi, aceștia sunt implicați mai mult în toate formele de evaluare și beneficiază de oportunități de a învăța și de a exersa prin:

Crearea planurilor de proiect, a listelor de verificare și a grilelor de evaluare

Utilizarea sugestiilor de reflecție pentru a-i ajuta să se gândească la propria învățare și să se autoevalueze

Stabilirea de obiective, definirea sarcinilor, anticiparea rezultatelor învățării

Identificarea dificultăților pe care le întâmpină în procesul de învățare și analizarea strategiilor pe care le pot folosi pentru a îmbunătăți acest proces

Oferirea și primirea de feedback de la colegi.

Implicarea în procesul de evaluare la acest nivel, favorizează sentimentul de control asupra procesului de învățare, iar elevii își dezvoltă o imagine despre sine ca persoane capabile care au succes în activitatea de învățare.
Pentru a reuși, elevii au nevoie să fie sprijiniți prin:

Criterii clare de la început

Oportunități de monitorizare a propriului progres

Metode de a oferi feedback constructiv colegilor

Timp pentru a reflecta la propriile procese și produse și de a le îmbunătăți

J.B.Piobetae – «  nimeni nu se naște un bun examinator și evaluator ci devine ».

3. Putem trăi fără energie?…

Aceasta a fost întrebarea esențială pentru realizarea unor proiecte pe tema conservării energiei mecanice.

Activitatea în proiect a elevilor este evaluată pe urmatoarele direcții:

Operarea cu fapte,concepte, deprinderi rezultate din învățare,competențe tehnice

Competențele cheie și gradul de dezvoltare prin evaluarea realizată în timpul desfășurării proiectului

Calitatea muncii – inovația,imaginația,judecata și tehnica estetică

Reflecția – capacitatea de a urmări obiectivele propuse,de a evalua progresul și a se autoaprecia

Evaluarea inițială – în prima săptămână a proiectului, pentru a stabili cunoștințele elevilor legate de temă – energie mecanică. Pentru aceasta se folosesc: teste,diagrama KWL,chestionare,teste de identificare nevoi de studiu(fig.2).

Evaluarea formativă – pe parcursul desfașurării proiectului, pentru a monitoriza progresul elevilor: teste,fișe de observare a activităților,fișe de lucru,teste de autoevaluare.

Evaluarea sumativă – în ultima săptămână vor completa diagramele KWL și fișele de evaluare ale proiectului.

Brainstormingul – permite dezvoltarea abilităților de comunicare și a curiozității intelectuale. Se folosesc întrebări deschise. Soluțiile pot forma o bază de date.

Grila KWL (fig.1) – folosită în faza anterioară derulării proiectului dar și în timpul acestuia, permite folosirea experienței anterioare,face conexiunile cu viața reală și permite elevilor să se cunoască mai bine. Elevii notează tot ce știu despre energie,tipuri de energie,ce doresc să afle și în final înregistrează ce au învățat. De asemenea permite elevilor să facă conexiuni personale înainte de explorarea conținutului învățării. Chestionarea în acest mod ajută la formarea echipelor și la stabilirea unui plan de activitate al acestora.

Lista de verificare a abilităților de folosire a resurselor tehnologice și practice – folosită la început, va fi completată pe durata desfășurării proiectului.

Lista de verificare a proiectului (fig.3) – fișa cu elementele esențiale ale proiectului realizat, pentru a permite evaluarea calitativă,cantitativă și unitară a proiectului. Se va folosi ca metodă de autoevaluare continuă dar și la finalul proiectului. Fiecare elev va completa lista de verificare,5minute,după care timp de 10 minute vor fi discuții,observații și revizuiri ale problemelor apărute.

Fișa de evaluare în cadrul grupului – evaluarea și autoevaluarea colaborării dintre elevi în timpul proiectului.

Site wiki (fig.4) – pentru postarea proiectelor realizate și dezbateri pe tema lor.

Fișa de evaluare finală – evaluarea finală a proiectului.

Fig.1.GrilaKWL Fig.2.Identificare nevoi studiu

Fig.3.Fișa verificare proiect Fig.4.Site wiki

Elevii au studiat pe tot parcursul derulării proiectului fișa de progres și au completat în jurnal. Ei au colaborat foarte bine în echipe și au avut idei surprinzătoare pentru proiecte,făcând legătura dintre energie – mediu și protejarea acestuia. Experiența a fost benefică, elevii fiind interesați de complexitatea noțiunilor de energie,conservarea energiei și implicațiile în procesele din natură .

4.Concluzii

Am observat că elevii sunt foarte atrași de acest tip de învățare. Graficul KWL și portofoliul au fost instrumente foarte eficiente și foarte apreciate de elevi. Ei au învățat să-și exprime ideile, cunoștințele, au învățat să poarte un dialog, să colaboreze în echipă. Este dificil, inițial, să-i faci să gândească singuri, să preia inițiativa și să-și exprime ideile. Pentru a explica noțiunea abstractă de energie, am folosit foarte mult aplicațiile și exemplele din viața reală, reușind să le atrag atenția și să înțeleagă. Cred că numai dacă se va aplica în mod constant această metodă la mai multe discipline și cel puțin pe parcursul unui ciclu de doi ani de liceu, se pot obține rezultate evidente.

Valorificarea facilităților oferite de tehnologie reprezintă o provocare atât pentru elevi cât și pentru profesori.

În timpul derulării proiectului, am observat că elevii:

Se gândesc la mai multe idei diferite

Abordează lucrurile din diferite puncte de vedere

Oferă mai multe soluții la o problemă

Se gândesc la câteva posibilități pentru a atinge un scop

Învață cu plăcere și interes

Evaluarea proiectelor ajută profesorul să direcționeze predarea și evaluarea către procesele de gândire, într-un mod care poate determina,mai departe, formarea elevilor ca persoane preocupate de gândire și de învățare.

Bibliografia

1. Intel Teach Program, Intel Teach, Instruirea în societatea cunoașterii

2. B.Arnold,Recapitulări prin diagrame,Editura All,Bucuresti,1999

3. L.C.Epstein,Gândiți fizica,Editura All,Bucuresti,1997

4. http://www.intel.com/education/AssessingProjects/

5. www.fizica.ro