Proiectarea Unui Site Web Destinat Realizarii de Licitarii Electronice

INTRODUCERE

Licitatiile electronice pe Web au devenit un nou si fascinant tip de mecanism de schimb. In fiecare zi sute de mii de actiuni diferite au loc pe Internet. Internetul ca si modalitate de comunicare a scazut costurile de organizare a unei licitatii si cele de participare, fapt care a dus la utilizarea acestora intr-o amploare din ce in ce mai mare. In prezent in cadrul licitatiilor electronice au loc tranzactii de miliarde de dolari pe an iar rata de crestere lunara este de 10%. De curand licitatiile electronice au capatat atentia presei si ele reprezinta un subiect bogat de studiu pentru economistii care doresc sa inteleaga varietatea diferita a mecanismelor de schimb folosite in practica.

Licitatiile electronice au cateva avantaje comparativ cu licitatiile traditionale. Primele au o raspandire mult mai mare atat in spatiul geografic cat si in timp. In loc sa participe fizic prin prezenta la locul unde are loc licitatia, cel interesat poate sa liciteze de acasa sau de la birou. Licitatiile traditionale presupun participarea in acelasi timp a tuturor licitatorilor fiecare dintre ei incercand sa-l supraliciteze pe celalalt pe parcusul intregii licitatii, spre deosebire de licitatiile electronice care sunt asincrone adica pot dura zile sau saptamani avand o flexibilitate mai mare in ceea ce priveste momentul in care se poate licita. Aceasta caracteristica il favorizeaza si pe vanzator, prin faptul ca permite largirea pietii pentru bunul scos la licitatie. Pe Internet se poate obtine foarte usor un grup mare de licitatori fata de programarea unei licitatii cu o luna inainte si restrictionarea geografica la licitatorii din zona. Mai mult decat atat gasirea unui anumit produs este mult mai usor de realizat folosind motoarele de cautare sau prin navigarea in cadrul categoriilor unui site de licitatii electronice. De exemplu, este mult mai usor sa gasesti un produs din doua milioane de produse listate pe situl eBay decat sa-l cauti intr-un catalog care contine cateva mii de produse.

Mai presus de licitatiile traditionale, un alt punct de comparatie il constituie clasificarea anunturilor de licitatii electronice. Multe dintre produsele vandute in cadrul siturilor de licitatii electronice ca si eBay sunt asemanatoare cu produsele din anunturile din ziare. In realitate o licitatie electronica poate fi mai ieftina decat un anunt in ziar. Prin intalnirea cumparatorului cu vanzatorul in cadrul licitatiilor electronice, un produs considerat de o anumita persoana ca inutil poate fi cumparat de altcineva ca si produs de colectie. Mai mult decat atat folosind un site de licitatii electronice vanzatorul nu trebuie sa fixeze un pret pentru un anumit produs. Decat sa stabileasca un pret prea mic care sa-l dezavantajeze sau sa puna un pret prea mare si produsul sa ramana nevandut, vanzatorul poate sa lase piata sa fixeze pretul.

Odata ce ai intrat pe un astfel de sit poti sa consulti articolele listate, care sunt insotite de termenii in care are loc licitatia, precum pretul de pornire, durata licitatiei, tipul licitatiei, eventual un pret rezervat la care vanzatorul este dispus sa vanda doar daca s-a ajuns la acest pret, care de regula nu este afisat, descrieri detaliate ale obiectului, eventual insotite de imagini, detalii privind procedura de plata, asigurarile, transportul si conditiile livrarii etc. Forma si nivelul de detaliere a ofertei vanzatorului sunt decise chiar de catre acesta, succesul tranzactiei urmand sa depinda de toate aceste elemente. Daca ce ai gasit te satisface, nu ai decat sa intri in joc si sa incepi sa licitezi, conform unui pas de licitatie care este si el precizat. In momentul in care a expirat durata unei licitatii, dupa stabilirea castigatorului, situl dezvaluie partilor implicate identitatea celuilalt, insa perfectarea tranzactiei este, in ultima instanta, sarcina celor doi parteneri, implicarea sitului putand fi de natura strict logistica. De altfel, siturile de licitatii isi declina inca de la bun inceput orice implicare in procesul de licitare propriu-zisa. Tot ceea ce fac este sa supravegheze respectarea regulilor licitatiei si sa incerce sa evite eventuale tentative de frauda. Scopul ultim al proprietarilor unui astfel de sit este generarea de cat mai mult trafic si cat mai multe tranzactii reusite si orice atitudine partinitoare ar avea un efect nociv asupra increderii utilizatorilor. Nimeni nu impiedica utilizatorii sa se implice in oricat de multe tranzactii simultan si pe situri diferite. De multe ori, siturile ofera instrumente de administrare a tranzactiilor multiple sau trimit catre firme partenere care asigura servicii cu valoare adaugata fata de ceea ce poate oferi situl. Un exemplu in acest sens este chiar cel mai mare sit de licitatii online din lume, eBay, care ofera utilizatorilor serviciile furnizate de AuctionWatch.com. Practic, clientii siturilor de licitatii devin, daca doresc, si clientii siturilor de servicii, in a caror oferta se gasesc aplicatii de administrare a mai multor conturi, pe diferite situri de licitatii.

Pentru siturile de licitatii, sursele primare de venit sunt taxele percepute pentru listarea articolelor si, eventual, o cota parte din valoarea finala a tranzactiei, la care se adauga veniturile "traditionale" provenite din publicitatea pe sit. In cazul siturilor de servicii, veniturile primare sunt reprezentate de taxele percepute utilizatorilor pentru diferitele servicii cu valoare adaugata oferite. In acest fel, toata lumea are de castigat.

Principala problema, de fapt cheia succesului unui astfel de sit de licitatii electronice, este una de incredere din partea participantilor la tranzactii. Solutia gasita este sistemul de "feed-back", in care vanzatorul roaga cumparatorul sa-i trimita o reactie fata de tranzactie, care poate fi pozitiva sau negativa. Aceste reactii se regasesc sub forma unor calificative atasate fiecarui utilizator si care pot fi consultate de oricine ar fi interesat sa cumpere de la respectivul. Cel mai greu este la inceput, cand tot acest feed-back nici nu are cum sa existe. In timp insa increderea creste. Este mai usor sa cumperi de la un vanzator care are un feed-back foarte mare, iar grupul acestor vanzatori cu un feed-back puternic da forta respectivului sit. Exista oameni pentru care vanzarea si cumpararea pe siturile de licitatii a devenit o adevarata afacere in sine sau o a doua afacere. Ei fac o forma de e-commerce fara a fi proprietarii unui sit si de obicei tranzactioneaza marfuri serioase, nu neaparat second-hand sau obiecte de colectie. Practic, marea masa a acestora genereaza volumul mare de trafic al sitului si, in cele din urma, cresterea afacerii.

Din pacate, in Romania nu exista inca aceasta masa critica. In SUA si alte tari dezvoltate, siturile de licitatii sunt folosite in special de utilizatorii individuali, de acasa. Un procent insemnat dintre acestia este reprezentat de femeile casnice, care de multe ori se ocupa de licitatii ca de o reala afacere personala, condusa de acasa. O alta categorie de participanti la procesul de licitare este reprezentata de firmele care se afla in proces de lichidare a activelor. Fie este vorba de active noi, fie de obiecte mai vechi, insa functionale, cum ar fi mobilier de birou, calculatoare, diverse alte elemente de birotica. De remarcat ca siturile de licitatii nu reprezinta un canal obisnuit pentru achizitii publice si nici pentru tranzactiile din domeniul industrial, cu materii prime, servicii etc. Natura tranzactiilor de acest tip implica situri specializate sau "burse virtuale", la care un utilizator obisnuit de licitatii online in mod normal nu are acces.

In prezent majoritatea afacerilor pe Internet este limitata la publicarea oportunitatii de afaceri si a unui catalog de produse, dar se estimeaza ca ele vor evolua rapid si vor cuprinde activitati de negociere a pretului produsului sau serviciului tranzactionat. Aceste negocieri sunt realizate in cadrul licitatiilor electronice, a cotatiilor la bursa sau sub alte forme.

Negocierea pe Internet permite unei afaceri sa atraga un numar mare de potentiali cumparatori sau vanzatori intr-o perioada scurta de timp si la un cost minim comparativ cu folosirea altor canale de comunicatie.

In concluzie, licitatiile electronice reprezinta una dintre cele mai interesante manifestari ale comertului electronic.

1. LICITATIILE ELECTRONICE – PREZENTARE GENERALA

ISTORIA LICITATIILOR ELECTRONICE

In prezent multi nu fac distinctia clara intre Word Wide Web si Internet. Cu toate acestea licitatiile electronice au aparut inainte ca Web sa fie disponibil la scara larga. Inainte de aparitia primului browser de Web Mosaic la sfarsitul anului 1993, exista un numar de licitatii electronice care se desfasurau in cadrul grupurilor de stiri (newsgroups) si a listelor de posta electronica (email). Primul grup de stiri in cadrul caruia s-au desfasurat licitatii electronice a aparut la inceputul anului 1993 in cadrul caruia se tranzactionau cartoane din jocul" Magic: the Gathering". Grupul de stiri, denumit original rec.games.deckmaster.marketplace poate fi gasit la adresa rec.games.tradingcards.marketplace.magic.auctios. Sute de vanzatori diferiti vindeau la licitatie in cadrul acestui grup, licitatia avand o durata de cateva zile sau saptamani. Fiecare vanzator scotea la licitatie un numar de cartoane iar licitatia avea un format ascendent. Licitatorii trimiteau oferta prin posta electronica(email) iar vanzatorul realiza in fiecare zi o acualizare a celei mai mari oferte primite. Existau insa anumite variatii ale regulilor de desfasurare, unele licitatii puteau sa se incheie la expirarea timpului stabilit initial iar altele puteau sa continue pana cand existau trei zile consecutive in care nu s-a primit nici o oferta de licitare.

Primele situri de licitatii electronice se pare ca au fost Onsale care s-a lansat in mai 1995 si eBay in septembrie acelasi an. Acestea au fost primele care au beneficiat de tehnologia Web incluzand realizarea licitarii automate, ofertele fiind introduse prin formulare electronice, de cea a motoarelor de cautare si de listarea tipurilor de licitatii desfasurate in cadrul acestora. La fel ca si in cadrul grupurilor de stiri, licitatiile electonice bazate pe Web aveau o durata de cateva zile sau saptamani, permitand licitatorilor sa aleaga cand sa liciteze.

Onsale s-a lansat ca un site comercial care scotea la licitatie produsele proprii din categoria calculatoarelor si a produselor electronice. Acest site se adresa in special barbatilor care nu erau pasionati de cumparaturi ca o modalitate de distractie. Acest model de afaceri nu a avut succesul celui avut de eBay si ca urmare cei din conducerea Onsale au schimbat strategia. In 1997 ei au inceput suplimentarea sitului comercial cu serviciul de listare a licitatiilor electronice similar celui de la eBay urmand ca apoi sa transfere acest serviciu sitului Yahoo.

Prin contrast, eBay a incurajat de la inceput persoanele individuale sa listeze licitatiile proprii online. La inceput majoritatea produselor listate pe situl eBay erau cele de colectie, dar mai existau si altele in afara de acestea care se licitau. Vanzatorii de pe situl eBay aveau posibilitatea sa aleaga un numar de caracteristici pentru fiecare actiune ca: durata licitatiei, oferta minima acceptata si optional un pret secret rezervat. Acest site a avut o crestere rapida in timp de aproximativ 13% pe luna. Mai existau multe situri de licitatii electronice cu modele de afaceri relativ similare dar nici unul nu s-a apropiat la dimensiunea celui gazduit de eBay.

O sarcina dificila o reprezinta estimarea dimensiunii pietei de licitatii electronice si a volumului de tranzactii derulate pe situl Web. Totusi aceasta sarcina este mult mai usor de realizat in cazul licitatiilor electronice decat in orice alt tip de afacere, deoarce acestea prin natura lor afiseaza o mare cantitate de informatie pe site referitoare la preturi si la cantitati.

Un studiutronica(email) iar vanzatorul realiza in fiecare zi o acualizare a celei mai mari oferte primite. Existau insa anumite variatii ale regulilor de desfasurare, unele licitatii puteau sa se incheie la expirarea timpului stabilit initial iar altele puteau sa continue pana cand existau trei zile consecutive in care nu s-a primit nici o oferta de licitare.

Primele situri de licitatii electronice se pare ca au fost Onsale care s-a lansat in mai 1995 si eBay in septembrie acelasi an. Acestea au fost primele care au beneficiat de tehnologia Web incluzand realizarea licitarii automate, ofertele fiind introduse prin formulare electronice, de cea a motoarelor de cautare si de listarea tipurilor de licitatii desfasurate in cadrul acestora. La fel ca si in cadrul grupurilor de stiri, licitatiile electonice bazate pe Web aveau o durata de cateva zile sau saptamani, permitand licitatorilor sa aleaga cand sa liciteze.

Onsale s-a lansat ca un site comercial care scotea la licitatie produsele proprii din categoria calculatoarelor si a produselor electronice. Acest site se adresa in special barbatilor care nu erau pasionati de cumparaturi ca o modalitate de distractie. Acest model de afaceri nu a avut succesul celui avut de eBay si ca urmare cei din conducerea Onsale au schimbat strategia. In 1997 ei au inceput suplimentarea sitului comercial cu serviciul de listare a licitatiilor electronice similar celui de la eBay urmand ca apoi sa transfere acest serviciu sitului Yahoo.

Prin contrast, eBay a incurajat de la inceput persoanele individuale sa listeze licitatiile proprii online. La inceput majoritatea produselor listate pe situl eBay erau cele de colectie, dar mai existau si altele in afara de acestea care se licitau. Vanzatorii de pe situl eBay aveau posibilitatea sa aleaga un numar de caracteristici pentru fiecare actiune ca: durata licitatiei, oferta minima acceptata si optional un pret secret rezervat. Acest site a avut o crestere rapida in timp de aproximativ 13% pe luna. Mai existau multe situri de licitatii electronice cu modele de afaceri relativ similare dar nici unul nu s-a apropiat la dimensiunea celui gazduit de eBay.

O sarcina dificila o reprezinta estimarea dimensiunii pietei de licitatii electronice si a volumului de tranzactii derulate pe situl Web. Totusi aceasta sarcina este mult mai usor de realizat in cazul licitatiilor electronice decat in orice alt tip de afacere, deoarce acestea prin natura lor afiseaza o mare cantitate de informatie pe site referitoare la preturi si la cantitati.

Un studiu efectuat la 142 de situri de licitatii arata astfel:

Figura 1.1.1 – Distributia venitului pe siturile de licitatii electronice

Tabelul arata ca in aproximativ 58% din cazurile studiate avem situri de licitatii electronice relativ mici, veniturile lunare in aceste cazuri nu au depasit 10 mii $. Unele din aceste situri tranzactioneaza numai anumite tipuri de produse in general de colectie, dar exista si multe situri care au planuri de dezvoltare indraznete pentru viitor.

Unele din siturile studiate au venituri lunare semnificative, 15% dintre ele obtinand din vanzari peste 100 mii $ pe luna iar 7 dintre situri peste 1 milion $ lunar.

Figura 1.1.2 – Cele mai mari situri de licitatii electronice in august 1998

In medie venitul lunar al unui site de licitatii electronice este aproximativ 100 mii $ pe luna fapt care justifica necesitatea dezvoltarii acestui model de afaceri.

In octombrie 1998, respectiv martie 1999 doua mari companii bazate pe tehnologia Web, Yahoo si Amazon au anuntat realizarea propiilor situri de licitatii electronice asemanator celui de la eBay. EBay are pozitia de favorit pe piata, fiind si primul venit, vanzatorii preferand sa listeze produsele acolo unde sunt cei mai multi vizitatori iar cumparatorii prefera sa viziteze siturile cu gama cea mai variata de produse.

Modul de desfasurare a licitatiilor electronice in cadrul celor doua situri este asemanator celui de la eBay, produsele erau si ele similare, la fel si procedurile de listare a produselor. Este insa diferita modalitatea de incheiere a unei licitatii: Amazon prelungeste cu zece minute dupa incheierea licitatiei, Yahoo! cinci minute iar eBay continua licitatia pana cand nu se mai depune nici o oferta in timp de zece minute. O alta diferenta foarte importanta se refera la modalitatea de percepere a taxelor in cadrul siturilor. In timp ce Amazon si eBay percep o taxa si un comison din vanzare, Yahoo! nu percepe nici o taxa obtinandu-si veniturile din publicitatea afisata pe site.

Diferentele in perceperea taxelor au un efect important asupra comportamentului vanzatorilor. Deoarece Yahoo! nu percepe nici o taxa, vanzatorii care liciteaza sunt mai putin interesati sa se asigure ca licitatia se va incheia cu succes. Un studiu atent releva faptul ca majoritatea actiunilor desfasurate pe situl Yahoo! au preturi rezervate foarte mari, vanzatorii sperand sa gaseasca un cumparator care sa plateasca pretul cerut. Yahoo! are un sistem automat de reafisare a licitatiilor, astfel in cazul in care pentru o licitatie nu se face nici o oferta aceasta este listata din nou, acest lucru putandu-se realiza la infinit. Prin contrast, politica de percepere a taxelor in cadrul siturilor eBay si Amazon aplicata indiferent daca produsul se vinde sau nu obliga vanzatorul sa evalueze corect pretul produsului pentru a mari probabilitatea incheierii cu succes a licitatiei. Un studiu efectuat in anul 1999 releva faptul ca 54% din licitatiile desfasurate pe situl eBay s-au incheiat cu succes, 38% in cazul sitului Amazon si doar 16 % pe Yahoo!

In privinta venitului lunar, acesta este in continuare de 100 de ori mai mare pe situl eBay fata de cel inregistrat de Amzon si de zece ori mai mare fata de Yahoo. Ambele situri s-au dezvoltat intr-un ritm foarte rapid, ajungand in topul primelor zece situri de licitatii electronice dar nici unul nu au reusit sa ajunga la dimensiunea sitului eBay, care intre timp si-a dublat veniturile inregistrand cresteri lunare de aproximativ 12%.

Figura 1.1.3 – Venitul lunar al siturilor eBay, Yahoo! si Amazon (iunie-iulie 1999)

Produsele care se vand in cadrul siturilor de licitatii electronice sunt dintre cele mai variate, de la diverse maruntisuri care se vand in general la un pret sub 10 $ pana la produse de colectie, tablouri sau chiar masini a caror valoare depaseste cateva mii de $.

Acelasi studiu efectuat asupra a 142 de situri de licitatii electronice prezinta urmatoarea structura a produselor care sunt licitate pe Internet:

Figura 1.1.4 – Tipuri de produse vandute la licitatii electronice pe Internet

Cele mai tranzactionate produse de departe au fost produsele de colectie, mai mult de 60% din siturile de licitatii electronice includeau categoria respectiva in lista lor. O alta subcategorie importanta o constituie si licitatiile de antichitati, timbre, monede, jucarii si cartoane de colectie. Pe situl eBay aproximativ 85% din licitatiile desfasurate sunt din categoria produselor de colectie acestea reprezentand 75% din valoarea veniturilor.

In loc sa se specializeze pe un anumit tip de produse majoritatea siturilor tranzactioneaza produse din mai multe categorii. Tehnologiile moderne permit gasirea cu usurinta a produselor fie prin folosirea unor optiuni de cautare fie prin folosirea meniurilor.

O intrebare la care trebuie sa raspunda economistii o reprezinta: Ce tipuri de produse trebuie licitate in cadrul unui site de licitatii electronice. O data cu scaderea costurilor de realizare si intretinere a unui site Web se asteapta in viitor la aparitia unor noi tipuri de produse care vor fi licitate pe aceste situri. Aceasta piata in formare a licitatiilor electronice a inceput deja sa liciteze o mare varietate de bunuri, in special produsele de colectie ieftine care inainte erau foarte rar intalnite la o licitatie traditionala. O caracterisitca a licitatiilor electronice o constituie tendinta care se manifesta de licitare a produselor folosite, produsele noi avand o pondere mai redusa. Aceasta a aparut datorita flexibilitatii fixarii preturilor la produsele folosite, licitatiile pot determina care este pretul pietei pentru un anumit bun folosit pe cand in cazul produselor noi acest pret este stabilit de producator. Evolutia licitatiilor electronice va duce la aparitia de noi categorii de produse care vor fi licitate pe siturile de specialitate. Economistul Wang in studiul sau compara licitatiile cu alte modele de afaceri in privinta stabilirii pretului de echilibru dar nici el nu face o analiza a tipurilor de produse pe care vanzatorii sunt interesati sa le scoata la licitatie.

O ipoteza este aceea ca in viitor vor fi tranzactionate produse la care nu se cunoaste cererea pe piata de catre vanzator si acestea vor fi rulate in cantitati mici, deoarece in aceste circumstante vanzatorul beneficiaza de o piata flexibila iar sansele sa obtina un pret bun sunt foarte mari. O alta tendinta de viitor care va putea lua amploare este cresterea volumului serviciilor licitate, ca de exemplu bilete pentru cinema, rezervari la hoteluri si altele. Avantajul serviciilor este acela ca acestea pot fi oferite intr-un flux relativ constant spre deosebire de bunurile care sunt livrate in limita stocurilor existente pana la epuizare. In prezent exista putine situri de licitatii electronice care au in desfasurare licitatii la servicii, dintre acestea cele mai des intalnite se refera la organizarea de calatorii sau rezervari la hoteluri iar ocazional au loc vanzari de bilete la concerte. Un obstacol care franeaza cresterea numarului de licitatii la servicii il reprezinta caracterul local al acestora, in timp ce majoritatea licitatiilor au un cadru de desfasurare national sau international. Timpul ne va spune care sunt tipurile de licitatii care vor avea succes in viitor. O atentie deosebita trebuie acordata modelului de afaceri a siturilor de licitatii electronice.

TIPURI DE SITURI DE LICITATII ELECTRONICE

Exista doua tipuri de situri de licitatii electronice:

situri de licitatii electronice specializate in comercializarea produselor proprii

situri de licitatii electronice specializate in listarea produselor unor vanzatori independenti de situl unde are loc licitatia, care actioneaza ca un intermediar intre vanzator si cumparator

In primul caz cel al siturilor specializate in comercializarea produselor proprii, o firma cum este cazul sitului Onsale, ofera produsele proprii spre vanzare actionand ca un comerciant doar ca alege sa-si vanda produsele prin organizarea de licitatii electronice.

Un sit specializat in listarea produselor unor vanzatori independenti, cum ar fi de exemplu situl eBay, actioneaza ca un intermediar pentru alti vanzatori, permitandu-le acestora sa inregistreze produsele proprii si sa le liciteze in beneficiul lor. Aceste situri nu au produse proprii scoase la licitatie si nici nu se ocupa cu realizarea platilor si nici cu livrarea produselor, toate detaliile sunt perfectate intre vanzator si cumparator. Unele situri combina cele doua modele de afaceri, licitand propriile produse dar in acelasi timp permit listarea altor licitatii independente pe situl lor. De multe ori distinctia nu e clara, multe din siturile "comerciale" liciteaza alte produse diferite de ale lor prin realizarea unei intelegeri cu partea proprietara. Trebuie facuta distinctia clara intre un sit specializat in listarea produselor unor vanzatori independenti, unde vanzatorii individuali au listate propriile licitatii si siturile specializate in comercializarea produselor proprii unde produsele vandute nu apartin vanzatorilor individuali.

Majoritatea siturilor in prezent sunt situri de licitatii electronice din a doua categorie si doar un numar redus au ca obiect de activitate comercializarea propriilor produse. Cele mai mari situri orientate pe comercializarea produselor proprii includ siturile Onsale, First Auction, uBid, situri care se caracterizeaza prin faptul ca liciteaza produse din mai multe categorii de produse. De asemenea mai exista cateva situri mai mici ca SportsAuctions and Hollywood Auctions, care liciteaza produse din o singura categorie. Cel mai mare sit specializat in listarea produselor apartinand unor utilizatori individuali este situl eBay. Ebay, Amazon, Yahoo!, Auction Universe si multe alte situri din aceasta categorie au dezvoltat o interfata prietenoasa care permite oricarei persoane sa adauge o licitatie pe situl respectiv.

TIPURI DE LICITATII

Licitatia reprezinta o operatiune de tip concurential care are drept protagonisti un proprietar de obiecte sau servicii care vinde si mai multi licitatori care cumpara si care sunt arbitrati dupa un set de reguli stabilite de un administrator al licitatiei. Scopul licitatiei este reprezentat de achizitionarea obiectului sau serviciului in competitie cu ceilalti licitatori.

Exista mai multe tipuri de licitatii:

Licitatii standard

Licitatii inchise

Licitatii olandeze

Licitatiile standard

Licitatia standard este licitatia preferata de majoritatea utilizatorilor pe Internet, avand reguli simple care nu difera cu mult de cele ale licitatiei clasice. Se poate pune in vanzare un singur articol, castigatorul licitatiei fiind cumparatorul care ofera cel mai mare pret pe durata stabilita pentru desfasurarea licitatiei.

Organizatorul licitatiei, ofertantul, va introduce pretul de pornire al licitatiei, in acest caz pretul minim la care ofertantul este dispus sa vanda care va fi cunoscut tuturor participantilor. Participantii la licitatie vor furniza un pret de pornire care va trebui sa fie mai mare sau egal cu pretul de pornire introdus de organizator si un pret rezervat pretul maxim pana la care sunt dispusi sa liciteze.

In momentul in care un cumparator gaseste produsul pe care il cauta poate decide sa liciteze completand un anumit formular. Dupa ce are loc completarea acestuia o actualizare automata ii va prezenta daca oferta lui de licitare a devenit cea mai buna sau nu. El poate parasi situl in postura de castigator si se poate intoarce inainte de expirarea termenului limita pentru a fi sigur ca oferta lui este cea castigatoare.

Majoritatea siturilor ofera posibilitatea de a vizualiza foarte usor licitatiile pe care un anumit utilizator autentificat le are in desfasurare. In acelasi timp siturile trimit automat un mesaj de atentionare in momentul in care are loc o noua oferta mai mare a unui alt cumparator.

Intr-o licitatie clasica in care licitatorii sunt prezenti in aceeasi camera, organizatorul licitatiei va inchide licitatia folosind formularea "o data… de doua ori… vandut". O licitatie standard pe Web este diferita, avand vanzatori din mai multe zone geografice ale lumii si licitatia dureaza de la o perioada de cateva zile pana la cateva saptamani. De exemplu la eBay licitatiile dureaza sapte zile de la inceperea lor, acest interval fiind calculat exact la minute si secunde.

Acest aspect aduce in discutie o anumita problema: daca licitatia se incheie la o anumita data dinainte stabilita atunci ce rost mai au ofertele din primele zile? Intr-adevar in prezent exista multe situri specializate care asteapta pana in ultimele minute inainte de expirarea termenului unei licitatii si ofera un pret cu putin mai mare decat in ultima oferta existenta castigand astfel licitatia, fara a mai lasa timp pentru o noua oferta din partea celorlati. Daca toti cumparatorii ar folosi aceasta strategie de licitare atunci ea ar deveni echivalentul unei licitatii in care cel care face prima ofera este casigatorul licitatiei deoarece pretul oferit de toti este acelasi. Ca o reactie impotriva acestor practici au aparut doua strategii alternative care incurajeaza participarea din primele zile a cumparatorilor la licitatie.

Prima alternativa consta in extinderea duratei de desfasurare a licitatiei. In general aceasta se prelungeste cu cinci minute, aceasta insemnand ca daca exista activitate in ultimile cinci minute ale licitatiei aceasta se va prelungi cu inca cinci minute. Acest proces se poate repeta pana cand nu mai exista nici o activitate timp de cinci minute. Aceasta strategie este in prezent intalnita pe multe din siturile Web de licitatii electronice. Un dezavantaj al acestei strategii il constituie obligativitatea reintoarceri pe situl respectiv cu putin timp inainte de expirarea termenului limita de desfasurare a licitatiei si urmarirea acesteia pana la final. O solutie o poate constitui prelungirea licitatiei cu o perioada mai mare, existand situri unde acest interval ajunge la o ora, dar acest lucru face si mai dificil de estimat momentul cand se va incheia licitatia.

O alta strategie este implementarea unui mecanism de licitare automata cu un anumit pas, mecanism cunoscut si sub denumirea "proxy bidding". Acest sistem presupune stabilirea unei anumite valori limita si supralicitarea automata a tuturor ofertelor depuse care depasesc valoarea ofertei curente depuse de cumparatorul care foloseste acest mecanism in limita sumei stabilite initial. Acest mecanism descurajeaza cumparatorii care folosesc o stategie de asteptare si licitare in ultimele minute.

Un tip particular al licitatiei standard il constituie licitatia inversa standard care este organizata de cumparator. Cumparatorul va introduce pretul de pornire al licitatiei, in acest caz pretul maxim pe care este dispus sa il plateasca,va fi cunoscut tuturor participantilor (ofertantilor). Participantii la licitatie vor furniza un pret de pornire care va trebui sa fie mai mic sau egal cu pretul de pornire introdus de organizator si un pret rezervat, pretul minim pana la care sunt dispusi sa liciteze. Pretul rezervat va fi cunoscut doar celui care l-a introdus. Ofertantul va licita pentru intreaga cantitate de articole pe care cumparatorul o cere.

Licitatiile inchise

In prezent exista doua tipuri de licitatii inchise pe Internet, corespunzatoare celor doua tipuri de licitatii studiate si in teoria de specialitate.

Castigatorul licitatiei pentru primul tip de licitatii inchise trebuie sa plateasca pretul pe care l-a licitat pentru un anumit bun sau serviciu spre deosebire de cel de-al doilea tip unde castigatorul licitatiei trebuie sa plateasca pretul ultimei oferte incrementat cu pasul de licitare.

In cadrul licitatiilor inchise participantii trebuie sa depuna ofertele pana la un termen limita. La expirarea termenului ofertele sunt examinate, evaluate si se declara un invingator.

Licitatiile inchise care se desfasoara clasic sunt de doua feluri: licitatii cu o singura strigare, unde nu exista aceeasi atmosfera ca si in cazul licitatiilor clasice necesara pentru a creste ofertele licitatiei in curs. Licitatiile cu mai multe strigari rectifica aceasta situatie. Intr-o licitatie cu mai multe strigari exista un termen limita pentru fiecare strigare si la termenul limita fie licitatia este inchisa fie ofertele din momentul respectiv sunt facute publice si o noua licitatie incepe care are un alt termen limita bine stabilit.

Licitatiile olandeze

Licitatia olandeza este tipul de licitatie recomandat in cazul in care se doreste tranzactionarea mai multor articole de acelasi fel sau pentru produsele perisabile cum ar fi fructele, legumele sau biletele de avion. Aceste licitatii se caracterizeaza prin faptul ca pretul de pornire este foarte ridicat. Apoi treptat acest pret scade pana in momentul in care cumparatorii sunt interesati sa cumpere la pretul oferit. Acest pret poate sa scada in asa fel incat sa mentina interesul cumparatorilor dar in limita in care exista produse in stoc. Cel care liciteaza poate controla procesul de "golire a depozitului" prin stabilirea ratei de scadere a pretului de licitatie. La acest tip de licitatie pot exista mai multi castigatori. Castigatorii licitatiei sunt cumparatorii care au facut cele mai mari oferte iar cantitatile cerute de ei, insumate, nu depasesc cantitatea de articole oferita de vanzator. Exista posibilitatea ca pentru ultimul castigator sa ramana o cantitate mai mica decat cea ceruta, numita "cantitate partiala". Castigatorul partial are dreptul sa refuze cantitatea partiala, caz in care pierde calitatea de castigator.

Pretul de vanzare este stabilit astfel: pentru fiecare castigator numim ultimul pret oferit "pret final". Pretul de vanzare este pretul final cel mai mic. Astfel, chiar daca exista castigatori care au oferit un pret mai mare decat pretul de vanzare, ei vor achizitiona articolele cu pretul de vanzare rezultat.

Unul din dezavantajele acestui tip de licitatie este durata relativ scurta de desfasurare motiv pentru care sunt destul de rar intalnite pe Internet. In general aceste licitatii dureaza cateva minute sau ore timp in care are loc scaderea pretului initial cu 15-20%, procent care totusi nu pare sa atraga prea multi ofertanti.

REGULI DE DESFA}URARE A LICITATIILOR

Regulile procesului de licitare

Regulile procesului de licitare stabilesc continutul mesajelor care pot fi trimise intre diferiti utilizatori, drepturile pe care le au acestia si modalitatile de retragere a ofertelor depuse.

O licitatie poate avea reguli prin care sa se specifice care sunt utilizatorii autorizati sa participe, de exemplu in cadrul unei licitatii standard se poate stabili un anumit vanzator care sa faca o oferta. In multe din licitatiile B2B furnizorii trec prin mai multe faze de calificare pana sa primeasca dreptul de a licita. In plus acestia pot fi impartiti in grupe diferentiate in functie de anumite criterii, astfel unii participanti la licitatie pornesc dintr-o postura de favoriti fata de ceilalti.

Regulile prin care se accepta o licitatie si cele prin care se reglementeaza modalitatile de retragere a unei oferte sunt mult mai complexe.

Licitatiile care au ca obiect un singur produs au reguli clare care permit doar cresterea valorii ofertelor depuse. Astfel natura ascendenta a licitatiilor standard necesita ca noua oferta sa fie mai mare decat cea curenta, de obicei ea fiind incrementata cu o anumita valoare numita pas de incrementare.

In practica exista doua tehnici care sunt cel mai des folosite pentru cresterea valorii unei oferte:

cresterea cantitatii oferite spre cumparare(vanzare) la licitatie

se refera in special la cresterea pretului la vanzare sau a valorii banesti oferite la cumparare

Retragerea sau adaugarea unei oferte se poate face numai intr-un interval bine stabilit, in general majoritatea siturilor permit retragerea unei oferte sau precizeaza clar ca nu se pot face retrageri decat daca oferta respectiva nu este castigatoare.

O alta regula care se manifesta de curand, o reprezinta gradul de activitate a utilizatorului, altfel spus numarul de licitatii incheiate cu succes. In general aceste reguli restrictioneaza accesul la o licitatie numai acelor utilizatori care au un anumit nivel de activitate.

Reguli de informare

Majoritatea tipurilor de licitatii electronice furnizeaza diverse informatii pe parcursul desfasurarii activitatii de licitare in functie de operatiunile care au loc, cu exceptia licitatiilor inchise care nu dezvaluie nici o informatie pana in momentul incheierii licitatiei.

Aceste informatii pot fi grupate in trei categorii principale astfel:

Cartea cu ofertele de licitare – contine dupa cum ii spune si numele o lista cu toate ofertele depuse pana la un moment dat de toti utilizatorii, posibilitatea identificarii identitatii acestora, a cantitatii si a pretului oferit

Istoria tranzactiilor – prezinta intreg procesul de licitare din prima secunda si pana la momentul actual daca licitatia este inca in desfasurare, ordinea in care s-au depus ofertele, identitatea participantilor, cantitatile si pretul.

Cota pretului – reprezinta nivelul la care a ajuns pretul, fapt ce permite participantilor sa observe evolutia acestuia din momentul initial si stabilirea viitoarelor strategii de licitare pe baza lui

Durata de desfasurare a unei licitatii

Cele mai multe situri ofera vanzatorului posibilitatea de stabilire a duratei unei licitatii. In cadrul sitului eBay, de exemplu, vanzatorul poate alege intre patru tipuri de intervale astfel el poate sa aleaga licitatii cu durata de 3, 5, 7 sau 10 zile. In general durata medie de desfasurare a unei licitatii electronice este de sapte zile, cea mai scurta fiind licitatia "fulger" de trei minute intalnita pe situl First Auctions si cea de saizeci de minute in cadrul sitului Onsale. Cele mai lungi perioade de desfasurare a unei licitatii pot ajunge la trei luni si sunt intalnite in general pe siturile de licitatii publice a diferitelor state sau in tarile in care acest segment al comertului electronic este mai slab dezvoltat, cum este cazul tarii noastre.

Pretul minim si pretul rezervat

Majoritatea licitatiilor electronice au un pret minim de pornire, sub nivelul caruia nu se accepta nici o oferta. In cadrul siturilor de licitatii electronice specializate in listarea produselor pretul minim este ales cand are loc adaugarea unei noi licitatii. In schimb foarte multe situri folosesc un pret secret rezervat, specificat in momentul inscrierii licitatiei de catre un nou utilizator dar care este necunoscut celorlalti participanti pe tot parcursul desfasurarii licitatiei. Daca la momentul incheierii licitatiei nu s-a atins pretul rezervat atunci bunurile care au facut obiectul licitarii nu vor fi vandute.

In cadrul sitului eBay majoritatea licitatiilor standard au un pret rezervat, iar in momentul in care se ajunge la acest pret se afiseaza un mesaj care notifica acest lucru.

Exista o intrebare care apare frecvent in prezent: care este efectul pretului rezervat asupra unei licitatii ?

Pretul rezervat poate fi util vanzatorului prin stabilirea unui pret minim foarte mic in speranta ca va atrage multi participanti si vor exista foarte multe oferte din partea acestora. Vanzatorul stabileste un pret rezervat pe care nu il face public, el urmand sa vanda produsul numai daca acest pret este atins. Strategia de practicare a unui pret minim mic si a unui pret secret rezervat mare este destul de intalnita in ultimul timp si ii aduce vanzatorului un profit mai mare decat daca pretul rezervat ar fi facut public.

Pretul rezervat are si unele dezavantaje. In cadrul unei licitatii cu pretul rezervat secret cumparatorul cu cea mai mare oferta poate sa nu fie cel care castiga licitatia daca pretul oferit de acesta este mai mic decat cel rezervat. Acest lucru poate duce la evitarea licitatiilor cu pret rezervat a unor utilizatori.

Reguli pentru inchiderea licitatiilor

Licitatiile standard se pot incheia la momentul stabilit initial. O alta alternativa presupune ca licitatia sa continue dupa acest moment atat timp cat inca se mai fac oferte un timp bine precizat.

In cadrul licitatiilor desfasurate pe Internet acest interval este de cateva minute iar intr-o licitatie obisnuita este de cateva secunde.

Licitatiile olandeze pot fi inchise inaintea expirarii termenului limita in cazul in care stocul de produse s-a terminat sau pretul a scazut sub o limita dinainte prestabilita.

La terminarea liciatiei cel care are oferta cea mai mare castiga produsul oferit la licitatie dar pretul pe care il plateste poate sa fie cel din oferta sau mai mic.

PROCESUL COMPLET DE REALIZARE A LICITATIEI

Un proces complet de realizare a unei licitatii presupune parcurgerea urmatorilor pasi:

inregistrarea cumparatorului si a vanzatorului

Acest pas trateaza aspecte legate de autentificarea participantilor la licitatie, schimbul de chei criptografice si posibilitatea realizarii unui profil pentru fiecare participant care reflecta interesul sau intr-un anumit domeniu, eventual si suma de bani pe care este dispus sa o cheltuiasca.

inregistrarea unei noi licitatii

Acest pas presupune descrierea produsului care este licitat si stabilirea regulilor de desfasurare. Regulile licitatiei explica tipul de licitatie care se desfasoara (licitatie standard, olandeza sau inchisa), caracteristicile licitatiei (pretul minim, data limita, modul de plata, etc.), data de incepere a licitatiei, regulile de inchidere a licitatiei, etc.

prezentarea licitatiei si publicitatea

Pentru a atrage potentiali cumparatori produsele din aceeasi categorie trebuie sa fie oferite spre licitare impreuna in acelasi loc. Licitatiile populare trebuie amestecate cu altele mai putin lipsite de interes pentru a forta cumparatorii sa liciteze. Produsele care urmeaza sa fie scoase la licitatie sunt prezentate in prealabil si sunt anuntati potentialii cumparatori.

licitarea

In cadrul procesului de licitare sunt colectate ofertele de la diversi potentiali cumparatori si sunt supuse regulilor de desfasurare a licitatiei (pretul minim de licitare, pasul de incrementare) iar in cadrul licitatiilor deschise sunt instiintati participantii cand o noua oferta a fost depusa.

evaluarea ofertelor si inchiderea licitatiei

In acest moment se aplica regulile de inchidere a licitatiei si se stabilesc castigatorii si invinsii licitatiei.

plata si livrarea produsului

Acest pas final include realizarea platii catre vanzator, transferul bunurilor sau daca vanzatorul nu este proprietarul, plata proprietarului si a veniturilor cuvenite intermediarilor.

In figura 5 este prezentat modul in care trebuie realizat un model de licitatii electronice. Acest model cuprinde mai multe componente, iar in cadrul sitului de licitatii electronice avem mai multi participanti, mai multe produse si mai multe licitatii in desfasurare. Fiecare licitatie are ca obiect fie un produs, fie mai multe produse din aceeasi categorie. Componenta produse descrie produsul sau serviciul care urmeaza sa fie licitat, aceasta fiind separata de componenta licitatie deoarece un anumit produs poate sa apara in diferite cantitati in cadrul mai multor licitatii. Componenta cautare suporta diferite tipuri de cautare a unui produs in cadrul sitului.

In plus fata de produse si participanti, licitatia trebuie sa accepte mesajele trimise de participanti, regulile de desfasurare si modalitatile de plata. Cele mai importante tipuri de mesaje trimise de participanti sunt acelea care contin ordine de creare, modificare, actualizare, stergere trimise de cumparatori si mesajele prin care se solicita inchiderea manuala a licitatiei sau modificarea pretului in cadrul licitatiei olandeze de catre vanzator.

Licitatia in desfasurare restrictioneaza tipurile de mesaje care pot fi trimise de participanti la un moment dat. De exemplu o licitatie standard la un moment dat poate fi doar in una din urmatoarele situatii: activa, inchisa sau in stadiul initial de publicare premergator inceperii licitatiei. Modificarea regulilor si parametrilor unei licitatii, ca pretul rezervat de exemplu, nu pot fi facute pana in momentul inceperii licitatiei. Similar cumparatorii pot sa faca diferite oferte atat inaintea inceperii licitatie cat si in timp ce aceasta este activa dar nu pot sa retraga ofertele depuse decat inainte de inceperea licitatiei. Astfel de fiecare data cand este primit un mesaj acesta este evaluat si este executat doar daca respecta regulile de desfasurare ale licitatiei.

Fiecare mesaj, de exemplu aparitia unei oferte noi din partea unui cumparator sau inchiderea licitatiei de catre vanzator, are ca efect actualizarea si notificarea participantilor la licitatie. Diferiti participanti pot primi mesaje diferite de notificare. De exemplu, cand o noua oferta este depusa, cel care face oferta primeste o simpla notificare in timp ce cumparatorii a caror oferta este depasita vor fi informati ca exista o oferta mai buna. Componenta reguli contine metode care modifica comportamentul celorlalte componente.

Componenta referitoare la comerciant contine informatii despre cumparator si vanzator, ca adresa, nume sau poate contine preferintele cumparatorului pentru un anumit produs, metodele prin care doreste sa primeasca mesajele. Aici putem include si o lista cu toate licitatiile active pe care le are in desfasurare respectivul comerciant.

Figura 1.5 – Modelul de desfasurare a licitatiei electronice

STRATEGII DE MANIPULARE A LICITATIILOR

In ultimii ani pe Internet au aparut utilizatori care folosesc diferite tipuri de strategii pentru a manipula licitatia in desfasurare fie in avantajul cumparatorului fie in folosul vanzatorului.

Strategia numita ”siling” este o strategie folosita de vanzator pentru a creste pretul iar strategia de ”licitare scut” care este o tehnica folosita de cumparatori pentru a obtine un produs la un pret mic. Ambele practici nu sunt in conformitate cu regulile de desfasurare a licitatiilor pe Internet, dar sunt greu de sesizat si de sanctionat.

Strategia siling este folosita in cadrul licitatiilor standard de multi ani. Aceasta se aplica in momentul in care ramane un singur cumparator intr-o licitatie. Vanzatorul incearca sa creasca pretul licitand impotriva celuilalt cumparator ramas. Majoritatea siturilor de licitatii electronice nu permit vanzatorului sa liciteze produsele proprii dar acest lucru poate fi usor ocolit prin folosirea unor intermediari sau chiar prin realizarea unui alt cont folosind o alta adresa de email a vanzatorului. Un dezavantaj al acestei stategii este posibilitatea eliminarii cumparatorului din cadrul licitatiei dar si acest lucru poate fi evitat de catre vanzator prin retragerea ulterioara a ofertei facute, astfel castigator al licitatiei va fi urmatorul clasat in ordine adica celalalt cumparator. Retragerea unei oferte nu se poate realiza decat in cazuri exceptionale, cu motiv serios si numai de un numar de ori, daca acest numar este depasit contul respectiv este sters.

Licitarea scut actioneaza in sens invers strategiei siling. In acest caz cel care liciteaza este cumparatorul. Acesta face initial o oferta foarte mica, de exemplu 10$, si apoi folosind un alt cont sau cu ajutorul unui intermediar depune o oferta foarte mare, de exemplu 500$. Aceasta ultima oferta actioneaza ca un scut si va face ca licitatia respectiva sa aiba doar aceste doua oferte. Cu putin timp inainte de inchiderea licitatiei cumparatorul care a depus oferta de 500$ isi retrage oferta iar oferta castigatoarea va fi cea de 10 $. Exista posibilitatea ca vanzatorul sa nu-si dea seama de ceea ce s-a intamplat deoarece ofertele retrase nu apar in lista cu ofertele care s-au depus in timpul desfasurarii licitatiei. Aceasta practica nu este totusi asa raspandita, multe situri nepermitand retragerea unei oferte decat daca motivele sunt bine intemeiate. In plus la crearea unui cont este necesara introducerea numarului unei carti de credit fapt ce reduce posibilitatea crearii conturilor multiple.

TIPURI DE PARTICIPANTI LA O LICITATIE

Un studiu efectuat analizand peste 60 de situri de licitatii electronice releva faptul ca exista trei tipuri de participanti la o licitatie electronica, diferentiati in functie de experienta si nivelul de informare:

evaluatorii:

au o idee clara asupra valorii bunurilor scoase la licitatie

ofertele sunt in general mult mai mari decat pretul minim cerut

participantii obisnuiti:

ofertele lor nu depasesc pretul minim cerut

monitorizeaza permanent evolutia licitatiei si au oferte ascendente care nu depasesc insa minimul cerut

oportunisti:

vanatorii de oferte

depun oferte minime, in general cu cateva minute inainte de inchiderea licitatiei

Dintre aceste trei categorii se apreciaza ca participantii obisnuiti sunt cei care obtin cea mai mare profitabilitate deoarece ofera intotdeauna un pret cat mai mic, actioneaza rational si urmaresc in permanenta evolutia licitatiei.

Figura 6 releva evolutia unei licitatii electronice, o data cu cresterea mizei in joc creste si numarul participantilor care actioneaza rational dupa anumite strategii clare.

Figura 1.7 Clasificarea licitatorilor

LICITATII ELECTRONICE IN ROM~NIA, TENDINTE ACTUALE }I DE VIITOR

Licitatiile online, asa cum au fost ele adaptate specificului pietei romanesti, ar putea constitui – cel putin pentru perioada de criza economica interna prin care trecem – o formula de comert electronic simpla si accesibila pentru orice roman. Exista, bineanteles, diferente intre licitatiile online din Romania si cele din tarile dezvoltate. Deosebirea fundamentala este sistemul electronic de plata, care foloseste carti de credit, ce sunt inca prohibitive pentru majoritatea romanilor. Chiar daca licitatiile electronice romanesti nu functioneaza inca dupa modelul occidental, ele exista si se dezvolta intr-un sistem hibrid, ce reuseste sa adapteze elemente de e-commerce la realitatea sociala si economica din Romania.

Aflate inca intr-o faza relativ incipienta din punct de vedere al numarului de utilizatori inregistrati si al volumului tranzactiilor, siturile de licitatii online din Romania sunt absolut gratuite, deci nu percep nici taxe de acces, nici taxe pentru listarea obiectelor, nici cote parte din tranzactii. In acordul de utilizare, afisat in momentul inregistrarii, cei de la situl OKazii.ro isi rezerva insa dreptul de a percepe, la un moment dat in viitor, o taxa pentru serviciile prestate, dupa o prealabila notificare in termeni rezonabili, insa in prezent serviciile oferite sunt absolut gratuite. La randul lor, in termenii si conditiile prezentate utilizatorilor, cei de la eeeBid.ro specifica faptul ca inregistrarea, licitarea si vanzarea sunt gratuite. Modalitatea efectiva de plata pentru licitatiile incheiate cu succes se stabileste fie ulterior tranzactiei, de catre cei doi parteneri, de comun acord, fie este precizata de la bun inceput de licitator, cel care cumpara asumandu-si deci, implicit, conditiile de plata solicitate.

AuctionWatch Romania este filiala firmei americane AuctionWatch.com care furnizeaza servicii pentru siturile de licitatii online. La Bucuresti exista o grupa de dezvoltare care lucreaza exclusiv pentru firma americana. Programatorii romani se ocupa de toate serviciile pentru clientii AuctionWatch, cu exceptia partilor de Web design si aplicatii pentru sisteme electronice de plata, care se fac in SUA. AuctionWatch.com a dezvoltat o platforma de e-commerce care permite persoanelor particulare si afacerilor de toate dimensiunile beneficiile unui mediu de preturi dinamic, cum este cel al licitatiilor online. Serviciile oferite includ instrumentele necesare pentru distribuirea eficienta a marfurilor si obtinerea de clienti, in paralel oferind si modalitati de cautare si achizitie a marfurilor. Utilizatorul primeste diverse sabloane pentru prezentarea pe Web a produselor sale si are diverse alte optiuni, precum lansarea unei licitatii la un anumit moment. De asemenea, in cazul castigarii unei licitatii, AuctionWatch pune la dispozitia clientilor servicii postranzactie, precum platile electronice sau cele de asigurare, transport si livrare. Un alt serviciu oferit este acela de gazduire a imaginilor obiectelor, AuctionWatch oferind mult mai mult spatiu de stocare decat ofera siturile obisnuite.

AuctionWatch.com are circa patru milioane de vizitatori unici pe luna, peste 100.000 de cautari complete pe zi, mai mult de 700.000 de utilizatori inregistrati, peste 2 mil. de imagini servite clientilor zilnic, peste 2,6 mil. de licitatii lansate zilnic, iar clientii AuctionWatch.com vand marfuri in valoare de peste 40 mil.$ in fiecare luna.

Primul sit de licitatii online din Romania, OKazii.ro, a fost lansat la 5 aprilie 2000, de compania netBridge din Bucuresti. Proiectul viza o licitatie absolut gratuita, situl OKazii.ro propunandu-si sa fie strict un loc de desfasurare a pietei. Cu o structura echilibrata si extrem de variata a categoriilor de obiecte scoase la licitatie, situl s-a remarcat rapid dupa lansare, in special prin licitatiile in scopuri umanitare, la care diverse personalitati din mediile culturale, politice sau artistice din Romania au scos la licitatie obiecte personale, sumele rezultate fiind donate pentru acte caritabile. In prezent, cei de la OKazii au lansat situri de licitatii similare si pentru Bulgaria, Ucraina, Ungaria, si Rusia.

Un studiu efectuat asupra sitului la sfarsitul anului 2001 releva urmatoarea situatie:

Figura 1.7 – Analiza sitului OKazii.ro la sfarsitul anului 2001

La numai cinci zile dupa lansarea primului sit de licitatii online, mai precis pe 20 aprilie 2000, piata romaneasca de profil a devenit cu adevarat competitiva, odata cu intrarea in joc a Eeebid Inc., companiei fiica a firmei Unicarte.com Software AG., din Vaduz, Lichtenstein. Situl a fost dezvoltat de o tanara echipa de programatori din Brasov, care si-au propus ca prin functionalitate, servicii atractive si design sa atraga un numar cat mai mare de utilizatori. Ei au inceput simultan si dezvoltarea unei retele de astfel de situri pentru pietele din Ungaria si Republica Ceha si se afla in lucru si un proiect similar destinat pietei poloneze.

O particularitate interesanta a sitului este sectiunea dedicata anunturilor de tip business to business, din domenii precum agricultura, birotica, industriale, constructii etc. Aceste anunturi sunt accesibile din eeebid Cafe, o pagina unde utilizatorii pot lasa mesaje despre oferta lor de produse inregistrate in licitatie sau pot lansa cereri pentru produse care nu se regasesc pe listele sitului. Un alt serviciu oferit de situl eeebid.ro este cel de licitatii inverse (reverse bidding), care poate ajuta firmele producatoare sa economiseasca 10-15% din costul total de achizitionare de marfuri sau servicii. Intr-o astfel de licitatie, castigator devine licitatorul care poate acoperi o anumita cerere de marfa sau serviciu la cel mai scazut pret.

Desi nu prea multi, printre utilizatorii siturilor de licitatii de tip eBay, Yahoo Auctions, MSN Auctions, Lycos Auctions, Excite Auctions etc. se numara si romani. Ei folosesc si siturile de servicii precum Auction-sWatch, insa numarul lor este limitat intrucat exista o serie de conditii pentru inscrierea pe un astfel de site, intre care spinoasa chestiune a cartii de credit.

2. TEHNICA PROIECTARII PAGINILOR WEB

PROIECTAREA UNEI PAGINI WEB

Principiile proiectarii interfetei cu utilizatorul

În decursul realizarii unui site pot fi aplicate mai multe principii de proiectare a interfetei cu utilizatorul care si-au dovedit valabilitatea in timp. Urmatoarele principii va pot ajuta sa evitati capcane in care sunt prinsi uneori realizatorii de pagini Web neexperimentati.

Metafora

In proiectare, metafora se refera la reprezentarea simbolica a structurii pe care incercati sa o construiti. O metafora actioneza ca un mijloc vizual familiar, in jurul caruia construiti cai de acces interioare, ferestre, usi si iesiri din mediu de lucru, in speta pagina Web.

Metafora trebuie sa utilizeze concepte comune, cotidiene, pe care persoanele din oricare colt al lumii care intra in site le pot intelege imediat.

Claritatea

Pentru a-i creste vizitatorului dorinta de a ramane in cadrul sitului, acesta trebuie conceput in asa fel incat vizitatorul sa inteleaga toate elementele din cadrul unei pagini. Nici una din piesele critice nu trebuie sa fie abstracta sau greu de descifrat. Aceasta nu inseamna ca abstractia ca forma de arta nu este permisa – se poate utiliza arta abstracta intr-un site Web foarte clar. Ceea ce nu este permis insa este folosirea abstractiilor cand este vorba despre elementele necesare pentru navigarea in sit, localizarea informatiei sau intoarcerea la alte domenii importante din sit. Elementele care intra in aceasta categorie cuprind butoanele, hartile imaginare sau legaturile necesare pentru navigarea in site.

Lucrurile trebuie si fie simple si clare. Claritatea este obligatorie pentru o comunicare precisa.

Consecventa

Consecventa este nu numai de o deosebita importanta in proiectarea unei interfete dar este si una din necesitatile de baza ale sitului Web. Consecventa in proiectarea elementelor permite coeziunea in prezentare. Un aspect unitar al sitului il pastreaza pe vizitator calm in loc sa-l faca incordat, confuz si gata de a parasi situl respectiv.

Orientarea si navigarea

Urmand indeaproape aceeasi linie a conceptelor anterioare, s-a dezvoltat ideea ca vizitatorul sitului trebuie sa cunoasca unde este in orice moment. Acest principiu este orientarea. Daca vizitatorul este adanc cufundat intr-un site care are sute de pagini este bine ca el sa stie unde se afla in cadrul sitului la un moment dat. Este de asemenea util ca aceesul la alte domenii ale sitului sa fie rapid si daca se constata ca ai ajuns intr-un loc in care de fapt nu vroiai sa fii sa existe posibilitatea intorcerii la pagina anterioara si la prima pagina. Orientarea este realizata prin dotarea fiecarui sit cu un antet care defineste scopul paginii sau cu un alt element familiar care iti spune instantaneu unde te afli.

Ideal, doua informatii corelate dintr-un sit trebuie sa fie la cel mult trei clicuri una de alta. Daca un vizitator trebuie sa faca clic de mai mult de trei ori pentru a obtine informatia pe care o cauta acesta poate sa "se piarda" in cadrul sitului si chiar sa-l paraseasca. Navigarea este o parte integrala a proiectarii interfetei si un element critic al oricarui sit Web. Totul este sa ajungi de undeva exact in locul dorit rapid si usor.

Analiza scopului unui sit

Ca si in cazul altor proiecte, unul dintre cei mai importanti pasi este analizarea scopurilor si planificarea atingerii acestora. Un sit Web bun este intotdeauna bine planificat, altfel rezultatul poate fi intamplator sau confuz.

Un inceput bun il reprezinta detalierea scopului sitului si definirea publicului. Comparatia permite cunoasterea directiilor care trebuie urmate in planificarea de scurta si lunga durata , a tipurilor de tehnologii necesare in procesul de proiectare si a tipurilor de interfata a sitului care vor satisface cel mai bine nevoile.

Scopul proiectului

Primul pas in stabilirea scopului unui proiect incepe cu urmatoarele intrebari:

Care este motivul principal de a avea acest sit?

Posibilele scopuri ale sitului includ furnizarea unor servicii pentru client, sau asistenta tehnica pentru produsele unei firme sau creearea unui punct de vanzare online. Alte posibilitati ar fi realizarea unor situri destinate publicitatii, educatiei si informarea publicului.

Ce informatii curente si continut aveti la dispozitie si considerati ca merita sa fie incluse in sit?

Care sunt scopurile sitului pe termen scurt si lung?

Cea mai buna cale de a aprecia scopurile pe termen scurt si mediu este de a cunoaste care este scopul imediat. Daca situl intentioneaza sa ofere servicii de client pentru calculatoare portabile si exista cerinte pentru furnizarea imediata a asistentei online pentru clienti trebuie sa stabiliti mai intai care modele de calculatoare portabile necesita cele mai multe servicii si asistenta. Apoi trebuie stabilita o strategie pe termen lung care va ajuta in final la determinarea structurii sitului.

Stabilirea publicului

Initial trebuie stabilite caracteristicile demografice. Modul de proiectare al interfetei va fi afectat de cine este destinatarul. Acest pas este extrem de important pentru ca in momentul in care incepe proiectarea sitului trebuiesc cunoscute informatiile disponibile pentru continut si cine formeaza audienta, lucruri care determina tipul de interfata folosit pentru a transmite acea informatie.

Conceptia proiectului

Dupa proiectarea interfetei, analiza scopului sitului si stabilirea publicului urmatorul pas in realizarea unui sit Web este implementarea proiectului. Modul efectiv de exprimare a cunostintelor castigate in domeniul tehnologiei Web depinde in mare masura de abilitatile si resursele umane si tehnologice de care dispunem.

Pagina de intampinare

Prima parte a proiectarii interfetei o reprezinta luarea deciziei privind modul cum va arata intrarea in site si modul in care se va integra aceasta cu paginile de continut ale sitului. Unii proiectanti prefera o pagina preponderent grafica foarte asemanatoare cu coperta traditionala a revistelor. Alti proiectanti prefera o intampinare cu caracter functional sau pagina de deschidere, cu grafica dar si cu optiuni de navigare, iar altii sunt de parere ca pagina de deschidere este o pierdere de timp deoarece oamenii vor sa ajunga rapid la informatie.

O pagina de deschidere corespunzatoare trebuie sa reprezinte identitatea sitului dar si sa introduca unele elemente de proiectare ale acestuia ca de exemplu culoarea, forma, tipografia si textura.

Paginile de continut

Pe masura ce vizitatorul se deplaseaza intr-un sit, fiecare pagina ar trebui sa ofere o combinatie de consecventa si caractristici noi. Consecventa poate fi asigurata de particularitati precum paletele de culori si fonturile, iar componentele noi pot fi adaugate folosind o diversitate de machete, grafica si alte optiuni multimedia.

Obiectivul interfetei este de a mentine interesanta fiecare pagina, astfel incat vizitatorii sa simta impulsul de a vedea ce urmeaza, nu numai pentru informatia pe care o dezvaluie situl, dar si pentru panorama vizuala care se desfasoara cand acestia exploreaza situl.

Formularele de reactii

Multi proiectanti talentati pastreaza consecventa aspectului sitului, dar o pierd brusc cand nu concep un formular de reactii clar, atractiv, care sa reflecte conceptia sitului. Trebuie pastrate aceleasi culori, fonturi si machete la crearea formularelor. Unde este posibil, acestea sunt aliniate la marginea din dreapta a campurilor de raspuns.

MEDIUL DE PROIECTARE A APLICATIEI

Spatiul Web, scurta prezentare a limbajului HTML

Dezvoltarea în ultimii ani a Internetului, dar mai ales a unuia dintre cele mai importante servicii ale sale, spatiul Word Wide Web, a condus la necesitatea de a realiza aplicatii distribuite indiferent de platforma hardware si software. Prin domenii precum e-bussines-ul, învatamaântul virtual, bibliotecile digitale sau divertismentul electronic, rolul Web-ului este de necontestat.

Spatiul Web pune la dispozitie un sistem global si standardizat de comunicare multimedia, informatiile fiind organizate asociativ si distribuite in functie de cererile utilizatorilor, functionâand conform modelului client-server. Web-ul cu toata puterea lui nu trebuie confundat cu Internetul, ci poate fi vazut drept cel mai dinamic serviciu al acestuia, neputâand exista fara infrastructura hardware a retelelor mondiale interconectate.

Ca orice serviciu bazat pe modelul client/server, Web-ul consta dintr-o pleiada de servere Web. Cele mai cunoscute sunt Apache, Netscape Enterprise Server, Sun Web Server, Microsoft Internet Information Server, Stronghold, Jigsaw. Calculatorul pe care ruleaza un server Web si care gazduieste o serie de pagini WWW se mai numeste si sit(site). Documentele Web vor fi vizualizate prin intermediul navigatoarelor Web denumite si browsere sau agenti-utilizatori care reprezinta de fapt clienti solicitâand resurse hipertext serverelor Web. Dintre cele mai populare navigatoare actuale pot fi amintite Netscape Navigator, Internet Explorer sau Opera(toate operand in mod grafic), ori Lynx sau Links (rulâand in mod text).

Pentru ca informatiile sa poata fi accesate în maniera globala si distribuita, ele trebuie stocate într-o forma speciala reprezentata de hipertext . Acest termen a fost introdus de Ted Nelson in anul 1965 si se regaseste si sub denumirea de text neliniar.

Nelson si-a imaginat un sistem pe care l-a denumit Xanadu care includea pentru prima oara cuvaântul hipertext. În aceasta lucrare el a propus scrierea neconsecutiva apreciind ca scrierea a fost mereu consecutiva deoarece paginile erau consecutive si nu exista alta varianta. El a denumit noua lume de texte si imagini instantaneu disponibile hyperworld, iar sistemul de stocare hyperfile. În ciuda abordarii inovative Xanadu nu a fost niciodata realizat, totusi conceptele sale exista si astazi în Word Wide Web.

Spatiul WWW a fost creat la CERN(Centrul European de Cercetari Nucleare de la Geneva) in anul 1989 de catre fizicianul Tim Bernes-Lee si echipa sa, cu scopul de a avea acces mai usor la informatiile tehnice ale manualelor de utilizare a calculatoarelor. Data de 12 noiembrie se considera a fi ziua de nastere oficiala a Web-ului. Tim Bernes-Lee a scris un program numit Enquire care permitea sa faca asociatii in notitele sale personale astfel încâat pastrarea acestora sa fie realizata într-un mod mai apropiat de cel în care gaândim. Aceasta idee s-a transformat într-un nou concept, de a folosi calculatoarele pentru a-i ajuta pe utilizatori sa caute într-o baza de date de idei utilizaând hypertextul. El a sugerat conceptul de hypertext distribuit în care oamenii îsi pastrau datele pe calculatoarele lor, acestea fiind legate într-o retea unde datele erau disponibile publicului care accesa acea retea.

Bernes-Lee a scris software-ul serverului si al clientului pe calculatorul sau, încercâand apoi distribuirea printre colegii sai. Împreuna cu acestia a dus o lupta asidua în vederea depasirii protocoalelor si a sfaârsit prin crearea adreselor Url(Uniform Resource Locator), a protocolului HTTP(Hypertext Transfer Protocol) si a limbajului HTML.

Cand Tim Berners-Lee a fost pus fata in fata cu mai multe optiuni de implementare a conceptelor sale, el a ales SGML(Standard Generalized Markup Language). Aceasta decizie a condus la independenta Web-ului fata de orice sistem de operare sau limbaj individual pregatind terenul pentru aparitia HTML-ului.

HTML – Limbajul de Marcare a Textului – este limbajul care da infatisarea Webului. El consta intr-o varietate de elemente numite etichete(tags), care pot fi folosite la orice, de la definirea tipurilor de stil, a anteturilor pana la introducerea continutului specific, cum ar fi imagini, sunete, cuvinte in realitatea virtuala si miniaplicatii. HTML si un mijloc de organizare nu numai de design. Etichetele dau structurare si scop fiecarei parti a paginii si explica modul in care aceasta se leaga cu restul documentului.

HTML a ajuns in prezent la versiunea 4.0. Consensul general in comunitatea Web este ca HTML 4.0 a facut un pas inainte fata de versiunea 3.2 odata cu implementarea foilor de stil pentru controlul aspectului si ca este un model extins pentru tabele, suport pentru noile tehnologii Dynamic HTML si imbunatatirea formularelor.

Structura unui document HTML

În limbajul de marcare a hypertextului totul se rezuma la structura. Este adevarat ca a existat o invazie de materiale orientate catre înfatisare, dar in esenta HTML se refera la definirea stucturii unui document.

Un limbaj de marcare este folosit pentru a descrie care este rolul fiecarei parti din document în raport cu celelalte, in contrast cu programele de editare cu care sunt familiarizati majoritatea utilizatorilor si unde se pune accentul pe înfatisarea documentului si nu pe structura sa.

Structura unui document HTML are trei nivele de baza:

Structura documentului

Divizarea în cadrul sectiunilor mari

Infrastructura elementelor si a copiilor lor

Primul nivel de baza este împartit în sectiuni mari în functie de scopul lor, cum ar fi antet, corp si script. Fiecare document HTML are înca de la creare doua parti principale: antet si corp. Chiar daca acestea nu sunt special delimitate, HTML presupune existenta lor. HTML ofera de asemenea sansa de a adauga si alte componente functionale paginii, sub forma foilor de stil, scripturilor si seturilor de cadre.

Desi fac parte din definirea unui document HTML, doua etichete exista în afara structurii documentului: <!DOCTYPE> si <HTML>. Prima identifica versiunea de HTML folosita pentru pagina respectiva si regulile pe care aceasta le respecta. A doua eticheta identifica un limbaj global si directia textului pentru documentul respectiv, în plus fata de a marca începutul si sfâarsitul continutului HTML.

Elementul HEAD include o gama de informatii pentru browser, inclusiv un titlu pentru document, cuvinte cheie, informatii de legatura si alte informatii cu care utilizatorul nu trebuie sa lucreze direct.

BODY este ceea ce vede utilizatorul în momentul în care documentul este redat de browser. Include text si obiecte, cum ar fi imagini si miniaplicatii, la un loc cu etichete de marcare pentru a defini structura lor precum si relatia dintre ele.

O foaie de stil, creata cu elementul STYLE va ofera un mod nou de a defini felul în care arata documentul, inclusiv familia de caractere si fontul, culorile, chenarele, marginile si alinierea. În trecut aceste setari se faceau adaugâand etichete direct in corp.

Elementul SCRIPT încadreaza o sectiune de cod de programare inclusa direct in pagina de Web. Acest element ofera utilizatorului o modalitate de a interactiona direct cu un document, fara a se baza pe ajutorul unui server Web.

Ultimul element optional este FRAMESET, care da instructiunii browserului cum sa divizeze fereastra într-un set de ferestre mai mici, fiecare cu propriul sau continut. În esenta, fiecare fereastra devine un "minibrowser" care poate gazdui un nou document HTML.

INSTRUMENTE PENTRU DEZVOLTAREA APLICATIILOR WEB

Baza comunicarii intre serverele si clientii Web, la nivel de aplicatie este asigurata de protocolul HTTP(HyperText Transfer Protocol). Protocolul HTTP este folosit in special pentru hipertext, dar este un protocol generic, putand sustine un sistem distribuit pentru managementul obiectelor de date. O caracteristica importanta a protocolului este independenta de platforma, diferitele calculatoare care comunica prin HTTP putand folosi diverse sisteme de operare si aplicatii hipertext.

Principalele concepte cu care lucreaza protocolul sunt cererea si raspunsul: un client Web trimite un mesaj(cererea) la un server. Mesajul contine identificatorul resursei dorite, dat sub forma unui URI(Uniform Resource Identifier), metoda de acces folosita, precum si o serie de meta-informatii care pot fi utile serverului. Raspunsul serverului cuprinde un cod indicand starea serverului dupa interpretarea cererii, un mesaj explicativ pentru codul de stare transmis, meta-informatiile care vor fi procesate de catre client si, eventual, un continut(resursa solicitata).

Un exemplu tipic de cerere-raspuns este prezentat in figura urmatoare, figura ce prezinta modelul client/server HTTP in care clientul Web formuleaza o cerere de solicitare a unei resurse stocate pe un server Web si primeste raspunsul furnizat de acel server.

Figura 2.3.1 – Modelul client/server HTTP

Standard de facto pentru interactiunea clientilor Web cu serverele Web, Common Gateway Interface se afla in prezent la versiunea 1.1. Un program CGI, denumit in mod uzual script, se executa pe serverul WWW fie in mod explicit, apelat din cadrul paginii printr-o directiva speciala, fie la preluarea informatiilor aflate in cadrul campurilor unui formular interactiv sau coordonatelor unei zone senzitive. CGI confera interactivitate paginilor Web, documentele HTML putand sa-si modifice in mod dinamic continutul si sa permita prelucrari sofisticate de date. Programele CGI pot oferi suport si la autentificarea utilizatorilor pe partea de server.

Programele CGI pot fi scrise in orice limbaj, fiind interpretate in cazul limbajelor PHP, Perl, Python, TCL sau compilate cum se intampla pentru limbajul C si Delphi.

In conceperea unui script CGI trebuie respectate anumite reguli de baza:

programul scrie datele spre a fi transmise navigatorului Web la iesirea standard

programul genereaza anteturi care permit serverului Web sa interpreteze corect iesirea scriptului

Cele mai multe scripturi CGI sunt concepute pentru a procesa datele introduse in formulare. Un formular se defineste in XHTML folosindu-se marcatori specifici pentru afisarea continutului si introducerea datelor catre clienti, iar scriptul invocat si executat de serverul de Web, va prelua continutul acelui formular si-l va prelucra, returnand eventual rezultatele catre navigator.

Limbajul PHP

Gandit initial a fi o simpla aplicatie CGI pentru interpretarea formularelor definite prin HTML si procesate de un program scris intr-un limbaj Perl, script shell, executat pe server limbajul PHP(Perl Hypertext Prepocessor), cunoscut în versiunile mai vechi si sub numele de PHP/FI (Personal HomePages/Form Interpreter) a aparut in anul 1995 si este extrem de popular la ora actuala.

PHP reprezinta un pachet puternic care ofera un limbaj de programare accesibil din cadrul fisierelor HTML, limbaj asemanator cu Perl sau C, plus suport pentru manipularea bazelor de date într-un dialect SQL (dBase, Informix, MySQL, mSQL, Oracle, PostgreSQL, Solid, Sybase, ODBC etc.) si acces la sisteme hipermedia precum Hyperwave. De asemenea, PHP suporta incarcarea fisierelor de pe calculatorul client: upload (standard propus de E. Nebel si L. Masinter de la Xerox, descris în RFC 1867) si ofera suport pentru cookies (mecanism de stocare a datelor în navigatorul client pentru identificarea utilizatorilor, propus de Netscape).

Istoria PHP-ului începe la sfâasitul anului 1994, caând Rasmus Lerdorf dezvolta prima versiune, ca proiect personal. PHP-ul este facut public în debutul anului 1995 sub denumirea de Personal Home Page Tools, fiind considerat un analizor simplist care interpreta caâteva macrouri ce puteau fi incluse în cadrul documentelor HTML, permitaând contorizarea accesului la paginile Web sau accesarea unei carti de oaspeti (guestbook). Analizorul a fost rescris la mijlocul aceluiasi an si denumit PHP/FI 2.0, unde FI era o alta aplicatie scrisa de Rasmus Lenford, un interpreter de formulare HTML. A fost adaugat si suportul pentru bazele de date mSQL si astfel PHP/FI a început sa aiba succes, fiind disponibil gratuit pe Web. Se estimeaza ca la sfâarsitul lui 1996 cel putin 15 mii de site-uri Web utilizau PHP/FI, iar în anul 1997 numarul acestora era de 50 de mii.

Programatorii Zeev Suraski si Andi Gutmans rescriu analizorul PHP si noua aplicatie formeaza nucleul versiunii PHP 3.0 care include o parte din vechile surse PHP/FI 2.0. Relativ recent, la începutul anului 2000, a fost facuta publica versiunea PHP 4.0, utilizâand puternicul motor de scriptare Zend si oferind suport nu numai pentru serverul Apache ci si pentru alte servere Web. De asemeni, PHP 4.0 ofera posibilitatea accesarii documentelor XML via DOM. Se estimeaza ca numarul site-urilor care folosesc în prezent PHP este de peste cateva milione. Deja, pe Web, exista o multitudine de aplicatii si utilitare concepute în PHP, care se regasesc grupate si în asa-numitul PEAR (PHP Extension and Add-on Repository).

Spre deosebire de limbajele de scripting precum JavaScript, PHP ruleaza pe serverul Web, nu in navigator(client Web). In consecinta, PHP poate obtine accesul la fisiere , baze de date si alte resurse inaccesibile programului JavaScript. Acestea contin bogate surse de continut dinamic care atrag vizitatorii.

Fiecare program PHP includ doua linii speciale, care indica serverului PHP ca textul cuprins intre cele doua linii este alcatuit din instructiuni PHP.

<?php

?>

Practic aceste linii pot fi asimilate copertelor unei carti, care pastreaza unitatea programului PHP.

Programele PHP executa trei categorii de operatii elementare:

obtin date de la un utilizator

executa prelucrari ale datelor, respectiv obtin accesul la datele stocate in fisiere si baze de date si le manipuleaza

afiseaza date astfel incat un utilizator sa le poata vizualiza.

Pentru executarea unui script trebuie mai intai incarcat scriptul intr-un server unde este instalat PHP. Accesul la distanta la un server Linux sau Unix se poate face prin intermediul protocoalelor Telnet sau SSH, daca in prealabil se primeste autorizare de folosire a acestor protocoale de la administatorul de sistem pentru un anumit utilizator. Daca se foloseste un server Microsoft Windows situat in aceeasi retea locala ca si statia de lucru atunci este posibila alocarea de catre adimistratorul de retea a unei partitii de fisiere in acest scop.

In vederea incarcarii scriptului prin intermediul protocolului FTP adimistratorul de sistem trebuie sa furnizeze utilizatorilor autorizati urmatoarele informatii:

numele serverului gazda

numele de utilizator si parola pentru deschiderea sesiunii de lucru prin intermediul protocolului FTP

catalogul in care trebuie sa se gaseasca scripturile PHP

localizatorul uniform de resurse(URL), pe care trebuie sa-l folositi pentru a obtine acces la scripturile PHP

Dupa ce incarcarea scriptului PHP a fost realizata cu succes acesta se lanseaza in executie prin dechiderea unui navigator Web(client) cu adresa URL asociata scriptului PHP.

Serverul Web Apache

Serverul de Web Apache sta la baza a peste 60% din domenii, potrivit unui studiu Netcraft Web Server(www.netcraft.com). Providerii de Internet si companiile de gazduire de aplicatii pe Web apeleaza deseori la Apache din cauza suportului sau pentru numeroase platforme, capabilitatilor de gazduire virtuala usor de implementat si modulelor sale care ii extind capabilitatile.

Caracteristica Apache Portable Routine(APR) optimizeaza capabilitatile precum administrarea proceselor pentru fiecare sistem de operare, dar permite serverului propriu-zis sa ignore distinctiile specifice fiecarei platforme. Acest lucru a imbunatatit performanta si stabilitatea implementarilor Windows, prin eliminarea emulatorului. Mai mult APR este accesibil si dezvoltatorilor Web care scriu programe multi-platforme in C, care este mai rapid decat limbajele interpretative, precum PHP si Perl, care sunt folosite de obicei pentru dezvoltare Web.

La acest lucru se adauga faptul ca serverul propriu-zis este independent de protocoale. Cu toate ca este in principal un server HTTP(Web), este proiectat sa suporte alternative cum ar fi FTP. O astfel de structura simplifica administrarea si reduce riscurile de securitate. O parte insemnata din atractivitatea Apache o constituie versabilitatea sa. API-ul sau deschis a permis dezvoltatorilor sa scrie diferite module care i-au schimbat comportamentul. Daca serverului ii lipseste o functie de care are nevoie un sit, sunt mari sanse ca undeva sa fie disponibil un modul plug-in.

Serverele de Web au ca functionalitate de baza receptionarea de cereri anonime de la clienti si furnizarea de informatii intr-o maniera dorita a fi eficienta si rapida. De fapt un server Web este un daemon care accepta conexiuni conforme protocolului HTTP, raspunzand cererilor receptionate de la clienti. Pentru a asigura servicii HTTP, serverul Apache trebuie sa fie instalat in sistem(in mod uzual, fiind vorba de un pachet RPM in Linux sau de un program executabil .exe in Windows), iar daemon-ul httpd pornit. Apache este un sistem modular, alcatuit dintr-un server de baza si mai multe module care sunt incarcate dinamic intr-un mod similar cu functionarea modulelor din nucleul Linux.

Apache poate fi configurat cu ajutorul interfetei grafice apacheconf(Apache Configuration Tool). Fisierul de configurare principal este http.conf si este de obicei localizat in directorul /etc/httpd (in versiunile de Linux sau Unix).

In anumite cazuri, este necesar sa se restrictioneze accesul la anumite documente, prin intermediul autentificarii prin nume de utilizator si parola sau in functie de adresa calculatorului clientului Web.

Pentru autentificarea utilizatorilor, vom parcurge doi pasi:

se creeaza un fisier continand numele si parolele utilizatorilor care vor avea acces la anumite date de pe serverul Web(in particular Apache)

se configureaza serverul pentru a seta care resurse vor fi protejate si care sunt utilizatorii avand permisiunea accesarii lor, dupa introducerea unei parole valide

Configurarea serverului se poate realiza fie prin fisierul httpd.conf, fie prin .htacces, indicand o zona protejata, de obicei in functie de directoarele dorite a fi accesate pe baza de autentificare. Fisierul .htaccess va fi stocat in directorul asupra caruia dorim sa modificam comportamentul implicit al serverului Web. Inainte de a modifica maniera de autentificare din fisierul .htaccess, administratorul serverului Apache va specifica in httpd.conf ca autentificarile sa se realizeze via .htaccess.

De asemenea, Apache ofera posibilitatea de a servi mai multe situri Web simultan, altfel spus, gazduire virtuala(virtual hosting). Exista doua metode de implementare a gazduirii virtuale: prima bazata pe nume si a doua bazata pe adrese IP. Masinile viruale bazate pe adresa utilizeaza adresa IP a conexiunii pentru a determina masina virtuala corecta. Astfel pentru fiecare gazduire virtuala bazata pe nume, determinarea masinii virtuale se face pe baza numelui acestuia.

Gazduirea virtuala bazata pe nume este mai simplu de implementat, si este recomandata utilizarea acesteia. Pentru a utiliza serviciul de gazduire virtuala, trebuie mai intai stabilite adresa IP si portul pentru serverul care va accepta cereri pentru respectiva masina virtuala.

Administrarea bazelor de date cu MySQL

Dezvoltat de firma suedeza MySQL AB, MySQL este un server de baze de date disponibil gratuit, cu sursa deschisa(open-source) care ofera fiabilitate si avantaje reale.

Frumusetea serverului MySQL este simplitatea sa fundamentala. Administrarea bazei de date se face folosind peste o duzina de utilitare in linia de comanda, cel mai important fiind mysql, un shell interactiv pentru controlul si interogarea bazei de date. Utilitarele ruleaza cel mai bine pe sistemul Linux, platforma pe care MySQL a fost dezvoltat initial. Alte doua utilitare cu sursa deschisa, oferite pe platforma Windows, care ofera un set de comenzi de administrare sunt MySqlManager, un utilitar de interogare in mod grafic similar cu mysql si WinMySQL admin, o consola pentru administrarea detaliilor configurarii lui MySQL.

MySQL realizeaza cu usurinta importarea diverselor baze de date si exportarea sub forma fisierelor sql. Tranzactiile nu sunt parte a tabelelor implicit(ISAM) ale lui MySQL, dar sunt incluse doua tipuri noi de tabele – Berkley DB(BDB) si InnoDB – care au fost dezvoltate de alte firme.

Administratorii de firme si dezvoltatorii de baze de date au ajuns la concluzia ca MySQL are o dezvoltare energica si loiala, ca sa nu mai mentionam reputatia castigata cu truda, de baza de date sigura.

MySQL opereaza in baza unui model client/server. Orice masina care doreste sa proceseze interogari asupra unei baze de date MySQL trebuie sa ruleze MySQL server(mysqld), care este responsabil de tot traficul de tip intrari/iesiri(incoming/outgoing) cu baza de date. Ca orice server, mysqld "asculta" pe un port particular (3306) eventualele cereri de conexiune ale unui "client" – orice aplicatie care trimite cereri catre o baza de date via mysqld. Acest client poate fi un simplu script PHP care poate trimite o cerere catre baza de date prin intermediul serverului MySQL sau chiar clientului mysql. Clientul mysql este o interfata interactiva pentru transmiterea de comenzi catre server.

Modelul de securitate folosit de MySQL se bazeaza pe nume de utilizator, parola, nume server(hostname) sau adresa de IP si privilegii, fiind similar celui generic folosit de sistemele Unix. Prin privilegii se inteleg in cazul MySQL operatiunile ce vor fi permise asupra bazei/bazelor de date, tabelelor sau indecsilor, cum sunt de exemplu SELECT, INSERT, UPDATE, DELETE, CREATE, DROP.

Datele sunt obiectul celor mai multe operatii de prelucrare, iar sistemele de gestiune a bazelor de date furnizeaza cele mai complexe si puternice facilitati pentru lucrul cu datele. PHP include o biblioteca de functii care furnizeaza o interfata cu sistemul MySQL de gestiune a bazelor de date. Folosind aceste functii, un program PHP poate obtine accesul la datele rezidente intr-o baza de date MySQL si le poate modifica.

Majoritatea interactiunilor cu o baza de date MySQL se poate desfasura dupa un model secvential simplu:

se deschide o conexiune cu serverul MySQL

se specifica baza de date la care se obtine accesul

se emit interogari SQL, se obtine accesul la rezultatele interogarii si se executa operatii non-SQL

se inchide conexiunea cu serverul MySQL

Din punct de vedere al limbajului PHP, exista doua categorii de interogari SQL:

interogarile SELECT, care returneaza randuri ale unui tabel

interogarile UPDATE, INSERT si DELETE, care nu returneaza randuri ale unui tabel

3. PROIECTAREA APLICATIEI eAntiques

PROIECTAEA, IMPLEMENTAREA PROCEDURILOR }I A BAZEI DE DATE UTILIZATA IN SISTEM

Utilizarea sabloanelor de aplicatie

PHP este ideal pentru crearea de pagini Web si pentru implementarea de situri de dimensiuni mari, dar este dificila pastrarea unei consecvente a structurii unei pagini Web in toate paginile unui sit mare. Aceasta problema este rezolvata de catre sabloanele de aplicatie care permite separarea programelor PHP si HTML in fisiere distingte, astfel incat programatorii PHP sa poata lucra cu programe PHP, in timp ce graficienii sa lucreze la programele HTML.

}abloanele folosite in cadrul proiectului constau in linii de program HTML obisnuite pe care un grafician le intelege si pe care un editor HTML le accepta. Fisiere de tip sablon de aplicatie au extensia .inc si pot fi incluse in cadrul oricarui fisier PHP folosindu-se instructiunea: include("numefis.inc");

Situl de licitatii electronice a fost conceput folosindu-se urmatoarele fisiere de tip sablon de aplicatie:

ajutor.inc

autentificare.inc

categorii.inc

cauta.inc

contulmeu.inc

footer.inc

header.inc

reclama.inc

In principal aceste fisiere contin meniuri care sunt foarte utile si este recomandata afisarea lor in fiecare pagina pentru o utilizare mai usoara a sitului.

Cele mai importante fisiere de tip sablon sunt prezenate in continuare.

Fisierul autentificare.inc contine un formular care permite utilizatorului sa se autentifice foarte usor fara sa mai fie nevoit sa viziteze pagina de autentificare.

Autentificare.inc :

<table cellSpacing=0 cellPadding=2 bgcolor="Ie6e6cc" width="100%">

<tbody>

<tr>

<td>

<!—tabelul care contine formularul –>

<table cellSpacing=0 cellPadding=3 width="100%" bgcolor="Ieeeeee">

<form action="../login.php" method="post">

<tr>

<td colspan="2" class="meniuright" >&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Id

</td>

</tr>

<tr>

<td colspan="2">&nbsp;&nbsp;

<input class="input" type="text" name="id" size="12">

</td>

</tr>

<tr>

<td colspan="2" class="meniuright">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Parolã

</td>

</tr>

<tr>

<td colspan="2">&nbsp;&nbsp;

<input class="input" type="password" name="parola" size="12">

</td>

</tr>

<tr>

<td>&nbsp;

</td>

<td valign="baseline"><input class="buton" type="submit" value="Confirm">

</td></tr></form></table></td></tr></tbody></table>

Un alt fisier important este categorii.inc, care contine meniul cu categorii si este un fisier mai special deoarece este generat dinamic, de fiecare data are loc interogarea bazei de date si sunt afisate categoriile corespunzatoare stocate in cadrul tabelei categorii. Spre deosebire de fisierele de tip sablon de aplicatie care contin doar programe HTML acesta contine si instructiuni PHP folosite pentru interogarea tabelei si afisarea rezultatelor.

Categorii.inc

<table cellSpacing=2 cellPadding=1 border=1 width="138">

<tbody>

<?

$rezultat=mysql_query("SELECT categorie_id, nivel, denumire FROM

categorii WHERE nivel=0 ORDER BY categorie_id")

or die("Nu s-a putut selecta baza de date pt nivelu zero");

if(mysql_num_rows($rezultat)!=0)A

while( $row = mysql_fetch_array( $rezultat ))A

echo "<tr>";

echo "<td width=t"138t" valign=t"topt" class=t"meniut" bgcolor=t"I999999t">";

echo "<a class=t"meniut" href=t"../index.php?cat=A$rowa'categorie_id's}t">A$rowa'denumire's}</a>";

echo "</td>";

echo "</tr>";

}

}

?>

</tbody>

</table>

Header.inc(antet) este fisierul sablon care apare in fiecare pagina a sitului acesta contine un meniu cu patru optiuni si un mic script PHP care identifica utilizatorul in cazul in care acesta este autentificat si o legatura catre pagina principala a sitului(index.php) eAntiques. Acesta poate fi considerat ca un fel de antet al sitului el fiind situat in partea superioara a paginii.

Header.inc

<table cellSpacing=0 cellPadding=0 border=0 width="100%">

<tbody>

<tr>

<td width=150 height="35" bgcolor="844231">

<a class=meniu href="../index.php ">

<img src="../poze/antiqmenu.gif" width="150" height="35" alt="eAntiques" border=0>

</a>

</td>

<td background="../poze/background_35x500.gif" height="30" align=center valign="bottom">

<A class=meniu href="../autentificare.php"><img src="../poze/autentificare_banner.gif" width="120" height="30" border=0></A>

<A class=meniu href="../inscriere.php"><img src="../poze/inscriere_banner.gif" width="110" height="30" border=0></A>

<A class=meniu href="

<?

global $id;

if(isset($_COOKIEa'var_cookie's) TT isset($_SESSIONa'id's))A

if(isset($_COOKIEa'var_cookie's))A

$var_cookie=$_COOKIEa'var_cookie's;

$sir=explode("+", "$var_cookie");

if($sira0s)

echo "../contulmeu/contulmeu.php";

}

else if(isset($_SESSIONa'id's))A

$sid=$_SESSIONa'id's;

$sir=explode("+", "$sid");

if($sira0s)

echo "../contulmeu/contulmeu.php";

}

}

else

echo "../autentificare.php";

?>

"><img src="../poze/cont_banner.gif" width="120" height="30" border=0></A>

<A class=meniu href=""><img src="../poze/ajutor_banner.gif" width="110" height="30" border=0></A>

</td>

<td width=150 BACKGROUND="../poze/colt_banner.gif" class=meniu align=center height="35">

<?

echo "Bine ai venit&nbsp;";

if($sira0s)A

echo "<a class=meniu href='../contulmeu/contulmeu.php'><u>$sira0s</u>";

}

?>

</td>

</tr>

</tbody>

</table>

Foile de stil in cascada

Foile de stil in cascada ofera instrumente de a rafina paginile de Web pana la al n-ulea grad, fara sa se piarda compatibilitatea cu browserele mai vechi. In esenta foile de stil reglementeaza modul in care sunt formatate etichetele HTML.

Exista trei moduri fundamentale de a utiliza foile de stil :

Metoda inline

Metoda paginii individuale(a inglobarii)

Legarea la o foaie de stil master(externa)

In cadrul proiectului am folosit metoda legarii la o foaie de stil master. Aceasta este o foaie master memorata intr-un fisier extern utilizand aceiasi sintaxa ca si in cazul metodei inglobarii. Fisierele au extensia .css si toate documentele care le folosesc sunt legate de fisierul respectiv prin utilizarea unei instructiuni de forma:

ex.

<head>

<link rel="stylesheet" href="stil.css" type="text/css">

</head>

Foaia de stil folosita in cadrul proiectului are urmatoarea forma:

Stil.css :

BODY A

font-family:garamont,gloudy,times,sherif;

font-size: 10pt;

font-color: I000000;

background-color: Iffffff;

marginweight:0;

marginheight:0;

leftMargin:0;

topMargin:0

}

A.ancora A

font-size: 10pt;

color: I877C6A;

text-decoration: underline;

font-family:Times

}

A.ancora:hover A

color: ffffff;

background:999966

}

A.cont A

font-weight: bold;

font-size: 10pt;

text-decoration: none;

color:I000080;

font-family:Times

}

A.cont:hoverA

font-size: 12pt;

font-weight: bold

}

A.cat A

font-weight: bold;

font-size: 9pt;

text-decoration: none;

font-family:Times

}

A.cat:hover A

color:I000000;

text-decoration: underline

}

A.left A

font-size: 8pt;

text-decoration: none;

font-family:Times;

color:I000080

}

A.left:hover A

font-size: 10pt;

font-weight: bold;

}

A.meniu A

font-weight: bold;

font-size: 9pt;

text-decoration: none;

font-family:Times;

color: Iffffff

}

A.subcat A

color:I000080;

font-size: 8pt;

text-decoration: none;

font-family:Times

}

A.subcat:hover A

color:I000000;

text-decoration: underline

}

A.text A

font-weight: bold;

font-size: 9pt;

text-decoration: none;

font-family:Times

}

A.text:hover A

color:I000000;

text-decoration: underline

}

.meniu A

font-weight: bold;

font-size: 9pt;

color: I000000;

font-family: Times;

}

.meniuleft A

font-weight: bold;

font-size: 10pt;

color: Iffffff;

font-family:Times;

text-decoretion: none;

}

.meniuright A

font-weight: bold;

font-size: 9pt;

color: I000000;

font-family:Times;

text-decoretion: none

}

td.meniu A

font-weight: bold;

font-size: 11pt;

text-decoration: none;

font-family:Times;

color: Iffffff

}

td.rosu A

font-family:Times;

font-size: 12pt;

font-color: Iff0000;

color: IFF0000

}

td.gri A

font-weight: bold;

font-size: 9pt;

color: I877C6A;

font-family:Times;

text-decoretion: none

}

td.text A

font-family:Times;

font-size: 10pt;

font-color: I000000;

}

td.textb A

font-weight: bold;

font-family:Times;

font-size: 10pt;

font-color: I000000;

}

td.titlu A

font-weight: bold;

font-family:Times;

font-size: 10pt;

font-color: I000000;

}

.buton A

font-family: Times;

font-size:11px;

font-weight: normal;

color: 222222;

background-color:IDDDDDD;

border-color: ICCCCCC;

border-style: groove

}

.input A

font-family: georgia;

font-size:9pt;

font-weight: normal;

background-color:IDDDDDD;

border-color: ICCCCCC;

border-style: groove

}

Configurarea sitului de licitatii electronice

O etapa importanta care trebuie realizata inainte de punerea in functiune a situl de licitatii electronice o constituie confiurarea acestuia. Pentru o mai usoara utilizare aceasta se face folosind doua fisiere de tip sablon de aplicatie:

Config.inc

Dblink.inc

Fisierul config.inc permite specificarea numelui domeniului care poate fi diferit de eAntiques, zona de pe disc unde se afla fisierele de tip HTML si PHP, numele si utilizatorul bazei de date precum si parola.

El are forma:

<?php

$DomainName="localhost";

$HomeInstall = "/";

$DB_Database = "eantiques";

$DB_Username = "root";

$DB_Password = "";

?>

Cel de-al doilea fisier este folosit pentru conectarea la baza de date si selectarea acesteia si are urmatoarea forma:

<?php

$link=mysql_pconnect("$DomainName","$DB_Username","$DB_Password");

if(!$link)

die("Nu s-a reusit deschiderea bazei de date");

$ok=mysql_select_db("$DB_Database");

if(!$ok)

die("Nu s-a reusit selectarea bazei de date");

?>

Fisierele folosite la configurare trebuie sa fie incluse in cadrul fiecarei pagini a sitului prin folosirea instructiunilor:

include ('config.php');

include ('dblink.inc');

Prezentarea principalelor proceduri

In acest subcapitol, se urmareste o prezentare a principalelor proceduri utilizate in cadrul proietului precum si stabilirea unei ordini de desfasurare a lor.

Cea mai mare problema care apare la dezvoltarea unui site care necesita autentificarea utilizatorilor o reprezinta identificarea acestora in orice moment si a activitatilor pe care le desfasoara. In PHP aceasta problema este rezolvata prin intermediul managementului sesiunilor si al variabilelor cookie.

Astfel putem considera cea mai importata procedura ca fiind autentificarea si identificarea utilizatorilor. Crearea sesiunilor permite urmarirea actiunilor unui anumit utilizator in perioada in care acesta viziteaza situl.

Procedura de autentificare arata astfel:

<?php

session_start();

include ('config.php');

include ('dblink.inc');

$mesaj=" ";

$id=$_POSTa'id's;

$parola=$_POSTa'parola's;

$referer=$_POSTa'referer's;

if (!isset($redirect))

A

if(!$referer)

$redirect = "contulmeu/contulmeu.php";

else

$redirect=$referer;

}

if (isset($id) && isset($parola)) A

$query = "select * from date_identificare where id=t"$idt"

and parola=t"$parolat"";

if ( !($dbq=mysql_query($query, $link))) A

$mesaj.= "Nu s-a putut realiza conexiunea cu bazele de date.<br> Va rugam sa ne contactati la aceasta adresa<br> <a href=t"mailto:valpopaihotmail.comt">adresa</a>.tn";

exit;

}

$lim = mysql_num_rows($dbq);

if ($lim!=1) A

$mesaj.="<B>Numele utilizatorului sau parola e gresita</B><BR>";

}

if ($lim == 1) A

session_register('id');

$timer = md5(time());

$sid = $id . "+" . $timer;

$_SESSIONa'id's=$sid;

setcookie("var_cookie",$sid,time()+3600,"/");

$query = "update date_identificare set

timp=t"$timert" where id=t"$idt"";

if( !($dbq = mysql_query( $query, $link))) A

$mesaj.= "Nu s-au putut modifica datele.

<br>Va rugam contactati-ne la aceasta<br>

<a href=t"mailto:valpopaihotmail.comt">adresa</a>.tn";

exit;

}

header("Location: $redirect");

exit;

}

}

if (isset($var_cookie)) A

$sidarray = explode("+", "$var_cookie");

$query = "select * from date_identificare where

id = t"$sidarraya0st" and timp =t"$sidarraya1st"";

if ( !($dbq = mysql_query($query, $link))) A

$mesaj.= "Unable to find database.

<br>Please Contact

<a href=t"mailto:valpopaihotmail.comt">emailiaddress</a>.tn";

exit;

}

if (mysql_num_rows( $dbq ) == 1) A

$mesaj.= "Esti autentificat cu numele de utilizator

<strong>$sidarraya0s</strong>.<BR>";

} }

include "autentificare.php"; ?>

Majoritatea procedurilor sunt stocate intr-un fisier(functii.inc) cu extensia .inc care este apelat de fiecare data cand este nevoie.

Cele mai importante functii continute de fisierul functii.inc sunt:

Functia verificare_utilizator – este apelata in cadrul paginilor Web pe care doar utilizatorii autentificati sunt autorizati sa le acceseze

Functia activ – verifica daca o anumita licitatie este incheiata sau nu

Functia logout – este folosita cand utilizatorul doreste sa paraseasca situl si consta in stergerea variabilei cookie si distrugerea variabilei de sesiune

Functia total_anunturi_cat – calculeaza numarul licitatiilor dintr-o categorie

Functia afisare_sucategorie – afiseaza subcategoriile unei categorii

Functia amr – calculeaza timpul ramas pana la incheierea unei licitatii si il afiseaza

Functia nr_oferte – calculeaza numarul ofertelor facute in cadrul unei licitatii

Functia rating – folosita pentru calculul bonitatii unui utilizator

Functia proxy_bidding – liciteaza pentru utilizator in absenta acestuia in limita plafonului stabilit

Functia istoria_licitatie – afiseaza istoria unei licitatii

Functia feedback – returneaza numarul de voturi primite de un utilizator(feedback)

Functia date_personale – afiseaza datele personale ale unui utilizator

Functia incheiere_licitatie – este una din cele mai importante functii care este apelata la un interval de timp foarte scurt(1 minut) si verifica daca o licitatie s-a incheiat si o finalizeaza daca este cazul

Functia afisare_mesaj_header – afiseaza headerulul unui mesaj

Functia afisare_mesaj – afiseaza un mesaj

Functia validare_licitatie – valideaza o licitatie

Functia cumparator_lista – afiseaza o lista cu licitatiile la care participa un utilizator in calitate de cumparator

Functia vanzator_lista – afiseaza o lista cu licitatiile la care participa un utilizator in calitate de vanzator

Functia cautare – folosita pentru cautarea unui produs dupa denumire sau dupa caracteristici

Pentru exemplificare am folosit functia proxy_bidding care este o functie apelata recursiv pana cand se atinge plafonul in care se poate licita si arata astfel:

function proxy_bidding($licitatie_id,$pas)A

$rez=mysql_query("SELECT * FROM oferte WHERE licitatie_id LIKE '$licitatie_id'")

or die("Nu s-a putut selecta baza de date pt functia update_oferta");

if(mysql_affected_rows()!=0) A

$rez1 = mysql_query("SELECT oferta_max FROM licitatie WHERE licitatie_id like '$licitatie_id'")

or die("Invalid query");

if(mysql_num_rows($rez1)!=0) A

$row_rez1=mysql_fetch_array($rez1);

$of_maxim=$row_rez1a'oferta_max's;

//echo $of_maxim;

}

$rez2=mysql_query("SELECT id FROM oferte WHERE licitatie_id LIKE '$licitatie_id' AND oferta='$of_maxim'")

or die("Nu s-a putut selecta baza de date pt functia update_oferta");

if(mysql_num_rows($rez2)!=0) A

$row_rez2=mysql_fetch_array($rez2);

$user=$row_rez2a'id's;

//echo $user;

}

$rez3=mysql_query("SELECT * FROM oferte WHERE licitatie_id LIKE '$licitatie_id'

AND oferta_max>'$of_maxim' AND id!='$user' ORDER BY data_oferta")

or die("Nu s-a putut selecta baza de date pt functia update_oferta");

//sleep(1);

if(mysql_num_rows($rez3)!=0)A

$data_oferta=time();

$ip = getenv ("REMOTE_ADDR");

$row_rez3=mysql_fetch_array($rez3);

$id=$row_rez3a'id's;

if($of_maxim+$pas<=$row_rez3a'oferta_max's)A

$oferta=$of_maxim+$pas;

$oferta_max=$row_rez3a'oferta_max's;

$rez4 = mysql_query("insert into oferte(oferta_id,licitatie_id,id,oferta,oferta_max,data_oferta,ip)

values('$oferta_id','$licitatie_id','$id','$oferta','$oferta_max','$data_oferta','$ip')")

or die("Eroare de insert la proxy_bidding");

$rez5 = mysql_query("SELECT oferta_max FROM licitatie WHERE licitatie_id like '$licitatie_id'")

or die("Invalid query");

if($rez5) A

$rez6 = mysql_query("UPDATE licitatie SET oferta_max='$oferta' WHERE licitatie_id like '$licitatie_id'")

or die("Trebuie …….update");

}

else

die("invalid query call admin");

}

proxy_bidding($licitatie_id,$pas);

}

else

header("location: ../licitatie/licitatie_produs.php?licitatie_id=$licitatie_id");

}

}

Baza de date utilizata in sistem

Cea mai importanta decizie pentru un proiectant de baze date dupa alegerea platformei hardware si a sistemului de gestiune a bazelor de date relationale, este structura tabelelor. Deciziile luate in aceasta etapa a proiectului pot influenta performanta si programarea mai tarziu, in timpul procesului de dezvoltare a aplicatiei.

Nu cu mult timp in urma, bazele de date relationale constituiau o noutate. Pe atunci alte categorii de baze de date, precum cele de retea si ierarhice, erau la "moda". Totusi modelul bazelor de date relationale s-a dovedit a fi mai eficient din punct de vedere al costurilor decat concurentii sai.

Avantajul definitoriu al unui sistem de gestiune a bazelor de date il constituie capacitatea de partajare a datelor. Acest fapt este important mai ales pentru aplicatiile bazate pe Web, deoarece mai multi utilizatori pot obtine acces la aceleasi date aproape simultan. Sistemele de gestiune a bazelor de date relationale includ elemente de protectie, proiectate pentru a preveni pierderea actualizarilor si deteriorarea datelor, care se pot produce in caz contrar in asemenea circumstante.

In general, bazele de date relationale isi stocheaza datele intr-un singur fisier sau catalog. Aceasta catacteristica de organizare faciliteaza administrarea bazelor de date, deoarece executarea copiei de siguranta, respectiv restaurarea unui singur fisier sau catalog este mai simpla decat operatiile similare aplicate unui set de fisiere stocat in mai multe cataloage.

In cadrul sitului de licitatii electronice eAntiques a fost folosita o baza de date relationata care contine urmatoarele tabele:

date_identificare – este o tabela folosita doar in cazul autentificarii utilizatorului, parola de conectare a utilizatorului va fi pastrata doar in aceasta tablela si pentru sporirea securitatii ea poate fi si criptata

Structura tabelei – date_identificare – este urmatoarea:

date_personale – este o tabela care contine toate datele de personale ale utilizatorului, preluate o singura data la inscrirea utilizatorului in baza de date, existand optiunea de modificare a acestora. Aceste date sunt private ele fiind facute publice doar utilizatorilor cu care trebuie sa desfasoare tranzactii in urma incheierii unei licitatii

Structura tabelei – date_personale – este urmatoarea:

categorii – tablela contine categoriile si subcategoriile acestora organizate sub forma unui arbore pe nivele. Categoriile pot fi adaugate doar de catre administratorul sitului

Structura tabelei – categorii – este urmatoarea:

licitatie – aceasta tabela contine date referitoare la un anumit produs scos la vanzare prin licitatie precum si cea mai mare oferta existenta la un moment dat in cazul in care licitatia e activa

Structura tabelei – licitatie – este urmatoarea:

oferte – tabela este folosita pentru stocarea ofertelor primite de la utilizatorii autentificati, permitand introducerea unei oferte initiale dar si a unei oferte maxime, marime care va folosita de server pentru a supralicita evetualii ofertanti a caror cerere o depasesc pe cea a utilizatorului respectiv in limita plafonului stabilit

Structura tabelei – licitatie – este urmatoarea:

mesaje – aceasta tabela este folosita in principal pentru transmiterea de mesaje de catre administrator prin care sunt instiintati atat cumparatorul cat si vanzatorul

Structura tabelei – mesaje – este urmatoarea:

feedback – aceasta tabela este foarte importanta pentru un site, ea reprezinta de fapt puterea sitului daca aceasta tabela contine utilizatori care au incheiat multe tranzactii cu succes

Structura tabelei – mesaje – este urmatoarea:

Aceste tablele sunt legate intre ele prin dependente functionale.

PREZENTAREA MODULUI DE FUNCTIONARE A SITULUI DE LICITATII ELECTRONICE eAntiques

Situl eAntiques e un site de licitatii electronice specializat in listarea produselor unor vanzatori independenti si actioneaza ca un intermediar intre vanzator si cumparator, permitandu-le acestora sa inregistreze produsele proprii si sa le liciteze in beneficiul lor.

Daca doriti sa cumparati sau sa vindeti ceva, nu mai trebuie sa apelati la anunturile din ziare, sa dati sau sa primiti sute de telefoane sau faxuri, sa negociati ore in sir cu fiecare vanzator sau cumparator in parte, sau sa platiti comisioane pentru intermediari, eAntiques va ofera cea mai facila si accesibila cale de a rezolva problemele dumneavoastra legate de tranzactii comerciale.

Cum? :

Pe site veti gasi o larga paleta de articole(produse), grupate pe categorii, ceea ce permite gasirea cu usurinta a produsului solicitat

Pe situl eAntiques puteti obtine cel mai convenabil pret atat ca si cumparator cat si ca ofertant

Puteti fixa un termen de valabilitate a ofertei sau cererii dumneavoastra, la fel, se procedeaza si in cazul conditiilor comerciale (pret, conditii de plata, livrare, etc.)

Fiecare participant la licitatiile initiate, este evaluat functie de seriozitatea pe care o prezinta si comportamentul afisat in tranzactiile la care participa, astfel ca dupa fiecare participare la o tranzactie i se da o nota numita "feed-back", nota ce poate fi cunoscuta de ceilalti utilizatori. Astfel va puteti cunoaste mai bine si alege partenerii de afaceri

Incheierea unei licitatii in care dumneavoastra deveniti castigator, va pune in legatura cu organizatorul licitatiei pentru perfectarea si finalizarea contractului. Nefinalizarea unei tranzactii, va afecteaza de asemenea "feed-back-ul" in sens negativ

Puteti accesa site-ul non stop, nu exista restrictii legate de ora

Tipuri de licitatii la care puteti participa pe site-ul eAntiques

Inainte de a organiza sau a participa la o licitatie, ar trebui sa studiati cu mare atentie descrierea articolului, conditiile comerciale si datele referitoare la partener. Fiti siguri ca ati inteles toate conditiile referitoare la modalitea de plata si de expediere. Analizati cu atentie "feed-back-ul" partenerului cu care urmati sa intrati in afaceri.

Licitatia Standard

Organizatorul licitatiei (ofertantul) va introduce pretul de pornire al licitatiei, un pret rezervat (in acest caz, pretul minim la care ofertantul este dispus sa vanda) si pasul de licitare care la fel ca si pretul de pornire va fi cunoscut tuturor participantilor (cumparatorilor). Participantii la licitatie vor furniza o oferta initiala (care va trebui sa fie mai mare sau egala cu pretul de pornire introdus de organizator) si o oferta maxima pana la care sunt dispusi sa liciteze. Pretul rezervat va fi cunoscut doar celui care l-a introdus. Cumparatorul va licita pentru intreaga cantitate de articole pusa in vanzare de catre ofertant (se presupune ca aceasta consta intr-un singur produs). Oferta facuta de un participant la o licitatie va trebui sa fie egala cu pretul de pornire furnizat de organizator sau mai mare cu multiplu de pasul licitatiei daca exista deja alti participaanti la licitatie. La fiecare noua inscriere la licitatie, sistemul va recalcula castigatorul, licitand in numele participantilor pana la limita stabilita de acestia. In cazul existentei mai multor preturi maxime egale, castigatorul se va alege functie de vechimea ofertei (cele mai vechi avand prioritate). Daca egalitatea persista, sistemul va prezenta organizatorului licitatiei lista potentialilor castigatori, pentru ca acesta sa desemneze castigatorul final.

Vanzarea unui articol la licitatie

Daca doriti sa vindeti articole pe site-ul eAntiques prin licitatii electronice, trebuie sa parcurgeti urmatoarele etape:

Inscrierea ca nou utilizator selectand optiunea “Inscriere” din cadrul meniului din partea superioara a pagini(header), completarea campurile cerute in formularul de inscriere: nume utilizator, parola, adresa de e-mail, nume si prenume, adresa, oras, codul postal, judetul, tara, telefonul si data nasterii care sunt obligatorii:

Figura 3.2.2.1 – Formular de inscriere

Daca sunteti deja utilizator, selectati optiunea “Autentificare“ din cadrul meniului din partea superioara a pagini(header), introduceti numele de utilizator in campul "Id" si "parola" apoi apasati butonul "Confirm"

Figura 3.2.2.2 – Formular de autentificare

Odata inregistrat in sistem, puteti fi simultan atat cumparator cat si ofertant insa nu pentru acelasi articol.

In urma autentificarii utilizatorul este redirectat catre o pagina personala in care utilizatorul are urmtoarele optiuni: vizualizarea licitatiilor la care participa, posibilitatea adaugarii unei noi licitatii, citirea mesajele pe care le-a primit utilizatorul, modificarea profilului si a parolei sale, vizualizarea "feed-back-ului" si o modalitate de iesire care se recomanda sa fie folosita in momentul in care se doreste parasirea sitului din motive de siguranta (astfel se realizeaza stergerea variabilei cookie si a variabilei de sesiune).

Figura 3.2.2.3 – Pagina personala a unui utilizator

Urmatorul pas consta din alegerea categoriei din care fac parte produsele oferite spre vanzare

Figura 3.2.2.4 – Modalitatea de alegere a categoriei din care face parte produsul

In continuare se poate introduce produsele pe care le oferiti spre vanzare specificand: denumirea, poza(de tip jpeg, dimensiunea max. 500K) descriere, pretul de pornire, pretul rezervat, pasul de licitare, durata si localitatea:

Figura 3.2.2.5 – Formularul de inscriere a licitatiei

In acest moment produsul este inscris la licitatie si poate fi localizat fie navigarea prin categorii, fie prin cautarea acestuia

Cumpararea unui articol la licitatie

Daca doriti sa cumparati articole pe site-ul eAntiques prin licitatii electronice, trebuie sa parcurgeti urmatoarele etape:

Localizarea unui produs care se poate face navigand prin categoriile de produse sau direct prin cautarea produsului dorit

Figura 3.2.3.1 – Pagina de intampinare(home)

In cazul in care se cauta un produs se poate introduce ori numele acestuia sau in cazul in care nu se stie exact numele produsului se pot introduce si caracteristicile lui, cautarea putandu-se realiza in ambele variante

Figura 3.2.3.2 – Rezultatul unei cautari

La fel ca si in cazul inscrierii unui produs la o licitatie spre vanzare si in cazul cumpararii utilizatorul trebuie sa existe in baza de date si sa fie autentificat

Inscrierea ca nou utilizator selectand optiunea “Inscriere” din cadrul meniului din partea superioara a pagini(header), completarea campurile cerute in formularul de inscriere: nume utilizator, parola, adresa de e-mail, nume si prenume,adresa, oras, codul postal, judetul, tara, telefonul si data nasterii care sunt obligatorii

Daca sunteti deja utilizator, selectati optiunea “Autentificare“ din cadrul meniului din partea superioara a pagini(header), introduceti numele de utilizator in campul "Id" si "parola" apoi apasati butonul "Confirm"

In urma localizarii unui produs utilizatorul este redirectionat catre o pagina care contine toate informatiile necesare despre licitatia produsului respectiv si in acelasi timp ii permite acestuia sa faca o oferta initiala si daca doreste si o oferta maxima(optionala). In cazul in care s-a depus si o oferta maxima serverul va licita pentru produsul respectiv orice oferta care depaseste oferta sa anterioara in limita plafonului introdus, respectiv a ofertei maxime. Aceast mecanism este cunoscut sub denumirea de "proxy bidding"

Figura 3.2.3.3 – Pagina unde are loc licitatia

Astfel in cadrul paginii anterioare utilizatorul interesat poate sa afle informatii referitoare la produs, categoria din care face parte, localitate, tipul licitatie, oferta curenta, pretul de start, pasul de licitare, numarul de oferte, vanzatorul produsului, "feedback-ul" acestuia, istoria licitatiei, cel mai mare ofertant din acel moment, data inceperii si incheierii licitatiei, iar tot aici se va informa cumparatorul daca licitatia este cu pret rezervat sau nu (prin intermediu unei poze in forma literei "R" colorata in rosu)

"Feedback-ul" unui utilizator contine informatii cu privire la activitatea sa in cadrul sitului de licitatii din momentul inscrierii sale si pana in prezent. In cadrul acestei pagini se pot observa cate tranzactii s-au derulat cu succes prin intermediul reactiilor pozitive pe care le-a primit utilizatorul, cate au esuat prin intermediul celor negative si cate sunt neutre. Aceste reactii sunt detaliate si periodic pe trei categorii: ultimele 6 zile, ultima luna si ultimele 6 luni. Tot in cadul acestei pagini pot fi citite comentariile exacte care au fost adaugate de diferiti utilizatori precum si produsele care au facut obiectul tranzactiei respective. In cazul in care au trecut doar 3 luni de la incheierea tranzactiei se poate vizualiza si o pagina similara cu cea normala a licitarii unui produs (la fel ca poza anterioara fara sa existe posibilitatea licitarii).

Figura 3.2.3.4 – Feedback-ul unui utilizator

Pentru a putea vedea in orice moment care a fost evolutia ofertelor pentru un anumit produs utilizatorul are un link in cadrul pagini unde se desfasoara licitatia catre o pagina istoria licitatiilor unde se regasesc informatii cu privire la utilizatorul, oferta acestuia si momentul cand aceasta licitatie a avut loc

Figura 3.2.3.5 – Istoria licitatiei

Incheierea unei tranzactii

Tranzactia este procesul pornit automat de catre sistem in momentul in care termenul de valabilitate al licitatiei expira si licitatia este declarata inchisa. Acest lucru este realizat prin apelarea unei functii (apleata in fiecare secunda) care verifica care din licitatiile inscrise s-au incheiat si urmeaza procedura de incheiere prin care atat organizatorul cat si participantul castigator vor primi un mesaj de e-mail prin care vor fi anuntati de incheierea licitatiei. Ei vor putea sa ia legatura unul cu celalalt si sa perfecteze datele contractului.

Mesajul trimis contine numele, prenumele, adresa de email si adresa exacta a celeilalte parti implicate in tranzactie si are urmatoarea forma:

Figura 3.2.4.1 Continutul unui mesaj primit la incheierea licitatiei

Dupa trecerea unei perioade de timp de 3 zile, fiecare tranzactie trebuie sa fie finalizata, in cazul in care cei doi parteneri au cazut de acord privind incheierea contractului. In urma finalizarii tranzactiei fiecare utilizator trebuie sa evalueze comportamentul partenerului, pentru calculul feedback-ului. Aceast lucru poate fi realizat prin completarea formularului a carui adresa este specificata in mesajul primit de catre utilizatori la incheierea licitatiei:

Figura 3.2.4.2 – Formularul de adaugare a feedback-ului

In urma completarii formularului de "feedback" tranzactia este considerata finalizata, iar din acest moment responsabilitatea de livrare si efectuare a platilor se face prin intelegerea partilor contractante. In Romania cea mai practicata metoda consta in modalitatea de plata la ramburs adica in momentul primirii marfii dar mai poate exista si varianta folosirii unui curier care sa se ocupe de operatiunile de livrare.

Avantajele utilizarii aplicatiei eAntiques

Licitatiile electronice au cateva avantaje comparativ cu licitatiile traditionale. Primele au o raspandire mult mai mare atat in spatiul geografic cat si in timp. In loc sa participe fizic prin prezenta la locul unde are loc licitatia, cel interesat poate sa liciteze de acasa sau de la birou. Licitatiile traditionale presupun participarea in acelasi timp a tuturor licitatorilor fiecare dintre ei incercand sa-l supraliciteze pe celalalt pe parcusul intregii licitatii, spre deosebire de licitatiile electronice care sunt asincrone adica pot dura zile sau saptamani avand o flexibilitate mai mare in ceea ce priveste momentul in care se poate licita. Aceasta caracteristica il favorizeaza si pe vanzator, prin faptul ca permite largirea pietii pentru bunul scos la licitatie. Pe Internet se poate obtine foarte usor un grup mare de licitatori fata de programarea unei licitatii cu o luna inainte si restrictionarea geografica la licitatorii din zona. Mai mult decat atat gasirea unui anumit produs este mult mai usor de realizat folosind motoarele de cautare sau prin navigarea in cadrul categoriilor unui site de licitatii electronice.

Mai presus de licitatiile traditionale, un alt punct de comparatie il constituie clasificarea anunturilor de licitatii electronice. Multe dintre produsele vandute in cadrul siturilor de licitatii electronice ca si eBay sunt asemanatoare cu produsele din anunturile din ziare. In realitate o licitatie electronica poate fi mai ieftina decat un anunt in ziar. Prin intalnirea cumparatorului cu vanzatorul in cadrul licitatiilor electronice, un produs considerat de o anumita persoana ca inutil poate fi cumparat de altcineva ca si produs de colectie. Mai mult decat atat folosind un site de licitatii electronice vanzatorul nu trebuie sa fixeze un pret pentru un anumit produs. Decat sa stabileasca un pret prea mic care sa-l dezavantajeze sau sa puna un pret prea mare si produsul sa ramana nevandut, vanzatorul poate sa lase piata sa fixeze pretul.

Majoritatea siturilor in prezent sunt situri de licitatii electronice specializate in listarea produselor unor vanzatori independenti care actioneaza ca un intermediar si doar un numar redus au ca obiect de activitate comercializarea propriilor produse. Cele mai mari situri orientate pe comercializarea produselor proprii includ siturile Onsale, First Auction, uBid, situri care se caracterizeaza prin faptul ca liciteaza produse din mai multe categorii de produse. De asemenea mai exista cateva situri mai mici ca SportsAuctions and Hollywood Auctions, care liciteaza produse din o singura categorie.

Situl eAntiques e un site de licitatii electronice specializat in listarea produselor unor vanzatori independenti si actioneaza ca un intermediar intre vanzator si cumparator, permitandu-le acestora sa inregistreze produsele proprii si sa le liciteze in beneficiul lor.

Daca doriti sa cumparati sau sa vindeti ceva, nu mai trebuie sa apelati la anunturile din ziare, sa dati sau sa primiti sute de telefoane sau faxuri, sa negociati ore in sir cu fiecare vanzator sau cumparator in parte, sau sa platiti comisioane pentru intermediari, eAntiques va ofera cea mai facila si accesibila cale de a rezolva problemele dumneavoastra legate de tranzactii comerciale.

Licitatiile online, asa cum au fost ele adaptate specificului pietei romanesti, ar putea constitui – cel putin pentru perioada de criza economica interna prin care trecem – o formula de comert electronic simpla si accesibila pentru orice roman. Exista, bineanteles, diferente intre licitatiile online din Romania si cele din tarile dezvoltate. Deosebirea fundamentala este sistemul electronic de plata, care foloseste carti de credit, ce sunt inca prohibitive pentru majoritatea romanilor. Chiar daca licitatiile electronice romanesti nu functioneaza inca dupa modelul occidental, ele exista si se dezvolta intr-un sistem hibrid, ce reuseste sa adapteze elemente de e-commerce la realitatea sociala si economica din Romania.

In prezent in Romania isi desfasoara activitatea doua situri importante de licitatii electronice si anume: OKazii.ro si eeebid. Primul sit de licitatii online din Romania, OKazii.ro, a fost lansat la 5 aprilie 2000, de compania netBridge din Bucuresti. Proiectul viza o licitatie absolut gratuita, situl OKazii.ro propunandu-si sa fie strict un loc de desfasurare a pietei. Cu o structura echilibrata si extrem de variata a categoriilor de obiecte scoase la licitatie, situl s-a remarcat rapid dupa lansare, in special prin licitatiile in scopuri umanitare, la care diverse personalitati din mediile culturale, politice sau artistice din Romania au scos la licitatie obiecte personale, sumele rezultate fiind donate pentru acte caritabile. La numai cinci zile dupa lansarea primului sit de licitatii online, mai precis pe 20 aprilie 2000, piata romaneasca de profil a devenit cu adevarat competitiva, odata cu intrarea in joc a Eeebid Inc., companiei fiica a firmei Unicarte.com Software AG., din Vaduz, Lichtenstein. Spre deosebire de acestea situl eAntiques este un sit de licitatii specializat in antichitati fiind unic din acest punct de vedere in Romania.

Pe situl eAntiques veti gasi o larga paleta de articole(produse), grupate pe subcategorii ale categoriei antichitati, ceea ce permite gasirea cu usurinta a produsului solicitat si de asemenea puteti obtine cel mai convenabil pret atat ca si cumparator cat si ca ofertant. Puteti fixa un termen de valabilitate a ofertei sau cererii dumneavoastra, la fel, se procedeaza si in cazul conditiilor comerciale (pret, conditii de plata, livrare, etc.) . Fiecare participant la licitatiile initiate, este evaluat functie de seriozitatea pe care o prezinta si comportamentul afisat in tranzactiile la care participa, astfel ca dupa fiecare participare la o tranzactie i se da o nota numita "feed-back", nota ce poate fi cunoscuta de ceilalti utilizatori. Astfel va puteti cunoaste mai bine si alege partenerii de afaceri. Incheierea unei licitatii in care dumneavoastra deveniti castigator, va pune in legatura cu organizatorul licitatiei pentru perfectarea si finalizarea contractului. Nefinalizarea unei tranzactii, va afecteaza de asemenea "feed-back-ul" in sens negativ. Puteti accesa site-ul non stop, nu exista restrictii legate de ora

Un avantaj fata de celelalte situri romanesti existente in prezent il constituie existenta unei pagini personale a utilizatorului in cadrul sitului. Astfel acesta in urma autentificarii poate sa efectueze mai multe operatiuni care alte situri nu le permit. Dintre acestea amintim :

adaugarea unei noi licitatii (in calitate de vanzator)

participarea la o licitatie in calitate de cumparator

vizualizarea licitatilor in cadru carora participa atat in calitate de cumparator cat si ca vanzator

modificarea profilului si a parolei

trimiterea si citirea de mesaje in cadrul sitului

O alta facilitate foarte utila in desfasurarea licitatiilor electronice o constituie implementarea in cadrul sitului a procesului de "proxy bidding". Acest sistem presupune stabilirea unei anumite valori limita si supralicitarea automata a tuturor ofertelor depuse care depasesc valoarea ofertei curente depuse de cumparatorul care foloseste acest mecanism in limita sumei stabilite initial. Acest mecanism descurajeaza cumparatorii care folosesc o stategie de asteptare si licitare in ultimele minute.

Toate aceste caracteristici pe care situl de licitatii electronice de produse din categoria antichitati fac din situl eAntiques un partener puternic pentru cei interesati in realizarea afacerilor pe Internet.

BIBLIOGRAFIE

ALOK GUPTA, RAVI BAPNA, Online Auctions: A Coser Look, publicat in: Handbook of Electronic Commerce in Business and Society, Boca Raton, FL: CRC Press, 2002

BILL McCARTY, PHP 4, Editura Teora, 2002

BRYAN MORGAN, JEFF PERKINS, SQL fara profesor in 12 zile, Editura Teora, 1995

DANIEL HOUSER, JOHN WOODERS, Reputation in Auctions: Theory, and Evidence from eBay, http://bpaosf.bpa.arizona.edu/~jwooders/ebay.pdf

DAVID LUCKING-REILEY, Auctions on the Internet: What's beeing auctioned, how?, http://www.vanderbilt.edu/econ/reiley/papers/InternetAuctions.pdf, 1999

eBay, Inc., eBay Proxy Bidding, http://pages.ebay.com/aw/proxy-bidding.html, 1998

MANOJ KUMAR, STUART FELDMAN, Internet Auctions, http://www.ibm.com/iac/papers/auctions_fp.pdf

NICOLAIE GIURGITEANU, Proiectarea bazelor de date relationale, Editura Sitech, Craiova, 1997

PETER R. WURMAN, MICHAEL P. WELLMAN, WILLIAM E. WALSH, Specifying rules for Electronic Auctions, http://www.csc.ncsu.edu/faculty/wurman/Papers/AI-Mag-WWW.pdf, 2002

RICK DARNELL, Totul despre HTML 4, Editura Teora, 2002

SABIN BURAGA, Proiectarea siturilor Web. Design si functionalitate, Editura Polirom, 2002

SABIN BURAGA, VICTOR TARHON-ONU, }TEFAN TANASA, Programare Web in Bash si Perl, Editura Polirom, 2002

STEFAN KLEIN, Introduction to Electronic Auctions, http://www, 1997