Proiectarea Unui Sistem de Distributie a Produselor Comandaye On Line. Studiu de Caz Pentru S.c. Vivre Deco, Pentru Distributia Pieselor de Mobilier Si Decoratiuni Interioare In Bucuresti

CUPRINS

1.Caracteristici generale ale comerțului electronic…………………………………………….7

1.1Introducere în comerțul electronic……………………………………………………………7

1.2Definirea comerțului electronic………………………………………………………………9

1.3Tipuri de comerț electronic…………………………………………………………………11

1.4Avantajele și dezavantajele comerțului electronic………………………………………….14

1.5Modele de comerț electronic………………………………………………………………..20

2.Studiul caracteristicilor produselor distribuite…………………………………………..…22

2.1Date introductive…………………………………………………………………………….22

2.2Conceptul magazinului on-line Vivre………………………………………………………24

2.3Informații generale despre produsele manipulate și distribuite…………………………….26

3.Estimarea cererii de produse…………………………………………………………………29

3.1Măsurarea cererii curente pe piață………………………………………………………….29

3.2Fluxul de mărfuri……………………………………………………………………………31

4.Dezvoltarea metodologiei aplicate în sistemul logistic pentru comerțul electronic…………………………………………………………………………………………50

4.1Arhitectura unui sistem electronic de plăți…………………………………………………50

4.2Dispozitive folosite într-un sistem electronic de plăți………………………………………51

5.Evaluarea factorilor care influenteaza parcursul livrărilor și metodologia de tratare a returnărilor………………………………………………………………………………………53

5.1Factori ce pot influența parcursul unei livrări………………………………………………53

5.2Returnarea produselor în comerțul electronic……………………………………………….54

6.Alegerea mijloacelor de transport și dimensionarea parcului de vehicule……………..…59

6.1Alegerea mijloacelor de transport folosite………………………………………………….59

6.2Dimensionarea parcului de vehicule………………………………………………………..66

7.Structurarea bazelor de date pentru gestiunea cererilor și proceselor de distribuție………………………………………………………………………………………..74

7.1Proiectarea bazei de date aferente sistemului………………………………………………74

7.2Particularitățile sistemelor informatice geografice…………………………………………80

7.2.1Crearea setului de date pentru rețeaua rutieră…………………………………………..85

7.2.2Denumirea rețelei și selectarea surselor…………………………………………………85

7.2.3Configurarea conectivității………………………………………………………………85

7.2.4Crearea și configurarea atributelor rețelei………………………………………………86

7.2.5Adăugarea atributului ,,Durată’’………………………………………………………..86

7.2.6Adăugarea atributului ,,Distanță’’………………………………………………………86

7.2.7Adăugarea atributului ,,Cost’’…………………………………………………….…….87

7.2.8Adăugarea atributului ,,Cost extern minim accidente’’…………………………………88

7.2.9Adăugarea atributului ,,Cost extern maxim accidente’’………………………………..88

7.2.10Adăugarea atributului ,,Cost extern minim zgomot’’…………………………………88

7.2.11Adăugarea atributului ,,Cost extern maxim zgomot’’…………………………………89

7.2.12Adăugarea atributului ,,Emisii CO2’’…………………………………………………89

7.3Dezvoltarea modelului GIS pentru determinarea rutelor de transport rutier………………………………………………………………………………………………91

7.3.1Crearea modelului……………………………………………………………………….91

7.3.2Crearea layer-ului rutei și setarea propietăților………………………………………….93

7.3.3Adăugarea de locații(opriri) layer-ului rută…………………………………………….94

7.3.4Introducerea uneltei de rezolvare a modelului………………………………………….94

7.3.5Executarea modelului pentru a găsi cea mai bună rută…………………………………95

7.4Aplicarea modelului dezvoltat pentru punctele de origine și destinație propuse……………………………………………………………………………………………96

7.4.1Determinarea itinerariului de transport rutier în funcție de drumul cel mai scurt între depozit ți cei 12 clienți cu resedințele prezentate în anexa nr.1…………………………………96

7.4.2Determinarea itinerariului de transport rutier în funcție de consumul minim între depozit și cei 12 clienți cu reședintele prezentate în anexa nr.1………………………………………….97

7.4.3Compararea indicatorilor pentru itinerariile ce au ca atribut primordial drumul minim, respectiv consumul minim………………………………………………………………….……99

8.Analiza economico-financiara a soluției propuse………………………………………….100

8.1Costul transportului………………………………………………………………………..100

8.1.1Costul cu lubrifianți, combustibil și piese de schimb…………………………………100

8.1.2Costul cu întreținerea și reparațiile……………………………………………………103

8.1.3Costul cu amortizarea învestiției………………………………………………………104

8.1.4Costul cu salarizarea personalului…………………………………………………….104

8.1.5Costul cu asigurările vehiculelor………………………………………………………105

8.1.6Alte cheltuieli……………………………………………………………………….…106

8.2Analiza financiară………………………………………………………………………….107

8.2.1Calculul veniturilor anuale…………………………………………………………….107

8.2.2Determinarea indicatorilor eficienței economice………………………………………107

Concluzii………………………………………………………………………………………..109

Bibliografie………………………………….………………………………………………….111

Anexa nr.1……………………………………………………………………………………….112

CAPITOLUL 1

CARACTERISTICI GENERALE ALE COMERȚULUI ELECTRONIC

INTRODUCERE ÎN COMERȚUL ELECTRONIC

Pentru mulți dintre utilizatori, termenul “comerț electronic” reprezintă efectuarea cumpărăturilor online, în World Wide Web. Totuși, comerțul electronic (Electronic Commerce sau E-Commerce) este mai mult decât un proces de cumpărare/vânzare de produse și servicii. Mai mult de atât acesta poate să cuprindă si alte activități, precum ar fi: schimburi și negocieri efectuate între companii (firme de diferite tipuri având organizări diferite), procese interne ale companiilor pe care acestea le desfășoară ca suport pentru activitățile de cumpărare/aprovizionare, vânzare, angajări, planificare. De asemenea comerțul electronic implică transferul de documente (schimbul electronic de date) – de la contracte sau comenzi, până la imagini, mesaje sau înregistrări vocale.

Schimbul Electronic de Date (EDI – Electronic Data Interchange) a apărut prin anii 1960 si poate fi considerat strămoșul Comerțului Electronic (EC – Electronic Commerce). Electronic Data Interchange oferă societăților comerciale posibilitatea să schimbe documente de afaceri într-o formă standard, utilizând mijloace electronice pentru prelucrarea si transmiterea acestora. Recent, odată cu creșterea accesibilității la Internet, EC a căpătat interesul consumatorilor individuali si al societăților comerciale de orice mărime si preocupări. O prima idee de bază este că prin comerțul electronic putem realiza schimbul de idei, de bunuri, de cunoștințe pe lângă simpla vânzare sau cumpărare de produse si servicii. Tehnologiile comerțului electronic pot fi utilizate pentru a conduce o afacere utilizând pentru comunicare Internet, Intranet sau alte rețele de calculatoare. În ultimii ani Internetul este din ce în ce mai utilizat pentru Comerțul Electronic.

Declarația comună dintre Uniunea Europeană și Statele Unite privind comerțul electronic scoate în evidență rolul comerțului electronic global în dezvoltarea economiei mondiale în secolul XXI, precum și dinamizarea întreprinderilor mici și mijlocii: ,, În particular, micile companii vor fi capabile să obțină un acces fără precedent la piețele mondiale cu prețuri reduse, iar consumatorii vor fi capabili să aleagă dintr-o gamă tot mai largă de produse si servicii.

Comerțul electronic va antrena productivitatea în toate sectoarele economiei noastre, va încuraja mai departe atât comerțul de bunuri și servicii, cât și investițiile, va crea noi sectoare de

activitate, noi forme de marketing și vânzare, noi fluxuri de venituri și, ceea ce este mai important, noi slujbe.”

Internetul a devenit un canal de comerț cu o putere incontestabilă în a facilita și a crește vânzările unei game din ce în ce mai largi de servicii și produse de diferite tipuri. Într-un raport recent al companiei S.C. Vivre Deco (2014), se arată că peste 60% din consumatorii cărora internetul le este accesibil, îl utilizează și pentru cumpărături. Astfel Comerțul Electronic depinde puternic de o serie de infrastructuri de bază ale economiei globale, cat și de infrastructura rețelelor de comunicații. Comerțul electronic poate fi asemanat cu un concept ce desemnează o gamă largă de servicii suport pentru procesele de afaceri, incluzând poșta electronică, interorganizații, cataloage electronice, sisteme suport pentru comerțul cu mărfuri și servicii, sisteme suport pentru preluare de comenzi, logistic și tranzacții, sisteme de raportare statistică si informații pentru management. Comerțul electronic este demersul de cumpărare sau vânzare prin intermediul transmiterii de date la distanță, demers specific politicii expansive a marketing-ului companiilor comerciale, care se referă la desfăsurarea activităților specifice mediului de afaceri utilizând în special mijloace electronice (rețele de calculatoare) într-un sistem automatizat integrat pentru schimbul de informații de afaceri. În comerțul electronic informația circulă direct între agenții implicați în afacere (vânzător, cumpărător, bancă, transportator, agent de service). Conceptul de valoare virtuală este foarte important pentru comerțul electronic, întrucât oferă posibilitatea introducerii de informații digitale în procesele uzuale care apar în derularea activităților de afaceri. Unul dintre principalele obiective ale strategiilor Comerțului Eloctronic este de a indentifica și de a încuraja utilizatorii de informații prin Internet, oferindu-le suportul necesar. Comertul Electronic oferă posibilitatea de a conduce o afacere într-o manieră flexibilă, care să poată beneficia de diferite oportunităti, pe măsură ce acestea apar. Trebuie avut însă în vedere că introducerea comerțului electronic într-o activitate de afaceri necesită unele schimbări în modul de structurare, derulare și urmărire a activităților. Utilizarea tehnicilor multimedia facilitează includerea unor detalii sau adaptarea formelor de prezentare a informației prelucrate, aceasta capătând o importanță la fel de mare ca si conținutul

1.2 DEFINIREA COMERȚULUI ELECTRONIC

Comerțul electronic este demersul de cumpărare sau vânzare prin intermediul

transmiterii de date la distanță, demers specific plății expansive a marketing-ului companiilor comerciale. Diferiți specialiști în domeniu, defineasc comerțul electronic, ca fiind: Kalakota și Whinston: ,,… o metodă modernă de afaceri, care se adresează nevoilor firmelor, piețelor și clienților prin reducerea costurilor, concomitent cu îmbunătățirea calității produselor și serviciilor, precum și creșterea vitezei de livrare sau prestare. Comerțul electronic nu poate fi tratat fără a avea în vedere rețelele de calculatoare, utile în căutarea și găsirea informațiilor necesare sprijinirii luării diferitelor decizii atât de către firme, cât si de către consumatori“.

Cei doi specialist, Kestenbaum si Straight defineau comertul ca fiind ,,o integrare a email-ului, transferului electronic de fonduri, schimbului electronic de date și alte asemenea tehnici într-un sistem electronic atotcuprinzător de funcții economice“.

Există și alte modalități de definire a comerțului electronic, plecând de la modul

în care este perceput de diferite grupuri, respectiv de utilizatori, lumea afacerilor, instituțiilor guvernamentale și furnizorii de tehnologie informațională (hardware si software).

Internetul, intranetul și alte rețele de calculatoare pot reduce substanțial costurile tranzacțiilor și pot facilita noi tipuri de tranzacții comerciale, precum și noi acorduri între cumpărători și vânzători, care să le permită desfășurarea activităților de comerț mult mai ușor.

În ultimul deceniu, Internetul a devenit un instrument extreme de util având un

impact major în toate aspectele vieții. La fiecare jumătate de an apar schimbări așa de importante încât este imposibil de prevăzut unde se va ajunge în următorii 10 ani. În prezent, participăm cu toții la o revoluție care are loc în comerț și telecomunicații.

Extraordinara dezvoltare a interconectivității calculatoarelor în Internet, în toate segmentele societății, a condus la o tendință tot mai evidentă a companiilor de a folosi aceste rețele în aria unui nou tip de comerț, comerțul electronic în Internet, care să apeleze , pe lângă vechile servicii amintite, și altele noi.

Comerțul electronic (EC) este acea manieră de a conduce activitățile de comerț care folosește echipamente electronice pentru a mări aria de acoperire (locul în care se pot folosi de potențiali clienți) și viteza cu care este livrată informația. Acesta oferă oportunitatea de a comercializa produse în întreaga lume, sporind numărul de potențiali clienți în primul rand prin eliminarea barierelor geografice dintre clienți si comercianți. Astfel există posibilitatea de a efectua cumpărături prin rețea, consultând cataloage electronice ,, on“ pe web sau cataloage ,, off“ pe cd-rom, plătind prin intermediul cărților de credit.

Comerțul Internet reprezintă relațiile de afaceri care se derulează prin rețea între furnizori si clienți, ca o alternativă la variantele de comunicații ,, tradiționale“ prin fax, linii de comunicații dedicate sau EDI pe rețele cu valoare adăugată.

Chiar dacă definițiile comerțului electronic diferă, totuși, au un element comun:

efectuarea de tranzacții într-un mediu electronic si obținerea de avantaje de către toți partenerii de afaceri, îmbunătățirea calității produselor si serviciilor, precum si cresterea vitezei de realizare a tranzacțiilor comerciale.

Dezvoltarea fără precedent din ultimele două decenii a tehnologiilor informaționale determinate de necesitatea stocării și a transmiterii rapide a informațiilor cu cele mai mici costuri, a revoluționat comerțul global, comerțul direct sau cu amănuntul, definind din nou principiile clasice ale marketing-ului. Astăzi, termenul de comerț electronic a devenit sinonim cu creșterea profitului. Comerțul electronic constă în derularea unei afaceri, ca activitate generatoare

de valoare, având ca suport rețeaua Internet si utilizarea unor pachete de programe software specifice. Un termen înrudit este E-Trade, care se referă la tranzacțiile bursiere electronice.

Utilizarea tuturor mijloacelor electronice pentru participarea la o activitate de

comerț electronic poartă denumirea de tranzacție electronică. Strâns legate de comerțul electronic pot fi și alte activități electronice, precum servirea cumpărătorilor, livrarea mărfii (dacă este vorba de medii electronice), colaborarea cu partenerii de afaceri sau conducerea unei organizații prin mijloace electronice.

În tranzacțiile comerciale clasice se disting următoarele etape:

• Informarea comercială referitoare la tranzacție și anume cercetarea de marketing;

•Încheierea contractului commercial general;

• Comandarea/vânzarea produsului sau a serviciului;

• Plata.

În cadrul comerțului electronic pot fi tranzacționate bunuri și servicii digitale, iar locul în care sunt tranzacționate aceste bunuri digitale poartă denumirea de piață electronică ( în limba engleză ,,marketspace’’), în care cumpărătorii și vânzătorii se găsesc unii pe alții și tranzacționează afaceri electronice. Așa după cum Internetul democratizează societățile și oferă o mai mare putere cetățenilor prin informații, și comerțul electronic impune modificări majore asupra paradigmei economice clasice cu privire la cumpărători și vânzători. Noile modele de interacțiune comercială se dezvoltă astfel încât să permită firmelor și consumatorilor să facă parte din piața electronică și să obțină beneficii.

1.3 TIPURI DE COMERȚ ELECTRONIC

În cadrul comerțului electronic distingem următoarele tipuri:

1. Business-to-business (B2B)-Model de comerț electronic în care toți participanții sunt companii sau alte organizații (ex: rtcoffice.ro, o companie de import și distribuție de articole pentru birou, numărul 1 in România);

2. Business-to-consumer (B2C)-Model de comerț electronic în care companiile vând la cumpărători individuali – personae fizice (ex: emania.ro, amazon.com, aliexpress.com);

3. Consumer-to-business (C2B)-Persoane fizice (consumatori) care utilizează Internetul pentru a-și vinde produsele sau serviciile firmelor și/sau caută

vânzători să liciteze pentru produsele sau serviciile de care au nevoie (ex: telejob.ro, priceline.com);

4. Consumer-to-consumer (C2C)-Consumatorii vând direct la alți consumatori (ex: okazii.ro, olx.ro, ebay.com);

5. Comerț mobil (m-commerce)-Tranzacții și activități de comerț electronic conduse prin mediu electromagnetic (ex: telefonul mobil);

6. Government-to-business (G2B)-Model de comerț electronic în care o instituție guvernamentală cumpără sau vinde bunuri, servicii sau informații de la persoanele juridice (ex: e-licitațir.ro);

7. Government-to-consumer (G2C)-Acoperă relații govern-cetățeni la nivel de informare și prestare servicii publice (ex: plătirea taxelor online).

O reprezentare a dimensiunilor relative ale celor mai comune componente ale comerțului electronic, ca număr de tranzacții este prezentată în Fig. 1.3:

Fig. 1.3. Comparație între categoriile de commerț business-to-customer (B2C) și business-to-business (B2B).

Majoritatea afacerilor dezvoltate pe Internet, cu comerț electronic, s-au dezvoltat în aria Business-to-Business și mai puțin Busines-to-Consumer. Business-to-Business(B2B) constă în realizarea de tranzacții între companii, transformând modul în care acestea lucrează între ele. Inițial transferul dintre companii se realiza prin intermediul unui sistem electronic de transfer numit EDI(Electronic Data Interchange). Transferul electronic care are la bază sistemul EDI transmitea datele conform unui format standard. Având în vedere faptul că documentele erau aproximativ în același format, s-au putut realiza standarde după acestea și a fost posibilă trecerea lor în format electronic. Datorită faptului că rețelele EDI aveau un cost ridicat, multe companii foloseau linii închiriate sau serviciile unor firme care ofereau conexiuni si servicii de transmisie celor angajați în EDI (VAN – Value Added Network).

Folosirea unei astfel de metode pentru transferul datelor a prezentat șansa de a diminua costurile pentru completarea formulalelor, listarea, trimiterea sau stocarea din nou într-un sistem informatic odată ajunse la destinatar, precum și erorile ce ar fi rezultat prin introducerea repetată a datelor.

Odată cu apariția Internetului s-a trecut la comerțul electronic bazat pe Internet deoarece folosirea acestuia este mai puțin costisitoare. Comerțul electronic bazat pe Internet a cunoscut mai multe etape:

• etapa inițială, etapă în care e-mail-ul a fost cea mai folosită tehnologie de transfer a datelor;

• etapa www, care a luat naștere odată cu apariția primului browser web(Mosaic);

• etapa interactivă, când multe website-uri au introdus protocoale securizate de comunicație, aplicații software pe partea de server și/sau client, formulare, asigurând interactivitatea client-furnizor;

• etapa maturizării web-ului, caracterizată de introducerea lui în cadrul intranet-ului organizației, utilizarea extranet-ului între organizații, utilizarea tehnologiei Java și a capabilităților multimedia ale Web-ului, care a devenit, astfel, un valoros canal de reclamă și publicitate(Piață Electronică).

Este foarte important să se inteleagă că afacerile online nu se limiteaza doar la vânzarea produselor prin intermediul Internetului. Afacerile electronice presupun menținerea contactelor cu furnizorii, cu posibilii parteneri de afaceri, dar și cu clienții, promovarea produselor si/sau serviciilor oferite folosind mijloace electronice.

Comerțul electronic oferă oportunitatea de a comercializa produse în întreaga lume, sporind numărul de potențiali clienți în primul rând prin eliminarea barierelor geografice dintre clienți și comercianți.

În tranzacțiile comerciale clasice sunt patru etape diferite: cercetarea de marketing, încheierea contractului comercial, vânzarea produsului sau a serviciului și plata produsului sau a serviciului.

1.4 AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE COMERȚULUI ELECTRONIC

Fără îndoială, Internetul are în prezent un impact extraordinar asupra lumii afacerilor. Aceasta se datorează avantajelor evidente pe care le prezintă atât comercianților, cât si cumpărătorilor, în comparație cu mijloacele tradiționale de desfăsurare a activităților comerciale cum ar fi:

1. Posibilitatea firmelor mici de a concura cu firmele mari

Prin costurile reduse pe care le implică deschiderea unui magazin virtual, firmele mici se confruntă cu o barieră mai puțin în calea intrării pe piețele dominate până acum de firmele mari. Mai mult, o firmă mică, prin flexibilitatea si deschiderea la nou de care poate da dovadă, se bucură de un mare avantaj, față de o firmă mare, dominată de birocrație si conservatorism.

2. Contact cu clienții 24 ore din 24, 7 zile din 7

Spre deosebire de angajații obisnuiți, care au nevoie de salarii, un program de lucru, concediu, a căror productivitate variază si sunt subiectivi, un web site oferă informații despre firmă si produsele sale sau preia si procesează 8 comenzi 24 de ore din 24, 7 zile din 7, cu costuri minime. Aceasta mai adduce un avantaj si în cazul extinderii pe piețele externe, când diferența de fus orar ar fi putut îngreuna contactele dintre firme. De asemenea, îmbunătățeste comunicarea cu clienții, care nu mai sunt obligați să respecte un anume program, putând obține informații sau lansa comenzi oricând doresc.

3. Facilitatea intrării pe piețele internaționale

Rețeaua mondială nu este îngrădită de granițe, nu este în posesia nimănui, iar accesul și costurile de publicare sunt extrem de reduse. Comunicarea cu un client din alt colț al globului este mult usurată. O firmă producătoare își poate vinde acum produsele în orice țară prin intermediul unui web site, fără a mai fi nevoie să stabilească contacte cu firme locale sau să facă investiții foarte mari.

4. Scăderea costurilor de funcționare

Aceste costuri pot fi reduse drastic prin automatizarea procesului de comandă. De asemenea există posibilitatea automatizării complete printr-o integrare cu sistemul de gestiune, ceea ce poate duce la o crestere a productivității generale a firmei.

5. Noi posibilități de practicare a marketingului direct (one-to-one)

Spre deosebire de o ființă umană, calculatorul poate reține nu numai numele si datele personale ale tuturor clienților, dar si preferințele acestora, fiind capabile să adapteze oferta si modul de prezentare al produselor după profilul fiecărui client. Studiul clienților pe Internet poate fi realizat fără ca acestia să-si dea măcar seama, fiind disponibile informații ca: localizarea, tipul

browserului si al sistemului de operare, site-ul de unde vine, obiceiuri de navigare. Din această cauză, mulți văd acest lucru ca pe o încălcare a intimității persoanei.

Internetul are si dezavantaje pentru comercianți:

1. Frauda

Ca în orice alt domeniu, tehnologia Internetului a creat si noi posibilități de fraudare. În lipsa unui contact direct, un client poate să însele comerciantul în privința identității sale sau a posibilităților sale reale de plată. Majoritatea magazinelor virtuale occidentale au rețineri în a trimite mărfuri spre Europa de Est tocmai din cauza numeroaselor încercări reusite de fraudare cu cărți de credit false inițiate de est europeni.

2. Securitatea

O firmă fără acces la Internet nu are prea multe motive de îngrijorare privind integritatea sistemelor sale informatice de gestiune. Conectarea la o rețea publică, în care oricine poate avea acces, mai mult sau mai puțin autorizat, la date confidențiale din rețeaua locală, ridică probleme serioase. Apar astfel riscuri care nu existau înainte de apariția acestui tip de comerț.

3. Costurile de lansare si integrare

Desi, prin comparație cu deschiderea unui magazin obisnuit, costurile lansării unui magazin virtual sunt mult mai reduse, de multe ori nu pot fi totuți evaluate corect. O firmă care nu are implementat deja un sistem informatic de gestiune, sau ai cărei angajați nu au cunostințe tehnice minime, se poate confrunta cu cresterea costului de lansare peste asteptări, datorate necesității

achiziționării de sisteme sau de training pentru angajați.

Cât priveste cumpărătorul, acesta se bucură de anumite avantaje:

1. Disponibilitatea 24 ore din 24, 7 zile din 7

Această disponibilitate independentă de un program anume reprezintă un avantaj major pentru clienți, care îsi pot face astfel cumpărăturile chiar si noaptea, când nu mai sunt reținuți de alte probleme mai urgente (serviciu, gospodărie).

2. Comoditate

Datorită comerțului electronic, nu mai este necesară deplasarea la centre comerciale, nici măcar până la magazinul din colț. Fiecare îsi poate comanda stând acasă, în fața calculatorului analizând si comparând în liniste diferitele produse.

3. Acces neingrădit la informații si produse diverse

Apariția comerțului electronic a dat un nou sens termenului ,,globalizare”. Pentru a cumpăra, de exemplu, obiecte artizanale din Madagascar, nu mai este necesară deplasarea la fața locului, ci doar deschiderea browserului la adresa unui magazin care comercializează aceste obiecte (adresă care poate fi găsită prin intermediul motoarelor de căutare). De asemenea, înainte de

achiziționarea unui produs, viitorul cumpărător are acces mult mai liber si mai ieftin la ofertele firmelor producătoare sau comerciale.

Clientul, însă, se poate confrunta si cu anumite dezavantaje:

1. Securitate

Cel mai important motiv pentru care unele personae ezită să utilizeze Internetul pentru cumpărături – asa cum a reiesit din marea majoritate a sondajelor effectuate – îl reprezintă teama de a furniza online informații legate de cartea de credit. Însă, aceleasi persoane, dau zilnic numărul cărții de credit prin telefon unor persoane pe care nici măcar nu le cunosc, în momentul în care fac cumpărături din cataloage sau de la televizor.

2. Intimitate

O altă problemă deosebit de importantă o reprezintă atentarea la intimitatea personală. Potențialii cumpărători se tem că, prin intermediul Internetului, comercianții sau o persoană rău intenționată pot culege informații foarte detaliate despre ei, fără ca măcar să îsi dea seama. Din păcate, aceste

temeri sunt si rezultatul unor exagerări, mai ales în Occident fiind foarte la modă teoria conspirațiilor.

3. Lipsa contactului uman

Este cel mai evident inconvenient care apare în comerțul electronic. Pe de o parte, costurile reduse de lansare si întreținere ale unui magazin virtual derivă tocmai din avantajele automatizării proceselor, nemaifiind necesară angajarea de personal suplimentar. Pe de altă parte parte, tocmai lipsa vânzătorului, a persoanei ,, umane” la care clientul poate apela, în cazul unei

nelămuriri, reprezintă un obstacol în calea răspândirii acestei forme de comerț. În acest sens, unele firme au creat chiar programe care permit contactul verbal sau chiar visual între client si un angajat al firmei în timpul vizitei primului pe web site.

4. Accesul la tehnologie

Mai pe larg, accesul la tehnologie se referă atât la gradul de penetrare a Internetului în sine, cât si la răspândirea calculatoarelor si a cunostințelor de specialitate. Un site de comerț electronic nu va fi accesibil decât persoanelor care stiu cel puțin cum să lanseze browserul si să tasteze adresa de Web, majoritatea potențialilor clienți preferând magazinul din colț. În plus, desi 200 de milioane de utilizatori, cât au serviciile de Internet astăzi, pare o cifră respectabilă, este destul de puțin, în comparație cu populația de 6 miliarde a globului. În România, de asemenea, 400.000 de utilizatori față de populația de 22 de milioane este infim.

Alte avantajele pentru vânzător:

• dispariția limitelor geografice de vânzare;

• publicitatea online poate atinge publicul țintă mai ușor;

• dezvoltarea de noi produse se poate realiza mai ușor în concordanța cu cerințele consumatorului;

• adaptarea la schimbări este mai rapidă;

• disponibilitatea informațiilor despre clienți;

• economii la vânzarea produsului;

• îmbunătățirea relațiilor cu clienții;

• reducerea erorilor prin automatizarea proceselor de plată;

Alte avantaje pentru comparator:

• timpul redus de acces la produs;

• identificarea mult mai ușoară de furnizori și parteneri de afaceri;

• economii la cumpărarea prosusului;

• negocierea prețurilor se face mai ușor;

• scăderea costurilor tranzacțiilor prin creșterea vitezei de transfer a informației;

• distribuirea online pentru produse digitale;

• lucrul la distanță;

• accesul la produse/servicii din zone aflate la distanță(exemplu: învățământ la distanță).

1.5 Modele de Comerț Electronic

Analizând aplicațiile curente dezvoltate pe Internet, identificăm următoarele modele de afaceri în comerțul electronic:

• magazin electronic (e-shop): un magazin electronic se implementează prin intermediul unui site Web; acesta este gestionat de o companie, pentru marketingul și vânzările propriilor produse și servicii. Minimal, conține catalogul de produse sau servicii cu descrieri tehnice și comerciale pentru fiecare poziție din catalog. Aceste descrieri sunt gestionate în general de un Sistem de Gestiune al Bazelor de Date (SGBD). Sistemul de Gestiune al Bazelor de Date, se va ocupa cu stocarea și manipularea datelor și cu oferirea posibilităților de acces la date. Varianta medie conține facilități pentru preluarea comenzilor (prin e-mail sau forme interactive pe care le vor completa clienții), iar varianta extinsă cuprinde și posibilitatea efectuării on-line a plății (prin cărți de credit sau alte variante electronice).

• aprovizionarea electronică (eProcurement): pentru procurarea bunurilor și serviciilor, marile companii și autorități publice organizează licitații. Prin publicarea pe Web a specificațiilor ofertei, scade atât timpul cât și costul de transmisie, mărindu-se și numărul de firme care iau parte la licitație. Astfel, crește concurența și scade prețul.

• magazin electronic universal (eMall): ca și în lumea reală, magazinul electronic universal este o colecție de magazine electronice, reunite sub o umbrelă comună și care, în general, acceptă metode de plată comune.

•piața unui terț (3rd party marketplace): se apelează la o interfață utilizator pentru catalogul de produse al companiei, interfață ce aparține unui terț (în general, furnizor de servicii Internet sau o bancă). Această metodă are avantajul că interfața este unică pentru mai mulți producători, utilizatorii fiind familiarizați cu utilizarea ei.

• comunități virtuale (virtual communities): valoarea cea mai importantă a unei comunități virtuale este dată de către membrii săi (clienți sau parteneri), care adaugă informații proprii peste un mediu de bază furnizat de companie. Fiecare membru poate oferi spre vânzare produse sau servicii sau poate adresa cereri de cumpărare a unor produse sau servicii. Calitatea de membru al unei comunități virtuale presupune plata unei taxe.

• furnizor de servicii cu valoare adăugată pentru canalele de comerț electronic (value chain service provider): furnizorii de servicii sunt specializați pe funcții specifice, cum ar fi asigurarea logisticii, plata electronică sau expertiza în managementul producției și a stocurilor. Plata acestor servicii se face pe baza unor tarife sau a unei cote procentuale.

• platforme de colaborare: platformele de colaborare cuprind un set de instrumente și un mediu informațional pentru colaborarea între companii. Acestea pot adresa funcții specifice, cum ar fi concepția sau proiectarea în colaborare. Câștigurile provin din managementul platformei (taxa de membru sau taxa de utilizare), și din vânzări de instrumente specializate (pentru design, workflow și gestiunea de documente). Prin workflow se înțelege fluxul de documente, care implică două entități: partea pasivă (documentele) și partea activă (deplasarea acestor documente).

• brokeraj de informații și alte servicii: exemplele cuprind cataloage de clienți clasificați pe profil, vânzarea de oportunități de afaceri, consultanță în domenii specializate. O categorie specială o constituie serviciile de încredere furnizate de autoritățile de certificare sau de notariatele electronice.

CAPITOLUL 2

STUDIUL CARACTERISTICILOR PRODUSELOR DISTRIBUITE

2.1. Date introductive

Firma SC VIVRE DECO SRL

Cel mai mare magazin online de produse home & deco din Romania

Aparută în anul 2012, Vivre înregistrează în prezent o cifra de afaceri de peste 20 de milioane de euro. La numai 4 ani de la înființare, Vivre a ajuns în prezent la vânzări lunare de peste 1 milion de euro, o contribuție semnificativă la creșterea accelerată representând-o extinderile regionale realizate in 2013 în Bulgaria și Ungaria. În luna ianuarie a anului 2014, Vivre continuă valul de extindere regionala prin lansarea în Croația. În prezent, Vivre are 700.000 de membri în cele trei țări în care este prezentă și estimează dublarea acestei cifre anul viitor. Potrivit companiei, 65% dintre clienții actuali au mai cumparat și în trecut. Modelul Vivre este unul de private sales (vanzari private), în care utilizatorii se înregistrează pe site și au acces la promoții limitate ca timp și prețuri reduse pana la 50%. Serviciul de comerț electronic este condus exclusiv pe porțiunile public disponibile ale site-ului, în sensul acordarii posibilitații clientului sa contracteze produse și/sau servicii folosind mijloace exclusiv electronice, incluzând și alte mijloace de comunicare la distanța. Vivre Deco poate publica pe site informații despre produse, servicii și/sau promoții practicate de catre aceasta sau de catre oricare alt terț cu care Vivre Deco are încheiate contracte sau acorduri de parteneriat, într-o anumita perioada și în limita stocului disponibil.

Marfa achizitionată de Vivre din (Spania, Italia, Anglia, Olanda, Croația, Franța, Portugalia, Germania, etc.) ajunge împachetată pe paleți de toate tipurile în depozitul VIVRE, unde urmează a fi procesată, în sensul că fiecare palet se desface separat, se iau produsele din cutii, iar fiecarui produs i se atribuie un cod de bare, dupa care produsul este așezat pe raft de către un recepționer, urmând a fi preluat de către un piker sper a fi dus în zona de ambalare si ulterior urmând a fi livrat direct la client. Pentru marfa care se importa în depozit, Vivre folosește transportul rutier, iar livrarea la client se face cu ajutorul unui curier care preia produsele direct de la depozit, urmând a fi livrate mai apoi direct către clientul final.

Lunar se receptioneaza produse de decoratiuni interioare în numar de 96000 de bucati (de la dimensiuni mici, pana la dimensiuni mari). Numarul produselor se măreste de la o luna la alta deoarece Vivre se extinde, distribuind produse și catre clientii altor țări folosind acelasi tip de curierat. Dupa ce produsele sunt desfăcute și marcate cu câte un cod de bare fiecare în parte, ele sunt expediate către clienții Vivre, în baza comenzii online data de către aceștia. Comanda online efectuată de către client, generează informații de ajutor pentru firmă pentru a se putea efectua livrarea (adresa, nume, etc.), iar Vivre codifică ulterior aceste informații în sistemul propriu printr-un cod AWB care ii este comunicat clientului și firmei de curierat, putându-se astfel efectua expedierea. Astfel, se formeaza o bază comună de date între Vivre și curier pentru comunicarea AWB-urilor.

2.2 Conceptul magazinului on-line Vivre

Clienții Vivre acceseaza site-ul online, își aleg produsul sau produsele în funcție de necesitate/preferințe, ulterior comandandu-le. Site-ul beneficiaza, în funcție de gama de produse care se dorește a fi comandată, de un termen de livrare în care se comunică clientului perioada în care i se va livra produsul comandat. Aceasta perioadă, din momentul în care se lansează comanda și pană la momentul primirii ei de către client, este de durată medie, tocmai pentru că magazinul nu are produse stoc, ci ele urmează a fi importate de la furnizorii din țările menționate. În cazuri excepționale, când produsul nu ajunge la client în durata medie, din motive care implică furnizorul sau transportul, fie că furnizorul nu mai deține la momentul respectiv produsul dorit de client sau pe durata transportului produsul se deterioreaza, clientul urmează a fi despăgubit de către magazinul online Vivre printr-un voucher de fidelitate de valoare predefinită de magazin.

Timpul de livrare al unei comenzi este comunicat expres la plasarea acesteia și este un interval de zile influentat de: transportul bunurilor de la furnizorul de marfa al Vivre Deco, timpii de procesare în centrul logistic al furnizorului inițial și în depozitul Vivre, zile lucratoare din luna, numarul produselor din comanda și timpii de procesare a fiecărui produs. Timpul total de livrare poate fi decalat de un produs cu perioada mai lunga, astfel că clientul acceptă ca prin cumularea a mai multe produse într-o comanda decaleaza livrarea produselor pana la data cea mai îndepărtată. Ca regulă, produsele dintr-o comandă sunt livrate într-un singur pachet cu un AWB unic (nu se livreaza partial produsele dintr-o comanda).
Livrările se vor efectua de regula în interiorul perioadei asumate la plasarea comenzii (variază între 4 zile și 14 zile) și clientul poate obține informații privind statusul livrarii în orice moment. În cazul în care produsul poate fi livrat cu depașirea termenului mai sus menționat, Vivre Deco va informa de îndata Clientul prin E-mail oferind doua opțiuni: Clientul poate renunța (în scris) la comandă/produs, fie acceptă noul termen de livrare propus. În eventualitatea în care plata a fost efectuată în avans prealabil livrarii, sumele plătite vor fi rambursate în totalitate conform legii, în termen de maximum 14 zile de la data renunțării. Clientul poate primi ca și ofertă promotională, livrare gratuită (aceasta ofertă nu se refera la taxa de manevrare care este separat percepută) pentru achiziția de bunuri cu valoare totala peste 300 RON, numai în anumite condiții. Ofertele sunt comunicate și acceptate la momentul plasării comenzii. Gratuitățile nu sunt obligatorii pentru Vivre Deco. Oferirea transportului gratuit nu exclude perceperea unei taxe de manevrare pentru bunuri cu greutate peste 30 kg.

Livrarea către Client a produselor achiziționate de la Vivre Deco, este efectuată cum spuneam numai prin intermediul sistemului de curierat rapid. Prețul livrarii produselor practicat de Vivre Deco este de 14 RON (inclusiv TVA) daca coletul are greutatea de pana la 5 kg, crescând proporțional cu greutatea coletului cu 1 RON/fiecare kilogram suplimentar. Rambursul (plata la livrare) are un cost separat suplimentar de 4 RON/livrare (indiferent de valoarea rambursului). Prețul serviciilor de livrare se calculează și sunt comunicate Clientului la momentul plasării comenzii în funcție de greutatea totala a comenzii (în cazul în care sunt mai multe bunuri) și valoarea totala a bunurilor comandate. Vivre Deco estimează pe baza unor indicatori interni costul transportului și Clientul acceptă în mod expres prin plasarea comenzii estimările pentru costul transportului, indiferent de datele care au stat la baza determinarii acestui cost. În consecință, Clientul nu poate solicita un cost inferior al transportului pe baza unor cântăriri sau măsurări proprii ale coletului. Pentru bunuri ce depasesc 30 de kilograme, Vivre Deco poate adauga o taxa de manevrare fixă care asigură calitatea si integritatea manevrării până la destinația indicată.

2.3 Informații generale despre pordusele manipulate si distribuite

În cadrul depozitului sunt manipulate urmatoarele tipuri de mărfuri: fotolii, dulăpioare, scaune, birouri, canapele și covoare. Toate aceste produse sunt de natură solidă și intra în depozit ambalate în folie de plastic sau carton. Acestea sunt doar cateva exemple din categoria ,,tipuri de produse alese de clienți’’, in general folosite pentru amenajarea interioara a locuințelor. Pe baza acestor tipuri de produse alese se întocmeste tabelul 2.2:

Tabelul 2.2 Caracteristicile produselor

Însușirile mărfurilor sunt determinante pentru alegerea tehnologiilor de transfer. De asemenea, ponderea diferitelor costuri (de depozitare, transport, manipulare) în costul logistic este condiționată de aceste caracteristici fizice ale mărfurilor.

Dupa cum s-a mentionat anterior , datorită ambalarii în pachete standard , care la randul lor sunt ambalate pe palete standard, rezultă un grad de standardizare a pachetelor destul de ridicat, lucru ce favorizeaza mecanizarea și automatizarea operațiilor de transfer, automat servicii mai ieftine și mai rapide. Ținând cont de faptul că tipurile de produse alese nu depasesc paletele standard (1200×800), ele sunt înfoliate și transportate în interiorul Municipiului București cu autovehicule specifice acestui gen de marfuri (<3.5t).

Caracteristicile fizice:

Forma, mărfuri generale, solide si pachetizate.

Densitate de pachetizare.

În raport cu densitatea valorică și densitatea de pachetizare, marfuri mărfuri cu densitate valorică mică și densitate de pachetizare mare.

Neperisabile.

Vulnerabile, în cazul în care produsele se deterioreaza, clientul doreste returnarea acestora.

Caracteristicile de piata:

1.a Mărfurile cu rată mare de reînnoire ce presupun sisteme de transport ritmice.

2.b Ciclu de viata în productie.

3.c Perisabile din punct de vedere economic pentru o mai buna performanta.

Caracteristicile de livrare:

1.d Mărfuri cu mișcare rapida, grad ridicat de pachetizare, rată ridicată de reînnoire, durata redusa de căutare.

2.e Mărfuri de larg consum, cu miscare rapidă și cu limită scazută de greutate.

3.f Mărfuri cu timp critic care trebuie să ajungă la destinație într-un interval precis, în caz contrar valoarea mărfii se reduce semnificativ.

4.g Mărfuri omogene în raport cu gradul de standardizare al pachetelor sau în raport cu perisabilitatea economică.

CAPITOLUL 3

ESTIMAREA CERERII DE PRODUSE

3.1 Măsurarea cererii curente pe piață

În cazul în care orice firma de această natura nu estimează mărimea curentă a pieței, iar pe aceasta bază nici potențialul ei viitor, riscă pierderea considerabilă a unui profit.

Subestimarea sau supraestimarea pieței conduc la strategii periculoase, precum supracapacitatea stocurilor sau ratarea unor ocazii bune de vânzare, strategii care conduc în cele din urmă la influențe asupra costurilor.

Pentru estimarea cererii curente de pe piață trebuie cunoscute:

-cererile totale ale pieței

-cererile pieței pe zone

-vânzări și colete efective de piață.

Variația cererii unui produs în funcție de preț

Tabelul 3.1

În lipsa de pe piață a unor produse, sau a creșterii prețurilor acestora, produsele respective pot fi înlocuite cu altele cărora le-au scazut prețurile și care se gasesc pe piață. Acesta este binecunoscutul efect de substituire, iar curba teoretica a cererii (figura 3.1), are o panta negativă, confirmand efectele menționate mai sus.

Acest efect de substituire își face simtită prezența atunci când prețul unui produs scade, ceea ce influențează clientul să îl cumpere în defavoarea altuia, pe care îl cumpara anterior în mod regulat sau nu, dar al cărui preț a rămas constant. Se considera că substituirea este practic efectul modificării unui preț al unui produs.

Atunci când clientul consideră doua produse ca fiind concurente în utilizarea pe care le-o poate da, atunci cele doua produse sunt substituibile unul altuia. În acest mod, clientul va consacra resursele bugetului fie unuia, fie celuilalt produs, dar nu ambelor în aceasi timp. Avand în vedere aceast efect avantajos pentru el, clientul cu același venit total, va putea cumpara o mai mare cantitate sau varietate de produse, în funcție de dorința acestuia.

Efectul despre care am vorbit, presupune la randul sau un alt efect compatibil cu efectul de substituire ce rezulta din creșterea venitului clientului în condițiile în care prețurile rămân constante. O creștere a prețului sau o diminuare a venitului clientului, acționează în același sens și contribuie la scaderea cantității de produse cerută.

Prețul și cantitatea evolueaza în sens invers, similar evolutiei venitului si cantitații. Relațiile dintre acestea două, dau o curbă a cererii în funcție de prețul produsului, respectiv o curbă a cererii în funcție de venit. Putem concluziona că cererea de produse este o funcție de cel putin două variabile: pretul și venitul.

Fig 3.1 Corelația dintre cererea pentru un anumit tip de produs și pretul acestuia

3.2 Fluxul de mărfuri

În transportul rutier se efectuează un volum însemnat de operații de manipulare, transport și depozitare pentru o gamă diversă de mărfuri.

Pentru evaluarea parcului necesar de utilaje/vehicule , a personalului care deservește aceste mașini și instalații și a suprafețelor necesare proceselor productive sau de transport este necesar să se cunoască fluxurile de mărfuri prelucrate.

Prin flux de mărfuri se întelege o anumită cantitate , din marfa respectivă, transportată pe o anumită direcție , într-o unitate de timp ( zi, oră).

În cadrul aceluiași flux pot fi incluse mărfuri cu proprietăți fizice diferite dar cuprinse în aceeași unitate de încarcatură (paletă, container, cutie etc), deplasate pe același traseu de către un utilaj specializat.

Din cele prezentate, rezultă că pentru a determina complet un flux de produse finite sunt necesare urmatoarele elemente :

– cantitatea medie de marfă (intensitatea medie a fluxului) q̅ , manipulată sau transportată în unitatea de timp ( în cele mai multe cazuri ore);

– punctul de început (sursa fluxului) și cel final (de „stingere” a fluxului);

– traseul pe care se deplasează marfa respectivă;

Dacă se cunoaște variația în timp a traficului de mărfuri ( exprimat în bucăți) intensitatea fluxului se detremină cu relatia: , (3.2)

unde: Q – cantitatea de marfă;

Z – numărul de bucăți ( marfa fiind în bucăți);

t – timpul;

Marfa depozitată în depozit este distribuită mai departe clientilor finali. Nu putem spune ca exista o rata de reînnoire a stocului tocmai pentru ca depozitul este alimentat cu produsele finite numai in momentul cand clientul a facut deja comanda on-line. Dupa efectuarea comenzii, produsele urmeaza a fi livrate din tarile vecine in depozitul Vivre. Mărfurile fac parte din categoria celor cu mișcare rapidă, de larg consum, dar au timp critic deoarece costurile suplimentare generate de o posibilă întârziere a livrării sunt foarte mari . Expedițiile generate de client sunt eterogene deoarece sunt livrate mai multe tipuri de produse într-un singur transport, dar au un caracter omogen din punct de vedere al conținutului unui palet.

Acest depozit alimentează cu produsele comandate un numar mare de clienți din interiorul Municipiului București.

Reamintim faptul că produsele intra in depozitul Vivre în numar de 96000 de bucăți pe lună pentru a fi livrate clienților din întreaga țară. Din acest numar total de bucăți care intră în fiecare lună în depozit, numai 35000 de bucăâi sunt produse ale clienților cu domiciliul în București.

Numărul produselor variază de la o luna la alta, în mod crescător sau descrescător, în funcție de preferințele clientului, dupa cum urmează în tabelul 3.2.1.

Ținand cont de faptul că avem 6 produse, acest numar de bucăți, 35000, il vom împarții la 6, respectand cererile clienților:

In luna Ianurie:

– fotolii – 8000 [buc/luna] x 15 [kg/buc] = 120000 [kg/luna] = 120 [t/luna];

– dulapioare – 7000 [buc/luna] x 27 [kg/buc] = 189000 [kg/luna] = 189 [t/luna];

– scaune – 9000 [buc/luna] x 7 [kg/buc] = 63000 [kg/luna] = 63 [t/luna];

– birouri – 5000 [buc/luna] x 21 [kg/buc] = 105000 [kg/luna] = 105 [t/luna];

– canapele – 4800 [buc/luna] x 37 [kg/buc] = 177600 [kg/luna] = 177,6[t/luna];

– covoare – 1200 [buc/luna] x 8 [kg/buc] = 9600 [kg/luna] = 9,6 [t/luna].

In luna Februarie:

– fotolii – 8003 [buc/luna] x 15 [kg/buc] = 120045 [kg/luna] = 120,045 [t/luna];

– dulapioare – 7002 [buc/luna] x 27 [kg/buc] = 189054 [kg/luna] = 189,054 [t/luna];

– scaune – 9010 [buc/luna] x 7 [kg/buc] = 63070 [kg/luna] = 63,07 [t/luna];

– birouri – 5002 [buc/luna] x 21 [kg/buc] = 105042 [kg/luna] = 105,042 [t/luna];

– canapele – 4802 [buc/luna] x 37 [kg/buc] = 177674 [kg/luna] = 177,674[t/luna];

– covoare – 1201 [buc/luna] x 8 [kg/buc] = 9608 [kg/luna] = 9,608 [t/luna].

In luna Martie:

– fotolii – 8005 [buc/luna] x 15 [kg/buc] = 120075 [kg/luna] = 120,075 [t/luna];

– dulapioare – 7013 [buc/luna] x 27 [kg/buc] = 189351 [kg/luna] = 189,351 [t/luna];

– scaune – 9012 [buc/luna] x 7 [kg/buc] = 63084 [kg/luna] = 63,084 [t/luna];

– birouri – 5006 [buc/luna] x 21 [kg/buc] = 105126 [kg/luna] = 105,126 [t/luna];

– canapele – 4809 [buc/luna] x 37 [kg/buc] = 177933 [kg/luna] = 177,933[t/luna];

– covoare – 1204 [buc/luna] x 8 [kg/buc] = 9632 [kg/luna] = 9,632 [t/luna].

In luna Aprilie:

– fotolii – 8016 [buc/luna] x 15 [kg/buc] = 120240 [kg/luna] = 120,240 [t/luna];

– dulapioare – 7005 [buc/luna] x 27 [kg/buc] = 189135 [kg/luna] = 189,135 [t/luna];

– scaune – 9025 [buc/luna] x 7 [kg/buc] = 63175 [kg/luna] = 63,175 [t/luna];

– birouri – 5019 [buc/luna] x 21 [kg/buc] = 105399 [kg/luna] = 105,399 [t/luna];

– canapele – 4822 [buc/luna] x 37 [kg/buc] = 178414 [kg/luna] = 178,414[t/luna];

– covoare – 1206 [buc/luna] x 8 [kg/buc] = 9648 [kg/luna] = 9,648 [t/luna].

In luna Mai:

– fotolii – 8007 [buc/luna] x 15 [kg/buc] = 120105 [kg/luna] = 120,105 [t/luna];

– dulapioare – 7006 [buc/luna] x 27 [kg/buc] = 189162 [kg/luna] = 189,162[t/luna];

– scaune – 9020 [buc/luna] x 7 [kg/buc] = 63140 [kg/luna] = 63,140 [t/luna];

– birouri – 5011 [buc/luna] x 21 [kg/buc] = 105231 [kg/luna] = 105,231 [t/luna];

– canapele – 4815 [buc/luna] x 37 [kg/buc] = 178155 [kg/luna] = 178,155[t/luna];

– covoare – 1217 [buc/luna] x 8 [kg/buc] = 9736 [kg/luna] = 9,736 [t/luna].

In luna Iunie:

– fotolii – 8019 [buc/luna] x 15 [kg/buc] = 120285 [kg/luna] = 120,285[t/luna];

– dulapioare – 7019 [buc/luna] x 27 [kg/buc] = 189513 [kg/luna] = 189,513 [t/luna];

– scaune – 9024 [buc/luna] x 7 [kg/buc] = 63168 [kg/luna] = 63,168 [t/luna];

– birouri – 5014 [buc/luna] x 21 [kg/buc] = 105294 [kg/luna] = 105,294[t/luna];

– canapele – 4816 [buc/luna] x 37 [kg/buc] = 178192 [kg/luna] = 177,192[t/luna];

– covoare – 1209 [buc/luna] x 8 [kg/buc] = 9672 [kg/luna] = 9,672 [t/luna].

In luna Iulie:

– fotolii – 8011 [buc/luna] x 15 [kg/buc] = 120165 [kg/luna] = 120,165 [t/luna];

– dulapioare – 7011 [buc/luna] x 27 [kg/buc] = 189297 [kg/luna] = 189,297 [t/luna];

– scaune – 9029 [buc/luna] x 7 [kg/buc] = 63203 [kg/luna] = 63,203 [t/luna];

– birouri – 5028 [buc/luna] x 21 [kg/buc] = 105588 [kg/luna] = 105,588 [t/luna];

– canapele – 4819 [buc/luna] x 37 [kg/buc] = 178303 [kg/luna] = 178,303[t/luna];

– covoare – 1202 [buc/luna] x 8 [kg/buc] = 9616 [kg/luna] = 9,616 [t/luna].

In luna August:

– fotolii – 8012 [buc/luna] x 15 [kg/buc] = 120180 [kg/luna] = 120,180 [t/luna];

– dulapioare – 7012 [buc/luna] x 27 [kg/buc] = 189324 [kg/luna] = 189,324 [t/luna];

– scaune – 9030 [buc/luna] x 7 [kg/buc] = 63210 [kg/luna] = 63,210 [t/luna];

– birouri – 5020 [buc/luna] x 21 [kg/buc] = 105420 [kg/luna] = 105,420 [t/luna];

– canapele – 4823 [buc/luna] x 37 [kg/buc] = 178451 [kg/luna] = 178,451[t/luna];

– covoare – 1214 [buc/luna] x 8 [kg/buc] = 9712 [kg/luna] = 9,712 [t/luna].

In luna Septembrie:

– fotolii – 8023 [buc/luna] x 15 [kg/buc] = 120345 [kg/luna] = 120,345[t/luna];

– dulapioare – 7025 [buc/luna] x 27 [kg/buc] = 189675 [kg/luna] = 189,675 [t/luna];

– scaune – 9022 [buc/luna] x 7 [kg/buc] = 63154 [kg/luna] = 63,154 [t/luna];

– birouri – 5031 [buc/luna] x 21 [kg/buc] = 105651 [kg/luna] = 105,651 [t/luna];

– canapele – 4825 [buc/luna] x 37 [kg/buc] = 178525 [kg/luna] = 178,525[t/luna];

– covoare – 1233 [buc/luna] x 8 [kg/buc] = 9864 [kg/luna] = 9,864 [t/luna].

In luna Octombrie:

– fotolii – 8014 [buc/luna] x 15 [kg/buc] = 120210 [kg/luna] = 120,210 [t/luna];

– dulapioare – 7016 [buc/luna] x 27 [kg/buc] = 189432 [kg/luna] = 189,432 [t/luna];

– scaune – 9045 [buc/luna] x 7 [kg/buc] = 63315 [kg/luna] = 63,315 [t/luna];

– birouri – 5026 [buc/luna] x 21 [kg/buc] = 105546 [kg/luna] = 105,546 [t/luna];

– canapele – 4834 [buc/luna] x 37 [kg/buc] = 178858 [kg/luna] = 178,858[t/luna];

– covoare – 1200 [buc/luna] x 8 [kg/buc] = 9600 [kg/luna] = 9,6 [t/luna].

In luna Noiembrie:

– fotolii – 8017 [buc/luna] x 15 [kg/buc] = 120255 [kg/luna] = 120,255[t/luna];

– dulapioare – 7019 [buc/luna] x 27 [kg/buc] = 189513 [kg/luna] = 189,513 [t/luna];

– scaune – 9010 [buc/luna] x 7 [kg/buc] = 63070 [kg/luna] = 63,070 [t/luna];

– birouri – 5030 [buc/luna] x 21 [kg/buc] = 105630 [kg/luna] = 105,630 [t/luna];

– canapele – 4839 [buc/luna] x 37 [kg/buc] = 179043 [kg/luna] = 179,043[t/luna];

– covoare – 1100 [buc/luna] x 8 [kg/buc] = 8800 [kg/luna] = 8,8 [t/luna].

In luna Decembrie:

– fotolii – 8017 [buc/luna] x 15 [kg/buc] = 120300 [kg/luna] = 120,300 [t/luna];

– dulapioare – 7021 [buc/luna] x 27 [kg/buc] = 189567 [kg/luna] = 189,567 [t/luna];

– scaune – 9075 [buc/luna] x 7 [kg/buc] = 63525 [kg/luna] = 63,525 [t/luna];

– birouri – 5032 [buc/luna] x 21 [kg/buc] = 105672 [kg/luna] = 105,672 [t/luna];

– canapele – 4830 [buc/luna] x 37 [kg/buc] = 178710 [kg/luna] = 178,710[t/luna];

– covoare – 1199 [buc/luna] x 8 [kg/buc] = 9592 [kg/luna] = 9,592 [t/luna]

Tabelul 3.2.1 Numărul de produse în bucăți care intră în depozit în timpul unui an, respectiv cantitatea, Q în [kg]:

Cunoscând astfel toate cantitățile în [kg] care intră în depozit în fiecare luna, respectiv pe an, putem reprezenta în tabelele ce urmeaza numarul de bucăți, respectiv cantitatea exprimată în [kg] de fotolii, dulăpioare, scaune, birouri, canapele și covoare ce intră, respectiv iese în/din depozit pe lună, în decursul unui an de zile, precum și numărul de comenzi din fiecare lună:

Tabelul 3.2.2 Fluxul de Fotolii în timp de un an:

Fig 3.2.2 Fluxul de intrare și iesire al Fotoliilor în/din depozit într-un an

Tabelul 3.2.3 Fluxul de Dulapioare în timp de un an:

Fig 3.2.3 Fluxul de intrare și iesire al Dulăpioarelor în/din depozit într-un an

Tabelul 3.2.4 Fluxul de Scaune în timp de un an:

Fig 3.2.4 Fluxul de intrare și iesire al Scaunelor în/din depozit într-un an

Tabelul 3.2.5 Fluxul de Birouri în timp de un an:

Fig 3.2.5 Fluxul de intrare și iesire al Birourilor în/din depozit într-un an

Tabelul 3.2.6 Fluxul de Canapele în timp de un an:

Fig 3.2.6 Fluxul de intrare și iesire al Canapelelor în/din depozit într-un an

Tabelul 3.2.7 Fluxul de Covoare în timp de un an:

Fig 3.2.7 Fluxul de intrare și iesire al Covoarelor în/din depozit într-un an

Din graficele de mai sus se observă că fluxul de intrare și fluxul de ieșire al tuturor produselor, (fotolii, dulapioare, scaune, birouri, canapele, covoare), din/în depozit nu suferă modificări substanțiale, el fiind constant în sensul ca tot ce intra pe poarta depozitului urmeaza sa si iese în aceeasi cantitate, spre client. Acest efect se datoreaza faptului ca Vivre nu achizitioneaza marfa pe care sa o tina in depozit, formand un stoc, ci marfa este achizitionata doar dupa ce clientul a plasat comanda on-line, efect ce pastreaza compania Vivre în plin proces de dezvoltare.

Diferentele fluxului în diferitele luni ce se pot observa pe grafic, se datoreaza simplei dorinte de achizitie a unui produs, a clientului în functie de bugetul fiecaruia, de ocaziile pentru care se achizitioneaza produsele respective, de nevoile personale, de diferitele sarbatori care îsi fac aparitia în respectivele luni ale anului.

CAPITOLUL 4

DEZVOLTAREA METODOLOGIEI APLICATE ÎN SISTEMUL LOGISTIC PENTRU COMERȚUL ELECTRONIC

4.1 Arhitectura unui Sistem Electronic de Plăți

Un sistem electronic de plăți se referă la totalitatea obiectelor care conlucrează pentru asigurarea plății tranzacțiilor ce se efectuează. Sunt implicate, în general, trei entități care interacționează: o banca B, un cumpărător C și un vânzător V. Sistemul electronic de plăți conține și o mulțime de protocoale care permit cumpărătorului C să facă plăți către vânzătorul V. Sistemele electronice de plăți pot fi privite într-o structură ierarhică pe nivele, derivate din arhitectura sistemelor ISO-OSI .

Un Sistem Electronic de Plăți este format din doua nivele:

• nivelul utilizator, care constituie nivelul ierarhic superior;

•nivelul sistem, care constituie nivelul ierarhic inferior.

Nivelul utilizator constă din mulțimea utilizatorilor și a tranzacțiilor care au loc între aceștia. Utilizatorii sunt grupați după diverse roluri, după modul în care interacționează în relațiile de afaceri dintre ei: cumpărătorul, vânzătorul, emitentul de bani electronici (banca), etc.

Nivelul sistem: constă din mulțimea entităților fizice și a relațiilor care se stabilesc între ele. Entitățile pot juca unul dintre următoarele roluri: purtător de bani electronici sau registru de casă.

4.2 Dispozitive folosite într-un Sistem Electronic de Plăți

Există mai multe tipuri principale de dispozitive folosite:

• portofelul electronic: este folosit de către cumpărător pentru a stoca banii electronici. Există următoarele configurații fundamentale:

•calculator de mână (hand-held computer): reprezintă un calculator de dimensiuni reduse aflat în posesia clientului. Băncile sunt neliniștite de controlul total al utilizatorului asupra resurselor dispozitivului de plată. Conectarea la punctele de acces ale SEP se face de obicei printr-o legătură serială infraroșu.

• cartela inteligentă (smartcard): constă dintr-un cip încorporat într-o cartelă de plastic. Spre deosebire de o cartelă de credit obișnuită, un smartcard dispune de un microprocesor. Comunicația cu punctul de acces se face prin contact direct cu cititorul de cartelă. Utilizatorul nu are acces la resursele hard și soft, fapt care avantajează băncile. Este imposibilă deschiderea smartcard-ului și efectuarea unui reverse-engineering (adică o metoda de a afla modul în care a fost construită cartela prin dezasamblarea sa și parcurgerea în sens invers a pașilor care se presupune că s-au urmat la creare).

• portofel electronic cu observator: structura formată din două calculatoare: calculatorul clientului, prin care acesta comunică cu punctul de acces al SEP, și un calculator al băncii, încorporat în cel al clientului, care previne dubla cheltuire a banilor electronici.

• punctul de vânzare (POS): este folosit de către vânzător pentru a stoca banii electronici temporar. Din punct de vedere tehnic, are interfețe atât serială, prin infraroșu sau wireless (local sau prin GSM/GPRS sau CDMA) cât și un cititor de smartcard/card magnetic.

Clientul care dorește să achiziționeze orice tip de produs, își alege practic produsul dorit din depozitele cu o gama larga de produse, iar doar cand a efectuat comanda respectivului tip de produs aceasta este înregistrată în baza de date a sistemului Vivre, urmând a fi preluată din depozitul în care se află și transportată în depozitul Vivre din București/Romania, situat pe Șoseaua Giurgiului nr. 321, corp C2, etaj 1, Sector 4.

Transportul se face cu ajutorul caselor de expediții, Vivre neavând propriile mașini/parc auto de vehicule. Odata ce clientul a plasat comanda, înregistrandu-se cu datele de contact, se efectuează și plata electronic, printr-un serviciu de plăți on-line (pay-pal). Produsele sunt descarcate, recepționate, urmând a fi preluate de pick-eri și duse spre zona de ambalare în depozitul Vivre, urmând ca mai apoi să fie expediate către clienți, cei care au plasat comanda on-line.

CAPITOLUL 5

EVALUAREA FACTORILOR CARE INFLUENȚEAZA PARCURSUL LIVRARILOR ȘI METODOLOGIA DE TRATARE A RETURNĂRILOR

5.1 FACTORI CE POT INFLUENȚA PARCURSUL UNEI LIVRARI

Magazinul on-line, Vivre, își asumă toata responsabilitatea pentru ca produsele comandate de client să ajungă în siguranta atat in depozitul magazinului cat și la domiciliul clientului. Aceasta responsabilitate necesită o seriozitate ridicata din partea angajatilor Vivre, dar și din partea tuturor clienților care colaboreaza cu aceasta.

Factori ce pot influența parcursul livrărilor:

Posibile accidente în interiorul depozitului a produselor care urmează a fi livrate sau a livratorilor destinați să efectueze această operație;

Posibile neintelegeri cu casele de expediții în legatură cu tariful prestat de acestia pentru livrarea produselor în favoarea magazinului Vivre;

Posibile sanse să nu existe nicio masină liberă/pe traseu pentru a dispune de serviciul oferit de Vivre;

Posibile accidentări/accidente/ambuteiaje în trafic în timpul parcursului a vehiculelor ce transporta produsele Vivre sau a altor vehicule care participă în trafic;

Posibile operațiuni de construire/reparații pe tronsonul de drum ce face parte din traseul magazinului. Ceea ce impune schimbarea rutei pentru a ajunge la destinație;

Posibile accidentări ale produselor în timpul transportului;

Posibile nemulțumiri ale clienților;

Posibile suprapuneri orare ce întarzie data livrarii produselor;

Posibile returnari ale produselor în cazul când clientul dispune de probleme personale și nu se află la domiciliu;

În cazul în care comenzile programate să se livreze într-o zi nu sunt gata din diferite motive, iar autovehiculele nu îndeplinesc sau nu sunt încarcate cu numărul minim de colete, acea livrare se amână sau se anulează până în momentul când condițiile de mai sus se îndeplinesc. Există și cazuri excepționale, atunci cand termenul livrarilor se apropie de final și comanda trebuie să ajungă cât mai repede la client, asta deoarece comenzile au o valoare ridicată și de la început au fost incluse în categoria bunurilor care trebuie livrate la termenul prestabilit și nu accepta întarzieri. Se are în vedere că nici o comandă nu trebuie să fie întarziată sau să depașească termenul dinainte stabilit, dar totuși există prioritizări, în sensul în care comenzile mai puțin valoroase pot să ajungă chiar și în ultima zi de livrare care a fost stabilită.

Toate aceste posibile întamplări poartă numele de factori ce pot influența parcursul livrarilor. Întarzierea livrarii unui produs nemultumește clienții și aceștia pot avea efecte negative asupra grupului de clienți ai magazinului Vivre.

5.2 Returnarea produselor în Comerțul Electronic

În aceasta metodologie de tratare a returnarilor apar diverse chestiuni legate atat de modul corect de interpretare al dispozițiilor cat și de dreptul de a renunța la cumpărare și a primi banii înapoi. (denumit drept de retragere sau drept de denunțare unilaterală).

Înainte de a trece efectiv la întrebări, trebuie explicat că dreptul de denunțare unilaterală este prevăzut în OG 130/2000, iar ca orice legislație pentru protecția consumatorului – ea trebuie interpretată în favoarea consumatorului. La acest articol se are în vedere Legea nr. 296 / 2004 privind Codul Consumului stipuland ca, “in cazul lipsei conformitatii produselor <…> constatate de consumator, acesta are dreptul de a solicita vanzatorului, ca masura reparatorie, repararea sau inlocuirea produselor, in fiecare caz fara plata, cu exceptia cazului in care aceasta solicitare este imposibila sau disproportionala. ”

În cazul contractelor incheiate la distanța, reglementate de O.G. nr. 130 / 2000, consumatorul are dreptul de a denunța contractul la distanță, în termen de 10 zile lucrătoare, fara penalitați și fară invocarea vreunui motiv. Singurele costuri care pot fi suportate de consumator sunt cheltuielile directe de returnare a produselor.

Astfel, în cazul produselor achiziționate online, acestea trebuie sa fie returnate în aceeași stare în care au fost livrate (în ambalajul original cu etichetele intacte si documentele care le-au insoțit).

Mai jos sunt menționate cele mai des întalnite întrebări atât din partea clienților, cât și a magazinelor online:

• Dacă clientul ridică produsul din magazin, mai este aplicabil dreptul de retragere?

Da!

Dreptul de denunțare unilaterală se aplică în cazul contractelor la distanță, deci contează doar dacă acordul de voință s-a făcut la distanță (Internet, telefon, fax etc.). Este irelevant modul de trimitere sau ridicare a produsului, ca și modalitatea de plată. Singurul caz în care nu ar fi aplicabil este cel în care clientul comandă un produs online, vine în magazin și acolo se răzgândește și de fapt cumpără un alt produs văzut acolo.

Se aplică legea și persoanelor juridice? Sau unui PFA?

Nu!

OG 130/2000 se aplică doar consumatorilor definiți la art. 2 (b) din OG 130/2000, deci nu li se aplică PFA sau persoanelor juridice. Cu toate acestea, dacă magazinul online dorește, el poate să extindă în mod expres acest drept și persoanelor juridice. În acest caz magazinul poate să impună și condiții suplimentare față de ce cere legea. În caz de conflict referitor la aplicarea sau interpretarea regulilor, dacă părțile nu ajung la o situație amiabilă, soluția este apelarea la instanța competentă.

Se poate cere clientului să folosească același mod de transmitere al produsului ca și la livrare?

Nu!

Orice obligație adresată consumatorului suplimentar față de cerințele legii pentru a beneficia de dreptul de retragere poate fi considerată o limitare și deci contravine OG 130/2000. Consumatorul poate decide singur cum dorește să returneze produsului. Cu toate acestea consumatorul este responsabil de integritatea produsului până în momentul intrării în posesia magazinului, deci i se poate recomanda un anumit mod de transmiterea care poate să garanteze integritatea produsului la transportul de retur.

Totuși conform noii directive a UE pentru protecția consumatorilor se va putea să nu se ramburseze sumele plătite pentru livrarea non-standard (art. 13 alin 2 din Directivă).

Se poate cere clientului să returneze produsul doar în ambalajul original?

Nu!

Orice obligație suplimentară cerută consumatorului pentru a beneficia de dreptul de retragere poate fi considerată o limitare și deci contravine OG 130/2000. Totuși consumatorului i se poate cere să returneze toate accesoriile cu care produsul a fost livrat inițial.

Poate magazinul să ofere înlocuirea produsului cu un altul în loc de rambursarea banilor?

Da, dar doar dacă consumatorul este de acord.

Dacă părțile sunt de acord cu înlocuirea produsului sau cumpărarea altuia în schimb, atunci nu este niciun motiv de dispută între părți și deci nu există o problemă. Cu toate acestea magazinul nu poate să înlocuiască dreptul de denunțare unilaterală cu posibilitatea de înlocuire a produsului.

Suma returnată trebuie să includă și cheltuielile de livrare inițială?

Da!

Legea prevede în mod expres că „Singurele costuri care pot cădea în sarcina consumatorului sunt cheltuielile directe de returnare a produselor.” Deci orice cheltuială suplimentară față de suma plătită pentru returnarea bunurilor care ar fi reținută acestuia se consideră o limitare a drepturilor consumatorului și deci contravine OG 130/2000.

Poate magazinul să extindă perioada de răzgândire la mai mult de 10 zile?

Da!

În acest caz, se citeste cu atenție la ce se referă aceasta prelungire, pentru că extinderea perioadei la peste 10 zile poate să vină cu condiții sau obligații suplimentare din partea magazinului.

Ceea ce nu are voie să facă magazinul este să limiteze drepturile consumatorilor în cele 10 zile sub pretextul prelungirii perioadei. (de ex. Pentru că perioada de răzgândire a crescut la 30 de zile, consumatorul trebuie să returneze produsul doar în ambalajul original)

De când se calculează cele 10 zile?

Legea este destul de clară în acest sens.

Termenul de 10 zile lucrătoare prevazut pentru exercitarea acestui drept incepe sa curga:
a) pentru produse, de la data primirii lor de catre consumator;
b) pentru servicii, din ziua incheierii contractului sau dupa incheierea contractului (…) cu conditia ca intarzierea sa nu depaseasca 90 de zile.

Dacă clientul nu a fost informat corespunzător de acest drept, legea prelungește termenul automat la 90 de zile.

Se poate reține o taxă, dacă produsul a fost folosit?

Nu!

Conform legii în vigoare astăzi, o asemenea taxă stabilită unilateral de magazin este considerată un cost suplimentar pentru consumator și deci aceasta este ilegală indiferent de motivația și cuantumul acesteia.

Dacă mi se dă înapoi un produs deteriorat, este obligat magazinul să ramburseze banii?

Nu!

Din punctul de vedere al magazinului Vivre, dacă produsul nu este identic cu cel vândut nu mai avem de a face cu o identitate din punct de vedere al produsului și deci o returnare este imposibilă pentru că părțile nu mai pot fi puse în situația anterioară contractului. Aici vorbim de cazurile în care produsul este deteriorat (de ex. Un scaun mai are 3 picioare în loc de 4) și nu de cazurile în care produsul este doar folosit. (caz în care s-ar aplica răspunsul de la punctul anterior). În cazul în care produsul este deteriorat, consumatorul ar putea avea alte drepturi cu privire la repararea sau aducerea la conformitate a produsului respectiv. ( sursa: http://legi-internet.ro/faq-returnarea-produselor-comertul-electronic).

CAPITOLUL 6

ALEGEREA MIJLOACELOR DE TRANSPORT ȘI DIMENSIONAREA PARCULUI DE VEHICULE

6.1 ALEGEREA MIJLOACELOR DE TRANSPORT FOLOSITE

Modul de transport folosit este cel rutier deoarece este o modalitate de transport flexibilă în ceea ce privește ruta și perioada de operare . În plus, distanțele de transport între depozit și adresele clienților firmei nu sunt foarte mari .

Mijlocul de transport folosit trebuie să îndeplinească o serie de condiții, dintre care menționăm:

– regularitate;

– capacitate de transport;

– rapiditate;

– cost redus etc.

În aceste condiții, alegerea mijlocului/mijloacelor de transport devine o primă problemă a cărei rezolvare corectă, face posibilă, în continuare, optimizarea transporturilor. Principalele criterii avute în vedere la alegerea mijlocului de transport sunt:

– proprietățile fizice ale produselor ce urmează a fi transportate;

– cantitatea transportată;

– ritmul de solicitare a produselor și viteza de livrare;

– distanța și ruta de transport;

– factori economici de eficiență cu acțiune directă (costul transportului, al manipulărilor și al altor operații auxiliare legate de expedierea produselor) și indirectă (în special legate de calitatea transportului, cum ar fi: durata, pierderile în timpul transportului etc.)

Numărul mare de factori economici, pe de o parte, și multitudinea mijloacelor, pe de altă parte, fac din alegerea mijlocului de transport o operație dificilă care presupune, adesea, calcule laborioase pentru definitivarea criteriului de alegere. Analiza unor criterii de alegere nu o putem face fără a preciza, în prealabil, condițiile metodologice pe care trebuie să le respectăm în vederea comparării costurilor pe care le presupune transportul cu diferite mijloace, astfel:

– datele trebuie să se refere la aceeași perioadă de timp;

– modul de calcul al indicatorilor să fie același;

– cheltuielile de manipulare și cele suplimentare să fie calculate pentru întreg parcursul;

– căile folosite să fie, în măsura posibilităților, paralele sau aproximativ egale ca lungime.

Pentru alegerea tipurilor de autovehicule vom folosi metoda Electre.

Vom alege mai intai 3 tipuri de vehicule destinate transportului produselor dupa cum urmeaza:

Vehicule cu masa utila de încarcare de până la 3,5 tone :

– Volkswagen Crafter;

– Iveco Daily;

– Renault Mascott;

Caracteristicile mașinilor sunt date in tabelul următor:

Tab 6.1 Caracteristicile vehiculelor cu masa utila de incarcare de pană la 3,5 tone:

Aplicarea algoritmului electre

Tab 6.2 Matricea “consecințelor”

Tab 6.3 Matricea normalizată

În continuare sunt prezentate grafurile de “depășire” :

X1 – Preț

X2 – Consum

X3 – Viteză

X4 – Garanție

Calculul indicatorilor de concordanță :

Calculul indicatorilor de discordanță :

Tab 6.4 Matricea concordanțelor și a discordanțelor

Se pornește de la p=81 si q=0.5, obținem următorul graf cu o singura relație, fiind necesar sa căutam alte valori pentru p si q.Se micșorează p și se crește q, astfel alegem p=0.7 si q=0.5 . Pentru aceste valori obținem graful cu următoarele relații:

Varianta 1, autovehiculul Volkswagen Crafter, este cea mai bună, depășind celelalte două variante, dar nu este o variantă care le depășește puternic, valorile lui p si q fiind mai apropiate de valorile medii decât de cele optime .

6.2 DIMENSIONAREA PARCULUI DE VEHICULE

Autovehiculele destinate pentru a efectua transportul produselor între depozitul Vivre și clienți sunt autovehicule acoperite, marca Volkswagen Crafter, având o masă utila de încarcare de 3.5 tone (Gi=3.5t).

Calculul numărului necesar de vehicule pentru efectuarea distribuției cunoscând dimensiunile unui autovehicul Volkswagen Crafter:

lungime – 3943 mm ;

– lațime – 2200 mm ;

înalțime – 2295 mm ;

Cunoscând și dimensiunile unei europalete normale, folosite pentru transport:

– lungime – 1200 mm;

– lățime – 800 mm;

Se poate calcula numărul maxim de palete ce pot fii încărcate într-un autovehicul Volkswagen Crafter, iar așezarea optimă a paletelor pe platforma acestuia este cea din figură :

Figura 6.2a Așezarea paletetelor în autovehicul

Ținând cont de faptul ca: V= 30 Km/h ,

,

unde:

V, este viteza medie de deplasare a autovehiculelor in oras;

, este timpul de incarcare al produselor la depozit;

, este timpul de descarcare al produselor la client,

se va determina durata totala a ciclului de transport pentu exemplul de 12 clienți în tabelul (6.2).

Durata totală a unui ciclu de transport se va calcula cu urmatoarea formulă:

(6.1a)

Determinarea celor 12 cicluri din exemplul dat:

tc=2*0.4+2*(3.7/30)+2*0.16=1.36 [ h ] ;

tc=2*0.4+2*(6.9/30)+2*0.16=1.58 [ h ] ;

tc=2*0.4+2*(8.6/30)+2*0.16=1.69 [ h ] ;

tc=2*0.4+2*(10.9/30)+2*0.16=1.84 [ h ] ;

tc=2*0.4+2*(11.9/30)+2*0.16=1.91 [ h ] ;

tc=2*0.4+2*(12.8/30)+2*0.16=1.97 [ h ] ;

tc=2*0.4+2*(11.6/30)+2*0.16=1.89 [ h ] ;

tc=2*0.4+2*(12.5/30)+2*0.16=1.95 [ h ] ;

tc=2*0.4+2*(12.3/30)+2*0.16=1.94 [ h ] ;

tc=2*0.4+2*(10/30)+2*0.16=1.78 [ h ] ;

tc=2*0.4+2*(7/30)+2*0.16=1.58 [ h ] ;

tc=2*0.4+2*(3/30)+2*0.16=1.32 [ h ].

Tabelul 6.2 Durata totală a ciclului de transport

Tabelul 6.3 Durata ciclului de transport

Unde: ∑t=∑np*tc [ h ].

Calculul numărului de autovehicule destinate transportului de produse, ce fac parte din parcul activ al magazinului on-line Vivre, strict pentru exemplul de cei 12 clienti, se va determina cu relația urmatoare:

Pa=(∑t*θ)/tl/z [veh], (6.1b)

unde: ∑t=20.81h, este durata totală a ciclurilor de transport;

tl/z=8h, este timpul de lucru pe zi al unui șofer la bordul autovehiculului;

θ=95%, este coeficientul de utilizare a timpului de lucru;

Pa, parcul activ de autovehicule;

Pa=(∑t*θ)/tl/z=(20.81*0.95)/8 = 3 [veh].

Ținând seama că parcul active este format din 3 vehicule și că oricând pe traseu pot aparea probleme, este nevoie și de cateva autovehicule în plus, acestea făcând parte din parcul imobilizat de autovehicule.

Calculul numărului necesar de vehicule ce fac parte din parcul imobilizat se va calcula cu urmatoarea formulă:

Pim=1.3*Pim/veh/teh [veh], (6.1c)

Pim=1.3*Pim/veh/teh=1.3*1=2[veh];

unde:

Pim/veh/teh, reprezintă parcul de vehicule imobilizat din motive tehnice și care se poate determina astfel:

Pim/veh/the=AH/im / (zl/a*tl/z)[veh], (6.1d)

Pim/veh/the=AH/im / (zl/a*tl/z)=175/(250*8)=1[veh];

unde:

AH/im, reprezintă numărul anual de ore de imobilizare;

zl/a, reprezintă numărul de zile lucrătoare dintr-un an, zl/a=250[zile];

tl/z, reprezintă timpul de lucru pe zi, tl/z=8[ore];

Numărul anual de ore de imobilizare se poate determina cu urmatoarea formulă:

AH/im= AH/im(RT) + AH/im (RC1) + AH/im (RC2) + AH/im(RK)[ore], (6.1e)

AH/im= AH/im(RT) + AH/im (RC1) + AH/im (RC2) + AH/im(RK)=35+8+12+120=175[ore];

Unde:

AH/im(RT), reprezintă numărul anual de ore de imobilizare la revizii tehnice;

AH/im (RC1), reprezintă numărul de ore de imobilizare la reparații curente de gradul 1;

AH/im (RC2), reprezintă numărul de ore de imobilizare la reparații curente de gradul 2;

AH/im(RK), reprezintă numărul de ore de imobilizare la reparații capitale.

Determinarea acestor numere anuale de ore de imobilizare se face cu urmatoarele formule:

AH/im(RT)= n(RT)*t(RT)=7*5=35[ore];

AH/im(RC1)= n(RC1)*t(RC1)=1*8=8[ore];

AH/im(RC2)= n(RC2)*t(RC2)=1*12=12[ore];

AH/im(RK)= n(RK)*t(RK)=1*120=120[ore];

Unde:

n(RT), n(RC1), n(RC2), n(RK), reprezintă numărul de revizii tehnice, de reparații curente de gradul 1, de reparații curente de gradul 2, respectiv de reparații capitale;

t(RT), reprezintă durata unei revizii tehnice, t(RT)=5[ore];

t(RC1), reprezintă durata unei reparații curente de grad 1, t(RC1)=8[ore];

t(RC2), reprezintă durata unei reparații curente de grad 2, t(RC2)=12[ore];

t(RK), reprezintă durata unei reparații capitale, t(RK)=120[ore].

Determinarea numărului de revizii si reparații:

n(RT)=(Pa* zl/a* lmz) / l (RT)=(3*250*126) / 15000=7;

n(RC1)=(Pa* zl/a* lmz) / l (RC1)= (3*250*126) / 30000=1;

n(RC2)=(Pa* zl/a* lmz) / l (RC2)= (3*250*126) / 40000=1;

n(RK)=(Pa* zl/a* lmz) / l (RK)= (3*250*126) / 100000=1;

Unde:

Pa, reprezintă parcul activ de vehicule;

lmz, reprezintă parcursul mediu zilnic, lmz=lmt*n(c/z)=42*3=126Km;

n(c/z), reprezintă numărul de curse pe zi, n(c/z)= tl/z / tc=8/3.6=2.23[curse/zi];

tc, reprezintă durata unui ciclu de transport, tc=2*(tinc+tm)=2*(0.4+1.4)=3.6[ore];

tm, reprezintă timpul de mers, tm=lmt/V=42/30=1.4[ore];

tinc, reprezintă timpul de încarcare la depozit, tînc=0.4[ore];

l (RT), reprezintă distanța după care se efectueaza o revizie tehnica, l (RT)=15000Km;

l(RC1), reprezintă distanța după care se efectueaza o reparație curentă de gradul 1, l(RC1)=30000Km;

l(RC2), reprezintă distanța după care se efectueaza o reparație curentă de gradul 2, l(RC2)=40000Km;

l(RK), reprezintă distanța după care se efectueaza o reparație capitală, l(RK)=100000Km;

CAPITOLUL 7

STRUCTURAREA BAZELOR DE DATE PENTRU GESTIUNEA CERERILOR ȘI PROCESELOR DE DISTRIBUȚIE

7.1 PROIECTAREA BAZEI DE DATE AFERENTE SISTEMULUI

Dezvoltarea metodelor și tehnicilor de organizare a datelor a fost determinată pentru a avea un acces cât mai rapid și usor la un volum din ce în ce mai mare de date.

În esență baza de date reprezintă una sau mai multe colecții de date despre obiectele care intervin în diverse aplicații, împreuna cu descrierea lor și a relațiilor logice dintre ele.

Sistemelor de gestiune a bazelor de date , ca elemente componente ale sistemelor informatice, le revin urmatoarele sarcini :

Asigurarea independenței datelor

Independența datelor față de aplicație este necesară deoarece aplicații diferite au nevoie de modele externe distincte ale acelorași date.

Evitarea redundanței datelor

Prin aceasta se urmarește eliminarea înregistrării de mai multe ori a aceleiași informații sau a informațiilor care se pot deduce logic unele din altele.

Menținerea corectitudinii și consistenței datelor

Reprezentarea cât mai fidelă a informației se efectuează prin validarea sintactică și semantică a datelor introduse și prin eliminarea contradicțiilor în reprezentarea lor.

Creșterea unor posibilități sporite de utilizare a datelor

Acest aspect urmărește :

Accesul partajat la date a mai multor utilizatori sau aplicații care rulează pe medii de calcul diferite ;

Posibilitatea utilizării datelor fară a fi necesară cunoașterea întregii structuri a bazei de date ;

Implementarea unor limbaje performante de interogare, care să permită criterii multiple de selecție ;

Includerea unor generatoare de aplicații, editoare de rapoarte și reprezentări grafice. Asigurarea integrității datelor

Sistemele de gestiune a bazelor de date trebuie să dispună de posibilitați de prevenire a ștergerii accidentale și de refacere a bazei de date după un incident .

Creșterea securitații datelor

Securitatea datelor presupune imposibilitatea accesului neautorizat la date. Sistemul de gestiune a bazei de date trebuie să prevadă posibilitatea identificării utilizatorului și a stabilirii modului de acces la date.

Structura bazei de date :

Tabele:

Interogari:

Notă explicativă:

Scrisoarea de transport (AWB-Airway Bill) este documentul care însoțește orice expediere și are un cod unic de identificare pentru fiecare client în parte, ce permite urmărirea expedierii de către acesta.

Scrisoarea de transport (AWB) contine datele de identificare ale expedierii:

Destinatar: denumire, adresa de contact, țara, județ, localitate, cod poștal;

Expeditor: denumire, adres de contact, tara, judet, localitate, cod postal, persoana de contact cu datele de identificare;

Cine plateste;

Numarul de plicuri/colete/paleți, greutate și descrierea conținutului;

Marfa este sau nu asigurată și care este valoarea;

Instrucțiuni privind serviciile adiționale;

Data ridicarii expedierii.

7.2 PARTIULARITAȚILE SISTEMELOR INFORMATICE GEOGRAFICE

Sistemele informatice geografice (GIS – Geographic Information System) reprezintă o colecție de resurse hardware, software și baze de date care permit importarea, stocarea, editarea, prelucrarea și analiza datelor geografice și a atributelor asociate acestor date. Cu instrumentele GIS se pot prelucra orice tip de date, dar în special date geografice referențiate la sisteme de coordonate geografice. Una dintre principalele particularități ale acestor sisteme constă în capacitatea de a suprapune seturi de date organizate pe straturi tematice (layer-e), fiecare strat conținând informații despre un anumit tip de obiecte sau elemente geografice. O altă particularitate importantă constă în posibilitatea asocierii reprezentărilor geografice a unei baze de date cu atribute (numite adesea date non-geografice), care descriu proprietățile entităților geografice. Aceste proprietăți permit structurarea informațiilor care caracterizează un teritoriu și activitățile din acel teritoriu și realizarea unor analize ale căror rezultate pot fi reprezentate pe hărți.Sistemele informatice geografice pot fi utilizate în diferite domenii, cum ar fi: planificare urbană, transporturi, managementul resurselor, evaluarea efectelor asupra mediului, cartografie, topografie ș.a. Metodele de bază pentru analiza datelor incluse în hărțile realizate în medii GIS se grupează în patru categorii (Wartian et al. 1994):

clasificarea valorilor pe un nivel de reprezentare (layer) a unei hărți existente, pentru a crea noi variabile;

suprapunerea a două sau mai multe niveluri de reprezentare pentru a crea noi seturi de frontiere și reprezentări;

calcularea distanțelor, determinarea conectivității sau accesibilității diferitelor obiective reprezentate pe hartă, în funcție de un atribut;

gruparea condițiilor din vecinătatea zonelor studiate (numite adesea și contextul vecinătăților).

Procedurile GIS permit prelucrarea eficientă a datelor și reprezentarea grafică, pe baza căreia se pot identifica eventualele erori de formalizare a rețelelor de transport, înainte ca acestea să afecteze modelarea. De asemenea, reprezentarea rezultatelor în fiecare etapă a modelării permite verificarea relațiilor de conectivitate definite între rețelele modale. Datele prelucrate în GIS sunt organizate în baze de date geografice. Aceste baze de date pot fi considerate ca o colecție de date referențiate geografic care modelează spațiul real.

Bazele de date definite în GIS conțin două categorii de date:

1. date geografice (spatial data) care permit localizarea:

– stochează coordonatele x,y;

– sunt necesare pentru a obține informații legate de amplasare și tipul de obiect, precum și informații legate de distanțele între obiecte;

2. atribute – care permit descrierea obiectelor :

– stochează orice tip de date (text, numeric) în tabele;

– oferă informații despre caracteristicile cantitative și calitative ale obiectelor.

Datele geografice:

Pentru modelarea spațiului geografic trebuie specificată în mod unic poziția fiecărei entități. Pentru aceasta trebuie definit pentru fiecare set de date geografice un sistem de coordonate. În cazul unor suprafețe cu arii mici se poate utiliza un sistem de coordonate local, pentru suprafețe cu arii mari trebuie însă definit un sistem de coordonate recunoscut.

Datele utilizate în GIS au formate diferite și sunt stocate în diferite moduri. GIS oferă instrumente pentru integrarea datelor din formate diferite pentru a fi comparate și analizate. Datele sursă sunt obținute prin digitizare, prin scanare, din fișiere care conțin fotografii aeriene sau imagini satelitare sau din baze de date geografice existente (fig. 7.2).

Atributele:

Atributele se referă la proprietățile entităților geografice și sunt numite adesea date non-geografice, deoarece ele nu includ informații referitoarea la amplasarea geografică. Cu ajutorul atributelor non-geografice se descriu calitatea sau cantitatea unei mărimi într-un anumit punct sau zonă geografică. Datele non-geografice pot fi definite cu unul din următoarele tipuri:

Text – șir de caractere (se ține seama de tipul caracterelor – mici/mari);

Numeric

real – single/double precision;

întreg – short (16 bit) or long (32 bit);

Dată – format zz/ll/aaaa.

Atributele sunt memorate în tabele; fiecare layer cu date vectoriale are o tabelă de atribute asociate obiectelor geografice prin coduri (ID). Fiecare linie din tabela de atribute corespunde unei înregistrări (unui obiect geografic), fiecare coloană corespunde unui câmp.

Fig. 7.2. Proceduri pentru obținerea bazelor de date geografic

Dezvoltarea seturilor de date necesare modelării rețelei de transport rutier:

Sistemele informatice geografice (GIS) pot prelucra orice tip de date, dar în special date geografice referențiate la sisteme de coordonate geografice. Una din principalele particularități ale acestor sisteme constă în capacitatea de a suprapune seturi de date organizate pe straturi tematice (layere), care conțin informații despre un anumit tip de obiecte sau elemente. O altă particularitate importantă constă în posibilitatea asocierii reprezentării geografice a unei baze de date cu atribute (numite și date non-geografice) care descriu proprietățile entităților geografice. Având în vedere aceste caracteristici, procedurile GIS sunt adecvate pentru modelarea rețelelor de transport intermodal, care necesită prelucrarea unui volum mare de date și reprezentarea rețelelor de transport. Utilizând proceduri GIS a fost formalizată rețeaua virtuală pe baza rețelei rutiere și feroviare din România. A fost propusă astfel o rețea de transport rutier pentru care au fost comparate rute de transport rutier in functie de distanta si cost.

Modelul dezvoltat poate fi folosit pentru identificarea consumului de energie, a costurilor de operare, a timpilor de transport rutier. Rutele ce parcurg rețeaua nu sunt caracterizate numai de distanta, timp sau costuri, pot fi caracterizate si de energia consumata sau de emisii ( emisii de dioxid de carbon, oxizi de azot, monoxid de carbon).

Crearea shapefile-urilor ce vor fi folosite ca baza pentru crearea setului de date pentru rețeaua rutieră:

Vom folosi un set de unelte ce permite utilizând softul ArcGis să folosim datele de pe OpenStreetMap stocându-le in baze de date.

OpenStreetMap are limtă pe cat de multe date putem downloada deodata. De asemenea downloadarea unor date pentru niște suprafețe întinse poate dura foarte mult. Pentru stocarea rețelei stradale a Bucureștiului introducem in ArcMap un Basemap, după ce s-a localizat zona de interes, dăm click pe butonul "System Toolboxes" și expandăm toolbox-ul OpenStreetMap. Se acceseaza modelul numit “Download, Extract, and Symbolize OSM Data”, care ne permite sa downloadăm datele și le pregătește pentru eventualele modificări.

Se vor introduce parametrii după cum urmează:

În câmpul 'Extent of data download' selectăm 'Same as Display'.

În câmpul 'Target Feature Dataset' se selectează baza de date în care se lucrează si se denumeste noul feature dataset.

În câmpul 'OSM Group Layer' se lasă valoarea valoarea inițială.

După ce s-au introdus parametrii, click Ok. Modelul va începe să ruleze. După ce procesul va fi completat, data OpenStreetMap va fi adaugată ca layere în data frame.

7.2.1 Crearea setului de date pentru rețeaua rutieră

Click pe setul de date Rețea rutieră.

Click dreapta pe setul de date Rețea rutieră și click New > Network Dataset.

Configuratorul New Network Dataset se deschide.

7.2.2 Denumirea rețelei și selectarea surselor

Scriem ,,Rețea_rutieră_București” ca nume al setului de date al rețelei

Selectam clasele care vor fi definite ca surse in rețea.

7.2.3 Configurarea conectivității

Click pe butonul Connectivity pentru a modifica modelul de conectivitate al rețelei

2. Configurăm rețeaua ca in figura de mai jos, unde layer-ul “roads_1” reprezintă layer-ul de tip linie cu strazile Bucureștiului iar layer-ul “pct” reprezintă layer-ul de tip punct cu coordonatele depozitului cât și ale destinațiilor.

7.2.4 Crearea și configurarea atributelor rețelei

Scopul acestui set de date al rețelei este de a modela costurile, duratele și distanțele atât pentru transportul rutier cât și pentru transportul feroviar, astfel încât atunci când vom efectua analizele rețelei să putem alege ruta optimă în funcție de costuri, durate sau distanțe.

7.2.5 Adăugarea atributului „Durată”

1. În tabela Attributes click Add…

2. În câmpul Name scriem Durată , selectăm Cost la Usage Type, Hours la Units, Double la Data Type.

3. Click pe atributul Durată, click Evaluators.

(Considerăm viteza medie a unui autocamion ca fiind de 30 km/h)

Selectam Puncte, click dreapta, selectăm Type > Field, selectăm Value > Expression.

În câmpul Value= introducem ,,0,5” , reprezentând durata medie de staționare a unei autoutilitare pentru descarcare.

Selectăm Roads From-To și Roads To-From, click dreapta, selectăm Type > Field, selectăm Value > Expression.

În câmpul Value= introducem „([Lungime])/30”, unde

[Shape_Leng] este un atribut al shapefile-ului Roads ce stochează lungimea fiecărui segment din shapefile. [km]

30 este viteza medie a unei autoutilitare. [km/h]

7.2.6 Adăugarea atributului „Distantă”

1. În tabela Attributes click Add…

2. În câmpul Name scriem Distanta , selectăm Cost la Usage Type, Kilometers la Units, Double la Data Type.

3. Click pe atributul Distanta, click Evaluators.

Selectam Roads From-To și Roads To-From, click dreapta, selectăm Type > Field, selectăm Value > Expression.

În câmpul Value= introducem ,, [Lungime]”

[Lungime] este un atribut al shapefile-ului Roads ce stochează lungimea fiecărui segment din shapefile. [km]

7.2.7 Adăugarea atributului „Cost”

1. În tabela Attributes click Add…

2. În câmpul Name scriem Cost , selectăm Cost la Usage Type, Unknown la Units, Double la Data Type.

3. Click pe atributul Cost, click Evaluators.

(Considerăm viteza medie a unui autocamion ca fiind de 30 km/h și consumul ca fiind constant la aceasta viteza. Se considera ca utilizarea drumurilor principale, din cauza congestiei, va mări consumul de carburant cu 20% față de valorile normale, fiind provocat de plecari de pe loc și staționări repetate, de asemenea se considera ca utilizarea drumurilor secundare vor mări consumul de carburant cu 10% și de aceea vom seta modelul de a folosi in principal drumurile necirculate pentru obținerea unui consum de carburant cât mai mic. )

Selectam Roads From-To și Roads To-From, click dreapta, selectăm Type > Field, selectăm Value > Expression.

În câmpul Value= introducem „([Consum]*[Lungime])”, unde

[Lungime] este un atribut al shapefile-ului Roads ce stochează lungimea fiecărui segment din shapefile. [km]

[Consum] reprezinta un atribut adăugat fiecarui segment de drumuri in funcție de atributul ,,Type”. Dând click-dreapta pe layer-ul Roads, selectam Open Attributes table, selectam coloana Consum, click dreapta si selectăm Field Calculator și completam cu codul:

Dim Valoare_consum

If [type] = "primary" Then

Valoare_consum = "1.2"

elseif [type] = "secondary" Then

Valoare_consum = "1.1"

else

Valoare_consum = "1"

end if

După configurarea seturilor de date ale rețelei, trebuie s-o construim.

7.2.8 Adăugarea atributului „Cost extern minim accidente”

1. În tabela Attributes click Add…

2. În câmpul Name scriem Cost_extern_minim_accidente , selectăm Cost la Usage Type, Unknown la Units, Double la Data Type.

3. Click pe atributul Cost_extern_minim_accidente, click Evaluators.

Selectam Roads From-To și Roads To-From, click dreapta, selectăm Type > Field, selectăm Value > Expression.

În câmpul Value= introducem ,, 0.032*[Lungime]”

[Lungime] este un atribut al shapefile-ului Roads ce stochează lungimea fiecărui segment din shapefile. [km]

Valoarea 0.032 reprezintă costul pe kilometru în euro pe vehicul.

7.2.9Adăugarea atributului „Cost extern maxim accidente”

1. În tabela Attributes click Add…

2. În câmpul Name scriem Cost_extern_maxim_accidente , selectăm Cost la Usage Type, Unknown la Units, Double la Data Type.

3. Click pe atributul Cost_extern_maxim_accidente, click Evaluators.

Selectam Roads From-To și Roads To-From, click dreapta, selectăm Type > Field, selectăm Value > Expression.

În câmpul Value= introducem ,, 0,11*[Lungime]”

[Lungime] este un atribut al shapefile-ului Roads ce stochează lungimea fiecărui segment din shapefile. [km]

Valoarea 0.11 reprezintă costul pe kilometru în euro pe vehicul.

7.2.10Adăugarea atributului „Cost extern minim zgomot”

1. În tabela Attributes click Add…

2. În câmpul Name scriem Cost_extern_minim_zgomot , selectăm Cost la Usage Type, Unknown la Units, Double la Data Type.

3. Click pe atributul Cost_extern_minim_zgomot, click Evaluators.

Selectam Roads From-To și Roads To-From, click dreapta, selectăm Type > Field, selectăm Value > Expression.

În câmpul Value= introducem ,, 0,07*[Lungime]”

[Lungime] este un atribut al shapefile-ului Roads ce stochează lungimea fiecărui segment din shapefile. [km]

Valoarea 0.07 reprezintă costul pe kilometru în euro pe vehicul.

7.2.11Adăugarea atributului „Cost extern maxim zgomot”

1. În tabela Attributes click Add…

2. În câmpul Name scriem Cost_extern_minim_zgomot , selectăm Cost la Usage Type, Unknown la Units, Double la Data Type.

3. Click pe atributul Cost_extern_minim_zgomot, click Evaluators.

Selectam Roads From-To și Roads To-From, click dreapta, selectăm Type > Field, selectăm Value > Expression.

În câmpul Value= introducem ,, 0,31*[Lungime]”

[Lungime] este un atribut al shapefile-ului Roads ce stochează lungimea fiecărui segment din shapefile. [km]

Valoarea 0.31 reprezintă costul pe kilometru în euro pe vehicul.

7.2.12Adăugarea atributului „Emisii CO2”

1. În tabela Attributes click Add…

2. În câmpul Name scriem Emisii_CO2 , selectăm Cost la Usage Type, Unknown la Units, Double la Data Type.

3. Click pe atributul Cost_extern_minim_zgomot, click Evaluators.

Selectam Roads From-To și Roads To-From, click dreapta, selectăm Type > Field, selectăm Value > Expression.

În câmpul Value= introducem ,, 0,221*[Lungime]”

[Lungime] este un atribut al shapefile-ului Roads ce stochează lungimea fiecărui segment din shapefile. [km]

Valoarea 221 reprezintă numărul de grame de CO2 emis în urma parcurgerii unui kilometru

1.Click Finish

O fereastră cu o bară de progres se deschide aratând ca Network Analyst creaza setul de date al rețelei.

Dupa ce rețeaua este creată, cere permisiunea de a o construi. Procesul de construire constă in determinarea elementelor rețelei conectate și caracterizate de atributele setului de date.

2. Click Yes

Dezvoltarea setului de date a fost efectuată și au fost adăugate în ArcCatalog două fișiere „Rețea_rutieră_București” și „Rețea_rutieră_București_Jonctions”,

7.3 Dezvoltarea modelului GIS pentru determinarea rutelor de transport rutier

Modelul GIS propus constituie un instrument pentru evaluarea indicatorilor de transport intermodal. Înainte de a se începe configurarea modelului, în ArcCatalog se creaza un shapefile de tip punct denumit „PCT” ce va conține punctual de origine și punctele de destinație pentru care modelul va calcula ruta.

7.3.1 Crearea modelului

Click pe butonul Catalog window   din bara de instrumente Standard .

În fereastra catalog Catalog, expandăm Toolboxes.

Click dreapta My Toolboxes și alegem New > Toolbox.

Scriem ModelulRețelei și apăsăm ENTER.

Click dreapta pe NetworkModel și click New > Model.

Un nou model apare in toolbox și fereastra Model se deschide.

Pentru obținerea rutelor primul pas este crearea layer-ului rutei și setarea proprietăților, urmatorul pas il reprezintă adăugarea de locații (opriri), în final setând rezolvarea și afișarea pe rețea.

7.3.2 Crearea layer-ului rutei si setarea proprietaților

1. În bara de meniu, click Geoprocessing > Search For Tools.

2. Click Network Analyst Tools în lista de toolbox-uri

3. Click Analysis în fereastra Search

4. Introducem link-ul Make Route Layer in fereastra Model ca în figura de mai jos

5. Dublu click în fereastra Model pe Make Route Layer.

Fereastra Make Route Layer se deschide si putem seta proprietațile.

6. Click pe Input analysis network și alegem Rețea_rutieră_București.

7. In lista Impedance attribute alegem atributul in funcție de care dorim să se facă ruta, în cazul nostru setăm Lungimea.

8. In lista Accumulators bifăm căsuțele pentru Consum, Lungime și Timp.

9. Click OK.

10. Click pe butonul Full View  . Întregul model este afișat.

7.3.3 Adăugarea de locații (opriri) layer-ului rută

Adăugam unealta Add Locations din fereastra Search in fereastra  Model.

Selectam OD layer-ul din fereastra Table Of Contents și-l adăugam in fereastra Model in stanga uneltei Add Locations.

In fereastra Model, click pe unealta Connect  .

Click OD și click Add Locations pentru a le conecta. Click Input locations când apare sub-meniul.

Folosind unealta Connect  , conectăm Route la Add Locations. Click Input network analysis layer în submeniul ce apare.

Click pe butonul Auto Layout  .

Modelul este aranjat într-o ordine logică.

Click pe butonul Full View  .

7.3.4 Introducerea uneltei de rezolvare a modelului

Adăugăm unealta Solve din fereastra Search în fereastra Model.

Folosind unealta Connect  , conectam layer-ul de ieșire, Network Analyst Layer, cu Solve. Click Input network analysis layer in sub-meniul care apare.

Click pe butonul Auto Layout  .

Click pe butonul Full View  .

Click pe unealta Select  .

Click dreapta pe layerul de ieșire al uneltei Solve, care este denumit Network Analyst Layer (2), si click Add To Display.

Această comandă seteaza modelul sa afișeze ruta pe ecran după rezolvare.

Structura întregului model se poate observa in figura de mai jos.

Fig.7.3.4 Schema logică a modelului dezvoltat in GIS

7.3.5 Executarea modelului pentru a găsi cea mai bună rută

Click pe butonul Save   pentru a salva modelul.

Click pe butonul Run  .

O fereastra de status apare cât timp ArgGIS efectuează analiza rutei.

Când se termină, închidem fereastra de status si fereastra Model astfel încât să putem analiza rezultatele.

Un nou layer-ruta este adăugat in fereastra Table Of Contents.

7.4 Aplicarea modelului dezvoltat pentru punctele de origine și destinație propuse

7.4.1 Determinarea itinerariului de transport rutier in funcție de drumul cel mai scurt între depozit și cei 12 clienti cu resedintele prezentate in anexa nr. 1

Se execută modelul configurat la pasul anterior având ca Impedance Attribute Lungimea , și se obține ruta din figura de mai jos.

Fig. (7.4.1) Itinerariul de transport in functie de drumul cel mai scurt

Pe baza datelor create s-a determinat itinerariul de transport rutier , format din transport rutier între punctul origine reprezentat de depozit, cei 12 clienti și puctul final reprezentat tot de depozit, in functie de drumul cel mai scurt.

7.4.2 Determinarea itinerariului de transport rutier in funcție de consumul minim între depozit și cei 12 clienti cu resedintele prezentate in anexa nr. 1

Se considera ca utilizarea drumurilor principale, din cauza congestiei, va mări consumul de carburant cu 20% față de valorile normale, fiind provocat de plecari de pe loc și staționări repetate, de asemenea se considera ca utilizarea drumurilor secundare vor mări consumul de carburant cu 10% și de aceea vom seta modelul de a folosi in principal drumurile necirculate pentru obținerea unui consum de carburant cât mai mic.

Se execută modelul configurat la pasul anterior având ca Impedance Attribute Consumul , și se obține ruta din figura de mai jos.

Fig. (7.4.2) Itinerariul de transport in functie de consumul minim

Pe baza datelor create s-a determinat itinerariul de transport rutier , format din transport rutier între punctul origine reprezentat de depozit, cei 12 clienti și puctul final reprezentat tot de depozit, in functie de consumul minim.

Tabelul 7.4.2. Compararea indicatorilor

Unde Cm= valoarea medie de carburant (exprimată in l/km) consumată de o autoutilitara.

Fig.(7.4A) Rutele de transport suprapuse in functie de consumul minim si drumul cel mai scurt

7.4.3 Compararea indicatorilor pentru itinerariile ce au ca atribut primordial drumul minim, respectiv consumul minim

În concluzie cele doua atribute, consumul minim și drumul cel mai scurt, atrag dupa sine costuri, ce implica cheltuieli, iar pentru buna desfasurare a sistemului, se va alege ruta care impune cele mai mici costuri, dupa cum se observa și în graficul de mai sus.

CAPITOLUL 8

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA A SOLUTIEI PROPUSE

8.1 Costul Transportului

Pentru o distanța medie de transport, lmt, cu un parcurs mediu zilnic, lmz, pentru parcul inventar, Pi, putem evalua costurile utilizatorului astfel :

[Ron]; (8.1a)

= 22278.48 + 103572+ 8700 + 67680 + 33000+ 247450.17 = 480452.8[Ron];

Unde:

CAM – cheltuieli cu amortismentul ;

CcLM – cheltuieli cu lubrifianți, combustibil și piese de schimb;

CI+R – cheltuieli cu întrținerea și reparațiile;

CS – cheltuieli cu salariile șoferilor;

CAS – cheltuieli cu asigurările;

8.1.1 Costul cu lubrifianți, combustibil și piese de schimb

Cheltuieli cu lubrifianți (U)

Numeroase studii demonstrează că viteza de deplasare și tipul suprafeței de rulare, respectiv tipul arterelor de circulație folosite au efect special asupra consumului de ulei.

Cheltuieli cu combustibilul (M)

Reprezintă cel mai important element al costului de operare al vehiculelor. Valoarea cantității de combustibil variază în funcție de tipul de vehicul, tipul zonei (drum sau autostradă), tipul de operare (liberă, medie, restricțională), viteza de operare, categoriile de declivități, tipul de îmbrăcăminte asfaltică, aliniamente și curbe.

Cheltuieli cu piesele de schimb (CPSMC)

Lipsa pieselor de schimb, poate duce la imobilizarea mașinilor, cu grave repercursiuni în derularea traficului și în servirea la timp a clienților.

Aceste costuri se pot exprima cu formula:

; (8.1b)

= 16518.6*5+26.46*10+[(16518.6*5+26.46*10)*0.25]=103572 [Ron];

Unde:

U – cantitatea anuală de ulei;

M – cantitatea anuală de motorină;

cm =5 ron/l – costul unui litru de motorină;

CPSCM – costul pieselor de schimb;

cu = 10 ron/l – costul unui litru de ulei;

kt=1.15 – coeficient de suplimentare;

[litri], (8.1c)

[litri] = (94500/100)*15.2*1.15 = 16518.6[litri];

unde: Le – lungimea anuală efectivă parcursă de vehiculele din parcul activ [km];

, (8.1d)

= 3* 250*126 = 94500 [km];

Pa – parcul activ;

Zl/a = 250 – zilele lucrătoare dintr-un an;

Lmz = 126 Km – parcursul mediu zilnic;

Cs = 15.2 l – consumul specific de motorină la 100 km;

, (8.1e)

= (94500/15000)*4*1.05 = 26.46 [litri];

unde: lu – distanța după care se face schimbul de ulei = 15000 km;

q – capacitatea băii de ulei = 4 litri;

(1+s) – coeficient de suplimentare = 1,05;

8.1.2 Costul cu întreținerea și reparațiile

, (8.1.2a)

= 7*800+1*900+1*1000+1*1200 = 8700[Ron];

unde: nRT, nRC1, nRC2, nRK, – numărul de revizii tehnice, de repararații curente de gradul 1, de reparații curente de gradul 2, respectiv numărul de reparații capitale.

cRT – costul unei revizii tehnice = 800 Ron;

cRC1 – costul unei revizii curente de gradul 1 = 900 Ron;

cRC2 – costul unei revizii de gradul 2 = 1000 Ron;

cRK – costul unei reparații capitale = 1200 Ron;

n(RT)=(Pa* zl/a* lmz) / l (RT)=(3*250*126) / 15000=7;

n(RC1)=(Pa* zl/a* lmz) / l (RC1)= (3*250*126) / 30000=1;

n(RC2)=(Pa* zl/a* lmz) / l (RC2)= (3*250*126) / 40000=1;

n(RK)=(Pa* zl/a* lmz) / l (RK)= (3*250*126) / 100000=1;

– distanța după care se efectuează o revizie tehnică = 15000 km;

– distanța după care se efectuează o reparație curentă de gradul 1 = 30000 km;

– distanța după care se efectuează o reparație curentă de gradul 2 = 40000 km;

– distanța după care se efectuează o reparație capitală = 100000km;

8.1.3 Costul cu amortizarea investiției

Pentru a achiziționa cele 4 autovehicule necesare transportului de produse ale magazinului on-line, Vivre, este nevoie de o investiție de 4*9000 Euro . Pentru stingerea acestei datorii se propune un program cu durata de 10 ani, iar plata se face anual în rate egale. Dobânda anuală este de 6%, de unde rezultă că se plătește o rată anuală calculată cu formula :

, (8.1.3a)

I – valoarea împrumutului ;

i – rata dobânzii ;

n – perioada de creditare ;

8.1.4 Costul cu salarizarea personalului

Pentru desfășurarea activității de transport între depozit și magazinele de desfacere și invers se propune o echipă alcatuită din :

șef coloană = 1 angajat;

mecanic = 1 angajat;

tinichigiu = 1 angajat;

electrician = 1 angajat;

șoferi = nr de vehicule active;

Cheltuielile cu salariile se pot estima astfel :

(8.1.4a)

Unde : – kS – coeficient de suplimentare a salariilor =1.2;

– – suma salariilor angajaților ;

Se propun urmatoarele salarii :

șef coloană – 800 Ron ;

mecanic – 800 Ron ;

tinichigiu – 800 Ron ;

electrician auto –800 :

șoferi –1500Ron ;

Cs = 12*1.2*4700 = 67680 Ron/an.

8.1.5 Costul cu asigurările vehiculelor

Asigurările se consideră ca fiind 0.1 din valoarea vehiculului :

(8.1.5a)

Vi – valoarea vehiculului ;

CAS = 0.1*3*(25000*4.4) = 33000 Ron/an;

8.1.6 Alte cheltuieli

Pentru ca sistemul auto proiectat sa asigure transportul produselor între depozitul Vivre si clienți, vom suplimenta cu 25% fondurile de cheltuieli.

Aceasta suma suplimentara trebuie sa acopere în primul rand plata unor taxe catre stat pentru obținerea licentelor necesare desfașurării activitații de transport.

Se poate scrie astfel:

(8.1.6a)

Unde:

k=25% , reprezintă coeficientul de suplimentare;

(8.1.6b)

CAL = (760864.7+103572+8700+83664+33000)*0.25 = 247450.17 [Ron].

8.2 Analiza financiară

8.2.1 Calculul veniturilor anuale

Cunoaștem faptul ca în total , vehiculele care asigură distribuția de la depozit, la clienti parcurg anual (în 250 de zile lucratoare pe an), 10500 km. Ținand cont de faptul ca Vivre percepe un tarif de 14 Ron/km pentru produsele ce nu depășesc 5kg, iar pentru cele ce depășesc aceasta valoare, ponderea este de 1leu/kg, rezulta o medie estimata de către magazinul on-line de 50 Ron/km. Astfel razultă faptul ca venitul total anual de pe urma transportului marfurilor de la depozit la clienti este de 525000 Ron/an.

8.2.2 Determinarea indicatorilor eficienței economice

Analiza cost – beneficiu este cea mai raspândită metodă de apreciere a eficienței financiare. Această analiză presupune:

– o anumită perioadă de studiu numită orizont de prognoză ;

– valoarea beneficiilor financiare pentru fiecare intervar de referință al analizei;

– costurile corespunzătoare fiecărui interval de referință al analizei;

Indicatorii eficienței financiare si economice sunt:

– venitul net actualizat (VNA) ;

– raportul beneficiu – cost (B/C) ;

– rata internă de rentabilitate (RIR) ;

– termenul de recuperare al investiției ;

Perioada în care se preconozează amortizarea investiției va fi de 10 ani, iar rata de actualizare va fi considerată 8 %.

Tabelul 8.2.2 Determinarea venitului net actualizat :

În urma analizei financiare a parcului de vehicule, a rezultat VNA+ = 164421.73 Ron obținut pentru o rată de amortisment imin = 8% si VNA – = -2482.8 Ron pentru o rată de amortisment imax = 37%.

VNA+ = 164421.73 Ron,

, (8.2.2a)

RIR=0.08+(0.37-0.08)*[164121.73/(164121.73+2484.8)]=36.5%,

B/C = ΣVNA+/Σcosturi = 164121.73/158400= 1.036

CONCLUZII

În lucrarea de față se propune proiectarea unui sistem de distribuție pentru produsele comandate on-line. Studiul de caz s-a realizat pentru magazinul on-line, S.C. Vivre Deco, ce constă în distribuția pieselor de mobilier și decorațiuni interioare în Municipiul București. Pentru aceasta, mai intai s-a ales un exemplu de produse ce urmau a fi expediate clienților, iar apoi s-a efectuat un studiu al caracteristicilor produselor distribuite.

După acest prim pas, s-au analizat posibilii factori ce ar putea să influențeze parcursul livrărilor, precum și alegerea mijloacelor de transport și determinarea numarului necesar pentru efectuarea distribuției produselor comandate de cei 12 clienți din exemplul dat, în timp de o zi. Mijloacele de tranport care au satisfacut cele mai multe dintre cerințe (costuri minime, volum de marfă transportată, preț de achiziție etc) au fost determinate , prin metoda Electre , ca fiind autovehiculele Volkswagen Crafter, cu o capacitate maximă admisă de 3.5 tone.

A fost prezentată și legislația privind tratarea returnărilor produselor de către clienți, înapoi către depozitul Vivre, concluzionând faptul că toate aceste drepturi de returnare a produselor din diferite motive, aparțin strict clientului, iar magazinul on-line Vivre nu își rezerva dreptul de a prelua produsele ce doresc a fi returnate de către clienți, de la fiecare în parte. În concluzie clienții ce doresc a returna diferite produse către Vivre, își rezervă și acest drept.

Structura bazelor de date pentru gestiunea cererilor s-a realizat în programul Access, iar determinarea rutelor de transport rutier s-a realizat în funcție de exemplul dat, folosindu-se modelul GIS. Cu ajutorul acestui model s-au determinat rutele între depozit si clienți, în funcție atât de consumul minim, cât si de drumul minim.

După realizarea soluției propuse, s-a efectuat analiza economico-financiară a parcului de vehicule ce se doreste a fi achiziționat, magazinul on-line, Vivre, nedispunând de autovehicule proprii cu care să își desfășoare activitatea. S-a ajuns la concluzia că pentru deservirea celor 12 clienți din exemplul dat, într-o zi, depozitul Vivre are nevoie de un parc activ de vehicule format din 3 mijloace de transport și de un parc imobilizat format dintr-un singur mijloc de transport.

În urma analizei financiare a parcului de vehicule, a rezultat VNA+ = 164421.73 Ron obținut pentru o rată de amortisment imin = 8% si VNA – = -2482.8 Ron pentru o rată de amortisment imax = 37%, RIR=0.08+(0.37-0.08)*[164121.73/(164121.73+2484.8)]=36.5%, B/C = ΣVNA+/Σcosturi = 164121.73/158400= 1.036 >1 (proiect acceptat).

Bibliografie

[1.] Costescu, D. , Note de curs ,,Sisteme integrate GIS/GPS’’, 2013

[2.] Ghibuțiu, A. (coordonator), Pencea S. și Boureanu M., ,,Comerțul electronic – mijloc de integrare în economia globală’’, 2002

[3.] Legea comerțului electronic nr. 365/2002 privind comerțul electronic, Monitorul Oficial nr.483 din data de 5 iulie 2002

[4.] . Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulație a acestor date, Monitorul oficial nr. 790/12.12.2001

[5.] Mesniță, G. , ,,Introducere în afaceri electronice’’, 2002

[6.] Popa, M. , Note de curs ,,Analize economice în transporturi’’, 2015

[7.] Patriciu, V.V. , ,,Sisteme electronice de plăți’’, 2002

[8.] Raicu, Ș. , ,,Sisteme de transport’’, 2007

[9.] Roșca, E. , ,,Baze de date’’, 2001

[10.] Tănăsuică, M. , Note de curs ,,Transport multimodal’’, 2015

[11.] ***Website ArcGis Platform: http://www.esri.com/

[12.] ***Website Curs Comerț: http://www.aut.upt.ro/

[13.] ***Website Legi privind returnarea produselor: http://www.legi-internet.ro/

[14.] ***Website Vivre: http://www.vivre.ro/

Anexa nr.1