Proiectul de diplomă are două părți. [307800]

REZUMAT

Proiectul de diplomă are două părți.

Prima parte (preponderentă) [anonimizat]. Componenta antreprenorială se cere azi a [anonimizat]. Investiția pe bursa de valori se înscrie în sfera profilului antreprenorial.

Capitolul 1 [anonimizat]. La finalul capitolului sunt prezentate concluzii și anexe suport pentru studiul abordat.

Partea a doua a proiectului de diplomă prezintă o [anonimizat]. Randarea poate fi efectuată numai folosind tehnica CAD și are aplicații preponderent la prezentarea produsului pentru un posibil investitor (acesta poate fi un beneficiar extern sau compania pentru care lucrează proiectantul). După o abordare teoretică în domeniul tehnicii de randare sunt prezentate aplicații.

CUPRINS

CAPITOLUL 1

ANALIZA OPORTUNITĂȚILOR DE INVESTIȚII PE PIAȚA DE CAPITAL

1.1. Introducere și stadiul actual în domeniu

Această lucrarea de diplomă încearcă în prima parte să prezinte metodele diferite de analize pe care un investitor le poate utiliza în practica decizională. [anonimizat]. [anonimizat].

Există analize ofertate de către societățile de servicii de investiții financiare sau analize personale ale investitorului.

[anonimizat] a fi capabili să ia o [anonimizat]. [anonimizat]-[anonimizat].

[anonimizat]-line. Voi prezenta în continuare câteva portaluri care funcționează în România și funcțiile lor.

1.1.a. Paltforma PLUS 500

Conform propriei descrieri, “Plus500 este primul furnizor de pe piața contractelor pe diferență (CFD-uri), [anonimizat], mărfuri, ETF-uri, opțiuni și indici alături de o tehnologie inovatoare de tranzacționare” [31].

Istoricul evolutiv al PLUS 500:

„2008 Este fondată compania Grupul Plus500 originală, [anonimizat].

2009 Grupul Plus500 [anonimizat].

2010 Grupul Plus500 lansează o [anonimizat], Linux și cei de telefoane inteligente să tranzacționeze online.

Grupul Plus500 [anonimizat].

2011 Grupul Plus500 derulează lunar peste 2.000.000 de tranzacții.

Grupul Plus500 lansează prima aplicație pentru iPhone și iPad care permite investitorilor control deplin chiar dacă se află în deplasare.

Grupul Plus500 [anonimizat].

Grupul Plus500 își extinde portofoliul internațional prin oferirea a peste 1000 de acțiuni diferite de pe diverse piețe ale lumii.

2012 Grupul Plus500 introduce aplicația pentru telefoanele inteligente Android și tablete.

Grupul Plus500 își stabilește obiectivul de a deveni compania numărul 1 în lume la tranzacționarea de CFD-uri.

2013 Plus500 Ltd devine publică în secțiunea AIM a London Stock Exchange.

Grupul Plus500 introduce primul Bitcoin CFD din lume.

2014 26 februarie – valoarea de piață a Plus500 Ltd în secțiunea AIM a London Stock Exchange ajunge la 1.000.000.000 USD.

Introducere "Oprire Garantată".

2015 Grupul Plus500 semnează un contract de sponsorizare cu campionii Spaniei, clubul de fotbal Atletico Madrid.

Martie – O aplicație Windows s-a adăugat la aplicațiile existente Android și iOS.

2016 Plus500 adaugă CFD-uri pe Opțiuni și introduce funcția de rollover.

Grupul Plus500 lansează noul Web Trader, compatibil atât cu calculatoare desktop cât și cu dispozitive mobile.

2017 Grupul Plus500 semnează un acord major de sponsorizare cu „Plus500 Brumbies”, Campionii Conferinței Super Rugbiului Australian din 2017.

2018 Acțiunile obișnuite ale companiei Plus500 Ltd sunt listate pentru tranzacționare pe piața principală a bursei de valori din Londra pentru companii listate” [32].

Figurile 1.1. și 1.2 prezintă Platforma Plus 500, pagina principală și Platforma Plus 500, pagina tranzacționare acțiuni [31].

1.1.b. Platforma BT TRADE

Conform prezentării proprii “BT TRADE [33] reprezintă platforma de tranzacționare online a BT CAPITAL PARTNERS S.A.

Sistemul de tranzacționare prin internet BT TRADE ("BT TRADE – Internet Trading") este un sistem informatic controlat si operat de către BT CAPITAL PARTNERS S.A. si accesat prin internet de către Client, în scopul facilitării transmiterii ordinelor si instrucțiunilor Clientului, precum si pentru a oferi posibilitatea Clientului de a fi informat in timp real asupra evoluției pieței de capital și a propriilor investiții.

Aplicația BT TRADE – Internet Trading permite efectuarea unui spectru larg de operațiuni:

vizualizarea activității contului personal;

vizualizarea portofoliului;

transmiterea electronică spre execuție a ordinelor de tranzacționare ale Investitorului;

transmiterea electronică a instrucțiunilor Investitorului privind transferul de numerar în/din contul său;

transmiterea electronică a instrucțiunilor Investitorului privind modificarea și revocarea ordinelor de tranzacționare transmise și a căror executare nu a fost confirmată de către Intermediar, a căror stare permite modificarea sau retragerea lor de pe piață;

accesarea de către Client, în timp real, a evidenței electronice a contului său deschis la BT CAPITAL PARTNERS S.A.

Pentru a veni în întâmpinarea clienților, aplicația BT TRADE – Internet Trading oferă și o serie de facilitați conexe cum ar fi:

informații despre societățile cotate la bursă;

informații despre evoluția indicilor;

evoluția pieței valutare;

evoluția pieței monetare;

posibilitatea urmăririi in timp real a cotațiilor și a tranzacțiilor efectuate;

Dintre numeroasele avantaje ale aplicației BT TRADE – Internet Trading, enumerăm:

Interfața grafică ergonomică;

Nivel înalt de securitate datorat criptării cu ajutorul unei tehnologii SSL pe 128 biti;

Acces facil la informații referitoare la cont;

Confort & mobilitate. Operațiunile pot fi efectuate de acasă sau de la birou, de la orice computer conectat la Internet din țară sau străinatate, fară a fi necesară deplasarea la SSIF;

Rapiditate, timpii de raspuns ai sistemului fiind foarte scurti” [33]

După logare și intrare în cont, investitorul are acces la foarte multe informații și mecanisme de acțiune pentru a tranzacționa acțiuni. Tabloul de bord înainte de logare al acestei platforme este prezentat în figura 1.3, iar după logare – în figurile 1.4, 1.5, 1.6.

Pe lângă cele două platforme on-line și of-line de tranzacționare românești, se mai pot utiliza platformele primilor 15 intermediari pe piața de tranzacții din Romania, (figura 1.7).

Studiul analizelor ofertate de către societățile de servicii – investiții financiare

1.2.1 Analize generale de tip “MARKET BRIEF DAILY”

Utilizând astfel de analize, investitorul are acces la date generale cu privire la evoluția pieței externe și pieței interne de capital. Totodată sunt prezentate evenimente care pot marca creșteri sau scăderi a anumitor valori bursiere (evenimente politice, fuziuni de societăți economice, decizii guvernamentale pe zona economică etc). Analiza unui astfel de raport IFB FINWEST S.A. este prezentată în cele ce urmează, în figurile 1.8. și 1.9.

1.2.2 Analize pentru un anumit indicator

În figura 1.10, 1.11 și 1.12 este prezentat un exemplu de Analiza pe ultima lună după valoarea tranzacțiilor, Analiza pe ultima lună după profit și Analiza pe ultima lună după pierderea înregistrată.

1.2.3 Analize pentru o anumită societate comercială listată la bursă

Cifrele sau analizele Fibonacci sun valori numite praguri. Acestea sunt cotații bursiere de rezistență/suport.

Un suport reprezintă un nivel/cotație bursieră sau o zona de preț sub care prețul trece cu greutate sau chiar face o reversie. Un suport se situează întotdeauna sub evoluția actuală a prețului și este folosit pentru a cumpăra.

O rezistență este dată de o zonă deasupra căreia prețul va trece cu greutate sau chiar își va schimba trendul. Indiferent de direcția pieței, o rezistență se va situa întotdeauna deasupra prețului.

Liniile care marchează suportul și rezistența nu trebuie să fie neapărat linii orizontale. În trenduri, de multe ori, suporturile și rezistențele sunt oblice. În aceste cazuri, suportul sau rezistența sunt denumite linii de trend.

In figurile 1.13-1.16 s-a făcut o analiză în funcție de numerele Fibonacci.

1.1.5 Subscrieri pentru societăți noi listate la bursă

Când o societate noua va fi listată pe bursa BVB, societățile de intermediere fac propuneri viitorilor investitori de forma următoare [33]:

Astfel, un investitor poate investi în acțiuni la o companie nelistată încă pe bursă. Riscul este direct proporțional cu cota de interes a marilor investitori în achiziția de acțiuni, dar și de rata viitoare de recuperare a investiției, conform indicatorului P/E Ratio. Pentru o prezentare mai completă a ofertei, se poate întocmi o prezentare a firmei care urmează a fi listată, în format pdf., cu acces online, conform Anexa 1.1 [36].

O astfel de prezentare conține date despre sfera de producție, balanța de venituri și cheltuieli, conturi de profit și pierderi, acționariatul actual, piața și concurența etc.

1.4 Analize personale în procesul decizional

Sunt posibilități de a proiecta evoluția comparativă a cotațiilor bursiere pe ultima perioadă de timp (3 luni, 6 luni, 1 an, 3 ani sau 5 ani) a unei companii listate la bursă. Comparația este bine să fie făcută față de companii din același domeniu de activitate. O astfel de analiză combină un număr de 4-5 grafice de evoluție pe timp de 1 an sau pe 5 ani, a unor companii listate la bursă din același domeniu.

În figurile 1.17 și 1.18 sunt proiectate analize personale evolutive ale cotațiilor bursiere din domeniul auto și financiar bancar.

Analizele personale pot fi făcute și analizând cei mai importanți indici bursieri:

BET – cel mai important indice. Cuprinde primele 10 acțiuni românești în funcție de lichiditate de la BVB. Indicele BET nu include și acțiunile celor cinci SIF-uri;

BET-TR – este un indice de tip “total return”, având compoziția indicelui BET, dar care include si dividendele distribuite de companiile din componența sa;

BET-BK – cuprinde primele 25 de acțiuni in funcție de lichiditate, printre care titlurile SIF-urilor, acțiunile Fondului Proprietatea, dar și titlurile băncii austriece Erste Group Bank (EBS). Acest indice poate fi folosit ca referință de administratorii de fonduri, dar și de alți investitori instituționali;

BETPlus – cuprinde 40 de acțiuni românești, mai puțin SIF-urile, determinate în baza lichidității, până la o anumită valoare a unui coeficient de lichiditate;

BET-FI – include doar acțiunile celor cinci SIF-uri și titlurile Fondului Proprietatea (FP);

BET-NG – este indicele acțiunilor companiilor din sectorul energetic;

BET-XT – înglobează cele mai lichide 25 de acțiuni românești in funcție de lichiditatea de la BVB, inclusiv titlurile SIF-urilor și acțiunile Fondului Proprietatea;

ROTX – cuprinde cele mai lichide acțiuni de la BVB. Este calculat și diseminat de Bursa de Valori din Viena.

Evoluțiile acestor indicatori poate fi analizată zilnic sau pe o anumită perioadă de timp (lună, an). În figura 1.19 sunt prezentați indicii bursieri BVB la data de 27 iulie 2018 și în figura 1.20 se prezintă evoluția pe 1 an (iulie 2017-iulie 2018).

Evenimentele care pot influența piața de capital pot fi urmărite de pe platforme care postează un calendar economic. O astfel de planificare de evenimente economice este prezentată în figura 1.20. Pagina web a fost accesată în luna iulie 2018 pentru a vizualiza planificarea știrilor cu impact din august 2018 pentru România.

Știrile pot fi analizate zilnic pe toate piețele de capital, așa cum sunt prezentate în figura 1.22. Știrile și studiile diverșilor analiști nu sunt de neglijat pentru o viitoare prognoză.

Alte categorii de informații privesc direct anumite companii listate la bursă, cum sunt cele prezentate în figura 1.23.

Știrile pentru companiile externe BVB, trebuie luate în considerare pentru că au impact de tip “ecou” pe piața bursieră locală (negativ sau pozitiv).

Evoluția domeniului macroeconomic din România așa cum este prezentat în figura 1.25 poate fi luat în calcul în procesul decizional.

Știrile de la prima oră, atât de pe piața internă, cât și de pe piața externă, așa cum sunt prezentate în figurile 1.26 și 1.27 pot transmite date de interes pentru un anumit sector economic sau eventualele crize financiare sau economice.

Calendarul de date, ex-divident este foarte util unui investitor. Conform statisticilor, în ziua aceea cota unei acțiuni scade cel puțin cu valoarea procentuală a eventualului (posibil) dividend. Reacția este diferită de la investitor la investitor.

O parte dintre investitori vând în ziua de ex-date, alții așteaptă dividendul de după ziua de ex-date.

Un astfel de calendar este bine de cunoscut și el este prezentat sub această formă, figura 1.28.

Prezentarea cifrelor-cheie prezintă o imagine de ansamblu mai complexă pentru anumite tipuri de companii listate la BVB, așa cum sunt prezentate în figura 1.29.

Alți indicatori care pot influența decizia investitorului sunt cele prezentate în fig. 1.30-1.35.

În Anexa 1.2 sunt prezentate analize furnizate de către BT TRADE abonaților și clienților săi, iar în Anexa 1.3 se prezintă un sumar de știri ale IFB FINWEST investitorilor pe piața de capital.

Este util pentru un investitor să compare mai mulți indicatori și evoluția lor în momentul când doresc să facă plasamente. În cadrul aceluiași sector de activitate este prezentat un studiu pe 3 companii românești din sectorul energetic (SNN, EL și TEL).

Evoluția profitului și datoriilor sunt indicatori decisivi pentru plasamente, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt.

În Anexa 1.4 se prezintă un raport de perspectivă pe termen foarte scurt/mediu care ilustrează tendința prețurilor, pragurile de rezistență și suport și eventualele obiective de preț. De asemenea, conține un tracker care monitorizează trendul minor pe majoritatea acțiunilor din piață și o structură de portofoliu model pentru anul în curs.

Analizele prezentate de specialiști la diverse forumuri sunt foarte utile, sinteza și recomandările din concluzii pot fi luate în considerare atunci cînd plasăm un ordin de cumpărare. In Anexa 1.5 se află o astfel de prezentare de la Forumul Investitorilor, BVB, 2018 susținută de leana Guțu, Senior Manager, Servicii de Evaluare și Analiză Economică.

Concluzii

Dacă se dorește un câștig mare din partea unui investitor, acesta trebuie să depună un efort proporțional cu acel câștig. Efortul se depune pentru selectarea celor mai bune plasamente și câștigul va fi o consecință a acestora. De aceea investitorul trebuie să fie foarte informat, să cunoască foarte bine evoluția economiei per ansamblu și a companiilor în care dorește să investească.

Graficele pot da informații despre comportamentul istoric la diferite momente a valorilor acțiunilor iar indicatorii de rezultat financiar trimestrial sau anual, inclusiv acordarea de dividende pentru a stimula investitorii pot previziona cotațiile viitoare ale unei companii. Nu pot fi neglijate efectele asupra valorii acțiunilor listate la bursă, deciziile politice sau guvernamentale luate în diferite țări sau regiuni.

Pentru a reduce riscul, recomand un portofoliu cât mai diversificat atât în acțiuni, cât și în alte tipuri de instrumente investiționale cum ar fi obligațiunile sau unitățile de fond.

Capitolul 2

APLICAREA RANDĂRII ÎN DESIGNUL DE PRODUS

Importanța designului în dezvoltarea unui produs

Designerii industriali sunt aceia care dezvoltă aspectele unui produs ce creează conexiuni emoționale cu utilizatorul. Acești specialiști integrează toate aspectele care vizează forma, potrivirea și funcția, optimizându-le astfel încât să creeze cea mai bună experiență posibilă utilizatorilor. Ei creează, de asemenea, modele atrăgătoare din punct de vedere vizual, și pot garanta că produsul este potrivit din punct de vedere ergonomic astfel încât acesta să fie conform cu cerințele utilizatorului, inclusiv cu modul în care vor relaționa sau colabora împreună cu mediul de utilizare al produsului [1].

Cât de reușite sunt aspectele legate de design, pot determina adesea succesul unui produs pe piață. Companiile care lasă designul industrial pe plan secundar până la sfârșitul ciclului de viață al ingineriei produsului, sau îl neglijează în totalitate vor avea mari probleme în a găsi succes pe piețele bazate pe consumatori [1].

Deoarece producătorii se confruntă cu o concurență acerbă și ciclurile de dezvoltare ale produselor sunt mai rapide decât oricând, la rândul lor, designerii industriali se confruntă cu o serie de provocări majore. În același timp, consumatorii devin din ce în ce mai exigenți, iar concurența mondială continuă să crească într-un ritm extrem de alert. Echipele de proiectare și inginerie se răspândesc și se dezvoltă din ce în ce mai mult din punct de vedere geografic, iar elementele proceselor de proiectare și inginerie sunt adesea externalizate [1].

Rolul unui designer industrial în procesul de dezvoltare a produsului este acela de a stabili limbajul de design al unui produs, precum și branding-ul și identitatea corporativă. Acestea reprezintă un element vital al procesului de design industrial, deoarece reflectă o perspectivă asupra tendințelor pieței și asupra preferințelor consumatorilor. În timp ce majoritatea oamenilor vor avea o înțelegere a preferințelor proprii, a prietenilor și a familiei, un designer industrial reunește un element de design creativ cu o înțelegere mult mai profundă a piețelor și a tendințelor [1].

Un designer industrial este, de asemenea, capabil să ofere numeroase opțiuni și flexibilitate, colaborând îndeaproape cu inginerii, pentru a determina modul în care să gestioneze costurile aferente unui produs, prin utilizarea diferitelor tehnici, materiale sau funcțiuni din procesul de fabricație [1].

Designul și stilul distinctiv al unui produs oferă companiilor din aproape toate industriile un avantaj competitiv semnificativ. Dar pe piețele actuale, forma, funcția și funcția sunt la fel de importante deoarece aceștia sunt factorii esențiali care determină dacă clienții au o experiență pozitivă cu un produs de fiecare dată când îl utilizează. Cea mai eficientă modalitate de a realiza acest lucru este ca procesul de proiectare industrială să fie strâns integrat în întregul ciclu de viață al produsului [1].

Instrumentele de proiectare integrate permit proiectanților să exploreze formele mult mai liber și mai divers, oferind în același timp o vizibilitate mult mai bună și mult mai devreme asupra conceptelor de proiectare echipelor de inginerie și fabricare. Acest lucru le permite acestora să ofere un feedback valoros, cu timp considerabil înainte de a lua deciziile critice de proiectare. În mod similar, vizualizarea acestor date la toate nivelurile face posibilă accelerarea luării deciziilor de proiectare, reducând astfel timpul general de dezvoltare a produsului. Un aspect critic care este adesea mai neglijat este abilitatea de a evalua dinamic estetica și impactul acesteia asupra designului. Instrumentele de vizualizare ajută proiectanții să evalueze și să ia decizii cu privire la materialele care sunt cele mai bune de utilizat, cum va arăta produsul final și modul în care va fi perceput pe piață într-un mediu digital intensiv, înainte ca orice prototipuri fizice să fie realizate [1].

Folosirea designului industrial (DI) pentru a păstra un avantaj strategic, în special în țările dezvoltate, s-a dezvoltat în ultimele decenii pentru a oferi produse distincte clienților [11,15,18,22]. De fapt, DI implică o gamă largă de aspecte, de la fabricarea (cât mai ecologică) la aspectul produsului. Din punct de vedere real, companiile au nevoie de practici mai puternice pentru a dezvolta și lansa noi produse, oferind o valoare constantă a clienților pe piețele globale ale companiei [10]. Din acest motiv, strategia și investiția trebuie privite ca un plan întreg, cu sprijinul competențelor de bază pentru a menține autenticitatea și caracterul distinctiv al oricărui produs.

Cele mai multe studii arată că referirea la design ca o competentă de bază a succesului este un primordială [16,23].

În principiu, este evident că suportul managerial ar trebui să fie în concordanță cu contextul procesului de management strategic – în cazul nostru, proiectarea și dezvoltarea produselor, deoarece indivizii trebuie să se angajeze în colectarea de cunoștințe, creativitate și dezvoltarea de idei compatibile cu misiunea organizațiilor lor și cu plan strategic [2,3,9]. Astfel, designul profitabil care servește în mod eficient inițiativelor de planificare strategică din cadrul organizațiilor ne determină să investigăm dacă firmele care au nevoie de diferențiere pe piață prin DI, într-adevăr recunosc procesul de proiectare și dezvoltare a produsului ca pe un instrument strategic.

În al doilea rând, condițiile contradictorii de dezvoltare a produsului sunt adesea revendicate – inginerii, care trebuie să colaboreze în timp, sunt de așteptat să îndeplinească cerințele de calitate în mod eficient și rapid [4]. Prin urmare, proiectarea produsului, ca parte esențială a unui proiect de dezvoltare, este de așteptat să respecte toate instrumentele, activitățile și ideile adunate în întreaga organizație. Acest lucru ridică problema modului în care companiile pot lua în considerare nevoile și cerințele clienților la cel mai înalt nivel posibil, obținând în același timp beneficii mai mari din procesul de proiectare și dezvoltare a produselor.

DI este recunoscut astăzi ca o valoare pentru durabilitate avantaj competitiv și succes comercial, iar cercetările arată că DI-ul efectiv este legat de performanța financiară a întreprinderilor, chiar și după ce au fost luate în considerare cheltuielile pentru activitatea de design [10,14,24,25,26]

Folosirea designului de produs este argumentată în literatura de specialitate prin descrierea conceptului prin care rezultă satisfacerea cerințelor clientului din punct de vedere al performanței, calității, durabilității, aspectului și prețului unui produs, precum și un mijloc de comunicare a imaginii și integrității produsului [10,20,30]

Pentru ingineri, forma produsului reprezintă o soluție care să răspundă structurii funcționale sau cerințelor de producție, în timp ce pentru designeri, aceasta caracteristică este una dintre multele condiții necesare în dezvoltarea formularului de produs. Produsul, pentru a atrage ochiul potențialului client și pentru a crește dorința de cumpărare, ar trebui să fie bine conceput, cu numeroase alte caracteristici legate în primul rând de ergonomie și estetică [7,10,12,27].

2.2. Estetică, imagine și ergonomie

Aspectul emoțiilor clienților este o abordare dincolo de asigurarea calității pur și simplu și privește implementarea nevoilor și cerințelor clienților asupra produsului [8]. Abordarea bazată pe calitatea producției se referă la calitatea conformității specificațiilor de proiectare cu rezultatul ingineriei și a practicilor de fabricație, în timp ce abordarea bazată pe produs ia în considerare caracteristicile măsurabile ale produsului care reflectă diferențele de calitate. Studiile recente arată că măsurarea legăturii emoționale dintre percepția clientului și caracteristicile produsului, consolidarea atitudinii pozitive a clientului față de produs la prima vedere și investirea în aspectul produsului pentru a atrage atenția clientului sunt aspectele cele mai provocatoare [5,10,17].

Impresia estetică furnizată de produs trebuie urmată de interpretarea sa semantică – ce se spune despre un produs, despre funcția și calitățile sale și despre asocierea simbolică, respectiv semnificația personală și socială asociată designului [8]. În timp ce imaginea este destul de asociată cu modul în care organizația poate spori un interes în rândul consumatorilor, în special prin puterea mărcii, aceasta reprezintă unul dintre principalii contribuitori la vânzările de produse.

Dat fiind faptul că DI-ul este un factor cheie pentru succes, comercianții din afaceri se străduiesc să îndeplinească cerințele diverse ale produselor funcționale și estetice ale clienților cu cerințe competitive de diferențiere [6,10]. Scopurile designului au evoluat nu numai pentru a include ușurința de fabricație, fiabilitatea, caracterul comercial și aspectul, dar și pentru a lua în considerare obiectivele altruiste legate de îmbunătățirea ergonomiei – atenția factorilor umani și concentrarea asupra interfeței cu utilizatorul [21]. Acest lucru împinge companiile să vadă noul design de produs ca o problemă strategică, în timp ce tehnologia de azi creează produse bogate în caracteristici ușor de utilizat (programele CAD). Prin urmare, ergonomia joacă un rol esențial în proiectarea produselor confortabile și conforme cu mediul ambiental, ceea ce determină companiile să facă față costurilor suplimentare [6,13,19].

Odată cu creșterea constantă a capacităților de calcul, desenele de produs 2D au fost înlocuite progresiv cu modelele de produse 3D. Design Engineering este o disciplină care depășește diferența dintre inventator și producător. Sarcina unui inginer de proiectare este să se asigure că funcțiile de produs preconizate sunt realizate, reducând la minimum utilizarea resurselor.

În ultimele decenii, dezvoltarea sistemelor de proiectare asistată de calculator (CAD) și de producție asistată de calculator (CAM) a stimulat productivitatea ingineriei de proiectare. Computer Aided Design (CAD) își asumă un rol central în prezentările de produse. Pentru a crea vizualizări ale conceptelor de produs, designerii trebuie să aibă o cunoaștere aprofundată a algoritmilor de grafică pe calculator, la fel cum au nevoie de cunoștințe de modelare solidă pentru a crea desene tehnice [29].

Principalul avantaj al modelelor de produse 3D este că acestea oferă o viziune mai realistă asupra produsului final comparativ cu desenele 2D. Cercetarea actuală își propune să îmbunătățească în continuare productivitatea ingineriei prin utilizarea tehnologiilor 3Dde vizualizare. 3D modelele de produse sunt prezentate in spațiul 3D în loc de pe un ecran plat calculator, îmbunătățind astfel realismul și percepția asupra produsului. Una dintre tehnologiile promotor care permit o vizualizare optimă în acest domeniu este tehnica holografică de afișare.

Fiind o tehnică autostereoscopică, multi-vizualizatorii (inginerii) pot vizualiza simultan modelul produsului în 3D, fiecare având viziunea sa personală. Acesta este un avantaj important în comparație cu tehnicile stereoscopice, în care toți spectatorii împărtășesc aceleași viziuni. Tehnicile de afișare în format holografic stimulează percepția spațială a modelului 3D.

În același timp, permite spectatorilor să intre pe scenă cu mâinile și, de exemplu, să înțeleagă părți ale produsului în mod virtual. O bună vizualizare și o percepție spațială promovează o comunicare clară între membrii echipei de proiectare. Productivitatea colaborării cu membrii echipelor îndepărtate poate crește semnificativ când vizualizarea 3D a produselor poate fi suprapusă peste imaginile de conferințe video.

2.3. Operația de randare. Aplicații

Inginerii folosesc din ce în ce mai mult instrumente de randare pentru a crea vizualizări fotorealiste ale produselor, pe măsură ce acestea evoluează de-a lungul dezvoltării, pentru a accelera aprobările conceptului, pentru a identifica problemele și pentru a vinde produsele.

Cu toții le-am văzut: lucioase, subțiri, perfect luminate, care arată ca și cum ar fi fost luate cu o cameră scumpă, de înaltă calitate. În marea majoritate a timpului, fotografiile produse nu sunt deloc reale, ci mai degrabă o producție fotorealistă produsă de calculator, dintre care multe nu există încă în lumea reală. În plus, inginerii și designerii – nu echipe de specialiști CG – creează deseori aceste randări.

Vizualizările de produse create cu software-ul de randare ajută procesul de dezvoltare a produsului în nenumărate moduri:

– "să vândă" idei sau concepte cu mult înainte de a exista/concretiza produsul în formă fizică;

– să comunice clienților informații importante despre produse, cum ar fi instrucțiuni privind modul de asamblare sau utilizare a produselor noi;

– facilitează inginerilor identificarea problemelor de proiectare;

– poate scurta timpul de comercializare [40,42].

Randarea este procesul de creare a unei imagini dintr-un model, prin intermediul unui software. Este utilizat în arhitectură, simulatoare, jocuri video, filme și efecte vizuale, respectiv în designul de produs. Aceste vizualizări de produse pot fi folosite pe tot parcursul procesului de proiectare, de la comunicarea ideilor timpurii de concept, la evaluarea interesului clienților în idei de produse propuse pentru a ajuta la "vânzarea" produselor finale online sau prin agenții de marketing și vânzări.

Randarea oferă aspectul final al modelelor cu efecte vizuale, cum ar fi umbrirea, cartografierea texturii, reflexii și blururi de mișcare. Datorită îmbunătățirii algoritmilor de redare și accelerației hardware, software-ul este mai puternic decât oricând.

În timp ce randarea a fost realizată odată exclusiv de specialiști, mai mulți ingineri și designeri adoptă aceste instrumente. Kathleen Maher, vicepreședinte și analist la Jon Peddie Research, a folosit tehnologia de randare de ani de zile și a văzut evoluția sa de la a fi considerat doar un instrument folosit de specialiști la a fi tot mai răspândit printre utilizatorii CAD [40].

“Randarea a fost întotdeauna o parte a procesului de proiectare, deși a venit, de obicei, la sfârșitul procesului de proiectare și a fost o funcție de marketing", spune Maher.

Cei care randează sunt adesea ingineri specializați sau arhitecți și, având în vedere complexitatea modelelor de design pe baza randărilor, au considerat frecvent că mai eficient este să recreeze modele decât să utilizeze modelele originale 3D. Acest lucru se schimbă, pe măsură ce companiile CAD se adaptează noilor capabilități.

Randarea 3D pentru marketingul produselor astăzi este o realitate. Cea mai mare provocare pentru comercianții de produse este aceea de a comunica clienților valoarea, funcția și caracteristicile produselor lor. Provocarea devine mai pronunțată pentru întreprinderile cu bugete limitate de marketing. Viitorilor clienți trebuie sa le crească interesul pentru produs din timp și de aceea rolul randării este covărșitor.

Produsul care se dorește a fi lansat pe piață poate fi promovat printr-o suită de imagini 3D randate. Prin randarea 3D, imaginile și prezentările produselor sunt capabile să demonstreze într-o manieră mai bună viziunea și propunerea de valoare a unui produs.

Realizările de înaltă fidelitate ale unui produs permit clienților să vizualizeze un produs în felul în care fotografia tradițională nu o face. Randarea 3D este o modalitate excelentă pentru personalul de la marketing de a prezenta un produs și funcționalitățile sale în medii simulate, din diferite unghiuri și cu variații infinite, care ajută clienții să ia decizii mai rapide.

Un avantaj distinct pe care îl oferă randarea 3D este faptul că nu are nevoie de un prototip care să fie creat primul; mai mult, facilitează prototiparea și procesul de dezvoltare a produsului. Este mult mai ușor, mai rapid și mai rentabil să se realizeze un model 3D, decât să se creeze un prototip real care să fiefotografiat.

Redarea 3D poate prezenta variații de produs fără sfârșit: culori, texturi, materiale, transparență și multe altele – fără a trebui să creeze prototipuri diferite pentru fiecare variantă. Acest lucru nu este posibil cu fotografia, deoarece va avea nevoie de mai multe prototipuri care urmează să fie create.

Cu ajutorul randărilor 3D, comercianții pot crea viziuni uimitoare pentru a prezenta produse în mediul în care se află și permit compoziția fără a crea diferite seturi de fotografiere. Astfel, clienții sunt capabili să imagineze produsul ținând cont de utilizarea finală și de mediul înconjurător.

Randarea 3D facilitează comercianților să prezinte comparații ale produselor. Spre deosebire de fotografie, randarile 3D pot fi reproduse pentru diferite efecte de rezoluție, iluminare sau vizualizare fără a fi nevoie de echipamente și setări diferite. Cu fotografia, rezultatul poate varia dacă poziția obiectului sau setările luminilor și camerei se schimbă, ceea ce nu este cazul în cazul redării 3D.

Software-ul modern de redare 3D permite crearea de scenarii extreme. Setările de cameră în timp real (cum ar fi adâncimea de câmp, expunerea, diafragma etc.) pot fi simulate și lungimea focală ajustată pentru a reprezenta unghiurile și perspectivele diferite ale camerei. Acest lucru este util în special în publicitatea capabilităților specifice, a caracteristicilor și a părților produsului.

Analiza 3D oferă personalului de la marketing caracteristici inovatoare care pot produce ieșiri fotorealiste, prezentând componente interne ale produselor și funcționarea acestora.

Folosind software 3D specializat, comercianții pot crea o animație încântătoare, controlând în același timp rezultatul. Fotografia permite doar mișcările de bază. Redarea 3D poate realiza setări extreme de lumină și cameră, inclusiv lumină scăzută și rezoluție, și poate prezenta suprafețe mai precis. Scala care poate fi obținută prin redarea 3D poate fi imposibilă cu fotografia.

Randarea 3D permite distribuitorilor să creeze imagini de produs variate și impresionante. Costurile totale sunt comparabile cu cele ale fotografiei și implică costul camerelor, iluminatul, configurarea fotografiilor și echipamentele high-end. Spre deosebire de fotografie, randarea 3D nu necesită crearea unor prototipuri de cuvânt real, ceea ce duce la economii semnificative de costuri.

Analiza 3D ajută la testarea pieței și reducerea duratei de viață a produsului, economisind în același timp costurile de dezvoltare. Ajută la recunoașterea defectelor de design și la optimizarea produsului pentru o calitate îmbunătățită, rezultând astfel o mai bună satisfacție a clienților.

În figura 2.1.este prezintată diferența dintre un Model 3D și o Randare 3D.

2.3.1. Setările și opțiunile în procesul de randare

In procesul de randare există trei setări importante care trebuie ajustate pentru a rezulta o imagine cât mai reprezentativă a produsului: camera, lumina si textura.

Setările camerei

a. Poziționarea camerei

Pentru a lucra într-un program 3D, sunt folosite vederi ortogonale sau în perspectivă. Aceste ferestre de vizualizare sunt de fapt camere care sunt folosite interactive pentru a muta (zoom, track sau pan) în scena 3D sau pentru a roti în jurul obiectelor. Atunci când modelează, camerele și setările lor sunt secundare. Dacă scenele sunt redate, noile camere pot sau trebuie să fie poziționate, iar parametrii de ajustare, cum ar fi lungimea focală, culoarea de fundal, adâncimea de câmp sau neclaritatea mișcării, sunt întâlnite.

Spre deosebire de camerele reale, lumina incidentă nu este controlată de setările de expunere cum ar fi diafragma, viteza obturatorului sau viteza filmului. În graficul 3D, cantitatea de lumină este definită de iluminare (figura 2.2.).

b. Distanța focală

În general, distanța focală este definită ca distanța dintre obiectiv și suprafața fotosensibilă (film sau video). Distanța focală afectează ce proporție a obiectului este vizibilă în imagine. La valori mai mici, imaginea include o porțiune mai mare a scenei, valorile mai mari includ o porțiune mai mică a scenei, dar mai multe obiecte îndepărtate sunt cartografiate mai detaliat.

În plus, cu distanțe focale scurte (câmp larg), se evidențiază distorsiuni de perspectivă. Obiectele apar tridimensionale și se deplasează spre vizualizator. Cu lungimi focale lungi (cu un câmp de vedere îngust), distorsiunea perspectivă este mai mică. Obiectele apar plane și paralele cu vizualizatorul.

Distanța focală este măsurată în milimetri și indicată (figurile 2.3. și 2.4). O lungime focală de 50 mm pare naturală pentru oameni, deoarece aceasta corespunde în mare măsură percepției ochiului.

c. Adâncimea câmpului

Adâncimea câmpului este un termen folosit în optică. Acest efect poate fi folosit și în grafica 3D pentru o reprezentare mai realistă a unei scene. Efectul de adâncime a câmpului simulează estomparea naturală a elementelor de fundal și de fundal create în obiectivul camerei. Pentru aceasta, scena este împărțită în imagini primare, de fond și de focalizare. Imaginile de pe fundal și de fundal sunt neclare în funcție de parametrii setați după procesul de redare prin intermediul unui așa-numit efect postrender.

Diferențele de dintre obiectul focusat (cubul roșu) și obiectele nefocusate sunt reprezentate este în figurira 2.5.

Setările luminii

Tipurile de sursă de lumină sunt descrise în figura 2.6.

a. Sursa de lumină ambientală –

Lumină ambientală, se definește printr-un model pentru iluminare indirectă cu o luminozitate de bază. Sursa luminoasă ambientală emite aceeași lumină intensă în toate direcțiile și oferă o luminozitate generală de bază. Această lumină produce nuanțe plate, monotone de culoare și de obicei nu este deosebit de intensă, deoarece nu produce nici o lumină și nu are lumină.

Poziționarea sursei de lumină este irelevanta. Singura utilizare a luminii ambientale nu are nici un sens, deoarece obiectele ar părea complet plate. În combinație cu alte surse directe de lumină, luminozitatea de bază poate fi astfel controlată. Nu toate programele 3D controlează lumina ambientală cu o sursă de lumină.

Lumina ambientală din Maya poate fi comutată de setări speciale de la o sursă de lumină punctuală la o sursă de lumină ambientală. Nu există o sursă de lumină ambientală disponibilă în valoarea maximă de 3ds. Luminozitatea de bază este setată aici în Enviromentsetup cu o valoare de culoare. Implicit, culoarea ambientală din 3ds max (Global Lighting) este negru și dezactivată. Um exemplu de lumină ambientală este prezentat în figura 2.7.

b. Sursă de lumină de tip “point”

Sursa de lumina – Punctul – Lumina punctuală, lumina omnidirecțională se definește printr-o iluminare directă, având o sursă de lumină mică în raport cu dimensiunea obiectelor de mari dimensiuni și radiază în toate direcțiile (figura 2.8).

c. Sursă de lumină de tip reflector “spotlight”

Sursa de lumina – Reflector “Spotlight” ilumineaza direct și emite lumina numai într-un con limitat cu intensitate descrescătoare în raport cu marginile (figura 2.9).

d. Sursă de lumină de tip “direcțional”

Sursa de lumina – Lumina direcționată / Lumina soarelui / lumina directă se definește printr-un iluminat direct, având o sursă de lumină infinită cu o cădere paralelă (figura 2.10).

e. Sursă de lumină de tip suprafață “area”

Sursa de lumină – Suprafața luminoasă – se defineste printr-o iluminare directă, având o sursă de lumină relativ mare în raport cu dimensiunea obiectului, provine de pe o suprafață iluminată și este limitată.

Setările texturii. Cartografierea texturii

Tehnici de cartografiere

Pentru a prezenta obiectele intr-un mod credibil, materiale diferite precum Lambert, Blinn si Phong sunt folosite în grafica computerizată. O hartă a texturii sau o hartă procedurală poate fi utilizată pentru a controla diferite proprietăți ale suprafeței care duc la efecte diferite în imaginea finală. Fiecare obiect are coordonate suplimentare – așa-numitele coordonate de textură care definesc procesarea sau proiecția unei texturi. Printre cele mai importante tehnici de cartografiere din graficul 3D sunt: culoarea, luminozitatea, transluciditatea, reflexia și tipul de shader al materialului.

Amplasarea camerei este joasă pentru o vedere mai bună a componentelor de sub caroserie. Sursa de lumină direcțională a fost alease mai ales pentru a imita lumina soarelui. Texturile (tipul, culoarea, gradul luciului) sunt alese și setate cu precizie atfel încîâ să se poată diferenția diferitele materiale folosite și pentru a reprezenta o imagine cât mai apropiata de realitate. Se poate observa și punctul strălucitor ales în jurul șezutului pentru a ieși și mai mult în evidență vopseaua roșie.

Cu ajutorul randării se pot încerca diferite combinații de culori și diferite grade ale luciului finisajului ales, acest lucru făcând posibila alegerea potrivită a culorilor parților componente ale bicicletei care sunt vopsite (figura 2.15).

Pornind de la schița produsului concepută de ingineri și designeri, continuând cu modelarea sa în 3D până la o formă finală, astfel încât să poată fi supus primei randări pentru a fi vizualizat chiar de către producător, înainte de a-l trimite spre vânzare, înainte de a-l promova și comercializa, produsul, deocamdata în formă digitală, este supus unei ultime randări împreuna cu departamentul de marketing, pentru o ultimă “cosmetizare”, înainte de a apărea in diversele moduri de promovare.

Fig. 2.15. De la schiță la randarea finală

Pornind de la schița produsului concepută de ingineri și designeri, continuând cu modelarea sa în 3D până la o formă finală, a.î. Să poată fi supus primei randări pentru a putea fi vizualizat chiar de către producător, înainte de a-l trimite spre vânzare. Înainte de a-l promova și comercializa, produsul, deocamdata în formă digitală, este supus unei ultime randări împreuna cu departamentul de marketing, pentru o ultimă “cosmetizare” înainte de a apărea in diversele moduri de promovare.