Proiectul dat reprezintă în sine un studiu de cercetare a păturilor urbane, mai precis a celei sociale și economice, drept scop având identificarea… [303013]

CAPITOLUL I

Introducere

1.1 INTRODUCERE

MOTIVAȚIA CERCETĂRII

Proiectul dat reprezintă în sine un studiu de cercetare a [anonimizat] a [anonimizat], pentru ca apoi să propunem strategii de soluționare a acestora.

Cauzele alegerii conceptului dat au fost: numărul impunător de câini maidanezi pe străzile capitalei ce prezintă pericol populației locale. Încă un motiv în alegerea conceptului este nivelul jos de sanitarei la nivel social și lipsa instituțiilor de reabilitare și îngrijire a câinilor vagabonzi.

[anonimizat] o [anonimizat].

Încă un factor nu mai puțin important este asigurarea populației cu necesitați speciale cu un patruped special dresat pentru a ușura activitățile lor sociale.

[anonimizat], cauzelor și consecințelor create de acestea.

[anonimizat]. Primul obiectiv este problematizarea teoretică a proiectului și analiza învelișurilor mediului urban. [anonimizat]. Pentru a crea o strategie este nevoia de a efectua un studiu de caz ce ne v-a [anonimizat]-ne pe experiența proiectelor existente.

Pe parcursul cercetărilor apar următoarele întrebări: ce sumă e necesară de investit în proiect și în cât timp se răscumpără?, ce activități se pot include pentru a aduce venit?, ce funcții necesita să fie implementate drept suport a conceptului?, care este durata de realizare a proiectului?, unde v-a fi poziționat conceptul și care e suprafața necesară?.

METODOLOGIE

1.2 PARTEA 1 [anonimizat], [anonimizat] o responsabilitate pentru mulți ani. [anonimizat]. [anonimizat]. [anonimizat]: Cumperi animalul îndemnat de o dorința de moment. [anonimizat]-ai asigurat înainte că se potrivește cu personalitatea și stilul tău de viață. Înainte să faci o [anonimizat]-te foarte bine despre diverse rase și vezi ce elemente specifice au.

Câinele necesită: timp, dragoste, răbdare, o [anonimizat], mișcare, [anonimizat].

EXPERIENTA LOCALA

Orice s-[anonimizat] o problemă acută pentru societatea municipiului Chișinău. [anonimizat], [anonimizat] o soluție la acest capitol. Conform datelor făcute publice, în Chișinău mișună pe străzi vreo 6-7 mii de câini vagabonzi.

Începând cu februarie 2010, câinii fără stăpân sunt eutanasia-ți. Primarul Dorin Chirtoacă a luat această decizie după ce șase copii au fost atacați de câini maidanezi, ajungând în stare gravă la spital, 1.646 de persoane au ajuns la spital cu mușcături de câini, în Chișinău, în 2009. Decizia primarului Dorin Chirtoacă este în prezent vehement contestată de fundația pentru protecția animalelor. Primăria Chișinăului a elaborat un proiect de regulament și măsuri ce țin de animalele de casă și cele fără adăpost.

Proiectul prevede sterilizarea și chip-rea obligatorie a animalelor de companie. Totodată, proprietarii animalelor v-or fi obligați să adune resturile fiziologice din urma câinilor în timpul plimbărilor în locurile publice. În plus, într-un apartament v-a fi permisă întreținerea a cel mult doi câini și două pisici. Excepție se face doar pentru cei de rasă, iar pentru a deține un animal de companie v-a fi necesar acordul Asociației de locatari.

Apărătorii animalelor sunt împotriva proiectului și consideră că el v-a conduce la creșterea numărului animalelor fără adăpost. Noul proiect al regulamentului, publicat pe site-ul Primăriei Chișinăului prevede crearea unui nou serviciu public de management al populației canine, animalelor de companie și activității de ecarisaj. Noul serviciu se v-a ocupa cu– neutralizarea cadavrelor de animale, capturarea animalelor fără adăpost, eutanasia câinilor bolnavi incurabili cu acordul veterinarului.

Măsurile de protecție a câinilor fără adăpost și pentru prevenirea apariției sau majorării numărului de animale fără adăpost v-or fi coordonate și verificate de către reprezentanții Primăriei Chișinău prin intermediul serviciilor specializate, în strânsă colaborare cu Serviciul Sanitar Veterinar de Stat, precum și cu organizațiile chinologice și zoologice. Serviciul v-a fi finanțat din bugetul municipal. Se preconizează că animalele fără adăpost v-or fi capturate la cererea localnicilor. Iar serviciul trebuie să reacționeze imediat și să intervină. În primul rând, v-or fi capturați câinii agresivi, femelele gestante, femelele în perioada de reproducere, animalele bolnave și rănite. Animalele capturate v-or fi plasate la azilul „Acropola pentru animale”. Pozele cu toate particularitățile animalului v-or fi plasate pe site, timp de 72 de ore, în cazul în care acesta este căutat de stăpân. În caz contrar, căinii v-or fi sterilizați peste o săptămână. Dacă animalele care au stăpân v-or fi capturate de mai mult de două ori, proprietarii lor v-or trebui să achite o amendă (în proiect nu este indicată suma).

De asemenea, proiectul prevede crearea registrului animalelor de companie, în care v-or fi incluse datele despre proprietari (numele prenumele), adresa, datele personale, specia, rasă, vârsta, sexul, înscrierea într-o asociație, nr. identificare microcip. Datele v-or fi accesibile pentru clinicile veterinare și organizațiile pentru protecția animalelor. Cheltuielile pentru vaccinarea împotriva rabiei, pentru sterilizare, identificare a animalelor fără stăpân v-or fi suportate de Primărie.[2]

EXPERIENȚA EUROPEANĂ

Câinii fără stăpân de pe străzi, care au ajuns o prezență constantă și îngrijorătoare în destule locuri din lume din pricina mușcăturilor, bolilor care în cazuri extreme se soldează chiar cu moartea victimelor. Între animale, câinii sunt pe locul III în lume după numărul de decese provocate, cu 25 000 de decese/an. Ei pot fi întâlniți în zone diverse ale globului, de la spațiul fostei Uniuni Sovietice și Balcani până în Asia și America de Sud. În lume există aproximativ 500 de milioane de câini, trei sferturi dintre aceștia fiind vagabonzi.

În toate țările moderne ale lumii deja toți au înțeles că soluționarea problemei animalelor fără adăpost începe de la om.

Experiența multor țări a arătat că aceasta ar putea dura un an-doi sau chiar și 10 ani. Mulți experți invocă exemplul Germaniei, unde nu există probleme cu animalele fără adăpost. Pentru întreținerea animalelor se percepe un impozit. Suma anuală, în funcție de oraș, constituie 100-150 de euro pentru primul câine și 200-300 de euro – pentru ceilalți. Excepție fac doar speciile de luptă ale câinilor – impozitul de întreținere a lor este de circa 615 euro.

În Germania funcționează Legea privind protecția animalelor și, printre altele, este prima țară care a introdus protecția animalelor în Constituție. Pentru încălcarea regulilor de comportament față de animal se prevăd sancțiuni: pentru aruncarea animalului în stradă, pentru uciderea lui, se prevede o amendă în valoare de 25 de mii de euro. Numărul animalelor v-a fi controlat prin sterilizare. În cele peste 500 de aziluri, animalele nu doar sunt întreținute temporar și sterilizate, ci se desfășoară întrevederi tematice, activează școli pentru câini, de asemenea, se desfășoară terapie psihologică cu animalele fără adăpost.

Azilurile îndeplinesc și funcția de hoteluri pentru animale, ai căror proprietari pleacă în vacanță. Întreținerea unui azil de mărime medie costă aproape 1 milion de euro pe an. De regulă, asemenea aziluri există din contul donațiilor și unor subvenții mici de la stat. În ciuda eforturilor angajaților azilurilor, multe animale nu-și mai găsesc stăpâni și, din cauza lipsei locurilor și mijloacelor, acestea sunt eutanasia-te. În medie doar 60% dintre animalele fără adăpost își găsesc noi proprietari. În SUA a fost adoptată Legea privind sterilizarea animalelor, ce prevede că toate animalele cu stăpân trebuie să fie sterilizate. Excepție se face doar pentru câinii campioni și premianți ai diferitor concursuri, câinii polițiști și câinii însoțitori, precum și pentru animalele utilizate pentru reproducere.

Încălcarea legii se pedepsește cu amendă de până la 500 de dolari, iar proprietarul nedisciplinat poate fi obligat să presteze muncă în folosul comunității pentru un termen de până la 40 de ore. În Italia, pentru un câine sau o pisică abandonată proprietarii riscă închisoare de până la 1 an și amendă în mărime de 10 mii de euro. Se spune că Praga este un paradis pentru animale, unde în parcuri pot fi întâlnite rațe, lebede, arici, dar nu câini și pisici fără adăpost. Iar dacă aceștia sunt observați pe stradă, ei sunt capturați și duși la azil, unde sunt verificați dacă dețin cipul cu datele despre proprietar. Dacă acesta lipsește, animalul rămâne la azil, iar poza lui este plasată pe Internet pentru căutarea unui nou proprietar. La Praga sunt două aziluri municipale, unul pentru câini, iar al doilea – pentru pisici și animale exotice. Care sunt întreținute de stat.[3][8]

LIPSA PENSIUNI/ HOTELURILOR SPECIALIZATE

Nu toți câinii inițial au fost în stradă. Sunt cazuri când persoanele având posibilitate de a pleca cu traiul în alta parte nu au unde plasa animalul, unica ieșire este de a-l lăsa în voia sorții.

Proprietari prietenilor de companie care pleacă din țară definitiv, decedează sau din careva alte motive nu mai pot avea grijă de patrupezii lor, sunt nevoiți să lăsa câinii în voia sorții, în urma cărora v-or fi găsit în stradă ceea ce î-i condamnă la moarte fără șanse de a fi adoptat și să aibă o viață mai bună.

Plasarea prietenului de companie chiar și pe o perioadă mai scurtă de timp, spre exemplu vacanță, de asemenea reprezintă o problemă majoră, dar, cum rămâne cu animalele de companie care ne însoțesc?

1 Ne însoțesc și în timpul călătoriei sau deplasărilor ?

2 Lăsăm animalele la un hotel în grija specialiștilor care î-i v-or îngriji și satisface cerințele în timp ce lipsim?

În ambele cazuri vom avea nevoie de un hotel fie unul specializat sau unul unde este permis să fie însoțit de prietenul de companie. Nu dispunem de hoteluri unde am putea lăsa patrupezi în siguranța, ca v-or fi îngrijiți cu respect, dragoste și răbdare iar în caz de necesitate chiar tratați la clinică, nici de unul unde sar permit șederea animalelor alături de oameni. Este simțită lipsa centrelor de plasament pentru animale sigure.

Lipsa hotelurilor pentru câini duce la ceea că majoritatea patrupezilor sunt lăsați în stradă ceia ce considerent nu scade numărul câinilor maidanezi, iar lipsa hotelurilor unde se permit animalele duce la scăderea numărului de turiști. Lăsarea animalul nesupravegheat singur prea mult timp. Lipsa de companie duce la stări de anxietate și comportament distructiv. Mai ales un cățeluș nu trebuie să stea singur mai mult de 8 ore la rând. Dacă programul tău este prea încărcat, lăsa-l la un centru de îngrijire, unde să socializeze cu alți oameni și animale, luându-l înapoi acasă când te întorci de la serviciu.

IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR.

Un câine de companie devine parte a familiei și sănătatea căruia este la fel de importanta. Din păcate la moment nu dispunem de un centru veterinar care ar conține aparataj special, compartiment protezare și reabilitare necesare pentru o viață sănătoasă. Câinii de companie care nu sunt restricționați sau urmăriți de stăpâni cât și câinii maidanezi locuind la gunoiști sunt purtători de boli, infecții, ceea ce ne afectează nu doar pe noi dar și pe prieteni noștri de companie care la fel pot să se infecteze de alte specii în timpul unei simple plimbări, împrăștierea rămășitelor din urne cu gunoi prin ogrăzi, murdăria terenurilor de joaca pentru copii este un factor tare ne plăcut care la fel duce la infectarea și riscul copiilor pe terenurile de joacă, terenurile peisajere tot au de suferit în urma urinării sau maselor fecale plantațiile suferă arsuri în urma cărora se usucă și pier.

Lipsa spatiilor special amenajate și dotate cu urne speciale duce la mizeria care o urmărim în fiecare zi în timpul plimbări. Crearea unui parc soluționează problema gunoiului împrăștiat, bolilor răspândite de animale, deșeurilor organice, curățenia terenurilor de joaca pentru copii și paraziților.

INCADRAREA PATRUPEZILOR ÎN ACTIVITATILE SOCIALE

Dragostea față de animal nu este suficientă pentru a garanta o viață în siguranță a unui om alături de un animal. Animalele trebuie dresate: învățate să asculte , să sară în ajutor în caz de necesitate, și cel mai important e să nu prezinte pericol. Câinii nu sunt dresați doar pentru viață de zi cu zi; de altfel sunt multe persoane ce au nevoi speciale și a căror viață ar fi mult mai ușoara datorită animalelor (persoane cu problem de vedere și psihice). În afară de aceasta câinii servesc drept ajutor polițiștilor, pompierilor și vameșilor. Toți acești câini au nevoie de dresare specială.

Câinii nu doar că sunt animale de companie foarte îndrăgite de către mulți oameni, dar unii sunt capabili și să îndeplinească anumite sarcini care le conferă multă responsabilitate, cum ar fi să aibă grija de o persoana nevăzătoare sau să depisteze droguri ori să caute printre dărâmături eventuali supraviețuitori. Mai mult, anumiți câini pot să depisteze o afecțiune și chiar să recunoască simptome periculoase sau să amelioreze unele simptome ale unor boli.

Câini ca însoțitori medicali

Diabet

Unii câini antrenați pentru a îngriji persoane care suferă de diabet de tip 1 le pot alerta pe acestea atunci când glicemia lor este prea joasa și când riscul ca aceasta să ajungă la o limita scăzută periculoasă este mai mare. La o astfel de limită se poate ajunge dacă persoana în cauza nu mănâncă suficient sau își administrează prea multă insulina. Persoana poate deveni palidă sau se poate simți slăbită, nesigură, dar astfel de simptome pot trece neobservate și, fără un semnal din partea câinelui, bolnavul poate ajunge să î-și piardă cunoștința. Un câine antrenat în acest scop poate simți o schimbare în mirosul corpului care indica o glicemie scăzută, potrivit doctorului Claire Guest, de la organizația umanitară Medical Detection Dogs. "Noi antrenăm câinii noștri pentru a linge, a se uita fix și a sări pe cineva care are hipoglicemie, pentru a ne asigura că persoana știe că trebuie să facă ceva". [4]

2. Autism

Conform unor cercetări, câinii pot reduce anxietatea și comportamentul agresiv la copiii cu autism în doar câteva săptămâni. Unele organizații au anumite scheme de antrenament pentru ca un câine de familie să poată ajuta un copil autist. "Ii învățam, spre exemplu, să își pună capul în poala copiilor, ceea ce î-i calmează pe aceștia atunci când sunt agitați", spune Joel Young de la organizația caritabila Dogs for the Disabled. De asemenea, câinii antrenați în acest scop î-i pot ajuta pe copii să nu se rătăcească atunci când ies din casă sau curte. [4]

3. Fibromialgie

În Statele Unite ale Americii, organizația Paws for Confort folosește o rasă de câini numită Xoloitzcuintli sau Xolo pentru a ajuta oamenii care au dureri cronice provocate de afecțiuni ca fibromialgia. Toți câinii au o temperatura corporală ridicată, dar cum aceștia nu prea au păr, emana și mai multă căldura atunci când ating o persoană care are dureri. Iar prin aceasta căldură, atingerile lor oferă o alinare persoanelor în cauză. [4]

4. Dementa

Labradorul și retrieverul pot fi antrenați să amintească oamenilor care suferă de dementa să mănânce, să își ia pastilele, să doarmă atunci când au nevoie. Un studiu publicat recent în "Western Journal of Nursing Research" arată că un astfel de câine ajuta la reducerea agitației la pacienții cu Alzheimer și stimulează interacțiunea socială. [4]

5. Epilepsia

În mod uimitor, câinii pot fi antrenați și să avertizeze o persoana când este pe cale de a avea o criză de epilepsie. Ei pot anunța acest lucru și cu 40 de minute înainte de criză, suficient timp pentru ca persoana în cauza să își ia medicamentele necesare prevenirii crizei sau pentru a căuta ajutor. Se crede ca acești patrupezi pot mirosi schimbările chimice care au loc în corp înainte de o criză. În plus, unii câini sunt antrenați să ajute și o persoană care are o criză: se așază lângă ea pentru a o împiedica să se miște prea mult necontrolat și astfel să se rănească, sau merg să aducă ajutor. [4]

6. Narcolepsia

Aceasta boală î-i face pe suferinzii să simtă o nevoie irezistibilă de a dormi în timpul zilei. Iar astfel de episoade nu au nimic amuzant, așa cum sunt zugrăvite în comedia în care Rowan Atkinson (alias Mr. Bean) este narcoleptic. Theo, un cocker spaniel din Essex, a devenit primul câine din lume care a fost antrenat să își trezească stăpâna, adolescenta Kelly Sears, atunci când trece printr-un episod de acest gen. Theo sare pe ea și o linge pana când aceasta se trezește, iar dacă nu are succes merge și caută ajutor. Mai mult, câinele a învățat să simtă o schimbare în corpul ei când atacul este iminent, astfel ca adolescenta se poate așeza pentru a nu se răni când adoarme. [4]

Pompierii canini

Unii câini au fost dresați pentru a veni în ajutorul pompierilor,

făcând parte din ample echipe de salvare și dovedind ajutorul

incontestabil. Câinii pompieri nu sunt niște simpli câini,

aceștia fac parte din anumite rase și sunt antrenați o

lungă perioadă de timp pentru a putea da

randamentul necesar în acțiunile de salvare

pe care le v-or întreprinde alături de

pompieri. Istoria Dalmațienilor în cadrul

echipelor de pompieri datează de peste un secol,

chiar dacă implicarea lor a scăzut considerabil de la an

la an, fiind antrenate și alte rase pentru astfel de servicii.

Mai mult decât atât, în timpul intervențiilor, câinii au

început să î-i însoțească pe pompieri, dovedind utilitatea

în momentul în care i-au ajutat pe aceștia în căutarea victimelor. [5]

Politia canina

De atâția ani de meserie a învățat să-i cunoască pe toți. Să le înțeleagă și să le interpreteze orice lătrat, o simplă ridicare din coadă sau un mârâit nervos. Ciobănescul german este rasa cea mai folosită în toate polițiile din lume pentru că  este cea mai stabilă din punct de vedere psihic, cel mai ușor de prelucrat, au o memorie extraordinar de bună, rețin foarte mult timp ceea ce au învățat și chiar dacă au uitat î-și aduc aminte după câteva exerciții. Despre rotweilleri -o altă rasă folosită în acțiunile poliției – precizează că sunt folosiți, în principiu, pentru activități în care se implică agresivitatea câinelui. Mai exact: pentru patrulare-intervenție, pentru dispersarea de manifestanți agresivi, pentru diverse conflicte spontane care apar pe stradă sau la meciurile de mare anvergură. De exemplu, un rotweiler, are nativ o genă mai agresivă pe care omul o speculează și o antrenează, controlând-o prin comenzile pe care i le dă.

Antrenamentul și dresajul unui câine  înseamnă să folosești ceea ce natura i-a dat animalului, dar în scopul uman. Este foarte important să reușești să-l controlezi, astfel încât să nu aibă reacții imprevizibile. Însă, sunt animale și pot oricând să aibă și astfel de reacții. Capacitatea de absorbție a nasului unui câine este de un milion de ori mai mare  decât la om. Gândiți-vă că suprafața nasului unui om este de 10 cm pătrați, iar la un câine, dacă e să luăm tot ce înseamnă fosă nazală ajunge undeva la 50 cm pătrați. [6]

Terapie Asistata de Animale

Un câine complex. Un câine care, deși este în control permanent poate prelua inițiativa atunci când este lăsat. Un câine activ atunci când trebuie și liniștit atunci când situația o cere. Apeși un buton câinele se joacă, apeși alt buton, câinele întrerupe activitatea și devine pasiv. Trebuie să fie răbdător și previzibil dar și spontan și jucăuș. În dresajul canin motivarea câinelui cu un anumit tip de recompensa este cruciala.

Câinele v-a executa ce î-i cerem noi pentru a obține acea recompensa. Daca în alte laturi de activitatea a câinilor utilitari recompensa poate fi una și bună, de exemplu mâncarea, în TAA câinele trebuie să fie motivat pe aproape orice: mâncare, jucării, atingere, afecțiune, lauda verbală, etc. El trebuie să își găsească plăcerea în tot ce face în TAA, nu doar din simplu fapt ca î-i oferim mâncare sau ca î-i plac copiii. Un câinele TAA este un pic desprins din zona imposibilului, iar ceea ce fac acești câini în ședințele de terapie este cumva din lumea de poveste. [7]

CONCLUZIE

Analiza a demonstrat cât de actuală este starea maidanezilor în țară noastră. Unica soluție care a fost implementată este sterilizarea care a fost parțială și nu a decurs cu succes și eutanasia care nu doar ca este inuman dar și nejustificat nu toți câini prezinta pericol, ba din conta sun luați sub răspunderea locatarilor dar aceasta nu se ia în considerare.

Legea cu privire la câinii maidanezi ce prevede sterilizarea și chip-rea obligatorie a animalelor de companie. Totodată, proprietarii animalelor v-or fi obligați să adune resturile fiziologice din urma câinilor în timpul plimbărilor în locurile publice. În plus, într-un apartament v-a fi permisă întreținerea a cel mult doi câini și două pisici, pentru a deține un animal de companie v-a fi necesar acordul Asociației de locatari. Noul proiect prevede crearea unui nou serviciu public de management al populației canine, animalelor de companie și activității de ecarisaj. Noul serviciu se v-a ocupa cu– neutralizarea cadavrelor de animale, capturarea animalelor fără adăpost, eutanasia câinilor bolnavi incurabili cu acordul veterinarului. Măsurile de protecție a câinilor fără adăpost și pentru prevenirea apariției sau majorării numărului de animale fără adăpost v-or fi coordonate și verificate.

Serviciul v-a fi finanțat din bugetul municipal. Animalele fără adăpost v-or fi capturate la cererea localnicilor. Vor fi capturați câinii agresivi, femelele gestante, femelele în perioada de reproducere, animalele bolnave și rănite. Animalele capturate v-or fi plasate la azilul, unde în timp de 72 de ore v-a fi plasat în caz ca v-a fi căutat de stăpân. În caz contrar, căinii v-or fi sterilizați peste o săptămână. Dacă animalele care au stăpân v-or fi capturate de mai mult de două ori, proprietari rabiei, pentru sterilizare, identificare a animalelor fără stăpân v-or fi suportate de Primărie.. și v-a trebui să achite o amendă.. Cheltuielile pentru vaccinarea împotrivă. [2]

Odată cu intrarea în vigoare a acestui regulament populația canina v-a avea șansa la o nouă viață iar pentru eficienta acestei legi și respectarea lor proprietari prietenilor de companie v-or avea nevoie de o clinica veterinara, spital, azil, hotel, parc pentru plimbări special amenajat și zone pentru dresare ceia ce prevede conceptul în sine.

1.3 PARTEA 2 STUDIU DE CAZ

SCURT ISTORIC

ISTORIA CLINICILOR VETERINARE

Suntem obișnuiți cu ideea că medicii veterinari tratează câini, pisici, iepuri și alte animale mici, dar nu a fost întotdeauna așa. Principalul rol al veterinarilor era în tratarea cailor care serveau drept mijloc de transport. Pe măsură ce numărul de cai a scăzut, datorită rapoartelor guvernului britanic (în 1938 și 1944) au sugerat că veterinarii ar trebui să se specializeze în tratamentul animalelor de fermă.

Evoluția animalelor mici este adesea explicată ca urmare a creșterii nivelului de trai și a dorinței oamenilor de a fi însoțite de animale după evenimentele celui de-al doilea război mondial. Un raport al lui Andrew Gardiner de la Școala de Studii Veterinare Regale de la Universitatea din Edinburgh arată că motivul real este creșterea organizațiilor de caritate ale animalelor și rolul unei femei în special: Maria Dickin.

Maria Dickin a fondat Dispensarul Poporului pentru animalele bolnave ale celor săraci într-un subsol în 1917. Dickin era în vârsta de 40 de ani și nu avea experiență profesională. Organizația a crescut enorm. Zece ani mai târziu, ei au tratat 410 000 de animale într-un an și chiar au deschis clinici în alte țări. Deși oamenii care și-au luat animalele la PDSA nu ar fi putut să-și permită să meargă la un veterinar, profesia veterinară încă privea în jos organizația. Persoanele care lucrau la clinicile People’s Dispensary for Sick Animals nu aveau pregătire veterinară. Acest lucru nu a fost ilegal, deoarece legea în acel moment, permitea oamenilor să se numească ei înșiși chirurgi veterinari fără pregătire. Numărul mare de animale însemna că personalul a devenit rapid experimentat, iar veterinari de atunci – mai obișnuiți cu caii – nu erau buni la manipularea animalelor mici.

Fondurile de la Grove Hardy au fost folosite pentru a înființa un sanatoriu în Essex. Gardiner îl descrie ca fiind "un complex de tratament, antrenament și un complex de sedii cu numeroase saloane, grajduri și canișe, facilități de tratare a razelor X și UV și un spațiu de operație spațios. Facilitățile de învățământ au inclus săli de curs și o bibliotecă. "Sanatoriul avea doar un singur medic veterinar actual. Pe lângă tratarea animalelor, a fost o facilitate de antrenament pentru personalul People’s Dispensary for Sick Animals. Deoarece legea nu a putut fi folosită pentru închiderea clinicilor de animale, asociațiile veterinare au apelat la un argument moral privind animalele care au dreptul la o "diagnoză" corectă și tratament. Gardiner scrie că începuse să-și dea seama că tratarea câinilor (și a pisicilor) ar putea fi suficientă pentru a susține o afacere. Au fost considerate modificări ale legii care ar fi însemnat că People’s Dispensary for Sick Animals a trebuit să angajeze veterani – nu că mulți ar fi vrut să lucreze acolo. În 1957, a fost creată Asociația Britanică Veterinară pentru animale mici. People’s Dispensary for Sick Animals continuă să existe astăzi și oferă un tratament veterinar gratuit la 2,3 milioane de animale pe an în Regatul Unit.

Rolul lui Maria Dickin și al People’s Dispensary for Sick Animals au fost marginalizate în istoria medicinei veterinare britanice ", scrie Gardiner. [9]

ISTORIA CÂINILOR CA INSOTITORI MEDICALI / TERAPIE ASISTATA DE ANIMALE

Pentru prima dată câinele ca însoțitor a fost menționat cu sute de ani în urmă. Primele școli de pregătire și dresare a câinilor a fost fondată în Germania în perioada primului război mondial cu scopul de a ridica mobilitatea veteranilor care pierduseră vederea în urma acțiunilor militare. În 1929 a fost fondată prima școala în SUA. În Marea Britanie aceste școli au fost fondate în 1931. [10]

ISTORIA PARCULUI PENTRU CÂÎNI. În tarile civilizate sunt exemple care vorbesc de la sine cât de importante și utile sunt parcurile pentru animale. Unul dintre primele parcuri a apărut în Statele Unite ale Americii în statul California în anul 1960 și poartă denumirea de Parc pentru câini Ohlone, care în 1983 a fost declarant parc pentru câini oficial. [11]

PREZENTAREA ANALOGIILOR

ANIMAL REFUGE CENTER, AMSTERDAM, OLANDA

Arhitect: Arons en Gelauff Architecten

Suprafața: 5800 m2

Anul: 2007

La periferia Amsterdamului, unde acum se afla Arons en Gelauff Architecten, se află un azil pentru animale. Construcția veche a fost reconstruită din motivul, că hâmâitul câinilor le încurcau oamenilor care locuiau în apropiere.

Prima problemă pe care trebuiau să o hotărască arhitecții era să proiecteze construcția în așa mod ca sunetul să nu răsune dar să rămână în incinta construcției. Construcția trebuia să corespunda regimului de înălțime și să se încadreze în aspectul estetic al spațiului ales, care era compus din câmpii și case particulare.

Arhitecții au depistat de unde răsuna sunetul, de la terenul pentru plimbări și de la cuștile câinilor. Ei au răsucit construcția în așa mod ca spatiile funcționale să fie amplasate în mijloc, în așa mod ca zgomotul să rămână în construcție și să nu răsune.

Pentru a încadra construcția în spațiul dat arhitecții au fotografiat câmpiile după care le-au mărit și au primit o imagine foarte pixelată care a fost aplicată pe fațadă. Arhitecții au organizat spațiul în așa mod să formeze doua noduri. Prima zonă privat este închisă și are menire de primire a câinilor de afară. A doua zonă publică unde este amplasat show-room și unde locuiesc pisicile și câini care au trecut reabilitarea.

Construcția are două nivele, unde la primul nivel se afla câinii, iar la al doilea pisicile. Între noduri la etajul întâi – sunt amplasate: intrarea principală, oficiul administrației, holul, iar la al doilea: – bucătăria, baia și camerele de schimb a personalului. Câinii locuiesc în cuști astupate aparent transparente și sunt separați de hol prin plasa.

Din punct de vedere a utilității și durabilității construcția a fost executată din beton. Construcția a fost executată după principiul bunker-lui și sunetul nu răsuna însă înăuntru persista un haos total de sunete. Ceia ce creează o stare de agitare în interior. Aceasta s-a soluționat prin instalarea suprafețelor duble de sticlă și a ușilor de plastic. Cuștile erau amplasate în așa mod ca priveliștea lor era terenul pentru plimbări, ceea ce crea disconfort și agitație la câini, aceasta a fost soluționată prin astuparea zonei de plimbare cu cățărători.[12][13][14]

TIERHEIM BERLIN, BERLIN, GERMANIA

Arhitect: Dietrich Bangert

Suprafața: 24 500 m2

Anul: 1999, 2002

Centrul a fost construit în 1999 de arhitectul-modernist de origine neamț Ditrih Banghert. După cum Tierheim este situat la marginea Berlinului, el este înconjurat de o priveliște pastorala: fabrica de vin, câmpii, dumbrăvi. Ca și în analogia precedentă construcția nu trebuia să fie străină și deci construcția are doar un singur nivel. După concepția arhitectului, construcția din beton trebuia să fie ca parte component a naturii. Pe perimetru au fost plantate dumbrăvi de stejari, pereți construcției au fost acoperiți cu plante cățărătoare, care pe parcurs să extins practic pe toată suprafața. Blocul cu cuști este înconjurat de lacuri artificiale. În Tierheim persista o stare meditativă. Accesul este liber și nu este blocat de nici o bariera. După cum centrul ocupa o suprafața destul de impunătoare ceea ce creează o libertate și o senzație de parc liber. Cuștile erau amplasate în forma de evantai și erau transparente ceea ce crea o stare încărcată intre câini. Faptul a fost soluționat prin îngrădirea parțial a cuștilor, în centrul evantaiului au fost puse niște ghiveciuri imense cu flori pentru a sustrage atenția câinilor unul de la altul.[12][13]

DIEREN BESCHERMINGS CENTRUM, AMERSFORT, OLANDA

Arhitect: 3TO Architecten

Suprafața: 24 500 m2

Anul: 2013

Azilul aparținea organizației de zoo protecției a Olandei și a fost construit recent în orășelul Amersfort. Dieren Beschermings Centrum deservește doar împrejurările și este amplasat într-o zona cu relief accidentat. Însă arhitecții au reușit să o rezolve în așa mod că construcția este structurată din câteva trepte, funcțiile cărora sunt bine amplasate pe nivele.

Pentru cei care vin la azil sunt două intrări. Pe pantă se ridică acei care doresc să ia un câine sau să îl dea, deci sus este amplasată zona publică.

Nivelul de jos este preconizat centrului medical. Accesul de jos este pentru cei ce au nevoie de consultații medicale pentru prietenii lor de companie sau personalul care duc animalele în zona de carantină. Tot aici este amplasată și zona tehnică. Genialitatea construcției constă în faptul ca construcția în interior este construită din schelet portant iar fiecare încăpere este dotată cu sistema unică de drenaj și cu sistema de scurgere pentru fiecare încăpere.

În fine pereții sunt mobili și sunt ușor de deplasat haotic, iar zonele umede nu sunt o barieră, acum ele ocupă o mai mare parte a azilului. Deci orice cușcă poate fi reorganizată ca zona de carantina sau în depozit, bucătărie ori zona de deservire cu ușurință. În incinta azilului este și dulgherie atelier, unde dulgherul care repara sau confecționează construcțiile simple, care sunt roase de patrupezi. Prezenta unui astfel de atelier permite o economisire destul de buna. Zona publica este amplasata la nivelul doi, pe vizitatori î-i întâlnesc cuștile pisicilor, care au o deschidere atât în interior cât și la pădurice.

Fiecare secție cu cuști este compusa din 6-10 numere și au ieșire aparte la terenul pentru plimbare. Deci asta nu creează disconfort pentru ceilalți, mai mult decât atât acest azil spre deosebire de analogiile precedente este construit în așa mod că patrupezii nu se vad, ceea ce considerent este un avantaj animalele sunt mai liniștite și nu creează disconfort personalului. În zona publica este amplasata sala de întâlniri, unde petrec nu doar conferințe dar și zile de naștere. Această zonă se dă în arendă și aduce un venit în plus centrului, plus la care ajuta animalelor să își găsească un stăpân. Un pic mai departe este amplasat un atrium, pin care vizitatori coboară în zona medicala și tehnica.

Deasupra atriumului atârna un poduleț pe care personalul trece la blocul necesar feminine sau masculine, sunt dulapuri personalizate, zona de schimb, dus totul ce e necesar pentru un lucru în confort. Un pic mai departe este amplasata recepția de dimensiuni impunătoare unde se vinde hrana pentru animale, gustări, lese jucării, aici este și domnișoara care deservește cu cafea și te poate însoți până la destinația necesară. Tot în aceasta zona de conversații unde viitorul stăpân se poate adresa cu orice tip de întrebări și zona de așteptare cu o panoramă la terenul de plimbare.

Un bloc aparte este hotelul care la fel aduce venit. În spatele ei sunt amplasate cuști pentru alte animale de companie și pentru fiecare specie este compartimentul sau amplasat în oficii, unde poți primi o consultație a specialistului referitor la oarecare specie de animal.

Sub suprafața terenului preconizat pentru plimbări este amplasat un rezervor unde se depozitează apa după ploi și care este folosita la spălarea cuștilor ceia ce economisește resursele financiare considerabil.

Animalele care stau la carantină și cele sănătoase sunt plimbate separat la diferite nivele, iar terenurile de sus în jos sunt unite cu un hol decorat cu verdeață.

Unicitatea Dieren Beschermings Centrum se include în faptul nu doar ca arhitectura a fost construita și calculata funcțional bine, dar și varietatea modificări construcției este mare și poate fi găsita în guide book, unde sunt indicate nu doar variantele estetice dar și cele funcționale. [12][13]

1.4 CONCLUZII

Din analiza analogiilor studiate punem distinge unele dificultăți cum ar fi încadrarea în anturaj a fațadelor, respectarea regimului de înălțime, utilizarea vegetației și apei în proiect, eliminarea factorilor care provoacă zgomot, reducerea la maxim a agitației animalelor în interiorul construcției, crearea unor zone care pot fi modificate cu ușurință, folosirea spațiului util și rațional, implementarea unor tehnici inovative care v-or permite să economisească resurse.

Deci pentru a crea un proiect relevant, este nevoie de ținut cont de toate aspecte menționate mai sus, adică de respectat un regim de înălțime jos, de reflectat gama coloristică de nuanțe naturale, fațade împlinite în stil modern cu elemente ce se combină armonios. Respectiv toate materialele trebuie să fie ecologice și reciclabile și să poată fi ușor dezasamblate pentru a fi mutate ori modificate.

CAPITOLUL II

Arhitectura

2.1 Argumentarea temei alese

Stratul social-cultural, ca parte componentă a mediului urban, trebuie să țină cont nu doar de bunăstarea condițiilor și activităților cotidiene a omului, dar și de interacțiunea armonioasă a acestuia vietățile ce îl înconjoară.

Corelația între om și animal î-și ține originea încă înaintea erei creștine, cu circa 12000 de ani î.H. Primul animal îmblânzit de om fiind câinele sălbatic, șacal sau lup. Câinele îi păzește locuința, îi apără turma, îl însoțește la drum și la vânătoare. După cutremure îi caută pe supraviețuitori sub dărâmături, la avalanșe scurmă zăpada și salvează vieți omenești, sare în ajutorul celor pe cale de a se îneca. Este lângă nevăzători sau de veghe la frontieră, detectează cel mai bine drogurile și se joacă cu copiii. Dacă stăpânul îl ceartă sau îl bate, pleacă umilit ori i se așterne supus la picioare. Când e certat, linge mâna care l-a bătut și se bucură. Și peste toate aceste servicii nu cere decât rămășițele de la masă și adăpost pe vreme rea. [1]

Câinele este a fost și rămâne cel mai bun prieten al omului, dar poate deveni și cel mai aprig dușman pentru cei răi sau lăsat de izbeliște. El are un temperament sensibil și multe calități „morale“, dacă le putem spune așa, indiferent dacă este de rasă ori face parte din haita celor comunitari. Câinele este cel mai fidel dintre toate animalele domesticite de om: el nu ezită să și dea chiar și viața pentru stăpânul său.

Dragostea față de animal nu este suficientă pentru a garanta o viață în siguranță a unui om alături de un animal. Animalele trebuie dresate: învățate să asculte , să sară în ajutor în caz de necesitate, și cel mai important, e să nu prezinte pericol. Câinii nu sunt dresați doar pentru viață de zi cu zi; de altfel sunt multe persoane ce au nevoi speciale, și a căror viață ar fi mai ușoară datorită animalelor (persoane cu probleme de vedere și cele psihice). În afară de aceasta, câinii servesc drept ajutor polițiștilor, pompierilor și vameșilor. Toți acești câini au nevoie de dresare specială.

Un câine de companie devine parte a familiei, sănătatea căruia este la fel de importanta. Din păcate la moment nu dispunem de un centru veterinar care ar conține aparataj special, compartiment protezare și reabilitare. La moment avem un număr impunător de clinici veterinare, însă nici un centru complex care ar include parc verde pentru plimbări amenajat cu terenuri de dresaj; azil pentru animale abandonate cu posibilitatea de a fi adoptate; hotel pentru animale (pe perioada atât scurtă cât și lunga de timp); centru veterinar (spital, farmacie, investigație); centru estetic pentru animale; spațiu expozițional.

Analiza a demonstrat cât de actuală este starea maidanezilor în țară noastră. Unica soluție care a fost implementată este sterilizarea care a fost parțială și nu a decurs cu succes și eutanasia care nu doar ca este inuman dar și nejustificat nu toți câini prezintă pericol, ba din conta sunt luați sub răspunderea locatarilor dar aceasta nu se ia în considerare.

Deci propunerea este una concretă, pentru a elimina problemele apărute în mediul urban, mai precis nivelul jos de igienă sanitară, pericol social, aspectul estetic sărac. Pentru rezolvarea dificultăților create în urma problemelor apărute la nivel urban, se propune de proiectat un complex destinat întreținerii și îngrijirii decente a patrupezilor maidanezi, ce v-a conține în sine un centru medical veterinar, spații de întreținere și de hrănire a câinilor cu terenuri pentru plimbare. În paralel se propune de proiectat un complex de hoteluri pentru familii cu companionii lor, și aziluri pentru persoane ce au nevoie de a pleca și v-or să încredințeze patrupedul pe o perioadă scurtă de timp.

Pentru realizarea proiectului a fost ales terenul din jurul lacului din Muzeul Satului, or Chișinău, deoarece terenul se află în imediata apropiere de oraș și are preț pe metru pătrat de tren foarte avantajos (5-8 USD).

Forma terenului este dictată de forma lacului artificial în forma de cifra opt ( avem un teren cu eroziune naturala pe alocuri alunecări de teren, prăbușiri și eroziuni antropice cum ar fi modificarea vegetației, incorporarea substanțelor chimice),– vegetația existenta (bogat în vegetație, arbori și arbuști),– deschiderea spre stradă, spațiu public, peisaj ( este o poziționat într-un parc liber, mai bine spus pădurice, care este bogat de priveliști atât urbane cât și naturale, avem porțile orașului ca accent urban. Alte elemente de context, mai abstracte, ar putea fi cele legate de cultura locala, arhitectura locala, tradiții constructive în zona.

Conceptul este de aceasta dată un complex, compus din mai multe idei atât decorative cât și funcționale, care nu se v-a rupe din context, dar din contra îl v-a susține și îl v-a accentua: spre exemplu, acest proiect, presupune o soluționare a spațiului nu doar organizat dar și funcțional, fațadele trebuie hotărâte în așa mod ca să nu se rupă din contextul peisajer, arhitectura ecologica este o soluționare, arborii ca forma simbolică v-or fi susținuți printr-un riflaj de lemn cu sticlă care v-a prezenta transparența apei, spațiu fiind în același timp spațiu interior și exterior, co-existența între mineral și vegetal, planuri orizontale minerale, roci/plan vertical din lemn, cald, armonia de lumină direcționată și lumină difuză. Însăși volumul ca accentuare și evidențierea formei accidentate v-a fi în trepte și se v-a extinde pe orizontala și nu v-a depăși regimul de înălțime mai mare de 2 etaje.

INTERVENȚII ÎN TIMPURI NOI

CONTURAREA CONCEPTULUI

APARITIA IDEII ȘI NECESITATEA ACESTEIA

Mulți dintre noi aflându-se în preajma câinilor vagabonzi au frica pentru propria siguranță, și în așa fel pentru ei un câine reprezintă pericol în loc de a-l percepe ca pe un prieten.

Câinii maidanezi locuind la gunoiști sunt purtători de boli , infecții, împrăștie rămășițe din urne cu gunoi prin ogrăzi, murdăresc terenurile de joacă pentru copii și terenurile peisajere cu mase fecale.

Nu toți Câinii inițial au fost în stradă. Sunt cazuri când persoanele având posibilitatea de a pleca cu traiul în altă parte nu au unde plasa animalul, unica ieșire este de a-l lăsa în voia sorții. Plasarea prietenului de companie chiar și pe o perioada mai scurtă de timp, spre exemplu vacanța, de asemenea reprezintă o problemă majoră. Nu toate hotelurile permit șederea animalelor alături de oameni. Este simțită lipsa centrelor de plasament pentru animale sigure.

Animalele trebuie dresate: învățate să asculte, să sară în ajutor în caz de necesitate, și cel mai important e să nu prezinte pericol. Câinii nu sunt dresați doar pentru viața de zi cu zi; de altfel sunt multe persoane ce au nevoi special și a căror viață ar fi mai ușoară datorită animalelor (persoane cu probleme de vedere și psihice).

În afara de aceasta câinii servesc drept ajutor polițiștilor, pompierilor și vameșilor. Toți acești câini au nevoie de dresare specială. Un câine de companie devin parte a familiei și sănătatea căruia este la fel de importantă.

Din păcate la moment nu dispunem de un centru veterinar care ar conține aparataj special, compartiment protezare și reabilitare. Lipsa spațiilor expoziționale de asemenea este o problemă în țară noastră.

2.2.3 CONECTAREA SPAȚIILOR URBANE CU CELE ARHITECTURALE

Întrucât terenul analizat este amplasat pe teritoriul parcului interacțiunea urbanistica cu cea arhitecturală este inevitabilă. Așa cum modul de viață influențează percepția, pentru a se putea înțelege imaginea primită de către receptor, este nevoie să se țină seama, în plus de criteriile sociale, economice, tehnice, care nu se manifesta printr-o relație directa cu spațiul, ci se constituie în filtrul pentru receptivitate.

Omul joacă rolul de receptor pentru mesajele pe care spațiul construit i le transmite, iar teoriile au demonstrat ca percepția este un fenomen complex, depășind pragul senzațiilor primare. Pentru a influența mai mult decât la nivel fizic, pentru a participa la modelarea structurii individului, spațiul, atât cel construit, cât și peisajul, trebuie să acționeze la nivelul percepției; mai mult decât atât, pentru a reuși să aibă un impact puternic, se v-a adresa simțurilor mai mult decât rațiunii și v-a interacționa prin orice mijloace cu individul, îl v-a provoca, se v-a lăsa descoperit de acesta și v-a exprima o atitudine.

Expresivitatea unui spațiu arhitectural poate să se manifeste în nenumărate moduri, dar atunci când mesajului și forței de comunicare a arhitecturii li se alătură contribuția elementului natural – capabil dintotdeauna să se conecteze la sufletul omului – și aportul artei, a cărei acțiune se concretizează prin stimularea imaginației, încurajarea comunicării, dezvoltarea interesului pentru cultura, având ca rezultat aflarea adevărului și cunoașterea de sine – se poate construi o strategie viabila pentru reușita proiectelor de tip formativ, adresate copiilor.

Arhitectura este dictată de peisajul zonei prin: panta accidentată a reliefului, forma lacului artificial în formă de cifra opt, zona este bogat în vegetație în mare parte arbori și arbuști. În apropiere nu avem construcții, ceea ce ne permite o libertate a formei și stilului în care v-a fi executat. Deoarece ne aflam într-o zona accidentata și cu o seismicitate medie, construcția se v-a extinde pe orizontala și nu v-a depăși 3 nivele. Este o zona care necesită o însuflețire prin intermediul unei hotărâri arhitecturale. Am ca scop păstrarea percepției zonei verzi dar în același timp săi ofer o utilitate și o bună organizare, v-oi utiliza materiale naturale specifice zonei cum ar fi piatra, lemnul, reflecția apei fiind sticla iar vegetația v-a fi parte componentă a conceptului.

2.3 ANALIZA TEORETICA

2.3.1 DATELE GENERALE

Tema de diplomă a fost aleasă Complex multifuncțional și parc pentru câini situat în Republica Moldova, orașul Chișinău, sectorul Botanica, cu scopul de a oferi locuri de muncă pentru medici specialist veterinari, servicii medicale, de întreținere, frumusețe, dresare și plimbare pentru câini. Asigurarea stăpânilor cu câini dresați, sănătoși, îngrijiți. Un oraș mai curat, organizat și în siguranța.

Suprafața terenului are cca 5ha și se afla în nemijlocită apropiere de lacul din Muzeul satului.

Câteva exemple de baza pentru context ar putea fi: – panta terenului și relief ( avem o pantă accidentată cu relief antropic care se referă la relieful format prin intervenția omului sau care reflectă totalitatea transformărilor mari datorate omului: lacuri artificiale, canale, cariere, exploatări miniere de suprafață, baraje, diguri, halde de steril, rambleu, debleu etc.),

– forma terenului este dictată de forma lacului artificial în forma de cifra opt ( avem un teren cu eroziune naturală pe alocuri alunecări de teren, prăbușiri și eroziuni antropice cum ar fi modificarea vegetației, incorporarea substanțelor chimice),

– vegetația existenta (bogat în vegetație, arbori și arbuști),

– deschiderea spre stradă, spațiu public, peisaj ( este o poziționat într-un parc liber, mai bine spus pădurice, care este bogat de priveliști atât urbane cât și naturale, avem porțile orașului ca accent urban. Alte elemente de context, mai abstracte, ar putea fi cele legate de cultura locală, arhitectura locală, tradiții constructive în zonă.

Ținând cont de aceste elemente de context, construcția v-a avea ca materiale de bază cele naturale ( piatra, lemn, sticla și vegetație).

În apropiere nu avem construcții, ceea ce ne permite o libertate a formei și stilului în care v-a fi executat. Deoarece ne aflam într-o zonă accidentată și cu o seismicitate medie, construcția se v-a extinde pe orizontala și nu v-a depăși 3 nivele.

2.3.2 ANALIZA STRATURILOR URBANE

TEHNICĂ

-relief – panta terenului și relief ( avem o pantă accidentată cu relief antropic care se referă la relieful format prin intervenția omului sau care reflectă totalitatea transformărilor mari datorate omului: lacuri artificiale, canale, cariere, exploatări miniere de suprafață, baraje, diguri, halde de steril, rambleu, debleu etc.). Forma terenului este dictată de forma lacului artificial în formă de cifra opt ( avem un teren cu eroziune naturală pe alocuri alunecări de teren, prăbușiri și eroziuni antropice cum ar fi modificarea vegetației, incorporarea substanțelor chimice). [15]

-regimul înălțime – În apropiere nu avem construcții, ceea ce ne permite o libertate a formei și stilului în care v-a fi executat. Deoarece ne aflam într-o zona accidentată și cu o seismicitate medie, construcția se v-a extinde pe orizontală și nu v-a depăși 3 nivele. [15]

-clima – Clima Republicii Moldova este moderat-continentală și se caracterizează prin iarnă blândă și scurtă, cu puțină zăpadă și vară caldă de lungă durată, cu o cantitate scăzută de precipitații. Deopotrivă cu părțile pozitive ale climei, perioada caldă îndelungată a anului, iarna blândă, cu abundență de lumină și căldură.

-însorirea – durata de insolație pe parcursul anului oscilează pe teritoriul țării de la 1940 până la 2180 ore, vara constituie 60 – 70%, iar iarna 20 – 30%. Rezervele de energie solară, exprimate prin mărimea bilanțului de radiație, constituie circă 2100 mj/m2 pe an. Este sursa energetică de bază, care asigură încălzirea solului, evaporarea și nivelul mediu de temperatură a aerului. Temperatura medie anuală a aerului constituie +8 +10°c, iar cea a suprafeței solului +10 +12°c. Perioada compactă fără îngheț constituie în medie 170 de zile la nord și 190 la sudul țării, dar în unii ani durata ei poate atinge 200 – 230 de zile.

-umiditatea – Teritoriul Republicii Moldova aparține zonei cu umiditate insuficientă. Cantitatea de precipitații scade de la nord-vest spre sud-est, de la 620 până la 490 mm pe parcursul anului. Precipitații cad în fond în perioada caldă a anului sub formă de averse de ploi și doar circă 10% din cantitatea lor anuală se prezintă sub formă de zăpadă.

TRANSPORT RUTIER

-acces transport – se manifestă prin autostrada internațională care în această zonă conectează sectoarele: Ciocana, Botanica de jos, Centru și orășelul aeroport. din aceste considerente avem o asigurare suficientă de transport public, autobuze, troleuri, maxi-taxi. o problema prezintă accesibilitatea bicicliștilor, pietonilor și insuficienta locurilor de parcare. deci propun soluționarea acestora pe parcursul efectuării proiectului asigurând situl cu accese pietonale, piste pentru bicicliști și locuri de parcare.

-pietonale – accese amenajate nu sunt, unicele accese sunt cele create de om inconștient care și sunt unele artere de comunicare pe toată suprafața terenului.

-parcări – nu sunt parcări, mașinile sunt parcate haotic pe teritoriul parcului.

FUNCȚIONALĂ

-cadastru – în urma cercetări datelor cadastrale să depistat ca situl ales este proprietate a statului [15]

-linii roșii – sunt în limitele bulevardului Dacia la 15m de la marginea străzii [15]

-cod urbanistic- este amplasat în zona specială [15]

-destinația clădirilor – în situația aleasă nu avem construcții fundamentate sunt doar niște foișoare, și o construcție din lemn care este folosită pentru odihnă. [15]

DOTĂRI

-zone verzi – teritoriul este amplasat la periferia sectorului botanica în zona verde a orașului care are statut de parc și deci este bogat în vegetație, arbori și arbuști care nu au fost plantați dar au crescut haotic și necesită intervențiile unui specialist botanic sau arhitect peisajer, speciile existente trebuie rărite și curățite.

-zone acvatice – pe teritoriu este un lac amenajat artificial în formă de cifra opt, perimetrul căruia este parțial betonat, starea lacului la momentul actual are nevie de intervenții de curățire și amenajare.

-calitatea acceselor – deoarece este un parc accesele nu sunt asfaltate dar sunt create în urma plimbărilor pe aceiași traiectorie de mai multe ori.