Proiecte Digitale Media. Evolutie Si Extindere

„Proiecte digitale media. Evoluție și extindere”

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I: PRESA ONLINE. EVOLUȚIE ȘI EXTINDERE

I.1. Prezentare generală a mass-medie online

I.2. Jurnalimul online. Aspecte, structuri și evoluție

CAPITOLUL II: PORTALURI ONLINE.

UNIMEDIA – EVOLUȚIE ȘI EXTINDERE.

2.1 Evoluția generală a presei online

2.2 Studiu de caz. Evoluția și rezistența portalului de știri UNIMEDIA

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Introducere

Într-o societate democratică, puterea rezidă din informație. Un cetățean informat este un cetățean puternic, pentru că știe care îi sunt drepturile și ce trebuie să ceară de la guvernanți. Mass media sunt ochii și urechile cetățenilor, mediatorul între societate și stat și filtrul realității, care are un rol covârșitor în crearea opiniei publice.

Tehnologia evoluționează în fiecare zi. Digitalizare nu mai poate fi stopată iar societatea este o gaură neagră care cere și cere cât mai multă informație de interes public.

Internetul, stofturile și tehnologia IT au devenit un element fără de care ar fi greu să mai trăim. În aceste condiții societatea nostră este deja dependentă de digitalizare, internet și tehnologii.

Ritmul alert al secolului XXI îi face pe oameni să fie însetați de informație, dar și economisesc atunci când vine vorba de timpul pe care îl acordă pentru a se informa. Consumatorii de informație preferă știrile, ca cea mai scurtă și obiectivă formă de redare a unei realități actuale, iar acestea sunt punctele forte a mediului online. Democrația presupune multitudine și dreptul de a alege, iar în prezent online-ul moldovenesc chiar îți oferă posibilitatea de a alege democratic, deja cît de democratice sunt sursele alese decideți dvs. În era democrației, oamenii nu vor să fie dogmați, ci vor să poată alege, căci puterea înseamnă și libertate, inclusiv libertatea de a se informa. În acest sens, noile media vin să elimine obstacolele temporale și de spațiu, oferind cetățeanului dreptul privilegiat de a selecta informația.

Dezvoltarea tehnologiilor informaționale ridică presa on-line la un nivel nou, accesibil. Internetul nu mai este sursa de informare pentru elite, ci pentru mase. Portalurile de știri iau locul ziarelor și buletinelor de știri TV. Astfel, știrile politice on-line devin prioritare în "meniul" zilnic informațional al cetățeanului. În acest sens, portalul de știri UNIMEDIA are un rol primordial în informarea cetățenilor, fiind primul portal de știri din Republica Moldova, care până în prezent se bucură de cea mai mare audiență.

Actualitatea temei: În această lucrare voi vorbi despre jurnalismul online și evoluția proiectului UNIMEDIA.INFO. Jurnalismul online este în continuă dezvoltare, iar internetul a devenit o componentă importantă din viața cotidiană. Viteza și modul în care se transmit informațiile jurnalistice deja au devenit o obișnuință, iar progresele nu se termină aici. Dat fiind faptul că tehnologiile se dezvoltă în fiecare zi, consider că aceasta este o temă care merită abordată. Totodată nu trebuie să uităm că jurnalismul nostru online a văzut multe proiecte web care nu au făcut față pieței, astfel au fost nevoite să renunțe.

Gradul de studiere a temei: Chiar dacă Republica Moldova are în palmares peste 200 de site-uri informative, este dificil să găsești informație despre online-ul moldovenesc, despre funcționalitatea acestuia. Majoritatea lucrărilor științifice ale scriitorilor din Occident elucidează doar noțiunile de bază ale presei online și asta pentru că jurnalismul online se află în continuă dezvoltare, fără a-și cimenta genurile. Putem menționa lucrările "Online journalism: principles and practices of news for the Web" de James C. Foust, "Introduction to online journalism: publishing news and information" de Roland De Wolk, precum și o serie de lucrări ale autorilor ruși: “Интернет-Жрналистика” de А.А. Калмыков și Л.А. Коханова, "Интернет Жрналистика", de С.Г. Машкова și "Новостная интернет-журналистика" de Александр Амзин, ultimul referindu-se și la structura știrii online. De asemenea, am constatat că în Republica Moldova nu există lucrări relevante la această temă

Scopul acestei lucrări este de a scoate în evidență evoluția proiectelor media, în cazul dat evoluția proiectului mediatic UNIMEDIA.INFO. Totodată, în Republica Moldova nu a fost de găsit studii mai ample despre jurnalismul online sau descrierea unui anumit proiect.

Obiectivele:

De a stabili avantajele presei online, ca platformă informativă

De a analiza evoluția presei online

Studiu de caz asupra evoluției și extinderii portalului de știri UNIMEDIA.INFO

Noutatea temei investigate: Lucrarea de față este axată pe o cercetare complexă a modului în care mass media electronică din Republica Moldova devine o sursă pricipală de informare și o necesitate a secolului. Noutatea lucrării reiese din încercarea de a analiza piața mediatică, cum a evoluat și care au fost factorii care au influiențat.

Metodele de cercetare: Autorul lucrării a apelat la metoda teoretică – studierea surselor bibliografice, metoda de colectare a materiaului empiric, analiza cantitativ- calitativă, pentru prelucrare statistică și interpretarea datelor, precum și analiza structurală.

Structura lucrării: Teza de licență „Proiecte digitale media. Evoluție și extindere”, cuprinde: introducerea, conținutul redat prin două capitole, concluziile, bibliografia și anexa.

În introducerea este argumentată actualitatea și noutatea temei, este expus scopul și principalele obiective ale lucrării.

Primul capitol este structurat în două subcapitole, și cuprinde o selecție de viziuni ale cercetătorilor, relevante, în opinia autorului, pentru fenomenul studiat: noțiuni de bază despre jurnalismul online, știrea și auditoriul online.

Cel de-al doilea capitol, la fel, împărțit în două subcapitole, se axează pe evoluția generală a presei online, date statistice cu refeire la acesta. Facilitățile care le pune la dispoziție presa mediatică, inclusiv și date analitice despre evoluția portalului de știri UNIMEDIA.INFO.

Lucrarea se încheie cu o serie de concluzii referitor la situația actuală, și perspectivele fenomenului studiat.

CAPITOLUL I

PRESA ONLINE. EVOLUȚIE ȘI EXTINDERE

Prezentare generală a mass-medie online

Istoria mass-media începe cu lupta omului pentru libertatea personală și libertatea politică de care depinde libertatea de a vorbi și de a comunica. Până prin anul 1700, scriitorii au luptat pentru dreptul de a imprima liber, după circa un secol au obținut dreptul de a critica și, ulterior, și dreptul de a face reportaje, de a transmite informații, noutăți.

Formarea opiniei publice și menținerea comunicării între membrii acestor comunități ,în continuă expansiune, au fost posibile introducerea și generalizarea mass-media: la început presa de masă, apoi fotografia, filmul, radioul și televiziunea și, în prezent ,internetul.

Mass media reprezintă o denumire generală a tuturor mijloacelor de informare în masă. Aceste mijloace sunt caracterizate prin varietate, după cum am mai menționat presa scrisă, televizorul, radioul și internetul. Dezvoltarea acestora a dus la o răspândire pe scară largă a informației dar și la diversificarea modalităților de a influiența opinia oamenilor. Această dezvoltare este rezultatul dorinței publicului de a fi informat.

În dicționarul politic redactat de Tămaș, mass media este definită astfel: „Ansamblul mijloacelor și modalităților tehnice moderne de informare și influențare a maselor”, sau altfel spus, „comunicarea de masă realizată prin presă, radio, televiziune, cinematograf, cd-uri și alte mijloace”.

Societatea în care informația joacă rolul pe care altădată, în societatea industrială, îl aveau bunurile materiale este o societate informațională (Overkleeft, 1990). Little vorbește despre o societate „în care cele mai importante avantaje sociale, economice și de producție se legă de prelucrarea informațiilor și de comunicații” (1981).

Datorită faptului că atât tehnologia comunicării, cât și ordinea socială sunt într-un proces constant de modificare, avem toate motivele să credem că influențele mass-media asupra societății nu vor fi aceleași de la o epocă la alta. Așadar, este greu să dăm niște reguli sau să formulăm explicații despre efectele comunicării de masă, care să fie valabile pentru toți cetățenii, în același moment.

Mijloacele de comunicare în masa sunt: presa scrisă, radio, televiziune, internet, cinema, publicitate prin afișe etc. Primul astfel de mijloc de comunicare în ordinea istorică, este tiparul, inventat în anul 1455 de Johann Gutenberg.

Dezvoltarea semnificativă a mijloacelor de comunicare în masă s-a produs însa, în acest secol prin apariția mass-mediei electronice: prima jumatate de secol a fost marcată de apariția cinematografului și a radioului, iar a doua de extinderea la nivel de masa a televiziunii. În sfărsit, perioada pe care o traversăm este prin intermediul diferitelor mijloace ca și un sistem de control al comunicării.

Mass-media este cea care mediază raporturi dintre stat și public. Totodata, reperează, selectează, evaluează, prezintă evenimente etc. Mass-media sunt utilizate tot mai frecvent si ca o sursă importantă de divertisment deoarece reclamă costuri bugetare mici pentru indivizi

Constituie o sursă de informare, iar prin informația pe care o difuzează influențează schimbări de atitudini ale publicului larg. Astfel, din punctul de vedere al formării opiniei publice, complexul mass media este principala verigă. În viața economică și socială a țării, acest complex devine din ce în ce mai important, cu atât mai mult cu cât societatea informațizată pe care o creăm a ajuns la apogeu.

Ne-am putea imagina oare lumea noastră modernă fără mass-media? Fără buletinele de știri tv din fiecare seară ,fără vocile cunoscute, vorbirea precipitată a comentatorilor de la posturile de radio, fără ziarele mirosind a vopsea tipografică sau și mai important, fără profunzimile accesibile ale internetului? Mai mult decât atât, în prezent ne putem informa citind știrile direct de pe ecranul celularului. Jurnalistica a devenit un element necesar al vieții cotidiene. Dacă ar fi ca într-o bună zi să dispară, lumea ar fi mai mică, sărăcită de culori și mai puțin atrăgătoare. În viața noastră nu vor mai pătrunde noutățile despre acte teroriste, explozii și confruntări. Nu vom putea urmări desfășurarea competițiilor sportive, nu vom fi la curent cu inaugurarea unor expoziții, despre noutățile din sălile de concert. Nu vom ști ce se întâmplă în jurul nostru.

De aceea, societatea contemporană este caracterizată ca o lume digitală sau o rețea în care noile tehnologii mass-media sunt vectori de dezvoltare socială indiscutabilă. Procesul de formare educațională este integrat în această nouă lume.  

Noile tehnologii din societatea informațională au creat dominanta sistemului de comunicare și interacțiune umană, într-o lume devenită postindustrială prin dezvoltarea unor valori specifice. În elementele mass-media principala caracteristică, din ultimele două decenii a fost dezvoltarea de masă a mediei electronice online. Revoluția tehnologică a desăvârșit un proces producător de metamorfoze profunde în plan sociocultural, conform cu spiritul epca a devenit un element necesar al vieții cotidiene. Dacă ar fi ca într-o bună zi să dispară, lumea ar fi mai mică, sărăcită de culori și mai puțin atrăgătoare. În viața noastră nu vor mai pătrunde noutățile despre acte teroriste, explozii și confruntări. Nu vom putea urmări desfășurarea competițiilor sportive, nu vom fi la curent cu inaugurarea unor expoziții, despre noutățile din sălile de concert. Nu vom ști ce se întâmplă în jurul nostru.

De aceea, societatea contemporană este caracterizată ca o lume digitală sau o rețea în care noile tehnologii mass-media sunt vectori de dezvoltare socială indiscutabilă. Procesul de formare educațională este integrat în această nouă lume.  

Noile tehnologii din societatea informațională au creat dominanta sistemului de comunicare și interacțiune umană, într-o lume devenită postindustrială prin dezvoltarea unor valori specifice. În elementele mass-media principala caracteristică, din ultimele două decenii a fost dezvoltarea de masă a mediei electronice online. Revoluția tehnologică a desăvârșit un proces producător de metamorfoze profunde în plan sociocultural, conform cu spiritul epocii și a creat, practic o nouă ordine a sistemelor de valori la nivel global.

Dobândirea de cunoștințe devine astăzi baza procesului educațional, care e mult mai ușor de asimilat grație noilor tehnologii existente în sfera mass-media. Pe piața mediatică digitală totuși au avut loc anumite progrese, independente de factorii obiectivi și subiectivi, datorită dezvoltării internetului și a presei on-line. Acest fapt a fost determinat de numărul tot mai mare de computere personale, care, în perioada 2005-2010, a crescut de aproape cinci ori ultimele sondaje arată că în 24% din totalul de gospodării este utilizat calculatorul. Totodată, a crescut și rata de penetrare a serviciilor de internet, precum și viteza acestuia. În prezent, aproape toate conexiunile la internet sunt în bandă largă (94% din total). O treime din populația țării utilizează internetul în mod regulat, iar pentru 24.2%, acesta reprezintă principala sursă de informare. Internetul este utilizat cel mai frecvent ca sursă de informare. Această tendință se observă mai mult în mediile urbane, unde există un acces mai larg la serviciile de internet. Iar populația de la sate este, în general, publicul țintă al televiziunii (circa 60%), astfel continuând să fie prima sursă de informare pentru 83.6 % din populația țării.

Creșterea popularității televiziunii și a internetului a determinat companiile și instituțiile care se ocupă de produse mediatice audiovizuale și on-line să își diversifice serviciile și să propună utilizatorilor produse și un conținut nou și calitativ.

Internetul a oferit noi posibilități de diversificare și răspândire a conținutului pentru presa scrisă, radio și televiziuni. Platformele on-line digitale, au contribuit la sporirea vitezei ca cu care se scriu și se publică știrile și informația. Evoluția tehnologiilor digitale a adus pe piața mediatică din Moldova noi actori dinamici, care au impus oarecum noi modalități de accesare a știrilor și informației.

Mass-media digitală implică și un anumit grad de educație mediatică, de care este lipsită, din păcate, majoritatea populației din Moldova. Deși rata educației mediatice a moldovenilor a crescut de-a lungul timpului, aceasta totuși rămâne una din cele mai scăzute din Europa. Pe de o parte, situația dată este determinată de faptul că Moldova rămâne o țară cu o populație majoritară rurală, circa 65% din numărul total, ceea ce împiedică oarecum accesul la diversitatea resurselor digitale, care în mare parte sunt concentrate în mediul urban. Pe de altă parte însă, există factorul migrației masive a tinerilor, care duce la o îmbătrânire rapidă a populației țării, iar persoanele în etate sunt mai puțin deschise spre acceptarea și folosirea noilor tehnologii digitale.

Unul din cele mai mari avantaje de care a beneficiat societatea în urma procesului digitalizării este creșterea gradului de activism social. Rețelele sociale au devenit unul din catalizatorii activismului social și digital. De exemplu, un număr mare de utilizatori ai rețelelor sociale din Moldova (Odnoklassniki înregistrează aproximativ un milion de utilizatori și Facebook – aproximativ 350-400 de mii) a făcut ca aceste platforme să devină un instrument puternic de mobilizare prin intermediul platformelor digitale. Digitalizarea va continua să aibă un impact semnificativ pentru mass-media din Moldova, pe care o va „forța” să își diversifice oferta de știri, să utilizeze diferite platforme și să amplifice gradul de interactivitate.

În următorii ani, numărul de utilizatori ai internetului va continua să crească, ceea ce va impune crearea unor noi modele și căi de diseminare a informației. Această creștere determinată de interesele comerciale ale furnizorilor, probabil, va duce la reducerea costurilor serviciilor de internet, ceea ce va însemna o mai mare penetrare a serviciilor de internet în zonele rurale. Vor fi elaborate și vor apărea noi modele de afaceri mediatice, precum și noi modele de funcționare pentru aceste mijloace de informare în masă.

Totuși se pare că acum media online este principala ramură mediatică ce permite o informare maxim de operativă. Tonul știrii online a fost dat de instituțiile de știri. Anume ele au fost și continuă a fi instituțiile media care valorifică la maxim Internetul, fiind un canal de transmitere a informației.

Chiar mai mult, internetul a “smuls” radioului titlul de mediu cu cea mai rapidă reacție. Astfel, Mike Ward sublinia și faptul că “pe Web există potențialul pentru a aduce la zi informațiile, știrile din showbiz și oricare altă pagină simultan și repetat, minut cu minut, pentru a oferi atât cele mai noi știri, cât și bârfele despre staruri. Un singur site de știri poate publica zeci de variante aduse la zi, pentru fiecare articol, la fiecare câteva minute.”

În presa scrisă , jurnaliștii se confruntă cu limitele impuse de numărul limitat de pagini și de spațiul alocat fiecărui articol și domeniu. În radio și televiziune , timpul este cel care limitează totul. În plus, site-urile Web pot oferi și un plus de elemente : text, audio, video, elemente grafice, toate acestea oferind un surplus de valoare articolului.

Arhivele sunt cele care permit căutarea și accesarea imediată a articolelor , astfel ele reprezintă unul dintre elementele care fac diferența pentru jurnalismul on-line. Internetul oferă jurnaliștilor posibilitatea de a formula informațiile într-un mod în care să permită utilizatorilor să selecteze ceea ce este relevant pentru ei. Utilizatorilor le place să dețină controlul în momentul în care se află în fața calculatorului și să selecteze ceea ce este mai important pentru el. Mike Ward afirmă că nici un alt mediu nu permite consumatorilor receptarea informației în mod activ. Mediul comunicării este într-o permanentă evoluție. Dacă până acum știrile erau făcute pentru un public pasiv, de acum înainte audiența este cea care ia deciziile privind ce, cum și cât din ceea ce oferă jurnaliștii se poate consuma.

Numărul cititorilor de presă on-line a crescut de circa patru ori în ultimii ani. Informația actualizată la minut și posibilitățile multimedia sunt avantaje clare față de un ziar tipărit. Sunt cotidiene care au mai mulți cititori on-line decât ziare vândute. Publicitatea pe internet este mult mai apreciată. Viitorul presei este pe internet. Un portal de știri nu este altceva decât un web portal specializat. Necesitatea existenței portalurilor de știri este evidentă în contextul în care tot mai mulți oameni preferă să deschidă dimineața computerul, sau mai nou laptopul, în loc să răsfoiască un ziar sau să butoneze telecomanda, în timp ce își beau cafeaua. Și asta în contextul în care portalurile de știri sunt platforme informaționale gratuite, spre deosebire de agențiile de știri.

Internetul a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare spectaculoasă, iar numărul utilizatorilor e tot mai mare. În aceste condiții, publicitatea pe Internet a început să crească tot mai mult. Cititorul este tot mai mult atras de ziarele on-line datorită posibilităților multiple ale acestora față de presa scrisă: conținut original, fotografii, arhive, posibilități de participare a utilizatorilor, stratificarea conținutului, navigare facilă, forum, convergența mediilor, posibilități de customizare. Și încă un amănunt, deloc de neglijat: gratuitatea informației.

Publicitarii se orientează spre internet. Presa scrisă pierde în fața presei on-line tot mai multă publicitate. Firmele care oferă publicitate presei sunt interesate de două lucruri majore: mesajul lor să ajungă la câți mai mulți oameni sau la un public țintă, iar costurile să fie cât mai reduse. Studii recente arată că cetățeanul percepe la fel reclama, indiferent de suportul prin care este transmisă. Astfel, este evident că internetul este o soluție mult mai atractiva pentru publicitari decât presa scrisă, televiziune sau radio. Costurile pe internet sunt mult reduse, iar numărul de cititori este în continuă creștere.

Presa scrisă se adaptează rigorilor internetului. Numărul tot mai mare de utilizatori de internet și publicitatea în creștere din acest spațiu au determinat ziarele scrise să acorde tot mai multă atenție domeniului on-line. S-au investit sume importante în site-uri și conținutul a fost adaptat pentru formatul electronic. Astfel, multe cotidiene și-au relansat site-urile în ultimul an și și-au constituit redacții on-line. Încet, încet aceste redacții vor deveni independente față de redacția ziarului tipărit. Sunt ziare care au deja mai mulți cititori în format electronic decât pentru tipar.

Numărul cititorilor de presă on-line va cunoaște creșteri semnificative, statisticile arată că ziarele sunt citite de persoane care au depășit vârsta de 20-21 de ani, iar generația mai tânără își iau informațiile aproape exclusiv de pe internet. Presa electronică va continua să fie realizată de specialiști. Scrisul se va conforma în continuare canoanelor obișnuite. Însă, un rol tot mai mare în redarea informației va reveni și cetățenilor care nu sunt jurnaliști de profesie.

Tehnica modernă, telefoanele mobile, camerele digitale foto și video etc. vor face ca multe dintre evenimentele fierbinți să fie surprinse de persoane aflate la fața locului. Fiecare cetățean "dotat" cu astfel de mijloace va putea surprinde și reda foarte repede informații de interes general sau local. Aceste lucruri se manifestă deja. Tot mai multe ziare au secțiuni de blog-uri, sau cetățenii își pot exprima nemulțumirea față de autorități prin intermediul site-urilor specializate. Presa electronică este o formă a jurnalismului flexibilă și care se află în continuă dezvoltare, fără reguli stricte și principii consacrate. Iată de ce necesitățile, cerințele și specificul consumatorului de informație online sunt, în mare parte, factorii care au determinat forma în care este difuzată informația online.

Jurnalismul online. Aspecte, structuri și evoluție

„Era într-o vineri după-amiază în 1982. Eram șef de redacție responsabil cu acoperirea evenimentelor rurale în New Mexico. Șeful meu m-a sunat să-mi spună că un pachet mă așteaptă la stația de autobuz, la o distanță de 30 de mile și că ar trebui să încep să-l utilizez de luni. Pachetul conținea un calculator portabil de tip Radio Shack Mode 100. Când am deschis cutia am aflat că înăuntru se afla ceva numit modem și că era extrem de rapid. AM găsit de asemenea, chiar și în 1982 o ofertă de 10 ore gratuite la CompuServe. În noaptea aceea, am pus Modelul 100 pe masa din bucătărie. Era cam ora 2 când am reușit în sfârșit să cuplez totul și să setez mașinăria astfel încât să formeze numărul, m-am logat pe CompuServe pentru prima dată. La scurt timp după aceea am descoperit că puteam să primesc AP prin CompuServe”.

Relatarea lui David Carlson este una dintre relatarile pionerilor în jurnalismul electronic. Astăzi David Carlson este profesor de jutnalism electronic și director al Interactive Media Lab de la Colegiul de Jurnalism și Comunicare, Universitatea din Florida. Un pioner în domeniul serviciilor jurnalistice interactive, el are mai mult de 20 de ani de experineță în presa scrisă.

Punctul de început când știrele au fost pentru prima data produse pentru World Wide Web(WWW) poate fi considerat anul 1993. În septembrie 1993, the National Center for Supercomputing Applications de la Universitatea din Illinois a lansat o versiune beta a broweserului Web Mosaic. Într-o lună de zile, Școala de Jurnalism de la Universitatea din Florida a lansat ceea ce ei considerau a fi la acea vreme primul site cu conținut jurnalistic de pe web.

Site-ul a fost numit sugestiv „David Carlson s Virtual World” și era o caspsulă a timpului cu menționarea evenimentelor mai importante în domeniul tehnologiei informaționale și a internetului, începând cu anii 1960 și până în anii 90. Designul site-ului este probabil unul dintre cele mai simple, cu o organizare pe două coloane, cu meniul de linkuri în coloana din stânga, mai îngustă și informa ia principală în coloana din dreapta, care ocupă și cea mai mare parte a spațiului.

Pornind de la acest site de început, este interesant de analizat principiile, caracteristicile și metodele de control dezvoltate ulterior la nivelul Internetului în ultimii 10 ani. La nivelul anului 1996 existau, în plus față de numeroasele buletine disponibile pentru calculatoarele personale, peste 1300 de “surse de știri” accesibile prin Internet. Mai mult de 150 de jurnale începuseră deja să contracteze reclamă online. Doi ani mai târziu, acceași pagină care conținea titlurile de reclamă oferea linkuri către 726 de jurnale.

In august 1996, un ziar regional – San Jose Mercury News din California, SUA- a publicat rezultatele unei investigații de un an de zile referitoare la conexiunile dintre consumul de cocaină din Statele Unite și strângerea de fonduri pentru operațiunile susținute de CIA contra rebelilor din America Centrală. “Dark Alliance. The Story Behind the Crack Explosion” a fost prima relatare de investigație cunoscută la nivelul întregii țări după ce a fost folosită în primul rând diseminarea prin Internet.

The “Dark Alliance” conținea alături de textul clasic linkuri către materiale secundare audio- vizuale, inclusiv fotografii, grafice temporale, biografiile personajelor cheie, stenograme ale Congresului Statelor Unite și rapoarte FBI, ca și mărturii înregistrate, toate acestea numărând aproximativ 200 de pagini de Internet .

Privind în urmă, putem spune că popularitatea pe care “Dark Alliance” a câștigat-o la nivel național în Statele Unite prin noile media a schimbat în mod implicit autoritatea mass-mediei tradiționale de până atunci. Chiar înainte de popularitatea rapoartelor difuzate prin noile media, teoreticieni ai tehnologiilor digiale prevedeau două posibile scenarii în confruntarea dintre informa ia digitală difuzată prin calculatorul personal și presa scrisă: fie prima o va înlocui pe a doua, fie vom asista la o tot mai accentuată tendință de convergență a mediilor

Acest site era baza jurnalismului online. În prezent, internetul reprezintă principala sursă de informare pentru mai mult de jumătate din populația lumii mondiale. Potrivit unui studiu din America, 70% dintre americani consideră că jurnalismul este un element important care contribuie la îmbunătățirea vieții acestora, 64% sunt nemulțumiți de calitatea pe care o are în comunitățile din care aparțin.

De asemenea, Internetul se detașează de mediile tradiționale, cum sunt ziarele și televiziunea, 48% dintre cei chestionați declarând că principala lor sursă de informare și de preluare a știrilor o constituie mediul online. Acesta înregistrează o creștere de 40% comparativ cu anul trecut, potrivit analistilor eMarketer.

Siteurile sunt cea mai agreată sursa de preluare a informațiilor, 86% dintre americani declarând acest lucru. De asemenea, 77% dintre respondenți au afirmat că urmaresc știrile de la televizor, 74% au declarat că ascultă radioul și 70% au plasat ziarele ca surse importante care furnizeaza știri.

Preferința pentru mediul online vine în special din partea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani. 55% dintre aceștia consideră Internetul o metoda importantă de informare, în timp ce 35% dintre cei cu vârsta peste 65 de ani se informeaza în continuare din mediile tradiționale, conform datelor citate de eMarketer.

Generația tradițională a media, în prezent, este devansată de serviciile online. Companiile tradiționale de știri trebuie să investească în produse și servicii noi, dar și în calitate, gradul de influență și impactul pe care ar trebui să le aibă informațiile transmise. Internetul reprezinta nu doar o sursă importantă de furnizare a știrilor, ci este considerat, de către 32% dintre respondenți, și cel mai de încredere mijloc de informare, relevă studiul Zogby Interactive Poll.

În Republica Moldova lucrurile stau puțin altfel, internetul se clasează tocmai pe locul 2-3.

Care este principala sursă pentru informarea dvs?

Televiziunea rămâne a fi principala sursă de informare a cetățenilor din Republica Moldova, pe locul doi și trei situându-se, respectiv, internetul și radioul. Cărțile și ziarele sunt opțiunile cel mai puțin preferate de moldoveni în clasamentul mijloacelor de informare, fiind citite zilnic de numai 9% din populație – se arată în Barometrul Opiniei Publice (BOP), prezentat joi, 24 aprilie, în cadrul unei conferințe de presă de către experții Institutului de Politici Publice (IPP).

Internetul se plasează pe locul doi în topul surselor de informare în Moldova cu aproape 15%. Internetul este accesat zilnic de 42% dintre intervievați, ceea ce este cu 4% mai mult decât datele BOP din noiembrie 2013. Aceasta denotă că internetul câștigă teren în fața mass-mediei tradițonale în Republica Moldova. Pentru 20% dintre respondenți internetul constituie cea mai importantă sursă de informare.

Cât de des dvs…?

Totodată, 63% dintre intervievați consideră că au acces liber la infomație într-o măsură mare și foarte mare, 30% – într-o măsură mică, iar 3% din respondenți consideră că nu au deloc acces la informație.

Începutul anului 2015 se înregistra ca fiind unul aglomerat cu lansări de site-uri în zona de știri și conținut media. Astfel, se înțelege că acesta este un doemniu care evoluează, crește. În ianuarie, 2015, online-ul moldovenesc înregistra aproximativ 185 de site-uri, în primăvara acestui an numărul a crescut considerabil, în luna martine numărul portalurilor de știri a crescut până șa 208 site-uri.

Pe lângă faptul că piața online din R. Moldova e suprasaturată cu site-urile de reduceri colective și site-uri dedicate femeilor, în ultimul timp au apărut tot mai multe site-uri economice:

Mybusiness.md – În acest site găsești conținut de calitate și cel mai important – conținut propriu.

Businesszone.md – Recent lansat de un grup de tineri. Apar articole destul de interesante, dar timpul va arăta.

Agrobiznes.md – Site dedicat în special antreprenorilor din agricultură, domeniu care ar trebui să scoată țara din impas.

În ultimii doi ani, numarul de utilizatori de internet a crescut cu 8% în Republica Moldova

Studiul gemiusAudience, realizat de Gemius în parteneriat cu Biroul de Audit al Tirajelor și Internetului (BATI) din Republica Moldova, arată că în decembrie 2014 s-a înregistrat o crestere de 8 procente a numărului de utilizatori de internet, comparativ cu aceeași lună a anului 2012. Au crescut de asemenea și frecvența cumparaturilor online și numarul celor care se conecteaza la internet prin intermediul dispozitivelor mobile.

În decembrie 2012, în Republica Moldova populația de internet era de 1,61 milioane de useri, în decembrie 2014, numarul utilizatorilor a atins 1,74 milioane. Daca în 2012 distributia pe sexe era aproape egala, femei 50.18% si barbati 49.82%, acum femeile reprezinta 52.21% din totalul userilor, iar barbatii doar 47.79%. De altfel, cele mai mari cresteri ale populatiei de internet sunt înregistrate în randul utilizatoarelor din segmentele de varsta 15-19, crestere de 32% față de 2012 și 30-39, crestere de 21%.

Deși traficul mobil este relativ scazut în Republica Moldova, în ultimii doi ani, a crescut procentul celor care se conecteaza la internet de pe smartphone sau tabletă. În 2012, doar 5.86% dintre useri declarau că folosesc tableta pentru navigare pe internet, în schimb, în decembrie 2014 procentul aproape că s-a dublat atingând 10.84%. Situația este similara și în cazul smartphone-urilor: 25.7% dintre utilizatori spuneau că se contecteaza la internet de pe mobil în 2012 și 30.7% declară acest lucru în decembrie 2014.

Gospodării dotate cu tehnică, % din numărul total de gospodării.

În pofida unor impedimente de ordin politic, economic, tehnic etc., iată că pe piața mediatică digitală totuși au avut loc anumite progrese, independente de factorii obiectivi și subiectivi, datorită dezvoltării internetului și a presei on-line. Acest fapt a fost determinat de numărul tot mai mare de computere personale, care, în perioada 2005-2010, a crescut de aproape cinci ori, iar ultimele sondaje arată că în 24% din totalul de gospodării este utilizat calculatorul. Totodată, a crescut și rata de penetrare a serviciilor de internet, precum și viteza acestuia. În prezent, aproape toate conexiunile la internet sunt în bandă largă (94% din total). O treime din populația țării utilizează internetul în mod regulat, iar pentru 24.2%, acesta reprezintă principala sursă de informare.

Penetrarea rapidă a serviciilor de telefonie mobilă din ultimii cinci ani a dus la un grad mai mare de comunicare digitală între diferite comunități. Astfel, la sfârșitul anului 2011, de serviciile telefoniei mobile se foloseau aproximativ 83% din populația țării, ceea ce reprezenta 2,9 milioane de abonați. Chiar dacă avantajele telefoniei mobile nu sunt încă folosite la nivel maxim, acest domeniu este cu perspectivă.

Internetul este utilizat cel mai frecvent ca sursă de informare. Această tendință se observă mai mult în mediile urbane, unde există un acces mai larg la serviciile de internet. Dacă în anul 2005, internetul nici nu figura printre cele mai importante surse de informare a populației, atunci în 2012, conform datelor oferite de Barometrul de Opinie Publică, pentru 28% din respondenți internetul a devenit prima sursă de informare.

Cea mai mare schimbare în ceea ce privește calitatea știrilor și a produselor mediatice a avut loc în cazul platformelor informaționale pe internet. Pe parcursul ultimilor cinci ani, site-urile de știri și-au diversificat conținutul – dacă inițial postau doar texte, ulterior au progresat până la transmisii în direct a evenimentelor publice, reportaje în direct și alte elemente mediatice. A devenit foarte popular procesul de iReporting, care-i dă posibilitate fiecărui cetățean să înregistreze audio sau video diferite evenimente, iar ulterior acestea să fie postate pe internet și să devină știri de top pentru televiziuni, radiouri sau presa scrisă. Totodată, aceste știri ajută la dezvoltarea blogging-ului, un serviciu de producere și diseminare a știrilor.

Internetul a oferit noi posibilități de diversificare și răspândire a conținutului pentru presa scrisă, radio și televiziuni. Platformele on-line digitale, de asemenea, au contribuit la sporirea vitezei cu care se scriu și se publică știrile și informația. Evoluția tehnologiilor digitale a adus pe piața mediatică din Moldova noi actori dinamici, care au impus oarecum noi modalități de accesare a știrilor și informației, spre exemplu, platforme on-line. Chiar dacă progresele înregistrate în procesul digitalizării au fost inegale, mai ales relația sat-oraș, impactul mass-mediei digitale în ceea ce privește oferta de știri și mai ales calitatea acestora este pozitiv. Există un volum și o varietate mai mare de produse mediatice de știri, o viteză mai mare de livrare, postare și accesare a acestora, precum și noi modalități de diseminare a știrilor, care pot fi actualizate la fiecare oră.

Concurența în spațiul mediatic al țării cauzează atât efecte pozitive, cât și negative. Pe de o parte, procesul de digitalizare a facilitat munca jurnaliștilor, mai ales în cazul identificării subiectelor care urmează a fi analizate sau în procesul de documentare, un avantaj semnificativ pentru jurnaliștii de investigație, a oferit posibilitatea ca sursele pentru obținerea anumitor materiale jurnalistice să fie mai accesibile și, nu în ultimul rând, a simplificat lucrul în ceea ce privește verificarea anumitor informații. Pe de altă parte, procesul de digitalizare a creat și anumite dezavantaje, spre exemplu: lipsa diversității de opinie, aceasta se întâmplă mai ales în goana jurnaliștilor de a fi primii care postează o anumită informație sau știre; prezentarea superficială; încălcarea normelor etice etc. Procesul de digitalizare a amplificat oarecum și așa-zisul „furt” de informație, atunci când o instituție mediatică preia o știre fără a cita sursa principală. Procesul de digitalizare este oarecum responsabil de „moartea” jurnalismului de teren, care va fi mai puțin practicat odată cu intrarea în vigoare a noilor reguli impuse și va fi înlocuit de așa-numitul „jurnalism google” sau „jurnalism de mâna a doua”.

Unul din cele mai mari avantaje de care a beneficiat societatea în urma procesului digitalizării este creșterea gradului de activism social. Astfel, în timpul guvernării comuniste, când mass-media tradițională se afla sub controlul guvernului, platformele digitale au constituit o oportunitate pentru exercitarea libertății de exprimare. Or, protestele în masă cauzate de fraudarea alegerilor din aprilie 2009 au început mai întâi pe rețelele de socializare Facebook și Twitter. Această mobilizare s-a soldat ulterior cu ieșirea pe străzile Chișinăului a peste 20 de mii de persoane. Protestele au dus la alegerile parlamentare anticipate, stabilite pentru 29 iulie 2009. Rețelele sociale au devenit unul din catalizatorii activismului social și digital. De exemplu, numărul mare de utilizatori ai rețelelor sociale din Moldova, Odnoklassniki înregistrează aproximativ un milion de utilizatori și Facebook – aproximativ 350-400 de mii, pe atunci erau doar 240 de mii, au făcut ca aceste platforme să devină un instrument puternic de mobilizare prin intermediul platformelor digitale. Experții locali cred că numărul record de alegători care s-au prezentat la alegerile parlamentare din noiembrie 2010 a fost posibil datorită campaniilor on-line care au încurajat populația din Moldova să participe la vot. Cota înaltă de participare s-a exprimat mai ales prin creșterea numărului de alegători tineri și a celor care locuiesc sau muncesc în țările Uniunii Europene.

În ultimii ani, mass-media din Moldova a beneficiat de un flux de investiții din partea companiilor străine. Printre acestea se numără holdingul media român Realitatea-Cațavencu și compania germană Rheinstein Media Management. Totuși o mare problemă rămâne cea a identificării proprietarilor reali ai instituțiilor mediatice. Structura și modul cum este definită proprietatea în cazul mass-mediei din Moldova este lipsită de transparență. Lipsa de progrese în acest domeniu este cauzată, în mare parte, de ambiguitatea regulamentelor și legilor. De exemplu, legislația ce se referă la mass-media din Moldova utilizează termeni ca fondator și co-fondator, dar nu proprietar. Chiar dacă Codul Audiovizualului și Legea Presei au fost, în repetate rânduri, amendate și modificate, niciunul din aceste amendamente nu s-a referit la structura proprietății și la modul de finanțare în mass-media. În consecință, proprietarii reali ai instituțiilor mediatice rămân necunoscuți publicului larg. Acest fenomen contribuie la apariția unor situații foarte neclare în ceea ce privește procesul de consolidare a grupurilor mediatice (trusturile media). Această problemă ar putea fi soluționată odată cu adoptarea noului Cod al Audiovizualului (CAV).

O altă problemă majoră pentru mass-media în general, dar care va afecta pe viitor și spațiul digital, este lipsa independenței instituțiilor responsabile de procesul de digitalizare, printre acestea CCA, ANRCETI și Radiocomunicații. Aceste instituții sunt, în multe cazuri, pasibile de influența factorului politic și financiar, care compromite și lezează independența lor în procesul de luare a deciziilor.

Digitalizarea va continua să aibă un impact semnificativ pentru mass-media din Moldova, pe care o va „forța” să își diversifice oferta de știri, să utilizeze diferite platforme și să amplifice gradul de interactivitate. Un element important pentru procesul de digitizare este și creșterea gradului de penetrare a telefoniei mobile pe teritoriul țării, ceea ce va avea un impact direct asupra accesului populației la știri și informații, spre exemplu: pe viitor, va exista posibilitatea ca ziarele și canalele de televiziune să fie accesate preponderent prin intermediul telefoanelor mobile.

În următorii câțiva ani, numărul de utilizatori ai internetului va continua să crească, ceea ce va impune crearea unor noi modele și căi de diseminare a informației. De asemenea, această creștere determinată de interesele comerciale ale furnizorilor, probabil, va duce la reducerea costurilor serviciilor de internet, ceea ce va însemna o mai mare penetrare a serviciilor de internet în zonele rurale. Ne putem aștepta ca internetul să câștige și la capitolul sursă de informare în masă. Astfel, internetul – considerat, actualmente, a patra sursă de informare, cedând primele poziții televiziunii, radioului și presei scrise – ar putea urca, în următorii cinci ani, pe locul al doilea, după televiziune.

Presa scrisă va continua, probabil, să piardă teren în fața televiziunii și a internetului. Această tendință este încă de pe acum semnalată de sondajele de opinie. Descreșterea popularității presei scrise va „forța” anumite publicații print să-și reducă activitatea doar la varianta on-line. Ca rezultat, vor fi elaborate și vor apărea noi modele de afaceri mediatice, precum și noi modele de funcționare pentru aceste mijloace de informare în masă. Cel mai important eveniment din următorii ani legat de digitizare, dacă acest proces va reuși totuși, va fi trecerea televiziunilor la emisia în format digital. Totuși este foarte puțin probabil ca în prezet, un procent înalt al populației beneficiază de media digitală și acces la televiziunea digitală. Astfel, ajungem la concluzia că acest proces ar mai putea dura, iar dacă se va implimenta televiziunea digitălă aceasta nu va fi atât de populară din cauza restricțiilor finaciare și neștiință, în cazul persoanelor trecute de vârsta a doua, a treia.

Capitolul II

STUDIU DE CAZ.PORTALURI ONLINE. UNIMEDIA – EVOLUȚIE ȘI EXTINDERE

2.1 Evoluția generală a presei online

În secolul XXI nu există niciun segment comercial sau profesional neatins de revoluția internetului. Internetul a reușit, datorită flexibilității sale, să se infiltreze în toate domeniile posibile. Putem comanda on-line o pizza sau un sacou, putem citi discursul președintelui pe pagina sa web, putem studia din cărți electronice, putem călători în India fără a ne ridica din fotoliul și putem comunica cu prietenii de peste Ocean. Orice e posibil la distanța de un click. Progresul tehnologic ne oferă noi posibilități, dar și ne face să fim mai leneși, mai selectivi și mai zgârciți în a cheltui timpul. Vrem să mâncâm rapid, să ne îmbrăcăm rapid și, desigur, vrem să ne informăm rapid. Nu mai avem timp să mergem până la chioșc pentru a cumpăra un ziar sau să vizionăm întreg buletinul de știri la tv – vrem să alegem ce citim pentru a ne informa și când vrem să ne informăm. Astfel, internetul a creat o revoluție în tehnologia mass-media. Fiind un mediu hibrid, el favorizează contopirea diferitelor canale de comunicare într-unul singur. Fenomenul de topire a granițelor dintre canalele mediatice se numește covergența mediilor . Ascultăm radio și privim buletinele de știri ale unui post tv în on-line, iar orice portal de știri oferă fișiere audio sau video.

Domeniul jurnalistic este cel mai “afectat” de această extindere a Internetului, care pune stăpânire pe tot ceea ce înseamnă informație. Internetul nu mai este doar un mijloc de comunicare sau promovare a unor servicii – el a devenit un mijloc de informare pe scara largă. El oferă informații într-un mod care permite utilizatorilor să selecteze ceea ce este relevant pentru ei. După televiziune, care este un lider constant, însă în scădere pe parcursul ultimilor ani, presa on-line a depășit presa scrisă la capitolul principala sursă de informare încă în 2008, conform unui studiu realizat de organizația Pew Research Center .

“Jurnalismul on-line presupune colectarea, redactarea și difuzarea de informații prin și/sau pentru Web. De obicei, sintagma “jurnalist on-line” se aplică celor care lucrează pentru o instituție de presă care se difuzează pe Internet, fie că este vorba de varianta on-line a unei publicații, fie că avem de a face cu un organ media creat special pentru Internet”. Mass media on-line, deși are trăsături specifice, activează conform unor standarde comune cu cele ale presei tradiționale: profesionalism, corectitudine, obiectivitate, imparțialitate, informare veridică. “Esența activității de jurnalist nu se poate schimba doar pentru că se schimbă mediul de difuzare a informației” .

Dezvoltarea jurnalismului on-line presupune o varietate de forme ale edițiilor web. Există câteva mari tipuri de site-uri web, între care: site-uri prersonale, site-uri de companie și site-uri de știri. Ultimele se impart în ediții electronice ale unor ziare, posture radio, canale tv și publicații Internet de sine stătătoare .

Știrile sunt într-o continuă schimbare și sunt actualizate permanent deoarece utilizatorii pun mare preț pe cât de “proaspătă” este o știre. Tehnologia evoluează pe zi ce trece, având un impact foarte mare în toate domeniile, îndeosebi asupra jurnalismului.

Redacțiile au o structura din ce în ce mai descentralizată și flexibilă, printre angajați fiind acceptați și freelanceri. Întreaga industrie media se modifică, astfel furnizorii de știri principali nu sunt doar ziarele sau televiziunile tradiționale, ci chiar organizații care folosesc Internetul ca mijloc de comunicare în masă și de informare la scară largă. Televiziunile și ziarele informează pe un spațiu restrâns, unele la scară națională. Dar știrile on-line pot servii arii largi de consum, din moment ce nu există nicio formă de restrângere.

Responsabilitatea cea mai mare a mass-media electronice este informarea corectă a utilizatorilor de Internet. Cei mai multi dintre noi preferă de cele mai multe ori să deschidă laptop-ul sau calculatorul pentru a citi un ziar decât să meargă la chioșc să-l cumpere, să-l citească și chiar să-și murdarească mâinile.

O dată cu progresul tehnologic și scăderea prețurilor sistemelor de calcul, un număr tot mai mare de oameni pot beneficia de contactul cu mediul electronic. Cu ajutorul computerelor sunt realizate mesajele sau efectele speciale din domeniul cinematografic sau animația din genericele pentru televiziune. Din ce în ce mai mult, în acest domeniu electronic este folosită substituirea textelor prin imagine animată.

Atât ziarele, cât și posturile de radio sau televiziune au pagini de web, informând si beneficiind de reclamă pe toate “câmpurile” posibile. Acum putem urmări știri on-line cu un simplu click. Emisiunile radio si de televiziune au fiecare adresă de e-mail unde ascultătorii sau telespectatorii pot trimite mesaje. Din ce în ce mai mulți prezentatori de știri îndeamnă telespectatorii să viziteze site-ul de Internet al postului respective.

În această lucrare, mă voi referi la o publicație care a apărut, se dezvoltă și difuzează informație exclusiv în mediul virtual – portal de știri, care, în opinia mea, reprezintă forma pură a jurnalismului on-line.

Spre deosebire de agențiile de presă, care prestează informații contra plată, destinate, în primul rând, instituțiilor de presă, portalurile de știri se adresează publicului larg și oferă informații de interes public, în mod operativ și absolut gratuit.

E necesar de a sublinia că nu orice site care publică știri este un portal de știri.

„Dacă e să ne referim site-urile de știri din Moldova, nimeni nu-și poate atribui exclusiv titlul de portal de știri. Este cel puțin comic faptul că toți se autointitulează.

În prezent, piața mediatică, continuă să se dezvolte în același ritm ca și în trecut, mici avansări înregistrează portalurile și platformele informative. Astfel, piața mediatică din Moldova continuă diversificarea ofertelor, modificându-și grilele și conținutul, în așa mod încât să atragă cât mai mulți consumatori de media.

Putem spune cu certitudine că presa audiovizuală se dezvoltă de la an la an, iar interesul consumatorilor este în creștere. Aceasta este demonstrat și de raportul Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI), conform căruia numărul abonaților la serviciile de retransmisie a programelor televizate, internet (servicii TV multicanal) a crescut comparativ cu anii trecut. Cea mai mare creștere a fost înregistrată de abonații la serviciile TV multicanal în format digital și conectariile la internet. De asemenea, conform Barometrului opiniei publice din Moldova, efectuat de Institutul de Politici Publice, sursa cea mai importantă de informare a populației continuă să fie televiziunea (88%), aceasta fiind și sursa de informare în care 67% din populație au cea mai mare încredere.

Chiar dacă, analizate separat, ziarele tipărite și cele online prezintă avantaje și dezavantaje în egală măsură, separarea lor bruscă influențează în mod direct raportul calitate – cantitate în ceea ce privește materialele de presă. "Principalul beneficiu al trecerii unui ziar pe online se referă, în primul rând, la reducerea costurilor. Multe ziare considerate mari au făcut acest lucru; criza a afectat grav conturile finanțatorilor, care au fost nevoiți să facă niște sacrificii: restrângerea de personal și trecerea pe online, dar odată cu acestea s-a redus, în mod evident, și calitatea materialelor de presă, pentru că acum ziarele vor să facă mult mai multe știri ca înainte, dar cu un personal redus. În felul acesta, ziarele online au ajuns să fie un fel de mașină xerox virtuală, care copiază majoritatea știrilor de pe agenții, de la televizor, de la radio, de multe ori fără a se cita sursa; toate ziarele online au aceleași informații pe care le găsim pe toate site-urile. Jurnaliștii trebuie să fie tot timpul conectați la realitate, dar, fiind foarte puțini oameni, ei nu mai merg pe teren, iar realitatea pe care o difuzează este cea virtuală, deoarece fac toată munca din fața monitorului. Ei nu mai au cum să meargă pe teren pentru că trebuie să mențină traficul pe site, deoarece ziarele online sunt plătite în funcție de trafic. Orice agenție de publicitate când vine să dezvolte o campanie pe un site, întreabă de trafic. În funcție de acesta, îți oferă un preț mai mic sau mai mare pentru o reclamă. În interesul de a menține sau de a crește traficul site-ului, jurnaliștii online se concentrează mai mult pe știri și pe fapt divers și nu mai publică articole aparținând celorlalte genuri jurnalistice: reportaj, anchetă, interviu, care formau, pe vremuri, coloana vertebrală a ziarului", spune Tiberiu Lovin.

La capitolul libertatea presei, Republica Moldova nu a înregistrat schimbări radicale față de anii precedenți. După ce în 2010 presa din Republica Moldova și-a schimbat statutul din „neliberă” în „parțial liberă”, tendința de menținere a acestui statut a fost menținută în tot acest timp. Totuși, în ultimul an, în domeniul libertății presei din Moldova nu au fost înregistrate evoluții care ar fi permis creșterea ratingului, ci din contra, se remarcă o anumită stagnare și chiar regres. Astfel, Republica Moldova mai pierde poziții în clasamentul general realizat de Reporters sans frontiers (Reporteri fără frontiere), ocupând locul 55 din 179, cu un total de 26,01 puncte.

Nu există evoluții majore pe piața mass-media. Cadrul legislativ nu a fost perfecționat, iar presa se confruntă în continuare cu una din cele mai stringente probleme ale sale, și anume creșterea prețurilor pentru difuzare, în special odată cu modificările tarifelor.

Cât despre contextul politic, situația mass-mediei din Republica Moldova nu s-a schimbat în mod radical în comparație cu anii precedenți. Totuși domeniul libertății mass-media nu s-a bucurat de o atenție deosebită din partea Guvernului, așa cum se întâmpla în anii trecuți. Chiar dacă clasa proeuropeană, odată cu venirea la putere în vara anului 2009, a promis în planul ei de guvernare să armonizeze legislația cu privire la mass-media cu normele europene, să adopte un nou Cod al audiovizualului, să continue reformarea radiodifuzorului public, precum și să încurajeze investițiile în mass-media locală, până la momentul actual e în vigoare Codul audiovizualului adoptat în 2006, iar radiodifuzorul public continuă să se afle în proces de reformare.

2.2 Studiu de caz. Evoluția și rezistența portalului de știri UNIMEDIA

UNIMEDIA.INFO este un portal de știri din Republica Moldova. În acest moment este unul dintre cele mai populare site-uri de știri, analize și comentari din Republica Moldova cu sediul la Chișinău. UNIMEDIA face parte din grupul SC„MIRAZA” care deține Expresul de Ungheni. UNIMEDIA are o audiență de cca 400 – 450(anexa1) mii de vizitatori unici lunar și formează categoria premium de audiență online din Republica Moldova. Site-ul de știri UNIMEDIA este accesat de către oameni activi social, cu venituri peste medie, educați, interesați de politică și afaceri.

Portalul de știri UNIMEDIA a fost fondat în anul 2005 de către Tudor Darie, Dumitru Ciorici și frații Vasile și Sergiu Gălușcă. În anul 2010, site-ul a fost evaluat la peste 0.7 milioane euro, iar de la 1 ianuarie 2015 acesta a fost preluat de către SC MIRAZA SRL.

Portalul de știri UNIMEDIA este o investiție privată și urmărește să obțină profit, iar din punct de vedere editorial – să-și informeze vizitatorii în mod operativ și imparțial.

UNIMEDIA își propune să apropie și să faciliteze discuția dintre cetățeanul simplu și persoanele publice. Portalul este un spațiu al discuțiilor, unde pot fi exprimate liber opinii contradictorii pe diferite teme. Tendința UNIMEDIA este să devină un portal multimedia, care este elaborat cu participarea activă a cititorilor în format text, foto, audio și video.

Conținutul portalului UNIMEDIA este format preponderent din știri, care sunt structurate în cadrul a zece categorii: știri de top, politic, social, economic, integrare europeană, MD în presa străină, IT, știință, sport, monden și Youtube&Facebook (anexa2). Suplimentar, UNIMEDIA publică analize, interviuri, realizează sondaje online și dezvoltă proiecte media proprii.

Unul dintre pricipalele pricipii a portalului este operativitate. UNIMEDIA anticipează și transmite online cele mai importante evenimente, care prezintă interes pentru publicul online din Republica Moldova. Știrile se publică pe site la scurt timp de la producerea evenimentului, astfel încât vizitatorii să aleagă UNIMEDIA ca prima sursă de știri online.

Un alt pricipiu pe care îl i-au în calcul proprietarii UNIMEDIA este interactivitate. Vizitatorii UNIMEDIA au posibilitatea de se implica direct la elaborarea conținutului. Ei pot să expedieze știri în format text, foto, audio și video, inclusiv să-și exprime opinia vis-a-vis de știrile publicate.

Abordare originală este un alt pricipiu după care se conduc jurnaliștii UNIMEDIA. Subiectele de presă sunt tratate dintr-un punct de vedere neconvențional, care formează un stil aparte al știrilor UNIMEDIA.

Profesionalismul este unul din principiile de bază a portalului. Dacă este un subiect scandalos, știrea nu se publică până când nu este verificată din a doua sursă. Se publică doar fapte. Învinuirile fără probe pot fi publicate doar în cazul în care reprezintă opinia unei persoane concrete.

Imparțialitate. În cazul în care subiectul de presă reprezintă un conflict, se solicită cât mai multor opinii pe criteriul echidistanței, astfel încât UNIMEDIA să nu fie perceput ca fiind un portal de știri partizan.

Până la sfârșitul anunlui 2014, portalul se identifica ca neavând neafiliere politică. Angajații UNIMEDIA pot fi membri sau simpatizanți ai diferitor partide politice, dar în activitatea reportericească se ghidează de normele deontologice ale ziaristului și nu angajează portalul de știri în dispute politice.

În prezent multe portaluri din Republica Moldova au renunțat la forum, vizitatorii nu mai au posibilitatea de a-și spune direct părere despre un anumit subiect, aceasta se face prin intermediul Facebook. UNIMEDIA.INFO încă a mai păstrat acest aspect(anexa3). Comentariile sunt moderate într-un mod democratic și echilibrat. Astfel utilizatorii care discriminează alte persoane pe baza de naționalitate, rasă, etnie, religie, gen sau opțiune sexuală;

– incită la violență sau reprezintă atacuri la persoană, răbufniri sau reacții necontrolate;

– scriu comentarii care reprezintă spam, conțin publicitate pentru profit; lipsite de sens/conținut; sunt alcătuite doar dintr-un link/imagine; strict personale;

– comentarii trimise în dublu sau multiplu exemplar,

– promovează un alt site în mod vădit;

– transformă forumul în monolog sau dialog, aceștia pot fi avertizați, pot fi blocați pentru o anumită perioadă de timp, sau le poate fi blocat contul definitiv.

Portalul de știri UNIMEDIA, pe lângă rolul de informare și interpretare, are și o responsabilitate civică, promovând valori în societate. În același timp, UNIMEDIA are o poziție tranșantă față de situația din societate, care este fie promovată corespunzător în conținutul portalului:

Conflictul transnistrean. UNIMEDIA susține integritatea teritorială a Republicii Moldova și optează pentru retragerea necondiționată a trupelor ruse de pe teritoriul regiunii transnistrene;

Politică externă. UNIMEDIA susține integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și NATO, ca metodă de soluționare pașnică și grabnică a conflictului transnistrean. Politica Republicii Moldova cu Rusia, Ucraina și România se bazează pe relațiile de bună vecinătate;

Reformarea clasei politice. Aceștia pledează pentru reformarea clasei politice, care este o precondiție pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova la standardele occidentale.

De alungul anilor portalul s-a confruntat cu nenumărat probleme și tentative de a fi închis de către regimul comunist. În aprilie 2008, Procuratura Generală a Republicii Moldova a cerut lista de adrese IP a comentatorilor care scriau critic la adresa guvernării comuniste. UNIMEDIA a refuzat predarea adreselor IP motivând că aceste adrese nu se stochează în termen mai mare de 10 zile.

Pe 7 aprilie 2009, în timpul protestelor în masă de la Chișinău, guvernarea comunistă a blocat accesul la site-ul de știri Unimedia.md și la multe alte site-uri de știri independente.

În mai multe rânduri, Procuratura Generală a cerut Întreprinderii de Stat MoldData să blocheze numele de domeniu UNIMEDIA.MD motivând că pe acest site de știri utilizatorii publică frecvent comentarii care ar instiga la lovitură de stat și ură interetnică.

În anul 2012 au existat mai multe presiuni în adresa UNIMEDIA. În rezultat, site-ul și-a schimbat domenul din .md în .infom acesta fiind unul dintre principalele schimbări făcute în acel moment, un prim pas spre evoluție.

Primul val de entuziasm de la lansare, UNIMEDIA l-a avut abia după doi ani de la lansarea site-ului, în 2007, când au avut loc alegerile primarului de Chișinău. În acea zi, de la 200 de vizitatori UNIMEDIA a ajuns la 1700 într-o zi, iar peste doi ani cifrele au crescut de mii de ori. În 2009, după protestele din centrul capitalei, UNIMEDIA a înregistrat un nou record – circa 15 mii de vizitatori unici în zilele zbuciumate.

Timp de 5 ani de zile proiectul nu a dat niciun venit, „se facea volunatariat, se lucra pentru plăcere și entuziasm”, spune Dumitru Ciorici, fostul redactor-șef UNIMEDIA.

Proiectul a început să devină profitabil abia în 2010. La alegerile din acel UNIMEDIA a atins un nou record – deja peste 20 – 25 de mii de vizitatori unici pe zi, cee ace ar însemna o creștere enormă în comparație cu 2007, unde erau doar 1700.

Din cele 12 rubrici, pe care este structurat site-ul, rubrica Politic este cea mai solicitată. Lunar, știrile politice înregistrează peste 1 mln de afișări. Din multitudinea de știri care apar în fiecare zi pe UNIMEDIA, partea leului revine anume știrilor politice. (20-30%). Indiferent de numărul de știri politice care apar pe site zilnic, ele rămân a fi cele mai citite. Astfel, interesul vizitatorilor pentru evenimentele politice implică și o atenție deosebită din partea redacției pentru acest tip de știri. Putem spune că știrile politice sunt cartea de vizită a portalului de știri UNIMEDIA și reflectă cel mai bine caracteristicile unei știri online.

În prezent un element definitoriu reprezintă accesibilitatea și ușurința cu care este accesat un portal, ușurința cu care este găsită informația. Foarte mult contează amplasarea știrilor în pagină, evdențierea unor știri de top și clasarea acestora pe categorii.

Timp de 10 ani UNIMEDIA a implimentat, dezvoltat și aplicat diferite moduri de a amplasa și tramsnite informația. Pentru o periaodă de 10 ani de zile portalul de știri UNIMEDA a făcut un singur redisign(anexa, cum arăta UNIMEDIA în 2010).

Astfel, înțelegem că design-ul ocupă o poziție importantă pentru o platformă informativă, iar interactivitatea poat fi plasată și ea ca o funcție importantă. În urmă cu doar catîva ani internetul înca experimenta interactivitatea; forumurile de discuții erau în vogă pe măsura ce din ce în ce mai multe persoane cu interese și pasiuni diverse dobandeau acces la internet. Aceștia au întărit și au perpetuat un concept nou: comunitatea virtuala ca furnizor de continut. De aici până la interactivitatea web 2.0, cu design specific, prietenos și atractiv și functii numeroase care permit și încurajează interacțiunea între utilizatorii site-urilor nu a mai fost decat un pas.

În 2010 puteam spune ca internetul a ajuns la o maturitate care ii va consolida pozitia de alternativa media accesibila tuturor. Astfel, UNIMEDIA a profitat din pln și a început a experimenta cu publicitatea, publicitate care online care nu se mai desfășura experimental, doar prin clasicele bannere, ci si prin "happening-uri" creative sustinute de echipe profesioniste de programatori si prin "mutari" ingenioase de PR si marketing.

În 2010 nu era suficient să ai un site sa-l folosesti pentru a-ti vinde serviciile si produsele. Site-urile web nu mai erau simple "carti de vizita virtuale", pasive și tehnice, ci instrumente complexe de comunicare targetata, eficienta, catre un public în cautare de informatii si dornic sa fie convins sa cumpere, iar ăsta a fost un alt pas pe care l-a prins și UNIMEDIA.

În prezent, UNIMEDIA este practic singurul care are log-in pentru utilizatori, regulament ce urmează a fi respectat de aceștia și panou de administrare a comportamentului lor. La fel, putem vorbi de una din cele mai complicate infrastructuri tehnice și o interacțiune maximă dintre utilizatori, administratori și beneficiari. În rezultat, audiența poate participa la elaborarea conținutului portalului, urmări știri din cel puțin 10 categorii (anexa2), poate vota, participa la dezbateri, aprecia comentarii cu note, urmări LIVE video, adresa întrebări politicienilor, Newsletter, curs valutar, meteo. Deci, un număr de opțiuni net superior decât serviciile/opțiunile oferite de alte site-uri de știri”, explică fostul director editorial UNIMEDIA, Dumitru Ciorici.

Necesitatea existenței portalurilor de știri este evidentă în contextul în care tot mai mulți oameni preferă să deschidă dimineața computerul, în loc să răsfoiască un ziar sau să butoneze telecomanda, în timp ce își beau cafeaua. Și asta în contextual în care portalurile de știri sunt platforme informaționale gratuite, spre deosebire de agențiile de știri. Cifrele sunt exhaustive: în 2011, numărul utilizatorilor de internet pe glob a depășit cifra de 2 miliarde. Asta ar însemna că fiecare al treilea pământean are acces permanent la internet. În Republica Moldova, conform datelor Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI), anul trecut erau înregistrați 483 mii de utilizatori de internet în bandă largă la puncte fixe și mobile (internet mobil prin rețelele 3G), adică 13,4% din populația țării noastre . Mai mult, conform datelor Barometrului de Opinie Publică (BOP) din noiembrie 2011, fiecare al treilea moldovean accesează zilnic internetul, iar pentru fiecare al patrulea, internetul este sursa principală de informare, situându-se după tv și radiou și depășind presa scrisă. De asemenea, internetul este plasat pe locul doi în cazul sursei de informare care se bucură de cea mai mare încredere printre moldoveni – 13%. De menționat că aceste sunt niște date statistice prezentate încă 2011. În prezent internetul din Republica Moldova a evoluționat mult mai mult, iar multitudinea de tehnologia permite moldoveniilor să-și procure un computer, telefon sau alte tehnologii ce prmite conectarea la internet.

Prin ce se explică popularitatea presei on-line? Iată principalele particularități ale mass media electronice, care, de fapt, constituie avantajele acesteia față de presa tradițională :

– Caracterul multimedia permite oferirea unei informații ample, complexe, expresive, grație diverselor modalități de transmitere: video, audio, foto, text, animație, grafice.

– Operativitatea: mediul on-line permite publicarea informațiilor imediat după apariția acestora, cu posibilitatea de reînoire permanentă. Web-ul are potențialul de a actualiza informațiile, minut cu minut, în flux continuu, pentru a oferi cele mai noi știri. Spre deosebire de tv sau radio, în on-line nu e nevoie de timp de emisie sau montarea materialului video sau audio.

– Interactivitatea: având în vedere că pe Internet consumul este hotărât de utilizator, acesta are posibilitatea de a interacționa cu produsul. El își poate oferi comentariile, sugestiile pe marginea articolului, poate contacta autorul, poate comunica cu alți utilizatori, poate trimite o știre sau raporta o greșeală.

– Accesibilitatea: informația este accesibilă în orice periadă de timp, din orice punct al globului pământesc, 24/24. Unica cerință: existența unui suport tehnic și conectarea la rețeaua internet.

– Hipertextul: informația on-line este structurată pe mai multe nivele, legate între ele prin linkuri, care dau posibilitate cititorului de a naviga de la un site la altul, sau de la o știre la alta. Linkurile redirecționează cititorul către alte știri ale aceleeași surse (arhivă) sau către alte surse, dând posibilitatea de a obține o informație mai amplă și de a lărgi orizontul cunoștințelor.

– Spațiu nelimitat: Internetul nu are constrângerile de spațiu ale presei scrise, dar nici cele de timp are radio-ului sau televiziunii, Numărul de știri plasate este nelimitat, fapt ce permite creștetea volumului de informație difuzată, dar și lărgirea auditoriului.

– Posibilitatea de arhivare: toate știrile sunt arhivate, iar grație unui motor de căutare intern, cititorul poate găsi orice informație anterior publicată.

– Posibilitatea de a reveni la informație: putem rata un buletin de știri la tv sau la radio, dar putem reveni oricând la știrile on-line.

– Construcția și receptarea nonlineară a conținutului: radioul sau tv este un mediu linear – ele trebuie recepționate în ordinea decisă de transmițătorul. Web-ul este bazat pe un consum nonlinear al informației. Utilizatorul nu trebuie să urmeze o ordine strictă: poate citi doar sfîrșitul articolului sau poate sări de la un titlu la altul. Cu alte cuvinte, consumul informației pe Internet este hotărât de utilizator și este haotic.

– Presa online este momentan gratuită: acest lucru constituie un alt avantaj, nu trebuie să plătim pentru a citi publicațiile online, spre deosebire de cele tradiționale.Însă părerea mea este că, în timp, și cu creșterea tot mai mare in popularitate a presei online, aceasta nu va mai fi un serviciu gratuit ci probabil va necesita un abonament preplătit.

– Presa online este tot mai populară in rândul tinerilor: tinerii iși petrec tot mai mult timp în spațiul virtual, Datorită acestui lucru aceștia pot deveni mai informați cu privință la probleme de actualitate si se pot implica mai mult în acestea.

– Forumuri și locuri de dezbateri: publicațiile online au de obicei și forumuri, locuri virtuale publice unde cititorii pot dezbate informațiile citite și pot da si un feedback mai rapid.

– Alt avantaj al presei online este accesibilitatea mai ușoară la ziarele internaționale.Pe internet poți accesa cu usurință ziare din toate colțurile lumii care, mai mult ca sigur, nu se găsesc la chioșcul de ziare local.

– Daca suntem interesați de o anumita știre sau informație, în presa online, putem căuta fără prea mult efort mai multe articole pe același subiect, astfel putem să ne documentăm mai în amănunt.

Însă aici putem identifica și dezavantajele presei online:

Presa electronică este o formă a jurnalismului flexibilă și care se află în continuă dezvoltare, fără reguli stricte și principii consacrate. Iată de ce necesitățile, cerințele și specificul consumatorului de informație on-line sunt, în mare parte, factorii care au determinat forma în care este difuzată informația on-line.

Cititorii publicațiilor on-line se deosebesc de cititorii presei scrise: ei nu citesc știrile, ci le scanează fugitiv, agățându-și privirea de titluri, rupturi de fraze, cuvinte . Volumul informațional mare îi impune pe consumatori să selecteze doar ceea ce îi interesează. Cercetătorii au demonstrat că cititul de pe ecranul computerului este cu 25% mai lent decât cititul textelor tipărite pe hârtie, iar textul on-line este perceput mai greu decât un articol de ziar. Dr Jacob Nielsen de la Universitatea din Stanford susține că 79% scanează pagina web și doar 16% o citesc integral. Iată de ce auditoriul on-line evită textile voluminoase. Totodată, apare și factorul financiar: unii utilizatori dispun de timp limitat de a folosi internetul, de aceea ei tind să obțină cât mai multă informație într-un interval de timp cât mai scurt. Luând în considerație specificul auditoriului, ajungem la concluzia că informația oferită sub formă de știre este cel mai bine percepută de consumator: este ușor asimilată, nu cere mult timp și nu obosește.

Existența jurnalismului online le permite atât jurnaliștilor cât și cititorilor să intervină în actul jurnalistic și să acceseze informația mult mai rapid. În cadrul jurnalismului online pot apărea noi perspective, genuri de materiale, spre exemplu, cititorii pot contribui la realizarea unor povești jurnalistice prin dezvăluirea propriilor experiențe legate de subiect.

Iată cum prezenta în 2005, Juan Antonio Giner, președinte și fondator al Innovation Media Consulting Group, viitorul știrilor, conform Centrului Media al API:

„Jurnalismul viitorului se va baza pe antreprenoriat social, iar noul adevăr va fi cel autentic. Viitorul știrilor va fi unul măreț, glocal, transparent, acestea vor fi accesibile oricând, în orice loc și cu ajutorul oricărui instrument. Participarea publicului va fi bazată pe conversație și nu doar pe lectură.”

În același material se redă și imaginea ziarelor viitorului. Acestea vor avea mai puțin personal, dar și un format mai mic și mai puține influențe, vor fi specifice sau de nișă, legate automat de alte media și modurile prezente predominante vor fi cele de expunere, narative și investigative.

Odată cu dezvoltarea Internetului apare și la noi această nouă formă de jurnalism, nouă pentru moldoveni, căci americanii au depășit de ceva timp faza incipientă a jurnalismului digital. Cu ajutorul Internetului, formele de jurnalism cunoscute până acum se pot imbunătăți. Informațiile globale pot fi mai ușor accesate, iar interactivitatea nu mai reprezintă o problemă ci un instrument de mare ajutor. Cu toate elementele inedite, jurnalismul online ajunge să îi atragă pe cei ce nu erau interesați de jurnalismul clasic.

Într-un articol plasat pe siteu său, Dumitru Ciorici scria că „Trăim altfel de vremuri. Pentru mulți nu mai este suficient pur și simplu să servească o cafea. Ei doresc să o servească la o terasă cu iarbă verde sau într-un local cu geamuri mari, doresc să o savureze dintr-o cană mare cu margini groase, doresc să fie de o anumită calitate și să le ofere o senzație anume. Pe vremuri cafeaua era un lux. Astăzi contează cum este servită. Altfel sunt vremurile și pentru media. Gândul poate fi verificat prin analiza unui grafic despre audiența presei on-line americane.

Observați un lucru interesant: Un site de știri precum HuffingtonPost, care agreghează mult conținut de pe site-ul tuturor publicațiilor de limbă engleză, a reușit în doar câțiva ani să-și crească audiența atât încât să depășească cu mult greii pieței, spre ex. site-urile New York Times sau Washington Post. Instituțiile sunt, de altfel, titani în jurnalismul american. HuffPost a crescut de la 25 mln cititori unici/lunar la aproape 100 de mln în perioada 2011-2014. E adevărat că sunt publicații în listă care oferă conținut contra plată, însă nu acesta a fost principalul motiv pentru succesul HuffPost.

Motivul e unul simplu și vorbește despre următoarele: “Bătrânii”, și o spun figurativ, nu au înțeles și nu s-au adaptat rapid la noile tendințe. Alții au fost cei care au valorificat noile oportunități utilizând tehnologiile moderne.

Judecând după experiența americană, care deja “prinde rădăcini și în Moldova”, din păcate, este evident un lucru: Nu mai este suficient să faci jurnalism de calitate. Este important să excelezi, însă uneori devine prioritar să știi cum să-ți promovezi conținutul, cum să-l împachetezi, cum să-l vinzi, să înțelegi și să anticipezi senzația care o trăiește cititorul din celălalt capăt al firului de Internet/TV. Informație este atât de multă, diversă și interesantă, toată disponibilă gratuit pe Internet, încât jurnaliștii și media trebuie să se reinveteze la acest capitol. Altmiteri, se vor pomeni în situația când un articol foarte bun este nepopular, iar altul despre nimic dă tonul. Asta poate deveni frustrant, așa cum li se întâmplă deseori celor de la NY Times. Acum își remodelează strategia, astfel încât publicarea să nu fie finalul muncii. Au înțeles că în era digitală viața unui articol începe abia atunci când apeși butonul publică. E o lecție pe care trebuie să o învățăm și noi.

Portalul de știri UNIMEDIA a câștigat în urma alegerilor din 2009, atunci când în republica molodva aproape nu exista presă liberă, majoritatea acesteia era controlată de comuniști. Atunci a fost momentul de glorie a portalului, atunci a câștigat încrederea publicului.

Totodată, UNIMEDIA a profitat din plin de evoluția tehnologie, astfel au implimentat diferite metode de promovoare prin care s-au făcut populari și au câștigat popularitate. Reșele de socializare au jucat un rol important în promovoarea site-ului UNIMEDIA. Facebook-ul și Twitter-ul, ba mai mulți spun că revoluția de pe twitter un “cadou” pentru portalul de știri. Totodată, UNIMEDIA a știut cum să țină pasul și să-și păstreze vizitatorii, iar în rezultat acel an a reprezentat boom-ul portalului de știri.

Concluzii și recomandări

Avantajele presei electronice o fac cea mai potrivită platformă pentru difuzarea știrilor. Evenimentele sunt redate în regim live și non-stop, iar caracterul flexibil al știrii on-line o fac să se adapteze ușor la realitate. Știrea on-line, deși are specificul ei, respectă principiile deontologice generale și încearcă să găsească un echilibru între operativitate, corectitudine și satisfacerea cerințelor auditoriului.

Portalul de știri UNIMEDIA face uz pe deplin de toate avantajele presei on-line: operativitate, conținut multimedia, actualizarea permanentă a informației, text lizibil, limbaj accesibil, plasarea informației într-un tablou evenimențial amplu.

Specificul auditoriului on-line, care are posibilitatea de a decide asupra informației pe care o consumă, a contribuit la oferirea unei spectaculozități informației.

Jurnalismul on-line din Republica Moldova face abia primii pași în comparație cu giganții media on-line din Occident. Cert este că presa electronică câștigă tot mai mulți vizitatori fideli, datorită avantajelor față de audiovizual și presa scrisă. Cu siguranță, viitorul presei on-line va fi dictat de nivelul de dezvoltare al tehnologiilor multimedia. Este puțin probabil că această nouă formă a jurnalismului va înlocui presa pe suport tradițional sau că ele vor concura. Așa cum bibliotecile virtuale nu au dus la eliminarea cărții tipărite, tot așa nici presa electronică nu va fi groparul celei tiparite. Mai degrabă presa scrisă va rămâne în nișa ei, având rolul nu de a informa, ci de a interpreta evenimentele politice.

O altă situație este în cazul televiziunii, care deja concurează cu presa on-line la capitolul operativitate, odată cu apariția posturilor tv de știri și web-televiziunilor. Tehnologiile de ultimă generație vor fi îmbrățișate și de audiovizual, iar presa on-line nu are decât să caute alte puncte forte. În prezent, în țara noastră există foarte puține portaluri de știri, care activează independent, fără a fi clone ale unor ziare, posturi tv sau radio. Astfel, consumatorul este însetat de informație operativă, de ultimă oră. Însă presa electronică din Republica Moldova se va dezvolta și va veni timpul când oamenii vor fi suprasaturați de o simplă informație furnizată operativ de zeci de siteuri concomitent. Transformările care se impun presei on-line vor viza în primul rând știrile politice, ele, potrivit datelor statistice fiind cele mai solicitate de consumator.

Tind să fiu încrezător că cu timpul, pe portalul de știri UNIMEDIA, calitatea va bate cantitatea. Asta numai în contextul în care va crește și nivelul de dotare cu resursele umane și resurse financiare, pentru a putea face față provocărilor. Marea provocare este de a realiza cât mai multe știri exclusive și interesante în mod operativ și corect, de a oferi publicului ceva nou, de a face previziuni, de a analiza consecințe, etc. Trăim într-un secol al tehnologiilor moderne, iar combinate cu profesionalismul, acestea deschid perspective impresionante pentru presa on-line.

Bibliografie

[1] McQuail, Denis; Windahl, Sven, Teorii ale comunicarii de masa, Editura Comunicare.ro, 2004, p. 69

[2] Popa, Dorin, Mass-media, astazi,exemplu, campania Pro Tv, "Noua ne pasa!"

[3] Bertrand, J. C., O introducere in presa scrisa si vorbita, pp. 36- 37

[4] Coman, Mihai, Introducere in sistemul mass-media, p. 83

[5] Bertrand, J. C., O introducere in presa scrisa si vorbita, p. 180

[6] Bertrand, J. C., O introducere in presa scrisa si vorbita. Autorul  considera ca aceste criterii sunt: noutatea informatiei, proximitatea, pertinenta, importanta deosebita a persoanelor implicate, impactul social posibil al evenimentului, raritatea si emotiile starnite. p. 46.

[7] Bertrand, J. C., O introducere in presa scrisa si vorbita, p. 38

[8] Bertrand, J. C., O introducere in presa scrisa si vorbita, p. 39.

[9]http://en.wikipedia.org/wiki/Digital_media

[10]http://www.radutrifan.com/teza/avantajele_publicitatii_online_in_republica_moldova.php

[11]1 Institutul de Politici Publice (IPP), Barometrul de Opinie Publică – Aprilie 13

[12]2012, accesibil on-line la http://www.ipp.md/libview.php?l=ro&idc=156&id

[13]Teza de Doctor: Presa Românească Generalistă Online. Structuri, actori și practici de Traian Nicolae

[14]Analiză: Mass-media digitală în Moldova: evoluții și perspective

[15]Raport asupra situatiei presei in Republica Moldova in 2012

Anexa 1

Anexa 2

Anexa3

Anexa4

Anexa5

Anexa6

Anexa7

Anexa8

Bibliografie

[1] McQuail, Denis; Windahl, Sven, Teorii ale comunicarii de masa, Editura Comunicare.ro, 2004, p. 69

[2] Popa, Dorin, Mass-media, astazi,exemplu, campania Pro Tv, "Noua ne pasa!"

[3] Bertrand, J. C., O introducere in presa scrisa si vorbita, pp. 36- 37

[4] Coman, Mihai, Introducere in sistemul mass-media, p. 83

[5] Bertrand, J. C., O introducere in presa scrisa si vorbita, p. 180

[6] Bertrand, J. C., O introducere in presa scrisa si vorbita. Autorul  considera ca aceste criterii sunt: noutatea informatiei, proximitatea, pertinenta, importanta deosebita a persoanelor implicate, impactul social posibil al evenimentului, raritatea si emotiile starnite. p. 46.

[7] Bertrand, J. C., O introducere in presa scrisa si vorbita, p. 38

[8] Bertrand, J. C., O introducere in presa scrisa si vorbita, p. 39.

[9]http://en.wikipedia.org/wiki/Digital_media

[10]http://www.radutrifan.com/teza/avantajele_publicitatii_online_in_republica_moldova.php

[11]1 Institutul de Politici Publice (IPP), Barometrul de Opinie Publică – Aprilie 13

[12]2012, accesibil on-line la http://www.ipp.md/libview.php?l=ro&idc=156&id

[13]Teza de Doctor: Presa Românească Generalistă Online. Structuri, actori și practici de Traian Nicolae

[14]Analiză: Mass-media digitală în Moldova: evoluții și perspective

[15]Raport asupra situatiei presei in Republica Moldova in 2012

Anexa 1

Anexa 2

Anexa3

Anexa4

Anexa5

Anexa6

Anexa7

Anexa8