Proiectele Educationale Modele Functionale de Parteneriat Si Dezvoltare Institutionala Pentru Viitorii Profesori

Capitolul I . Fundamente teoretico-explicative ale proiectelor si parteneriatelor educationale

Proiectul educațional- strategie pedagogica de cercetare si actiune

Parteneriatul educațional – concept pentru abordarea problemelor educative( scoală, comunitate,familie)

Mentorul-un profesionist al școlii implicat în proiecte educaționale

Capitolul II . Tipologia și structura proiectelor educaționale

2.1 Tipuri de proiecte și parteneriate educaționale

2.2 Managementul proiectelor educaționale – analize conceptuale

2.3 Managerul de proiect – competențe și roluri specifice

2.4 Dimensiuni ale proiectului și implicarea viitorilor profesori în elaborarea proiectelor și parteneriatelor educaționale.

Bune practici în elaborarea și implementarea proiectelor educaționale

Capitolul III. Mentorat pentru construcția unui posibil proiect educațional

3.1. Design-ul experimentului pedagogic

3.2. Operaționalizarea instrumentelor cercetării

3.3. Culegerea, analiza și interpretarea datelor

Bune practici în elaborarea și implementarea proiectelor educaționale

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

ARGUMENT

Caracteristicile societății contemporane sunt schimbare, dinamică și provocare. Deoarece sistemul educațional este o componentă a sistemului social și el este supus acestor caracteristici. Școala este supusă unor schimbări majore, aflându-se într-un proces de reformă și inovare, atât în ceea ce privește curriculum-ul, modalitățile de evaluare, strategiile didactice cât și resursele umane implicate.

Succesul reformelor educaționale depinde în cea mai mare măsură de corpul profesoral fiind variabila cea mai importantă a sistemului de învățământ.

Schimbările de natură economică, socială, politică și culturală au impact direct asupra școlii și mai ales în rolurile cadrelor didactice. Ele trebuie să își asume roluri din ce în ce mai diverse și complexe,deoarece vin în contact cu elevi cu nevoi de învățare diferite, cu potențialități de învățare diferite și cu nivele culturale diferite.

Mai mult ca oricând profesia didactică trebuie să se caracterizeze prin flexibilitate, dinamism, receptivitate la nou și reflecție critică. Profesorul de astăzi trebuie să fie conștient de faptul că trebuie să se formeze continuu, să fie la curent și să integreze în activitatea didactică noile tehnologii de comunicare și informare, să reflecteze permanent asupra demersurilor și acțiunilor sale și să promoveze o învățare de calitate.

Profesia didactică este una din cele mai complexe profesii, iar cerințele față de școală și de cadrele didactice sunt și ele variate și provocatoare.

Activitatea didactică presupune pentru profesori o dimensiune de cunoaștere și dobândire de competențe științifice, de strictă specialitate, dar și o dimensiune pedagogică și psihologică prin care tânărul profesor pătrunde și se acomodează în lumea școlii.

În momentul în care ai ales să devii profesor ai certitudinea dar și neliniștea că ai o profesie complexă, că vei avea de parcurs un traseu cognitiv de-a lungul întregii tale activități, că ai puterea de a dărui, de a căuta permanent soluții care se află între artă și știință, între cunoaștere și vocație, între intuiție și raționalitate.

Orice profesor trebuie să parcurgă mai multe ipostaze de la a proiecta o activitate curriculară, de a concepe strategii didactice, teste, proiecte , de completa și armoniza domeniul formal de cunoaștere și învățare cu cel nonformal de modelare a personalității, de a cunoaște și a înțelege natura umană și dificultățile de comunicare și relaționare .

De aceea existența unui mentor este imperios necesară și care va fi ca o călăuză prin labirintul profesiei pentru viitorul cadru didactic aflat într-un proces de inițiere spre o posibilă desăvârșire profesională.

Schimbul de experiență dintre generații ar fi benefic pentru ambele părți deoarece cei tineri care sunt animați de entuziasm și creativitate pot să profite de experiența celor mai în vârstă care și ei se vor simți în acest mod valorizați și utili și astfel tot sistemul educativ ar avea de câștigat.

Proiectul educațional- strategie pedagogică de cercetare și acțiune

De-a lungul istoriei fiecare activitate care s-a desfășurat la un moment dat a necesitat un proiect. Toate planurile, activitățile care se desfășoară pentru a realiza ceva înseamnă un proiect.

Dicționarul Explicativ al Limbii Române (1996) amintește despre proiect: “plan sau intențíe de a întreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru; prima formă a unui plan (economic, social, financiar etc), care urmează să fie discutat și aprobat pentru a primi un caracter oficial și a fi pus în aplicare” (Ion Coteanu, 1996, p.857).

În lucrarea ,, The project method”( 1918) William H. Kilpatrick a lansat ideea învățării bazate pe proiect, care presupune o micro-cercetare sau o investigare sistematică a unui subiect care prezintă interes pentru elevi.

Învățarea prin realizarea de proiecte reprezintă un mod mai cuprinzător de organizare a procesului de învățământ și este fundamentată pe principiul învățării prin acțiune practică, cu finalitate reală („ lerning by doing”).

În procesul educațional, sensul de bază al termenului de proiect este cel didactic, dar și acest caz desemnează realități pedagogice diferite:

– instrumentul curricular, elaborat de profesor, care concretizează demersul anticipativ al procesului instructiv- educativ la nivelul unei unități de învățare sau unități de conținut, fiind un intermediar între anticiparea mintală și materializarea faptică a situațiilor de instruire;

– metodă alternativă de evaluare, care constă în elaborarea de către elevi a unei lucrări aplicative de cercetare în care este prefigurat demersul investigativ, de la faza pregătitoare până la cea de finalizare, de valorificare a rezultatelor;

Elevul trebuie să conștientizeze faptul că o activitate proiectată foarte bine se va desfășura mult mai bine și mai rapid, iar greșelile care pot să apară pot fi evitate de la început. Învățarea prin realizarea de proiecte este un mod mult mai cuprinzător prin care sunt satisfăcute cerințele unei educații pragmatice, care duc la o independență în acțiune și gândire.

Dacă se analizează de exemplu ,,ciornele „ pentru rezolvarea unor probleme se poate vedea că elevul a încercat, a retușat, a reluat și îndreptat anumite greșeli care au necesitat un efort intelectual mare și un timp pierdut, tocmai pentru că el nu s-a concentrat pe un plan de acțiune prealabil.

În dezvoltarea intelectuală a elevilor, proiectul are un rol extrem de important și de aceea ei trebuie să fie instruiți să lucreze mult mai mult în faza proiectivă, aceea de pregătire a activităților decât în faza acțională.

Proiectul este considerat o temă de cercetare orientată spre atingerea unui scop foarte bine precizat și care va fi realizat prin îmbinarea cunoștințelor cu activitatea practică, iar pentru aceasta elevii primesc sau își aleg o temă cuprinzătoare pe care o vor realiza individual sau în echipă,prin investigații, studii sau activitate practică. În acest mod proiectul este în același timp activitate de cercetare dar și activitate practică,pentru îndeplinirea unor sarcini concrete de educație și instrucție.

Activitățile proiective sunt considerate metode de instruire care duc la modernizarea procesului de învățământ și mijloace necesare pentru a se atinge anumite scopuri educative utilizate în concordanță cu conținuturile învățării dar și cu vârsta elevilor. Dat fiind rolul ei formativ deosebit de valoros, metoda proiectelor este necesar să se aplice din ce în ce mai mult.

Astfel elevul reușește să învețe din cercetare și din activitate practică, dar totodată să-și însușească procesul și conținutul științei direct prin activitate practică.

Această activitate a elevului se poate concretiza într-o lucrare științifică( dosar documentar,ghid, dicționar,construirea unui dispozitiv,etc.) ce poate fi prezentată la sfârșitul unui semestru sau an școlar.

Prin metoda proiectului elevii sunt puși în situația de a anticipa un rezultat și de a găsi căile, mijloacele și materialele ce se vor utiliza pentru a ajunge la el. Astfel el trebuie să prefigureze clar rezultatul și de aici va elabora etapele lucrării, va selecta și procura materialele necesare,va alege mijloacele și procedeele de lucru, va stabili responsabilități și termene de execuție și alte elemente specifice domeniului în care se lucrează.

În învățarea bazată pe proiecte trebuie să se respecte anumite norme pentru realizarea unui produs finit util și anume:

subiectul care este propus spre proiectare să fie acceptat ca o muncă plăcută și să prezinte interes pentru elevi;

elaborarea proiectului să se facă pe baza unor formulări clare a condițiilor pe care acesta trebuie să le îndeplinească;

etapele de desfășurare a lucrărilor trebuie precizate prin discuții cu profesorul sau de către fiecare grup în parte;

pentru a se asigura că produsul final este original elevii trebuie să aibă o mare libertate de acțiune;

pe parcursul derulării proiectului și mai ales în final,evaluarea să fie făcută pe baza unor criterii stabilite anterior de comun acord cu elevii;

să li se dea elevilor posibilitatea să lucreze atât individual cât și în grup;

profesorul trebuie să asigure elevilor mijloacele de informare și chiar să le pună la dispoziție materiale documentare noi, să coopereze cu ei în stabilirea obiectivelor și a condițiilor, să le sugereze posibilități noi, să le încurajeze manifestările de originalitate, să faciliteze întâlniri cu specialiști și în activitatea de evaluare finală a proiectelor să fie un moderator în analiza critică.

Trăsăturile esențiale ale unui proiect sunt :

să aibă noutate și să fie relevant pentru beneficiarii cărora se adresează;

obiectivele și rezultatele să fie foarte clar definite;

să conțină o analiză a riscurilor și a evenimentelor externe care pot să afecteze rezultatele propuse;

evaluarea să se facă pe baza unor rezultate, calificative cu o calitate determinată și cu parametri de siguranță;

perioada de timp în care se realizează să fie bine definită, cu un buget prestabilit și cu resursele prevăzute;

echipa care realizează proiectul este constituită în mod special pentru acesta, dar care poate să sufere schimbări pe parcursul derulării proiectului.

În studiile de specialitate sunt evidențiate elementele ce definesc un proiect :

proiectul este o activitate unicat, ce are o inițiere și o finalitate foarte bine definite, se desfășoară pentru realizarea unor obiective bine stabilite, ce vor fi raportate la o serie de parametri d termene, costuri, calitate ;

proiectul este format resurse delimitate ( umane, materiale, procedurale, financiare ), ce sunt gestionate de un singur pol de responsabilitate, în așa fel încât să se producă schimbările propuse;

toate proiectele au un ciclul de viață, constituit din etape și operații de elaborare, implementare și evaluare;

În cadrul unei lucrări metodice în domeniul proiectelor educaționale, Venera Cojocaru și Liliana Sacară (2005, p.7),sintetizând și interpretând studiile indicative din literatura de specialitate, relevă conotațiile pedagogice actuale ale termenului de proiect educațional, de la cea de modalitate de organizare a activității de învățare la cea mai cuprinzătoare ipostază – formă de interacțiune educativă/managerială:

investigație amănunțită realizată de către elevi,focalizată pe o temă generală, subiect de interes pentru copii,pe care îl vor dezvolta;

acțiune de cunoaștere de natură practică, având caracter de învățare prin descoperire, dintr-o dublă perspectivă: efort deliberat de cercetare realizat de către copii, abordând subiectul în mod amplu și o investigare extinsă a unui subiect din sfera idealului sau practicului către care copilul își canalizează toată atenția și energia;

instrument de sprijinire a dezvoltării comportamentului elevilor de la experiența instinctivă la cea reflexivă;

modalitate de învățare și dezvoltare colaborativă, care abordează educabilii ca participanți activi la propria formare;

un ansamblu de activități corelate, organizate, ancorate în scopuri și obiective bine delimitate, cu strategii și resurse specifice, ceea ce evidențiază caracterul de instrument al schimbării, dezvoltării instituției școlare în plan structural și funcțional – sensul managerial al termenului de proiect educațional.

Sensul managerial al proiectului educațional este unul mult mai cuprinzător decât cel al proiectului didactic,referindu-se atât la activitatea echipei manageriale a școlii, cât și la cea a profesorilor înșiși (ca manageri ai clasei de elevi, dar și „co-manageri“ ai instituției școlare, membri ai echipelor de proiect în cadrul unității școlare).

Proiectele unităților de învățământ în contextul educațional local, județean, național ca orice proiect educațional trebuie:

sa constituie o oportunitate la dispoziția școlilor ce își propun să-și asigure inovația, schimbarea si dezvoltarea;

să respecte cerințele formulate de prevederile din Planul de Dezvoltare Școlară si specificul contextului regional și local în care se va desfășura proiectul;

sa se încadreze într-un model standardizat, impus de MECI/ISJ, model ce conține un set obligatoriu de elemente cheie.

Originalitatea unui proiect educațional al școlii

Proiectul pe care o școală îl implementează reprezintă un set de activități care:

oferă o soluție pertinentă la o problemă identificată;

se desfășoară într-un anumit interval de timp;

folosește resurse materiale, financiare și umane;

produce rezultate măsurabile.

Un proiect de succes trebuie să fie:

inovator, prin elementele inedite pe care le conține;

coerent,, prin legătura logică între toate elementele / componente sale;

fezabil, prin realismul activităților și termenelor pe care le prevede;

relevant, prin semnificația problemelor pe care dorește să le soluționeze;

curajos, prin obiectivele pe care vrea să le atingă;

clar, logic, riguros prin felul în care explică ceea ce propune.

Parteneriatul educațional – concept central de abordare a problemelor educative

De-a lungul vieții oamenii și-au dat seama că unele lucruri ne le pot face singuri și că au nevoie de ajutor din partea celorlalți membrii ai societății, iar rezultatele se obțin într-un timp mai scurt, sunt eficiente și de o calitate mai bună. Astfel s-a dezvoltat munca în echipă, dând posibilitatea membrilor acesteia să-și demonstreze abilitățile , dar în același timp să-și suplinească reciproc competențele în așa fel încât într-un timp scurt și într-un mod plăcut să-și atingă obiectivul.

Lipsurile unei instituții pot fi suplinite de către partenerii lor , dacă cei care conduc aceste instituții sunt conștienți de acest lucru și de faptul că această colaborare este benefică pentru toți cei care sunt implicați în acest proiect.

Sorin Cristea (2002) vorbește despre originea conceptului care <<provine din sfera vieții economice. În anii `70, semnificația dată viza activitatea de muncă productivă susținută împreună cu alți factori ”nu neapărat în vederea realizării acelorași obiective, dar care concurează la atingerea aceluiași scop”. La începutul anilor `80 acest model pătrunde și în sfera educației stimulând dezvoltarea conceptului de ”școală deschisă” care este aprofundat și lărgit în contextul intensificării legăturilor cu întreprinderea industrială și cu modificarea modalităților de formare tehnologică și profesională a elevilor și studenților.

Din punct de vedere al abordării curriculare a educației, parteneriatul educațional este un concept prin care se identifică nevoia de cunoaștere, de respectare și valorizare a diversității, pornindu-se de la premisa că fiecare copil este unic, cu particularități diferite determinate de apartenența lui la un spațiu și cu o identitate socio-culturală.

Aceste caracteristici sunt de fapt răspunsurile personale la solicitările de mediu. Ritmul de dezvoltare,stilul de învățare, competențele și comportamentul,capacitățile sunt trăsături personale ale fiecărui copil. La nivelul grupului este foarte importantă amprenta culturală deoarece ea este cea care determină diversitatea.

Parteneriatul educațional este de fapt o prelungire a principiului unității cerințelor în educație, ceea ce presupune necesitatea unei comuniuni între obiectivele actului educativ.

Termenul de parteneriat pedagogic apare și în dicționare pedagogice unde ”reprezintă o noțiune recent introdusă în domeniul educației care reflectă mutațiile înregistrate la nivelul relațiilor existente între instituțiile implicate, direct și/sau indirect, în proiectarea și realizarea obiectivelor sistemului de învățământ: școala, familia, comunitatea locală, agenții sociali (economici, culturali, politici, religioși etc), asociațiile (profesionale, umanitare, sportive etc), factorii de asistență socială etc.” (Sorin Cristea, 2002, p. 280 ).

Proiectele de dezvoltare a relațiilor cu comunitatea cuprind:

parteneriate cu părinții și alte instituții ale comunității la nivel local,

parteneriate între școli la nivel național;

parteneriate între școli și instituții la nivel internațional.

În câmpul educației, parteneriatul educațional este chiar o atitudine care presupune mai multe aspecte :

acceptarea diferențelor și tolerarea opțiunilor diferite;

o comunicare eficientă între parteneri ;

șanse egale de participare la o acțiune comună;

toți participanții să fie de acord cu interacțiunile ce apar;

fiecare are rolul lui în acțiunea comună dar colaborează și cooperează cu ceilalți;

Parteneriatul educațional este o unitate de cerințe, de decizii ,opțiuni și acțiuni între factorii educaționali, dar și o formă de comunicare și colaborare în sprijinul copilului.

El se realizează între:

instituțiile educației: școală, familie și comunitate;

formele educației în anumite perioade ;

membrii comunității și programele care au influență în creșterea, educarea și dezvoltarea copilului ( medici, psihologi, terapeuți, reprezentanți ai bisericii și poliției, etc.)

Pentru ca un proiect sau parteneriat educațional să fie reușit,este necesară o flexibilitate managerială, o deschidere către nou atât din partea cadrelor didactice cât și a elevilor, dar și o susținere solidă din partea familiei și a societății.

În sarcinile educație se află responsabilizarea socială a copilului și luarea cât mai rapidă a deciziilor.

Evaluând permanent nevoile sale și apelând la diferite structuri care să organizeze, să planifice sau să intervină în rezolvarea diferitelor probleme, școala se va putea perfecționa.

Relația educator-educat capătă sensuri noi și datorită faptului că ea se desfășoară sub aspectele unei conduceri democratice iar flexibilitatea luării deciziilor este foarte importantă. Prin relația de parteneriat educațional nu numai copilul sau cel îndrumat are de învățat, ci și mentorul se transformă și se formează iar prin rezolvarea fiecărei probleme apărute, el adaugă noi competențe în palmaresul său.

Pentru a găsi răspuns la întrebările cu care se confruntă mentorul trebuie să de dovadă de flexibilitate, reflexibilitate, creativitate și dinamism și să accepte schimbarea fiind deschis la nou.

Familia, școala și comunitatea sunt instituții care au un rol foarte important în toate momentele vieții unui copil, de aceea astăzi se simte nevoia unui parteneriat între acestea pentru o educație eficientă. Acțiunea părinților și a profesorilor trebuie să se desfășoare în același sens.

Este esențial în realizarea parteneriatului cu familia ca :

părinții să fie participanți activi ;

să adopte decizii privitoare la copii împreună cu ceilalți factori implicați ;

informațiile primite de la părinți referitoare la copii să fie apreciate și valorificate în completarea informațiilor profesionale;

responsabilitatea să fie distribuită între părinți și copii

Școlile trebuie să facă primii pași pentru crearea unor relații puternice de colaborare cu familia, prin crearea unui mediu școlar primitor, informare regulată, o analiză serioasă a problemelor cu care se confruntă și să țină cont de sugestiile părinților alături de o muncă susținută cu scopul stabilirii și menținerii unor relații pozitive.

Cercetările indică faptul că dacă părinții indiferent de statusul economic, etnic și cultural se implică în educația copiilor, se observă o scădere a abandonului școlar, a delicvenței și o îmbunătățire a performanțelor elevilor.

Școlile constituie elementul – cheie, iar munca lor creează premisele dezvoltării parteneriatelor de succes. Ele trebuie să dovedească disponibilitate pentru construirea relațiilor de colaborare, participarea la cursuri de formare și dezvoltare profesională, promovarea încrederii și disponibilitatea de a contribui cu forțe proprii. Aceste eforturi înseamnă foarte mult pentru școală, instituțiile locale trebuie să vin cu sprijin în acest sens.

Din aceste motive considerăm că școlile trebuie să construiască parteneriate cu comunitățile pentru a îndeplini obiectivele impuse de procesul instructiv educativ.

Astfel în comunitățile în care se găsesc instituții precum muzee, teatre, fundații și oameni talentați care reprezintă resurse de învățare pentru elevi, trebuie să fie angrenate în aceste parteneriate .

Asigurarea parteneriatului

-Pentru a realiza un parteneriat viabil cu comunitatea, echipa de proiect trebuie:

-să cunoască profilul general al comunității locale;

-să cunoască problemele specifice ale comunității și, în particular, problemele din domeniul educației;

-să analizeze gradul de implicare a școlii în viața comunității locale și rolul pe care școala îl are în procesul de dezvoltare comunitară;

-să identifice formele și domeniile parteneriatului în acord cu specificul proiectelor școlii și cu particularitățile partenerilor din comunitate, care pot sprijini elaborarea și implementarea proiectului;

-să stabilească direcții de acțiune prin care se poate asigura atragerea partenerilor comunitari pe fondul ameliorării relațiilor dintre școală și comunitate.

În cadrul parteneriatelor școală-comunitate relațiile pot fi reciproce, furnizând beneficii pentru comunitate, deoarece:

clădirea școlii poate fi un loc pentru diverse cursuri de educare a adulților, pentru desfășurarea unor întâlniri ale reprezentanților comunității, evenimente sportive sau recreative, etc;

elevii pot fi implicați în proiecte de voluntariat și servicii comunitare;

Astfel membrilor comunității li se sporește interesul pentru sistemul public de educație și generează măsuri de reformă în domeniul educației.

Strategiile multianuale de dezvoltare a parteneriatelor școală –familie – comunitate sunt deosebit de importante. Școlile trebuie să elaboreze un proiect pe mai mulți ani care să aibă obiective clare și precise, strategii și metode de implementare și evaluare, în așa fel încât să se realizeze progres și o atmosferă pozitivă. Aceste parteneriate pot fi continuate și pe parcursul liceului, pentru promovarea succesului tinerilor.

Conexiunea școală – familie este importantă și de aceea școlile pot :

să încurajeze părinții și profesorii să stabilească cadrul desfășurării activității de învățare;

să instruiască personalul școlii;

să dea teme pentru casă care să angajeze părinții;

să de părinților putere de decizie;

să-și extindă programul de funcționare;

să creeze centre de informare( resurse ) pentru părinți;

Comunitățile au un rol important în conexiunea dintre școală și familie și pot sprijini această conexiune prin mai multe modalități:

contribuind voluntar la educația noii generații;

jucând un rol în sprijinirea dezvoltării tinerilor și a familiilor;

sprijinind alcătuirea unui program flexibil de muncă pentru părinți, astfel încât aceștia să se poată implica în educația copiilor.

Scolile trebuie să dovedească o reală deschidere către comunitate, ce se concretizează în:

comunicarea între membrii comunității școlare (profesori și elevi) și membrii comunității locale;

identificarea acelor persoane sau instituții din comunitate care sunt interesate în dezvoltarea educației;

câștigarea interesului unui număr cât mai mare de membri ai comunității;

dezvoltarea unui demers de învățare prin servicii în sprijinul comunității în cadrul unor proiecte de acțiune civică legate de ecologie, tradiții, cunoașterea comunității, caritate;

dezvoltarea unui curriculum la decizia școlii care să corespundă nevoilor comunității și să folosească resurse ale acesteia;

folosirea resurselor și facilităților comunității pentru parcurgerea curriculumului obligatoriu;

identificarea problemelor din comunitate care s-ar putea rezolva prin activități ale școlii;

organizarea unor activități pentru membrii comunității;

dezvoltarea școlii ca ofertant de servicii către comunitate și inițiator de proiecte în parteneriat.

Școala este o componentă de bază a comunității, aptă să acționeze ca un agent al inovației, schimbării și dezvoltării locale pentru că intră în contact, prin natura activității sale, cu numeroși membri ai comunității pe care îi poate antrena în identificarea de probleme, resurse și soluții.

Mentorul-un profesionist al școlii implicat în proiecte educaționale

,,Oricât de perfectă ar fi organizarea unei instituții, totul va depinde de oamenii care au chemarea să le dea viață,să le înfăptuiască. Iată de ce se cere a fi căutați și descoperiți conducătorii destoinici, în persoana unor oameni pricepuți și capabili, care să însuflețească, să

creeze o atmosferă de entuziasm, indispensabilă oricărei acțiuni de învățământ sau cultură.”

(Dimitrie Gusti)

Existența unor mentori care să învețe pe tinerele cadre didactice să fie ,, buni profesori” este o necesitate acută simțită în ultimii ani , deoarece în perioada facultății activitatea de practică pedagogică nu a putut acoperi toate cerințele impuse de sistemul de învățământ, mai ales în ceea ce privește activitatea extrașcolară și a proiectelor educaționale.

Rolul mentorului este crucial în toate activitățile întreprinse de debutant ,deoarece resursa umană bine pregătită și calificată, reprezintă un vector de dezvoltare la nivelul întregii societăți

În țara noastră conceptul de mentor este un concept relativ nou, dar trebuie să fie unul de bază în existența și devenire oricărui individ.

În (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998), termenul de mentor apare ca fiind,, Conducător spiritual, povățuitor, îndrumător; preceptor, educator, iar potrivit Dicționarului de sinonime (2002), mentor este sinonim cu călăuză, îndrumător, povățuitor, preceptor, sfătuitor, sfetnic.

Mentorul apare în Odiseea lui Homer și este prietenul devotat al lui Ulise căruia îi încredințează pe fiul său Telemah pentru a-l învăța tot ceea ce știe și pentru a-i fi îndrumător de-a lungul întregii sale dezvoltări fizice și psihice. În școala lui Socrate și Platon și în academia aristotelică cuvântul ,, mentor” este folosit cu sensul de învățător și iluminator.

Dicționarul Webster definește mentorul ca pe „o persoană de la care aștepți sfaturi înțelepte și îndrumare”, iar în cultura vestică este sinonim cu cineva care este un profesor înțelept, un ghid, un prieten.

Un mentor este „individul care ajută o altă persoană pentru a-și atinge aspirațiile”. (Montreal CEGEP, 1988).

Mentorii oferă sfaturi sau modele pentru dezvoltarea altora monitorizându-i cum pun în aplicare sfaturile sau noțiunile pe care aceștia le-au acumulat.

Această relație de mentorat poate fi planificată, dar uneori poate fi spontană, nonformală. În debutul vieții fiecare om beneficiază de persoane dragi din familie ca mentori, apoi profesorii devin modele pentru ei și mai târziu persoane publice din diferite domenii care au reușit în viață datorită unor eforturi suplimentare.

Mentorul reprezintă ,,în sens larg, o persoană care ajută pe cineva să se dezvolte prin învățare; în sens restrâns, un profesionist care lucrează cu o persoană, un grup sau o organizație pentru dezvoltarea personală sau organizațională” (Potolea, D., Noveanu, E., 2008, p. 733).

În munca de zi cu zi fiecare om demonstrează că are nevoie de ajutor pentru dezvoltarea personală sau profesională. Trebuie să găsim pe acel cineva care să ne ajute să reușim acolo unde singuri nu am izbuti. Acesta este mentorul, omul pregătit care a acumulat suficientă experiență în domeniu și care este capabil și dornic să împărtășească din experiența personală, dar fără să aștepte bonusuri din partea discipolului său.

În domeniul învățământului, mentorii de succes sunt cadre didactice, formatori, antrenori, care pot oferi sfaturi și oportunități pentru dezvoltarea altora și care datorită pregătiri și experienței profesionale sunt compatibili să clarifice situații existente sau posibile ce pot apărea în viața debutantului, pentru a face față actualității și exigențelor viitorului, în profesiune, în viața socială, în comunitatea din care fac parte și în mediul extern în care aceștia își desfășoară activitatea.

Un alt concept care este destul de greu de definit și spre care trebuie să fie îndreptată atenția este acela de mentorat.

Mentoratul, ca activitate socio- umană își are originea în Statele Unite ale Americii, în domeniul economic și industrial din prima jumătate a secolului al XX –lea. Deoarece a avut un succes deosebit, această metodă a fost preluată și în domeniul afacerilor,managementului.În educație Statele Unite și Canada au o experiență deosebită în domeniul sprijinirii profesorilor debutanți prin mentorat, iar prin anii 80 mentoratul a fost introdus în Europa, ca parte a programelor de inducție în țările anglofone.

Mentoratul de inserție profesională în educație se află la început de drum în România. Legea Educației Naționale (Legea 1/2011) și Ordinul M.E.C.T.S. nr.5485/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind constituirea corpului de profesori mentori pentru coordonarea efectuării stagiului practic în vederea ocupării unei funcții didactice prevăd introducerea în profilului ocupațional de Profesor mentor pentru inserția profesională a cadrelor didactice și a mentoratului de stagiatură (mentorat de inserție profesională) din anul școlar 2014- 2015.

Activitatea didactică presupune nu doar cunoștințe ci și competențe, atitudini și valori ce sunt transmise de către profesorul model spre cel care este în proces de formare și dezvoltare.

Mentoratul este un proces care are drept scop transmiterea de informații și de a forma un set de competențe, coordonate de persoane cu experiență vastă în domeniu, care sunt îndreptate spre debutanți. Este un proces interactiv între mentor și debutant sau mentor și un grup de persoane care se bazează pe implicarea ambelor părți.

Mentoratul este „contribuția semnificativă de la o persoană către alta pentru a ajuta tranziția uneia dintre ele în termeni de cunoștințe, experiență profesională și mod de gândire”. (Megginson and Clutterbuck, 1995, p. 13).

II . Capitolul II . Tipologia ,structura și managementul proiectelor educaționale

2.1 Tipuri de proiecte și programe educaționale

Construirea unui sistem taxonomic al proiectelor și programelor educaționale, cu o bază teoretică bine definită (dezvoltată pe perspectivele de abordare și domeniile educaționale de referință) reprezintă un demers legitim, prin necesitatea existenței unor repere normative și metodologice pentru factorii responsabili ai proiectării și managementului proiectelor și programelor.( Claudiu Marian Bunăiașu,2012, p.26).

În lucrarea,, Elaborarea și managementul proiectelor educaționale” Editura Universitara ,2012 Claudiu Marian Bunăiașu prezintă o clasificare a proiectelor și programelor educaționale făcute de mai mulți autori în funcție de mai multe criterii:

1. După aria de extensiune a schimbărilor preconizate ( Păun, 1999) :

– proiectul educațional, ca activitate de interes general,configurat în jurul orientărilor și valorile fundamentale ale educației (concepția despre om, idealul educației);

– proiectul pedagogic, ca acțiune anticipativă de configurare a activităților și proceselor educaționale, referitoare la activitatea educatorilor și a educabililor, la relațiile între aceștia;

– proiectul instituțional, ca instrument al politicii manageriale, centrat pe schimbarea, inovarea și dezvoltarea unității școlare în plan structural și funcțional.

2.. După semnificația paradigmatică:

– proiecte și programe educaționale în manieră behavioristă;

– proiecte și programe educaționale în viziune cognitiv-constructivistă.

3.. În funcție de axarea pe anumite dimensiuni ale proiectării (dimensiunea tehnologică sau descriptivă):

– proiecte tehnologice;

– proiecte procesuale;

– proiecte situaționale.

4. Un alt criteriu de clasificare ar fi tipul de management al proiectului ( Alecu,2007, p.165) :

– proiecte cu un management bazat pe responsabilitate individuală;

– proiecte cu un management bazat pe un stat major, constituit din managerul de proiect și o echipă de specialiști;

– proiecte cu un management mixt.

4. În funcție de sursele de finanțare ale proiectului:

– proiecte cu finanțare internă, din bugetul instituției;

– proiecte cu finanțare externă, din bugete ale organismelor Uniunii Europene sau internaționale (Banca Mondială, UNICEF), din fonduri guvernamentale sau ale organizațiilor și fundațiilor nonguvernamentale;

– proiecte în cofinanțare.

5. În funcție de domeniul educațional la care se raportează proiectele și programele:

– proiecte și programe din domeniul dimensiunilor clasice ale educației: programe modulare de aprofundare/ extindere/remediere a pregătirii teoretice și practice (pentru elevi, studenți, cadre didactice),

– proiecte de educație prin teatru și prin activitate fizică și sport (Maciuc, 2010, pp.93-106),

– proiecte și programe sociale, proiecte și programe culturale,

– proiecte și programe din domeniul educației estetice;

– proiecte și programe tematice, din domeniul problematicii actuale a educației.

6. În funcție de spațiul educațional de derulare a proiectelor:

– proiecte derulate la nivelul organizației școlare;

– proiecte educaționale zonale;

– proiecte educaționale naționale;

– proiecte derulate în spațiul european;

– proiecte internaționale.

7. După factorii implicați în implementarea proiectului:

– proiecte educaționale elaborate și gestionate de o singură entitate administrativă (instituție școlară, organizație nonguvernamentală, instituții ale structurilor guvernamentale);

– proiecte bilaterale, bazate pe administrarea proiectului de către două entități, pe baza unui acord de parteneriat;

– proiecte multilaterale, gestionate în baza unui acord de parteneriat încheiat între cel puțin trei entități.

8. După domeniul funcțional al strategiei de dezvoltare a instituției școlare ( Bunăiașu, 2010, p.52 ):

– programe de dezvoltare curriculară la nivel formal și nonformal;

– programe de dezvoltare a bazei materiale și achiziționare de echipamente;

– programe de dezvoltare a resurselor umane;

– programe de dezvoltare a parteneriatelor școlare;

– programe de dezvoltare a relațiilor școlii cu factori ai comunității locale sau cu alți factori educativi;

9 . În funcție de grupurile-țintă :

– programe pentru dezvoltarea profesională a corpului profesoral;

– programe de învățare remedială (pentru elevi cu dificultăți de învățare);

– programe de excelență, pentru elevi cu posibilități aptitudinale înalte;

– programe de asistență psihopedagogică specializată a elevilor;

– programe de egalizare a șanselor fiecărui elev în cadrul instruirii pe baza noilor tehnologii de informare și comunicare;

– programe pentru educația adulților;

– programe pentru educația părinților;

– programe de popularizare a ofertei educaționale a școlii.

10. Proiectele europene cu scop și obiective pedagogice vizează:

1. Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere, încadrate în următoarele domenii majore:

– Acces la educație și formare profesională inițială de calitate;

– Dezvoltarea resurselor umane în educație și formare profesională;

– Calitate în formarea profesională continuă;

2. -Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii, din domeniile majore:

– Tranziția de la școală la viața activă;

– Prevenirea și corectarea părăsirii timpurii a școlii;

– Acces și participare la formarea profesională continuă;

3. Promovarea incluziunii sociale, Îmbunătățirea accesului și a participării grupurilor vulnerabile pe piața muncii.

11. După categoriile de programe și direcții strategice ale Comisiei Europene, din cadrul Lifelong Learning Programme sunt identificate:

– proiecte educaționale din cadrul Programului Sectorial Comenius, adresat instituțiilor de învățământ preuniversitar;

– proiecte educaționale aparținând Programului Erasmus, bazat pe cooperarea multilaterală în cadrul învățământului superior european.

După alți autori clasificarea proiectelor în funcție de amploare este următoarea:

organizațional;

local (localitate, județ, grup de județe);

național;

regional;

internațional.

După mărimea lor:

proiecte mici: au termene și buget limitat/ redus;

proiecte medii: au termene cuprinse între doi și trei ani, cu valoarea bugetului medie;

proiecte mari: au termene mai mari de trei-cinci ani, au o val. ridicată și apelează la instrumente și programe specifice, iar urmărirea lor se realizează prin raportări de control;

2. 2. Managementul proiectelor educaționale – analize conceptuale

În implementarea cu succes a strategiei descentralizării instituționale în domeniul educațional intervin mai mulți factori situați pe mai multe niveluri astfel :

nucleul conceptual – pentru consistența cognitivă și baza științifică a procesului managerial;

cadrul metodologic – strategia managerială;

palierul operațional al activității manageriale;

nivelul de creativitate al echipei manageriale;

Din această privință vom aborda conceptele cheie ale managementului prin proiecte educaționale și anume:

termeni de proiect, proiectare, managementul de proiect ;

conceptul de proces managerial;

alte concepte cu care se lucrează în acest domeniu: proiectare managerială;

proiect educațional; managementul proiectelor educaționale,obiectiv general,obiective specifice,, etc.

Proiectul în sens larg este un instrument cu ajutorul căruia se întreprinde o succesiune de activități care urmăresc îndeplinirea unor obiective, într-o perioadă de timp având la dispoziție un anumit buget.

Șerban Iosifescu (2001, p.311) definește proiectarea managerială ca activitate de „stabilire a traiectului (lor) ipotetic(e) de la ceea ce este – starea actuală a (sub)sistemului sau

procesului organizațional – la ceea ce trebuie să fie – starea dezirabilă a (sub)sistemului sau procesului respectiv”. Autorul atenționează asupra delimitării termenului de proiectare de cel

de planificare. Astfel, proiectarea desemnează „demersul de stabilire a misiunii și a unor scopuri generale de schimbare motivată a unui sistem sau subsistem și de selectare a opțiunilor strategice sau a căilor privilegiate de acțiune”, în timp ce planificarea are accepțiunea de „stabilire a pașilor

concreți prin care sunt realizate scopurile proiectului: acțiunile efective ce vor fi realizate, resursele (umane, financiare, etc.) alocate fiecărei acțiuni, termene și responsabilități concrete,

indicatori de performanță și rezultate concrete așteptate”.

Procesul managerial al proiectelor educaționale reprezintă un ansamblu de principii, direcții strategice și proceduri operaționale și anume:

analiza de nevoi;

decizii cu privire la obiectivele generale;

elaborarea proiectelor;

organizarea echipelor de proiect;

implementarea proiectelor;

monitorizarea proiectelor;

evaluarea ( produs, proces, rezultate );

reglare și revizuire;

De asemenea pentru o mai bună înțelegere a managementului proiectelor educaționale trebuie să delimităm și conceptele de program educațional și plan operațional.:

proiectul cuprinde un set de intenții generale vizând dezvoltarea individuală, a unui colectiv de elevi, a unei organizații școlare, rețele instituționale;

programul educațional reprezintă un sistem unitar de activități orientate spre atingerea unor obiective clar definite, în funcție de obiective ale dezvoltării instituționale, analiza de nevoi educaționale și resursele disponibile;

planul operațional reprezintă o suită de activități și modalități organizatorice, clar definite și descrise, care urmăresc atingerea finalităților stabilite prin program. (Bunăiașu, 2010, p.52).

Obiectivul general – explică de ce este proiectul important pentru societate, în beneficii pe termen lung pentru beneficiarii finali și mai larg, beneficii pentru alte grupuri. Obiectivele generale ajută să arate cum se încadrează proiectul în politicile regionale /sectoriale, ale guvernului.

Obiectivul specific (scopul proiectului) – este obiectivul care trebuie atins prin implementarea proiectului. Scopul trebuie să fie rezolvarea unei probleme centrale care trebuie definită în termeni de beneficii sustenabile pentru grupurile țintă.

Rezultatele – sunt produse obținute ca urmare a desfășurării activităților, a căror combinație va conduce la realizarea scopului proiectului.

Activități – acțiunile (și mijloacele) specifice care trebuie întreprinse pentru a produce rezultate.

Mijloace – resurse (intrări) materiale și nemateriale necesare pentru a desfășura activitățile (cum ar fi: personal, echipament și materiale).

Costuri – costurile reprezintă traducerea în termeni financiari a resurselor identificate (mijloacelor).

Indicatori verificabili în mod obiectiv – descrierea operațională a obiectivelor generale, scopului proiectului și rezultatelor.

Surse și mijloace de verificare – arată unde și în ce formă pot fi găsite informațiile privind realizarea obiectivelor generale, a ascopului proiectului și a rezultatelor.

Ipoteze – sunt acei factori externi (condiții) care nu sunt influențați de proiect, dar care pot afecta implementarea sa și sustenabilitatea pe termen lung. Aceste condiții trebuie îndeplinite pentru ca proiectul să poată reuși.

Precondiții – condiții care trebuie îndeplinite înainte ca proiectul să înceapă.

Beneficiari / grup țintă

Proiectele educaționale reprezintă modalitatea prin care se face implementarea strategiei de dezvoltarea a unei organizații.

Planificarea dezvoltării unei organizații dă răspuns următoarelor întrebări :

1. Ce se va schimba ?

2. De ce este necesară schimbarea?

3. Când va avea loc schimbarea?

4. Cum se va face schimbarea ?

5.Cât costă și cum este finanțată schimbarea?

6. Cine își asumă responsabilitatea pentru schimbare?

7. Cui aparțin rezultatele în urma schimbării ?

În contextul actual când se produc o serie de schimbări privind reforma învățământului românesc, este necesar ca unitățile de învățământ să se înscrie pe traiectoriile noi și să elaboreze proiecte de dezvoltare instituțională, prin care să furnizeze servicii educaționale de foarte bună calitate și cu un impact major la nivelul comunităților.

Proiectul de dezvoltare instituțională pe termen mediu a unității școlare trebuie să reflecte strategia educațională pe termen mediu ( 4- 5 ani ) ținând cont de strategia educațională la nivel național, local, de evoluția economică a zonei în care se află situată școala, de mobilitatea și cerințele profesionale ale pieței muncii.

Școala funcționează și se dezvoltă prin efortul combinat al structurii de conducere a școlii, al personalului școlii, elevilor și părinților, aceștia alcătuind comunitatea educațională.

Planul de dezvoltare ne arată direcțiile majore de progres, iar modul de întocmire a acestuia permite consultarea părților interesate și implicarea în asumarea scopurilor, obiectivelor și acțiunilor propuse.

La nivelul fiecărei unități școlare proiectul de dezvoltare instituțională are o importanță

deosebită deoarece concentrează atenția asupra finalităților educației (dobândirea de abilitați,

aptitudini, competențe), asigurând concentrarea tuturor domeniilor funcționale ale managementului

(curriculum, resurse umane, material-financiare, relații sistemice și comunitare) și asigură coerența

strategiei pe termen lung a școlii.

2.3 Managerul de proiect – competențe și roluri specifice

Ocupația manager proiect are în vedere toate persoanele care au responsabilitatea de a realiza și implementa proiecte la nivel operațional.

Competențele managerului proiect se corelează cu funcțiile ce ilustrează întregul proces de

management de proiect.

Standardul a fost elaborat în cadrul programului Phare/2004/016-772.04.02.803-

Managerul de proiect – principalul factor de absorbție eficientă a fondurilor comunitare(Coordonator proiect: Ioana Cristina CARP – Fundația Acțiunea Civică).

Standardul ocupațional Manager proiect se aplică la toate sectoarele social-economice, în care

activitățile se concep și se derulează pe baza unor proiecte de diferite mărimi și complexități,

indiferent de sursa de finanțare, beneficiar, sau organizația care implementează proiectul

(proiecte de dezvoltare organizațională sau locală, finanțate din fonduri proprii,guvernamentale, comunitare/ internaționale, de tip fonduri structurale, Leonardo daVinci, Erasmus, programe-cadru de cercetare-dezvoltare ș.a.).

Rolul esențial al managerului este acela de a indica direcția,orientarea strategică și de a armoniza obiectivele proiectului cu cele ale organizației în ansamblu. El se confruntă cu unele provocări ce derivă din caracteristicile specifice fiecărui proiect.

Pentru a răspunde acestor provocări, managerul de proiect trebuie să realizeze un echilibru între:

beneficiari;

grupurile afectate de acțiunile/ rezultatele acestuia;

organizațiile către care au fost subcontractate diverse componente ale proiectului;

ministerul sau agenția în competența căruia se află proiectul;

cerințele sursei de finanțare.

Managerul de proiect trebuie să dețină niște calități precum:

Rezistența la stres, putere mare de muncă, capacitatea de a motiva și conduce oamenii, capacitate de control și corecție a planului de execuție, educație solidă în cunoașterea mecanismelor financiar – contabile, diplomație, putere de convingere, fermitate și flexibilitate .

O viziune de ansamblu asupra proiectului, de a corobora și intercala informații care vin din domenii de activitate principial diferite și, nu în ultimul rând, de a menține cursul proiectului permanent către obiectivul final sunt abilitățile pe care trebuie să le dovedească managerul de proiect pentru reușita proiectului.

Competențele specifice ocupației de manager de proiect sunt structurate pe unități și anume:

Stabilirea scopului proiectului

Stabilirea cerințelor de management integrat al proiectului

Gestiunea utilizării costurilor și a resurselor operaționale pentru proiect

Realizarea procedurilor de achiziții pentru proiect

Managementul riscurilor

Managementul echipei de proiect

Managementul comunicării în cadrul proiectului

Managementul calității proiectului

I. STABILIREA SCOPULUI PROIECTULUI

Unitatea se referă la competența de a identifica obiectivele strategice ale proiectului. Descrie

modul de identificare a problemelor de rezolvat, a căilor optime de rezolvare, justifică și

fundamentează necesitatea și fezabilitatea proiectului, realizează propunerea într-o formă

standardizată.

Elemente de competență:

Stabilește obiectivele strategice ale proiectului

Identifică și selectează opțiunile pentru proiect.

Fundamentează necesitatea și fezabilitatea proiectului

Pregătește propunerea de proiect.

II. STABILIREA CERINȚELOR DE MANAGEMENT INTEGRAT AL PROIECTULUI

Unitatea se referă la competențele necesare interpretării obiectivelor strategice ale unui proiect

și dezvoltării detaliate a obiectivelor operaționale și a opțiunilor pentru a produce specificații

realizabile pentru cerințele identificate.

Stabilește obiectivele operaționale ale proiectului

Descompune proiectul în structuri elementare.

Pregătește specificațiile proiectului.

Asigura conformitatea cu cerințele de reglementare

III.PLANIFICAREA ACTIVITĂȚILOR ȘI JALOANELOR PROIECTULUI

Unitatea se referă la competența necesară pentru identificarea și ordonarea activităților și a

evenimentelor cheie ale proiectului în cadrul unui plan detaliat care să permită implementarea

unui proiect într-un timp determinat, cu estimarea și gestionarea resurselor necesare.

1. Identifică și prioritizează activitățile și evenimentele cheie ale proiectului.

2. Elaborează planul detaliat al proiectului.

3. Monitorizează și adaptează planul proiectului pentru a corecta devierile.

4. Propune soluții pentru rezolvarea problemelor apărute.

IV. GESTIUNEA UTILIZĂRII COSTURILOR ȘI A RESURSELOR OPERAȚIONALE

PENTRU PROIECT

Unitatea descrie competența de a estima resurse corespunzătoare activităților distincte ale

proiectului, de a identifica sursele și a elabora planul de management al proiectului. În cazul

proiectelor mari și complexe, rolul managerului de proiect este de a conduce și verifica

activitățile specialiștilor tehnici și a celorlalți care se ocupă de pregătirea documentelor la nivel

de detaliu tehnic. Pentru proiecte mai mici, sau pentru cele simple, managerul de proiect face el

însuși toată această muncă.

1. Planifică resursele și costurile necesare proiectului.

2. Recomandă modalitățile de procurare a resurselor proiectului.

3. Stabilește modalitățile de asigurare a resurselor pentru proiect.

4. Asigură managementul financiar al proiectului.

V. REALIZAREA PROCEDURILOR DE ACHIZIȚII PENTRU PROIECT

Unitatea descrie cunoștințele necesare derulării procedurilor de achiziții de bunuri, lucrări și

servicii, necesare proiectelor.

1. Elaborează documentele necesare contractelor de achiziții pentru proiect.

2. Selectează furnizorii.

3. Realizează negocierea.

4. Verifică contractele.

VI. MANAGEMENTUL RISCURILOR

Unitatea descrie cunoștințele necesare evaluării factorilor de risc în derularea unui proiect și

adoptarea măsurilor optime de control, în vederea minimizării acestora.

1. Identifică riscurile ce pot afecta proiectul

2.Implementează măsuri de control al riscurilor

3.Controlează eficacitatea măsurilor adoptate pentru minimizarea riscurilor.

VII. MANAGEMENTUL ECHIPEI DE PROIECT

Unitatea se referă la cunoștințele necesare recrutării , evaluării performanța echipei proiectului,

precum în vederea îmbunătățirii ulterioare.

1. Stabilește condițiile de recrutare și angajare a membrilor echipei de proiect.

2. Elaborează planurile și metodele de lucru pentru echipa de proiect.

3 Repartizează sarcinile, monitorizează și controlează performanțele echipei de proiect.

4. Evaluează performanțele echipei și asigură feedback-ul necesar.

VIII. MANAGEMENTUL COMUNICĂRII ÎN CADRUL PROIECTULUI

Unitatea se referă la competența necesară managerului de proiect stabiliri modalităților,

canalelor și procedurilor eficiente de colectare și transmitere a informațiilor operaționale

privind derularea proiectului.

1. Identifica și stabilește cerințele de comunicare în cadrul organizației.

2. Asigură comunicarea cu toate persoanele interesate în proiect.

3. Asigură un sistem de monitorizare și raportare a progresului proiectului.

XI. MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI

Unitatea se referă la competența necesară managerului de proiect pentru a stabili măsuri și

responsabilități pentru asigurarea calității proiectului.

1. Identifică cerințele de calitate în cadrul proiectului.

2. Stabilește proceduri de planificare, urmărire și control a calității.

3. Evaluează calitatea rezultatelor proiectului.

2.4 Dimensiuni ale proiectului și implicarea viitorilor profesori în elaborarea proiectelor și parteneriatelor educaționale

“A pregăti viitorul nu înseamnă decât a crea prezentul”
Antoine de Saint Exupery
”Ce veți face mâine ?”
Paul Valery

Familiarizarea studenților și a profesorilor debutanți cu managementul proiectelor și a-i informa despre competențele de care trebuie să dispună un manager de proiect este un lucru deosebit de important pe care trebuie să îl aibă în vedere un mentor. De aceea în perioada de practică pedagogică sau cea de inserție profesională un obiectiv care este necesar a fi luat în seamă,este tocmai acela de a iniția proiecte și parteneriate educaționale care să rezolve atât probleme ale organizației școlare, dar și pentru dezvoltarea carierei didactice.

PREMISE PENTRU ELABORAREA PROIECTULUI

Procesul de elaborare al unui proiect este determinat de mai mulți factori și de aceea nu există o rețetă precisă, fiind justificat de particularitățile contextuale și situaționale.

Forma de prezentare este dată de indicațiile finanțatorului sau a celui care aprobă proiectul.

Pregătirea condițiilor pentru elaborarea proiectului presupune:

-constituirea și consolidarea echipei de proiect,

-asigurarea parteneriatului cu comunitatea din care școala face parte,

-pregătirea membrilor echipei de proiect în domeniul elaborării, implementării, monitorizării si evaluării de proiecte.

Echipa de proiect a școlii se va centra, în esență, pe elaborarea și pe implementarea proiectelor ce trebuie să asigure “ transpunerea într-un format standard a unui conținut unic conferit de problema / nevoia particulară a școlii identificată și menționată în Planul de Dezvoltare Școlară la care se raportează proiectul”. Această echipă prin proiectul pe care îl va elabora trebuie să răspundă la următoarele întrebări:

Ce se va schimba?
De ce ? (motivația)

Ce? (scopuri și obiective),

Cand? (termene)
Cum? (strategii, căi de realizare, planuri și acțiuni)?

Cine? (decizii,responsabilități)

Cu ce? (resurse umane, materiale, financiare, informaționale, sintetizate în bugete – până la nivelul acțiunilor concrete)

Când? (termene)

Cu ce rezultate? (produse și efecte).

Cine beneficiaza de rezultate?

Pentru ca proiectul să se bucure de implementare membrii echipei considerăm că trebuie să îndeplinească niște condiții și anume :

-convingeri legate de necesitatea dezvoltării școlilor și comunităților;

-percepții corecte asupra problemelor școlii și comunității;

-abilități în rezolvarea de probleme și identificarea de soluții;

-capacitatea de a construi și implementa proiecte adaptate la specificul local;

-cunoștințe și abilități pentru transpunerea proiectelor în format standardizat;

-spirit de inițiativă și de participare;

-motivație pentru dezvoltarea capacității locale și ameliorarea școlară;

-competențe de comunicare, cooperare, lucru în echipă si împărtășire de experiențe;

-abilități pentru culegerea, interpretarea și prezentarea informațiilor;

-deschidere față de inovație, schimbare si dezvoltare;

-disponibilitate pentru autoperfecționare.

Respectarea acestor cerințe generale necesită cunoștințe, deprinderi, abilități și exercițiu permanent în domeniul comunicării inter-personale. Succesul oricărui proiect depinde în mare măsură de modul în care are loc comunicarea în cadrul fiecărei etape și activități.

Exigențele legate de această problemă sunt cu atât mai importante cu cat strategia de implementare a unui proiect presupune o comunicare constantă în cadrul echipelor de proiect și între aceste echipe și comunitățile școlare și locale în toate etapele pe care le presupune proiectul.

Echipa care elaborează proiectul trebuie să asigure echilibrul între rigoare și creativitate, răspunzând unor întrebări ce decurg din formularul standard care trebuie respectat:

care sunt caracteristicile școlii și ale partenerilor săi?

ce opțiuni va face școala în cadrul proiectului?

care vor fi obiectivele de realizat?

ce activități vor fi derulate pentru atingerea obiectivelor?

ce grupuri țintă vor fi selectate?

care vor fi partenerii școlii?

ce rezultate vor fi obținute?

care vor fi beneficiarii proiectului?

cum se va face evaluarea?

ce impact va avea proiectul?

cum va fi asigurată durabilitatea?

cum va fi promovat proiectul?

ce va cuprinde planul de acțiune?

cum va fi valorificată “resursa timp”?

ce buget va fi necesar și cum va fi alcătuit?

Pentru a construi un proiect original și realist, răspunzând în mod pertinent acestui set de întrebări este necesar ca echipa de proiect să cunoască:

principii și reguli generale din domeniul proiectării;

metodele de analiză ale contextului școlar și comunitar;

reperele Planului de Dezvoltare al școlii din care face parte;

cerințele cuprinse în Formularul de aplicație.

În acest context, membrii echipei de proiect a școlii trebuie să valorifice întreaga experiență de care dispun în domeniul proiectelor și să se orienteze către dezvoltarea lor permanentă în acest domeniu.

Ciclul de viață a unui proiect cuprinde următoarele etape:

A. Identificarea/ Concepția

B. Planificarea( Activități, Rezultate )

C. Implementare, Monitorizare, Raportare

D. Evaluare finală

Ciclul de viață al unui proiect începe cu analiza de nevoi pentru identificarea oportunității

de realizare a proiectului.

Nevoile de formare sunt de fapt nevoi de învățare ale membrilor unei organizații care pot fi

satisfăcute prin activități de formare și de dezvoltare profesională.

Nevoie – este diferența (distanța) dintre stadiul actual de dezvoltare al unui grup sau al unei situații și stadiul dorit (posibil de atins). Nevoia reflectă existența unei

probleme care necesită intervenția, o problemă care trebuie să fie tratată/rezolvată.

Analiza nevoilor reprezintă un proces sistematic care este urmat de alte câteva procese

ulterioare:

a. colectarea datelor cu ajutorul unor metode și instrumente clar definite (chestionare,

interviuri, focus grupuri, cercetare de documente etc.);

b. identificarea priorităților și stabilirea criteriilor pentru soluționarea problemelor;

c. acțiuni de îmbunătățire/creare a unui produs, serviciu,etc;

d. stabilirea unor criterii pentru alocarea unor resurse variate (materiale, financiare,

umane, de timp).

Beneficiarii formării:

– primesc un instrument de diagnosticare asupra stadiului actual al competențelor

profesionale pe care le dețin (atât din punct de vedere individual, cât și din punct de vedere

instituțional;

– identifică, prin procesul analizei nevoilor de formare, punctele tari și punctele slabe ale

propriei lor performanțe;

Scopurile analizei de nevoi

– furnizează o bază informațională necesară dezvoltării și îmbunătățirii unui program

instituțional sau comunitar;

– favorizează îmbunătățirea performanțelor organizației în funcție de obiectivele

identificate;

– stabilește criteriile pe baza cărora pot fi contractate serviciile de formare/ dezvoltare a

resurselor umane;

– favorizează identificarea unor soluții în cazul apariției unor probleme complexe.

[Ton Farla (coord.), Lucian Ciolan, Romică Iucu, 2007]

Metode folosite pentru analiza și evaluarea nevoilor în cadrul proiectelor de dezvoltare

instituțională și/sau comunitară

I. Metoda SWOT

Analiza SWOT este o tehnică prin care se pot identifica punctele tari și slabe și se pot

examina oportunitățile și amenințările unui proiect care vizează formarea profesională.

În context profesional, analiza SWOT poate fi utilizată pentru a măsura profitabilitatea unui

proiect.

De exemplu:

Analiza punctelor tari:

 Care sunt avantajele proiectului propus?

 Ce este mai bine realizat la proiectul propus comparativ cu alte proiecte?

 Ce apreciază cei din jur ca fiind punctele tari ale proiectului?

Analiza punctelor slabe:

 Ce ar putea fi îmbunătățit la proiectul propus?

 Ce apreciază cei din jur ca fiind punctele slabe ale proiectului?

 Ce ar trebui să eviți din experiența trecută?

Analiza oportunităților

 Care sunt condițiile favorabile dezvoltării proiectului?

 Care este avantajul/care sunt avantajele proiectului propus?

Analiza amenințărilor

 Care sunt obstacolele existente in calea proiectului?

 Care sunt schimbările globale care pot afecta evoluția proiectului?

 În ce mod activitatea competițională/concurențială afectează proiectul în sens negativ?

II. Metoda PEST(E)

Analiza PEST(E) este foarte asemănătoare, ca metodă, cu cea prezentată anterior.

a. Aspectul politic are în vedere politicile existente, modul de distribuție a puterii

între diferitele partide politice la nivel național, regional și local (în special politicile

și programele de reformă ), legislația în vigoare și legislația viitoare…, și modul în

care toate acestea pot influența activitățile de formare profesională. Tot aici intră și

politicile de dezvoltare regională (de exemplu, politicile de descentralizare a

administrației publice).

b. Aspectul economic are în vedere resursele disponibile la nivel național, regional sau

local) pentru a afla în ce măsură resursele destinate formării sunt prioritare.

c. Aspectul social are în vedere existența unor probleme sociale și modul în care sunt acestea abordate la nivel național, regional sau local, ca și poziția diferiților factori interesați de rezolvarea acestor probleme.

d. Aspectul tehnologic are în vedere nivelul tehnologic al instituțiilor interesate de

realizarea unor programe de formare.

e. Aspectul privind mediul are în vedere analiza mediului în care opereazã organizația

sau comunitatea.

De obicei, analiza PEST(E) precede analiza SWOT.

 Identificarea necesităților și a problemei de rezolvat

Analiza nevoilor de formare ajută, de obicei, la identificarea problemei de rezolvat

atunci când ideea centrală a unui proiect vizează formarea profesională.

Prin urmare, un proiect începe cu identificarea problemei care trebuie rezolvată.

In acest sens trebuie identificate problemele majore existente, dintre care va fi

selectată o singură problemă care va fi vizată de un proiect.

Definirea scopului proiectului

Stabilirea scopului proiectului – reprezintă rezolvarea problemei sau stadiul la care

dorim să ajungă ea în urma derulării proiectului. Scopul trebuie să fie unic și să aibă o

formulare concisă.

În unele documente scopul proiectului este identificat cu obiectivul general al

proiectului. În descrierea obiectivului general al proiectului se specifică modul în care

proiectul va genera un efect pozitiv pe termen lung.

Exemple de formulare a scopului (obiectivului general) al unui proiect:

 dezvoltarea sistemului de formare continuă a cadrelor didactice

care predau didactica specialității/coordonează practica pedagogică

în învățământul superior pentru asigurarea unei formări inițiale de

calitate a studenților, viitori profesori.

 Definirea obiectivelor specifice ale proiectului

Obiectivele specifice ale proiectului se stabilesc în legătură cu scopul (obiectivul general)

al proiectului.

Obiectivele specifice/operaționale arată clar beneficiul/beneficiile pentru grupul/grupurile țintă, care derivă din implementarea proiectului și reprezintă etape care trebuie atinse pentru atingerea scopului.

Definirea contextului

În scrierea unui proiect este important să fie prezentat contextul mai larg în care

urmează să fie integrată problema pentru care se caută rezolvări și pentru care se

solicită finanțarea.

În acest sens se vor face trimiteri la legislația europeană, la legislația românească, la

dinamica evenimentelor în societatea bazată pe cunoaștere, la strategiile de dezvoltare

pe termen lung și scurt adoptate la nivel european și/sau național, la nevoile de formare

profesională identificate pe piața muncii, la nevoile naționale și/sau locale de dezvoltare

a unor noi competențe etc.

Se vor specifica avantajele ce vor decurge prin implicarea grupului țintă vizat în raport

cu liniile directoare menționate.

Grupul țintă este reprezentat de totalitatea persoanelor cărora le sunt adresate

activitățile desfășurate în cadrul proiectului. Grupul țintă trebuie în mod obligatoriu să fie cel specificat în Ghidul Solicitantului. Se va ține cont de grupul/grupurile țintă corespunzătoare axei prioritare, domeniului major de intervenție, precum șii cererii de propunere de proiect. Se descriu nevoile specifice ale grupului țintă prin furnizarea de date cantitative si calitative.Se va numi metoda prin care au fost identificate aceste nevoi specifice și modalitatea previzionată de

identificare/implicare/recrutare a persoanelor din grupul țintă în proiect.

Indicatorii pot fi definiți ca modalitatea de măsurare a unui obiectiv care trebuie atins, o

resursă mobilizată sau un efect obținut.

Indicatorii descriu în termeni operaționali si măsurabili (cantitate, calitate, timp)

obiectivele proiectului. Specificarea indicatorilor conduce la evaluarea fezabilității

obiectivelor si furnizează baza elaborării sistemului de monitorizare si evaluare a

proiectului.

Rezultatele finale pot fi observate când proiectul a fost finalizat.

B. Planificarea proiectului (activități, rezultate)

Planificarea proiectului are în vedere acțiunile detaliate care vor fi desfășurate pentru

atingerea obiectivelor fixate.

Fiecare activitate are urmatoarele caracteristici principale:

– Au un rol bine determinat

– Consumă resurse fizice si umane în timp bine determinat

– Sunt cuprinse în buget cu o anumită sumă

– Prezintă un moment de început si un moment de încheiere

Odată realizat un obiectiv al proiectului, membrii proiectului formeaza noi structuri diferite

pentru a realiza un nou obiectiv. Membrii echipei trebuie sa aiba competente profesionale

în domeniul problematicii obiectivelor de abordat.

Proiectele devin puncte de stabilitate, iar organizatiile devin fluide si gravitează în jurul

proiectelor.

Proiectele reprezintă modalitatea prin care organizatiile se adapteaza contextelor în

schimbare, necesitatii unei piete profitabile de tip dinamic.

Planificarea unui proiect este un proces complex compus din evenimente, activități și

sarcini ce se derulează pe un interval de timp stabilit, caracterizat prin următoarele:

– Fiecare eveniment / activitate / sarcină este ușor de identificat și este delimitată în

timp, având un rol bine definit în viața proiectului. Orice modificare / dereglare în

execuția sa se va reflecta în prejudicierea sau chiar compromiterea unor obiective

ale proiectului,

– Orice activitate are un început și un sfârșit bine determinat ce reprezintă jaloane

importante pentru gestionarea proiectului,

– Activitățile sunt consumatoare de resurse (materiale, umane, de timp) care, la

rândul lor, au costuri prestabilite și sunt disponibile într-un anumit interval și într-o

anumitã limitã.

Pentru a asigura gestiunea proiectului, subprogramele / pachetele de lucru, activitatile /

fazele si evenimentele din cadrul unui proiect se definesc dupa cum urmeaza:

a) Subprogramul / Pachetul de lucru delimiteaza un grup de activitati bine definite într-o

perioada bine precizată. Activitatile sunt / pot fi în interdependență;

b) Activitatea / Faza este o perioada de timp delimitata pe parcursul careia proiectul

avanseaza si caracterizeaza evolutia în timp a proiectului. Daca o activitate / faza se

opreste, proiectul se poate, de asemenea, opri;

În aceasta etapă trebuie precizat ce anume trebuie făcut pentru atingerea fiecărui

obiectiv (stabilirea acțiunilor), sarcinile care trebuie îndeplinite în cadrul fiecărei acțiuni

(informații esențiale pentru evaluarea necesarului de resurse și pentru planificarea derulării

în timp a activităților vizate), personalul necesar. Resursele utilizate în aceste activități se

vor regăsi în buget. Este important să se argumenteze avantajele și riscurile posibile în

derularea acestor activitati, pentru a se demonstra ca au fost studiate și alte soluții

posibile – aplicate, eventual, în situații similare.

c) Evenimentul este un moment în timpul căruia proiectul este oprit voluntar. Întreruperea

de moment nu provoaca oprirea proiectului; el delimiteaza spatiul ocupat la momentul

considerat. Reprezinta momentul fixat de Managerul / Directorul de proiect pentru a

masura distanta în raport cu obiectivul si a decide continuarea sau nu a proiectului.

Evenimentele corespund:

– sedintelor de proiect

– sedintelor de decizie

– auditului extern.

Instrumentele principale de management ale unui proiect

Planificarea activităților unui proiect se poate face prin utilizarea mai multor instrumente

specifice managementului de proiect:

 WORK BREAKDOWN STRUCTURE

 DIAGRAMELE GANTT

 DIAGRAMELE PERT

 MATRICEA CADRU LOGIC

WORK BREAKDOWN STRUCTURE

Descompunerea proiectului în activități dupa metoda „Work Breakdown Structure” (WBS)

se realizează astfel: activitățile principale ale proiectului (Work Elements) se grupează în

multimi logice numnite și Subprograme / Pachete de lucru (Work Package – WPi) cu

subdivizarea fiecăruia în Activitati / Faze (Tasks).

 DIAGRAMELE GANTT

Reprezintă un instrument de management de proiect care evidențiază succesiunea

activităților. Se mai numesc și grafice GANTT, de la creatorul lor, Henry Laurence Gantt

(1861-1919).

DIAGRAMELE PERT

Reprezintă un instrument de management de proiect care scoate în evidență dependența

activitatilor (grafic PERT)- Program Evaluation and Review Technique

Orice eveniment / activitate / sarcină este legat de cel puțin o altã activitate / sarcină

printr-o relație de anterioritate (de precedențã) care, din punct de vedere tehnologic, aratã

cã aceasta nu poate sã înceapã dacã și numai una dintre aceste lucrãri anterioare nu este

terminatã.

 MATRICEA CADRU LOGIC (The Logical Framework Approach – LFA, The Logoframe

Matrix),

Reprezintă un proces de analiză și un set de instrumente de planificare și management de

proiect. A fost dezvoltată în anii 1960 pentru a asista Agenția Americană de dezvoltare

Internațională în îmbunătățirea sistemul de planificare și evaluare a proiectelor. Are în

vedere:

 planificarea foarte concretă a activităților și rezultatelor proiectului,

 evidențierea obiectivelor proiectului și precizează instrumentele de evaluare a

reușitei sau eșecului unui proiect,

 asigurarea managementul responsabilităților din cadrul proiectului,

 corelarea procesului de evaluare cu obiectivele și rezultatele planificate

În contextul Matricii Cadru Logic un proiect trebuie să evidențieze ierarhizarea obiectivelor

urmărite, în termeni de intrări, activități, rezultate, scopuri și obiective dar și un set de

presupoziții definite și un cadru (matrice) pentru monitorizarea și evaluarea realizărilor

proiectului în termeni de indicatori de realizare și sursele lor de verificare.

Care sunt elementele componente ale cererii de finanțare?

o Durata proiectului, experiența solicitantului și a partenerilor

o Parteneriatul în cadrul proiectului

o Titlul proiectului

o Obiectivele proiectului

o Activitățile eligibile ale proiectului

o Activitățile neeligibile ale proiectului

o Rezultatele anticipate ale proiectului

o Contextul proiectului

o Justificarea necesității implementării proiectului

o Resursele alocate și achiziții de bunuri, servicii și lucrări necesare pentru

implementarea proiectului

o Managementul proiectului

o Metodologia de implementare (inclusiv calendarul monitorizării)

o Sustenabilitatea proiectului

o Egalitatea de șanse

o Alte obiective orizontale

o Complementaritatea cu alte proiecte,

o Alte informații relevante

o Graficul activităților proiectului

o Date financiare, pachetul de finanțare al proiectului

o Indicatorii proiectului, adiționali

o Grup țintă, beneficiari

o Trimitere cerere de proiect

Odată proiectul început, managerul de proiect trebuie să gestioneze și să controleze cu succes munca, care presupune:

Identificarea, urmărirea, gestionarea și rezolvarea problemelor legate de proiect;

Diseminarea proactivă a informațiilor referitoare la proiect;

Identificarea, gestionarea și contracararea riscurilor de proiect;

Asigurarea calității soluției;

Urmărirea îndeaproape a scopului proiectului;

Definirea, coordonarea și monitorizarea matricelor de lucru pentru a monitoriza evoluția proiectului și pentru a asigura că rezultatele obținute sunt calitative;

Gestionarea planului de lucru pentru a asigura împărțirea și încadrarea muncii într-un interval de timp și un buget stabilit.

La Școala gimnazială ,, Petre Tudose” din Mălureni unde îmi desfășor activitatea din anul 1993 s-au elaborat începând cu anul 2007 o serie de proiecte cu finanțare de la Banca Mondială și alte organisme europene. Cadrele didactice au beneficiat de un program de mentorat în elaborarea acestor proiecte.

Am făcut parte din echipa de proiect și împreună cu ceilalți colegi am identificat nevoile organizației și am întocmit analiza SWOT.

5. Analiza SWOT – Puncte tari, puncte slabe, oportunități, amenințări :

II. Viziunea :

O școală comunitară pentru toți.

III. Misiunea :

Școala noastră își propune să fie o școală deschisă și receptivă la nevoile comunității, astfel încât elevii să devină membri responsabili și activi ai acesteia.

IV. Ținte strategice :

În urma analizei efectuate de către Consiliul de Administrație al școlii împreună cu reprezentanți ai comunității au fost identificate probleme de natură educațională cu care se confruntă elevii, dar și o parte din comunitate, printre care slaba coeziune a grupului de elevi, scăderea rezultatelor și performanțelor școlare datorită lipsei spiritului de echipă dar și a competiției, atitudinea asocială a unor elevi, ceea ce face ca interesul lor pentru școală să fie scăzut, lipsa unor abilități tehnice și a unor deprinderi practice la elevi. Dispunând de o serie de puncte tari precum și de oportunități, ne-am propus ca în anii următori să dezvoltăm o parte dintre punctele slabe identificate și pe cât posibil să diminuăm unele amenințări.

Pornind de la soluțiile propuse am considerat că ar fi oportun pentru școala noastră să atingă următoarele ținte strategice :

1.Îmbunătățirea procesului educațional prin valorificarea potențialului elevilor și deschiderea școlii spre comunitate.

2. Oferirea pentru fiecare elev a unor servicii adecvate de orientare și consiliere pentru carieră

3. Oferirea către comunitate a unor programe de educație a adulților pentru o mai bună integrare pe piața muncii și în societate.

4. Dezvoltarea unor parteneriate cu organisme ale comunității ( biserică, dispensar, poliție, familie etc. ) dar și cu organisme la nivel județean sau național.

V. Opțiuni strategice :

Ținta 1 : Îmbunătățirea procesului educativ prin valorificarea potențialului elevilor și deschiderea școlii spre comunitate.

Opțiunea curriculară : Consultarea elevilor dar și a părinților pentru alegerea unor activități care să permită dezvoltarea abilităților și talentelor elevilor și care să încurajeze comunicarea și colaborarea între aceștia. Includerea în CDȘ a unor discipline care să genereze interes pentru cunoaștere din partea elevilor.

Opțiunea financiară și a dotărilor materiale : Achiziționarea unor mijloace moderne de comunicare, utilizabile în susținerea unor cursuri, prelegeri sau sesiuni (un videoproiector, flip chart, etc.). Organizarea unor acțiuni ( excursii, drumeții, realizarea unor sondaje la nivelul comunității, portofolii, etc.) pentru a promova colaborarea între elevi și crearea spiritului de echipă la aceștia .

Opțiunea investiției în resursa umană : programe de formare a cadrelor didactice în direcția însușirii și aplicării unor noi conținuturi, care să atragă elevii.

Opțiunea relațiilor comunitare : organizarea unor acțiuni comune cu părinții, elevii și alți factori de decizie din comunitate, promovarea unor acțiuni realizate de elevii școlii și a rezultatelor obținute.

Ținta 2 : Oferirea pentru fiecare elev a unor servicii adecvate de orientare și consiliere pentru carieră.

Opțiunea curriculară : Susținerea în comun de către diriginți și profesori a unor activități prin care elevilor să li se prezinte opțiuni în privința carierei, în funcție de cerințele pieței, dar și de înclinațiile și posibilitățile lor reale.

Opțiunea financiară : Organizarea unor vizite în instituții publice reprezentative, fabrici, uzine ,institute de cercetare etc, pentru crearea unei imagini cât mai exacte în privința avantajelor și dezavantajelor fiecărei meserii. Folosirea mijloacelor de comunicare existente în școală ,conectarea în viitorul apropiat la rețeaua Internet. Tipărirea unor pliante, broșuri cu privire la meseriile solicitate pe piața muncii.

Opțiunea investiției în resursa umană : Căutarea împreună cu părinții și membrii comunității a unor posibilități de punere în valoare a potențialului și specificului local, organizarea unor cursuri de pregătire centrate pe formarea unor abilități practice în domenii precum agricultura, pomicultura sau artizanatul.

Ținta 3 : Oferirea către comunitate a unor programe de educație a adulților pentru o mai bună integrare pe piața muncii și în societate.

Opțiunea curriculară : Programe de formare profesională pentru absolvenți și pentru adulții a căror pregătire nu mai concordă cu cerințele pieței de muncă actuale. Introducerea în CDȘ prin negocierea cu părinții a unor discipline de interes general.

Opțiunea financiară : Achiziționarea unor mijloace moderne de transmitere a informației, colaborarea cu instituții specializate în formarea și reconversia profesională. Elaborarea de broșuri privind meseriile solicitate și oportunitățile de pe piața muncii, precum și posibilitățile de formare și instruire profesională.

Opțiunea investiției în resursa umană : Colaborarea cu instituțiile locale și județene, programe de formare pentru comunicare cu părinți și profesori.

Ținta 4: Dezvoltarea unor parteneriate cu organisme ale comunității ( biserică, dispensar, poliție, familie etc. ) dar și cu organisme la nivel județean sau național.

Opțiunea curriculară: Promovarea prin intermediul disciplinelor din Planul cadru și CDS a spiritului de parteneriat și al cooperării în comunitate.

Opțiunea financiară: realizarea unor acțiuni comune școală- comunitate pentru popularizarea activităților școlii cu impact în comunitate ( o revistă școlară, broșuri de popularizare, etc).

Opțiunea investiții în resurse umane: Programe comune de formare pentru cadre didactice, părinți și alți reprezentanți ai comunității în domeniul comunicării și negocierii.

Opțiunea relațiilor comunitare: Organizarea unor întâlniri care să ducă la organizarea unor acțiuni comune,cu impact pozitiv asupra evoluției comunității.

Pe baza acestor documente am elaborat primul proiect „ Comunic, descopăr, îmi găsesc propriul drum”, prezent mai jos.

Ministerul Educației și Cercetării

Unitatea de Management a Proiectului pentru Învățământul Rural

Programul de Granturi Școală – Comunitate

FORMULAR DE APLICAȚIE

PENTRU SUBPROIECT

RUNDA DE COMPETIȚIE nr. IV din 08 iunie 2007

A. INFORMAȚII DESPRE APLICANT

PERSOANĂ DE CONTACT

B. INFORMAȚII DESPRE SUBPROIECT

D. PREZENTAREA SUBPROIECTULUI

fișe, invitații, articole terială îmbunătățită al școlii și vor accesa mijloace moderne de transmitere și utilizare a info

Cadrele didactice tinere din cadrul școlii în urma acestui proiect au pus bazele unei asociații,, Imago Mundi” de unde au mai elaborat și alte proiecte și anume:

1.Mediu protejat,viitor asigurat

Proiectul s-a desfășurat în perioada februarie – iunie 2009 și a avut ca obiective centrale promovarea educației ecologice și protejarea mediului înconjurător și informarea tinerilor prin activități de educație nonformală, precum și încurajarea spiritului de voluntariat. Fiecare activitate a avut specificul său și am încercat ca toate să formeze un tot unitar care să ducă la îndeplinirea obiectivelor propuse.

Lansarea oficială a proiectului a avut loc pe 28 februarie 2009 în amfiteatrul Muzeului Județean Argeș în prezența a 80 de elevi de la școlile partenere, profesori și voluntari precum și a unui reprezentant al Agenției pentru Protecția Mediului Argeș în cadrul activității Redescoperim natura, protejăm mediul, ne apărăm viitorul. S-au distribuit materiale de promovare pentru a fi distribuite și în comunități. S-au prezentat activitățile și obiectivele proiectului, a avut loc o dezbatere pe tema poluării și a necesității protejării mediului înconjurător, a fost o activitate la care participanții de la diferitele școli participante s-au întâlnit pentru prima dată .

Activitatea Sădim flori, clădim o lume în culori a avut loc pe 14 martie 2009 în comuna Mălureni, satul Zărnești, județul Argeș. Activitatea a constat în distribuirea de material biologic pentru realizarea unor grădini de către elevii școlilor partenere în proiect. Elevii și profesorii școlilor partenere au primit flori, arbuști ornamentali și pomi fructiferi, semințe, butași, ghivece și jardiniere, flori de interior. Au participat 40 de elevi, voluntari, profesori. S-au plantat pomi, arbuști și flori în grădina școlii Zărnești, a avut loc o instruire a elevilor în privința regulilor ce trebuie respectate în amenajarea unei grădini. S-au distribuit pliante și materiale informative.

Pe 4 aprilie 2009 la biblioteca Județeană Dinicu Golescu, a avut loc activitatea Văd, acționez, creez. Activitatea a fost centrată pe creație, urmărind să sensibilizeze elevii în direcția protejării mediului, să le stimuleze imaginația, spiritul de voluntariat. Elevii și-au prezentat creațiile literare, desenele, având ca temă natura, frumusețile sale, necesitatea protejării mediului și conservării lor. S-au împărțit materiale de sensibilizare și informare pe tema protecției mediului, poezii și flori.Elevii au fost spontani și au participat la mica campanie de sensibilizare din centrul orașului cu entuziasm.

Activitatea a fost derulată în parteneriat cu Centrul Europe Direct din cadrul Bibliotecii Județene Dinicu Golescu, ce a pus la dispozitie sala de conferințe și aparatura necesară bunei desfășurări a activității, a prezentat materialul Schimbările climatice, schimbări ce ne afectează viața și a contribuit la promovarea activității în mas-media argeșeană.

În cursul lunilor martie și aprilie 2009 , în cadrul activității Drum verde, viață pas cu pas, elevii de la școlile Brăduleț și Galeș din comuna Brăduleț, școlile Bădiceni și Zărnești din Mălureni, școala nr. 18 din Pitești și școala Negrași din comuna Negrași au efectuat în comunitățile lor activități practice de protejare a mediului, de la amenajarea grădinilor folosind materialul biologic acordat prin proiect, la curățarea și ecologizarea unor spații și efectuarea unor campanii de conștientizare pe tema protejării mediului în comunitățile repective.

Pe data de 9 mai 2009, la Școala cu clasele I-VIII Brăduleț, comuna Brăduleț, județul Argeș, s – a desfășurat activitatea Analizez, gândesc eco, descopăr soluții. Activitatea a avut drept scop prezentarea unor rezultate ale activităților derulate anterior prin proiect, precum și dezbaterea unor probleme de mediu din comunitățile implicate în proiect, cu precădere situația râului Vâlsan. S-au organizat dezbateri și jocuri interactive, având drept tematică protejarea mediului înconjurător . Au participat 60 de elevi precum și profesori de la școlile cu clasele I-VIII din comunele Brăduleț, Mălureni, Negrași, precum și de la Școala Nr. 18 din Pitești, precum și reprezentanți ai autorităților locale din comunele Brăduleț și Mălureni. Activitatea a fost derulată în parteneriat cu Școala cu clasele I-VIII Galeș, comuna Brăduleț, ce a pus la dispozitie spațiul și aparatura necesară bunei desfășurări a activității.

Pe data de 10 mai 2009 un grup de elevi și profesori au vizitat Poiana Narciselor, arie protejată din comuna Negrași, vizitând astfel și una din comunitățile implicate în proiect.Cei 30 de copii s-au bucurat de vizitarea acestui loc deosebit și au avut la fața locului o discuție despre cum ar trebui protejat acest loc, din păcate mult prea exploatat de turiștii curioși.

Pe 23 mai 2009, pe Valea Vâlsanului, comuna Brăduleț, județul Argeș, a avut loc Cum este și cum ar trebui să fie Valea Vâlsanului. Vreau să fiu de ajutor .

Activitatea a avut drept scop ecologizarea unei părți din albia râului Vâlsan și conștientizarea turiștilor din zonă asupra necesității protejării mediului înconjurător. S-au organizat dezbateri, s-a inițiat o activitate de ecologizare și s-au organizat jocuri interactive, având drept tematică protejarea mediului înconjurător . Au participat 60 de elevi și profesori de la școlile cu clasele I-VIII din comunele Brăduleț, Mălureni, Negrași, precum și de la Școala Nr. 18 din Pitești, silvicultori de la ocolul Silvic Mușătești și reprezentanți ai autorităților locale din comunele Brăduleț și Mălureni.

Pe data de 5 iunie 2009 în comuna Mălureni, județul Argeș, în cadrul proiectului Mediu protejat, viitor asigurat, cu prilejul Zilei Mondiale a Mediului s-a organizat o activitate de ecologizare la care au participat 40 de elevi și cadre didactice din Școala cu clasele I-VIII Petre Tudose Bădiceni. Activitatea a avut drept scop ecologizarea împrejurimilor școlii și a unei părți din drumul județean care traversează comuna. Profesorii din școală au contribuit la buna desfășurare a activității.

Încheierea oficială a avut loc pe data de 14 iunie 2009 în cadrul activității Rezultatele între dorință, voință și realitate. Noi proiecte , noi orizonturi. Activitatea a fost una de analiză a impactului pe care l-a avut proiectul asupra celor implicați direct, dar și asupra comunităților locale; s-a organizat și o expoziție cu fotografii realizate în timpul activităților. S-a realizat împreună cu toți partenerii și instituțiile implicate, o evaluare obiectivă a rezultatelor obținute și posibilitățile prin care colaborarea dintre cei implicați va continua în cadrul unor proiecte viitoare. S-au transmis informații despre proiectul Tineret in Acțiune și oportunitățile oferite de acesta. Au participat 80 de elevi, profesori și voluntari de la instituțiile participante.

Creația – itinerar spre cunoaștere, pași spre viitor

Iunie 2009

Prima activitate din cadrul proiectului, a fost Să ne cunoaștem, să interacționăm, noi cei cu aceleași preocupări și s-a desfășurat la Centrul Europe Direct Argeș, Biblioteca Județeană Dinicu Golescu Argeș. S-au comunicat tuturor factorilor implicați scopul și obiectivele proiectului, activitățile acestuia și rezultatele așteptate. S-a organizat o dezbatere asupra oportunităților pe care proiectul le oferă, moderată de Gheție Alexandru, Ana Gabriel și Cotescu Simona. Reprezentanții Centrului Europe direct au moderat dezbaterea Eu creez sau copiez, pe marginea practicilor de accesare și evaluare a informațiilor și au prezentat tehnici creative. Sandu Eugen și Gagiu Ruxandra au colaborat cu partenerii media. Proiectul a fost mediatizat de ziarele Top și Jurnalul de Argeș și de televiziunea locală West Line Tv. Cinci dintre membrii grupului de inițiativă – Ana Gabriel, Dănilă Mihai, Dumitrescu Cătălina, Popescu Mihaela,Duță Oana, sunt elevi la licee din municipiul Pitești și au distribuit materiale informative despre proiect și în liceele unde învață. Autoritățile locale din comunele Brăduleț și Mălureni au sprijinit activitatea și au asigurat transportul pentru elevii participanți. În noiembrie 2009 a avut loc primul atelier de creație din cadrul proiectului. Elevii au participat la o dezbatere având drept subiecte creația, sursele inspirației și ale actului creator și drumul creației de la idee la manuscrisul publicat. Individual dar și în echipă, elevii au creat eseuri, desene și poezii proprii, pe care le-au prezentat celorlalți în cadrul aceleiași activități. S-a utilizat metoda cvintetului – realizarea unor poezii în cinci versuri, metoda brainstormingului, turul galeriei. Dumitrescu Oana, Popescu Mihaela și Duță Oana au amenajat sala în care s-au desfășurat activitățile, au strâns materialele realizate. Cotescu Simona a prezentat revistele școlare elaborate până atunci de școlile implicate.

În luna decembrie 2009 a avut loc activitatea Creăm -ne creăm. Aceasta s-a desfășurat în zona Bucovinei, copiii au fost cazați la pensiunea Marion de lângă Mânăstirea Humorului. Elevii au participat la ateliere de creație, discuții interactive, în chiar locuri ce au influențat mari creatori și cu o puternică încărcătură culturală, artistică și spirituală: muzeele memoriale ale lui Nicolae Labiș și Ciprian Porumbescu, mânăstirile Voroneț, Gura Humorului, Moldovița, Sucevița, Putna, chilia lui Danil Sihastrul, muzeele unor mânăstiri ce ascund lucrări prețioase și unele dintre cele mai vechi tipărituri din țară, Biserica Sf. Gheorghe din Suceava – singurul lăcaș din țară cu pictură în stil Art Nouveau, Cetatea de scaun a Sucevei. Elevii au luat parte la dezbateri interactive și ateliere de creație cu teme precum: Ludicul, rolul jocului în viața omului – s-a discutat rolul pe care jocul îl are chiar și asupra activității creatorului , Muzică, poezie și sensibilitate – s-a purtat un dialog despre Ciprian Porumbescu chiar în muzeul memorial dedicat acestuia, Trecut și prezent, călătorie prin creație și imaginație – a avut drept teme de discuție implicațiile trecutului asupra prezentului și viitorului, diferențele dintre poezia modernă și cea clasică, percepția asupra viitorului, Eul Liric: revelația – cum am văzut zilele trăite în Bucovina, cum ne-au schimbat. S-au realizat momente artistice – prezentarea unor creații proprii, mini piese de teatru menite să redea într-o manieră personală trăirile celor care au luat parte la activități. Toți membrii grupului de inițiativă au luat parte la desfășurarea activităților, au coordonat vizitele și atelierele de creație organizate, ceea ce a întărit sentimentul de lucru în echipă.

În ianuarie 2010 a avut loc activitatea Impresii și idei, am călătorit și eu în căutare de mine. Au participat elevi și membri ai grupului de inițiativă, profesori. S-au prezentat creații literare, eseuri, poezii, desene realizate pe parcursul activităților anterioare. Bucșan Romeo, Gheție Alexandru, Sandu Eugen au organizat activitatea din punct de vedere logistic: au tehnoredactat materialele realizate de tineri în activitatea anterioară și le-au distribuit acum participanților. Aceștia și-au împărtășit experiențele și trăirile, au discutat despre impactul pe care l-au avut asupra lor locurile vizitate și experiențele trăite. Utilizând metafore s-a realizat o activitate interactivă ce a avut drept teme: Moldova în metafore, Poetul în metafore. S-au transmis comunităților din care provin copiii informații despre activitățile anterioare și rezultatele obținute.

În luna februarie s-a desfășurat activitatea Formele creației, acces la informație, care a avut drept subcomponente o vizită tematică la obiective culturale din municipiul București: British Council, Institutul Francez, Muzeul Literaturii Române, Muzeul Național de Artă și un atelier de creație.

Gheție Alexandru și Cotescu Simona au coordonat buna desfășurare a vizitelor tematice. În cadrul vizitei tematice din 20 februarie 2010, la Institutul Francez au fost vizitate Biblioteca Adulților, Video-Biblioteca; tinerii au vizitat aceste secții, au fost informați asupra tipurilor de informații disponibile iar Video-Biblioteca le-a expus o altă modalitate de transmitere a informației: cea vizuală – mărturii ale culturii și civilizației franceze ajung, într-un mod atractiv și plăcut în atenția celor care doresc să cunoască elementele specifice acestei culturi. La British Council elevii au avut ocazia și să vadă cum funcționează un centru de informare cu privire la competențele de limba engleză. La Muzeul Literaturii Române s-au vizitat secțiile ce au prezentat diferiți autori români cu ajutorul textelor, imaginilor, prezentărilor video și au avut un dialog asupra unora dintre autorii cei mai importanți care au marcat istoria literaturii române. Muzeul Național de Artă și operele valoroase pe care le găzduiește au constituit prilejul unei dezbateri pe loc – moderată de Popescu Mihaela și Dănilă Mihai, interactivă și în același timp utilă: Imaginează-ți că ești un subiect dintr-un tablou care te-a impresionat cel mai mult ! De ce crezi că ai fost ales ?, De ce acele culori? Ce mesaj transmiți? . Vizita a avut un impact deosebit asupra elevilor care au utilizat și reevocat cunoștințele acumulate pe parcursul activităților ulterioare. Atelierul de creație din 27 februarie 2010 a constituit prilejul pentru o dezbatere asupra patrimoniului cultural național dar și asupra unor alte culturi europene precum cea franceză sau engleză.

În luna martie activitatea Culturi europene, orizonturi neexplorate a constituit prilejul unor dezbateri și vizite având drept temă patrimoniul unor culturi europene puțin cunoscute de către elevi dar și conceptul de diversitate culturală. Pentru că elevii au avut ocazia să viziteze în luna februarie British Council și Institutul Francez, la atelierul de creație din luna martie s-a discutat și despre impactul acestor vizite, mai ales că elevii au fost informați și asupra altor obiective culturale pe care le vor vedea în orașul Sibiu. Elevii au realizat eseuri, poezii și desene proprii și alături de membrii grupului de inițiativă au început să sistematizeze materialele realizate până atunci în vederea publicării lor în revistă. Sâmbătă 20 martie 2010 s-a desfășurat o vizită tematică în orașul Sibiu. La aceasta au luat parte 40 de elevi, profesori și membri ai grupului de inițiativă de la școlile din comunele Brăduleț și Mălureni. Au fost vizitate obiective precum Muzeul Bruckenthal, Muzeul ASTRA și centrul istoric al Sibiului. S-a pus accent pe prezentarea caracterului multicultural și multietnic al Sibiului. Ana Gabriel, Bucșan Romeo, Gagiu Ruxandra, Dănilă Mihai, Dumitrescu Cătălina, Duță Oana s-au documentat anterior și au prezentat pe parcursul activității informații despre obiectivele vizitate.

În luna aprilie a avut loc activitatea Arhitectură, tradiție și modernitate. Valorile de lângă mine . Am decis să organizăm un atelier de creație pe parcursul căruia s-au prezentat și informații (prezentări electronice, pliante, albume) despre obiective culturale din regiunea Argeșului – mânăstiri, case memoriale, muzee, cetăți. Materiale au fost strânse de Dănilă Mihai, Dumitrescu Cătălina și Sandu Eugen, iar Gagiu Ruxandra și Bucșan Romeo au moderat dezbaterea. Elevii au realizat poezii și eseuri au luat parte la o discuție asupra materialelor prezentate, au făcut o paralelă între obiectivele din regiunea lor și altele din zone pe care le-au vizitat pe parcursul activităților proiectului.

În luna mai în cadrul activității Viața mea, comunitatea mea, s-a organizat un atelier de creație și o vizită tematică în regiunea de nord a județului Argeș. Temele principale ale activității au fost: Care sunt factorii care influențează creația literară? Eu, influența, muza mea. Pe parcursul întâlnirii din 1 mai 2010, toți membrii grupului de inițiativă au început să-și împartă sarcinile pentru a tehnoredacta și aranja materialele ce vor fi publicate în revistă. Pe 22 mai s-au vizitat obiective culturale din localitățile Mălureni, Corbii de Piatră, Nămăiești, Câmpulung. Obiectivele vizitate se constituie în patrimoniul cultural al unor comunități dar și al unor regiuni întregi: biserica de secol XVII de la Bohari din comuna Mălureni, Mânăstirea Corbii de Piatră, casa memorială a lui George Topârceanu, Mânăstirea Nămăiești, Mausoleul de la Mateiaș. Membrii grupului de inițiativă au strâns materiale despre obiectivele vizitate pe care le-au transmis elevilor pe parcursul activității realizate.

Activitatea de încheiere a proiectului Creația – itinerar spre cunoaștere, pași spre viitor, a avut loc pe 12 iunie 2010 la Căminul Cultural Bădiceni, comuna Mălureni. Împreună cu elevi, profesori, membri ai asociației, am evaluat măsura în care obiectivele

În luna decembrie 2009 a avut loc activitatea Eu și Europa spre un viitor mai bun. În fiecare dintre comunitățile implicate – comunele Brăduleț, Mălureni, Hârsești, s-au desfășurat activități cu scopul de a promova obiectivele proiectului și rezultatele propuse a fi atinse prin proiectul EU puzzle. Chița Mădălin, Nicolae Gheorghiță Valentin și Dedu Constantin au coordonat promovarea proiectului în comunitățile implicate.S-au transmis informații despre programul Tineret în Acțiune și au avut loc dezbateri – moderate de Codruța Olaru, Ghițulescu Ionel, Nicolae Alina – având drept temă impactul pe care Uniunea Europeană îl are asupra vieților noastre. S-au transmis informații cu caracter general despre spațiul și politicile comunitare.

În luna ianuarie 2010 a avut loc activitatea Comunitatea mea, ce știu despre ea. În comunele Brăduleț, Mălureni și Hârsești, elevi, membri ai grupului de inițiativă, profesori au lucrat împreună pentru a aduna informații despre comunitățile respective. De coordonarea activităților au fost responsabili Codruța Olaru și Ghițulescu Ionel care au asigurat legătura între școală, elevi, comunitate și grupul de inițiativă. S-au căutat informații asupra istoricului și tradițiilor locale; s-a făcut apel la informațiile existente în bibliotecile școlilor și comunelor, s-a luat legătura cu autoritățile locale pentru a le cere informații despre demografie, economie și posibilitățile de devoltare ale localităților. S-au identificat surse de informare precum familia, prietenii, bătrânii satului. Elevii și membrii grupului de inițiativă au participat la o dezbatere asupra comunității și specificului său, au prezentat materiale strânse, articole, eseuri, povestiri. Membrii grupului de inițiativă coordonați de Nicolae Gheorghiță și Dedu Constantin au sistematizat informațiile și au realizat un pliant cu informații despre comunitățile implicate. Acestea au fost apoi distribuite în rândul elevilor și comunităților locale.

În luna februarie și în prima parte a lunii martie au avut loc întâlniri la școlile din comunele Mălureni, Brăduleț, Hârsești și la Centrul Europe Direct Argeș – Biblioteca Județeană Dinicu Golescu Argeș, în cadrul activității Europa vizual . Elevi, profesori și membri ai grupului de inițiativă au luat parte la activități interactive al căror scop a fost să fructifice abilitățile de lucru în echipă și de utilizare a informațiilor dobândite anterior de participanți. S-au prezentat materiale și imagini reprezentative pentru culturile, tradițiile și obiceiurile care formează spațiul comunitar. Niculae Gheorghiță Valentin, Olaru Codruța , Dedu Constantin și profesorii participanti au coordonat elevii din cele patru școli în identificarea unor imagini sugestive pentru diferite locuri și țări. Scopul acestei activități a fost să ofere treptat informații elevilor pornind de la noțiuni și idei pe care le pot înțelege mai ușor până la detalii și aspecte legate de mecanismele de funcționare ale Uniunii Europene.Imaginile reprezentative pentru diferite culturi europene au fost punctul de pornire al discuțiilor, moderate de Chița Mădălin și Ghițulescu Ionel. Au fost dezbătute pe echipe de lucru, teme de interes precum: Europa. De ce mă privește? , Drepturi fundamentale, Europa fără granițe, Money money, cum se cheltuiesc banii Uniuniii Europene ? . Pornind de la materialele prezentate și activitățile derulate, elevii au realizat materiale proprii despre temele puse în discuție.

Sâmbătă 27 martie 2010 a avut loc la Centrul Europe Direct Argeș – Biblioteca Județeană Dinicu Golescu Argeș, activitatea EU comunic. La aceasta au participat 50 de persoane, membri ai grupului de inițiativă, elevi, profesori, colaboratori de la Centrul Europe Direct. Întâlnirea a avut un rol important mai ales datorită faptului că a reunit participanți de la școlile implicate. Acestora li s-au prezentat de către Niculae Gheorghiță Alina și Codruța Olaru precum și de către reprezentanții centrului Europe Direct – informații despre istoricul, instituțiile și simbolurile Uniunii Europene. Li s-au distribuit materiale informative despre tematica dezbătută. S-a realizat și o analiză a activităților și rezultatelor obținute până atunci. Organizați în echipe de lucru formate din elevi de la școli diferite, elevii au realizat afișe și desene având drept temă Uniunea Europeană și ce simbolizează aceasta pentru ei. Activitățile interactive au fost coordonate de membrii grupului de inițiativă, acestea au avut menirea de a încuraja lucrul în echipă și interacțiunea între participanții la proiect din diferitele comunități implicate.

În luna aprilie a avut loc activitatea Suntem cetățenii Europei Unite! Activitatea s-a desfășurat la Centrul Europe Direct Argeș – Biblioteca Județeană Dinicu Golescu Argeș; la aceasta au participat 60 de elevi, profesori, membri ai grupului de inițiativă de la școlile din comunele Brăduleț, Hârsești și Mălureni și Școala cu cls. I-VIII Nr. 19, municipiul Pitești. S-a organizat o dezbatere interactivă moderată de Dedu Constantin, Chița Mădălin și Ghițulescu Ionel având drept temă principală calitatea de cetățeni europeni pe care o avem ca români din 2007, avantajele și dezavantajele acestui statut. Participanților li s-au comunicat informații despre Uniunea Europeană și problemele cu care cetățenii săi se confruntă precum și modalitățile prin care aceștia caută soluții comune. Elevii au lucrat pe echipe și au dezbătut subiecte de interes european, precum politicile în domeniul mediului, agriculturii și educației sau probleme cu care se confruntă tinerii precum consumul de droguri sau rasismul. S-au comunicat concluziile la care au ajuns diferite echipe, s-a făcut o reevaluare a informațiilor despre Uninea Europeană însușite până atunci de participanți.

În luna mai a avut loc activitatea Zilele Europei, zilele diversității. Această activitate a cunoscut unele modificări în modul de desfășurare. Pentru că beneficiarii sunt în majoritatea lor elevi de clasa a VIII-A, a trebuit să ținem cont de faptul că Testele Naționale au fost programate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în perioada 4-12 mai. Am decis din acest motiv să reprogramăm una dintre subactivități – o activitate de trei zile în orașele Sibiu, Sighișoara, Brașov – pentru luna iunie 2010. Am reorganizat activitatea Zilele Europei, zilele diversității, astfel încât să nu modificăm obiectivele sale și să nu afectăm parcursul secvențial logic al proiectului. Astfel în zilele de 5-8 mai în școlile din comunele Brăduleț, Mălureni, Hârsești și la Școala nr. 19 din municipiul Pitești, membrii grupului de inițiativă au coordonat dezbateri asupra Uniunii Europene și semnificației zilei de 9 mai. Elevii au dezbătut mai ales aspecte despre diversitatea culturală a Europei, dat fiind că Uniunea Europeană reprezintă o multitudine de culturi și națiuni. Pe data de 8 mai2010 un grup de elevi de la Școala cu cls. I-VIII nr. 19, municipiul Pitești alături de profesori, membri ai grupului de inițiativă și colaboratori de la Centrul Europe Direct Argeș, au luat parte la o vizită tematică în zona de nord a Olteniei. S-au vizitat lăcașuri de cult dar și Parcul Memorial Constantin Brâncuși din Târgu Jiu. Elevii au prezentat informații asupra unor personalități culturale și artistice românești cunoscute în Europa și în lume. Vizita a oferit un cadru adecvat pentru o dezbatere asupra culturii românești și a locului său între celelalte culturi europene dar și pentru prezentarea unor informații despre semnificația zilei de 9 mai.

În a doua jumătate a lunii mai și în luna iunie 2010, s-a desfășurat activitatea Eu puzzle, piesele sunt la locul lor, care a avut mai multe etape. Membrii grupului de inițiativă au adunat în prima jumătate a lunii mai materialele realizate pe parcursul întregului proiect, de la fotografii la eseuri și referate,desene, jurnale cu impresii ale elevilor. S-au sistematizat informațiile și s-au realizat pliante, foi volante, postere, DVD-uri cu fotografii ce redau aspecte de pe parcursul activităților, informații despre programul Tineret în Acțiune. Într-o a doua etapă, în a doua jumătate a lunii iunie au fost distribuite în rândul comunităților locale și în școli din mediul rural și urban, materiale informative despre proiect și rezultatele acestuia. A treia etapă a constat în subactivitatea Zilele diversității; aceasta a constat într-o vizită tematică în orașele Sibiu, Sighișoara, Brașov la care au participat membri ai grupului de inițiativă, elevi și profesori din comunele Brăduleț, Mălureni și Hârsești. Această activitate a avut ca temă centrală diversitatea și caracterul multicultural al zonelor vizitate, tocmai pentru a face o paralelă cu spațiul comunitar din care și România face parte: s-au vizitat diferite obiective culturale, istorice și artistice din orașele Sibiu, Sighișoara, Brașov, asupra cărora minoritățile maghiară și germană și-au pus amprenta. Membrii grupului de inițiativă au strâns informații asupra obiectivelor vizitate și le-au prezentat celorlalți participanți pe parcursul activității. În seara zilei de 12 iunie 2010 în centrul istoric al Sighișoarei, participanții au luat parte la o dezbatere privind diversitatea culturală. Membrii asociației Interetnica ce organizează anual un festival al minorităților ne-au vorbit despre activitățile lor și despre istoria aparte a orașului Sighișoara. În seara zilei de 13 iunie a avut loc o activitate având drept tematică diversitatea culturală. O ultimă etapă a acestei activități a avut loc pe data de 16 iunie 2010 când a avut loc o întâlnire la care au participat elevi, membri ai grupului de inițiativă, părinți, reprezentanți ai autorităților locale. Această întâlnire a fost una de diseminare și exploatare a rezultatelor proiectului.S-a evaluat împreună cu participanții măsura în care obiectivele proiectului și așteptările acestora au fost atinse. S-au distribuit materiale ce prezintă rezultatele proiectului. S-a realizat o expoziție cu fotografii și materiale realizate de elevi și membrii grupului de inițiativă pe parcursul proiectului. S-a dorit trezirea interesului factorilor implicați și a altora care pot pune în valoare rezultatele proiectului pentru ca activitățile proiectului să aibă continuitate în timp.

Sunt voluntar, mă implic, contez pentru comunitatea mea!

Decembrie 2011 – Iunie 2012

Împreună pentru copiii noștri! Decembrie 2011

Lansarea oficială a proiectului a avut loc pe 16 decembrie 2011. S – au comunicat scopul și obiectivele proiectului și rezultatele așteptate, în prezența a peste 70 de invitați – elevi, părinți, cadre didactice, reprezentanți mass-media.

Voluntar pentru comunitate, pentru viitorul meu! Ianuarie 2012

Pe 29 ianuarie 2012, la Centrul Europe Direct Argeș, am organizat o dezbatere asupra voluntariatului pe parcursul căreia cei 100 de participanți au aflat informații despre legislația privind voluntariatul și organismele europene și naționale de profil, dar au aflat și povestiri despre voluntariat și experiențe personale în acest sens de la foști și actuali voluntari

Gândesc, mă informez, comunic, previn! Februarie – iunie 2012

CERCETAREA

PROIECTELE EDUCAȚIONALE-MODELE FUNCȚIONALE DE PARTENERIAT ȘI DEZVOLTARE INSTITUȚIONALĂ PENTRU VIITORII PROFESORI

Această temă este de foarte mare actualitate atât pentru cadre didactice, cât și pentru elevi deoarece acum se pune un accent deosebit în cariera didactică pe activitățile extrașcolare susținute, contribuind la acordarea unui calificativ bun, repectiv la delimitarea profesorilor merituoși de cei care nu-și depășesc condiția și se limitează la noțiunile obligatorii pe care trebuie să le predea. De asemenea, elevii au numeroase beneficii: sunt promovați prin activitățile desfășurate, pot intra mai ușor la facultate sau la liceu dacă au rezultate remarcabile în cadrul proiectelor educaționale, își schimbă modul de abordare a materiilor, au o posibilitate plăcută de a-și petrece timpul liber în mod eficient, realizându-se o coeziune a grupului școlar din care fac parte.

Neexistând cărți numeroase în care să se prezinte pe larg importanța, modul de abordare a proiectelor educaționale și a parteneriatelor educative, dar și felul în care se realizează acestea, structura și etapele pe care trebuie să le respecte, lucrarea de față reprezintă un model de care viitorii profesori ar putea ține cont în dezvoltarea personală. Studenții primesc modele funcționale ale proiectelor și ale parteneriatelor educaționale, tipologia și pașii urmați spre realizarea lor de la idee la concret.

Tema cercetării a apărut datorită faptului că am pornit de la premisa că viitorul aparține organizațiilor centrate pe proiecte, iar cadrele didactice au un rol foarte important în acest sens, motiv pentru care aceștia trebuie să cunoască foarte bine modul în care pot elabora un proiect educațional. De aceea încă de pe băncile facultății ei trebuie să se familiarizeze cu metodologia scrierii unor proiect, conștienți fiind de faptul că proiectele reprezintă modalitatea prin care organizațiile se adaptează contextelor în schimbare.

Scopul cercetării: generarea unui posibil model practic de mentorat educațional care să lărgească spectrul activităților de elaborarea unor proiecte educaționale și o sensibilizare pe termen mediu a cadrelor didactice debutante pentru aceste proiecte.

Obiectivele cercetării:

O 1 – Sondarea percepțiilor studenților practicanți asupra posibilității organizării unui program de mentorat educațional pentru elaborarea proiectelor educaționale.

O 2 – Sondarea percepțiilor studenților practicanți asupra realizării unui stagiu practic în vederea elaborării de proiecte sau parteneriate educaționale.

O 3 – Experimentarea de către studenții practicanți a unor activități didactice cu scopul de a achiziționa noi competențe profesionale și a unui exercițiu de practică pedagogică în elaborarea unui proiect educațional.

O 4 – Analiza și evaluarea activității studenților, a competențelor didactice ale acestora cu privire la stagiul practic pedagogic în elaborarea proiectelor educaționale.

Ipoteza cercetării

Presupunem că dacă studenții practicanți vor fi implicați într-un program de mentorat educațional pentru elaborarea unor proiecte și vor realiza dialoguri profesionale cu cadre didactice care au derulat proiecte și parteneriate educaționale, se va vedea o schimbare din punct de vedere conceptual și practic-aplicativ, vor experimenta modalități de scriere de proiecte educaționale și își vor forma competențe profesionale în acest sens.

.

Experimentul formativ s-a desfășurat secvențial în cadrul activității de practică pedagogică a studenților Facultății de Științe ale Educației din Pitești.

Variabilele cercetării:

Variabila independentă: programul de informare cu privire la importanța proiectelor educaționale și a modului de elaborare al acestora.

Variabilele dependente:

gradul de implicare al studenților în dobândirea și exersarea unor abilități practice ca manageri de proiect sau ca membrii ai echipei de elaborarea unui proiect educațional;

motivația , atitudinea și gradul de interes al studenților față de activitățile din cadrul programului de mentorat;

Lotul de subiecți

Eșantionul este format dintr-un număr de:

28 studenți practicanți din anul I

30 Studenți în anul III , viitori profesori pentru învățământul primar și preșcolar ;

Metoda de cercetare: Cercetarea s-a desfășurat folosind o gamă de metode: studiul bibliografic, observația directă și observația participativă și chestionarul.

Una dintre metodele utilizate în scopul validării ipotezei cercetării mele este observația pe care am subordonat-o metodei experimentului, corelând astfel rezultatele obținute în urma situațiilor experimentale cu datele, mai ales calitative surprinse în condiții obișnuite de activitate prin observații.

O altă metodă utilizată a fost convorbirea cu studenții, dar nu ca metodă de sine stătătoare, ci integrată altor metode. Convorbirea este considerată o metodă auxiliară și se impune ca rezultatele ei să fie confruntate cu cele obținute prin alte metode.

Modificările ce se introduc în desfășurarea fenomenului educativ cercetat constituie variabile independente, iar modificările ce s-au produs în urma intervențiilor voit introduse, constituie variabile dependente, acestea urmând să fie măsurate și explicate. Esența experimentului constă deci în evidențierea unor relații cauzale, funcționale sau de dependență dintre variabilele independente și cele dependente în vederea îmbunătățirii actului educativ.

După cum evidenția Francois de Singly (1998, p. 21), ancheta pe bază de chestionar „servește la producerea unor date explicative care pun în evidență atât faptele sociale, cât și factorii care le determină”.

Chestionarele pentru studenți, Anexa A1 și A2 , investighează și ne dau informații despre:

interesul studenților pentru a învăța să elaboreze un proiect educațional;

nevoia acestora de a beneficia de sprijin în învățarea de a scrie proiecte;

ce idei de proiecte educaționale au până în acest moment.

Etapele cercetării

Construirea designului experimental și a instrumentelor cercetării.

Experimentul practic de intervenție cu lotul de studenți.

Verificarea ipotezelor și formularea concluziilor.

Definit ca „o succesiune logică și psihologică de întrebări scrise sau imagini grafice cu funcție de stimuli, în raport cu ipotezele cercetării, care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal, ce urmează a fi înregistrat în scris“ (L. Chelcea, 1975), chestionarul este format dintr-o serie de itemi (întrebări sau afirmații) prin care sunt stabilite:

interesului studenților pentru proiectele educaționale,;

informațiile pe care le dețin pentru a elabora un astfel de proiect și ce calitate au avut dacă au participat la un astfel de proiect;

În demersul investigativ prezent vom utiliza un chestionar care cuprinde 5 itemi, fie cu răspuns liber, fie itemi cu alegere duală.

Fig. 1 Eșantionul pe ani de studiu

Analiza, interpretarea și prelucrarea datelor cercetării:

În partea I a etapei practice, în perioada decembrie 2014- februarie 2015 studenților le-a fost aplicat Chestionarul pentru studenți, Anexa A1, care a avut rolul de a realiza o diagnoză a interesului studenților pentru proiectele educaționale, a informațiilor pe care le dețin pentru a elabora un astfel de proiect și ce calitate au avut dacă au participat la un astfel de proiect.

În urma analizării datelor obținute s-a constatat faptul că 11% din studenții anului I și 3 % din studenții anului III sunt interesați în mică măsură să învețe să elaboreze un proiect educațional, 71% din anul I și 32% din anul III sunt interesați în mare măsură iar 18% din anul I și 65% din cei din anul III sunt interesați în foarte mare măsură. Dintre studenții anului I 5 dintre ai au spus că sunt interesați în foarte mare măsură să învețe să elaboreze proiecte iar de la anul III 20. Cei din anul III sunt interesați în foarte mare măsură într-un procent mare datorită faptului că din toamna acestui an unii dintre ei vor începe să profeseze și conștientizează importanța activitatea bazată pe proiecte.

În completarea acestui item vine următorul prin care se dorește să se identifice dacă studenții au nevoie de un mentor pentru familiarizarea cu managementul proiectelor și apoi pentru elaborarea unor proiecte educaționale. Și cei din anul I și cei din anul III în proporție de 100% au spus că în foarte mare măsură au nevoie de acest sprijin.

Pentru a vedea dacă studenții au mai fost implicați și în alte proiecte itemul 3 vine să demonstreze acest lucru.

6 de studenți din anul I și 16 din anul III au făcut parte din grupul țintă al unor proiecte iar 22 și respectiv 16 nu au participat la nici un proiect. Un student din anul III a fost coordonatorul a 2 proiecte,iar un alt student tot din același an a făcut parte din echipa de proiect.

Tot acest item le cerea studenților să descrie pe scurt proiectele în care au fost implicați.

,, Cartea fereastră deschisă spre viitor”-proiect de granturi sponsorizat de fundația,, Mereu aproape” și ,, Ambasada viselor” – din cadrul proiectului „Țara lui Andrei” proiect finanțat de S.C. Petrom SA și care a obținut locul II, au fost cele două proiecte care l-au avut coordonator pe studentul din anul III și care a declarat că are în lucru un alt proiect din cadrul competiției din 2015 în cadrul „Școlii lui Andrei”. ??????????( este la continuare de studii

La itemul 4 toți studenții au răspuns că sunt interesați în foarte mare măsură să participe la un atelier de lucru unde vor fi mentorați să elaboreze proiecte educaționale.

??????????????itemul 5 îl mai pun?

Etapa de intervenție s-a desfășurat sub forma unor ateliere de lucru în perioada februarie – mai 2015 având drept scop familiarizare studenților cu managementul proiectelor educaționale și producerea de idei noi pentru proiecte educaționale. În cadrul ședințelor de brainstorming, studenții au dovedit că pot genera idei de proiecte educaționale atât pentru elevi, părinții acestora și chiar pentru dezvoltarea carierei lor didactice.

Le-am prezentat fișa proiectului și cadrul general al unui proiect, dar și exemple de proiecte care s-au derulat la Școala „ Petre Tudose” Mălureni având ca partener Asociația „ Imago Mundi” care este o organizație nonguvernamentală cu sediul tot în Mălureni. De asemenea am adus în discuție proiectele Erasmus++, Tineret în acțiune și alte platforme pentru proiecte cu finanțare europeană ce se adresează tinerilor.

În etapa constatativă am făcut o analiză pe baza chestionarului din Anexa2 cu studenții din grupul experimental, pentru a vedea ce s-a întâmplat după intervenție.

La itemul 1 studenții în proporție de 100% au răspuns că este oportună intervenția mentorului în dezvoltarea competențelor studenților pentru elaborarea proiectelor educaționale.

În orele de practică pedagogică pe care le desfășoară sub îndrumarea unui mentor, un număr de 25 respectiv 26 de studenți au arătat că în mică măsură acesta creează situații și oportunități de învățare pentru elaborarea proiectelor și parteneriatelor educaționale și numai 3 respectiv 4 în mare măsură fac acest lucru.

Itemul 3 le solicită studenților opinii cu privire la aspectele ce necesită schimbări sau îmbunătățiri în programele de mentorat pe care le urmează. Aceștia și-au exprimat nemulțumirea cu privire la timpul insuficient prevăzut pentru astfel de activități, la documentele insuficiente pe care le au la dispoziție în acest domeniu. Ca soluții la aceste nemulțumiri propun axarea pe mai multe ateliere de lucru cu scopul de a iniția și elabora proiecte și participarea studenților la activități extrașcolare bazate pe proiecte și parteneriate în cadrul școlilor unde își desfășoară practica pedagogică.

Întrebați ce idei de proiect educațional aveți după ce ați fost mentorați în această privință, 15 dintre ei au răspuns că o „Școală a părinților” ar fi necesară mai ales în mediul rural, 14 au găsit că importante sunt proiectele pentru dezvoltarea carierei didactice,9 au identificat nevoia de dezvoltarea competențelor elevilor pentru meșteșuguri tradiționale din localitate, 8 au găsit prioritară dezvoltarea capacităților anteprenoriale ale elevilor,7 proiecte de consiliere și orientare profesională și 5 proiecte de protecția mediului.

Concluziile studiului:

Acest studiu s-a axat pe identificarea percepției studenților asupra unui program de mentorat pentru elaborarea proiectelor educaționale și realizarea unui stagiu practic în acest sens.

Datele pe care le-am obținut au arătat că există un deficit în activitatea de mentorat pentru elaborarea proiectelor educaționale, cu toate că studenții au spus că sunt interesați în foarte mare măsură de acest domeniu. Am identificat de asemenea o serie de bariere care împiedică optimizarea acestui proces.

S-a constatat faptul că studenții pun accent pe capacitatea de comunicare a mentorului și pe modul cum acesta reușește să facă transferul de cunoștințe.

În perioada de intervenție când studenții au participat la atelierele de lucru au dovedit un interes deosebit pentru domeniul proiectelor educaționale și au reușit chiar să identifice nevoile lor pentru dezvoltarea carierei didactice care pot fi rezolvate prin proiecte sau parteneriate.

De asemenea lucrând cu modele de dezvoltare instituțională ei au găsit premisele pentru elaborarea unui proiect.

Ajutat de comunicarea cu mentorul, studentul devine mai sigur pe el și propune idei de proiecte cu obiective clare, conștientizând faptul că proiectele educaționale reprezintă motorul schimbărilor organizaționale, dar mai ales al resurselor umane.

Prin ceea ce am prezentat anterior se constată faptul că ipoteza implicării studenților într-un program de mentorat educațional pentru elaborarea unor proiecte și realizarea de dialoguri profesionale cu cadre didactice care au derulat proiecte și parteneriate educaționale, crește interesul lor, vor experimenta modalități de scriere de proiecte educaționale și își vor forma competențe profesionale în acest sens se confirmă.

2.3 ELABORAREA PROIECTULUI- voi descrie proiectul în care am fost implicată

Elaborarea proiectului reprezintă conceperea și descrierea tuturor elementelor sale, ca și a conexiunilor dintre aceste elemente.

Conform cerințelor, elementele și conexiunile mai sus menționate trebuie înscrise în Formularul de aplicație, ce cuprinde secțiuni distincte:

date generale despre școală, comunitate, proiect;

opțiuni pentru tipuri de activități;

descrierea unor elemente cheie și a conexiunilor dintre aceste elemente;

precizări privind implementarea proiectului;

planul financiar;

date de identificare și cerințe administrative.

A. INFORMAȚII DESPRE APLICANT

Numele instituției/unității de învățământ aplicante

Adresa completă

Nr. de telefon/fax

Adresă poștă electronică

PERSOANĂ DE CONTACT

Nume, Prenume

Funcția Dl/ Dna

Adresa completă

Adresă poștă electronică

B. INFORMAȚII DESPRE PROIECT

B.1. Titlul proiectului

Exp. “……………………………………………………………………………..”

B.2. Categoria în care se încadrează proiectul:(bifați categoria în care se încadrează proiectul dumneavoastră)

cultural- artistic

tehnico-stiintific

sportiv-turistic

cetatenie democratica

altele (precizați)

C. REZUMATUL PROIECTULUI/DESCRIERE

Prezentați următoarele elemente ale proiectului dumneavoastră:

1.Numar de elevi implicati

2.Activitati (cross-curriculare, intracurriculare si extrascolare-pentru unitati scolare si extrascolare –pentru palate si cluburi ale copiilor)propuse, în ordinea în care se vor desfășura

3.Numar de parteneri

D. PREZENTAREA PROIECTULUI

D.1. Prezentati: analiza de nevoi, obiectivul general ale proiectului si precizați ținta strategică a Planului de Dezvoltare Scolara, din care derivă obiectivul general al proiectului

Argument justificare, context (analiză de nevoi)

Tinta strategica din PDS

Obiectivul general /scopul

D.2. Scrieți obiectivele specifice ale proiectului

exprimă cu claritate ce urmează să se realizeze prin proiectul promovat;

constituie elemente cheie, în funcție de care se construiesc celelalte capitole ale proiectului;

se aleg în funcție de anumite criterii.

Exp. ……………………………………………………………….;

D.3. Descrieți grupul țintă căruia i se adresează proiectul

Exp.

-25 elevi – membrii Cercului de ecologie;

-30 elevi – membri ai Consiliului elevilor;

-Elevii claselor terminale ale școlii (120).

D.4. Durata proiectului

Exp. – 5 luni

Activitățile proiectului sunt acele activități ce vor fi desfășurate pentru atingerea obiectivelor fixate. Un proiect de calitate trebuie să conțină descrierea detaliată a fiecăreia dintre activitățile pe care le cuprinde și care au fost selectate pe baza unor criterii clare. În alegerea activităților trebuie să se țină seama de:

obiectivele proiectului;

trăsăturile grupurilor țintã ce au fost alese;

cerințele partenerilor implicați.

D.5. Descrieți activitățile utilizând pentru fiecare activitate fișa de mai jos

Activitatea nr.:

Titlul activității:

Tipul activității:

Data/perioada de desfășurare:

Locul desfășurării:

Numărul de participanți pentru fiecare categorie (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanti ai comunitatii etc):

Responsabil:

Beneficiari:

Metode/mijloace de realizare:

Modalități de evaluare:

Descrieți pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri:

Exp.

Pentru atingerea obiectivelor Proiectului “Educație pentru mediu prin acțiuni extra curriculare în școală și comunitate”, vor fi organizate, ca activități:

stabilirea echipei de proiect;

lansarea proiectului in scoala si comunitate;

întâlniri de lucru;

activități de informare(seminarii, mese rotunde, dezbateri publice, etc.);

acțiuni extra curriculare cu caracter ecologic / de educație pentru mediu;

elaborare și editare de materiale;

expoziție de produse realizate prin proiect;

acțiuni de monitorizare și evaluare;

acțiuni de diseminare.

D.5. Descrieți rezultatele așteptate ca urmare a implementarii proiectului

Rezultatele trebuie să se exprime clar în schimbările concrete pe care proiectul le va genera și care pot fi măsurate.

Exp.

Ca urmare a activităților derulate în cadrul Proiectului“ ………………………………….” vor fi obținute, ca rezultate:

Rezultate cantitative

;

;

;

;

Rezultate calitative

abilități specifice la nivelul elevilor din grupurile țintă;

inventar de bune practici identificate prin proiect.

D.6. Prezentați modalitatea de monitorizare a rezultatelor proiectului

D.7. Prezentați modalitatea de evaluare și indicatorii de evaluare ai proiectului

Monitorizarea si evaluarea se referă la metodele care vor fi aplicate pe parcursul implementării și în finalul său pentru urmarirea si măsurarea rezultatelor obținute. Trebuie sa existe o strategie de evaluare care sa aiba in vedere toate componentele proiectului. Monitorizarea si evaluare sunt activitati permanente pe toata durata proiectului. La fie care componenta trebuie precizat CE se monitorizeaza si evalueaza, PE CINE si CU CE(metode si instrumente de evaluare).

D.8. Arătați care sunt beneficiarii direcți și indirecți ai proiectului

Beneficiarii sunt persoanele, grupurile, instituțiile ce vor avea un beneficiu concret în urma implementării subproiectului.

Derularea activităților incluse în Proiectul“ …………………………………… va avea ca beneficiari:

Beneficiari directi

membrii grupurilor țintă cuprinse în proiect;

Beneficiari indirecti

profesorii care vor participa la proiect;

partenerii școlii ce se vor implica în proiect;

elevii și profesorii școlii ce vor beneficia de rezultate ale proiectului;

școala ca organizație și managerii școlii;

comunitatea în care este amplasată școala;

școlile ce vor beneficia de activitățile de diseminare.

D.9. Descrieți impactul estimat al implementării proiectului asupra grupului țintă (elevi, cadre didactice, autorități locale, comunitatea locală etc), asupra școlii și asupra partenerilor

Impactul proiectului se exprimă în consecințele pozitive generate la nivelul: grupurilor țintă, cadrelor didactice, partenerilor de proiect, școlii, comunității locale.

Exp.

Implementarea proiectului “……………………………………………..” va avea impact asupra:

grupurilor țintă (generarea unor schimbări specifice);

comunității școlare (valorificarea rezultatelor proiectului);

școlii ca organizație (creșterea capacității instituționale, extinderea parteneriatelor, creșterea prestigiului în comunitate);

partenerilor din proiect (dobândirea unor informații și abilități);

comunității locale (rezolvarea unor probleme de tip ecologic);

unităților școlare din vecinătate (diseminarea bunelor practici identificate prin proiect).

D.10. Arătați cum veți asigura continuitatea /sustenabilitatea proiectului

Continuitatea – Durabilitatea se referă la precizări cu privire la felul în care școala va reuși să continue demersurile din proiect după ce acesta se va incheia.

Exp.

Durabilitatea Proiectului “………………………………………………” va fi asigurată prin:

continuarea activitatii grupului de inițiativă / acțiune constituit în cadrul proiectului;

continuarea implicarii Consiliului elevilor ce va fi dobândit noi abilitati în cursul proiectului;

noi proiecte ce vor fi elaborate după finalizarea proiectului;

menținerea / dezvoltarea parteneriatelor încheiate în cadrul proiectului;

includerea bunelor practici identificate în proiect în strategiile școlii.

D.11. Menționați activitățile de promovare/mediatizare și de diseminare pe care intenționați să le realizați în timpul implementării proiectului și după încheierea acestuia

Diseminarea se referă la modul în care se realizează difuzarea informațiilor despre proiect și despre rezultatele sale către comunitatea școlară (elevi și profesori), comunitatea locală, alte instituții / persoane pentru care aceste informații pot prezenta interes (Inspectoratul școlar, parteneri potențiali ai școlii, alte unități de învățământ etc.

Exp.

În cadrul Proiectului “………………………………….”, diseminarea va fi asigurată astfel:

-La nivelul unitatii scolare

-La nivelul comunitatii educative largite(alte scoli, alte institutii de educatie)

-La nivelul comunitatii locale

D.12. Specificați care sunt partenerii implicați în proiect și arătați în ce constă parteneriatul cu comunitatea locală, cu altă școală și/sau cu o firmă/companie locală sau organizație, dacă este cazul (cel mult o pagină)

Parteneri în proiect sunt instituții ce dețin competențe sau resurse ce pot contribui la realizarea obiectivelor urmărite.

Pentru atragerea de parteneri fiecare școală trebuie să acționeze în direcții specifice, conform caracteristicilor sale și ale comunității din care face parte;

Proiectele unităților de învățământ au mai multe șanse de succes dacă se bazează pe colaborarea dintre comunitatea școlii și parteneri din mediul extern;

Acești parteneri pot să participe alături de profesori și elevi la: elaborarea proiectului, pregătirea și desfășurarea unor activități, monitorizare, elaborarea unor materiale sau la diseminarea rezultatelor.

E. DEVIZ ESTIMAT DE CHELTUIELI

Nr. crt.

Descrierea cheltuielilor

Fonduri proprii(1)

Finanțare externa RON ( 2)

Total sumă RON 1   2         

TOTAL RON   

Reguli în elaborarea bugetului. Bugetul subproiectului trebuie:

să fie riguros, clar si detaliat;

să se alcătuiască după modelul din cererea de finanțare;

să concorde cu activitățile propuse pentru derulare;

să reflecte numărul de beneficiari prevăzuți;

să respecte cu strictețe principiul cost / beneficiu;

să cuprindă numai cheltuieli eligibile.

Capitolele bugetului prevăd cheltuielile eligibile (ce pot fi acoperite prin proiect). Pentru fiecare dintre aceste capitole, bugetul trebuie să specifice:

cuantumul contribuției proprii;

finanțarea solicitată;

descrierea clară, riguroasă și detaliată a cheltuielilor;

totalul sumei necesare.

F. INFORMAȚII DESPRE UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT

F.1. Descrierea unității de învățământ

Tipul unității de învățământ(scoala, liceu, palat, club)

Numărul cadrelor didactice Total : Femei: Bărbați: Numărul elevilor înmatriculațiTotal : Fete: Băieți:

F.2. Cadre didactice și elevi care participă la proiect

Numărul cadrelor didactice participante la proiect Total : Femei: Bărbați:

Numărul elevilor participanți la proiect Total : Fete: Băieți:

Numărul claselor/ cercurilor participante la proiect și tipul/profilul acestora

F.3. Participări anterioare la alte programe/proiecte

DA ( în acest caz, completați tabelul de mai jos)
NU

An Finanțat de către Titlul proiectului

G. INFORMAȚII DESPRE POTENȚIALI PARTENERI

G.1. Instituția parteneră, dacă o altă unitate de învățământ este implicată în proiect

Adresa completă

Nr. de telefon/fax

Adresă poștă electronică /Pagină Internet

Numele și funcția persoanei de contact:

G.2. Numele firmei/companiei, organizației sau instituției (se completează numai dacă o firmă/companie locală, organizație sau instituție este parteneră în proiect)

Domeniul de activitate

Adresa completă

Nr. de telefon/fax

Adresă poștă electronică/Pagină de Internet

Numele și funcția persoanei de contact

Date de identificare și cerințe administrative

Un proiect ce solicită o aprobare trebuie să conțină, în mod obligatoriu, date clare despre aplicantul proiectului în cauză și despre partenerii săi.

Fiind un document ce reprezintă solicitarea unei instituții și exprimă interesele și imaginea sa, proiectul trebuie să poarte însemnele oficiale (semnături, ștampile etc.) ce conferă credibilitate conținutului său. La Formularul de aplicație care exprimă proiectul se anexează protocoalele de colaborarea incheiate cu fiecare partener in parte si in care sa se specifice clar rolul si responsabilitatile aplicantului si partenerului(daca proiectul are parteneri).

Bibliografie:

[Analiza nevoilor de formare, Ton Farla (coord.), Lucian Ciolan, Romiță Iucu, Editura Atelier

didactic, București, 2007]