Proiectele Desfasurate de Biblioteca Judeteana

Comunicare

Proiectele Desfasurate de Biblioteca Judeteana

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ ALEXANDRU ȘI ARISTIA AMAN SUB SEMNUL ÎNCEPUTULUI

1.1.Fundația Alexandru și Aristia Aman și activitatea Elenei Farago

1.2. Principalele donații de carte și zestrea Bibliotecii Județene Alexandru și Aristia Aman

1.3. Casa Memorială Elena Farago

CAPITOLUL 2. ORGANIZAREA ACTUALĂ A BIBLIOTECII JUDEȚENE ALEXANDRU ȘI ARISTIA AMAN

2.1. Structura organizatorică și strategiile publice promovate de Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman

2.2. Fondul Bibliotecii Județene Alexandru și Aristia Aman

2.3. Principalele activități culturale și științifice desfășurate în anul 2014

CAPITOLUL 3. PROIECTELE DESFĂȘURATE DE BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ ALEXANDRU ȘI ARISTIA AMAN ȘI IMPACTUL ACESTORA ASUPRA SOCIEȚĂȚII CRAIOVENE – SURSELE Ș PROMOVĂRII ARTEI ȘI CULTURII ÎN RÂNDUL CETĂȚENILOR CRAIOVENI

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXA 1. Portrete de marcă din Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman

ANEXA 2. Lucrările apărute sub auspiciile Bibliotecii Județene “Alexandru și Aristia Aman”- Prezentare cronologică 1908-2014

ANEXA 3. Cărți din colecțiile speciale ale Bibliotecii Județene Alexandru și Aristia Aman

INTRODUCERE

Biblioteca publică reprezintă cu siguranță puntea comunicării informaționale și culturale a societății.

Biblioteca publică este o instituție de cultură care oferă servicii non-profit, bazate pe utilizarea preponderentă a personalului intern. Biblioteca și-a câștigat astăzi statutul de structură info-documentară menită să acopere o arie largă de nevoi si cereri, atât la nivel individual cât și la nivel social.

Pe lângă tradiționala ofertă de cărți, biblioteca oferă astăzi si posibilitatea de a lua parte la o serie de evenimente culturale, educative. Și mai important este faptul că aceasta a devenit și un mediu de accesare on line a informației, depășind astfel conceptul învechit cum că biblioteca este un spațiu de depozitare.

Pornind de la aceste idei prezentate mai sus, voi iniția demersul meu științific de studiere a bibliotecii publice județene Alexandru și Aristia Aman din Craiova, instituție ce polarizează o multitudine de interese intelectuale datorită colecțiilor sale și a caracterului enciclopedic al acestora.

Capitolul 1, intitulat Biblioteca județeană Alexandru și Aristia Aman sub semnul începutului, scoate în relief date despre Fundația Alexandru și Aristia Aman și activitatea Elenei Farago, principalele donații de carte și zestrea Bibliotecii Județene Alexandru și Aristia Aman dar și câteva mărturii despre Casa Memorială Elena Farago

În cadrul Capitolului 2, Organizarea actuală a bibliotecii județene Alexandru și Aristia Aman, voi prezenta structura organizatorică și strategiile publice promovate de Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman, fondul Bibliotecii JudețeneAlexandru și Aristia Aman, valorile de patrimoniu dar și activitățile culturale și științifice desfășurate în anul 2014

Capitolul 3, reprezintă un studiu practic, o analiză asupra proiectelor desfășurate de Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman, subliniind impactul acestora asupra sociețății craiovene. În acest capitol voi prezenta atât Trupa de Teatru “Cutezătorii” a bibliotecii, sursa și efectul promovării artei și culturii în rândul cetățenilor, cât și alte priecte de succes inițiate la nivel de instituție..

Biblioteca Alexandru și Aristia Aman este unul dintre locurile în care cultura se simte ca la ea acasă, în municipiul Craiova. Este prima bibliotecă publică care a funcționat în Craiova, existând datorită donației mai mult decât generoase pe care familia Aman a făcut-o comunității din Craiova.

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman“ deține importante valori de patrimoniu cultural național, precum manuscrise, cărți vechi românești, cărți străine rare, cărți bibliofile.

De asemenea, biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman, instituție de cultură cu o vechime de peste 100 de ani, este implicată în educarea informațională a comunității, punând la dispoziția întregii populații o gamă diversă de bunuri și servicii cultural-educative de natură formativă și informativă. Prin profilul colecțiilor și prin accesibilitatea sa, biblioteca se adresează unei populații eterogene, cu o infinitate de particularități legate de vârstă, nivel de instruire, profesie și experiență de viață, care apelează la serviciile acesteia sub cele mai diverse motivații și interese.

Într-o concepție modernă, activitatea de bibliotecă nu se rezumă doar la împrumutul la domiciliu sau la consultarea documentelor în cadrul sălii de lectură, ci la un întreg proces complet de mediatizare, popularizare a cărții și a bibliotecii, acestea realizându-se printr-un lung program de activități culturale: expoziții de carte, lansări de carte, simpozioane, conferințe având ca obiect principal cartea, proiecte și programe.

Cultura oltenească, datorează soților Alexandru și Aristia Aman, o veșnică recunoștință și considerație deoarece Biblioteca județeană Alexandru și Aristia Aman s-a născut datorită generozității soților Aman, care au lăsat orașului natal Craiova cărți, tablouri, obiecte de muzeu, bijuterii, case și moșii, pentru înființarea unei instituții culturale care avea să le poarte numele peste veacuri. Tot familia Aman a fost cea care a pus bazele primului muzeu din Craiova.

De-a lungul anului 2014, Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman a desfășurat o bogată activitate, atât din punctul de vedere al statisticilor de bibliotecă cât și referitor la programele de animație culturală, educație continuă, variată și permanentă a tinerilor și adulților.

Bibliotecile trebuie să facă publice și accesibile întregii comunități informațiile pe care le dețin, multe biblioteci din România adaptatându-se vremurilor, însă este necesar să se facă eforturi vizibile în vederea lărgirii schimburilor internaționale, a câștigării de parteneri și, implicit, recunoaștere internațională.

CAPITOLUL 1. BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ ALEXANDRU ȘI ARISTIA AMAN SUB SEMNUL ÎNCEPUTULUI

“Istoria este cea dintâi carte a unei nații. Într-însa ea își

vede trecutul, prezentul și viitorul.”

(Nicolae Bălcescu)

Familia Aman a fost una din cele mai de seamă familii oltenești care s-a impus pe plan național și internațional în viața culturală și politică în secolul al XIX-lea și prima jumatate a secolului al XX-lea.

În atenție, pe lânga pictorul Theodor Aman, întemeietorul școlii naționale de pictură, se situează Alexandru Aman, licențiat în drept la Paris, un adept convins al necesității modernizării rapide a societății romănești, după modelul vest-european.

Clădirea Bibliotecii Județene Alexandru și Aristia Aman din Craiova trebuie privită cu intensitate, dincolo de importanța ei ca monument arhitectonic dar și memorialistic. Ea reprezintă în primul rând un lăcaș de cultură, un sanctuar, spre care trebuie să ne îndreptăm cu toții atunci când dorim să pătrundem în lumea cărților.

Fundația Alexandru și Aristia Aman și activitatea Elenei Farago

În Craiova, de-a lungul timpului, au existat diverși oameni cu simț civic, dar și filantropic care au ctitorit biserici, au construit școli și spitale, au înființat biblioteci și muzee, din averile lor lăsate în aceste scopuri.

Printre ,,Testamentele Craiovenilor cari au avut gânduri bune pentru orașul Craiova“, publicate în ,,Arhivele Olteniei“, revistă apărută la Craiova între 1922-1943, sunt și cele ale lui Alexandru și ale Aristiei Aman.

Familia Aman este considerată celebră, în primul rând datorită lui Theodor Aman, nume de referință în pictura româneascã. Fratelui său, Alexandru Aman, îi aparține inițiativa deosebită a înființării primei biblioteci publice și a primului muzeu din orașul Craiova.

Alexandru Aman, în testamentul său din 14 noiembrie 1884, lăsa moșiile sale din satele Poiana (Dolj) și Corlățelu (Mehedinți) pentru ,,clădirea și în urmă pentru întreținerea în orașul Craiova a unui spital de două zeci de paturi pentru cei bolnavi și pentru cei bătrâni ajunși neputincioși, din orice treaptã socială și fãră nici o distincțiune de avere sau religiune“.

În continuare, în testament, Alexandru Aman, menționează: ,,Pentru cultura poporului din orașul meu natal Craiova, îi leg biblioteca mea, precum și toată colecțiunea mea de tablouri originale, de diferite școale și o mică parte numai còpii. Portretele originale ale familiei mele, obiecte de artă și toate mobilele, cu acestea să se înființeze o bibliotecã liberă tuturor și un muzeu pentru rãspândirea cultului de frumos în sine, deschis publicului de două ori pe săptămână, iar biblioteca în toate zilele…“.

Fundația Alexandru și Aristia Aman a fost conceputăă c o instituție culturală complexă cuprinzând o bibliotecă, un muzeu și o pinacotecă la care aveau acces, în mod gratuit toți cei interesați conform dorinței testatorilor.

Primăria Craiovei de atunci, legatara universală a Amanilor, îl însărcina pe Toma Herescu să se ocupe de Fundația Alexandru și Aristia Aman. Acesta este la început intendent și apoi director al Fundației din anul 1905. Toma Herescu a fost și primul director al școlii Petrache Trișcu din Craiova, inaugurată în anul 1890, datorită tot unui gest filantropic al celui care a dat numele său acestei insituții de învățământ.

În iulie 1905, personalul Fundației Alexandru și Aristia Aman este format din: director, intendent, doi servitori și un gardian. Directorul Toma Herescu, pentru ,,a ști ce are de fãcut în continuare“, solicita primăriei aprobarea deplasării la alte fundații similare, respectiv la Fundația Universitară ,,Carol I“ din București, pentru a vedea modul cum este organizată aceasta.

Pe 21 decembrie 1908 se inaugurează Fundația Alexandru și Aristia Aman, în prezența ministrului Instrucțiunii Publice, de atunci, Spiru Haret. Evenimentul este consemnat și pe prima pagină a unui volum, legat în piele, care are gravat pe coperta I, cu auriu, Muzeul Aman și care este un registru al vizitatorilor acestei instituții.

Alături de Spiru Haret semna și generalul I. Gigurtu, comandant al Corpului Armată, C. M. Ciocazan primarul orașului Craiova, Ion G. Plessia-senator, Iulian Vrăbiescu-deputat, Th. Popescu-directorul Muzeului, J. Cuțana și T. Defleury-bibliotecari , ș.a.

În cele 287 de pagini, numerotate de mână, întâlnim semnăturile unor personalități care au vizitat Fundația Alexandru și Aristia Aman în perioada 1908-1929. Și celelalte registre ale vizitatorilor, până în 1949, sunt mărturia prestigiului de care s-a bucurat acest complex cultural în prima jumătate a secolului XX.

Dintre vizitatorii anului 1909 cităm câteva nume, respectând formula lor de prezentare: Dr. Alexandru Bogdan, Octav Erbiceanu-prof. Iași, Ana Conta-Kernbach, Severin Ghenadie Georgescu-Episcopul Râmnicului și Noului Severin, Al Tzigara-Samurcaș, K. Șt. Cesianu, Ioan Rusu Șirianu, C-tin Găvănescu-București, N. Vulovici, D. Tomescu, G. I. Ionescu-Sisești, C.S.Fãgețel, M.Strajan, Ana Th. Aman, ș.a.

Colecțiile bibliotecii s-au dezvoltat prin achiziții, de la librari din orașele Craiova, București și Paris și prin donații de la Academia Română, Institutul Geografic al Armatei, Casa Școalelor, Casa Bisericii, Nicolae P. Romanescu, Caton Theodorian, Elena Chitu, Constantin Ciocazan.

În pinacoteca se găseau lucrări ale următorilor pictorilor români: Theodor Aman, G. D. Mirea, Andreescu, Verona, Eustatiu Stoenescu, J. A. Steriade, Nicolae Grigorescu, N.S. Patrașcu, Schweitzer-Cumpăna, Cecilia Cutescu Stork, Sever Burada, ș. a.

De asemenea, erau tablouri din școala italiană și flamandă, din secolele XVI- XVII, gravuri rare de Delaunay, Goypel, Van Loo, Bucher ș.a.

Muzeul avea o valoroasă colecție de monede, respectiv 800 din aur, argint sau bronz, din antichitate sau din timpul lui Mircea cel Bătrân, Petru Mușat, Alexandru cel Bun, acte și documente, medalii și plachete, respectiv 500, vase, portelanuri de Scvres, bijuterii, icoane, covoare oltenești, mobilier cu piele de Cordoba, piese de arheologie și mineralogie.

În septembrie anul 1921, ăvănescu-București, N. Vulovici, D. Tomescu, G. I. Ionescu-Sisești, C.S.Fãgețel, M.Strajan, Ana Th. Aman, ș.a.

Colecțiile bibliotecii s-au dezvoltat prin achiziții, de la librari din orașele Craiova, București și Paris și prin donații de la Academia Română, Institutul Geografic al Armatei, Casa Școalelor, Casa Bisericii, Nicolae P. Romanescu, Caton Theodorian, Elena Chitu, Constantin Ciocazan.

În pinacoteca se găseau lucrări ale următorilor pictorilor români: Theodor Aman, G. D. Mirea, Andreescu, Verona, Eustatiu Stoenescu, J. A. Steriade, Nicolae Grigorescu, N.S. Patrașcu, Schweitzer-Cumpăna, Cecilia Cutescu Stork, Sever Burada, ș. a.

De asemenea, erau tablouri din școala italiană și flamandă, din secolele XVI- XVII, gravuri rare de Delaunay, Goypel, Van Loo, Bucher ș.a.

Muzeul avea o valoroasă colecție de monede, respectiv 800 din aur, argint sau bronz, din antichitate sau din timpul lui Mircea cel Bătrân, Petru Mușat, Alexandru cel Bun, acte și documente, medalii și plachete, respectiv 500, vase, portelanuri de Scvres, bijuterii, icoane, covoare oltenești, mobilier cu piele de Cordoba, piese de arheologie și mineralogie.

În septembrie anul 1921, poeta Elena Farago este numită directoare a Fundației Alexandru și Aristia Aman și va conduce destinele acestui lăcaș de cultură mai mult de trei decenii, locuind și creând, în casa care astăzi adăpostește o parte din avuția spirituală lăsată de aceasta moștenire neamului nostru românesc.

Ca un omagiu adus activității poetei, reprezentantă strălucită a literaturii române și a vieții culturale craiovene, s-a organizat în casa în care a viețuit o expoziție permanentă, care include 396 exponate: documente originale, fotocopii, fotografii de familie, scrisori, piese de mobilier, obiecte personale, reviste, vizitată anual de sute de copii, adolescenți și nu numai, fiind singura casă memorială din municipiul Craiova.

Poeta Elena Farago a condus activitatea bibliotecii publice, fiind preocupată în permanență de schimbarea regulamentului de organizare și funcționare, de stabilirea unor condiții de împrumut pentru cititori, de afișarea cărților și ținerea unei evidențe corecte, de aranjarea lor în rafturile bibliotecii, de completarea colecțiilor prin achiziții și donații, instituția fiind fundamentală pentru contribuția sa la instruirea prin carte a celor mai diferite categorii de cititori.

Fundația Alexandru și Aristia Aman a funcționat până în anul 1949, când a fost desființată de regimul comunist. Pe strada Kogălniceanu a rămas doar biblioteca. Valoroasele tablouri, precum și obiectele artizanale ce făceau parte din colecția muzeului Aman au fost transferate în patrimoniul celorlalte muzee din Craiova.

1.2. Principalele donații de carte și zestrea Bibliotecii Județene Alexandru și Aristia Aman

Biblioteca Județenă Alexandru și Aristia Aman a început să funcționeze cu un număr mic de volume donate de fondatori, lucrări de literatură, artă, istorie, drept, filosofie, în limbile română, franceză, greacă și latină, moștenite de familie, achiziționate de Alexandru Aman în perioada studiilor de la Paris, cumpărate din țară sau primite în timpul vieții sale.

Zestrea bibliotecii a crescut, după cum atestă documentele vremii, prin achiziții și donații datorate legăturii cu o serie de instituții culturale, științifice sau persoane particulare iubitoare de carte. Prima insituție care a contribuit la îmbogățirea colecțiilor Bibliotecii Alexandru și Aristia Aman a fost Academia Română, o donatoare a unor valoroase lucrări ale istoricilor și filologilor români.

Până în anul 1950 biblioteca a fost patronată de primăria locală, iar începând cu 1 noiembrie 1950 devine bibliotecă regională până în anul 1968, și apoi municipală, iar din anul 1974 – bibliotecă județeană.

Cărțile din inventarul Fundației Aman se regăsesc în colecțiile de bază ale bibliotecii publice a orașului Craiova, instituție care a reluat numele fondatorilor în 1991.

Celelalte bunuri ale fundației sunt reprezentate de mobilier, tablouri, gravuri, monede, etc. Și care se regăsesc în inventarele Muzeului de Artă și Muzeului Olteniei din Craiova.

1.3. Casa Memorială Elena Farago

În centrul municipiului Craiova, în aceeași curte cu sediul central al Bibliotecii Județene Alexandru și Aristia Aman se găsește casa în care a locuit poeta Elena Farago, reprezentanta strălucită a literaturii române și a vieții culturale craiovene. Numită directoare a Fundației Alexandru și Aristia Aman în septembrie 1921, poeta a condus timp de peste trei decenii destinele acestui lăcaș de cultură, având contribuții deosebite în ceea ce privește regulamentul de organizare și funcționare al bibliotecii, fișarea cărților și ținerea unei evidențe corecte de aranjare a publicațiilor în rafturile bibliotecii, de completare a colecțiilor prin achiziții și donații. După preluarea conducerii Fundației Alexandru și Aristia Aman, poeta s-a mutat în casa care putea “servi drept locuință personalului în servicul bibliotecii și muzeului” conform testamentului Aristiei Aman. Aici a trăit și a creat până la sfârșitul vieții sale. În casa memorială se păstrează în prezent cărți, documente, fotografii, scrisori, mobilier și alte obiecte care au aparținut poetei, dar și familiei sale.

CAPITOLUL 2. ORGANIZAREA ACTUALĂ A BIBLIOTECII JUDEȚENE ALEXANDRU ȘI ARISTIA AMAN

2.1. Structura organizatorică și strategiile publice promovate de Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman

Conform site-ului oficial al instituției, http://aman.ro/, structura organizatorică a Bibliotecii Județeane Alexandru și Aristia Aman este următoarea:

Director/manager: Lucian Dindirică

Serviciul juridic resurse umane – Șef serviciu: Felix Duca

Compartimentul juridic și secretariat

Biroul resurse umane administrativ. Șef birou: Ștefania Paraschi

Compartimentul informatizare

Compartimentul legătorie

Serviciul relații cu publicul – Șef serviciu: Rodica Păvălan

Birou împrumut. Șef birou: Melania Năstase

Compartimentul împrumut pentru adulți

Compartimentul împrumut pentru copii și tineret

Compartimentul filiale:

Filiala nr. 1: Cartier Brazda lui Novac, Bloc G8, parter;

Filiala nr. 2: Cartier Craovița Nouă, Complex Orizont, parter;

Filiala nr. 3: Cartier Valea Roșie, Bloc 52, sc. 1, ap. 1;

Filiala nr. 4: Cartier Rovine, Bloc E21, sc. 2, ap. 1.

– Serviciul Depozit General și săli de lectură – Șef serviciu: Lavinia Dumitrescu

– Compartimentul depozit colecții de bază

– Compartimentul săli de lectură

– Compartimentul audio video/american corner

– Compartimentul periodice

– Serviciul prelucrarea colecțiilor – Șef serviciu: Ramona Pau

– Compartimentul achiziții unități de bibiotecă

– Compartimentul evidență

– Compartimentul catalogare

– Birou colecții speciale. Șef birou: Adriana Boboc

– Compartimentul metodic și pregătire profesională

– Compartimentul financiar contabil

2.2. Fondul Bibliotecii Județene Alexandru și Aristia Aman

Instituție culturală de prestigiu în spațiul oltean, cu caracter public și enciclopedic, Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman oferă aproximativ 700.000 de publicații, colecții reprezentative de cărți, periodice, documente audio-video, atât românești cât și străine. Sala destinată colecțiilor de beletristică pune la dispoziția cititorilor atât cărți pentru satisfacerea cererilor de lectură ale elevilor și studenților, cuprinzând cărți în limba română și în limbi străine din bibliografia școlară, cât și cărți pentru lectura de loisir, fondul de carte fiind îmbogățit în permanență cu ultimele apariții, în funcție și de cererile utilizatorilor.

Sala destinată cărților de specialitate pune la dispoziția cititorilor cărți din toate domeniile, necesare elevilor, studenților și celor care doresc să își aprofundeze cunoștințele dintr-un anumit domeniu de specialitate.

Secția de împrumut la domiciliu pentru adulți oferă informații privind colecțiile bibliotecii atât prin catalogul electronic, cât și prin cele trei cataloage aflate în cadrul secției: alfabetic, sistematic și pe titluri.

Tot fondul de carte se află în baza de date a bibliotecii, și poate fi consultată atât la sediul bibliotecii cât și on-line, pe site-ul instituției. Bibliotecarii secției se implică direct în satisfacerea cererilor de lectură ale utilizatorilor, avându-se în vedere faptul că cititorii, elevi și studenți, majoritatea vin cu tema propusă, dar nu au o bibliografie stabilită de profesorii coordonatori. În secție se realizează în mod periodic sondaje de opinie și se întocmesc liste cu cărțile solicitate, după care se trimit spre serviciul de achiziții a publicațiilor pentru a răspunde cât mai repede cererilor de lectură ale cititorilor. Conform site-ului oficial al instituției, http://aman.ro/, Secția de împrumut pentru copii și tineret a bilbiotecii deține peste 61.000 de volume organizate după sistemul accesului liber la raft; are propriile cataloage pentru informarea utilizatorilor (alfabetic, pe titluri, colecții, noutăți și electronic; periodic organizează concursuri de creație literară; iar la “Galeria de artă” organizează bilunar expoziții personale sau de grup ale copiilor din Craiova și județul Dolj; dar și coordonează activitatile organizate in cadrul Ludotecii.

Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman are organizate 4 filiale, pentru a veni în sprijinul utilizatorilor din cele mai mari cartiere craiovene, conform cerințelor de informare, lectură și studiu.

Colecțiile filialelor sunt alcătuite din fond de carte enciclopedic, destinat împrumutului la domiciliu, încercându-se în acest fel, satisfacerea dorințelor de lectură și informare de la vârsta copilăriei și adolescenței, până la vârsta a treia. Colecțiile filialelor sunt puse la dispoziția utilizatorilor în sistemul accesului liber la raft. Filialele bibliotecii oferă cărți din bibliografia școlară, lucrări de referință, cărți pentru copii, beletristică, publicații adresate tuturor categoriilor socio-profesionale din cartierele craiovene. Pentru o mai bună orientare a utilizatorilor bibliotecii, toate cele patru filiale sunt conectate la Internet, având permanent legătura cu baza de date constituită la nivelul Bibliotecii Județene Aman. Depozitul General are o suprafață de 425 m2 și este structurat astfel:

un birou de înscriere al utilizatorilor;

sală a cataloagelor (tradiționale și electronice);

5 mari încăperi în care carte este organizată în 5 formate. Depozitul General deține:

un fond de publicații curente de peste 195 000 volume,

un fond tradițional de 25 608 volume, organizat pe 4 formate;

cartea de patrimoniu existentă în colecțiile bibliotecii Aman.

Cele peste 220.000 volume aflate în gestiunea Depozitului General sunt oferite spre consultare în cadrul celor 3 săli de lectură. Media lunară a celor care beneficiază de serviciile oferite de Depozitul General și Sala de lectură este de aproximativ 4000 de utilizatori, care consultă aproximativ 17.000 documente de bibliotecă. Conform unor date statistice oferite de conducerea Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman, în perioada 2010-2014, s-au înregistrat un nămăr de 18920 cititori și 671436 volume.
De asemenea, utilizatorii serviciilor oferite de Depozitul General au la dispoziție, spre o mai rapidă informare, pe lângă cataloagele tradiționale (tematic și alfabetic) și catalogul electronic, care poate fi consultat atât intranet, din rețeaua bibliotecii, cât și on-line. Cele trei săli de lectură din clădirea Aman dețin o capacitate de 110 locuri, cititorii având posibilitatea de a consulta cele peste 226.000 de volume care consituie colecțiile de bază ale bibliotecii, după cum urmează:

Sala 1 oferă spre consultare o colecție reprezentativă de periodice românești, oltenești și străine, având peste 230 de abonamente la ziare și reviste din cele mai diverse domenii.

Sala 2 pune la dispoziția celor interesați un bogat fond de referință: enciclopedii, dicționare, atlase, lexicoane în limba română și în limbi străine.

Sala 3 se consultă colecțiile speciale și se desfășoară activitățile culturale organizate de bibliotecă.

Se acordă permanent asistență pentru obținerea informațiilor despre documentele aflate în colecțiile bibliotecii, prin baza de date accesibilă pe calculator și cataloagele tradiționale (alfabetic și sistematic). Secția Mediatecă/American Corner dispune de peste 12.000 de documente grafice și audio-video: partituri muzicale, discuri, diapozitive, casete audio, casete video, compact discuri și CD-ROM-uri. De asemenea, mai ispune de 10 locuri cu aparatură pentru audiții individuale și video-player pentru vizualizări colective. Această secție organizează audiții individuale și colective, împrumută la domiciliu partituri, discuri și casete audio. Deține lucrări muzicale aparținând tuturor genurilor de muzică românească și străină: simfonică, operă, operată, balet, ușoară, pop, rock, techno, dance, electronică, jazz, populară etc. Informații despre colecțiile secției se pot afla din cataloagele puse la dispoziția publicului. Secția de Periodice a Bibliotecii Județene Alexandru și Aristia Aman a fost înființată prin separarea colecțiilor de ziare și reviste existente la Sala de lectură de restul fondului documentar, în scopul fluidizării procesului de lectură, într-un spațiu care cuprinde două săli de lectură și două depozite. Secția Periodice are abonamente la principalele periodice locale și naționale, la reviste de cultură românești, la reviste de specialitate, la „Monitorul Oficial” – partea I (suport tradițional și suport electronic), partea a III-a și a IV-a (suport electronic), precum și la publicații în limbi străine, ca „Paris Match”, „Time”.

Publicațiile secției sunt din diverse domenii de larg interes: cultură, economie și administrarea afacerilor, drept, sociologie, medicină, agricultură, istorie, georgrafie, divertisment etc. Sala de periodice are o capacitate de 14 locuri, oferind utilizatorilor posibilitatea de a consulta publicații periodice curente și cărți din colecțiile de referință ale bibliotecii.
Colecțiile de publicații periodice cuprind peste 4.000 titluri de reviste și ziare, atât românești cât și străine, din diverse domenii de activitate, apărute din anul 1946 și până în prezent. Acestea sunt constituite în peste 60.000 unități de bibliotecă. Colecțiile cresc în fiecare an atât prin adăugarea la diferitele titluri a numerelor din anul care s-a scurs, cât și prin apariția de titluri nou achiziționate sau primite prin donație.
Catalogul electronic constituie un mijloc facil de găsire a informațiilor referitoare la colecțiile de publicații periodice deținute de bibliotecă, colecții ce pot fi consultate numai în sala de lectură. Sala de legislație și internet are o capacitate de 15 locuri, punând la dispoziția utilizatorilor legi, decrete, hotărâri și alte acte normative, emise atât de Guvernul României, cât și de alte organisme abilitate. Oferă posibilitatea accesării bazelor de date: Legis, Monitorul Oficial și Jstor, prin intermediul celor 2 calculatoare puse la dispoziția utilizatorilor. LEGIS-ul permite acces rapid și ușor la întreaga legislație a României și a Uniunii Europene, oferind multiple modalități de căutare a informației dorite ținând cont de intervalul de apariție, tipul actului normativ, expresie, emitent, tematică etc. Această sala oferă avantajul de a consulta actele normative în formă actualizată cu toate modificările intervenite (abrogări, republicări, completări, modificări).

Monitorul Oficial constituie cea mai complexă bibliotecă virtuală legislativă on line, reprezentând formatul electronic al Monitorului Oficial pe suport tradițional. Primul număr în forma tradițională, pe suport de hârtie a apărut, în baza Regulamentului organic, pe 8/20 decembrie 1832, sub redactarea lui I.H. Rădulescu. Foaia oficială a statului român este martora evoluției acestuia – un adevărat breviar al principalelor evenimente istorice, politice și culturale care au dus la apariția și dezvoltarea României moderne. Jstor este o arhivă digitală cuprinzând mai mult de o mie de reviste academice și peste un milion de imagini, scrisori și alte surse, fiind una dintre cele mai de încredere surse de informare cu conținut academic. Accesul la Jstor este permis numai din rețeaua de calculatoare a bibliotecii.
Informațiile provenite din accesare bazelor de date pot fi oferite utilizatorilor și pe suport tradițional, prin imprimare. Această sală dispune de un număr de 9 calculatoare cu Internet pentru public (CIP) ce oferă accesul gratuit la informație, prin implementarea programului “Biblionet – Lumea în Biblioteca Mea”. Aici utilizatorii pot regăsi informația dorită atât pe suport clasic (hârtie) cât și pe suport electronic, putând astfel să-și lărgească orizontul cunoașterii și al cercetării. Beneficiarii serviciilor de bibliotecă își pot consulta mesajele e-mail sau pot efectua activități de copiere informații pe stick, cd, dvd, procesare text, accesare site-uri. La cerere se pot efectua copii xerox din colecții sau listări la imprimantă din baza de date LEGIS. Biroul Colecții Speciale al Bibliotecii Județene Alexandru și Aristia Aman a fost înființat în anul 2010 din dorința de a tezauriza pentru generațiile viitoare documentele reprezentative pentru fiecare epocă a evoluției culturale, spirituale, umane. Constituită încă de la începutul Fundației Alexandru și Aristia Aman, această colecție s-a îmbogățit permanent azi numărând peste 40.000 de volume de carte de fond tradițional.
La început colecția cuprindea cărțile lăsate de testamentari – Alexandru și Aristia Aman – într-un număr de 150 de volume, îmbogățindu-se, apoi, prin donațiile fostului primar al Craiovei, Nicolae Romanescu – 4000 de volume, multe din secolele XVI-XVII, majoritatea în limba franceză precum și alte donații ce au provenit din bibliotecile unor familii și personalități celebre precum Carol I, George Bengescu, principele Nicolae Racoviță. Scriitorul Caton Theodorian a completat fondul de colecții speciale cu 284 de volume, remarcabile prin valoarea lor intrinsecă, ca și prin autografele unor personalități ale vieții culturale românești. Încă de atunci s-a pus problema înființării unei secții de manuscrise și autografe a bibliotecii Fundației Alexandru și Aristia Aman din Craiova. Fondul de bază al Colecțiilor Speciale este alcătuit din manuscrise din sec. XVII-XVIII aparținând școlii copiștilor din Bistrița Năsăud; carte veche românească (până la 1830; carte veche străină, în limbile: latină, germană, franceză, italiană, engleză (până la 1800); carte modernă românească (din 1831 până la 1918), carte modernă străină (din 1801 până la 1850), cărți cu autografe (dedicație manuscisă), cărți bibliofile prin formă și realizare, ediții princeps, periodice vechi românești și străine (până la 1918), periodice interbelice românești până la 1947 și străine până la 1945, ex-libris-uri (un număr de 1740), vederi și cărți poștale. Colectivul Biroului Colecții Speciale prelucrează, conservă și valorifică fondul de carte veche românească și străină, manuscrise, periodice, carte tradițională prin cataloage tipărite sau de bibliotecă, expoziții de carte, articole și studii, care stau la baza cercetării și perfecționării personalului didactic, al studenților și tuturor utilizatorilor Bibliotecii “Alexandru și Aristia Aman”.

Din lucrările elaborate de personalul Biroului Colecții Speciale, pe site-ul instituției sunt menționate:
– Manuscrise și cărți vechi românești în colecțiile Bibliotecii Județene “Alexandru și Aristia Aman“;
– Donația Caton Theodorian în colecțiile Bibliotecii Județene “Alexandru și Aristia Aman”
Pro-show-ri pe diverse teme valorificând fondul de patrimoniu:
– Prezentare – Biroul Colecții Speciale al Bibliotecii Județene “Alexandru și Aristia Aman”;
– Nicolae P. Romanescu – Personalitate marcantă a vieții publice și culturale craiovene;
– Cartea latină în colecțiile Bibliotecii Județene “Alexandru și Aristia Aman”;
– Elefterie și Elena Cornetti – Mari iubitori și protectori ai culturii;
– Dimitrie Cantemir, Principele cărturar;
– Mozaikul (1838-1839), Primul periodic de cultură din Oltenia;
– Craiova – Pagini de istorie culturală;
– Newsletter Info-Cultural lunar.

Mutația la nivelul bibliotecilor, de la depozitarea în sistem tradițional la depozitarea în sistem computerizat, reprezintă un proces oarecum greoi în principal datorită posibilităților financiare limitate ale bibliotecii publice, fapt ce impune folosirea comună a resurselor bibliotecilor, ale altor instituții și organizații deținătoare de informații necesare educației permanente și dezvoltării culturale a utilizatorului și societății.

Această integrare dintre biblioteca publică și alți parteneri din sistemul de informare-documentare se datorează și cerințelor fluctuante ale utilizatorilor și schimbărilor din mediul social, din dorința de a răspunde prompt și eficient nevoilor utilizatorului actual.

Nevoile utilizatorului de bibliotecă, o determină conducerea să colaboreze cu alte instituții, să își perfecționeze tehnologia și să pregăteascã informația într-o formă accesibilă acestuia. Parteneriatul reprezintă astăzi, mijlocul prin care mai multe instituții sau organizații decid să acționeze pentru atingerea unui scop comun, folosind în acest sens resursele și experienta proprie. Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman a colaborat cu școli, facultăți, muzee, teatre și, în final, cel care ar avea de câștigat ar fi însuși utilizatorul.

2.3. Principalele activități culturale și științifice desfășurate în anul 2014

De-a lungul anului 2014, Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman a desfășurat o bogată activitate, atât din punctul de vedere al statisticilor de bibliotecă cât și referitor la programele de animație culturală, educație continuă, variată și permanentă a tinerilor și adulților. În anul 2014 au beneficiat de serviciile bibliotecii 16.350 utilizatori activi, posesori de permise de bibliotecă, dintre care 7.744 au fost utilizatori noi înscriși, aceștia determinând 170.550 vizite la bibliotecă și s-au împrumutat 400.108 volume de bibliotecă. Din cele 567.896 documente disponibile în format tipizat, 14.531 reprezintă documente noi, la care se adaugă 21.540 documente donate bibliotecii de către academicianul Dan Berindei. Pentru a aduce cartea mai aproape de utilizatori și a veni în sprijinul acestora, Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman dispune de 4 filiale, în 4 mari cartiere ale Craiovei, organizate conform accesului liber la raft respectând cerințele de lectură și studiu ale populației deservite. Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman sprijină, în acest moment și filialele deschise peste granițele țării în SUA, Canada, Serbia, Italia și Bulgaria. Prin aceasta se urmărește consolidarea rolului Bibliotecii Județene Aman de instituție de cultură și educație prin lectură pentru comunitățile de români din afara țării. De-a lungul anului 2014, Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman a organizat o serie de manifestări de celebrare a unor oameni de cultură din țară și din străinătate, scriitorii ocupând un loc central. De asemenea, aniversările UNESCO au constituit puncte de referință în cadrul manifestărilor organizate. În general, prin activitățile de popularizare a cărții și bibliotecii s-a urmărit sensibilizarea opiniei publice de a adopta o atitudine pozitivă față de bibliotecă, motivată de eforturile pe care le depune biblioteca prin serviciile pe care aceasta le realizează. Prin cele 2.912 evenimente culturale organizate în anul 2014 s-a încercat captarea atenției întregii comunități, inclusiv a autorităților, instituțiilor și organizațiilor locale asupra posibilităților pe care le oferă biblioteca de creștere a gradului de informare, educare, de atragere de noi cititori printr-o continuă înnoire a fondului de carte și printr-o permanentă circulație a informațiilor – de la bibliotecă la publicul ei, dar și în sens invers. În anul 2014, Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman a organizat 38 de evenimente culturale în cadrul cărora au fost lansate 64 de volume, atât ale unor scriitori craioveni, dar și ale unor scriitori din țară. De asemenea, în anul 2014 biblioteca a încheiat numeroase parteneriate educaționale, cea mai mare parte dintre ele, fiind cu instituții de învățământ începând de la grădinițe, școli generale și continuând cu licee, colegii naționale și chiar Universitatea din Craiova. Aceste parteneriate stau la baza organizării unora dintre cele mai ample manifestări: Zilele Marin Sorescu, Zilele Elena Farago, concursul de creație în limba engleză O poveste pentru tine, concursul de interpretare Pe aripile poeziei, toate acestea având o lungă tradiție în Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman. Pe parcursul anului 2014, Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman a derulat mai multe proiecte și activități culturale. Biblioteca din vacanță – proiect educațional aflat la cea de a 6-a ediție, adresat copiilor din categoria de vârstă cuprinsă între 6 și 10 ani, este un proiect ce a avut un amplu ecou atât în rândul utilizatorilor, cât și în presa locală și națională. Proiectul, s-a derulat în perioada 1 iulie-31august și a fost structurat în mai multe ateliere de lucru unde au participat peste 300 de copii.

Atelierele de italiană, spaniolă, teatru, desen, confecționat păpuși, engleză, au fost coordonate de profesori voluntari iar o parte dintre ateliere s-au desfășurat cu ajutorul Clubului de Voluntariat INTERACT. Cărticica pentru prichindei și copii mai măricei – program cultural ce se adresează utilizatorilor de vârstă mică, și-a propus să influențeze formarea personalității copilului, educația, cunoașterea prin lectură, dorința de a citi, respectul față de carte, încurajarea 91 exprimării libere a copiilor.

Programul a cuprins 30 de teme și s-a desfășurat pe întreaga durată a anului școlar 2013-2014. Numărul participanților la acest proiect în anul 2014 a fost de 10.167 și au avut loc 300 de acțiuni și 9 expoziții. Biblioteca stradală este un proiect cultural ce constă în amplasarea de rafturi cu cărți și căsuțe care adăpostesc cărți în diferite zone din orașul Craiova: strada Unirii, English Park, zone unde craiovenii petrec ore în șir în aer liber. Craiovenii sunt invitațți să împrumute o carte, să o citească și apoi să o returneze sau să ofere o carte în schimbul celei împrumutate.

A fost organizată cea de a doua ediție a Festivalului „Mereu tânăr”, în perioada 14- 16 octombrie 2014, care s-a desfășurat la Biblioteca Județeană, Casa studenților și Opera Română „Elena Teodorini”, Craiova.

În cadrul festivalului, trupa “Cutezătorii” a susținut două spectacole: “Pacea cu zmeii” și “Încurcă lume”. În anul 2014 au fost organizate 2 conferințe județene – în lunile aprilie și decembrie – pe teme de biblioteconomie și situații statistice de bibliotecă, invitați fiind toți bibliotecarii din bibliotecile publice doljene. Manifestare de tradiție a spațiului cultural craiovean, simpozionul „Stat și Societate“ a reunit cercetători și profesori care au promovat rezultatele ultimelor cercetări întreprinse în domenii precum: Arheologie, Istorie antică și medie, Istorie modernă, Istorie contemporană, Diplomație și Relații Internaționale și Studii Europene. Un alt eveniment cu rezonanță a fost Simpozionul „Politică. Diplomație. Cultură“, simpozion internațional de înaltă ținută.

Dintre proiectele de succes desfășurate în anul 2014 menționăm: Prin Cultură Împotriva Drogurilor, SOS – Adolescența!, Alături de tine!, Pentru siguranța ta, Clubul Melomanilor, colocvii de Artă Plastică, colocvii Cinematografice, Mari necunoscuți ai culturii române, Săptămâna lecturii in limba engleză, Zilele Marin Sorescu, Zilele Elena Farago, Concurs de Creație și Interpretare 1 Iunie, Concurs de creație în limba engleză, O poveste pentru tine, lansări de cărții, numeroase expoziții de cărți,Galeria de Artă Aman, În lumea operei, operetei și baletului, Avangardă și transdisciplinaritate, O noapte în bibliotecă, Zilele Bibliotecii Județene Aman. De asemenea au fost organizate și proiecte realizate ca partener/coproducător: American Corner Craiova, care a fost deschis pe 5 aprilie 2006, în prezența ambasadorului Statelor Unite la București și a președintelui Consiliului Județean Dolj. American Corner are ca scop promovarea cooperării între Statele Unite ale Americii și România prin furnizarea de informații din diferite domenii pentru a determina dezvoltarea și schimburile culturale dintre cele două țări. Programele și activitățile American Corner propuse publicului craiovean urmăresc familiarizarea lui cu o mare varietate de documente în limba engleză, promovează cartea și lectura. În anul 2014 American Corner Craiova a organizat 157 activități culturale, având 3.279 participanți. Dintre proiectele realizate ca partener/coproducător ale bilioteci, mai menționăm: Campania Hai pe net!, Proiectul Personalități marcante din istoria Basarabiei și a Timocului, Hi-Tech Club, Simpozionul „Repere istorice privind Revoluția de la 1821 din țara Românească”, Simpozionul Național Constantin Noica – “Concepte deschise”, Școala Altfel 7-11 aprilie 2014, Festivalul degustătorilor de film și artă culinară, proiectul “Împreună pentru un mediu mai curat”, colocviile Ion D. Sîrbu.

Activitățile culturale desfășurate de bibliotecă se diversifică cu fiecare activitate nouă, ridicându-se, în mod firesc, întrebarea până unde poate merge biblioteca în direcția extinderii activității sale în domenii specifice altor instituții de cultură- teatru, cinematograf, televiziune, muzeu.

Opinia unor specialiști este că biblioteca publică nu trebuie să iasă din sfera activității specifice- biblioteconomie, bibliografie, documentare, alții exprimându-și opinia referitor la lărgirea spectrului cultural al acestei instituții, opinie ce este în acord cu Manifestul UNESCO pentru bibliotecile publice, numai cu condiția ca în prim plan să se afle cartea, lectura, dar nu ca scop în sine. Bibliotecile trebuie să facă publice și accesibile întregii comunități informațiile pe care le dețin, multe biblioteci din România adaptatându-se vremurilor, dar este necesar să se facă eforturi în vederea lărgirii schimburilor internaționale, a câștigării de parteneri și, binențeles recunoaștere internațională. Este imperios necesar ca Biblioteca Județeană Amansă ofere posibilitatea autoprestării a cât mai multor servicii bibliotecare din dorința de a fi mai aproape de nevoile utilizatorilor. Fiind cea mai importantă bibliotecă publică din județ, preocupările permanente sunt diseminarea și îmbunătățirea informațiilor și serviciilor prin intermediul cărții în scopul atragerii la lectură a unui număr cât mai mare de utilizatori. Asigurarea accesului neîngrădit la informație, ca responsabilitate fundamentală a bibliotecii, constituirea, organizarea, dezvoltarea și conservarea colecțiilor de documente prin mijloace tehnice de accesare a informației și adaptarea programului la necesitățile utilizatorilor au fost preocupări continue.

CAPITOLUL 3. PROIECTELE DESFĂȘURATE DE BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ ALEXANDRU ȘI ARISTIA AMAN ȘI IMPACTUL ACESTORA ASUPRA SOCIEȚĂȚII CRAIOVENE – SURSELE Ș PROMOVĂRII ARTEI ȘI CULTURII ÎN RÂNDUL CETĂȚENILOR CRAIOVENI

Toffler consideră că instituțiile culturale ar trebui să se organizeze în consilii artistice interdisciplinare – consilii artistice (federație de instituții culturale) și centre artistice polivalente, pentru a putea face față insuficienței fondurilor bugetare alocate pentru fiecare instituție de cultură în parte.

Această formă de organizare în consilii artistice interdisciplinare ar trebui implementată și în cazul bibliotecilor publice românești, în special dacă suntem de acord cu punctul de vedere al lui Toffler referitor la societatea americană modernă, care se aplică și în cazul pieței culturale românești: „În cel mai real sens al cuvântului, muzeele și trupele noastre de balet, teatrele, orchestrele și operele, reprezintă niște bastioane împotriva a tot ce ieftinește, dezumanizează și degradează viața, în societatea modernă.”

Rațiunea de a fi a unei biblioteci – centru de informare și documentare – este aceea de a-și atinge scopurile pentru care a fost înființată, activitatea instituției fiind apreciată pentru calitatea muncii și pentru impactul asupra societății, asupra comunității din care face parte. Biblioteca nu își limitează activitatea doar la conservarea și comunicarea documentelor. Gama de servicii oferite este diversificata, în funcție de obiectivele bibliotecii și de cerințele utilizatorilor. Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman a început în luna mai a anului 2011, derularea proiectului “Clubul Pensionarilor”. Acesta și-a îndreptat atenția către persoanele de vârsta a treia și a avut un real succes.

Proiectul a cuprins: cursuri de calculatoare, de învățarea limbii engleze, clubul de lectură și constituirea unei trupe de teatru de amatori. Cele 9 persoane care s-au înscris la Trupa de teatru au format în scurt timp o echipă.

Bibliotecara Liana Resteanu a lucrat cu această echipă in calitate de regizor desi nu avea niciun fel de experienta in acest domeniu si a creat o trupă de teatru cu numele “Cutezătorii”, care

s-a bucurat de admiratia publicului.

Conform spuselor doamnei Liana Resteanu, proiectul înființării unei trupe de teatru cu persoane de vârsta a treia a pornit din dorința de a demonstra că se poate experimenta ceva nou la orice vârstă.

Cei nouă pensionari care „au cutezat” să își ia în serios rolul de actori, care atunci când urcă împreună pe scenă, lasă deoparte emoțiile, realizând momente originale din care nu răzbate nici urmă de amatorism sunt: Stela Bucur, Maria Crișu, Antoaneta Cârstea, Ioana Ciobanu, Elena Găină, Dan Nichita, Marin Zdrenghea, Sever Tupangiu șiIuliana Firan.

Proveniți din lumi diferite, cu meserii diferite, cu sau fără pic de experiență în ale artei, aceștia oameni au început, la vârsta la care cei mai mulți pensionari se retrag în liniștea și singurătatea casei, o nouă etapă din viață, plină de culoare, de satisfacții și împliniri.

Împreună au fost alese și li s-a dat viață unor personaje din literatura română (precum I.L. Caragiale, Gh. Brăescu, Anton Bacalbașa, Ion Băieșu, Aurel Baranga) și din cea universală (George B. Shaw, Moliere, Carlo Goldoni).

Trupa de teatru “Cutezătorii” a fost formată din oameni talentați, dornici să devină slujitori ai Thaliei, iar prin performanțele lor au depășit granițele Bibliotecii Județene Alexandru și Aristia Aman, fiind organizate spectacole în și peste hotare.

Efortul depus este considerabil, repetițiile se desfășoară de 2-3 ori pe săptămână.
Trupa de teatru “Cutezătorii” a debutat cu spectacolul “Gaițele”, o adaptare după piesa lui Al. Kirițescu cu care s-a prezentat la Noaptea bibliotecilor pe 1 octombrie 2011, în sala Nicolae Romanescu a Bibliotecii Aman. Încurajați de aprecierile publicului, a pregătit încă un spectacol de comedie “A murit Bubi”, o adaptare după Tudor Mușatescu. În 2013 a mai adăugat în repertoriu încă o piesă din clasicii noștri, “Titanic vals” de Tudor Mușatescu. Spectacolele trupei ,,Cutezatorii, au avut loc si la Conferința Asociației Bibliotecarilor desfășurată la Brașov, la Teatrul Liric „Elena Teodorini” în cadrul Zilelor Craiovei, la Penitenciarul din Craiova, la Casa de Cultură din comunele Castranova, Vîrvor și Coșoveni și la două ediții ale Festivalului Internațional de Teatru Krastyo Pishurka, desfășurat în orașul Lom, Bulgaria.

Cu o viziune de marcă, și luând în considerare succesele repurtate de trupă, directorul Bibliotecii Județene Alexandru și Aristia Aman a lansat ideea organizării unui festival de teatru care să reunească trupe formate din pesionari, dar să și încurajeze alte biblioteci să ne urmeze.

Astfel, la data de 5 noiembrie 2013 a început prima ediție a Festivalului “Mereu tânăr” la care au participat trupe de amatori formate nu numai de pensionari, ci și din tineri. Până la urmă, teatrul este o formă a artei care reunește oameni de toate vârstele și de toate ocupațiile.

Managerul Bibliotecii județene Alexandru și Aristia Aman declara: „Sunt momente în care echipa de actori nu-și arată amatorismul, nu-ți poți da seama dacă e prima dată când unii dintre ei urcă pe scenă sau dacă au emoții. Asta pentru că se pregătesc serios și dau tot ce au mai bun atunci când joacă un rol. Privindu-i la repetiții, i-ai putea confunda cu trupa de actori din fiecare școală, prin devotamentul și strictețea cu care ascultă indicațiile regizorale, bucuria cu care joacă, felul în care intră în pielea personajelor – am remarcat că nici măcar nu se mai strigă pe numele real, ci pe cel al personajelor ilustrate”.

Ecoul acestui proiect nu a întârziat să apară, în present, Trupa de teatru de amatori din Craiova – „Cutezătorii “ este a treia din țară după cele de la Brăila și Piatra Neamț.

Un alt proiect cu impact desfășurat de Biblioteca Județeneană Alexandru și Aristia Aman a fost Cursurile de inițiere în utilizarea calculatoarelor, care au constat în instruiri privind utilizarea calculatorului (noțiuni de bază, sistem de operare, tehnoredactarea unui document, folosirea poștei electronice (e-mail), utilizarea programului de legislație LEGIS, vizualizarea Monitoarelor Oficiale sau navigare pe internet. De asemenea cursanții au fost inițiați și în utilizarea canalelor gratuite de comunicare (Messenger, Skype).

Trupa Cutezătorii

Imagine din cadrul piesei- Titanic vals de Tudor Mușatescu – 2013

Importanța viziunii de management și marketing în obținerea feedback-ului pozitiv

Marketingul de bibliotecă publică trebuie adaptat la modificările survenite în comportamentul de consum al utilizatorilor din punct de vedere al exigențelor crescânde privind calitatea produselor si serviciilor, în condițiile unei competitii tot mai acerbe pentru atragerea, pastrarea si fidelizarea utilizatorului și datorită faptului că timpul devine un factor determinant al avantajului competitiv.

Bibliotecă publică, ca instituție ce polarizează o multitudine de interese intelectuale datorită colecțiilor sale și a caracterului enciclopedic al acestora, trebuie permanent să sesizeze disfuncționalitățile apărute în modalitățile de satisfacere a nevoilor de lectură ce sunt reflectate în comportamentul utilizatorilor din cadrul colectivității deservite.

În anul 2015, viziunea managerului Bibliotecii județene Alexandru și Aristia Aman, a marcat evenimente cu un impact pozitiv asupra cetățenilor municipiului Craiova și nu numai, după cum putem observa din declarațiile acestuia referitoare la evenimentele desfășurate de bilbiotecă în cadrul Festivalului Primăverii 2015: ,, În 2014 încercam, într-un efort instituțional comun, să le oferim craiovenilor șansa unui refugiu cultural de calitate. Am reușit ca în cadrul primei ediții a Festivalului Primăverii să elaborăm un program inedit, presărat cu surprize și multe activități desfășurate în premieră. Biblioteca, unul dintre organizatorii evenimentului, s-a implicat activ în desfășurarea programului, pregătind o serie de acțiuni. Între acestea, ne place s-o spunem, expunerea ultimelor apariții editoriale, atelierele de workshop – o activitate extrem de apreciată de cei mici – și recitalurile de chitară s-au bucurat de participarea și interesul celor care au trecut pragul Centrului Multifuncțional , gazda noastră.

Nu întâmplător, acum, în 2015, organizăm ce-a de-a doua ediție a festivalului. Suntem perfect conștienți de eficiența și vizibilitatea pe care doar promovarea culturală le poate aduce comunității noastre. Și pentru ca nu este vorba doar despre promovarea orașului nostru în perspectiva câștigării titlului de Capitală Culturală Europeană 2021, un statut pe care ni-l dorim cu toții, trebuie spus că obiectivul central al acestui eveniment este reprezentat de nevoia de a sensibiliza cetățenii cu privire la actul cultural. Produsul finit, fie că vorbim despre o lansare de carte, o dezbatere sau un recital, ascunde, oarecum în mod nedrept, eforturile organizatorice, pasiunea și energia pe care creatorii de cultură le investesc în activitatea lor. Tocmai de aceasta vrem o cultură transparentă, o cultură umană, prin participarea tuturor instituțiilor de profil vrem să confirmăm intenția noastră, a tuturor, aceea de a stabili o legătură perenă și vie între cultură și comunitate.’’

CONCLUZII

În scopul satisfacerii necesității de informare, cercetare și documentare ce suferă mutații considerabile la nivelul utilizatorului zilelor noastre, biblioteca publică trebuie să țină pasul cu uriașa evoluție a științei contemporane, ce are ca rezultat schimbarea obiceiurilor și practicilor de consum ale utilizatorilor și nu numai.

Aceasta se vede tot mai mult nevoită să utilizeze informația în mod creativ pentru a face față provocărilor colectivității și societății în ansamblul său, într-o dinamică permanentă. În opinia mea, într-o societate în progres, doar un marketing eficient poate avea ca rezultat reașezarea bibliotecii publice în locul ei cuvenit, de instituție de referință în societate.

Opțiunile forțelor politice determină starea culturii în general și a instituțiilor aferente acestui domeniu în special. Astfel, mediul politic influențează organizarea și funcționarea culturii și implicit a bibliotecii publice prin intermediul caracteristicilor climatului politic (stabil, instabil) și prin politica culturală promovată la nivel național și local (fonduri insuficiente, lipsa autorității decizionale), determinând multe lipsuri produselor și serviciilor bibliotecare.

Astăzi cultura este considerată Cenușereasa economiei naționale, nefiindu-i alocate fonduri suficiente necesare desfășurării activității cum se întîmplă în alte țări, unde se manifestă și un interes major pentru realizarea profilului consumatorului de cultură.

După cum bine sublinia Victor Petrescu, „biblioteca publică devine tot mai mult un complement de neînlocuit al altor instituții culturale sau mijloace ale educației permanente. Se pune însă întrebarea: care este concurența dintre bibliotecă și acestea? Ea nu este în niciun caz de eliminare, manifestându-se doar în modul de distribuire și redistribuire a bugetului de timp al utilizatorilor, pe care aceștia îl acordă preocupărilor intelectuale. De aici derivă necesitatea colaborării, integrării cu toate elementele sistemului educațional și informațional”

Biblioteca Județeneană Alexandru și Aristia Aman este implicată în educarea informațională a tinerilor și în perfecționarea continuă a adulților, punând la dispoziția întregii populații o gamă diversă de bunuri și servicii cultural-educative de natură formativă și informativă. Prin profilul colecțiilor și prin accesibilitatea sa, oferta bibliotecii se adresează unei populații eterogene, cu o infinitate de particularități legate de vârstă, nivel de instruire, profesie și experiență de viață, care apelează la serviciile ei sub cele mai diverse motivații.

După cum am evidențiat în cadrul acestei lucrări, proiectele de success desfășurate au adus un feedback pozitiv din partea craiovenilor, care au fost părtași la dovezi reale de promovare a culturii autentice. Toate proiectele și activitățile prezentate în cadrul acestui studiu, au menirea de a duce mai departe un renume important și o identitate aparte pentru cea mai importantă instituție de cultură din municipiul Craiova – Biblioteca Județeneană Alexandru și Aristia Aman.

Un lucru este dovedit: Biblioteca Județeneană Alexandru și Aristia Aman este – prin volumul și valoarea colecțiilor de carte, publicații și documente, dar și prin diversitatea, multitudinea și complexitatea activităților pe care le desfășoară la sediul central, la cele patru filiale din Craiova și chiar la cele 84 biblioteci municipale, orășenești și comunale din județ – cea mai reprezentativă bibliotecă publică din județ, din întreaga Regiune de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, alăturânduse, cu justificat temei, celor mai mari, importante și titrate biblioteci publice județene din România.

BIBLIOGRAFIE

Braun, Gabriela; Leferman, Mariana, Casa memorială Elena Farago-ghid, Craiova: Sim Art, 2000

Dicționarul personalitățlor doljene/ coord. Mariana Leferman, Gabriela Braun, A. Năstase, Craiova: Aius, 1999. Colecția Restitutio.

Dobrin, Marius. În cãutarea memoriei, Craiova: Editura Aius, 2003

Firan, Florea. Profiluri și structuri literare, Craiova: Editura Scrisul Românesc,1986

Firan, Florea. Presa literară craioveană (1838-2007), Craiova: Editura Scrisul Românesc, 2007

Firan, Florea, Constantinescu, Justin; Nedelcea, Tudor. Arhivele Olteniei (1922-1943), Editura Științifică și Enciclopedica, Bucuresti, 1983

Marinescu, Nicolae. Modernitatea Tradiției, Editura Aius, Craiova, 2009

Nedelcea, Tudor.70 de trepte. Craiova: Biblioteca Județeană Dolj, 1978

Nedelcea, Tudor. Centenar Biblioteca Aman, Sim Art, Craiova, 2008

Rusu Păsărin, Gabriela. Presa locală și regională românească în context european, Pitești :Editura Independența Economică, 2010

Părnuță, Gheorghe; Andrei, Nicolae. Istoria cărții, presei și tiparului din Oltenia,Craiova: Scrisul Românesc, 1994

Petrescu, Victor. Biblioteconomie. Miscellanea, Editura Cetatea de Scaun, 2006, Târgoviște

Rădulescu, Mihai, Sorin. Theodor Aman – legături genealogice, în Centenar Theodor Aman, București: Editura Venus,anul ?

Uezică, Maria. Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman. Catalogul Depozitului Legal, Craiova., 2009

Toffler, Alvin. Consumatorii de cultură, București :Editura Antet, 1999

http://aman.ro/lucrari-editate-3/(accesat aprilie – mai 2015)

http://aman.ro/prezentare/(accesat aprilie – mai 2015)

ANEXA 1. Portrete de marcă din Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman

Alexandru Aman (1820-1885

Aristia Aman

ANEXA 2. Lucrările apărute sub auspiciile Bibliotecii Județene “Alexandru și Aristia Aman”- Prezentare cronologică 1908-2014

Semicentenarul Bibliotecii Centrale Regionale Craiova: Caiet festiv 1908-1958 – Craiova: Biblioteca Județeană

Revista olteană. Literară-Stiințifică: Indice bibliografic – Craiova: Biblioteca Municipală Craiova, 1969.

Grecu, Constantin – Meridian 1934-1946: Indice bibliografic – Craiova: Biblioteca Municipală Craiova, 1970.

Expoziția “Exlibris”: Catalog.- Craiova: Biblioteca Județeană Dolj, 1975.

375 de ani de la prima Unire a Țărilor Române sub Mihai Viteazul: Expoziție de carte – mai 1975 – Craiova: Biblioteca Județeană Dolj, 1975.

Nedelcea, Tudor – Biblioteca Județeană Dolj: Ghid – Craiova: Întreprinderea Poligrafică Oltenia, 1976.

Nedelcea, Tudor; Ciorcan, Marcel – Publicațiile periodice din Oltenia: Catalog [ziare, gazete, reviste] Vol. I 1838-1976.- Craiova : Biblioteca Județeană Dolj, 1976.

Nedelcea, Tudor – Biblioteca Județeană Dolj: Ghid.- Craiova: Biblioteca Județeană Dolj, 1977.

Nedelcea, Tudor – Manuscrise și cărți vechi: Catalog – Craiova: Biblioteca Județeană Dolj, 1977.

Nedelcea, Tudor ; Nica, Gabriela.- Manuscrise și cărți vechi: Catalog.- Craiova: Biblioteca Județeană Dolj, 1977

Ciorcan, Marcel.- Materiale publicate de Institutul Național de Informare și Documentare. În sprijinul informãrii cadrelor de conducere.- Craiova: Biblioteca Județeană Dolj, 1978. Vol. 1-9 [Mențiuni bibliografice]

Grecu, Constantin.- Burebista, făuritor al primului stat dac centralizat.- : Biblioteca Județeană Dolj, 1978.

Grecu, Constantin.- Transporturi. Industria chimică.- Craiova: Biblioteca Județeană Dolj, 1978.

Leferman, Mariana.- Deprinderi practice: mențiuni bibliografice.- Craiova: Biblioteca Județeană Dolj, 1978.

Nedelcea, Tudor – 70 de trepte: [Monografie].- Craiova: Biblioteca Județeană Dolj, 1978.

Elena Farago: Sesiune de comunicări [Centenarul nașterii poetei, 28-29 martie 1978.] Biblioteca și societatea: Sesiune de comunicări [70 de ani de la fondarea Bibliotecii "Aman", 8-9 decembrie 1978].- : Biblioteca Județeană Dolj, 1979.

Nedelcea, Tudor; Ciorcan, Marcel.- Publicațiile periodice din Oltenia: Catalog. Vol. 2 [Almanahuri. Anale. Anuare, Calendare. Dări de seamă. Rapoarte. Situații. Agende].- : Biblioteca Județeană Dolj, 1979.

Catană, Maria; Grecu, Constantin.- Noul mecanism economico-financiar: Bibliografie selectivă.- Craiova: Biblioteca Județeană Dolj, 1980. [Mențiuni bibliografice II]

Catană, Maria; Grecu, Constantin.- România în conștiința lumii: Bibliografie selectivă.- Craiova: Biblioteca Județeană Dolj, 1980. [Mențiuni bibliografice 10]

Grecu, Constantin.- Perfecționarea cadrului organizatoric în agricultură: Bibliografie selectivă.- Craiova: Biblioteca Județeană Dolj, 1980. [Mențiuni bibliografice 12]

Grecu, Constantin; Vâță, C. .- Elena Farago: Contribuții bibliografice.- Craiova: Biblioteca Județeană Dolj, 1980. [Mențiuni bibliografice 13]

Cucui, Angela.- Liviu Rebreanu: Indice bibliografic.- Craiova: Biblioteca Județeană Dolj, 1981

Grecu, Constantin.- G. Călinescu: Indice bibliografic al operei.- : Biblioteca Județeană Dolj, 1981. [Seria: Bibliografii. Cataloage]

Nedelcea, Tudor.- Un mesager al literaturii române contemporane: Marin Sorescu: Bibliografie.- : Scrisul Românesc, 1983.

Nedelcea, Tudor; Constantinescu, Justin; Firan, Florea.- Arhivele Olteniei 1922-1943: Bibliografie.- București: Ed. Științifică și Enciclopedică, 1983. Seria Biobibliografii și bibliografii.

Grecu, Constantin.- Noua revoluție agrară: Bibliografie selectivă [Întocmită pe baza edițiilor existente în bibliotecă].- : Biblioteca Județeană Dolj, 1986.

Catană, Maria; Grecu, Constantin.- Anuarul bibliografic al județului Dolj, 1990.- Craiova: Biblioteca Județeană “Alexandru și Aristia Aman”, 1991.

Catană, Maria.- Condeiul: Indice bibliografic.- Craiova: Biblioteca Județeană Dolj, 1992.

Dicționare. Enciclopedii. Lexicoane: Surse de referință – : [s.n.], 1994. [Au colaborat: Biblioteca Universității din , Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova al Academiei Române, Biblioteca Județeană "Alexandru și Aristia Aman" din ].

Catană, Maria ; Grecu, Constantin.- Anuarul bibliografic al județului Dolj, 1992.- Craiova: Biblioteca Județeană “Aman”, 1995.

Andrei, Nicolae; Braun, Gabriela; Zimbler, Albert.- Institutul de Editură și Arte Grafice “Samitca” din Craiova.- : Aius, 1998. [Seria Bibliografii, Cataloage].

Braun, Gabriela; Leferman, Mariana.- Autografe și dedicații în colecțiile Bibliotecii “Alexandru și Aristia Aman” din (1834-1946): Catalog selectiv.- Craiova: Aius, 1998.

Catană, Maria; Urziceanu, Florentina.- Anuarul bibliografic al județului Dolj.- 1997.- Craiova: Biblioteca Județeană “Alexandru și Aristia Aman”, 1998.

Biblioteca Județeană “Alexandru și Aristia Aman”.- Dicționarul personalitățlor doljene/ coord. Mariana Leferman, Gabriela Braun, A. Năstase.- Craiova: Aius, 1999. Colecția Restitutio.

Catană, Maria; Urziceanu, Florentina.- Anuarul bibliografic al Județului Dolj 1998.- : Biblioteca Județeană “Aman”, 1999.

Leferman, Mariana; Catană, Maria.- Elena Farago 1878-1954: Bibliografie selectivă.- Craiova: Aius, 1999.

Catană, Maria ; Urziceanu, Florentina.- Anuarul bibliografic al județului Dolj 1999.- : Biblioteca Județeană “Aman”, 2000.

Pătrașcu, Ion; Leferman, Mariana.- Documentar: Elena Farago, Coca Farago.- Craiova: Biblioteca Județeană “Aman”, 2000.

Braun, Gabriela, Leferman, Mariana.- Casa memorială “Elena Farago”: Ghid.- Craiova: Aius, 2001. [Cu rezumat în lb. engleză și franceză].

Leferman, Mariana ; Braun, Gabriela.- Biblioteca Județeană “Alexandru și Aristia Aman”: Ghid.- Craiova: Aius, 2001.

Catană, Maria; Urziceanu, Florentina.- Anuarul bibliografic al județului Dolj. Prezentare selectivă. Anul 2000.- Craiova: Biblioteca Județeană “Aman”, 2002.

Urziceanu, Florentina; Catană, Maria; Lupescu, Ariana.- Anuarul bibliografic al județului Dolj. Prezentare selectivă. Anul 2001.- Craiova: Biblioteca Județeană “Aman”, 2002.

G. Braun; M. Leferman; T. Nedelcea; T. Rădulescu.- Familia “Aman”.- Craiova: Aius, 2004.

Urziceanu, Florentina ; Lupescu, Ariana.- Alexandru Macedonski. 1854-1920 : Bibliografie selectivă.- Craiova: Biblioteca Județeană “Alexandru și Aristia Aman”, 2004. Contine index de nume.

Ramona Pau; Cătălin Belu, Catalogul editurilor craiovene: 1993-2003, Editura MJM, , 2004.

Repere spirituale românești. Un dicționar al personalităților din Dolj, coordonatori: Mariana Leferman, Gabriela Braun, Adrian Năstase, Florentina Urziceanu, Editura Aius, , 2005.

Păvălan Rodica, Ghidul bibliotecilor publice din județul Dolj, Editura Sitech, , 2007.

Nicolae Băbălău (coordonator), Biblioteca Județeană “Alexandru și Aristia Aman” la centenar, Editura Agora Craiova, 2008, 68 p. cu foto.

Codex aureus dacoromanorum
vol.1 – Mihai Eminescu, Constantin Noica, Marija Gimbutas, C. Nicolaescu-Plopșor, Hașdeu, Mihai Șora, Craiova, 2009.
vol.2 – Vasile Pârvan, Constantin Daicoviciu, , 2009.
vol.3 – Hesiod, Eschil, Pindar, Sofocle, Herodot, Euripide, Tucidide, Platon, Aristotel, Cicero, Cezar, Vergiliu, Horațiu, Ovidiu, Craiova, 2009.
vol.4 – Marțial, Dion Chrysostomos, Plutarh, Pliniu cel Tânăr, Împăratul Traian, Tacit, Suetoniu, Ptolomeu, Arian, Tertulian, Dio Cassius, Origene, [s.n.], Craiova, 2009.
vol.5 – Eusebius din Caesarea, Vasile cel Mare, Auxentius, Ioannes Cassianus, Augustinus, Priscus, Zosimos, Ștefan din Bizanț, Procopius din Caesarea, Isidor din Sevilla, Fotie, Constantin Porfirogenetul, Craiova, 2009.
vol.6 – Kekaumenos, Skylitzes, Ana Comnena, Kedrenos, Zonaras, Nichita Choniates, Ioan Cantacuzino, Manasses, Craiova, 2009.
vol.7 – Plotin, Apocapes, Psellos, Callicles, Zonaras, Tzetzes, Chomatianos, Metochites, Acta Patriarchatus Constantinopolitani, Acta Cutlumusiensia, Paraspondylos, Ducas, Laonic Chalcocondil, Craiova, 2009.
vol.8 – Ellis H. Minns, Nicorescu, C. I. Karadja, Ion I. Nistor, Gheorghe I. Brătianu, [s.n.], Craiova, 2009.
vol.9 – Vasile Pârvan, Ellis H. Minns, , 2009.
vol.10 – Aethicus Ister, Codex Rohonczi, Carolvs Avgvstvs Fridericvs Pertz / carte imaginală de Constantin Barbu; prefață de Acad. Eugen Simion, [s.n.], , 2009.
vol.11 – Dimitrie Onciul, Petru Maior; prefață de Acad. Eugen Simion, [s.n.], Craiova, 2009.
vol.12 – Gheorghe I. Brătianu, N. Bănescu, Ion I. Nistor, I. Lupaș, R. Rosetti, Constantin I. Karadja, [s.n.], Craiova, 2009.
vol.13 – Ion Budai-Deleanu, [s.n.], Craiova, 2009.
vol.14 – Anonymus Notarius, Simon de Keza, Rogerius, Ammian Marcellin, [s.n.], Craiova, 2009.
vol.15 – Iordanes, Vopiscus, Eutropius, Priscus, Procopius, Nestor, [s,n.], Craiova, 2009.
vol.16 – Neagoe Basarab, [s.n.], Craiova, 2009.
vol.17 – Ovidius; prefață de Acad. Eugen Simion, [s.n.], Craiova, 2009, cu facsimile.
vol.18 – Neagoe Basarab / carte imaginală de Constantin Barbu; prefață de Acad. Eugen Simion, [s.n.], Craiova, 2009, cu facsimile.
vol.19 – Dimitrie Cantemir / carte imaginală de Constantin Barbu; prefață de Acad. Eugen Simion, [s.n.], Craiova, 2009, cu facsimile
vol.20 – Blaga, Stăniloae, Brâncuși, Paleolog, Noica, E. M. Cioran, Șora, [s.n.], Craiova, 2009.

Constantin Noica, Caiet îngrijit de Constantin Barbu, Editura Sitech, , 2009.

Damean Sorin Liviu, Cîrstea Marusia, Politică, diplomație și război: profesorul Gheorghe Buzatu la 70 de ani, Editura Universitaria, Craiova, 2009.

Damean Sorin Liviu; Dindirică Lucian, Stat și societate în Europa, vol.1, Editura Universitaria, Craiova, 2009.

Urziceanu Florentina, Bibliografia Bibliotecii Județene “Alexandru și Aristia Aman” Dolj. Centenar 1908 – 2008: bibliografie selectivă adnotată, Editura Beladi, , 2009.

Urziceanu Florentina; Dumitrescu Lavinia Olimpia, Presa doljeană de ieri și de azi: catalog, Editura Beladi, , 2009.

Bercea-Florea Georgică; Datcu Ionel Anton, Din dosarele comunismului: drama ofițerilor români, Editura Arves, , 2010.

Dindirică Lucian (coordonator); Dumitrescu Lavinia Olimpia; Popescu Daniela; Anghel Vasilica, Dicționarul biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Craiova, Editura Aius PrintEd, Craiova, 2010.

Dindirică Lucian (coordonator); Adriana Boboc, Ramona Pau, Mihaela Dudău, Manuscrise și cărți vechi în colecțiile Bibliotecii Județene ”Alexandru și Aristia Aman”: catalog; prefață Sorin Liviu Damean, Editura Aius Printed, , 2010.

Dumitrescu Lavinia Olimpia; Popescu Dana, : Bibliografie selectivă (1838 – 2009), Editura Beladi, , 2010.

Sorescu George; Stuparu Ada, Elena Farago în scrisori și documente inedite: recuperări biografice, Editura Sim Art, , 2010.

Șerban Ionuț; Dindirică Lucian, Stat și societate în Europa, vol. 2, Editura Aius PrintEd, Craiova, 2010.

Cîrstea Marusia; Damean Sorin Liviu, Stat și societate în Europa, vol.3, Editura Universitaria, Craiova, 2011.

Damean Sorin Liviu; Cîrstea Marusia, Continuitate istorică în spațiu și timp: profesorul Vladimir Osiac la 70 de ani, Editura Universitaria, Craiova, 2011.

Dimitrie Cantemir : 300 de ani de la domnia Principelui Cantemir = 300 years from Prince Cantemirʼs reign 1710-1711, , 2011.

Gavrilescu Ioan, Jurnal de război. Adevărul asupra dezastrului de la Stalingrad, Editura Arves, , 2011.

Gherghe Petre; Cojoc Mirela, Opaițele romane și romano-bizantine descoperite în teritoriul Sucidavei, Editura Universitaria, Craiova, 2011.

HISTORICA – 10 ani. Antologie de studii și articole de istorie, coord. Toma Rădulescu, Georgică Bercea-Florea, Mihaiță Stoica, Editura Arvers, Craiova, 2011.

Marea istorie secretă a literaturilor din România de la începuturi până mâine în 100 de volume
vol.3 – Cantemir – principele mileniului, Craiova, 2011.
vol.4 – Eminescu – poezie și nihilism, [s.n.], Craiova, 2011.
vol.7 – Cantemir – Inorogul, Dumnezeu, silogismul, [s.n.], Craiova, 2011.
vol.11 – Eminescu – Arhiva înnebunirii, [s.n.], Craiova, 2011.
vol.12 – Eminescu – Arhiva uciderii, [s.n.], Craiova, 2011.
vol.13 – Ioan Slavici – Dosarele de spionaj, [s.n.], Craiova, 2011, 2011.
vol.18 – Bacovia – Manuscrisul volumului “Plumb”, [s.n.], Craiova, 2011.
vol.21 – Cioran – Nihilistul privat, [s.n.], Craiova, 2011.
vol.22 – Noica – Geniul în vremuri sărace, [s.n.], Craiova, 2011.
vol.24 – Mihai Șora – Dialogul interior, [s.n.], Craiova, 2011.

Nedelcea Tudor, Românii de lângă noi, Editura Fundația Scrisul Românesc, Craiova, 2011

Arhivele Olteniei : 90 de ani de apariție (1922-2012), serie nouă, nr.26, 2012.

Bălașa Nicolae, Sarra, Editura Autograf MJM, Craiova, 2012.

Bălașa Nicolae, Sub semnul întrebării, ediția a 2-a, Editura Autograf MJM, Craiova, 2012.

Bălașa Nicolae, Ziua a șasea, Editura Autograf MJM, Craiova, 2012.

Destin de istoric. In Honorem Dinu C. Giurescu, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012.

Farago Elena, Era o fântână : antologie; ediție îngrijită și cuvânt înainte de Ada Stuparu, Editura SimArt, , 2012.

Ghițulescu Mihai; Dindirică Lucian, Stat și societate în Europa, vol.4, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012.

Rezeanu Paul, Brâncuși. Tatăl nostru, Editura Autograf MJM, , 2012.

Adrian Păunescu : 20 iulie 1943-5 noiembrie 2010 [volum omagial]; cuvânt înainte de acad. Eugen Simion, Liga Culturală Pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni și Editura Semne, 2013.

Baileșteanu Jean, Drum în tăcere. Ani de făgăduință, vol. 1, Editura Autograf MJM, , 2013

Bălașa Nicolae, Lacrimi și bani sau Cețuri peste plaiuri mioritice, Editura Autograf MJM, Craiova, 2013.

Bălașa Nicolae, Teatru, Editura Autograf MJM, , 2013.

Gigea-Gorun Petre, Primari ai Craiovei în slujba cetății: 1864-2013, Editura “Genessa”, Craiova, 2013.

Niță Marian; Dindirică Lucian; Ionescu Florin, Iisus Hristos. Jertfă și înviere, Editura Aius, Craiova, 2013.

Niță Marian; Dindirică Lucian; Ionescu Florin, Științele exacte în Vechiul și Noul Testament, Editura Aius, Craiova, 2013.

Padrόn Justo Jorge, Capcana timpului; în românește de Diana Maria Nicolăescu și Ofelia Burtea, prefață de Ion Deaconescu, Editura Revers, [Craiova], 2013.

Permanențele istoriei – Profesorul Corneliu-Mihail Lungu la 70 de ani; coordonatori: Sorin Liviu Damean, Marusia Cristea, Mihaela Damean, Lucian Dindirică, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013.

Sorescu Marin, Configurări grafice III; cuvânt introductiv de George Sorescu, Editura Autograf MJM, , 2013.

Sorescu Marin, Jurnal inedit VI (Jurnal de călătorie : 1965-1981); ediție îngrijită, cuvânt introductiv de Ada Stuparu, note și anexe de George Sorescu, Editura Autograf MJM, , 2013.

Sorescu Marin, Poezii populare; note de George Sorescu, studiu introductiv de Ada Stuparu, Editura Autograf MJM, , 2013.

Sorescu Silvia Beatrice, Zbor de ghiocei, Editura Autograf MJM, , 2013.

Veniamin Micle, arhim., Ieromonahul Macarie. Tipograf român (1508-1512); postfață la ediția a 2-a de Ion Deaconescu, Editura Revers, , 2013.

Ionuț Șerban, Politică și diplomație europeană: România și Italia în relațiile internaționale în Epoca Modernă, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013

Marian Barbu, Mircea Eliade – subiect logic și gramatical (comentarii critice), Editura Sitech, , 2013

Stuparu Ada, Elena Farago – Viata si opera, Editura Autograf MJM, Craiova, 2014

Colocviile Ion D. Sîrbu, Craiova 11-12 Octombrie 2013; coord. Nicolae Coande, Editura
Autograf MJM, Craiova, 2014

ANEXA 3. Cărți din colecțiile speciale ale Bibliotecii Județene Alexandru și Aristia Aman

Din colecția de carte veche românească:

Din colecția de carte veche străină:

Din colecția de cărți și publicații periodice tipărite la Craiova:

Ediții Elzevir: