Proiectarea Unui Site Web în Html Care Promoveaza Turismul In Romania

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:

Prof. univ. dr. Voicu MIRELA CATRINEL

Absolvent:

VETRAK ANDREI

LUCRARE DE LICENȚĂ

Proiectarea unui site web în HTML

care promovează

turismul în România

REFERAT

DECLARAȚIE

Subsemnatul, …………………………………………………………………………………………………………………………., absolvent al programului de licență…………………………………………………………………………, promoția …………… autor al lucrării de licență…………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………., având ca îndrumător științific pe Doamna/Domnul Prof./Conf./Lector Dr. ……………………………….

……………………………………………………………………………………………………………………………………………….,

pe proprie răspundere și cunoscând prevederile art. 143 (alin. 4,5) și 310 (alin. 1,2) ale Legii Educației Naționale nr.1/2011, art. 4 (alin. 5) din Ordinul Ministerului Educației, Cercetării și Sportului, art. 9 din Regulamentul de organizare a examenelor de finalizare a studiilor universitare de licență din cadrul UVT și ale Procedurii Operaționale a UVT privind frauda și/sau plagiatul academic în rândul studenților, declar următoarele:

lucrarea de absolvire a fost elaborată de mine, ca rezultat al propriei cercetări și documentări, nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior, din țară sau străinătate;

toate sursele bibliografice utilizate, inclusive cele de pe Internet, sunt indicate în lucrare;

toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere din altă limbă, sunt redate între ghilimele și dețin referința precisă a sursei bibliografice;

reformularea, în cuvinte proprii, a textelor scrise de către alți autori indică sursa bibliografică din care s-a inspirat;

calculele sunt efectuate de către mine, iar comentarea rezultatelor obținute este originală;

reprezentările grafice și tabelele care nu îmi aparțin au indicată sursa bibliografică exactă.

Prin prezenta îmi asum în totalitate originalitatea lucrării elaborate.

Timișoara,

Data:______________

Nume:______________________

Prenume:___________________________

Semnătura

CUPRINS

Proiectarea unui site web în HTML

care promovează turismul în România

Rezumat: În România, se practică, din ce în ce mai des, turismul în zone rurale. Cum informația și nevoia de comunicare sunt extrem de prețioase în planificarea unui concediu reușit, tehnologia informației este vitală în industria turismului. Astfel încât, în prezenta lucrare am discutat despre turismul în zonele rurale și proiectarea site-urilor web în HTML care promovează acest tip de turism.

Am pornit analiza acestui fenomen cu prezentarea unor noțiuni generale despre turismul rural – în primul capitol -, am discutat apoi despre promovarea turismului pe Internet, în cel de-al doilea capitol al lucrării.

În capitolul al treilea am prezentat noțiuni despre HTML și site-urile web și am descris modul de realizare al unui site.

Ultimul capitol al lucrării este rezervat exclusiv prezentării site-ului „verde.ro” și al modului de realizare al acestui site care promovează turismul rural în zona văii Jiului.

Cuvinte cheie: turism, tehnologia informației, HTML, site web.

Cod JEL: L83

INTRODUCERE

Apărut din nevoia de a comunica și de a cunoaște locuri și oameni noi, transformat mai apoi într-o pasiune și chiar într-o necesitate, turismul reprezintă una dintre cele mai active industrii ale secolului al XXI-lea prin numărul considerabil de locuri de muncă pe care le oferă și prin veniturile pe care le aduce la bugetul statelor.

Pentru planificarea și realizarea unei singure vacanțe se cere colaborarea mai multor zone de activitate economică și a unui număr (nu de puține ori impresionat) de oameni care să asigure buna desfășurare a vacanței și satisfacția clientului. În industria turismului se implică firme cu cele mai diverse domenii de activitate, de la cele care asigură transportul și cazarea, la cele care se axează strict pe antrenarea turiștilor în activități care să le ocupe timpul alocat vacanței într-un mod cât mai plăcut și până la cele care oferă servicii medicale turiștilor care aleg ca destinație zonele cu factori sau proprietăți curative.

Evident că într-un asemenea amalgam de factori se cere o comunicare rapidă și eficientă care să permită buna desfășurare a acestei industrii dezvoltată la cote înalte în toate regiunile lumii. Astfel sistemul informatic nu este doar un factor necesar turismului, ci și un mijloc de promovare si de dezvoltare a agenților economici implicați în proces.

În ultimii ani s-a constatat tendința turiștilor de a alege ca destinație de vacanță zonele rurale, ca urmare a dorinței de relaxare într-un mediu diferit de marile orașe aglomerate și agitate, dar și în încercarea de a înbina relaxarea psihică cu efectele pozitive ale zonelor care dispun de factori naturali de cură. În această situație, nevoia de informare a devenit mult mai acută, zonele rurale fiind mai puțin cunoscute turiștilor. În acest fel, sistemul informatic și utilizarea internetului au căpătat amploare, devenind un factor esențial al industriei turismului.

Capitolul 1. Turismul rural în România

Factori balneari

Datorită așezării geografice și structurii geologice, România dispune de mai mulți factori naturali de cură: ape minerale, mofete (emanații naturale de gaze terapeutice), nămoluri, lacuri terapeutice – situate în diferite zone climatice. Țara noastră dispune astăzi de peste 160 de stațiuni și localități cu factori curativi naturali. În multe dintre ele, destinate tratamentului cu factori naturali, s-au construit unități moderne de tipul hotelurilor de cură și a complexelor sanatoriale, în care serviciile de cazare, masă și tratament sunt oferite în cadrul aceleiași clădiri (ex. Băile Felix, Băile Herculane, Sovata, Băile Tușnad, Covasna, Căciulata, Amara, Sângeorz-Băi, Mangalia, Slănic, etc.).

Factorii naturali de cură

Clima reprezintă totalitatea fenomenelor meteorologice ce caracterizează starea medie a atmosferei într-un anumit loc și pe o anumită perioadă de ani.

Caracteristicile generale ale climei României:

Temperatura medie anuală a aerului;

Umezeala relativă a aerului;

Nebulozitatea;

Durata de strălucire a soarelui;

Precipitațiile atmosferice;

Presiunea atmosferică;

Regimul vânturilor.

Teritoriului României îi corespund patru sectoare climatice principale:

Sectorul cu climă continental – moderată din jumătatea sud – vestică a țării (Câmpia Tisei, Dealurile Banatului și Podișul Transilvaniei);

Sectorul cu climă continental – moderată din jumătatea sud – estică a țării (Subcarpații,

Câmpia Română, Podișul Moldovei și Dobrogea);

Sectorul cu climă de litoral maritim (Delta Dunării și o fâșie lată de 15 – 20 km de-a

lungul țărmului Mării Negre).

Sectorul climei de munte corespunzătoare arcului carpatic de pe teritoriul românesc.

Apele minerale sunt considerate factori curativi valoroși, epoca modernă sporind necesitatea folosirii lor datorită sedentarismului, poluării și abuzului de medicamente.

Proprietăți ale apelor minerale:

– termice – ape hipotermale (20-360C), mezotermale (36-420C);

– osmolare- ape hipotone, izotone și hipertone, clasificarea având ca reper presiunea osmotică a sângelui (300 miliosmoli);

– chimice – ape oligominerale, carbogazoase, alcaline, alcalinoteroase, feruginoase, arsenicale, clorurate – sodice, iodurate, sulfuroase, sulfatate și radonice.

Caracteristica chimică a unei ape minerale este dată de procentul în miliechivalenți, permițându-se astfel o apreciere cantitativă a posibilităților de combinare chimică a ionilor din apa minerală.

Apele minerale îmbuteliate. Tratamentul cu ape minerale în stațiunea balneară este limitat de o serie de factori, între care menționăm capacitatea limitată a stațiunii, precum și anumite boli sau faze de boală, ce nu pot fi tratate în stațunea respectivă.

Lacurile de interes terapeutic care și-au câștigat un adevărat renume prin calitățile chimice ale apei lor. Cura folosește pe lângă apa lacului și nămolul terapeutic. Dintre acestea putem să menționăm lacul de liman Techirghiol (cu cele trei ramuri: Techirghiol, Tuzla, Urlichioi), conține apă clorurată, sulfată sodică, magneziană și hipertonă și lacurile de la Sovata (Ursu, Roșu, Șerpilor, Verde) conțin apă sărată, puternic concentrată datorită sedimentelor de sare din regiune.

Nămolurile terapeutice (peloidele) sunt substanțe ce se formează în condiții naturale sub influența proceselor geologice și care, în stare fin divizată și în amestec cu apa, sunt folosite în terapeutică.

Cele mai importante caracteristici ale nămolurilor terapeutice sunt hidropexia, plasticitatea și consistența, termopexia, capacitatea de sorbțiune.

Nămolurile se împart în nămoluri sapropelice, turbe și nămoluri minerale.

Factorii terapeutici ai litoralului Mării Negră

Marea Neagră – apa Mării Negre este o soluție clorurată, sulfatată, sodică, magneziană, hipertonă, cu o mineralizare totală variabilă (13+18 g % ). Concentrația clorului și a sodiului crește ușor pe direcția N-S, iar raportul dintre ele (1,8) egal cu al apei oceanelor, dovedește că apa Mării Negre suferă un proces de diluție simplă.

Bromul se găsește în concentrație de 5-8 mg %, substanțele organice din apa mării, alcătuite din proteine și hidrați de carbon, provin din organismele vii ce o populează, iar iodul fixat total de alge nu apare în apa mării.

Nisipul este una dintre formele sub care se găsește siliciul în natură. Calitățile fizico – chimice ale acestuia sunt folosite la individualizerea curei pe litoral (psamoterapia). Folosirea terapeutică a nisipurilor se bazează pe calitățile fizice ale acestora.

Gazele terapeutice

a) Gazul carbonic (mofete) – provine din emanația liberă, în zonele geologice cu aureolă mofetică postvulcanică; o altă proveniență este aceea din apele minerale carbogazoase, efectuându-se, în acest scop, captări și separări ale gazului din apa minerală.

b) Solfatarele sunt proceduri ce folosesc emanațiile de hidrogen sulfurat. La Toria se găsesc solfatare. La noi în țară procedura este puțin folosită.

Agroturismul

În periada romană majoritatea călătoriilor aveau scopuri comerciale, culturale sau millitare, iar traseele parcurgeau inevitabil spațiul rural. În secolele XVI-XVII se înregistrează în Europa primele forme de turism rural, pictorii fiind interesați să surprindă în picturile lor peisajele naturale, printre aceștia adesea fiind pictori francezi, italieni sau olandezi. În secolul al XIX-lea se impun din nou pictorii și artiștii francezi și italieni cărora li se adaugă mai apoi cei din Anglia.

În țara noastră, inceputurile turismului rural pot fi confundate cu perioada de apogeu a comunismului, când populația tânără părăsea satele natale pentru a-și construi o viață în marile orașe. Astfel, prin legăturile ce s-au creat în zonele urbane și prin promovarea – involuntară – a zonelor de baștină, populația tânără a dat naștere unui nou gen de turism rural: cel prin care iși invitau prieteni/cunoscuți la evenimentele locale ale zonelor natale, indiferent dacă vorbim despre manifestări religioase sau despre obiceiuri populare din perioada marilor sărbători. Putem astfel concluziona că, până în a doua jumătate a secolului al XX – lea, în țara noastră, turismul rural s-a desfășurat în mod spontan.

Epoca modernă a turismului rural

În perioada anilor `60 oamenii și-au îndreptat atenția către destinațiile rurale pentru a-și petrece vacanțele. Cele mai importante motive pentru care se alegeau aceste rute erau: interesul pentru noi destinațiiestinații; alegerea țărilor străine ca destinație de vacanță în încercarea de a vizita cât mai mult din țările respective, iar turistii mai în vârstă preferau vacanțele care promovau turismul cultural și de cunoaștere.

Ca urmare a acestor aspecte s-au înregistrat următoarele avantaje:

Surse suplimentare de venit pentru persoanele din mediul rural;

Reafirmarea tradițiilor populare;

Valorificarea bogatului potențial rural.

Turismul rural în România

În țara noastră, turismul rural a fost ocazional în perioada anilor `20-`30 și până în anii 1970-1972, când s-a încercat o formă de turism organizat. La 16 iulie 1973, prin ordinul 744/1973 se declarau „sate turistice” 14 localități: Letești (Argeș), Fundata și Șirmea (Brașov), Sibiel (Sibiu), Tismana (Gorj), Mirighiol și Crișan (Tulcea), Racoș (Timiș), Sfântu Gheorghe (Tulcea), Bogdan Vodă (Maramureș), Vatra Moldoviței (Suceava), Poiana Sărată (Bacău), Vaideeni (Vâlcea).

În 1974, prin decrectul 225 s-a interzis cazarea turiștilor străini în locuințe particulare, însă se crează o breșă pentru satele: Lerești, Rucăr, Sibiel, Murighiol și Crișan. La începutul anilor 1990 au apărut mai multe agenții de turism care promiteau să dezvolte turismul rural. Cea care a reușit să facă aproape tot ce ceea ce a promis a fost Asociația Națională pentru Turism Rural, Ecologic și Cultural din România (ANTREC). Cele mai importante obiective vizate au fost:

înființarea unei bănci de date;

informarea profesională prin colocvii, seminarii, cursuri de lungă și scurtă durată;

campanii de mediatizare a pensiunilor și fermelor agroturistice;

editarea de buletine informative și reviste;

burse de specializare;

participarea la târguri și expoziții naționale și internaționale;

realizarea unui sistem de rezervări în turismul rural românesc.

ANTREC deținea un efectiv de 2.000 de membrii în peste 15 filiale, activitatea turistică desfășurându-se în peste 1.240 de echipamente (ferme, pensiunii sau gospodării țăranești) care au atras 18.500 de turiști, din care peste 3.500 din străinătate, cu un sejur de 4 zile/turist.

În 1997, în cel de-al 3 lea an de existență pe piață, ANTREC cumula un efectiv de 3.000 de membri iar numărul filialelor a ajuns la 28. Anul 1998 concretizează imaginea ANTREC – ului:

peste 2.500 de membrii, organizați în 30 de filiale județene;

mai mult de 1.000 de pensiuni turistice și agroturistice – omologate și clasificate;

aproxiamtiv 150.000 de turiști români și străini, cu un sejur mediu de 4 zile/turist.

Pe lângă cele prezentate până acum, consider că nu lipsită de importanță este existența, în momentul de față, a peste 25 de firme ce desfășoară activitate de touroperatori cu produse turistice rurale. Dintre acestea amintim doar câteva: „Branimex” și „Ovidiu Tour” Bran (Brașov), „Trans Tour” Praid (Harghita), „Dublion” Câmpulung (Argeș), „Daruguș” Balavanyos (Covasna), „Montana Service” Vidra (Vrancea).

Potențialul natural al turismului rural românesc

Prezentarea generală a resurselor turistice naturale

România este situată în Europa, la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord (450 latitudine nordică) și aproximativ la jumătatea distanței dintre Oceanul Atlantic și Munțiii Urali (250 latitudine estică). Așezat la răspântia dintre părțile estică, vestică și meridională a Europei, teritoriul țării noastre este fomat în proporții egale din munți (31%), dealuri și podișuri (34%), câmpii și lunci (35%).

La adăpostul Muntilor Carpatii apar vechile vetre de locuire – ”țările” Maramureșului, Bârsei, Făgărașului, Hațegului, Vrancei, Almașului etc. Pe văile râurilor se înșiră de asemenea așezări pitorești, din rândul cărora unele sunt vestite pentru climatul sau apele lor minerale.

Carpații Orientali sunt marcați în deosebi de mulțimea trecătorilor naturale: Bratocea, Oituz, Ghimeș, Bicaz, Rotunda, Prislop, Gutâi, care au făcut posibilă circulația de o parte și de alta a lanțului carpatic încă din vremuri îndepărtate.

Porțiunea cea mai spectaculoasă și impunătoare a Carpaților Românești o constituie, fără urmă de dubiu, Carpați Meridionali- între culoarul Timiș – Cerna – Bistra – Strei ( la vest) și Valea Prahovei (la est). Supranumiți și Alpii Românești, ei ating in câteva vârfuri peste 2500 de metrii: Omu (2505 m) în masivul Bucegi, Moldoveanu (2544 m) și Negoiu (2535 m) în munții Făgăraș, Parâng (2518 m), Peleaga (2529 m ) în munții Retezat. În Carpații Meridionali s-au format o serie de alte „țări” dintre care cele mai vestite sunt ale Oltului, Loviștei și Hațegului. Jiul, Oltul, Prahova și Dâmboviță au tăiat văi transversale în Meridionali, împărțindu-i in patru subgrupe care imreprsionează prin unicitatea lor. Râurile au creat astfel, pe cursul lor, culoare de trecere cu peisaje uimitoare care leagă zona Munteniei, de Transilvania, ”inima țării”, importantă zonă turistică.

Între Olt și Jiu, întâlnim culmile Parâng, Cândrel și Șureanu cu creste pitorești, căldări și văi glaciare, culmi netede acoperite de pajiști împestrițate de lacuri. Masivul Retezat – Godeanu cu rezervația „Retezat” – Parcul Național al Meridionalilor, atrage anual turiști nu doar pentru peisajele specifice, ci și prin faptul că este singura rezervație naturală în care cresc capre negre. Spre sud, dincolo de Depresiunea Petroșani, ne întâmpină culmile Munților Vâlcan, Mehedinți și Cerna, unde avem ocazia să admirăm adevărate bijuterii săpate în calcar – peșteri, podețuri și doline.

A treia latură a Cetății Carpaților, grupa Occidentalilor, se desfășoară între Defileul Dunării și Valea Șomeșului. Carecterizată de platforme netede, prezentând un aspect insular, cu largi culoare și văi abrupte, grupa Occidentalilor ajunge la peste 1800 de metri doar în câteva vârfuri (Curcubăta, Bihor, Vlădeasa, Muntele Mare). Bazaltele de la Detunat, Cheile, abrupturile, dolinele și peșterile (Cetățile Ponorului, Peștera Urșilor, Peștera Scărișoara, Peștera Meziad etc) sunt doar câteva dintre atracțiile turistice al zonei.

Zonele de deal și de podiș, bine populate, datorită condițiilor naturale, oferă o altă variantă de atracție turistică prin bogăția obiceiurilor și tradițiilor care s-au transmis din generație în generație, dar și prin multitudinea legendelor populare care au dat viață și farmec aparte tuturor zonelor care le înconjoară.

Litoralul Mării Negre, un loc cu un farmec aparte, care atrage anual zeci de mii de turiști, poate fi impărțit în doua zone: zona joasă, cu grinduri întinse, dintre Chilia și capul Midia și zona înaltă, de la sud, unde întâlnim o faleză de 15-20 m ce adăpoștește plaje cu nisip fin. Având o salinitate de 17-21% și o temperatură medie de 25-270C vara, sectorul românesc al Mării Negre are un potențial balnear cu excepționale calități.

Delta Dunării constituie partea cea mai joasă de pe teritoriul țării noastre, o câmpie în formare prin aluvionare. Porțiunile de uscat, la cotele obișnuite ale fluviului, reprezintă circa 13%, cea mai mare parte a Deltei fiind acoperită de mlaștini, lacuri, gârle și ape permanante. O atracție deosebită pentru turism o constituie peisajul exotic, unic în felul lui pe întreg teritoriul european, adevărat sanctuar pe care 280 de specii de păsări și l-au ales ca locaș, cum aprecia și celebrul savant francez Jacques Ives Cousteau.

Dunărea străbate țara noastră pe o lungime de 1.075 km, fiind navigabilă pe întreg parcursul și colecând, direct sau indirect, prin intermediul Tisei, toate râurile românești. Apele colectate sunt vărsate prin cele trei brațe (Chilia, Sulina și Sfântul Gheorghe) în Marea Neagră, care întregește astfel hidrografia patriei și permite legătura cu toate țările riverane Oceanului Planetar. Un alt punct de interes în sectorul românesc al Dunării îl reprezintă cele două lacuri de baraj de la Porțile de Fier I și II.

Lacurile din țara noastră dețin, 1,2% din suprafața României, cel mai mare fiind complexul lagunar Razim – Sinoe. Dintre cele peste 3.400 de lacuri aflate pe teritoriul țării noastre, peste 2.300 sunt naturale, marea majoritate găsindu-se în zonele de câmpie și prezentând atât impotanță piscicolă cât și de agrement.

Deosebite sunt lacurile formate în circurile glaciare din masivele muntoase: Rodna, Făgăraș, Parâng, Retezat, ca și lacurile unicat: Lacul Roșu – singurul lac de baraj natural din țară – și Lacul Sfânta Ana – singurul lac de crater vulcanic din munții noștri.

Celor prezentate anterior li se adaugă lacurile artificiale realizate pentru valorificarea potențialului energetic: Izvorul Muntelui, Vidra, Vidraru, Fântânele, Văliug etc.

Vegetația și fauna, potențialul biogeografic al țării, sunt influențate de altitudine și de etajele de climă. În forma ei actuală, vagetația țării noastre este relativ recentă și prezintă trăsăturile caracteristice ale Europei Centrale, însumând peste 400 de specii. Dintre acestea, predominante sunt pădurile de stejar – în speciale în zonele de câmpie, de fag – în Subcarpați și pe munții mai scunzi, conifere – molidul, bradul, pinul etc. – în zonele montane înalte. Zonelor de interferență climatică le corespund îmbinări ale diferitelor specii care generează toamna o bogată paletă coloristică ce oferă peisajului românesc un farmec specific și inposibil de comparat. În urma defrișărilor efectuate de-a lungul timpului, pe teritoriul României pădurile mai ocupă aproximativ 26% din suprafața totală.

Zonele de vegetație oferă hrană și adăpost unei variate faune, dispusă pe zone și etaje de vgetație. Fauna cuprinde peste 3.600 de specii provenite din cele trei mari provincii europene: animale mari – Europa Centrală, rozătoarele și păsările rare – Europa Răsăriteană, vipera cu corn, broasca țestoasă de uscat, scorpionul, dihorul – Europa de Sud.

Identificarea, punerea în valoare și utillizarea în cunoștiință de cauză a acestor factori naturali vor contribui la dezvoltarea și promovarea turismului rural românesc.

Capitolul 2. Promovarea turismului pe internet

În Vest mai ales, timpul liber este aproape un lux pentru oameni, de aceea concediul sau vacanța anuală pe care le plănuiesc din timp și cu tact nu pot fi înlocuite dacă serviciile de care au parte nu sunt conforme. Turismul nu este un serviciu tangibil, înlocuibil, de aceea este aproape complet dependent de caracteristici pentru a-i ajuta pe consumatori să ia o decizie de cumpărare. Călătorii pot primi informații de la o mare varietate de surse. Totuși (poate din cauza presiunii timpului de care am menționat mai devreme), mulți aleg să folosească serviciile intermediarilor. Aceaștia pot lua diferite forme (Fig. 2.1.).

Agentul de turism acționează ca un serviciu “caută și rezervă” și ca sfătuitor pentru client, eliberându-l de povara căutării de produse potrivite și, de asemenea, folosindu-și cunoștiințele și experiența pentru a ajuta clienții să se obișnuiască cu experiențele de călătorie. Tour operatorii acționează din postura consolidatorilor, “împachetând” diferite componente turistice și vânzându-le ca un singur produs. Câteva organizații turistice guvernamentale de asemenea acționează ca intermediari, distribuind informații și broșuri pentru furnizorii de turism din zona lor.

Produsele turistice sunt volatile, ceea ce înseamnă că dacă nu sunt vândute, acestea sunt pierdute, lucru pentru care agenții de turism și furnizorii manipulează prețurile pentru a se asigura că se vând în totalitate. Valoarea curentă trebuie, de aceea, stabilită în concordanță cu intermediarii și cu cumpărătorii direcți. Informația, de asemenea, trebuie să poată circula și în direcția opusă, ca atunci când un client dorește să facă o rezervare, detaliile de contact și plată să poată fi comunicate celui mai apropiat furnizor de turism, și de aceea este cerută metoda cea mai eficientă de comunicare.

2.1. Rolul tehnologiei informației

Schimbul de informații este important în fiecare stadiu al ciclului de vânzare a produsului turistic, de aceea informațiile trebuie să circule rapid și sigur între client, intermediari și fiecare din furnizorii de turism implicați în satisfacerea nevoilor clienților. Astfel, tehnologia informației (IT) – amestec de computere, comunicație și electronică – devine un factor de bază al industriei turismului. Prin intermediul acesteia informația poate ajunge aproape instantaneu între părți, pentru a facilita astfel comunicarea.

IT-ul a influențat, în special, serviciile de marketing și de distribuție din domeniul turismului, lasându-le neatinse pe cele in care nevoia de contact uman era necesară. Liniile aeriene, au fost foarte încântate de noua tehnologie, folosind-o pentru a-i ajuta să vândă și să facă economice operațiunile lor, căutând astfel să câștige un avantaj strategic. Alții, în special sectorul hotelier, au fost mai puțin încântati, dar cu timpul și-au dat seama de beneficiile pe care distribuția electronică le pot aduce. Totuși, IT-ul a început să influențeze toate domeniile vieții cotidiene și – cu atât mai mult – aspectele economico – financiare în care viteza de circulație a informației poate influența foarte mult rezultatul unei tranzacții. De asemenea, nevoia de informație a consumatorilor este mult mai ușor de satisfăcut prin intermediul internetului și chiar mai rentabil pentru ambele părți. Ca rezultat, întreprinderile turistice trebuie să înțeleagă, să accepte și să utilizeze IT-ul pentru a putea funcționa in același ritm cu societatea actuală, a atinge țintele de marketing, a spori eficiența, a maximiza profiturile, a mări gama serviciilor și a se menține pe piață pe termen lung.

2.2. Distribuția electronică

Profesia de marketing, teoriile sale, practicile și chiar științele de bază pe care le produce sunt determinate de instrumentele sale și de disponibilitatea în orice moment. Când instrumentele se schimbă, disciplinele se aranjează, câteodată foarte profund și de obicei foarte târziu. Introducerea publicității la TV acum 50 de ani a fost așa un eveniment diversionist, iar teoriile de marketing și practica încă răspund, încearcă să înțeleagă cum funcționează instrumentele și cum trebuie să fie măsurate efectele.

Ideile expuse de Deighton despre marketingul interactiv sunt în special relevante în sectorul turistic, unde unul dintre cele mai puternice instrumente de marketing – distribuția electronică – s-a dezvoltat rapid. Totuși, nerenumit pentru promptitudinea îmbrățișării tehnologiei, marketingul electronic și distribuția produselor au câștigat rapid acceptare în turism. Ca rezultat, marketerii care lucrează în sectorul turistic trebuie să fie atenți la evoluția sa. Totuși, viteza de dezvoltare a unui nou canal de distribuție și lipsa unei surse de informații cuprinzătoare despre viitorul acestui sistem înseamnă că industria turismului este mai degrabă într-o poziție reactivă decât într-o poziție proactivă.

Acest text ajută să micșorăm această problemă printr-o examinare amănunțită a căilor prin care IT este aplicat marketingului și distribuției în industria turistică.

Se cercetează cum tehnologia a fost folosită în trecut pentru a ajuta să se scoată la iveală multe din problemele și limitele asociate cu distribuția electronică a produsului turistic. Multe inițiative acum în progres sunt discutate, pentru a concentra atenția asupra eforturilor industriei de a depăși aceste limite. Interesul asupra acestui subiect pare să fie ridicat și este sporit de creșterea importanței, cât și de creșterea complexității.

2.3. De la Sistemele de Rezervare Aeriene la GDS: dezvoltarea Sistemului Global de Distribuție

Marile invenții, ca de exemplu ziarele, motorul cu aburi sau calculatorul, au declanșat reacții în lanț care au schimbat modul oamenilor de a face afaceri. Marile invenții sau … comoditatea. Ca de exemplu, momentul în care liniile aeriene au început să dezvolte sistemele computerizate în procesul de rezervare a biletelor.

În trecut, rezervarea unui bilet de avion era un proces complex care presupunea ca liniile aeriene să să publice periodic intervalele orare si tarifele, pentru ca acestea să fie preluate de apoi deagenții turistici. Dacă un client vroia să rezerve un bilet de la Londra la Praga, agentul turistic trebuia să identifice linia aeriană care zbura pe linia cerută și să examineze intervalele orare pentru a găsi varianta cea mai potrivită cu cererea clientului. După identificarea liniei aeriene care se preta cererii clientului, agentul turistic suna departamentul de rezervare al liniei aeriene pentru a vedea dacă sunt locuri libere și prețuri convenabile. Dacă clientul era mulțumit, agentul trebuia să sune din nou la departamentul de rezervare și să reconfirme prețurile și apoi să facă rezervarile. Acest sistem a fost vizibil simplificat prin publicarea Official Airline Guide (OAG), care conținea mai multe linii de zbor, intervale orare și listele de prețuri, simplificând mult treaba agenților.

Pentru a îndeplinii toți acești pași agentul turistic avea nevoie de un interval mare de timp și suporta costuri mari. Cercetările au arătat că agenții de turism petrec până la 80% din timpul lor făcând lucruri care îi pregătesc să facă rezervări, și în doar 20% din timp fac rezervări. Dar, datorită comisionului pe care furnizorii de turism și agenții de turism se bazează, doar ultimele 20 de procente generează venit. Procesul era de asemenea nesatisfăcător din punctul de vedere al clienților deoarece implica întârzieri considerabile. Mai mult, clientul trebuia să aibă încredere în agentul de turism, că acesta îi găsea cel mai ieftin și mai convenabil zbor, fapt care nu se adeverea de fiecare dată, tocmai datorită faptului că agenții turistici au venituri doar din comision. În cele din urmă, distribuția în acest mod era departe de ideal și din punctul de vedere al liniilor aeriene. Ele trebuiau să mențină un mare (și de aceea costisitor) număr de personal în departamentul de rezervări care să se descurce cu cererile agenților de turism, plătind – în același timp – comision agenților turistici pentru fiecare client pe care îl aduceau. Se părea că ei plăteau de două ori pentru aceeași muncă!

2.4. Introducerea Sistemelor de Rezervare Computerizate (CRS)

Liniile aeriene se confruntau cu o altă problemă: depozitarea și prelucrarea unei mari cantități de date. Acestea trebuiau să păstreze date despre orarul zborurilor, costul biletelor, disponibilitatea locurilor și rezervările pasagerilor. Programele de rezervare au fost dezvoltate ca sisteme interne de control pentru liniile aeriene – pentru a fi folosite de personalul din cadrul departamentului de rezervări cu scopul de a monitoriza disponibilitatea locurilor în mod cât mai eficient. Când se confruntă cu o cerere de la un agent de turism, agentul de rezervare al liniilor aeriene poate găsi informații și poate face rezervări rapid și ușor folosind un computer legat la baza de date centrală a liniei aeriene. Managerii liniilor aeriene au înțeles că ar fi mai eficient să se permită agenților să acceseze sistemul central direct. De aceea, costurile privind comunicațiile încep să scadă de la începutul anilor 1970, liniile aeriene încep să plaseze terminale în agențiile lor pentru a permite agenților să caute informații și să facă rezervări pentru ei.

În mod clar, acesta a fost mai eficient decât anterior. Fiind în măsură să accesezi baza de date a rezervărilor, a fost redus timpul necesar agenților de turism să găsească informații pentru clienți și să facă rezervări, și sunt de asemenea eliminate costurile de comunicare asociate vechiului sistem manual. Le-a dat de asemenea, acces instantaneu la disponibilitate în timp real și informații despre prețuri, ceea ce i-a ajutat la creșterea calității serviciilor oferite clienților. Acest aranjament a fost benefic și din punctul de vedere al companiilor aeriene, deoarece era mai puțin costisitor să distribui echipamentul facilitând accesul direct la sistem decât să angajezi personal suplimentar care să facă față volumului de afaceri care era în creștere. Mai mult, managerii companiilor aeriene au descoperit că agenții de turism preferau să facă rezervări la o companie care le furniza terminale de rezervări. Acest fapt a avut un efect de creștere a pieței, companiile aeriene au atras venituri mari ale pasagerilor și a schimbat inițiativa economică de la o simplă reducere de prețuri la una de o importanță strategică mult mai mare. Înlocuind terminalele în agenții, într-un mod care îi lega pe agenți de zborurile aeriene se asigura un viitor pentru rezervarea zborurilor.

2.5. Operarea sistemului de rezervări

Cum am explicat și mai înainte, primele funcții ale sistemului computerizat de rezervări al liniilor aeriene au fost să permită agenților să găsească informații relevante despre zboruri și să facă rezervări direct de la terminalele lor fără să trebuiască să telefoneze la biroul de rezervări aeriene.

Prin automatizare, agentului îi era mult mai ușor deoarece prețurile biletelor la cursele aeriene diferă în funcție de clasă, datele călătoriei, rută, durata șederii, și – de fapt – toate prețurile biletelor trebuie calculate individual. Câteva linii aeriene au exploatat acest fapt pentru a câștiga un grad de avantaj competitiv. Un prim exemplu în acest sens ar fi folosirea unui “display bias”, un afișaj părtinitor, ca strategie de marketing. Cercetările în domeniu au arătat că majoritatea rezervărilor (75-80%) sunt făcute la primele două linii aeriene dintr-o listă de zboruri afișată. Dar, datorită faptului că, în general, liniile aeriene mici nu-și permiteau realizarea propriului sistem de rezervare, iar primele zoburi afișate aparțineau marilor companii aeriene, afișajul părtinitor s-a dovedit a fi anticompetitiv și s-a introdus legislație care să asigure că toate zborurile afișate sunt listate corect. Chiar fără a folosi o asemenea tactică, deținătorul unui sistem de rezervare are și alte avantaje. De exemplu, în ciuda aparențelor, agenții de turism cred frecvent că detaliile legate de zboruri, disponibilități și prețul biletelor companiilor deținătoare de sisteme sunt complete, precise și actualizate decât a celorlalte companii aeriene care sunt doar găzduite de sistem. Acest “halo effect” înseamnă că agenții au mai multă încredere în informațiile liniilor aeriene deținătoare de sisteme proprii și prin asta era mai probabil să rezerve bilete la zborurile lor. Deținătorii unui sistem de rezervare au generat de asemenea venituri considerabile prin încasarea de taxe de la companiile rivale pentru găzduirea detaliilor zborurilor lor în sistemul computerizat.

Acest venit a fost suplimentat prin impunerea unor cote agențiilor de turism pentru a asigura un număr minim de rezervări, prin taxarea agenților cu o taxă fixă, anuală pentru folosirea sistemului și prin taxele din închirierea echipamentelor. Aceste venituri au fost atât de substanțiale (de exemplu, la sfârșitul anilor 1980, SABRE obținea profituri de 30-40% din venitul total de 400 milioane de dolari) încât Robert Crandall (la acel timp președintele American Airlines) a spus că ar vinde mai întâi compania aeriană și apoi sistemul de rezervare.

Sistemul furnizează liniilor aeriene deținătoare, cantități vaste și valoroase de informații despre management, care permit urmărirea de modele turistice, segmente de piață și eficiența agenților de turism. Aceasta le-a permis efectiv să segmenteze piața cu restricții tarifare complexe și să folosească principii manageriale care să-i ajute să maximizeze profitul. Liniile aeriene folosesc aceste date pentru a crea noi programe de marketing, cum ar fi de exemplu sistemele de comisioane suprapuse peste tot unde agenții de turism sunt plătiți într-un mod atractiv pentru a vinde anumite seturi de produse pentru o companie decât pentru cele concurente. Aceste comisioane suplimentare sunt acordate în schimbul creșterii volumului de afaceri pe piață. Pentru ca un asemenea program stimulativ să fie operativ cu succes, operatorii au nevoie ca vânzările să fie monitorizate, și acest lucru poate fi realizat doar prin folosirea unui sistem computerizat sofisticat.

2.6. Dereglarea sectorului zborurilor

În 1978, dereglarea sectorului zborurilor aeriene în Statele Unite a dat un impuls puternic creșterii CRS. În esență, dereglarea a determinat apariția unor noi companii aeriene și mai multe companii concurând pentru aceleași rute. Acest ultim fapt a însemnat prețuri mai mici pentru consumatori, a însemnat mai multe zboruri, mai multe tarife, mai mulți pasageri, deci mai multă confuzie. De aceea, folosirea sistemului computerizat a devenit esențială în încercarea de a descifra informația complexă de pe Web. Ca rezultat, primele sisteme majore s-au dezvoltat pe această piață. În Statele Unite, American Airlines a lansat SABRE, United Airlines a lansat Appolo, Transworld Airlines a lansat PARS, Continental Airlines a lansat System One și Delta Airlines a lansat DATAS II, toate între anii 1970-1980. Creșterea a fost mai lentă în Europa și nu a durat până în anii 1980, cu amenințarea înlocuirii prin expansiunea sistemelor americane și decăderea iminentă, așa că liniile aeriene americane au început să-și dezvolte propriile sisteme. Atât Galileo (al British Airways, Swiss Air, KLM și Alitalia bazat pe software Appolo) cât și Amadeus (al Air France, Iberia, Lufthansa și SAS bazat pe software System One) au fost concepute în 1987, dar nu au devenit operaționale decât în 1990 și respectiv, 1992, aceste sisteme fiind dezvoltate și deținute de conglomerate de linii aeriene naționale.

Fiind în măsură să acceseze un număr mai mare de zboruri, a determinat în mare măsură creșterea funcționalității sistemelor, schimbând orientarea lor de unde erau de mici dimensiuni și concentrate regional au devenit de perspectivă globală. Scala avantajelor pentru toate părțile a fost reflectată de viteza cu care agenții de turism au adoptat sistemele. Acestea au devenit repede instrumentele dominante pentru monitorizarea rezervărilor pentru zboruri, așa cum se poate vedea și în figura 2.2.

Fig. 2.2. Procentajul agențiilor de turism americane cu terminale GDS.

Sursa: World Tourism Organisation

Ca o consecință, termenul “sisteme de distribuție globală” a început să fie folosit pentru a descrie aceste mega-sisteme noi. Oricum, dereglarea a avut de asemenea și un alt efect: creșterea numărului zborurilor a determinat creșterea competiției și astfel nivelul tarifelor de călătorie în domeniu a scăzut.

GDS furnizează serviciile unui magazin electronic “one stop” pentru toate informațiile despre călătorie și nevoi legate de rezervări, iar prin asta a devenit un canal important de distribuție pentru orice produs vândut prin agențiile de turism. Foarte simplu, dacă un furnizor vrea să fie vândut prin agenți de turism, trebuie să fie listat pe un GDS.

2.7. Distribuția hotelieră prin GDS

Unul din primele produse complementare distribuite prin GDS a fost cazarea la hotel. Hotelurile au încărcat informația legată de diferitele lor tipuri de camere, descrierea și prețul pe categorii în spațiul liber din baza de date a sistemului de rezervare a companiilor aeriene, iar când aceste informații au fost disponibile, mii de agenți din întreaga lume au facut rezervări la aeste lanțuri hoteliere. Acest fapt a fost avantajos pentru fiecare participant. Hotelurile beneficiau de distribuirea produselor lor unei audiențe mai mari, agenții de turism beneficiau de posibilitatea de a rezerva mai multe produse prin sistemul lor computerizat, iar GDS beneficia de o creștere a volumului de rezervări, ceea ce i-a ajutat să-și micșoreze costurile de operare.

În multe cazuri, datele care trebuiau încărcate existau deja în formă computerizată, dar trebuiau convertite și reformatate astfel încât să se încadreze în limitele structurale impuse de baza de date GDS. Din această cauză a crescut cheltuiala folosirii GDS ca și canal de distribuție. Reînnoirea datelor era de asemenea și risipitoare de timp, astfel fiind o diferență mare de timp de când hotelul voia să schimbe o dată și până când aceasta apărea live în sistem. Acesta însemna că hotelurile nu puteau folosi GDS ca un canal pentru distribuirea pachetelor de servicii speciale și promoționale numai dacă erau integrate în sistem cu câteva luni în avans. Aceste trei probleme – numărul limitat de tipuri de camere care puteau fi afișate prin sistem, descrierea inadecvată și lipsa de oferte speciale – însemna că agenții de turism nu aveau încredere completă în informațiile furnizate de sisteme. În particular, faptul că nu toate tarifele disponibile pe o proprietate privată puteau fi afișate, i-a făcut pe agenți să nu aibă încredere în sistemul computerizat, deoarece deseori le era menționată o altă disponibilitate a locurilor și alte prețuri când sunau la biroul central de rezervări al hotelului sau la hotel direct. De aceea, agenții nu foloseau sistemele lor pentru a rezerva camere de hotel, la același nivel cu rezervarea locurilor de zbor, și astfel, cea mai mare parte a potențialului de listare a hotelurilor pe GDS era irosit.

Fig. 2.3. O listare tipică hotelieră prin GDS

Sursa: Emmer, R., Connel University, HEDNA, The Hotelier’s GDS Education Manual, Pittsburg.

Deși principalul GDS ulterior prelua schimbările masive ale modulelor de vânzări ale hotelurilor, încercând o rezolvare a acestor probleme, era prea târziu.

2.8. Strategii pentru viitorul GDS

Prezicerea viitorului direcției GDS este o sarcină importantă. La începuturile lor, nici liniile aeriene nu au putut prevedea cât de importante vor deveni aceste sisteme. SABRE a fost inițial catalogat ca un sistem de inventar, dar de câteva ori de-a lungul existenței sale a adus mai mult profit deținătorilor lui decât linia aeriană însăși. Momentan, GDS pare să se concentreze pe trei strategii principale: consolidare, diversificarea produselor și diversificarea pieței. Gradual, liniile aeriene majore de GDS au început să se unească și să fuzioneze. Acest proces a fost determinat în mare parte de costurile enorme de operare a rețelelor de rezervare. Cât despre agențiile de turism, GDS se confruntă cu o scădere a profiturilor chiar și când volumul rezervărilor este în creștere.

Pentru a face economii și pentru a avea o bază de date care să facă față 24 de ore din 24, mai ales la orele de vârf, liniile aeriene aleg să fuzioneze sau să facă alianțe între ele. Astfel, printr-o serie de fuziuni și preluări, au rezultat patru megasisteme: SABRE, Galileo International, Worldspan și Amadeus/System One.

Așa cum se poate vedea și în tabelul 2.1., Amadeus/System One este cel mai mare sistem în raport cu numărul de terminale din agențiile de voiaj cu 35% din numărul total de terminale instalate în lumea întreagă, urmat îndeaproape de Galileo International cu 31% și de SABRE cu 28%.

Tabel 2.1. Prezența regională a celor patru GDS majore, 1997

.Sursa: HEDNA, The Distribution Report, 15 ianuarie 1998, Pittsburg

O soluție mai bună ar fi folosirea de multi-transportatori pentru că, atunci când mai mulți transportatori operează în GDS (este cazul sistemelor majore europene) este mai greu să acționeze fără etică. Mulți observatori sunt de acord că comerțul prin alianțe și fuziuni este benefic, cu din ce în ce mai multe sisteme regionale încorporate în megasisteme. Deja multe sisteme regionale, cum este de exemplu Abacus în Orientul Îndepărtat, s-au aliniat la unul din megasisteme. În mod similar, SABRE a intrat în “acorduri speciale de distribuție” cu Fantasia din Australia și Noua Zeelandă și cu sisteme controlate de Air India, Indian Airlines, Japan Airlines și China Airlines din Asia și cu Gulf Air și El Al din Orientul Mijlociu. Fiecare strategie a megasistemelor pare să domine piața prin controlul asupra procentajului cel mai mare posibil din rezervările din întreaga lume.

Tacticile lor pentru a reuși includ furnizarea de servicii cât mai multor agenții posibil și furnizând stimulente pentru folosirea sistemelor lor pentru realizarea rezervărilor și crescând numărul serviciilor disponibile accesării prin sistem. GDS furnizează acum o varietate mult mai mare de servicii, facilitând astfel agențiile de turism și clienții, până la stadiul în care clienții pot avea în mână biletul de călătorie cu o simplă vizită la agenția de turism. Acum ei se orientează spre a facilita călătoriile de plăcere.

Pentru a fi mult mai ușor de folosit, a ajuta agenții de turism având posibilitatea de a crește productivitatea și profitabilitatea, sistemele pot oferi – de exemplu – display-uri în mai multe limbi, oferte transmise agențiilor de turism regionale, prețuri în moneda locală, toate pentru a crește numărul de rezervări.

O altă strategie a GDS este diversificarea pieței. După cum vom vedea în capitolele următoare, GDS nu mai este doar agent de piață. Departamentele comune de turism, organizatorii de întâlniri și angrosiștii au atras mai mult de 350.000 de agenții din întreaga lume care au capacitatea să facă rezervări prin GDS. De fapt, operatorii GDS încearcă să obțină acces direct la orice afacere legată de turism. Multe forme de distribuție electronică s-au integrat cu GDS pentru informații și rezervări. GDS este de asemenea implicat în mod activ în utilizarea de noi tehnologii, cum ar fi Internetul, pentru a dezvolta canalele de distribuție care vor ocoli agenții de turism și vor permite consumatorilor să acceseze și să facă rezervări direct de acasă sau de la birou de la propriul calculator.Pe scurt, GDS luptă pentru a-și asiguira și în viitor un rol central în distribuirea produselor turistice.

2.9. Sistemele centrale de rezervări

Creșterea numărului călătoriilor după 1960, care a împins liniile aeriene să dezvolte CRS, a pus aceeași presiune și asupra hotelurilor. Proprietăți individuale au primit un număr crescând de telefoane, scrisori și telexuri de la potențiali clienți care doreau să facă rezervări. O echipă de funcționari era necesară pentru a sorta poșta, categorisi scrisorile, pentru a trimite telegrame și a se descurca cu alte cerințe. Astfel, încurcăturile erau frecvente, costurile de redactare a scrisorilor erau ridicate, iar funcționarii dactilografi erau în număr redus.

O oportunitate pentru raționalizare a fost recunoscută de multe din lanțurile hoteliere din US. Ei și-au dat seama de ineficiența sistemului existent și au constatat că modul cel mai bun de a servi clientul, și în același timp de a furniza un serviciu de valoare hotelurilor membre, a fost acela de a centraliza funcția de rezervare în oficii centrale de rezervare (CRO). Acestea funcționau într-o manieră asemănătoare cu oficiile de rezervare operate de liniile aeriene, evident cu excepția faptului că produsele vândute nu erau locuri pentru avion, ci camere de hotel. CRO ține evidența taxelor, valabilităților, pachetelor speciale și caracteristicilor pentru fiecare proprietate și permite clienților să rezerve orice cameră din lanț prin contactarea unei singure locații. Procesul de rezervare a fost în continuare simplificat prin introducerea unui serviciu telefonic gratuit în US la mijlocul anilor 1960, care permitea potențialilor clienți să întrebe sau să rezerve la orice lanț hotelier oriunde în lume.

Centralizarea funcției de rezervare de asemenea a adus alte avantaje. Precedentele încurcături au fost reduse, dar agenții de rezervări erau folosiți mai intens, centralizarea ajutând la descongestionarea perioadelor ocupate și a sezonului mort. Un mult mai profesional nivel al serviciilor pentru clienți a fost posibil prin folosirea unui personal dedicat, bine instruit și serviciul de calitate a fost de asemenea mai consistent, centralizarea făcând-o mai ușor de urmărit și de controlat. În general lecția era clară, un mediu de rezervări centralizat era mai rapid, mai eficient și, dacă era și bine conceput, mai economic pentru a opera, decât birourile de rezervare. Doar două costuri majore rămâneau: telecomunicațiile, cum CRO trebuia să plătească pentru asigurarea serviciului de telefonie gratuită; și costul muncii agenților de rezervare care trebuiau să răspundă la telefon și să proceseze alte cerințe.

Grupul hotelier Travelodge furnizează un foarte bun exemplu cum CRO poate opera eficient. Grupul pune la dispoziție un singur număr de telefon gratuit care conectează clientul (fie el agent de turism sau turist pe cont propriu) cu CRO. În acest fel, echipa de rezervări si costurile de operare sunt minime. Această abordare a fost foarte benefică pentru grup, cu o medie de 6.500 telefoane pe zi pentru cele 120 de locații. Interesant în particular este filosofia sa de a nu fi niciodată plin. Chiar dacă proprietatea privată cerută nu dispune de camere libere, i se va oferi automat o alternativă apropiată.

2.10. Sistemul de rezervare computerizat

Inițial, agenții de rezervare procesau rezervări prin verificarea “tablelor de disponibilități” expuse pe pereții centrului sau în registre imense care erau înnoite manual. Totuși, cu cât volumul rezervărilor creștea, aceste operațiuni manuale au fost rapid depășite și companiile hoteliere au fost forțate să introducă computerele pentru a le ajuta să poată face față volumului de muncă în creștere. Companiile hoteliere au fost totuși capabile să beneficieze din experiența câștigată în dezvoltarea sistemului liniilor aeriene. Kemmons Wilson și Wallace Johnson, o pereche de antreprenori visători, cu celebrul succes American Airlines prin sistemul lor de rezervări credeau că acest concept ar putea funcționa pentru a face rezervări pentru tânărul lor lanț Holiday Inn. În 1965, Holiday Inn a introdus Holidex CRS, o inovație adesea creditată cu transformarea a ceea ce a fost cândva un lanț hotelier cu buget mic într-un lider mondial.

În mod identic, la începutul anilor 1970, Westin Hotels și Resorts au dezvoltat o versiune hotelieră a sistemului de rezervare Apollo al United Airlines numit Westron. Acesta a fost apoi brevetat de alte mari lanțuri hoteliere și a devenit un standard. Prima generație de CRS hotelier a suferit câteva probleme ca cele întâlnite la vânzarea produselor hoteliere prin GDS. De exemplu, sistemele de la început doar dețineau informații limitate despre fiecare proprietate – practic doar numărul camerelor disponibile și prețul la care ele urmau să fie vândute. Încărcarea și înnoirea informațiilor au fost, de asemenea, costisitoare si dificil de realizat, cu hoteluri telefonând sau transmițând telexuri spre CRO cu situația inventarului, și informația fiind ulterior transcrisă în sistem. În timp ce informația este găzduită de GDS, cerințele companiilor hoteliere au o prioritate scăzută, cum vânzările lor au un procentaj mic din tranzacții.

Prin dezvoltarea propriului lor sistem, companiile hoteliere și-au creat oportunitatea și flexibilitatea de a face sistemul mai potrivit față de cerințele produsului hotelier. În felul său, noul sistem poate fi schimbat în vânzări mai favorabile și instrumente de marketing. Prioritatea inițială a companiilor hoteliere a fost să elimine două din limitele majore care au fost experimentate în timp ce au fost găzduite de GDS: caracteristicile produsului criptic și numărul limitat de prețuri care pot fi afișate de sistem. GDS a fost conceput pentru a procesa rezervări pentru zborurile aeriene. Ca atare, structura bazei de date a fost limitată în depozitarea de date descriptive, un factor care a fost o piedică majoră a utilității ca instrument de marketing pentru produse hoteliere mai eterogene. Structura bazei de date permitea doar un număr limitat de costuri afișate, care a fost o problemă importantă, dând importanță crescândă tehnicilor de management din industria hotelieră. În dezvoltarea propriilor sisteme, companiile hoteliere sunt capabile să organizeze baza de date pentru a depăși aceste limitări.

Liber față de constrângerile GDS, noile sisteme sunt capabile să se acomodeze cu caracteristicile de mari proporții ale produselor scrise în întregime, abreviații în engleză, împreună cu un număr nelimitat de prețuri și tipuri de camere. Aceste dezvoltări au făcut sistemul mult mai eficient atât ca instrument de marketing, cât și informativ. Prețurile care includ servicii suplimentare (cum ar fi micul dejun), sau alte pachete de servicii și alte oferte speciale, pot fi acum afișate. Aceasta a făcut sistemele mult mai potrivite pentru piața turistică care acum poate face față produselor turistice eterogene.

Capitolul 3. Despre HTML și site-uri web

3.1. Funcțiile principale ale Internetului

Din punct de vedere al publicității, internetul trebuie să asigure:

Crearea unor grupuri de discuții;

Publicitatea prin e-mail;

Publicitatea prin pagini web;

Activitățile de marketing prin Internet pot fi realizate prin forțe proprii sau cu ajutorul unor agenții specializate. Agențiile specializate oferă următoarele servicii:

– crearea unei baze de date pentru campaniile prin e-mail;

–  conceperea campaniilor prin e-mail pentru a face cunoscut site-ul web;

– crearea de jocuri distractive și inovatoare pentru a atrage și menține clienții pe pagina web a firmei;

–    conceperea de programe de stimulare;

–     transmiterea de documente tipărite, cataloage, broșuri;

–     crearea de grafice, imagini pe site-ul web al firmei.

Efectele marketingului pe Internet se referă la impactul său asupra:

–          imaginii mărci;

–          fidelității față de marcă;

–          promovării vânzărilor către consumatori.

Imaginea firmei este un punct esențial în dezvoltare. Agenții de marketing folosesc mijloace de publicitate cum ar fi mass-media (radio, televiziune, ziare) și, de asemenea, campanii publicitare în magazine pentru a îndruma oamenii să viziteze site-ul cu oferte. Pentru o informare cât mai precisă, creșterea traficului pe site și creșterea ratei de cunoaștere a mărcii se folosesc mesaje personalizate.

În relațiile business to buisness principalele modalități de promovare sunt :

–     realizarea de bannere sau a altor mijloace;

–     înregistrarea site-ului web prin cuvinte cheie pe motorul de căutare;

–     includerea adresei web pe orice material tipărit sau pe materialele promoționale;

–     publicitatea în reviste specializate;

Firmele deținătoare de mărci de mare valoare beneficiază de efectul de halo”, acesta rezultând din transmiterea credibilității mărcii asupra site-ului web.

În ceea ce privește fidelizarea clienților, prin intermediul Internetului, firmele reușesc să comunice cu clienții fideli pentru a consolida relațiile cu aceștia; stabilesc relații personalizate, posibile prin crearea de baze de date cu ajutorul tehnologiei informațiilor;oferă recompense pentru fidelitate, diferite de acțiunile promoționale clasice (cadourile pot fi aceleași, dar dialogul este diferit).

Pentru a atrage clienții, firmele aleg să ofere promoții de proporții mari care se adresează cliențiilor care vânează promoții, sau promoții de proporții mai mici care se adresează consumatorilor de produse. Astfel, firmele realizează trafic pe site și marca ajunge să fie tot mai cunoascută.

Principalele funcții ale marketingului pe Internet sunt:

o       realizarea de campanii publicitare;

o       sprijinirea vânzărilor;

o       oferirea de servicii către clienți;

o       organizarea de campanii de relații publice;

o       derularea unor activități specifice comerțului electronic.

Între publicitatea pe Internet și cea convențională există relații de complementaritate, deoarece publicitatea convențională stârnește interesul pentru probe, spre exemplu un benner ne informează despre existența unui site web, pe când concursurile sau eșantionele de produse web sunt destinate pentru a atrage vizitatori sau a stimula dorința de a cumpăra produsul.

Comerțul electronic (e-commerce) este funcția de vanzare a produselor pe Internet. Site-urile care au funcția de vanzare sunt alcătuite din trei componente:

catalogul – permite consumatorilor să găsească produsele dorite. Produsele sunt

însoțite de fotografii și de informații care creează atractivitatea catalogului online;

harta magazinului (“shopping cart”) – permite clienților să facă selecția produselor. Ca și catalogul poate fi diferită prin complexitate, cuprinzând de la cateva produse la câteva sute de produse;

modalitatea de plată pentru produsele cumpărate. Pentru consumatorii individuali organizationali se poate face prin intermediul sistemelor “voucher”.

3.2. Obiectivele și alegerea țintei campaniilor publicitare online

Organizarea și desfășurarea publicității online presupune parcurgerea următoarelor etape:

–         adoptarea deciziei de a desfășura o campanie de publicitate online;

–         definirea obiectivelor care vor și urmărite prin intermediul publicității online;

–         stabilirea și caracterizarea țintei campaniei publicitare;

–         crearea și testarea bannerelor publicitare;

–         identificarea și selectarea spațiilor adecvate de amplasare a bannerelor publicitare;

–          evaluarea efectelor campaniei publicitare.

Obiectivele campaniilor de publicitate online sunt:

–    reprezintă suportul altor acțiuni de marketing, în particular al acțiunilor de

reducere promoționala a prețului de vanzare, al unor tehnici promoționale (invitarea la încercarea produsului, oferirea de cadouri, invitarea la diverse evenimente);

–    obiectivul principal este obținerea unui răspuns direct, a completarii unei comenzi

–    ameliorarea notorietății unei mărci, unui produs sau a unei firme, modificarea

imaginii (unele tehnici prezintă riscul devalorizarii imaginii) sau doar informarea consumatorilor țintă;

–     susținerea eforturilor de vânzare personală ale reprezentanților de vânzări.

Problema principală în realizarea campaniilor de publicitate online este stimularea participării vizitatorilor într-o acțiune de marketing direct. Intrarea într-o operațiune de marketing direct poate fi simulată prin tehnici cum ar fi: încercarea gratuită a unor programe pe o perioadă limitată, încercarea unor versiuni vechi, oferirea unei documentări complete în schimbul completării de către potențialii clienți a unei fise de înregistrare, utilizarea cuponului electronic care dă posibilitatea obținerii unei reduceri în momentul prezentării sale pe un site și completării/expedierii sale.

În cazul companiilor de publicitate online există două modalități de identificare a clienților țintă :

informațiile din bazele de date vechi: vârstă, sex, categoria socio-profesională, adresa poștală, centru de interes;

analiza pe baza mijloacelor utilizate în realizarea campaniei : ziua din săptămână în care sunt postate mesajele publicitare, intervalul orar, localizarea geografică, frecvența de vizitare a mesajului, cuvintele cheie cele mai utilizate, tipul browser-ului și versiunea sa.

3.3. Realizarea paginii web

Realizarea site-ului unei firme presupune respectarea anumitor recomandări care se referă la următoarele aspecte: timpul necesar pentru încărcarea paginii; complexitatea textului și design-ului paginii; evitarea părăsirii cu rapiditate a paginii de către vizitatori; structura site-ului; grafica paginii web.

3.4. Timpul de încărcarea a paginii

În momentul în care se realizează pagina web, trebuie luată în considerare perioada de încărcare a acesteia. O pagina de 50-55 de Kb, ceea ce înseamnă o cantitate mare de informații sub forma de text, dar destul de redusă sub forma de imagine și de sunet, se încarcă în mai puțin de 10 secunde printr-o conexiune telefonică. Dacă pagina web este mult mai bogată în imagini, sunete, încărcarea ei poate dura mai mult, existînd riscul plictisirii vizitatorului. Acest aspect trebuie avute în vedere, mai ales la nivelul primei pagini, pagina denumită “home page”.

3.5. Reținerea vizitatorilor

Site-ul trebuie astfel realizat încât să nu fie părăsit repede de către vizitatori. Acest obiectiv se realizează apelând la următoarele mijloace:

– prezentarea unor oferte speciale;

– oferirea unor facilități sau avantaje vizitatorilor;

– introducerea în cadrul paginii a unui motor de căutare pe un anumit domeniu care să aibă legatură cu activitatea organizației;

– alegerea locului de amplasare a ofertelor; acestea trebuie ascunse în spatele mai multor legături și să nu fie observate de vizitatori. Numărul legăturilor trebuie limitat, deoarece un număr prea mare, peste 10-15 pe o pagina, poate să deranjeze. Dar fiecare pagină trebuie să aibă o legatură, deoarece trebuie eliminată ideea că utilizatorul se poate întoarce prin apasărea butonului “back”.

3.6. Structura site-ului Web

Site-ul unei firme poate fi structurat în mai multe modalități.

Cea mai simplă structură este structura în linie, (fig.3.1.) potrivit căreia fiecare pagină are o legătură la pagina următoare. Este un tip de structură care se folosește la pagini care oferă un singur tip de produs/serviciu.

Structura de tip grilă (fig.3.2.) se folosește pentru site-uri complexe care oferă multe produse sau servicii, pentru a facilita parcurgerea lor de către utilizatori.

Structura de tip “pânză de păianjen” permite accesul de la o pagina spre celelalte pagini. Permite o ofertă structurală a mai multor produse/servicii, oferind și avantajul unei navigări facile. Această structură permite ca din aproximativ trei clicuri să se ajungă din orice punct al site-ului în alt punct dorit.

Structura ierarhică (fig.3.3.)este cea mai utilizată structură. Utilizatorul trebuie să se întoarcă de fiecare dată pentru a ajunge în altă secțiune a site-ului.

Figura 3.1 – Structura în linie

Figura 3.2 – Structura de tip grilă a site-ului web

Figura 3.3 – Structura ierarhică a site-ului web

3.7. Conceperea paginii Web

Cele mai reprezentative elemente ale conținutului unei pagini Web sunt textul, graficele, graficele animate, imaginile video, sunetele, multimedia, programele și bazele de date.

Textul este cea mai simplă modalitate de a prezenta informațiile, dar și puțin mai greu de citit. Cand se redactează textul trebuie avute în vedere următoarele reguli: folosirea propozițiilor scurte, utilizarea listelor cu semne distinctive, separarea textului în mai multe blocuri, informații prezentate sub formă de module, independente unele față de altele.

Graficele reprezintă o parte importantă a site-ului, iar un grafic, face adeseori, cât o mie de cuvinte. Graficele se încarcă mai greu și există riscul ca vizitatorii să se plictisească și să renunțe la vizitarea site-ului.

Graficele animate sunt deosebit de utile pentru că atrag atenția utilizatorilor – privirea este atrasă întotdeauna de lucrurile care se mișcă pe ecran. Totuși, ele trebuie folosite numai pentru a atrage atenția asupra celui mai important element al site-ului.

Imaginile video se folosesc numai în cazul în care celelalte formate nu pot explica ideea transmisă. Fișierele video se încarcă greu de pe serverul sursă, deci se vor folosi imagini în mișcare doar în cazul folosirii unor servere performante sau în cazul în care publicitatea se adresează unei piețe țintă specializate.

Sunetul este o altă componentă puternică a unui site. Se poate asculta o gamă largă de înregistrări, de la conferințe sau cursuri până la muzica ambientală a site-ului. Ca și imaginile video, fișierele cu sunet se încarcă greu, deci ele se vor folosi numai în scopuri bine determinate.

Multimedia este modalitatea prin care se folosesc toate componentele enumerate mai sus pentru transmiterea mesajelor publicitare. Tehnologia utilizări acestui tip de componente cunoaște cea mai mare dezvoltare deoarece este modalitatea de comunicare cea mai convingătoare.

Programele sunt cele care individualizeaza site-urile. Ele sunt cele care interacționează cu utilizatorii făcand posibilă contorizarea accesărilor sau trimiterea automată de e-mail-uri.

Bazele de date sunt folosite prin intermediul programelor specializate pentru a atrage pe cei care doresc să se informeze asupra unor probleme precise. Această componentă este cel mai greu de adăugat într-o pagină web. De exemplu, este mai bine să se utilizeze o bază de date dacă se lucreze cu cataloage online care se schimbă constant decât să se folosească text. Într-o bază de date este foarte ușor de căutat și totodată se poate modifica în funcție de ultimile noutăți.

Aceste componente ale site-urilor web se folosesc numai în măsura în care ele sunt necesare. Astfel, pentru a nu îngreuna încărcarea site-ului, se recomandă varianta realizării unei pagini separate pentru fiecare secțiune în parte, iar utilizatorul o încarcă doar pe cea dorită.

Ca reguli generale pentru încărcarea paginii se vor avea în vedere următoarele aspecte: navigarea în interiorul site-ului se va face într-un mod cât mai evident prin furnizarea elementelor ajutătoare: butoane, semne etc.; se va oferi posibilitatea ajungerii în pagina inițială din orice pagină a site-ului deoarece, prin intermediul motoarelor de căutare, se poate ajunge intr-o anumită pagina a site-ului; se recomandă folosirea unui singur format de pagină; gruparea informațiilor se face prin intermediul titlurilor, astfel căutarea este mai facilă; pentru a reduce timpul necesar încărcării, cantitățile mari de informații se repartizează pe pagini diferite.

Odată realizat site-ul, cea mai importantă etapă este testarea lui. De la modul de afișare și până la încercarea legăturilor, totul se testează și se compară cu dorințele realizatorului.

Pentru ca utilizatorii de Internet să revină pe site, acesta trebuie înfrumusețat și actualizat. Actualizarea e la fel de importantă ca și realizarea lui. Conținutul este cel care atrage și determină revenirea la site.

Schimbarea design-ului se recomandă să se efectueze periodic, pe de o parte pentru a nu plictisi vizitatorii și, pe de altă parte, pentru a fi în concordanță cu noile schimbări.

Cu cât structura site-ului este mai complexă, cu atât el trebuie organizat mai bine. Dacă utilizatorii nu găsesc repede ceea ce caută, exista riscul ca ei să se plictisească și să abandoneze site-ul.

3.8. Noțiuni de HTML

Structura paginii

În realizarea paginilor pe internet se folosește limbajul HTML-HyperText Mark-up Language. Editarea acestora se poate face în orice program de editare texte, pornind chiar cu banalul Notepad din Windows. Toate noțiunile prezentate în acest ghid pot fi puse în practică utilizand Notepad, astfel încât poti deschide Notepad acum. Fișierul pe care îl vom edita se va numi index.html.

În general, fișierul principal al unui site internet (cel care se încarcă atunci când tastăm o adresă de genul www.abc.abc) este numit index.html. Instrucțiunile pe care le folosim într-o pagină HTML se numesc tag-uri și acestea indică browser-ului (Netscape, Internet Explorer, etc.) modul de prezentare a informației din pagină. Tag-urile se scriu între semnele < >. Tag-urile nu trebuie scrise respectând reguli foarte stricte (nu e nevoie sî scrii numai câte un tag pe rând sau să folosești numai litere mari, etc).

Un exemplu de utilizare a tag-ului FONT este:
<FONT FACE=ARIAL COLOR=#FF0000>ABC SRL – lider pe piata serviciilor</FONT>

Instrucțiunea de mai sus va determina afișarea textului "ABC SRL – Lider pe piața serviciilor" cu font arial și culoarea roșie. După cum se poate observa, există un tag înaintea textului și unul care încheie textul respectiv.

Majoritatea tag-urilor funcționeaza în acest mod: se pun înaintea informației pe care dorim să o prezentăm într-un anume mod iar apoi, la sfârșitul acesteia, ca in exemplul de mai sus.
Conținutul oricărui fișier HTML trebuie inclus între tag-urile <HTML> și </HTML>. Aceasta înseamnă că tag-ul <HTML> trebuie să fie primul lucru care apare într-un fișier HTML,iar tag-ul </HTML> trebuie să fie ultimul:

<HTML>
    …aici se completeaza informatia de prezentat in pagina…
</HTML>

Ca structură, o pagină HTML are două părți: o parte delimitată de tag-urile <HEAD> și </HEAD> ce conține informații de identificare a paginii și o parte delimitată de tag-urile <BODY> și </BODY> ce conține informațiile de prezentat efectiv în pagină. Asupra primei secțiuni nu vom insista prea mult. Cel mai important tag utilizat în secțiunea HEAD este cel care dă titlul paginii. Acest titlu va fi încadrat de <TITLE> și </TITLE>. Un exemplu de pagina HTML foarte simplă, având titlul "ABC SRL" este:

<HTML>
    <HEAD>
        <TITLE>ABC SRL</TITLE>
    </HEAD>
    <BODY>
        …aici se completeaza continutul paginii…
    </BODY>
</HTML>

Tag-urile <HTML>…</HTML>, <HEAD>…</HEAD>, <TITLE>…</TITLE> și <BODY>…</BODY> vor apărea o singură dată în cadrul unui fișier HTML, după cum arată exemplul de mai sus.

Despre texte

Cel mai important element al unei pagini internet este, desigur, textul. Într-o formă simplă, acesta poate fi scris efectiv într-o pagină HTML, după cum am văzut în exemplul anterior: am scris în fișierul HTML textul "…aici se completează informația de prezentat în pagină…" și acesta s-a încărcat în mod identic în browser.

Vom studia în continuare elemente de formatare a textului. Două lucruri trebuie menționate în legătură cu formatarea textelor: utilizarea spațiilor și trecerea la un nou rând.

Într-un fișier HTML, afișarea mai multor spații consecutive nu este posibilă prin scrierea directă în fișierul HTML, ci folosind de mai multe ori sintagma &nbsp;. Astfel, pentru a pune trei spații între cuvintele ABC și SRL în textul "ABC    SRL" va trebui să scriem în fișierul HTML astfel:

ABC&nbsp;&nbsp;&nbsp;SRL
Trecerea la un nou rand nu se face apasând Enter în fișierul HTML, ci utilizând tag-ul <BR> (acest tag se utilizeaza singur; nu se folosește cu </BR>). Astfel, pentru a scrie "ABC" pe un rând, a lăsa un rând liber, și "SRL" pe un rând separat, vom folosi:

ABC<BR><BR>SRL
Am utilizat mai sus de două ori tag-ul BR: o dată pentru a trece la un nou rând și o dată pentru a lăsa un rând liber. Tag-ul utilizat pentru formatarea modului de afișare a textului este <FONT>…</FONT>.

Tag-ul FONT suporta mai multi parametri, printre care:
– SIZE=x, unde x este dimensiunea fontului (1 fiind dimensiunea cea mai mică);
– COLOR=#RRGGBB – culoarea cu care se va afișa fontul (vom reveni asupra acesteia în capitolul următor). Culoarea implicită este negru;
– FACE=font – fontul cu care va fi scris textul respectiv. Atenție! Vizitatorii paginii tale trebuie să aiba fontul respectiv instalat pe calculator, deci utilizează numai fonturi "clasice". Fontul implicit este Times New Roman.

Acesti parametrii pot fi utilizați separat sau simultan în cadrul tag-ului FONT. Astfel, instrucțiunea de mai jos afișează text folosind culoarea albastră:
<FONT COLOR=#0000AA>ABC SRL – Lider pe piata serviciilor</FONT>

Instrucțiunea de mai jos afișează același text cu font arial, culoare albastră și dimensiune mai mare:
<FONT COLOR=#0000AA SIZE=4 FONT=ARIAL >ABC SRL – Lider pe piata serviciilor</FONT>
După cum se poate vedea, se pot utiliza mai mulți parametrii în cadrul aceluiași tag FONT. Aceștia nu se despart prin virgulă, ci printr-un spațiu. De reținut că parametrul FACE poate primi mai multe fonturi. Astfel, un tag de tipul <FONT FACE = VERDANA, ARIAL>…</FONT> va instrui browserul să utilizeze fontul Verdana, iar dacă acesta nu este găsit, să utilizeze Arial.

Mai există trei tag-uri utile pentru formatarea textelor: <B>…</B> – utilizat pentru scrierea textelor cu bold, <I>…</I> – utilizat pentru scrierea textelor cu italics (litere înclinate) și <U>…</U> – pentru a scrie text subliniat.

Desigur, pot exista combinații între tag-ul FONT și tag-urile de subliniare, îngroșare sau înclinare, ca de exemplu:

<FONT COLOR=#00AA00><B>Text verde ingrosat</B></FONT>

Ține cont că tag-urile trebuie închise în aceeași ordine în care au fost deschise.

În fișierul index.html deschis în Notepad, șterge rândul cu "…aici se completează informația de prezentat în pagină…" și înlocuiește-l cu:

<BR>
<FONT SIZE=4 COLOR=#0000AA><B>ABC SRL – Lider pe piata serviciilor</B></FONT>
<BR>

Despre culori

Am văzut în capitolul anterior că textele din paginile HTML pot avea diverse culori cu un tag de tipul <FONT COLOR=#00FF00>…</FONT>. Vom prezenta in continuare sistemul de codificare a culorilor pentru paginile web.

Fiecare culoare este interpretată ca fiind compusă din diverse procente ale culorilor roșu, verde și albastru. Acestea sunt exprimate prin numere în baza 16. Astfel, numărul 00 reprezintă nivelul minim dintr-o anumită culoare iar numărul FF reprezintă nivelul maxim. Acordând ponderi exprimate prin aceste numere în baza 16 culorilor roșu, verde și albastru (Red, Green, Blue – RGB) se poate obține orice culoare:

Culorile de mai sus vor fi mai puțin "aprinse" dacă în loc de FF se foloseste AA, spre exemplu: #00AA00.

Folosind același sistem vom putea specifica culoarea de fundal (background) a unei pagini web, în cadrul tag-ului BODY despre care am vorbit la începutul acestui ghid:

<BODY BGCOLOR=#DDFFFF>

Tag-ul BODY mai poate conține și alte informații interesante, ca de exemplu culoarea cu care vor fi afișate link-urile către alte pagini (utilizand atributul LINK) și link-urile către alte pagini care au fost vizitate deja (folosind atributul VLINK):

<BODY BGCOLOR=#DDFFFF LINK=#0000AA VLINK=#0000AA>
În fișierul index.html din Notepad, înlocuiește rândul conținând tag-ul <BODY> cu cel de mai sus și salvează fișierul (se înlocuiește tag-ul BODY de la începutul fișierului, nu cel de la sfârșit care este </BODY>).

Despre tabele

Tabelele se utilizează folosind tag-ul <TABLE>…</TABLE>. Imaginați-vă un tabel simplu deschis în Word care cuprinde mai multe căsuțe. În fișierul HTML, căsuțele sunt organizate pe rânduri (rows – linii orizontale de căsuțe). La rândul lor, rândurile sunt organizate în elemente (căsuțe):

Tabelul de mai sus conține 3 rânduri, fiecare rând conținând 5 elemente. În interiorul unui tag de tip TABLE, rândurile sunt declarate folosind tag-ul <TR>…</TR>, iar în cadrul fiecărui tag TR elementele sunt declarate cu tag-ul <TD>…</TD>. Fiecare element (căsuță) poate conține text, imagini, link-uri, etc. Un tabel de tipul celui de mai sus ar fi codificat astfel:
<TABLE>
    <TR><TD>1</TD><TD></TD><TD></TD><TD></TD><TD></TD></TR>
    <TR><TD></TD><TD></TD><TD></TD><TD></TD><TD></TD></TR>
    <TR><TD></TD><TD></TD><TD></TD><TD></TD><TD></TD></TR>
</TABLE>
În exemplul de mai sus avem un tag <TABLE>…</TABLE> care delimitează tabelul și trei tag-uri <TR>…</TR> corespunzând celor trei rânduri ale tabelului. Fiecare tag TR conține câte 5 tag-uri <TD>…</TD>. Între <TD> și </TD> se introduce conținutul efectiv al fiecărei căsuțe. În exemplul de mai sus numai căsuța din stânga-sus are conținut – cifra 1 (nu încercați exemplul de mai sus, întrucât căsuțele fără conținut nu sunt afișate).

Tag-urile de definire a tabelelor pot avea diverse atribute, pentru formatarea tabelului. Astfel, tag-ul TABLE poate avea:

– WIDTH=x sau WIDTH=x% – acesta specifică lungimea întregului tabel în pixeli (de exemplu WIDTH = 500) sau în procente față de lungimea întregii ferestre (de exemplu WIDTH = 50%);

– HEIGHT=x sau HEIGHT=x% – similar cu WIDTH, dar pentru înălțimea întregului tabel (exemple: HEIGHT=300 sau HEIGHT=100%);

– BORDER=x – dacă x este 1 atunci tabelul va avea și "cadru" (linii de delimitare a elementelor. Dacă x este 0, atunci acestea vor lipsi (deci BORDER=0 sau BORDER=1);
– CELLSPACING=x – specifică spațiul dintre căsuțe, în pixeli;

– CELLPADDING=x – specifică spațiul dintre marginea unei căsuțe și conținutul acesteia, în pixeli.
Și în acest caz pot fi folosite toate aceste atribute împreună, numai o parte a lor, sau nici unul. Un tag TABLE ce le folosește pe toate ar arata astfel:

<TABLE WIDTH=80% HEIGHT=200 BORDER=1 CELLPADDING=0 CELLSPACING=5>
    ……….
</TABLE>

Si tag-ul TD poate avea tot felul de atribute interesante:

– WIDTH=x sau WIDTH=x% – lungimea căsuței în pixeli sau ca procent din lungimea întregului tabel;

– HEIGHT=x sau HEIGHT=x% – înălțimea căsuței în pixeli sau ca procent din înălțimea întregului tabel;

– BGCOLOR=#RRGGBB – culoarea fundalului căsuței, ca de exemplu BGCOLOR = # EEEEDD;
– ALIGN=RIGHT, ALIGN=LEFT sau ALIGN=CENTER – modul cum va fi poziționat conținutul căsuței în căsuță: la dreapta, la stânga sau central;

– VALIGN=TOP, VALIGN=BOTTOM sau VALIGN=CENTER – similar, dar pentru poziționarea pe verticală: sus, jos sau central.

Ține cont de faptul că textul din interiorul unei căsuțe trebuie formatat și el la rândul său. O căsuță ce ar conține un text roșu pe fond verde deschis s-ar codifica astfel:

<TD BGCOLOR=#DDFFDD><FONT COLOR=#AA0000>text</FONT></TD>

Vă prezentăm și două tabele atipice:

Un asemenea tabel s-ar codifica astfel:
<TABLE>
    <TR><TD>CELULA 1</TD><TD>CELULA 2</TD><TD>CELULA 3</TD></TR>
    <TR><TD COLSPAN=3>CELULA 4</TD></TR>
</TABLE>

Notează utilizarea atributului COLSPAN=3 în prima celulă a celui de-al doilea rând. Acesta spune că celula respectivă se "întinde" pe lungimea a trei celule din structura normală a tabelului. Desigur, acest al doilea rând va conține numai o singură celulă, nu trei. Similar se poate proiecta un tabel cu o celula care se intinde pe verticală pe spațiul a două celule:

Și codul este:
<TABLE>
    <TR><TD>CELULA 1</TD><TD>CELULA 2</TD>
    <TD ROWSPAN=2>CELULA 3</TD></TR>
    <TR><TD>CELULA 4</TD><TD>CELULA 5</TD></TR>
</TABLE>

Se observă utilizarea atributului ROWSPAN=2 în a treia celulă a primului rând al tabelului. Acesta spune că această celulă se întinde pe verticală pe "înălțimea" a două rânduri. Desigur, cel de-al doilea rând conține numai două celule (nu trei), întrucat a treia vine din rândul de sus.

Tabelele pot reprezenta un instrument foarte puternic în cadrul unui fișier HTML. O tehnică interesantă de poziționare cât mai exactă a unor informații constă în utilizarea unor tabele în tabele (tag-uri TD care au drept conținut un tabel, de exemplu). În acest caz este foarte importantă succesiunea corectă a tag-urilor TD, TR și TABLE pentru o afișare corectă. O altă tehnică interesantă este utilizarea tabelelor cu BORDER=0 (fără cadru) pentru gruparea unor date fără a da impresia existenței unui tabel propriu-zis.

Exemple de tabele

În continuare vom da două exemple de tabele care pot fi încărcate și în fișierul index.html deschis în Notepad:

<TABLE WIDTH=700 BORDER=0 CELLPADDING=5 CELLSPACING=5>
<TR>
<TD WIDTH=30% BGCOLOR=#006666 ALIGN=LEFT>
<FONT FACE=VERDANA,ARIAL SIZE=2 COLOR=#FFFFFF>
<B> Adresa: </B></FONT></TD>
<TD BGCOLOR="#CCEEEE" ALIGN=LEFT>
<FONT FACE=VERDANA,ARIAL SIZE=2>
<I> Bulevardul Independentei nr. 0, Bloc 0, Ap 0, Sector 0, Bucuresti </I></FONT></TD>
</TR>
<TR>
<TD WIDTH=30% BGCOLOR=#006666 ALIGN=LEFT>
<FONT FACE=VERDANA,ARIAL SIZE=2 COLOR=#FFFFFF>
<B> Activitate: </B></FONT></TD>
<TD BGCOLOR="#CCEEEE" ALIGN=LEFT>
<FONT FACE=VERDANA,ARIAL SIZE=2>
<I> ABC SRL va ofera o gama larga de produse si servicii necesare dezvoltarii activitatii societatii Dumneavoastra. Ne recomandam prin structura deosebita a ofertei noastre precum si prin politica de preturi practicata. </I></FONT></TD>
</TR>
</TABLE>

Exemplul de mai sus nu conține decât noțiuni explicate deja în capitolele anterioare: este vorba de un tabel "clasic" cu lungime de 700 pixeli (WIDTH=700), fără cadru (BORDER=0) și cu spațiu de 5 pixeli atât între căsuțe (CELLSPACING=5) cât și între cadru și informația din căsuță (CELLPADDING=5); tabelul are două rânduri (conținute între cele două perechi de tag-uri <TR>…</TR>); fiecare rând conține câte două căsuțe:

– prima de lungime 30% din total (WIDTH=30%), cu culoarea fondului bleumarin (BGCOLOR=#006666) și textul aliniat la stânga. Textul din această căsuță este scris cu font Verdana de dimensiune 2 și culoare alba (FONT FACE=VERDANA,ARIAL SIZE=2 COLOR=#FFFFFF) și este îngroșat (B);

– a doua căsuță cu fond bleu (BGCOLOR=#CCEEEE) și text aliniat de asemenea la stânga (ALIGN=LEFT). Conține text cu același font Verdana de dimensiune 2, dar scris cu negru (implicit) și cu litere înclinate (I).

Poți copia exemplul de mai sus în fișierul tău index.html deschis în Notepad (poziționează-l între ultimul tag <BR> și tag-ul </BODY> de la sfârșitul fișierului).

Mai prezentăm încă un tabel, ceva mai simplu:
<TABLE WIDTH=700 BORDER=1 CELLPADDING=5>
<TR><TD BGCOLOR=#CCEEEE>
<FONT FACE=VERDANA,ARIAL SIZE=2>
<B> NOU </B>
Incepand cu luna februarie societatea noastra aplica reduceri la produsele oferite de la 30% la 50%, in functie de cantitate. Va invitam sa ne apelati la telefon <B>000.0000</B> pentru informatii suplimentare. Va stam la dispozitie si prin <B>e-mail</B> cu o oferta completa de preturi. Puteti vizita si pagina societatii <B>XYZ</B> cu care colaboram indeaproape: apasati aici.
</TD></TR></TABLE>

Acest tabel are aceeași lungime de 700 de pixeli (WIDTH=700), are și cadru (BORDER=1) și un spațiu de la cadru la textul din căsuțe de 5 pixeli (CELLPADDING=5). Tabelul conține un singur rând și o singură căsuță în acest rând. Căsuța are fondul bleu (BGCOLOR=#CCEEEE). În interiorul căsuței este un text scris cu font Verdana de dimensiune 2. Unele cuvinte din tabel sunt scrise cu bold (B).

Copiază și acest exemplu în fișierul tău index.html deschis în Notepad (poziționează-l între tag-ul </TABLE> de jos și tag-ul </BODY> de la sfârșitul fișierului).

Link-uri și poziționare

Un element important al oricărei pagini web îl constituie link-urile către alte pagini. Acestea pot fi link-uri externe, care fac referire către un alt site, sau link-uri interne care fac referire la alte pagini ale aceluiași site. Ambele tipuri se codifică asemănător prin folosirea unui tag de tipul <A HREF=link.html>…</A> (pentru un link intern) sau <A HREF = http://www.abc.abc>…</A> pentru un link extern. Astfel codul de mai jos va afișa textul "Apăsați aici pentru pagina 2" care prin apăsare va încărca fișierul pag2.html:

<A HREF=pag2.html>Apasati aici pentru pagina 2</A>

Codul de mai jos va afișa "Apasați aici pentru pagina XYZ SRL", text care prin apăsare va încărca pagina www.xyz.xyz:
<A HREF=http://www.xyz/xyz>Apasati aici pentru pagina XYZ SRL</A>
În exemplul de mai sus poți specifica în ce mod se va încărca pagina respectivă folosind atributul TARGET:
TARGET="nume", unde nume este numele pe care vrei să îl dai unei noi ferestre unde se va încărca pagina. Poți folosi și TARGET="_blank" pentru o fereastră nouă sau TARGET ="_self" pentru încărcarea în aceeași fereastră.

O altă variantă este posiblitatea transmiterii unui e-mail. Astfel, codul de mai jos afișează "Scrie-ne!", text care prin apăsare va deschide o fereastra pentru transmiterea unui mesaj la adresa [anonimizat]:

<A HREF="mailto:[anonimizat]">Scrie-ne!</A>

În același mod o pagină HTML poate fi împărțită în mai multe "capitole" (secțiuni), dacă este foarte lungă. Astfel, fiecărei secțiuni i se va asigna un nume, nume ce va putea fi utilizat în încărcarea paginii respecitve, astfel încat să se afișeze exact secțiunea respectivă. Fie fișierul lucrare.html pe care îl împărțim în două secțiuni. Codul care face acest lucru ar fi:

<A NAME=unu>Sectiunea 1</A>
    …text pentru sectiunea 1…
<A NAME=doi>Sectiunea 2</A>
    …text pentru sectiunea 2…

Apoi, dacă dorim să încărcăm fișierul lucrare.html din altă pagină, dar astfel încât să se încarce direct secțiunea 2, vom utiliza:

<A HREF=lucrare.html#doi>Apasa aici</A>

Cel mai bine vom demonstra aceste lucruri printr-un exemplu (se deschide într-o pagină separată):

În mod similar poți afișa fișiere text (cu extensia txt) sau poți da posibilitatea vizitatorului să salveze pe disc un alt tip de fișier (zip de exemplu):

<A HREF=raport.txt>Raport</A> sau <A HREF=program.zip>Salveaza programul</A>

Un alt element util în formatarea paginii web este tag-ul <CENTER >…</CENTER>. Acesta este utilizat pentru alinierea pe centru a unor elemente (texte, tabele, imagini). Tot ce este scris între tag-ul <CENTER> și </CENTER> va apare centrat.

În fișierul nostru deschis în Notepad vom folosi tag-ul CENTER pentru a poziționa central elementele paginii. Astfel, vom introduce tag-ul <CENTER> imediat după tag-ul BODY de la începutul fișierului (<BODY BGCOLOR="#DDFFFF" LINK="#0000AA" VLINK="#0000AA">) și vom mai introduce și </CENTER> imediat înainte de tag-ul </BODY> de la sfârșitul fișierului.

Mai facem o îmbunătățire fișierului index.html deschis în Notepad, prin introducerea unor link-uri. Identifică în cel de-al doilea tabel din acest fișier textul "Vă stăm la dispoziție și prin <B>e-mail</B>" și înlocuieste <B>e-mail</B> cu:

<B><A HREF="mailto:[anonimizat]">e-mail</A></B>

De asemenea identifică și textul "apăsați aici" de la sfârșitul tabelului și înlocuiește

cuvântul "aici" cu:
<A HREF=http://www.xyz.xyz TARGET="_blank">aici</A>
Fișierul nostru deschis în Notepad ar trebui să arate acum cam așa:

Acum toate elementele tabelului (titlul și cele două tabele) sunt poziționate pe centru și există link-uri pentru e-mail și pagina XYZ.

Ultimele retușuri

Suntem foarte aproape de a da o formă finală fișierului nostru index.html deschis în Notepad și care a servit ca exemplu până acum. Mai întâi vom introduce și tag-ul <HR>. Acesta are un rol foarte simplu și anume – de a trasa o linie orizontală pe toată lățimea ferestrei. Acest tag funcționează la fel ca și BR (adică nu se foloseste </HR>). Tag-ul HR primește si atributul WIDTH sub forma WIDTH=x sau WIDTH=x% care specifică lungimea liniei în pixeli sau ca procent din lățimea totală a ferestrei.

Exemplu: <HR WIDTH=600>

În fișierul index.html deschis în Notepad introducem următoarele instrucțiuni între ultimul tag </TABLE> și tag-ul </CENTER> de la sfârșitul fișierului:

<BR><BR><BR><BR><BR><BR><HR>
<FONT FACE=ARIAL SIZE=1>
Toate drepturile rezervate.
Pagina realizata in anul 2001</FONT>

Mai introducem și un tag <BR> între cele două tabele pentru a le distanța (deci între tag-ul </TABLE> al primului tabel și tag-ul <TABLE> al celui de-al doilea tabel). În acest moment fișierul index.html este gata în aceasta varianta și ar trebui să arate cam așa:

Vom folsi aceasta ocazie pentru a prezenta și modalitatea de includere a unor comentarii intr-o pagină HTML. Acestea trebuie incluse între <!– și –>, ca în exemplul următor:

<!– acest text nu va fi afisat in pagina –>

Despre imagini

În continuare vom prezenta câteva noțiuni despre imagini, cadre (frames) precum și despre grafică.

Prezentarea imaginilor în pagini HTML se face folosind tag-ul <IMG SRC=nume>, unde nume este numele unui fișier gif sau jpg.

Exemplu: <IMG SRC=sigla.gif>, va afișa (presupunând că avem deja fișierul sigla.gif):

Tag-ul IMG poate primi și atributul BORDER cu formele BORDER=0 (implicit) sau BORDER=n – pentru un chenar în jurul pozei de dimensiune n pixeli. O poză într-un chenar arată mai bine: <IMG SRC=sigla.gif BORDER=1>, va afișa:

Se poate folosi o imagine și drept link către o altă pagină:
<A HREF = "mailto:[anonimizat]"><IMG SRC=sigla.gif BORDER=0></A>, va afișa:

Cu un click pe imaginea de mai sus se va deschide o fereastră pentru compunerea unui mesaj. Se mai pot folosi imagini și drept fundal pentru pagini internet. Pentru aceasta, vom introduce atributul BACKGROUND în cadrul tag-ului <BODY> de la începutul unui fișier:

<BODY BACKGROUND=bkg.gif>
Efectul unei asemenea comenzi va fi (presupunând că avem deja fișierul bkg.gif):

Conținutul extern

Prezentarea modului de realizare a paginilor web s-a încheiat. Credem că informațiile prezentate până acum sunt suficiente ca punct de plecare.

Un lucru foarte interesant în cazul paginilor web este că sursa acestora poate fi văzută în mod liber oricând. Astfel, dacă navighezi pe internet și descoperi o pagină interesantă, poți face click pe fereastra respectivă cu butonul din dreapta al mouse-ului și selecta View Source. Astfel, vei putea studia modul de realizare a paginii respective.

Desigur, proiectarea și programarea paginilor web nu se rezumă la limbajul HTML – acesta este doar punctul de plecare. Există multe tehnologii precum php, asp, flash, java, cgi, etc. pentru internet, tehnologii cu ajutorul cărora se pot realiza tot felul de programe și îmbunătățiri pentru pagini web.

Probabil ai văzut pe alte site-uri asemenea programe – pentru evidența numărului de vizitatori pe site (countere), modalități de comunicare cu vizitatorii (guestbook, forum), etc. – și ți s-au părut interesante. Ghidul de proiectare web al verde.ro se rezumă la HTML, cel puțin în acest moment.

Dar există alte modalități de includere a unor asemenea programe pe site-ul tău: folosirea unor servicii gratuite disponibile pe internet. Spre exemplu, există site-uri care îți oferă în mod gratuit și simplu posibilitatea de a include un counter pe site-ul tău, pentru a afla câți vizitatori intră pe site, de unde vin, pe ce pagini merg, etc. Noi folosim counter-ul furnizat de sitemeter.com.
Există și site-uri care îți oferă în mod gratuit posibilitatea de a adauga conținut pe site-ul tău: informații despre timpul probabil, știri, date financiare, astrologie, etc. Asemenea servicii au apărut și în România, trebuie doar căutate cu atenție. Încearcă, însă, să nu abuzezi de aceste elemente furnizate de alte site-uri: în definitiv, încerci să faci singur un site.

Despre cadre (frames)

Poți împărți fereastra în mai multe zone sau cadre (numite frames). Acest lucru este foarte util în mai multe situații. Spre exemplu, poți împărți pagina pe verticală în două zone: una mai mică unde poti avea un meniu cu mai multe opțiuni, și una mai mare unde se încarcă informațiile:

Exemplul de mai sus cuprinde mai multe fișiere html: ex11.html si ex11b.html – fișierele care indică modul de împărțire a ferestrei în două ecrane, fișierul ex11_idx.html – care reprezintă frame-ul din stânga cu meniul și fișierele ex11_dat.html si ex11b_dat.html cu frame-ul din dreapta conținând informația efectivă. Fișierul ex11.html arată cam așa:

<HTML>
    <FRAMESET COLS="120,*" FRAMEBORDER="NO" BORDER="0" FRAMESPACING="0">
    <FRAME NAME="index" SRC=ex11_idx.html>
    <FRAME NAME="main page" SRC=ex11_dat.html>
    </FRAMESET>
</HTML>

Acesta declară un set de două frame-uri (FRAMESET) organizate pe verticală, primul frame de 120 de pixeli lățime și al doilea de restul (COLS="120,*"), fără cadru (FRAMEBORDER ="NO") și fără spațiu între ele (FRAMESPACING="0"). Frame-ul din stânga se va numi index și va afișa fișierul x11_dat.html (cel cu meniul) iar cel din dreapta se va numi main page și va afișa fișierul ex11_dat.html (cel cu informațiile despre ABC SRL). Fișierul ex11b.html este identic cu cel de sus cu excepția faptului că în frame-ul din dreapta afișează fișierul ex11b_dat.html cu informații despre XYZ SRL. Fișierul ex11_idx.html ce conține meniul va arăta cam așa:

<HTML><BODY BGCOLOR=#333333 LINK=#FFFFFF VLINK=#FFFFFF TEXT=#FFFFFF>
    <BR><FONT FACE=VERDANA,ARIAL SIZE=2><B>
    <A HREF=ex11.html TARGET="_top">ABC SRL></A><BR><BR>
    <A HREF=ex11b.html TARGET="_top">XYZ SRL></A></B></FONT>
</BODY></HTML>

Acest fișier conține meniul din partea stângă cu două link-uri ce afișează paginile de prezentare ale ABC SRL (ex11.html) sau XYZ SRL (ex11b.html). Un exemplu de împărțire a ferestrei în două cadre pe orizontală arată astfel:

Fișierul care organizează cele două cadre se codifică astfel:
<HTML>
    <FRAMESET ROWS="50%,*" FRAMEBORDER="NO" BORDER="1" FRAMESPACING="0">
    <FRAME NAME="index" SRC=ex11_dat.html>
    <FRAME NAME="main page" SRC=ex11b_dat.html>
    </FRAMESET>
</HTML>

Grafica web

După ce în capitolele precendente am învățat noțiunile HTML de bază, vom scrie câteva cuvinte și despre grafica web. Există mai multe posibilități în această direcție, cea mai simplă fiind utilizarea unor elemente grafice (poze, desene) din colecții de grafică specializate, colecții ce se pot găsi fie pe internet, fie împreună cu programe precum Corel Draw, Photo Draw, etc. Desigur, există și o posibilitate mai simplă de atât – copierea unor elemente grafice din alte pagini web. Acest lucru nu este recomandat însă, în primul rând datorită faptului că elementele grafice respective vor fi rupte din context. În plus, pentru majoritatea existp drepturi de autor, astfel încât nu pot fi utilizate fără permisiune.

Cel mai bun lucru de făcut în această direcție este utilizarea unor elemente grafice ca sursă de pornire ăi prelucrarea acestora într-un program specializat de tipul Adobe Photoshop. Acesta este un program excelent pentru grafică web ce permite diverse prelucrări ale pozelor și desenelor precum și crearea de la zero a unor elemente de grafică pentru pagina ta. Vom prezenta o serie de operațiuni de bază ce se pot aplica unei poze încărcate în Photoshop.

Mai întâi, mergi în Image/Mode și selectează RGB Color, dacă acest mod nu este deja selectat. Să începem: modifcarea dimensiunilor unei poze prin mărire/micșorare – Image/ Image Size, modificarea dimensiunilor prin tăiere/completare – Image/Canvas Size, rotire imagine – Image/Rotate Canvas. Photoshop prezintă și o serie de unelte pentru completari/ retușări ale imaginii (pencil, eraser, blur, paint bucket, etc). De asemenea, vei dori să utilizezi și diversele filtre disponibile în meniul Filter – unele dintre ele sunt foarte reușite (nu uita să setezi modul RGB pentru imagine înainte de folosirea filtrelor).

O operațiune destul de simplă în Photoshop este crearea de texte pentru butoane, titluri, etc. Deschide un fișier nou (File/New) și selectează unealta Text din toolbar (cea cu un "T"). Fă click oriunde în imaginea ta – se va deschide o fereastră nouă unde vei putea scrie textul dorit și stabili parametrii acestuia (font, dimensiune, culoare, etc). Pentru efecte aplicate textelor deschide fereastra Layers (Window/Show Layers, dacă aceasta nu există deja pe ecran), fă click cu butonul din dreapta pe Layer-ul (nivelul) care conține textul scris de tine, selectează Effects și testează diversele efecte disponibile. La sfârșit, selectează din Toolbar unealta din stânga sus (în formă de pătrat cu linii punctate), încadrează textul scris de tine cu ajutorul acesteia și mergi la Image/Crop pentru a dimensiona în mod exact fișierul:

După ce ai terminat cu prelucrările, salvează fișierul tău în formatul gif (File/Export/Gif 89A Export) sau jpg (File/Save a Copy). Fișierele gif au o calitate mai bună, dar dimensiuni mai mari; fișierele jpg sunt mai mici ca dimensiune, dar de o calitate mai slabă (nu mereu, însă). De regulă, pe internet se folosesc fisiere jpg, dar noi recomandăm fișiere gif pentru elementele de dimensiuni reduse, pentru o calitate mai bună. Desigur, Photoshop prezintă mult mai multe facilități și opțiuni. Ca să nu mai vorbim de alte programe de prelucrare grafică – sunt destule.

Un alt aspect ce trebuie precizat în legătură cu grafica web este transparența. Un element grafic (precum textul "verde.ro" de mai sus) are un fond de anumită culoare (în cazul de mai sus alb). În situația în care avem pe pagina de internet un fundal de o alta culoare sau un fundal reprezentând o poză, atunci textul nostru nu mai arata așa bine. În acest caz vom folosi un fond transparent:

În Photoshop poți crea o imagine cu fond transparent selectand Transparent în câmpul Contents din fereastra New File (File/New).

Poate ai văzut pe alte pagini internet mici animații și te-ai întrebat cum sunt realizate. Acestea sunt de fapt fișiere gif animate, create cu aplicații specializate. De regulă, vei avea pregătite toate imaginile din care vrei să creezi animația și le vei introduce într-o asemenea aplicație. În fișierul HTML nu vei scrie nimic special pentru gif-uri animate; acestea vor fi decodificate de către browser din tag-ul <IMG SRC=nume.gif>."

Capitolul 4. Descrierea aplicației

4.1. Descriere generală

Aplicația a cărei prezentare face obiectul acestui proiect, este în fapt, o ilustrare a unei categorii de site-uri care fac posibilă informarea vizitatorilor în legătură cu zonele turistice ale țării noastre. În cadrul acestei aplicații ne este prezentată destul de detaliat zona turistică Valea Jiului împreună cu locurile de cazare si popasurile turistice care merită vazute.

Proiectarea aplicației

Pentru proiectarea aplicației s-a folosit limbajul de programare HTML.

Figura 4.2.1 Home page-ul aplicatiei.

Pentru crearea acestei pagini s-a folosit:

<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Transitional//EN" "http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-transitional.dtd">

<html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml">

<head>

<meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=utf-8" />

<title>Turismul in Romania</title>

<link rel="stylesheet" type="text/css" href="mystyle.css" />

<script src="Scripts/swfobject_modified.js" type="text/javascript"></script>

<script type="text/javascript">

<!–

function MM_swapImgRestore() { //v3.0

var i,x,a=document.MM_sr; for(i=0;a&&i<a.length&&(x=a[i])&&x.oSrc;i++) x.src=x.oSrc;

}

function MM_preloadImages() { //v3.0

var d=document; if(d.images){ if(!d.MM_p) d.MM_p=new Array();

var i,j=d.MM_p.length,a=MM_preloadImages.arguments; for(i=0; i<a.length; i++)

if (a[i].indexOf("#")!=0){ d.MM_p[j]=new Image; d.MM_p[j++].src=a[i];}}

}

function MM_findObj(n, d) { //v4.01

var p,i,x; if(!d) d=document; if((p=n.indexOf("?"))>0&&parent.frames.length) {

d=parent.frames[n.substring(p+1)].document; n=n.substring(0,p);}

if(!(x=d[n])&&d.all) x=d.all[n]; for (i=0;!x&&i<d.forms.length;i++) x=d.forms[i][n];

for(i=0;!x&&d.layers&&i<d.layers.length;i++) x=MM_findObj(n,d.layers[i].document);

if(!x && d.getElementById) x=d.getElementById(n); return x;

}

function MM_swapImage() { //v3.0

var i,j=0,x,a=MM_swapImage.arguments; document.MM_sr=new Array; for(i=0;i<(a.length-2);i+=3)

if ((x=MM_findObj(a[i]))!=null){document.MM_sr[j++]=x; if(!x.oSrc) x.oSrc=x.src; x.src=a[i+2];}

}

//–>

</script>

<style type="text/css">

<!–

a:link {

color: #000;

text-decoration: none;

}

a:visited {

color: #000;

text-decoration: none;

}

a:hover {

color: #666;

text-decoration: none;

}

a:active {

color: #000;

text-decoration: none;

}

–>

</style></head>

<body onload="MM_preloadImages('Menu/1on.jpg','Menu/2on.jpg','Menu/4on.jpg','Menu/3on.jpg')">

<table width="980" border="0" align="center" cellpadding="0" cellspacing="0">

<tr>

<td width="980" height="164" align="center" valign="bottom" style="background-image:url(imageup.jpg)"><table width="865" border="0" align="center" cellpadding="0" cellspacing="0">

<tr>

<td height="100" align="left" valign="middle" class="Titlu"><p class="Titlu">Turismul in Romania</p></td>

</tr>

<tr>

<td align="center" valign="middle"><table width="853" border="0" cellspacing="0" cellpadding="0">

<tr>

<td width="135" align="left"><a href="index.html" onmouseout="MM_swapImgRestore()" onmouseover="MM_swapImage('Image1','','Menu/2on.jpg',1)"><img src="Menu/2off.jpg" name="Image1" width="126" height="41" border="0" id="Image1" /></a></td>

<td width="135" align="left"><a href="romania.html" onmouseout="MM_swapImgRestore()" onmouseover="MM_swapImage('Image6','','Menu/1on.jpg',1)"><img src="Menu/1off.jpg" name="Image6" width="126" height="41" border="0" id="Image6" /></a></td>

<td width="135" align="left"><a href="hartaromaniei.html" onmouseout="MM_swapImgRestore()" onmouseover="MM_swapImage('Image22','','Menu/4on.jpg',1)"><img src="Menu/4off.jpg" alt="" name="Image22" width="126" height="41" border="0" id="Image22" /></a></td>

<td align="left" valign="top"><a href="agentiideturism.html" onmouseout="MM_swapImgRestore()" onmouseover="MM_swapImage('Image21','','Menu/3on.jpg',1)"><img src="Menu/3off.jpg" alt="" name="Image21" width="126" height="41" border="0" id="Image21" /></a></td>

</tr>

</table></td>

</tr>

</table></td>

</tr>

<tr>

<td width="980" height="295" align="center" valign="middle" style="background-image:url(bk.JPG)"><table width="865" border="0" align="center" cellpadding="0" cellspacing="0">

<tr>

<td width="7" rowspan="3"><p><img src="bs1.JPG" width="7" height="272" /></p></td>

<td height="6"><p><img src="bu1.JPG" width="852" height="6" /></p></td>

<td width="7" rowspan="3"><p><img src="bd1.JPG" width="7" height="272" /></p></td>

</tr>

<tr>

<td height="259"><p>

<object id="FlashID" classid="clsid:D27CDB6E-AE6D-11cf-96B8-444553540000" width="853" height="259">

<param name="movie" value="fls.swf" />

<param name="quality" value="high" />

<param name="wmode" value="opaque" />

<param name="swfversion" value="6.0.65.0" />

<!– This param tag prompts users with Flash Player 6.0 r65 and higher to download the latest version of Flash Player. Delete it if you don’t want users to see the prompt. –>

<param name="expressinstall" value="Scripts/expressInstall.swf" />

<!– Next object tag is for non-IE browsers. So hide it from IE using IECC. –>

<!–[if !IE]>–>

<object type="application/x-shockwave-flash" data="fls.swf" width="853" height="259">

<!–<![endif]–>

<param name="quality" value="high" />

<param name="wmode" value="opaque" />

<param name="swfversion" value="6.0.65.0" />

<param name="expressinstall" value="Scripts/expressInstall.swf" />

<!– The browser displays the following alternative content for users with Flash Player 6.0 and older. –>

<div>

<h4>Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.</h4>

<p><a href="http://www.adobe.com/go/getflashplayer"><img src="http://www.adobe.com/images/shared/download_buttons/get_flash_player.gif" alt="Get Adobe Flash player" width="112" height="33" /></a></p>

</div>

<!–[if !IE]>–>

</object>

<!–<![endif]–>

</object>

</p></td>

</tr>

<tr>

<td height="7" valign="bottom"><p><img src="bd2.JPG" width="853" height="7" /></p></td>

</tr>

</table></td>

</tr>

<tr>

<td><table width="865" border="0" align="center" cellpadding="10" cellspacing="0">

<tr>

<td width="449" height="220" align="left" valign="top" class="Titlu"><p class="T1"><u>Romania</u></p>

<ul>

<li>

<p><a href="onouaromanie.html">O noua Romanie</a></p>

</li>

<li>

<p><a href="hartaromaniei.html">Harta Romaniei</a></p>

</li>

<li>

<p><a href="otaraincantatoare.html">O tara incantatoare</a></p>

</li>

<li>

<p><a href="munti.html">Munti primitori in toate anotimpurile</a></p>

</li>

<li>

<p><a href="sadescoperimromania.html">Sa descoperim Romania</a></p>

</li>

<li>

<p><a href="moldovabucovina.html">Moldova/Bucovina</a></p>

</li>

<li>

<p><a href="maramures.html">Maramures</a></p>

</li>

<li>

<p><a href="mareanaegra.html">Marea Neagra</a></p>

</li>

<li>

<p><a href="bucuresti.html">Bucuresti</a></p>

</li>

<li>

<p><a href="deltadunarii.html">Delta Dunarii</a></p>

</li>

<li>

<p><a href="statiuni.html">Statiuni de recreere si balneare</a></p>

</li>

<li>

<p><a href="transilvania.html">Transilvania</a></p>

</li>

</ul></td>

<td width="376" align="left" valign="top" class="Titlu"><p class="T1">

<object id="FlashID2" classid="clsid:D27CDB6E-AE6D-11cf-96B8-444553540000" width="300" height="300">

<param name="movie" value="hartaswf.swf" />

<param name="quality" value="high" />

<param name="wmode" value="opaque" />

<param name="swfversion" value="6.0.65.0" />

<!– This param tag prompts users with Flash Player 6.0 r65 and higher to download the latest version of Flash Player. Delete it if you don’t want users to see the prompt. –>

<param name="expressinstall" value="Scripts/expressInstall.swf" />

<!– Next object tag is for non-IE browsers. So hide it from IE using IECC. –>

<!–[if !IE]>–>

<object type="application/x-shockwave-flash" data="hartaswf.swf" width="300" height="300">

<!–<![endif]–>

<param name="quality" value="high" />

<param name="wmode" value="opaque" />

<param name="swfversion" value="6.0.65.0" />

<param name="expressinstall" value="Scripts/expressInstall.swf" />

<!– The browser displays the following alternative content for users with Flash Player 6.0 and older. –>

<div>

<h4>Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.</h4>

<p><a href="http://www.adobe.com/go/getflashplayer"><img src="http://www.adobe.com/images/shared/download_buttons/get_flash_player.gif" alt="Get Adobe Flash player" width="112" height="33" /></a></p>

</div>

<!–[if !IE]>–>

</object>

<!–<![endif]–>

</object>

</p></td>

</tr>

</table></td>

</tr>

<tr>

<td height="2"></td>

</tr>

<tr>

<td height="4" bgcolor="#98B8D0"></td>

</tr>

<tr>

<td height="2"></td>

</tr>

<tr>

<td height="40" bgcolor="#F5F4EF" style="padding-right: 60px;text-align: right;">Creat de Vetrak Andrei</td>

</tr>

</table>

<script type="text/javascript">

<!–

swfobject.registerObject("FlashID");

swfobject.registerObject("FlashID2");

//–>

</script>

</body>

</html>

Figura 4.2.2 Harta României cu popasurile turistice.

Figura 4.2.3 Agenții de turism.

Figura 4.2.4 Prezentare pe scurt a anumitor zone frumoase ale țării.

Figura 4.2.5 Prezentare detaliata a diverselor zone turistice.

Figura 4.2.6 Prezentare a popasurilor turistice din zona Maramureș.

Figura 4.2.7 Prezentarea traseelor urmate în cazul în care se alege sa se meargă cu o agenție de turism.

CONCLUZII

Într-o societate mereu în mișcare, mereu în proces de dezvoltare, informația este esențială oricărei activități. În planificarea unei vacanțe sau a unui concediu, costurile nu sunt doar de natură materială, ci și emoțională, de aceea oamenii au început să acorde tot mai multă atenție modului în care planifică aceste momente. Informația corectă și rapid obținută este cea mai importantă, astfel încât tehnologia informației este factor decisiv al dezvoltării turismului.

În România, turismul rural are nevoie de o bună promovare, de o prezentare cât mai clară și mai corectă a zonelor cu potențial turistic într-o manieră cât mai eficace și mai puțin costisitoare. De aceea, realizarea site-urilor web care să promoveze acest tip de turism se impune ca fiind necesară.

BIBLIOGRAFIE:

Cărți:

Băbăiață, Derularea operațiunilor de turism în cadrul agențiilor de turism, Editura Mirton, Timișoara, 2009

Băbăiață, Tehnica operațiunilor în turism, Editura Mirton, Timișoara, 2008

Buciuman, E., Economia turismului rural și a agroturismului, Alba Iulia, 1999

Buciuman, E., Economie rurală, Alba Iulia, 1999

Bran, Florina; Candea, Melinda; Cimpoieru, Irina, Organizarea, dezvoltarea și amenajarea spațiului turistic, Editura Universitara, 2006

Dobre, C., Publicitatea și promovarea vânzărilor, Editura Mirton, Timișoara, 2007.

Falniță, Amenajări turistice, Editura Mirton, Timișoara, 2003

Frazzei, F., Turismul, Editura Cartea Universitara, 2006

Jivan, A., Economia serviciilor de turism, Editura Nirton, Timișoara, 2004

Neagu, V., Stanciu, Gh., România, cartea europeană a spațiului rural, Editura Ceres, București, 1996

Pătuleanu, Georgeta, Geografia Romaniei, Editura Aula, București, 2007

Rosca, I. Gh. (coord.), Comerțul electronic. Concepte, tehnologii și aplicații, Editura Economică, București, 2004.

Site-uri:

www.readingroom.electricpress.com

www.sabre.com

www.holidayinn.com

www.accor.com

www.utell.com

www.bestwestern.com

www.tirol.com

www.gulliver.com

www.degriftour.com

www.travelweb.com

www.expedia.com

www.hotelguide.com

www.ziare.com

www.world-tourism.com

www.traveltex.com

www.yahoo.com

BIBLIOGRAFIE:

Cărți:

Băbăiață, Derularea operațiunilor de turism în cadrul agențiilor de turism, Editura Mirton, Timișoara, 2009

Băbăiață, Tehnica operațiunilor în turism, Editura Mirton, Timișoara, 2008

Buciuman, E., Economia turismului rural și a agroturismului, Alba Iulia, 1999

Buciuman, E., Economie rurală, Alba Iulia, 1999

Bran, Florina; Candea, Melinda; Cimpoieru, Irina, Organizarea, dezvoltarea și amenajarea spațiului turistic, Editura Universitara, 2006

Dobre, C., Publicitatea și promovarea vânzărilor, Editura Mirton, Timișoara, 2007.

Falniță, Amenajări turistice, Editura Mirton, Timișoara, 2003

Frazzei, F., Turismul, Editura Cartea Universitara, 2006

Jivan, A., Economia serviciilor de turism, Editura Nirton, Timișoara, 2004

Neagu, V., Stanciu, Gh., România, cartea europeană a spațiului rural, Editura Ceres, București, 1996

Pătuleanu, Georgeta, Geografia Romaniei, Editura Aula, București, 2007

Rosca, I. Gh. (coord.), Comerțul electronic. Concepte, tehnologii și aplicații, Editura Economică, București, 2004.

Site-uri:

www.readingroom.electricpress.com

www.sabre.com

www.holidayinn.com

www.accor.com

www.utell.com

www.bestwestern.com

www.tirol.com

www.gulliver.com

www.degriftour.com

www.travelweb.com

www.expedia.com

www.hotelguide.com

www.ziare.com

www.world-tourism.com

www.traveltex.com

www.yahoo.com