Proiectarea unui Motor cu Aprindere prin Scanteie [310972]
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
INDUSTRIALA SI MARITIMA
SPECIALIZAREA AUTOVEHICULE RUTIERE
CALCULUL MOTORULUI DE MOTOSTIVUITOR TOYOTA MODEL 02-8FGF15
PROIECTAREA SI AMENAJAREA UNUI ATELIER DE DEZMEMBRARI DE AUTOVEHICULE
PROIECT DE LICENTA
COORDONATOR ABSOLVENT: [anonimizat]. Univ. Ec. Dr. [anonimizat]. 1 CALCULUL TERMIC AL UNUI MOTOR CU APRINDERE PRIN SCANTEIE…………………………………….………………………………… 6
1.1. Alegerea parametrilor initiali…………………………………………….. 6
1.2. Parametrii procesului de schimbare a gazelor……………………….….. 7
1.3. Parametrii procesului de comprimare…………………………………….. 7
1.4. Parametrii procesului de ardere……………………..…………………… 8
1.5. Destinderea …………………………..……………………………………… 10
1.6. Parametrii principali ai motorului …………………….….……………… 10
1.7. Dimensini fundamentale ale motorului………………………………….. 11
1.8. Diagrama indicată ……………………………….……………………..… 12
1.10. [anonimizat]………………………. 22
1.11 Caracteristica externa…………………………………………………………………….. 45
CAP. 2 CALCULUL ORGANOLOGIC ………………………………………..…. 48
2.1. Blocul motor si chiulasa ……..……………………………………….……… 48
2.2. Calculul cilindrului motorului ……………………………………………… 49
2.3. Calculul pistonului…….……………..…………………………………….. 50
2.4. Calculul boltului de piston …………………………………………………. 52
2.5. Calculul segmentilor ………………………………..…………………………. 57
2.6. Calculul bielei………………………………………………………………. 59
2.6.1. Calculul suruburilor de biela ….………………………………………….. 67
2.7 Calculul arborelui cotit …………………………………..……………………. 68
2.8. Calculul mecanismului de distributie………………………………………. 76
2.8.1.Calculul arborelui de distributie ………………………………………….. 81
CAP.3 AMENAJAREA UNUI ATELIER DE DEZMEMBRARI DE
AUTOVEHICULE PE O SUPRAFATA DE 800MP…………….…………….82
3.1 Schema autorizării funcționării unui atelier de dezmembrare auto
3.2 Identificarea unei locații. Ce aspecte trebuie avute în vedere
3.3 Alegerea unei forme de organizare a activității
3.4 Autorizarea activității la Registrul Comerțului
3.5 Avize și autorizații necesare
3.5.1 Autorizația de la Registrul Auto Român ( RAR)
3.5.2 Autorizația de mediu precum și alte obligații în acest domeniu
3.5.3 Aspectele legate de protecția muncii
3.5.4 Aspecte legate de situațiile de urgență – P.S.I. și Protecție Civilă
3.5.5 Obligația ce îi revine operatorului economic (pers. juridică) [anonimizat]
3.5.6 Obținerea acordului de funcționare din partea primăriei locale
3.5.7 Obligația înscrierii la Ministerul Economiei
3.6 Proceduri specifice activității desfășurate
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………. 109
CAP. 1. [anonimizat] " calculul ciclului de lucru al motorului ", se efectueaza în scopul determinări anticipate a parametrilo proceselor ciclului motor, a indicilor energetici și de economicitate, a presiunii gazelor în cilindrii motorului. Aceste date ale clculului permit stabilirea dimensiunilor fundamentale ale motorului, trasarea diagramei indicate și efectuarea calculelor de rezistență a principalelor piese ale motorului.
Această metodă se poate aplica atât in stadiul de proiectare, cât și in cel de perfecționare a prototipului. Datele inițiale necesare pentru calculul ciclului de lucru al unui motor in stare de proiect se estimează după rezultatele cercetărilor efectuate pe motoare analoage.Coincidența rezultatelor calculului cu acelor obținute prin încercarea motorului depinde de alegera corectă a parametrilor inițiali, estimate dificilă îndeosebi când se realizează motoarele de construcție originala.
In cele ce urmează se prezintă calculul termic al motorului de motostivuitor marca TOYOTA MODEL 02-8FGF15 in tabelul 1.1 având urmatoarele caracteristici:
Tabelul 1.1
Alegerea parametrilor initiali
Aceste valori sunt trecute in tabelul 1.2:
Tabelul 1.2
Parametrii procesului de schimb a gazelor
Se alege urmatoarele marimi care sunt trecute in tabelul 1.3:
Tabelul 1.3
In continuare se calculează coeficientul gazelor reziduale:
0,0587
Temperatura la sfârșitul admisiei va fi:
364,44206 K
Coeficientul de umplere:
0,9673795
1.3. Parametrii procesului de comprimare
Se adoptă pentru coeficientul politropic de comprimare 1,39
Presiunea la sfârșitul comprimării:
0.085*10^6*9^1,39 = 4716321
Temperatura la sfarșitul comprimării:
858,58455K
1.4. Parametrii procesului de ardere
Se adoptă următoarea compoziție a benzinei care este trecuta I tabelul 1.4:
Tabelul 1.4
Se vor mai alege următorii parametrii care sunt trecuti in tabelul 1.5:
Tabelul 1.5
Aerul minim necesar arderii a 1 kg de combustibil se calculează :
0,5049603
Cantitatea de aer necesar arderii:
0,5049603
Coeficientul teoretic de variație molară a incărcăturii proaspete λ<1 :
0,9907839
Coeficientul real de variație molară a incărcăturii praspete :
0,9912949
Căldura specifică molară medie a amestecului inițial :
C'mv=20+17,4*10^-3*Tc= 34,939371
Căldura specifică molară medie a gazelor de ardere pentru λ>1 :
Caldura specifica degajata de ardera incompleta :
Qai=Qi-ΔQai=Qa-61000*(10-l)=43500-61000*(1-0,85)= 43500 kj/kg
Temperatura la sfârșitul arderii rezultă din următoarea ecuație :
Tz= 2960 K
Presiunea la sfârșitul arderii :
6573706,7
Tinand cont de rotunjirea diagramei:
5587650,7 N/m^2
Coeficientul de corectie a presiunii :
Φz= 0,85
Gradul de crestere a presiunii:
3,6474917
1.5 Destinderea
Se adoptă coeficientul politropic al destinderii:
n2=1.3
Presiunea la sfârșitul destinderii:
377828,8
Temperatura la sfârșitul destinderii:
1531,1543K
1.6 Parametrii principali ai motorului
Se adopta urmatoarele valori care sun trecute in tabelul 1.6 :
Tabelul 1.6
Presiunea medie a ciclului teoretic :
1287973,7 N/m^2
1249334,5 N/m^2
Randamentul indicat al motorului:
0,3126862
Presiunea medie efectivă:
1224347,8
Randamentul efectiv al motorului:
0,3064324
Consumul specific efectiv de combustibil :
0,2700713 kg/kWh → 270,07 g/kWh
1.7 Dimensini fundamentale ale motorului. Se adoptă raportul cursă alezaj
0.9
Capacitatea cilindrică necesară:
0,520 dm^3
Se determina alezajul și cursa:
84 mm
76 mm
Viteza medie a pistonului:
6.58
Cilindreea totală a motorului:
Puterea litrică:
18.26
1.8 Diagrama indicată
Volumul la sfarsitul cursei de admisie:
Volumul la sfârșitul compresiei:
0,0644
Se traseaza izocorele: Vb=Va
Vc=Vz
Politropa ac care reprezintă procesul de comprimare se trasează prin puncte:
Politropa destinderii zb se trasează analog:
Valorile sun trecute in tabelul 1.7
Tabelul 1.7
Fig. 2.8.1 Diagrama indicata
1.9. Cinematica mecanismului bielă-manivelă
Analizele cinematice și calculul dinamic al mecanicsmului bielă-manivelă sunt necesare pentru determinarea forțelor care acționează asupra pieselor motorului. Cercetările de detaliu ale cinematicii mecanismului bielă-manivelă din cauza regimului variabil de funcționare, sunt foarte complexe. La determinarea sarcinilor pe piesele motorului se folosesc însă formule simplificate obținute în ipoteza unei viteze unghiulare constante a arborelui cotit și la regim stabilizat, care dau o precizie suficientă și ușurează esențial calculul.
La o viteză unghiulară constantă de rotație a arborelui cotit, unghiul de rotație este proporțional cu timpul și prin urmare toate mărimile cinematice pot fi exprimate în funcție de unghiul α de rotație a arborelui cotit.
În calcule se consideră că poziția inițială pentru măsurarea unghiului α este poziția corespunzătoare pentru care pistonul este la distanța maximă de la axa arborelui cotit.
Figura 1.9.1 Mecanismul biela-manivela cu piston axat
α – unghiul de rotație al manivelei la un moment dat,care se măsoara de la axa cilindrului in sensul
1 – viteza unghiulara de rotatie a arborelui cotit, în s-1;
n – turatia arborelui cotit, în rot/min;
R – raza manivelei (distanta dintre axa arborelui cotit si axa fusului maneton), în m;
S = 2R – cursa pistonului (distanta dintre p.m.s. si p.m.i.) în m;
l – lungimea bielei, în [m].
raportul λ=R/l – raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei.
βmax= 15°
Deplasarea pistonului
0,00524 m
1,32374
13,8667 m/s
22,5333
1.6265 m/s
607,3185307
Expresia deplasării pistonului:
]
Expresia vitezei pistonului:
Expresia accelerației pistonului:
Valorile sun trecute in tabelul 1.9.1
Tabelul 1.9.1
Fig.1.9.1 Cinematica mecanismului
1.10 Calculul dinamic al mecanismului bielă-manivelă
Prin calculul dinamic al mecanismului bielã-manivelã se urmăreste determinarea mãrimii si caracterului variatiei sarcinilor care actioneazã asupra pieselor motorului. Cercetarile în detaliu sunt foarte complexe din cauza regimului variabil de functionare. De aceea se folosesc relatii simplificate, obtinute în ipoteza unei viteze unghiulare constante a arborelui cotit si la regim stabilizat.
Forțele care acționeaza in mecanismul bielă – manivelă
Asupra mecanismului bielã-manivelã, actioneazã fortele date de presiunea gazelor din cilindru si fortele de inertie ale maselor mecanismului aflate în miscare. Fortele de frecare vor fi considerate neglijabile. Fortele de inertie sunt constituite din fortele de inertie ale maselor aflate în miscare alternativã de translatie si forte de inertie ale maselor aflate în miscare de rotatie.
Pentru calculul organelor mecanismului bielã-manivelã, al sarcinilor în lagãre, pentru cercetarea oscilatiilor de torsiune, etc., trebuie determinate valorile maxime, minime si medii ale acestor forte. De aceea mãrimile fortelor se vor determina pentru o serie de pozitii succesive ale mecanismului, functie de unghiul de rotatie al arborelui cotit.
Pentru determinarea fortelor din elementele mecanismului bielã-manivelã este recomandabil sã se înceapã cu determinarea fortelor care actioneazã dupã axa cilindrului , cercetând separat fortele de presiune a gazelor si fortele de inertie.
Figura 1.10.1.1 Fortele si momentele care actioneaza in mecanismul biela-manivela
Forta de presiune a gazelor
Forta data de presiunea gazelor pe piston se determina cu relatia:
[N]
Ap – aria suprafeței capului pistonului;
pg – presiunea gazelor în cilindru după diagrama indicată;
0,005541769 m2
D=0.084 m
Forta de presiune a gazelor este îndreptatã dupã axa cilindrului si poate fi consideratã în axa boltului de piston. Aceastã fortã este consideratã pozitivã când este orientatã spre axa arborelui cotit si negativã când este orientatã invers.
Calculul valorilor fortelor Fg se face tabelar 1.10.1.1.2 si se construieste curba Fg = f(α) graficul 1.10.1.1.1
Fortele de inertie
Fortele de inertie sunt produse de masele aflate în miscare acceleratã si anume: piston asamblat (piston, bolt, segmenti, sigurantele bolțului), bielã si arbore cotit.
Fortele de inertie sunt îndreptate în sens opus acceleratiei si sunt date de formula generalã:
m – masa elementelor în miscare, în [kg];
a – acceleratia maselor, în [m/s2].
În functie de felul miscãrii elementelor mecanismului motor distingem urmãtoarele tipuri de forte de inertie:
a) Fortele de inertie produse de masele elementelor aflate în miscare de translatie (Fj);
b) Fortele de inertie produse de masele neechilibrate ale elementelor aflate în miscare de rotatie (Fr).
Fortele de inertie ale maselor in miscare de translatie
Aceste forte sunt produse de masele pistonului asamblat (piston, segmenti, bolt de bielã si sigurantele acestuia) si o parte din masa bielei si sunt considerate concentrate în axa boltului.
Determinarea fortelor de inertie ale maselor aflate în miscare de translatie se face cu relatia:
mj – masele pieselor în miscare de translatie, în [kg];
ap- acceleratia pistonului, în [m/s2].
Masele aflate în miscare de translatie se determinã cu relatia urmãtoare:
mp – masa pistonului asamblat, în [kg];
m1b – masa bielei concentratã în axa boltului si care se considerã cã executã miscare de translatie, în [kg].
Fortele de inertie Fj se pot exprima, tinând seama de expresia acceleratiei pistonului pentru mecanismul bielã-manivelã axat.
Calculul valorilor fortelor Fj se face tabelar1.10.1.3.1 si se construieste curba Fj = f(α) graficul 1.10.1.3.1
Masele pieselor in miscare ale mecanismului biela – manivela
Pentru simplificarea calculelor, masele pieselor în miscare pot fi înlocuite cu mase reduse concentrate în articulatiile mecanismului bielã-manivelã.
Masa bielei este consideratã ca fiind concentratã în cele douã axe în care este articulatã, respectiv în axa ochiului bielei (m1b) si în axa capului bielei (m2b).
Componenta m1b a masei bilei se considerã cã executã miscare de translatie si este luatã în calculul fortei de inertie Fj. A doua componentã m2b se adaugã maselor rotitoare ale mecanismului.
Pentru majoritatea motoarelor de autovehicule, repartizarea masei bielei pe cele douã componente este:
În aceste conditii, masa elementelor aflate în miscare de translatie alternativã se poate determina cu relatia:
mp – masa pistonului asamblat, în [kg];
mb – masa bielei , în [kg].
Fortele sumare care actioneaza in mecanismul biela – manivela
Prin însumarea algebricã a fortelor de presiune a gazelor Fg si fortelor de inertie Fj, determinate pentru diferite pozitii ale manivelei, se obtin valorile fortei sumare care actioneazã în lungul axei cilindrului.
Calculul valorilor fortei F se face tabelar 1.10.1.3.2 si se construieste curba F=f(α) graficul 1.10.1.3.1
Tabelul 2.10.1.3.1
pcart.=1*105 N/m2= 100000 N/m2
Se alege: mb=130[kg/m^2] mb=130*Ap= 0,720430027kg
mp=150[kg/m^2] mp=150*Ap= 0,831265416kg
m1b=0.275*mb= 0,198118258kg
m2b =0.725*mb= 0,52231177kg
mj=mp+mb= 1,66 kg
Rezultatele acestor calcule sunt trecute in tabelul 1.10.1.3.2
Tabelul 1.10.1.3.2
Fig. 1.10.1.3.1 Fortele de inertie
Forta F aplicatã în axa boltului se descompune în douã componente, una de sprijin, normalã pe axa cilindrului (N) si una dupã axa bielei (B):
2
3
Calculul fortelor N si B se face tabelar (vezi tabelul 1.10.1.3.3) si se reprezintã grafic curbele N=f(α) si B=f(α)(graficul. 1.10.1.3.2).
În axa fusului maneton, forta B se descompune în douã componente, una radialã (Z) si una tangentialã (T), expresiile lor fiind urmãtoarele:
4
5
Pe baza calculului tabelar al valorilor fortelor T si Z (vezi tab. 1.10.1.3.3) se traseazã curbele T=f(α) si Z=f(α) (graficul. 1.10.1.3.3).
Forta tangentialã T este singura fortã care produce momentul motor. Expresia momentului motor este:
6
Pe baza calculului tabelar al valorilor fortelor M (vezi tab. 1.10.1.3.3) se traseazã curbele M=f(α) (graficul. 1.10.1.3.4).
Tabelul 1.10.1.3.3
Fig. 1.10.1.3.2 Fortele aplicate in axa boltului
Fig. 1.10.1.3.3 Fortele aplicate in axa fusului maneton
Fig. 1.10.1.3.3 Momentul motor
Momentul total al motorului policilindric
Momentul motor total se obtine prin însumarea momentelor obtinute pentru fiecare cilindru al motorului tinând cont de ordinea de functionare a acestora si de configuratia arborelui cotit. De asemenea, se poate obtine suma momentelor ce actioneazã asupra fiecãrui fus palier al arborelui cotit.
Se stabileste variatia momentului motor total functie de unghiul α de rotatie a arborelui cotit, precum si valoarea momentului mediu. Cu valoarea momentului mediu se calculeazã puterea dezvoltatã de motor care se comparã cu puterea obtinutã la calculul termic.
Ca pozitie de pornire (α=0) se considerã pozitia corespunzãtoare p.m.s. a primului cilindru, aflat la admisie.
Alegerea ordinii de lucru
Pentru realizarea unei succesiuni optime de functionare a cilindrilor motorului si o echilibrare naturalã cât mai completã a fortelor de inertie si momentelor acestora, trebuie stabilitã o anumitã pozitie relativã a manivelelor arborelui cotit.
Succesiunea optimã de functionare a cilindrilor se stabileste din conditia distributiei uniforme a exploziilor succesive dintre doi cilindri vecini, pentru a nu rezulta sarcini medii prea mari pe fusurile paliere dintre acestia. Trebuie sã se aibã în vedere si circulatia încãrcãturii proaspete în conducta de admisie, adicã asigurarea unui numãr minim de schimbãri de directie a curentului în conducta de admisie si evitarea interceptãrii încãrcãturii destinate unui cilindru de cãtre un cilindru vecin cu canal de admisie mai scurt. Aceastã interceptare provoacã o crestere a neuniformitãtii umplerii cilindrilor.
Pentru o echilibrare naturalã cât mai completã a fortelor de inertie si a momentelor acestor forte trebuie cãutate acele pozitii relative ale manivelelor arborelui cotit pentru care fortele cetrifuge si fortele de inerție de ordinul unu si doi se anuleazã reciproc. De asemenea, pentru echilibrarea momentelor date de fortele de inertie, trebuie ca manivelele sã fie dispuse "în oglindã", adicã manivelele egal depãrtate de mijlocul arborelui cotit sã se afle în acelasi plan si orientate în acelasi sens.
Tinând seama de cele prezentate mai sus, pentru un motor cu numãr cunoscut de cilindri si timpi, se stabileste o anumitã formã a arborelui cotit si o ordine de lucru optimã a cilindrilor motorului.
Ordinea de lucru a cilindrilor 1-3-4-2
Calculul momentului total al motorului
În timpul unui ciclu, cilindrii motorului parcurg în mod diferit fazele ciclului motor, în functie de ordinea de lucru aleasã si de geometria arborelui cotit.
Pentru calculele ulterioare este necesarã atât determinarea momentului motor total cât si a momentelor de torsiune care solicitã fiecare fus palier în parte.
Tinând cont de cele expuse mai sus, momentul motor policilindric este alcãtuit din douã componente:
componentã creatã de forta tangentialã care actioneazã asupra cotului corespunzãtor cilindrului dat si care depinde numai de unghiul de rotatie al arborelui cotit;
o componentã datã de momentul sumar al fortelor care actioneazã în cilindrii anteriori cotului respectiv si depinde de numãrul de cilindri si de ordinea lor de lucru.
Momentul total al motoarelor cu cilindrii în linie
Calculul momentului total se exemplificã pe un motor cu 4 cilindri în linie, în 4 timpi.
Unghiul de decalaj intre doua aprinderi succesive este dat de relatia :
φ – unghiul de decalaj
φ= 180 °
Insumarea momentelor
Pe baza calculului tabelar al valorilor fortelor M (vezi tab.1.10.1.6.1) se traseazã curba
M1-4=f(α) (graficul. 1.10.1.6.1).
Se determinã valoarea medie a momentului motor, ca medie aritmeticã a valorilor instantanee ale momentului motor (tab.4.5, coloana 13):
= 354.4 [N*m]
7
Cu ajutorul momentului mediu se calculeazã puterea indicatã a motorului:
8
Puterea indicatã calculatã trebuie sã fie egalã cu puterea indicata calculata in functie de presiunea medie indicata dupã formula:
9
unde: pi – presiunea medie indicatã, în [N/m2];
pi = 1.249 * [N/m2]
Rezultanta fortelor maneton
Rezultanta fortelor palier
Tabelul 1.10.1.6.1
Fig. 1.10.1.6.1 Insumarea momentelor
Pe baza calculului tabelar al valorilor rezultantei fortelor din maneton Rm (vezi tab. 1.10.1.6.2) si valorilor rezultantei fortelor din palier Rp (vezi tab. 1.10.1.6.2) se traseazã curbele Rm=f(α) (graficul. 1.10.1.6.2) si Rp=f(α) (graficul. 1.10.1.6.3). Pe baza tabelului 1.10.1.6.2 se vor trasa si diagramele polare ale fusului maneton (graficul. 1.10.1.6.4) respective fusului palier (graficul. 1.10.1.6.5)
Rm med= 11247,44 N
Gradul de soc pe fusul maneton
Gradul de soc pe fusul palier
Tabelul 1.10.1.6.2
Continuare Tabelul 1.10.1.6.2
Fig. 1.10.1.6.2 Rezultata fortelor maneton
Fig. 1.10.1.6.3 Rezultanta fortelor palier cuprins intre manetonul 1-2
Fig. 1.10.1.6.3 Diagrama polara a fusului maneton 1
Fig. 1.10.1.6.4 Diagrama polara a fusului palier 1
Fig. 1.10.1.6.5 Diagrama de uzura fus maneton
Fig. 1.10.1.6.6 Diagrama de uzura fus palier
1.11 Caracteristica externa
Puterea efectiva
Pex=Pemax[a*n/np+b*(n/np)^2-(n/np)^3]=
Consumul specific
c=cs[c-d*n/np+k*(n/np)^2]=
cs=270,07 g/kWh consumul specific efectiv de combustibil
Consumul orar
C=Pe*c*10^(-3)=
Momentul motor
Me=3*10^4*Pe/(π*n)=
π= 3,647491657 gradul de crestere a presiuni
Constante
Tabelul 1.11.1.1
Tabelul 1.11.1.2
Fig. 1.11.1.3 Caracteristica externa digrama
CAP. 2 CALCULUL ORGANOLOGIC
2.1 Blocul motor si chiulasa
Blocul de cilindri preia eforturile de explozie si fortele de inertie ale mecanismului biela manivela. Conditia esentiala pe care trebuie sa o aiba un bloc este aceea de a asigura o rigiditate maxima.
Blocul de cilindri se realizeaza prin turnare. In ce priveste constructia se recomanda ca el sa fie realizat sub forma unui corp cu zabrele. Acestea vor fi constituite din nervurile piesei turnate, iar peretii vor fi atat de subtiri cat permite tehnologia de fabricare.
In partea superioara a blocului se fixeaza suruburile pentru prinderea chiulasei. Diametrul lor variaza in limitele F=(8-10) mm, iar adancimea de insurubare esre de (1.5-2)F cand blocul este din fonta.
Daca eforturile ce trebuie preluate sunt mai mari, atunci se mareste numarul de prezoane nu si diametrul lor
In jurul camasilor se va cauta sa se faca sectiuni pe cat posibil mai mici pentru trecerea apei, cu scopul de a mari viteza de curgere. Aceasta nu trebuie sa depaseasca insa 3.5 m/s pentru ca exista pericolul antrenarii depozitelor inevitabile ce pot astupa canalele.
Pentru a avea dimensiuni minime pentru carter se descrie infasuratoarea conturului bielei la o rotatie completa apoi se traseaza sectiunea carterului astfel ca locurile cele mai strimte dintre perete si corpul bielei sa fie de minim (8-10) mm din cauza barbotajului si a corpurilor straine
Din motive de rigiditate grosimea peretilor va fi de (4.5-5) mm pentru blocurile turnate din fonta
Un indice de apreciere a calitatii blocului motor este greutatea acestuia. se recomanda ca greutatea blocului sa nu depaseasca 25% din greutatea motorului.
Compactitatea motorului este determinata in principal de distanta intre axele cilindrilor ; aceasta este determinata de arhitectura arborelui cotit, de lungimea fusurilor maneton si palier, de tipul si grosimea camasilor de cilindru, de marimea interstitiului camerei de apa dintre cilindri.
Blocurile de cilindri se confectioneaza din Fonta cenusie Fc 200; Fc210; Fc240; Fc250; Fc280 STAS568-87 Daca blocul nu are camasile amovibile el se toarna din fonta de calitate pentru cilindri.
Chiulasa se toarna frecvent din aliaje de aluminium.Un astfel de aliaj se compune din 5% Si; 1.3% Cu; 0.5% Mg; restul aluminiu.
Chiulasele se toarna din aluminiu si nu se recomanda turnarea sub presiune
Capacele lagarelor arborelui cotit se toarna din otel pentru motoarele mai putin solicitate si se forjeaza la motoarele mai intens solicitate.
Prezoanele se executa din oteluri aliate, de imbunatatire, cu crom ori nichel.
2.2 Calculul cilindrului motorului
Se alege solutia constructiva cu camasa prelucrata direct in blocul cilindrilor. Aceasta solutie ofera avantajul unei prelucrari usoare a blocului motor si cheltuieli minime la montaj. Are dezavantajul ca blocul motor trebuie turnat in intregime din fonta de calitate ceea ce implica o oarecare crestetre de pret. Un alt dezavantaj al acestei solutii este faptul ca odata uzat operatiile de reparatie sunt mai mari si necesita un volum mai mare de munca.
In ciuda acestor avantaje solutia sa extins la motoarele actuale fiind foarte folosita datorita faptului ca asigura o rigiditate mare blocului motor ceea ce duce la coborarea nivelului de zgomot al motorului si ofera a racire foarte eficienta a cilindrului.
Calculul grosimii cilindrului
Grosimea cilindrului se determina considerindu-l ca un vas cu pereti subtiri supus la presiune interioara.
In urma calculului termic am obtinut:
Fig. 2.2.1 Schema de calcul pentru cilindru
S=76 mm
In continuare se adopta pentru fonta cenusie: Fc200
Se adopta grosimea
Verificarea tensiunilor sumare
Tensiunea de intindere in sectiunea transversala este
Tensiunea de incovoiere se calculeaza astfel
mm3
Tensiunea sumara totala nu trebuie sa depaseasca 59 MPa
2.3Calculul pistonului
Calculul de rezistenta al pistonului se face dupa stabilirea principalelor sale dimensiuni pe baza datelor statistice ale motoarelor existente si care s-au comportat bine in exploatare
Fig. 2.3 Schema de calcul a pistonului
D:= 84 mm
Verificarea capului pistonului
Capul pistonului se verifica la rezistenta ca o placa circulara incastrata pe contur si incarcata cu o sarcina uniform distribuita. Solicitarea capului pistonului e data de formula:
Verificarea sectiunii slabite
Pistonul se verifica la compresiune in sectiunea x-x, deoarece forma constructiva, cu gauri in dreptul segmentului de ungere, duce la slabirea acestei sectiuni
mm2
Efortul unitar admisibil la compresie este ac=20-40 MPa
Verificarea mantalei
Suprafata de frecare (ghidare) a pistonului se verifica la uzura
N
mm2
Valoarea maxima a presiunii nu trebuie sa depaseasca 1.5 MPa
Determinarea diametrului pistonului la montaj
Diametrul pistonului la montaj se determina in astfel incit sa asigure jocul la cald necesar functionarii normale
– pentru aliaje din aluminiu
– pentru racirea cu apa Tc = 370 K temperatura cilindrului
Tp = 200 K temperatura pistonului
– jocul pistonului la partea superioara
2.4 Calculul boltului de piston
Boltul de piston este solicitat in timpul lucrului de o sarcina mecanica variabila ca valoare si sens iar in unele perioade de functionare ale motorului caracterul solicitarii se apropie de cel de soc. Miscarea oscilanta si temperatura relativ ridicata de la umerii pistonului determina conditii nefavorabile pentru realizarea unei frecari lichide : de aici si uzura accentuata a boltului. Aceste conditii impun ca boltul de piston sa aiba miez tenace
si strat superficial dur, cu un grad de netezime foarte mare. in functie de otelul din care se executa, boltul de piston se cementeaza la suprafata pe o adancime de (0.5-2) mm ori se caleste superficial prin C.I.F. pe o adancime de (1-1.5) mm Duritatea stratului superficial trebuie sa fie HRC=58-65 , iar a miezuluiHRC=36
Pentru calculul boltului se considera o grinda pe doua reazeme incarcata cu o forta uniform distribuita
pe lungimea piciorului bielei. Schema de incarcare se vede in figura. Conventional forta ce actioneaza asupra boltului se considera a fi forta maxima de presiune a gazelor diminuata de forta de inertie data de masa pistonului.
Boltul se verifica la uzura in piciorul bielei si in umerii pistonului, la incovoiere in sectiunea mediana, la forfecare in sectiunile dintre piciorul bielei si partea frontala a umarului pistonului si la ovalizare
Verificarea la uzura
-se face calculind presiunile specifice de contact, care caracterizeaza conditiile de ungere, atit pentru piciorul bielei cit si pentru umeri .
Fig. 2.4.1 Schema de calcul al boltului
d = 0.24 *D d = 20.18 mm
di = 0.43 * d di = 10.9 mm
l = 0.8 * D mm
lb = 0.36* D lb = 30.24 mm
Se adopta:
-diametrul boltului d =20 mm
-diametrul interior di =11 mm
-lungimea boltului l = 65 mm
-lungimea de contact cu piciorul lb = 30 mm
-grosimea bucsei boltului j = 2 mm
Verificarea la uzură
Presiunea pe suprafata piciorului bielei
Presiunea pe suprafata umerilor pistonului
La motoarele existente presiunea specifica variaza in limitele:pb=(40-90) MPa si pp=(25-54) MPa
Verificarea la incovoiere
Fig. 2.4.2 Schema de calcul la verificrea la incovoiere
Efortul unitar maxim la incovoiere este:
In continuare se calculeaza efortul unitar mediu si amplitudinea eforturilor unitare
Se verifica valoarea imax<a=(25-50) MPa
In continuare se calculeaza coeficientul de siguranta c2max=(1-2.2)
coeficientul efectiv de concentrare la sarcina variabila
factorul dimensional
coeficientul de calitate al suprafetei
rezistenta la oboseala pentru ciclul simetric de incovoiere
rezistenta la oboseala pentru ciclul pulsator de incovoiere
coeficientul tensiunilor
Verificarea la forfecare
Efortul unitar de forfecare se calculeaza cu relatia urmatoare:
adm=150-220 MPa – otel aliat
Calculul la ovalizare
In ceea ce priveste calculul la ovalizare se pleaca de la ipoteza ca boltul este incarcat cu o sarcina distribuita sinusoidal. Pentru a corecta inexactitatile ipotezei rezultatele obtinute se majoreaza cu coeficientul k
Solicitarile maxime apar la diametrul interior al boltului. Valorile acestor eforturi se calculeaza astfel:
Fig. 2.4.4 Repartitia sarcinii la ovalizare
1,2,3,4,k sint coeficienti care depind de raportul
Fig. 2.4.5 Variatia tensiunilor unitare de ovalizare in blot
Valorile maxime admisibile pentru aceste eforturi sunt a=(150-300) MPa
Calculul deformatiei de ovalizare
Se recomanda ca deformatia de ovalizare sa fie mai mica decit jocul radial la cald
Calculul jocului la montaj
ol – coeficientul de dilatare al materialului boltului
al – coeficientul de dilatare al materialului pistonului
tb – temperatura boltului
tp – temperatura pistonului
t0 – temperatura mediului ambiant
Jocul montaj
2.5 Calculul segmentilor
In ansamblul lor segmentii realizeaza etansarea pe baza efectului de labirint, cu alte cuvinte spatiile dintre segmenti permit destinderea treptata a gazelor si prelungesc drumul parcurs de acestea. astfel in zona ultimului segment viteza de curgere si cantitatea de gaze scad pina la valori practic neglijabile
Se considera o eficienta normala, daca presiunea gazelor dupa ultimul segment reprezinta 3-4% din valoarea presiunii in cilindru, iar volumul de gaze scapate este cuprins intre 0.2-1% din volumul incarcaturii proaspete admise in cilindri. Aceste valori se determina experimental
Calculul segmentului urmareste stabilirea urmatoarelor obiective: determinarea presiunii medii elastice pentru stabilirea formei segmentului in stare libera si montata: determinarea celor doua dimensiuni de baza a segmentului: verificarea eforturilor unitare ce apar in segment la deschiderea lui astfel incat la montaj sa nu depaseasca valoarea admisibila:determinarea jocurilor la rece si la cald precum si verificarea rosturilor la cald pentru a preveni impactul intre capete in timpul functionarii.
Fig. 2.5.1 Schema de calcul al segmentului
Se adopta:
-grosimea radiala a segmentului t =3 mm
pe=0.1..0.4 MPa segmenti de compresie
Realizarea unei anumite repartitii a presiunii segmentului asupra oglinzii cilindrului impune o curbura variabila a fibrei medii a segmentului in stare libera. trasarea fibrei medii a segmentului in stare libera se poate face luind in consideratie deplasarile relative radiale si unghiulare.
2.5.2 Tensiunea la montajul pe piston
La montaj prin desfacerea segmentului in sectiunea opusa capetelor apar tensiuni unitare maxime care trebuie calculate pentru a preveni ruperile
m – coeficient care depinde de metoda de montaj a segmentului
Valorile admisibile pentru 'max=230 MPa
2.5.3 Grosimea radiala t
t = 3.4 mm
x=D/t=22-24 pentru D=50-100 mm
2.5.4 Tensiunea maxima:
Tensiunea maxima admisibila max=30-45 MPa
2.5.5. Jocul la capetele segmentului in stare calda:
Jocul la capetele segmentului :
2.6 Calculul bielei
In timpul functionarii biela este solicitata de fortele de presiune a gazelor si de fortele de inertie variabile ca marime si sens. Datorita acestor forte, biela este solicitata la compresiune, intindere si incovoiere transversala
2.6.1 Calculul piciorului bielei
Dimensiunile principale ale piciorului bielei se iau orientativ conform datelor din literatura de specialitate
Ochiul bielei este solicitat la intindere de forta de inertie a ansamblului pistonului, la compresiune de forta de presiune a gazelor.
Pentru a efectua calculele de rezistenta se considera piciorul bielei ca o bara curba incastrata in regiunea de racordare C-C cu corpul bielei.
Forta de inertie se considera ca actioneaza uniform repartizara pe jumatatea superioara apiciorului bielei
In sectiunea periculoasa C-C va apare momentul incovoietor
Fig. 2.6.1 Schema de calcul a piciorului bielei
Se adopta:
-diametrul exterior al piciorului: dc = 34 mm
-diametrul interior al piciorului: di = 24 mm
-diamtrul boltului: d = 20 mm
-latimea piciorului: a = 30 mm
-grosimea bucsei : hc = 2 mm
-grosimea raadialapiciorului bielei : hp = 7 mm
-raza corespunzatoare fibrei medii: rm = 17 mm
-aria sectiunii piciorului: Ap = 120 mm2
-masa pistonului:
-masa bielei:
-masa piciorului:
-masa capului:
-masa capacului de biela:
-raza manetonului:
Unghiul de incastrare:
Forta de intindere:
Modulul de elasticitate al materialului bielei:
Solicitarea de intindere:
Fig.3.6.2 Schema de calcul pentru solicitarea de intindere
Momentul incovoietor si forta normala in sectiunea de incastrare sint:
Tensiunile in sectiunea de incastrare in fibra interioara si exterioara sint:
in cazul in care nu exista bucsa in piciorul bielei
Tensiunile trebuie sa se incadreze in intervalul 150-450 MPa
Solicitarea de compresiune:
Fig.2.6.2 Schema de calcul pentru solicitarea de compresiune
Piciorul bielei, asa cum s-a precizat este solicitat si la compresiune de forta Fc.
In ipoteza ca aceasta se repartizeaza dupa o lege sinusoidala pe jumatatea inferioara a piciorului bielei, se vor obtine niste eforturi unitare de compresiune in fibra interioara si exterioara cu o varitie precizata.
In sectiunea de incastrare C-C va apare un moment incovoietor M'c calculabile cu urmatoarele relatii:
Eforturile de compresiune in piciorul bielei vor fi:
-in fibra exterioara
-in fibra interioara
Intervalul pentru valorile admisibile ale tensiunilor de comprimare 150-300 MPa
– Calculul deformatiei:
Deformatia produsa piciorului bielei sub actiunea fortei de inertie se determina astfel:
N/mm2
2.6.2.1 Calculul corpului bielei
Calculul la intindere si compresiune:
Calculul corpului bielei se face in cel putin doua sectiuni : in sectiunea mediana I-I, iar daca sectiunea variaza pronuntat in lungul corpului bielei se face calculul si pentru sectiunea II-II.
Corpul bielei este solicitat la intindere compresiune si flambaj Efortul unitar de intindere se calculeaza astfel :
Fig.2.6.2.1 Schema de calcul pentru corpul bielei
Se adopta:
-lungimea corpului bielei: l = 132 mm
-lungimea dintre picior si corp l1 = 94 mm
-latimea corpului bilei : b = 10 mm
-grosimea corpului bielei : g = 5 mm
-pentru sectiunea I-I
mm2
aria sectiunii care se calculeaza
Efortul unitar de compresiune si efortul unitar de intindere se calculeaza astfel :
adm=150-300 MPa
Calculul la flambaj:
In sectiunea I-I forta Fc poate provoca flambajul bielei. Eforturile la flambaj in cele doua plane sunt aproximativ egale pentru dimensiuni ale sectiunilor judicios alese ; considerand corpul bielei ca o bara articulata la capete eforturile de flambaj sunt:
adm=150-300 MPa
Calculul coeficientului de siguranta:
c = 2.186
c recomandat 2-2.5
2.6.3.1 Calculul capului bielei
Capul bielei se verifica la intindere sub actiunea fortei de inertie.
Ipotezele de calcul sunt :
-forta de inertie se repartizeaza pe capac dupa o lege sinusoidala.
-sectiunea periculoasa se afla in dreptul locasurilor suruburilor de biela
-capul bielei este o bara curba continua,capacul fiind montat cu strangere.
-cuzinetii se deformeaza impreuna cu capacul bielei preluind o parte din efort
proportional cu momentul de inertie al sectiunii transversale.
In aceasta situatie efortul unitar de intindere infibra interioara este :
Fig. 2.6.3.1 Schema de calcul a capului bielei
Se adopta:
-diametrul exterior al capului bielei D1= 74
-diametrul interior al capului bielei D2 = 62
-distanta dintre axele suruburilor de biela l3 = 82 mm
-momentul de inertie al capacului: mm4
-momentul de inertie al cuzinetului: mm4
-aria sectiunii capacului: mm2
-aria sectiunii cuzinetului: mm2
-momentul de rezistenta al capacului: mm3
adm=160-300 MPa
Calculul coeficientului de siguranta:
Coeficientul de siguranta pentru ciclul pulsator:
c = 2.895
c recomandat 2.5-3
Calculul deformatiei:
2.6.4 Calculul suruburilor de biela
Suruburile de biela sunt solicitate la intindere de forta initiala Fsp si de forta de inertie a maselor in miscare de translatie si a maselor in miscare de rotatie care se afla deasupra planului de separatie dintre corp si capac.
Pentru a asigura strangerea necesara cuzinetilor, forta de strangere initiala a suruburilor trebuie sa fie mai mare decat forta de inertie care revine unui surub
Fig. 2.6.3.2 Schema de determinare a coeficientului de sigurantã a suruburilor de bielã
Tinand seama de fortele ce solicita suruburile de biela, acestea se dimensioneaza in functie de solicitarea la intindere si se verifica la oboseala
Diametrul fundului filetului se determina astfel:
-coeficient de siguranta
-factor ce tine seama de solicitarile la torsiune
-factor ce tine seama de curgerea materialului
-limita de curgere a materialului suruburilor
Diametrul partii nefiletate
Calculul coeficientului de siguranta:
Aria surubului la diametrul fundului filetului:
mm2
Pentru ciclul de solicitare de tip pulsator, coeficientul de siguranta se determina astfel:
c recomandat 2.5-4
2.7 CALCULUL ARBORELUI COTIT
Avand in vedere conditiile de functionare, prin calcul, arborele cotit se verifica la presiune specifica si incalzire, la oboseala si la vibratii de torsiune.
Calculul arborelui cotit are un caracter de verificare, dimensiunile lui adoptandu-se prin prelucrarea statistica a dimensiunilor arborilor cotiti existenti.
Verificarea fusurilor la presiune si incalzire
Pentru apreveni expulzarea peliculei de lubrifiant dintre fusuri si cuzinet trebuie sa se limiteze presiunea maxima pe fusuri.
Presiunea specifica conventionala maxima pe fusurile manetoane si paliere se calculeaza astfel;
Fig. 2.7 Schema de calcul a arborelui cotit
dp= 0.72D = 60.08 mm
lp= 0.7D =42.1 mm
dm= 0.61D=51.8 mm
lm= 0.6dm =33.5 mm
h= 0.27dm = 14.04 mm
b= 1.9dm=98.8 mm
r= 0,1dm = 5.1 mm
Se adopta:
-diametrul fusului maneton: dm = 52 mm
-diametrul fusului palier: dp = 60 mm
-lungimea fusului maneton: lm = 34 mm
-lungimea fusului palier: lp = 42 mm
-latimea bratului: b = 99 mm
-grosimea bratului: h =14 mm
-distanta dintre ½ brat si ½ lp a = 26 mm
-raza de racordare r= 5 mm
-forta maxima ce incarca fusul maneton
-forta maxima ce incarca fusul palier
Presiunea specifica medie conventionala pe fusurile manetoane si paliere se determina cu relatiile:
Rmm si Rpm reprezinta mediile aritmetice ale valorilor fortelor care incarca fusurile paliere si manetoane
Verificarea fusului la incalzire se efectueaza initial pe baza unui ciclu simplificat si acesta se refera la determinarea coeficientului de uzura.
Verificarea prin aceasta metoda nu ia in considerare factorii caracteristici ai regimului hidrodinamic de ungere.
2.7.1 Verificare la oboseala
Calculul arborelui cotit ca o grinda static nedeterminata implica dificultati. De aceea calculul impune adoptarea unor scheme simplificate de incarcare si deformare care considera arborele cotit ca o grinda discontinua alcatuita dintr-un numar de parti egal cu numarul coturilor. Calculul se efectueaza pentru fiecare cot in parte in urmatoarele ipoteze simplificatoare:
a) fiecare cot reprezinta o grinda simplu rezemata pe doua reazeme.
b) reazemele sunt rigide si coaxiale.
c) momentele de incovoiere in reazeme se neglijeaza.
d) fiecare cot lucreaza in domeniul amplitudinilor maxime ale momentelor de incovoiere si de torsiune si a fortelor variabile ca semn.
e) In reazemul din stanga cotului actioneaza un moment de torsiune egal cu suma momentelor coturilor care preced cotul de calcul
2.7.2 Calculul fusului palier la oboseala.
Fusul palier este solicitat la torsiune si incovoiere dupa un ciclu asimetric. Deoarece lungimea fusului este redusa, momentele incovoietoare au valori mici si in aceste conditii se renunta la verificarea la incovoiere. Fusurile paliere dinspre partea anterioara a arborelui cotit sunt solicitate la momentede rasucire mai mici decat acelea ce actioneaza in fusurile dinspre partea posterioara a arborelui si mai ales asupra fusului final, deoarece in acesta se insumeaza momentele medii produse de fiecare cilindru. Calculul trebuie dezvoltat pentru fiecare cilindru in parte, ceea ce implica insumarea momentelor de torsiune tinandu-se cont de ordinea de aprindere.
Fig. 2.7.2 Schema de calcul la oboseala a fusului palier
MPa
MPa
Coeficientul de siguranta se calculeaza cu relatia:
.2.7.3 Calculul fusului maneton la oboseala
Fusul maneton este solicitat la incovoiere si torsiune. Calculul se efectueaza pentru un cot ce se sprijina pe doua reazeme si este incarcat cu forte concentrate. Deoarece sectiunea momentelor maxime ale acestor solicitari nu coincide in timp, coeficientul de siguranta se determina separat pentru incovoiere si torsiune si apoi coeficientul global de siguranta Reactiunile din reazeme se determina din conditia de echilibru a fortelor si momentelor. Este convenabil ca fortele ce actioneaza asupra fusului sa se descompuna in doua directii: una in planul cotului cealalta tangentiala la fusul maneton.
Calculul fusului maneton la torsiune se face pe baza urmatoarelor relatii:
Fig. 2.7.3 Schema de calcul la oboseala a fusului maneton
mm3
Coeficientul de siguranta pentru solicitarea la torsiune este dat de relatia:
2.7.4 Calculul fusului maneton la incovoiere
Fig. 2.7.4 Schema de calcul la incovoiere a fusului maneton
mm3
Coeficientul de siguranta pentru solicitarea de incovoiere este dat de relatia:
Coeficienul de siguranta global:
2.7.5 Calculul bratului arorelui cotit.
Bratul arborelui cotit este solicitat la sarcini variabile de intindere, compresiune, incovoiere si torsiune.Coeficientii de siguranta pentru aceste solicitari se determina in mijlocul laturii mari a sectiunii tangente fusului palier unde apar cele mai mari eforturi unitare. In planul cotului ia nastere o solicitare compusa de incovoiere
Tensiunea totala se calculeaza astfel:
Fig. 3.7.5 Schema de calcul al bratului arborrelui cotit
Coeficientul de siguranta pentru solicitarea de incovoiere este dat de relatia:
Bratul arborelui cotit este supus si la solicitarea de torsiune
Coeficientul de siguranta pentru solicitarea la torsiune este dat de relatia:
Coeficientul de siguranta global:
2.8 CALCULUL MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE
2.8.1 Parametri principali ai distributiei
Fig. 2.8.1 Fazele de distributie
Fig. 2.8.1 Schema pentru alegerea dimensiunilor constructive ale supapelor
Se adopta:
-diametrul talerului supapei de admisie: da = 26 mm
– diametrul canalului de admisie:
dca = 22 mm
-diametrul talerului supapei de evacuare: de = 30 mm
– diametrul canalului de evacuare
dce = 26 mm
-diametrul tijei supapei: d = (0.16) dced ; d= 6 mm
-lungimea tijei l = (0.25…0.35) dce; l = 89 mm
-raza de racordare rc = (0.16…0.25)dce; rc = 6 mm
2.8.1.2 Viteza de curgere a gazelor prin canal:
i = 4 -numarul supapelor de admisie si evacuare
Se recomanda urmatoarele valori ale vitezelor pentru regimul puterii maxime:
– admisie 40..80 m/s
– evacuare 70..100 m/s
2.8.1.3 Aria sectiunii efective de trecere:
2.8.1.4 Viteza de curgere a gazelor pentru hmax:
inaltimea maxima de ridicare a supapelor
Se recomanda urmatoarele valori ale vitezelor pentru regimul puterii maxime:
– admisie 70..90 m/s
– evacuare 80..100 m/s
2.8.1.5 Determinarea profilului camei
Se foloseste o cama profilata dupa metoda polinomiala cu soc , care considera pentru fiecare portiune a camei o variatie a acceleratiei de tip polinomial avind termenii polinomului de grade corespunzatoare unei progresii aritmetice.
mm ; ; p = 10mm ; ; q = 18mm ; r = 26mm ; s = 32mm
2.8.1.6 Calculul de rezistenta al pieselor mecanismului
Masele reduse ale mecanismului.
Calculul arcurilor supapei.
Arcurile trebuie sa mentina supapa inchisa si sa asigure legatura cinematica intre ea si cama cand fortele de inertie tind sa desprinda tachetul de pe cama, la orice regim de functionare.
Forta minima a arcului (F0) se deternina din conditia nedeschiderii supapei de evacuare la depresiunea din cilindru
N/m2
– presiunea in cilindru in timpul evacuarii
– coeficient de rezerva
Dimensiunile arcului
Diametrul sarmei
N/mm2 – rezistenta admisibila pentru otelul de arc
Numarul de spire active:
– modulul de elasticitate transversal: N/mm2
i = 7 – numarul spirelor active
Pasul arcului este:
– jocul minim intre spirele arcului
t = 3
Calculul tachetului :
Constã în verificarea presiunii specifice pe suprafata lateralã. Acelasi calcul se efectueazã si pentru tachetul mecanismului cu actionare directã (în cap), a camei. Aceastã presiune specificã se calculeazã cu relatia:
= 76 daN/ cm2
Valoarea maximã admisã este <=100daN/cm2.
2.8.2 Calculul arborelui de distributie
Fig. 3.8.2.1 Schema de calcul al arborelui de distributie
N
N/mm2
adm=600…1200 N/mm2
Sageata de incovoiere
Solicitarea de torsiune :
Atinge de obicei valoarea maximã la sfârsitul primei perioade de ridicare a supapei, când punctul de tangentã este cel mai îndepãrtat de axa tachetului. Schema de calcul este prezentatã în figura 3.8.2.2. Relatia cu care se poate calcula momentul maxim pentru o camã este:
Fig. 2.8.2.2 Schema de calcul pentru solicitarea de torsiune
= 230 MPa
CAP. 3.
AMENAJAREA UNUI ATELIER DE DEZMEMBRARI DE AUTOVEHICULE PE O SUPRAFATA DE 800MP
3.1 Schema autorizarii functionarii unui atelier de dezmembrari de autovehicule
3.2 Identificarea unei locații. Ce aspecte trebuie avute în vedere
Identificarea unei locații pentru deschiderea unui atelier de dezmembrări auto în scopul valorificării și comercializării pieselor rezultate, trebuie să aiba în vedere în prealabil, două aspecte importante și anume:
A. Locația trebuie să dispună de platforme betonate sau terenul să permită construirea acestora (cu respectarea legislației în domeniul construcțiilor), astfel încât să permită amenajarea unor spații distincte (platforme acoperite și neacoperite) necesare diferitelor etape de lucru precum ar fi zona de recepție a vehiculelor scoase din uz (VSU), zona de depozitare a VSU asupra cărora nu s-au efectuat operațiunea de depoluare, zona de depozitare a VSU asupra cărora s-au efectuat operațiunea de depoluare, zona de depozitare a pieselor rezultate din dezmembrare, etc, așa cum această configurare a spațiului este prevăzută în Anexa nr.2 din Legea nr.212/2015, privind modalitatea de gestionare a vehiculelor scoase din uz.
B. Locația respectivă mai precis amplasarea acesteia, să corespundă anumitor prevederi legale cu implicații directe asupra procesului de autorizare și care de regulă sunt aplicabile în cazul desfășurării oricărei activități economice și anume:
a) Având în vedere natura activității desfășurate în cadrul unui atelier de dezmembrare auto prin care se poate produce disconfort pentru populație, prin producerea de zgomot, vibrații, mirosuri, praf, fum, etc, după ce ați localizat un anumit amplasament (cu sau fără construcții) în care doriți să inițiați un asemenea business, este indicat să vă interesați la primăria locală, în prealabil efectuării oricărui altui demers, dacă reglementările cuprinse în Regulamentul Local de Urbanism aprobat la nivelul comunei, orașului, municipiului în cauză, admit în acea zonă/subzonă această funcțiune (prestări servicii), indici admisibili, condiții de amplasament, interdicții și condiționări, precum și orice alte condiții impuse prin acesta și care afectează în mod direct realizarea investiției respective.
b) Cu excepția cazului în care inițiați acest tip de business într-un spațiu în care a funcționat anterior același tip de activitate, în celelalte cazuri, cu certitudine veți avea nevoie să efectuați modificări constructive cum ar fi platformele betonate în suprafețe suficiente astfel încât să corespundă cerințelor impuse în Anexa 2 din Legea nr. 212/2015, caz în care sunteți nevoiți să solicitați și să obțineți autorizația de construcție, eliberată de administrația publică locală, în conformitate cu prevederile Legii nr.50/1991, privind autorizarea lucrarilor în construcții. Conforn prevederilor art.27 din Anexa cuprinsă în Ord. 839/2009, cu modificările și completările ulterioare, prin care se aprobă normele de aplicare a Legii nr. 50/1991, în D.T.A.C. (documentația tehnică care stă la baza eliberării autorizației de construcție) va fi cuprins și acordul vecinilor de parcelă – autentificat notarial, mai ales în cazul în care se are în vedere o schimbare de destinație față de vecinătate, situație care poate constituii un real impediment în realizarea investitiției respective și care în unele cazuri nu poate fi rezolvată decât pe calea instanțelor de judecată. În consecința celor menționate anterior, acordul vecinilor de parcelă reprezintă un aspect important de analizat și de luat în considerare în procesul decizional cu privire la stabilirea amplasamentului unde vom realiza investiția/ amenajarea respectivă.
c) Având în vedere faptul că un atelier de dezmembrări auto, implică accesul la un drum public, acest fapt poate, în funcție de fiecare caz în parte, necesita realizarea de noi căi de acces sau alte intervenții asupra drumului public, cu implicații asupra modificării elementelor geometrice a drumului, lucrările necesare a fi efectuate în acest sens nu vor putea fi executate decât în baza acordului prealabil a administratorului drumului respectiv ( CNADNR, Consilii Județene, Consilii Locale, în funcție de categoria drumului respectiv) și după obținerea autorizației de amplasare și/sau de acces în zona drumului public, în conformitate cu prevederile cuprinse în O.G. nr.43/1997, privind regimul drumurilor, cu modificările și completările ulterioare, cheltuielile aferente fiind în sarcina celui care a solicitat modificările, cu respectarea legislației în vigoare privind autorizarea executării construcțiilor. Dacă investiția se dorește a fi exteriorul localitățiilor, conform aceluiași act normativ, se interzice amplasarea oricăror construcții care generează un trafic suplimentar la o distanță mai mică de 50,0 m de la marginea părții carosabile în cazul autostrăzilor, al drumurilor expres și al drumurilor internaționale "E", respectiv de 30,0 m pentru celelalte drumuri de interes național și județean.
d) Pentru evitarea ulterioară a unui posibil disconfort creat vecinătății, cu posibile repercursiuni negative asupra activității desfășurate, în alegerea unei locații pentru deschiderea unui atelier de dezmembrări auto, trebuie să aveți în vedere și prevederea menționată la art. 5 din Anexa cuprinsă în Ordinul nr. 119/2014, pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, prin care se specifică că unitățile de prestări servicii, care pot crea riscuri pentru sănătate sau disconfort pentru populație prin producerea de zgomot, vibrații, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc., se amplasează în clădiri separate, la distanță de minimum 15 m de ferestrele locuințelor. Distanța se măsoară între fațada locuinței și perimetrul unității, reprezentând limita suprafeței unității respective. Pentru unitățile sus-menționate se asigură mijloacele adecvate de limitare a nocivităților, astfel încât să se încadreze în normele din standardele în vigoare. Chiar dacă textul cuprins la art. 5 din actul normativ mai sus menționat, nu are un caracter imperativ, folosindu-se sintagma ’’care pot crea riscuri’’, ceea ce lasă loc unei interpretări de natură juridică, pentru a elimina orice inconvenient pe linie sanitară și de mediu este mai mult decât recomandat să se respecte acea distanță prevăzută și anume, 15 metri de ferestrele celei mai apropiate locuințe.
3.3 Alegerea unei forme de organizare a activității
Activitatea de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz poate fi desfășurată în cadrul diferitelor entități prevăzute de legislația în vigoare, însă forma cea mai uzitată de antreprenori fiind reprezentată de Societatea cu Răspundere Limitată – SRL, înfințată în baza Legii nr.31/1990, Legea societăților comerciale. În cazul în care înființați pentru prima dată o societate cu răspundere limitată, aveți posibilitatea să optați pentru constituirea unui SRL –D ( debutant), reglementat prin O.U.G. nr.6/2011, privind stimularea inființării si dezvoltării microintreprinderilor de către întreprinzători debutanți în afaceri, o formă de organizare care însă după părerea mea personală, a căzut în desuetudine, prin faptul că facilitățiile oferite inițial și-au pierdut esența datorită modificărilor legislative adoptate în ultima perioadă de timp.
În măsura în care dispuneți de calificare în domeniu, atestată prin diplomă / certificat de absolvire, puteți opta și pentru o formă de organizare fară personalitate juridică, în baza prevederilor O.U.G. nr.44/2008, privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale. Pentru aceste forme de organizare trebuie să aveți în vedere atât dimensiunea afacerii pe care doriți să o inițiați cât și activitățiile conexe pe care doriți să le mai desfășurați cunoscând faptul că:
– Persoana fizică autorizată( PFA), poate angaja, în calitate de angajator, maxim 3 persoane cu contract individual de muncă, încheiat în condițiile legii și poate avea în obiectul de activitate cel mult 5 clase de activități prevăzute de codul CAEN.
– Întreprindere Individuală ( I.I.), poate angaja, în calitate de angajator, maxim 8 persoane cu contract individual de muncă, încheiat în condițiile legii și poate avea în obiectul de activitate cel mult 10 clase de activități prevăzute de codul CAEN.
– Întreprinderea Familială ( I.F.), are nevoie de cel puțin 2 membrii și nu poate angaja terțe persoane cu contract de muncă.
Pentru cei care au posibilitatea să opteze pentru înființarea unui PFA sau II, este bine de cunoscut faptul că activitatea de dezmembrare a VSU și comercializarea componentelor rezultate poate fi impozitată și în baza normelor anuale de venit, activitatea respectivă fiind cuprinse la poziția cu nr.38 din Ordinul nr. 925/2017, privind aprobarea Nomenclatorului activităților independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, activități desfășurate de contribuabilii care realizează venituri din activități de producție, comerț, prestări de servicii.
3.4 – Autorizarea activității la Registrul Comerțului
Autorizarea activității în cadrul Biroul Unic din cadrul Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul existent la nivelul fiecărui județ, constituie prima etapă a procesului de autorizare a întregii afaceri, ulterior având obligația să solicitați și celelalte avize și autorizații prevăzute de normele legale în vigoare. Pentru realizarea acestui deziderat trebuie să cunoașteți cu exactitate în ce clase (coduri CAEN) se încadrează activitățile economice ce vor fi derulate, consultând în acest sens notele explicative ce însoțesc Nomenclatorul privind clasificarea activităților din economia națională, denumit prescurtat CAEN, ediția revizuită 2, aprobată prin Ordinul nr. 337/2007.
Ce clase de activități autorizăm în cazul unui atelier de dezmembrări auto
În realitate putem întâlnii pentru aceiași tip de activitate (dezmembrări auto) mai multe combinații de clase de activități (coduri CAEN) autorizate la Registrul Comerțului, acest fapt fiind firesc mai ales în cazul în care operatorul economic desfășoară și alte activități ce privesc deșeurile, însă raportându-ne strict la subiectul acestui ghid și anume un atelier de dezmembrări auto în scopul vânzării pieselor și componentelor rezultate, fără alte activități de colectare și/sau tratare a altor tipuri de deșeuri, veți fi nevoiți să autorizați cel puțin următoarele clase de activități, conform CAEN:
4677- Comerț cu ridicata al deșeurilor și resturilor – această clasă include printre altele și activitatea de dezmembrare a automobilelor pentru a obține și revinde piese reutilizabile.
3831 – Demontarea (dezasamblarea) mașinilor și echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor – acest cod fiind necesar să îl adăugați deoarece în urma dezmembrării nu toate componentele autovehicului pot fi comercializate, fie că acestea pur și simplu nu au căutare fie că este interzisă comercializarea acestora cum este cazul caroseriilor sau sașiurilor sau componentelor de la sistemul de transmisie și frânare.
3832 – Recuperarea materialelor reciclabile sortate – acest cod este necesar în cazul în care opeartorul economic deține un shredder/ instalație de tocare și mărunțire a vehiculelor scoase din uz dar este necesar chiar și în cazul realizării oricăror operațiuni de fragmentare, tăiere ( cu flexul de ex.), presare, efectuate cu scopul reducerii volumului deșeurilor metalice, fapt ce de regulă se întâmplă în aproape orice atelier de dezmembrări auto.
4532 – Comerț cu amănuntul de piese și accesorii pentru autovehicule – în cazul în care la adresa la care funcționează atelierul de dezmembrări, veți dorii să comercializați diverselor persoane fizice, piesele și accesorile rezultate.
4531 – Comerț cu ridicata de piese și accesorii pentru autovehicule – piesele și accesorile rezultate în urma dezmembrării, datorită naturii și destinației lor, conform art.6 din Legea nr.211/2011, încetează să mai fie considerate deșeuri și în consecință comercializarea lor spre ex. către diverse ateliere de reparații auto, necesită autorizarea acestui cod CAEN.
3.5 Avize si autorizatii
3.5.1Autorizația de la Registrul Auto Român ( RAR)
Activitatea de dezmembrare a vehiculelor rutiere scoase din uz, în vederea comercializării și reciclarii pieselor și componentelor rezultate este supusă autorizării din partea Registrului Auto Român (RAR), conform prevederilor cuprinse în O.G. nr.82/2000, cu modificările și completările ulterioare și Ordinul nr.2131/2005, cu modificările și completările ulterioare Autorizația tehnică, eliberată de RAR, se acordă operatorilor economici care îndeplinesc condițiile de dotare, documentație tehnică și tehnologii corespunzătoare, au angajat personal calificat corespunzător lucrărilor pe care le execută, iar conducătorul activităților ( atelierului) îndeplinește condițiile de onorabilitate și de capacitate profesională. Pentru a vă contura o imagine de ansamblu asupra procesului de autorizare, vă prezint mai jos o succesiune logică, cu caracter orientativ, a principalele etape de parcurs în procesul de autorizare, cu specificația că procesul autorizării este în competența exclusivă a Registrului Auto Român.
Solicitarea în prealabil a avizului de funcționare de la Poliție
Înainte de solicitarea eliberării autorizației tehnice de către RAR, sunteți nevoiți să solicitați de la Inspectoratele Județene de Poliție, eliberarea avizului de funcționare prevăzut de art. 1 alin. (5) din O.G. nr.82/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Avizul de funcționare se eliberează în termen de 30 de zile de la data efectuării în scris a solicitării, fiind obligatorie anexarea următoarelor documente:
a) o copie de pe certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului, din care să rezulte obiectul de activitate de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz;
b) cazier judiciar al asociaților și administratorului operatorului economic solicitant;
c) împuternicire scrisă din partea administratorului operatorului economic pentru depunerea solicitării.
Avizul de funcționare nu se eliberează solicitanților dacă aceștia se află în una dintre următoarele situații:
a) asociații sau administratorul operatorului economic au fost condamnați prin hotărâri judecătorești rămase definitive pentru infracțiuni de omor, lovire și vătămare cauzatoare de moarte, vătămare corporală gravă, tâlhărie, ultraj, furtul unui autovehicul, fals sau uz de fals;
b) operatorul economic a fost depistat anterior că desfășoară activități neautorizate de dezmembrare a vehiculelor.
Aspecte avute în vedere în pregătirea dosarului de autorizare la RAR
În vederea obținerii unui aviz favorabil în urma auditării ce va fi efectuată de RAR, trebuie să vă asigurați că dețineți întreaga documentație solicitată precum și condițiile de dotare, documentația tehnică și tehnologiile corespunzătoare și în acest context trebuie să aveți în vedere următoarele:
Să dețineți Avizul de funcționare eliberat de Poliția Română, să dispuneți deja de o formă de organizare a activității, să aveți autorizat pe punctul de lucru ( menționat pr Certificatul Constatator) unul dintre codurile CAEN, 4677 sau 3831.
Să dețineți documentațiile tehnice de dezmembrare a mărcilor și tipurilor de vehicule pe care le veți dezmembra, producătorii de autovehicule și componente ale acestora având obligația, conform art.6 și 7 din Legea nr. 212/2015, privind modalitatea de gestionare a vehiculelor și a vehiculelor scoase din uz, să ofere cu titlu gratuit, la cererea acestora și cu respectarea secretului industrial și comercial, potrivit Legii nr. 11/1991, informații privind, dezmembrarea, depozitarea și testarea componentelor reutilizabile, proiectarea vehiculelor și a componentelor acestora din punctul de vedere al posibilităților de reciclare și valorificare a acestora, modalitățile de tratare sigură din punctul de vedere al protecției mediului, în special în ceea ce privește dezmembrarea și evacuarea tuturor fluidelor.
Dispuneți de spațiile și dotările necesare în vederea efectuării operațiile necesare pentru depoluarea (golirea de fluide periculoase) vehiculelor scoase din uz, în conformitate cu prevederile din Legea nr. 212/2015, privind modalitatea de gestionare a vehiculelor și a vehiculelor scoase din uz.
Să dețineți sculele și echipamentele adecvate în vederea dezmembrării corespunzătoare, acestea fiind menționate tabelul 1 din Anexa 4 a Ordinului nr.2131/2005, în fomă actualizată, sau la pct. 7 din Ordinul nr.572/2016.
Să dețineți spații de depozitare, inclusiv pentru depozitarea temporară a vehiculelor scoase din uz înainte de dezmembrare și pentru produsele și materialele de exploatare care rezulta în urma dezmembrării, care să îndeplinească următoarele condiții:
a) zona de colectare a vehiculelor scoase din uz trebuie împărțită în doua zone separate, o zona unde vehiculele scoase din uz sunt predate de către deținători și o zona pentru stocarea temporară a acestora în vederea dezmembrării;
b) să dețină suprafețe impermeabile în zona în care se efectuează dezmembrarea și depoluarea vehiculului, conform prevederilor din Legea nr. 212/2015 privind modalitatea de gestionare a vehiculelor și a vehiculelor scoase din uz;
c) să dețină containere adecvate pentru depozitarea bateriilor;
d) să dețină rezervoare pentru depozitarea separată a lichidelor vehiculelor scoase din uz: combustibil, ulei de motor, ulei de cutie de viteze, ulei de transmisie, ulei hidraulic, lichide de răcire, antigel, lichid de frănă, lichide ale sistemului de aer condiționat și orice alte lichide conținute de vehiculul scos din uz;
e) să dețină spații pentru depozitarea anvelopelor uzate.
Să aveți încheiate contracte pentru predarea materialelor reciclabile rezultate în urma dezmembrării, către operatorii economici autorizați în acest scop.
Să dispuneți de registre de operare în care se vor menționa date privind identificarea vehiculelor, a componentelor reutilizabile și a materialelor reciclabile predate, inclusiv a componentelor sistemului de direcție și frânare.
Să angajați personal calificat.
Să angajați/numiți o persoană care va conduce atelierul și care trebuie să dețină un certificat de atestare a capacității profesionale eliberat de RAR. Conducătul atelierului poate fi prorietarul afacerii în cazul în care dispune de calificare necesară și deține atestul în cauză. Condițiile eliberării certificatului de atestare sunt:
Conform prevederilor Ordinului nr. 2131/2005, completat și modificat prin Ordinul nr.1022/2013, nivelul minim de pregătire pentru persoana care conduce atelierul, în funcție de activitățile executate, este absolvent al școlii profesionale sau al liceului tehnic în meseriile de mecanic auto, electromecanic auto, tinichigiu auto, electronist sau în alte calificări din domeniul tehnic cu o vechime de minimum 3 ani în activitate. În acest caz, conducătorul atelierului trebuie să posede un certificat de atestare a capacității profesionale în domeniul construcției și reparării de vehicule rutiere, eliberat de RAR, în urma frecventarii unui curs și a absolvirii unui examen de verificare a cunoștințelor.
Persoanele cu studii superioare în domeniul tehnic cu o vechime minimă de 2 ani în activitate, pot conduce ateliere în care se desfășoară activități prin care se pot influenta parametrii constructivi, funcționali și de calitate ai vehiculelor rutiere și primesc un certificat de atestare pe baza diplomei de absolvire, fără participarea la curs și susținerea examenului.
Persoanele cu studii superioare în alte domenii decât cel tehnic cu o vechime de minimum 3 ani în activitate vor frecventa un curs de instruire cu susținerea examenului de absolvire în cadrul RAR, în vederea obținerii certificatului de atestare a capacității profesionale.
Valabilitatea certificatelor de atestare este de 3 ani și se va prelungi în condițiile menționate anterior.
Cum vă autorizați
Într-o primă etapă, solicitantul se va adresa reprezentanței Registrului Auto Român , unde va obține o mapă conținând :
cerere-tip de autorizare, care poate fi descărcată urmând link-ul http://www.rarom.ro/cs-uploads/FA_2cer.pdf
chestionar de autoevaluare, care poate fi descărcat urmând link-ul http://www.rarom.ro/cs-uploads/FA_3CHA.pdf
A. În a doua etapă, după completarea cererii-tip și a chestionarului de autoevaluare, solicitantul va întocmii un dosar care va conține pe lângă cele două documente menționate anterior și :
o copie după Certificatul de înregistrare a societății și a Certificatului constatator, prin care să se ateste autorizarea, în conformitate cu prevederile Legii nr.359/2004, a activității prevăzute de clasa CAEN 3831 sau 4677, emise de Oficiul Național al Registrului Comerțului.
copia certificatului de atestare a capacității profesionale a conducătorului atelierului de dezmembrare.
dovada îndeplinirii condițiilor de onorabilitate a conducătorului atelierului prin anexarea cazierului judiciar al persoanei respective și care atestă că aceasta nu a fost condamnată pentru infracțiuni penale grave.
Planul atelierului, organigrama, lista cu utilaje și echipamente, certificatul de înregistrare fiscală emis de ANAF, lista acestora se poate vizualiza pe site-ul RAR, urmând link-ul http://www.rarom.ro/cs-uploads/FA_1list.pdf
B. În a treia etapă, se depune la reprezentanțele județene ale R.A.R., iar în București la sediul central, dosarul cu documentația menționată mai sus, RAR stabilind durata auditului, costul evaluării, va elabora și va transmite solicitantului propunerea de contract pentru autorizare și supraveghere. După semnarea de către solicitant a contractului pentru autorizare și supraveghere și prezentarea documentului de plată a costului evaluării, RAR va constitui echipa de audit, va elabora planul de audit și va stabili, de comun acord cu solicitantul, data efectuării auditului.
C. Realizarea auditului de către RAR în termen de 30 de zile de la achitarea și prezentarea dovezii de efectuare a plății. Prin audit RAR urmărește îndeplinirea de către solicitant a condițiilor minimale prevăzute în Anexa 4 din Ordinul nr.2131/2005, cu modificările și completările ulterioare.
Rezultatele auditării se vor consemna într-un raport de audit, ce se va include în dosarul de autorizare. După aceasta etapă, RAR va analiza întrega documentație conținută la dosar și va elabora un raport de evaluare, recomandând :
– autorizarea, pentru acele locații și activități la care, în cursul auditului, nu s-au constatat neconformități., RAR procedând la eliberarea autorizației în termen de 30 de zile de la data auditului.
– autorizarea condiționată, în cazul unor neconformități minore, de prezentarea în prealabil de către solicitant a unor acțiuni corective însoțite de termenele de implementare, pentru eliminarea neconformităților menționate în raportul de audit. În acest caz, îndeplinirea și eficienta acțiunilor corective va fi verificată cu ocazia primului audit de supraveghere, RAR eliberând autorizația în termen de 30 de zile de la data auditului.
– respingerea autorizării în cazul constatării unor neconformități majore, iar în cazul în care solicitantul nu înlătura aceste neconformități în termen de 45 de zile de la terminarea auditului, va fi nevoit în vederea autorizării, săn reia întreaga procedură de la început.
Durata de valabilitate a unei autorizații tehnice este condiționată de menținerea de către titular a condițiilor în baza cărora a fost acordată autorizația tehnică, confirmată prin auditurile programate anual, în baza contractului pentru autorizare și supraveghere, cu excepția primului audit care se va efectua la 6 luni de la acordarea autorizației, ocazie cu care titularului autorizației i se va elibera o vinietă cu sigla RAR și i se va preciza data până la care se prelungește valabilitatea autorizației. Vinieta se va aplica obligatoriu de titularul de autorizație în spațiul marcat pe verso-ul autorizației tehnice.
Pe durata de valabilitate a autorizației tehnice, operatorul economic autorizat trebuie să comunice către RAR orice modificare ce se referă la condițiile în baza cărora a fost acordată autorizația tehnică.
3.5.2Autorizația de mediu precum și alte obligații în acest domeniu
În primul rând trebuie cunoscut faptul că din punct de vedere al protecței mediului, pentru a avea dreptul la dezmembrarea unui VSU, trebuie să solicitați și să obțineți autorizația de protecție a mediului atât pentru faza de colectare cât și pentru faza de tratare, în cazul în care veți fi autorizat doar pe partea de colectare a VSU nu veți avea dreptul să procedați la dezmembrarea VSU. Condițiile de funcționare, în ceea ce privește protecția mediului, vor fi stipulate în mod expres în autorizația de mediu inclusiv prin menționarea actelor normative a căror prevederi veți fi obligați să le respectați.
Cerințele de dotare, amenajare a spațiului precum și procedurile de lucru care trebuiesc îndeplinite în vederea obținerii autorizației de mediu, pentru unitățile de tratare a VSU, sunt prevăzute în Anexa 2 din Legea nr.212/2015, însă înainte de a le prezenta succint, pentru o mai bună înțelegere a aspectelor prezentate, este util să cunoștem semnificația câtorva noțiuni de bază și anume ce se înțelege prin:
tratare – orice activitate desfășurată după ce vehiculul scos din uz a fost predat unui operator economic autorizat care desfășoară activități de depoluare, dezmembrare, tăiere, mărunțire, valorificare sau pregătire pentru eliminarea deșeurilor mărunțite, precum și orice alta operațiune efectuată în vederea valorificării și/sau eliminării vehiculelor scoase din uz și a componentelor lor;
reutilizare – orice operațiune prin care componentele vehiculelor scoase din uz sunt utilizate în același scop pentru care au fost concepute;
reciclare – reprelucrarea, într-un proces de producție a materialelor uzate în scopul original sau în alte scopuri, cu excepția recuperării energiei. Recuperarea energiei reprezintă utilizarea combustibililor uzați ca mijloc de generare a energiei prin incinerare directă cu sau fără alte deșeuri, dar cu recuperarea căldurii;
dezmembrare – activitatea ce constă în demontarea vehiculului scos din uz, în materiale și componente destinate reutilizării, valorificării și eliminării
depoluare – golirea de fluide și de substanțe chimice periculoase a vehiculelor scoase din uz, cu respectarea prevederilor Anexei nr. 2 din Legea nr.212/2015.
Zonarea spațiului de lucru și descrierea principalelor faze a procesului tehnologic
În vederea îndeplinirii condițiilor pentru acordarea autorizației de mediu, spațiul de lucru trebuie amenajat, conform Anexei nr. 2 din Legea nr.212/2015, în așa fel încât să se asigure următoarele zone funcționale:
Zona de primire și înregistrare – se amenajează într-un spațiu închis, în acest loc se va realiza verificarea documentelor, înregistrarea primirii vehiculului uzat de la utimul deținător în Registrul de operare, arhivarea tuturor documentelor care privesc gestionarea vehiculelor scoase din uz, etc.
Zona de depozitare preliminară a vehiculelor care nu au fost tratate prealabil;
vehiculele scoase din uz, înainte de a fi tratate, trebuie depozitate pe suprafețe impermeabile (de regulă platforme betonate) protejate împotriva scurgerilor de ulei mineral, potrivit reglementărilor legale în vigoare, suprafețe care să prezinte o rețea de drenare a apelor, decantoare și dispozitive de curățare-degresare, astfel încât să fie evitată contaminarea solului sau a pânzei freatice;
pe durata depozitării, înaintea depoluării și dezmembrării, este interzisă stocarea vehiculelor așezate pe una dintre părțile laterale sau pe plafon, pentru a preveni scurgerea fluidelor. Depozitarea vehiculelor uzate unul peste altul este admisă numai dacă există echipamentele necesare pentru a se asigura prevenirea deteriorării pieselor de schimb sau a componentelor valorificabile care conțin fluide;
Zona de depoluare a vehiculelor scoase din uz – se amenajează de regulă în hale, cu platforme betonate și dotate cu sisteme de preepurare, operatorul economic efectuând cu prioritate următoarele operațiuni de depoluare:
îndepărtarea acumulatorilor;
demontarea rezervorului de combustibil lichid sau gazos de către personalul autorizat, conform instrucțiunilor producătorului;
tratarea componentelor pirotehnice, fie prin dezmembrare și eliminare conform instrucțiunilor producătorului, fie prin detonare, pentru a le face inofensive, atât timp cât sunt instalate pe vehicule;
îndepărtarea sistemului de frânare și scoaterea a lichidului de frână, îndepărtarea lichidului de spălare a parbrizului și a lichidului de răcire, dezasambalarea motorului și a cutei de viteze cu scoaterea uleiului de motor, a filtrului de ulei, si a uleiului de transmisie, dezasamblarea plăcuțelor de frână cu conținut de azbest, dezasamblarea catalizatorilor, a lichidelor din sistemul de aer condiționat.
îndepărtarea pe cât posibil a tuturor componentelor conținând mercur;
componentele și materialele care prezintă riscuri pentru pânza freatică și pentru apele de suprafață sunt depozitate pe suprafețe acoperite și impermeabilizate, precum:
containere adecvate pentru stocarea bateriilor, cu neutralizare electrolitică în același spațiu sau în altă parte, și containere adecvate pentru stocarea filtrelor și a condensatoarelor care conțin PCB/PCT;
rezervoare de depozitare adecvate pentru stocarea separată a lichidelor vehiculelor scoase din uz: combustibil, ulei de motor, ulei de cutie de viteze, ulei de transmisie, ulei hidraulic, lichide de răcire, antigel, lichid de frână, acid de baterie, lichide ale sistemului de aer condiționat și orice alte lichide conținute de vehiculul scos din uz;
Zona de depozitare a vehiculelor depoluate
Zona de dezmembrare –amenajată în hale, aici se vor efectua, după operațiunea de depoluare, dezmembrarea celorlalte componente precum diferite piese, elemente de caroserii, diferite accesorii, rezultând atât piese ce vor fi ulterior comercializate pentru aceiați folosință cât și diferite deșeuri din materiale diverse care vor fi valorificate prin intermediul diferiților operatori economici autorizați în acest sens.
Zona de stocare a părților reutilizabile care nu conțin fluide – spații adecvate în vederea păstrării în condiții corespunzătoare a acestora.
Zona de stocare a părților reutilizabile care conțin fluide – spații impermeabile
( betonate)
Zona de stocare a deșeurilor solide pentru reciclare/valorificare energetică/ eliminare;
Zona de stocare a deșeurilor fluide pentru reciclare/valorificare energetică/ eliminare;
Zona de stocare a vehiculelor dezmembrate ce vor fi transportate către shredder, în cazul în care veți realiza această operațiune.
Zona de compactare, dacă se efectuează această operațiune;
Toate zonele menționate mai sus trebuie să fie identificate în mod clar;
În zonele în care se realizează depoluarea, dezmembrarea, stocarea fluidelor și a părților care conțin fluide, precum și compactarea, trebuie luate măsuri pentru a se asigura evitarea degradării deșeurilor valorificabile;
Alte obligații pe linie de protecție a mediului, precum sunt, dar fără a se limita doar la acestea, următoarele :
Operatorii economici autorizați în vederea dezmembrării autovehiculelor scoase din uz au obligația ca pentru fiecare VSU tratat și dezmembrat, să asigure realizarea următoarelor obiective:
a) reutilizarea și valorificarea a cel puțin 95% din masa medie pe vehicul și an;
b) reutilizarea și reciclarea a cel puțin 85% din masa medie pe vehicul și an.
În scopul monitorizării atingerii obiectivelor menționate mai sus, operatorii economici au obligația de a raporta autorităților județene pentru protecția mediului datele și informațiile cu privire la îndeplinirea obiectivelor de reutilizare, reciclare și valorificare.
În calitate de producători și deținători de deșeuri, atelierele de dezmembarea VSU, au următoarele obligații:
– valorificării acestora, aplicând principiile ierarhiei deșeurilor și anume:
a) prevenirea;
b) pregătirea pentru reutilizare;
c) reciclarea;
d) alte operațiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetică;
e) eliminarea.
precum și fără a pune în pericol sănătatea umană și fără a dăuna mediului, în special:
fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră;
fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;
fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.
asigurarea salubrității în zona obiectivului propriu
încadrarea în parametrii de zgomot prevăzuți în standardul SR 10009/2017, Limite admisibile ale nivelului de zgomot din mediul ambiant care stabilește limitele admisibile ale nivelului de zgomot exterior, diferențiate pe zone și spații funcționale, utilizat în determinările făcute în vederea protecției mediului.
valorile-limită ale indicatorilor de zgomot la nivelul teritorilor protejate ( ex. locuințe învecinate) să se încadreze în valorile stabilite de art.14 din Ordinul nr.119/2014, pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației
să nu descarce în canalizarea menajeră și pluvială orice tip de produse sau deșeuri de produse petroliere;
să asigure colectarea separată a deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă și să nu amestece aceste deșeuri conform art.14 din legea 211/2011 privind regimul deșeurilor,
containerele și recipientele folosite pentru colectarea selectivă a diferitelor tipuri de deșeuri vor fi inscripționate cu denumirea deșeurilor și vor fi marcate în diferite culori prin vopsire sau folii adezive, conform Ord. MMGA nr. 1281/2005.
pentru deșeurile rezultate în urma activității desfășurate să încheie contracte cu operatorii economici care detin autorizatie de mediu conform legislatiei in vigoare pentru activitatile de colectare, stocare temporara, tratare, valorificare, eliminare a deseurilor.
desemnarea unei persoane din rândul angajaților proprii care să urmărească și să asigure îndeplinirea obligațiilor privind gestionarea deșeurilor și raportarea către autoritățile de mediu, sau să delege aceaste obligații unei terțe persoane. Persoanele desemnate trebuie să fie instruite în domeniul gestiunii deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate.
să nu amestece diferitele categorii de deșeuri periculoase cu alte categorii de deșeuri periculoase sau cu alte deșeuri, substanțe ori materiale.
să asigure evidența gestiunii deșeurilor pentru fiecare tip de deșeu, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 1 la H. G. nr. 856/2002, având în vedere conform Decizia Comisiei 2014/955/UE și să o transmită anual agenției județene pentru protecția
mediului, să dețină și să păstreze buletinele de analiză care caracterizează deșeurile periculoase generate din propria activitate și să le transmită, la cerere, autorităților competente pentru protecția mediului. Operatorii economici sunt obligați să păstreze evidența gestiunii deșeurilor cel puțin 3 ani, cu excepția operatorilor economici care desfășoară activități de transport, care trebuie să păstreze evidența timp de cel puțin 12 luni.
să se asigure că pe durata efectuării operațiunilor de colectare, transport și stocare a deșeurilor periculoase, acestea sunt ambalate și etichetate potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006.
Reglementări specifice legate de protecția mediului
A. Dotarea cu separator de uleiuri și hidrocarburi
Este obligatorie deținerea de echipamente pentru tratarea apei uzate, inclusiv a apei de ploaie, potrivit reglementărilor referitoare la mediu și sănătatea umană Una dintre condițiile impuse în vederea obținerii autorizației de mediu, o reprezintă existența, în perimetrul atelierului de dezmembrări VSU, a unui separator de uleiuri și hidrocarburi, pentru colectarea apele uzate rezultate din zona de dezmembrare a VSU-urilor și apele pluviale din zonele de depozitare și pretratare a VSU-urilor, în vederea preepurării lor astfel încât aceasta să corespundă parametrilor calitativi menționați în Normativul NTPA-002, privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților și direct în stațiile de epurare, aprobat prin H.G. nr. 188/2002.
Ca urmare a procesului de preepurare a apei uzate tehnologic, vor rezulta deșeuri precum :
– nămol de la decantor (cod. deșeu 19.08.14)
– nămol de la separator (cod. deșeu 13.05.02*)
– produse petroliere de la separator, cod. deșeu 13.05.06*
a căror stocare temporară se va face în spații special amenjate și vor fi predate, în baza unor contracte încheiate, unor firme autorizate din punct de vedere al protecției mediului, pentru astfel de activități.
B. Obligații privind uleiurile uzate
Atelierele de dezmembrări auto, prin activitatea desfășurată sunt generatoare de uleiuri uzate și/sau filtrelor de ulei uzat și în această calitate, au în conformitate cu prevederile legale o serie de obligații prevăzute de H.G. nr. 235/2007, cu modificările și completările ulterioare.
Generatorii de uleiuri uzate au următoarele obligații:
a. să nu deverseze uleiurile uzate în apele de suprafață, apele subterane, apele marii teritoriale și în sistemele de canalizare;
b. să nu evacueze pe sol sau depoziteze în condiții necorespunzătoare uleiurile uzate, precum și să abandoneze reziduurilor rezultate din valorificarea și incinerarea acestora;
c. să nu valorifice și incinereze uleiurilor uzate prin metode care generează poluare peste valorile limita admise de legislația în vigoare;
d. să nu amestece diferitele categorii de uleiuri uzate prevăzute în anexa nr. 1 și/sau cu alte tipuri de uleiuri conținând bifenili policlorurati ori alți compuși similari și/sau cu alte tipuri de substanțe și preparate chimice periculoase;
e. să nu amestece uleiurilor uzate cu motorina, ulei de piroliza, ulei nerafinat tip P3, solventi, combustibil tip P și reziduuri petroliere și utilizarea acestui amestec drept carburant;
f. să nu amestece uleiurilor uzate cu alte substanțe care impurifica uleiurile.
g. să nu incinereze uleiurilor uzate în alte instalații decât cele prevăzute în Legea nr.278/2013.
h. să nu colecteze, stocheze și transporte uleiurilor uzate în comun cu alte tipuri de deșeuri;
i. să nu gestioneze uleiurile uzate de către persoane neautorizate;
j. să nu utilizeze uleiurile uzate ca agent de impregnare a materialelor.
k. să asigure colectarea separată a întregii cantități de uleiuri uzate generate, conform prevederilor anexei nr. 1 din H.G. nr. 235/2007, și stocarea corespunzătoare pana la predare;
l. să asigure valorificarea întregii cantități de uleiuri uzate sau eliminarea acelora care nu mai pot fi valorificate prin mijloace proprii, dacă acest lucru este posibil și dacă sunt autorizați în acest sens, sau sa predea uleiurile uzate operatorilor economici autorizați să desfășoare activități de colectare, valorificare și/sau de eliminare;
m. să livreze uleiurile uzate însoțite de declarații pe propria răspundere, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 din H.G. nr. 235/2007, operatorilor economici autorizați sa desfășoare activități de colectare, valorificare și/sau de eliminare a uleiurilor uzate;
n. să păstreze evidenta privind uleiul proaspăt consumat, precum și cantitatea, calitatea, provenienta, localizarea și înregistrarea stocării și predării uleiurilor uzate.
să raporteze semestrial și la solicitarea expresă a autorităților publice teritoriale pentru protecția mediului competente informațiile prevăzute la lit. n.
C. Obligații privind anvelopelor uzate
Gestionarea anvelopelor uzate este reglementată pe plan național prin H.G. nr. 170/2004, privind gestionarea anvelopelor uzate și Ordinul nr. 386/2004, pentru aprobarea Normelor privind procedura și criteriile de autorizare a activității de gestionare a anvelopelor uzate, cu modificările și completările ulterioare.
Atelierele de dezmembrări auto, în calitate de deținători de anvelope uzate, au o serie de obligații cu privire la și anume:
a) să nu le abandoneze pe sol, prin îngropare, în apele de suprafață și ale mării teritoriale;
b) să nu le incinereze decât în condițiile prevăzute în Legea nr.278/2013, privind emisiile industriale.
c) să le predea persoanelor juridice care comercializează anvelope uzate destinate reutilizării ori persoanelor juridice autorizate să le colecteze și/sau să le valorifice conform legislației în vigoare.
Atelierele de dezmembrări auto, în calitate de unități colectoare de anvelope uzate sunt obligate:
a. să sorteze și să depoziteze, pe suprafețe betonate anvelopele uzate colectate, separat, în două categorii: anvelope uzate destinate reutilizării și anvelope uzate nereutilizabile;
b. să predea anvelopele uzate destinate reutilizării persoanelor juridice care comercializează astfel de anvelope sau persoanelor juridice care desfășoară activitatea de reșapare;
c. să predea anvelopele uzate nereutilizabile persoanelor juridice care desfășoară activitatea de reciclare, valorificare termoenergetică sau le refolosesc ca atare.
d. să țină evidența datelor privind cantitatea de anvelope uzate colectată.
e. să păstreze pe o perioadă de 3 ani evidența prevăzută la lit. d.
f. să raporteze anual, până la data de 15 martie, datele prevăzute la lit. d., Comisiei Naționale pentru Reciclarea Materialelor din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului și Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului.
Dacă în cadrul atelierului de dezmembrări se desfășoară și activitatea de comercializare a anvelopelor uzate destinate reutilizării, operatorii economici în cauză sunt obligați să respecte următoarele:
a) să preia anvelopele uzate de același tip și în aceeași cantitate cu cele comercializate, aduse de cumpărătorul final;
b) să asigure capacități de depozitare corespunzătoare pentru anvelopele uzate preluate;
c) să predea anvelopele uzate preluate persoanelor juridice care introduc pe piață anvelope noi și/sau anvelope uzate destinate reutilizării ori persoanelor juridice către care acestea au transferat obligațiile și care sunt autorizate de Comisia Națională pentru Reciclarea Materialelor din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului.
D. Obligații privind bateriile și acumulatori auto
Gestionarea bateriilor și acumulatorilor auto este reglementată la nivel național de prevederile cuprinse în H.G. nr.1132/2008, privind regimul bateriilor și acumulatorilor și al deșeurilor de baterii și acumulatori, cu modificările și completările ulterioare.
Atelierele de dezmembrări auto, au obligația să depoziteze acumulatorii auto în spații special amenajate și asigurate pentru prevenirea scurgerilor necontrolate și să-i predea ulterior, pe bază de contract, unui unui operator economic autorizat să desfășoarăe activități de tratare și/sau reciclare a acestora. Operatorii economici sunt obligați să transmită, până la 28 februarie a anului următor înregistrării, Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, din județul în a cărui rază teritorială funcționează fiecare punct de lucru, o evidență care să cuprindă informații privind tipul, numărul și greutatea bateriilor și acumulatorilor colectați și predați pentru tratare și/sau reciclare, conform Anexei nr.2 din Ordinul nr. 1399/2009, pentru aprobarea Procedurii privind modul de evidență și raportare a datelor referitoare la baterii și acumulatori și la deșeurile de baterii și acumulatori.
Deșeurile de baterii și acumulatori auto care prezintă deteriorări ale carcaselor sau pierderi de electrolit trebuie să fie colectate separat de cele care nu prezintă deteriorări sau pierderi de electrolit, în containere speciale, pentru a fi predate, pe bază de contract, operatorilor economici care desfășoară, o activitate de tratare și/sau reciclare.
E. Autorizatie de gospodărire a apelor, eliberată de Adm. Națională Apele Române
Această autorizație este obligatorie în cazul în care spre ex. atelierul de dezmembrări VSU este amplasat într-o zonă unde nu există o rețea publică de alimentare cu apă și canalizare ( de ex. de-a lungul unui drum național din afara localităților) și în vederea asigurării resurselor de apă, unitatea se racordează la o sursă de apă proprie (prin pomparea de apă subterană) și/sau deversează apele uzate în colectori naturali, etc, în aceste situații, în vederea realizării investițiilor respective, operatorul economic este obligat să solicite de la Administrația Națională Apele Române, în conformitate cu prevederile Legii nr. 107/2006, cu modificările și completările ulterioare, o Autorizatie de gospodărire a apelor necesară executării unor investiții precum: alimentare directa cu apa prin pompe, deversare ape uzate direct in rauri, amenajare lacuri, statii epurare, canalizare, depozite reziduri menajere si altele.
3.5.2 Aspectele legate de protecția muncii
Protecția muncii este reglementată la nivel national prin Legea nr. 319/2006, a securității și sănătății în muncă și prin normele metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin HG 1425/2006. Prevederile legii au caracter obligatoriu și se aplică angajatorilor, lucrătorilor și reprezentanțiilor lucrătorilor.
Prin securitate și sănătate în munca (SSM), se înțelege ansamblul de activități instituționalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiții în desfășurarea procesului de munca, apărarea vieții, integrității fizice și psihice, sănătății lucrătorilor și a altor persoane participante la procesul de munca.
Operatorii economici, înregistrați la Registrul Comețului, se autorizează din punct de vedere al protecției muncii, în baza declarației pe proprie răspundere asumându-și responsabilitatea cu privire la legalitatea desfășurării activității din punct de vedere al securității și sănătății în muncă.
Organizarea activităților de prevenire și protecție este realizată de către angajator, în următoarele moduri:
a) prin asumarea de către angajator, în condițiile art. 9 alin. (4) din Legea nr.319/2006, a atribuțiilor pentru realizarea măsurilor prevăzute de lege;
b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucrători pentru a se ocupa de activitățile de prevenire și protecție;
c) prin înființarea unuia sau mai multor servicii interne de prevenire și protecție;
d) prin apelarea la servicii externe de prevenire și protecție.activităților de prevenire și protecție.
În cazul întreprinderilor cu până la 9 lucrători inclusiv, angajatorul poate efectua activitățile din domeniul securității și sănătății în muncă, dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) activitățile desfășurate în cadrul întreprinderii nu sunt dintre cele prevăzute în anexa nr. 5 din lege.
b) angajatorul își desfășoară activitatea profesională în mod efectiv și cu regularitate în întreprindere și/sau unitate.
c) angajatorul a urmat cel puțin un program de pregătire în domeniul securității și sănătății în muncă, cu o durată minimă de 40 de ore, fapt care se atestă printr-un document de absolvire a programului de pregătire.
MEMORIU DE PREZENTARE
Denumirea proiectului: Amenajare spatiu dezmembrari auto
Descrierea proiectului:
Obiectul proiectului il constituie realizarea unor amenajari pentru functiunea
propusa si anume dezmembrari auto. Constructiile care se vor realiza avand destinatia de magazie piese auto, sediu firma, si amenajarile aferente vor fi realizate pe un teren in suprafata de 800,00 mp, proprietate privata a beneficiarului (conform contract de vanzare –cumparare) teren aflat in intravilanul orasului Ovidiu Jud. Constanta
Accesul la parcela se face din DC 88
Se vor realiza 2 constructii cu destinatia de sediu administrativ si magazine piese auto.
Constructia cu destinatia de spatiu administrativ, realizata pe o structura din lemn cu inchideri exterioare din lemn, termoizolatie din vata minerala, finisaj cu gips carton la interior si pardoseala din gresie, va avea urmatoarele spatii:.
-terasa S= 6,86 mp
-vestiar S= 4,16 mp
-grup sanitar S= 2,38 mp
-birou S=6,66 mp
Spatiul administrativ este prevazut cu chiuveta si grup sanitar.Apele uzate de la acesta chiuveta sunt preluate si conduse tot la fosa septica proprie. Constructia cu destinatia de magazie, realizata pe o structura din metal cu inchideri exterioare din panouri termoizolante, pardoseala din beton, va avea urmatoarele functiuni:
-magazie S= 44,80 mp
In magazia de piese se vor efectua lucrari de dezechipare a subansamblelor auto (motoare, cutii de viteza, elemente de caroserie) demontate de pe autovehiculele dezmembrate si apoi se vor depozita in magazie sau in exterior in vederea valorificarii acestora.
Magazia este prevazuta cu pardoseala din beton, pentru o buna intretinere si este traversata de la vest la est de o rigola ce va prelua toate apele uzate rezultate din pregatirea pieselor si din spalarea pardoselii constructiei; apele preluate de aceasta rigola sunt conduse la separatorul de grasimi si uleiuri a incintei, aflat pe latura de nord a incintei,
Depozitarea autoturismelor ce vor fi dezmembrate se face pe platforma betonata exterioara insiruite in lungul laturii de nord.Stationarea masinilor, parcarea, dar si accesul la constructiile mentionate se va face in incinta proprietatii studiate.
Se prezinta elementele specifice caracteristice proiectului propus:
– profilul si capacitatile de productie:
1. sediul administrativ – birou si vestiar, grup sanitar aferent;
2. magazie piese auto, destinata depozitarii subansamblelor rezultate din dezmembrari si destinate comercializarii. Magazia este prevazuta cu rafturi pentru depozitarea pieselor, rafturi ce se desfasoara in lungul constructiei si pe verticala.
3. depozitarea autoturismelor ce vor fi dezmembrate se face pe platforma
betonata insiruite in lungul laturii de nord – platforma depozitare – dezmembrare.
– descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (dupa caz):
Platforma – depozitare, dezmenbrare auto, este betonata pentru o buna intretinere si este traversata de la vest la est de o rigola ce ve prelua apele pluviale sau uzate rezultate din spalarea platformei; aceste ape sunt preluate prin sistemul de rigole in deznisipator si separatorul de grasimi si uleiuri al incintei,aflat pe latura de nord a incintei, pentru neutralizare. Dupa trecerea prin separatorul de hidrocarburi se va deversa in fosa septica
proprie.
Procesul de dezmembrare se va desfasura pe platforma betobata exterioara si in cadrul magaziei pentru piese.
Datorita suprafetei mici de teren(800 mp) se vor depozita pentru
dezmebrare in numar relativ mic de autovehicule(max 10 unitati). Dupa dezmembrare, piesele metalice, aflate in stare buna, se depoziteaza pe rafturile magaziei descrise mai sus, iar cele care nu trebuie projetare de intemperii se vor depozita pe rafturi afara.
Acumulatorii auto uzati se depoziteaza pe platforma betonata, inchisa cu plasa de sarma, pentru a nu fi accesibila decat persoanelor din firma autorizate cu manipularea lor pana la preluarea acestora de catre firma cu care beneficiarul are contract pentru preluarea lor. Respectiv partile din carton, plastic ce nu mai pot fi utilizate, filtrele de ulei si uleiurile arse rezultate la dezmembrare , carpele imbibate cu ulei folosite de personal si salopetele murdare de uleiuri se vor depozita pe platforma destinata lor, cu acces limitat doar persoanelor desemnate pentru manipularea lor, si vor fi ridicate de firma cu care beneficiarul incheie contract.Produsele rezultate din curatarea rigole magaziei si spatiul exterior de dezmebrari vor fi depozitate in recipienti destinati numai acestor produse si vor fi preluate de firma specializata , in baza contractului incheiat cu aceasta firma. Aceeasi firma va prelua si deseurile obtinute prin curatarea separatorului de grasimi si uleiuri a incintei, deseuri care si ele, la randul lor, vor fi depozitate in recipienti speciali, destinati colectarii acestora; Platforma betonata pentru depozitarea uleiurilor va fi ingradita cu panouri metalice, va fi inchisa cu lacat, pentru a nu fi accesibila decat persoanelor
autorizate pentru manipularea acestor deseuri.
– materiile prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a
acestora:
Alimentarea cu energie electica se va realiza prin intermediul unui bransament din reteaua cu energie electrica din zona.
Alimentarea cu apa – alimentarea cu apa a amplasamentului se va realiza din putul propriu forat. Apele uzate menajere provenite de la grupul sanitar vor fi preluate si deversate in fosa septica proprie. Apele provenite de pe platforma betonata vor fi conduse prin rigole spre separatorul de hidrocarburi si apoi deversate pe spatiul verde.
Alimentarea cu energie termica a spatiilor se va realiza cu radiatoare electrice.
Apa calda menajera se va prepara cu un bolier electric.
– racordarea la retelele utilitare existente în zona:
In zona exista doar retea de alimentare cu energie electrica.
– descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului în zona afectata de executia investitiei: dupa finalizarea lucrarilor de executie a investitiei, nu se vor antrena cantitati semnificative de particole de praf din incinta, aceasta fiind amenajata prin betonare. Pe laturile incintei se va planta gazon, vegetatie joasa (buxus, tuia, ornamentalis).Platforma betonata se va spala saptamanal cu furtunul cu apa pentru indepartare prafului si nisipului depus de vant. Resturile de materiale ramase in urma executiei lucrarilor vor fi ridicate de constructor, care le va depozita pe platformele proprii.
– cai noi de acces sau schimbari ale celor existente : accesul se va face din
DC88
– resursele naturale folosite în constructie si functionare : apa provenita de la putul forat va fi utilizata pe durata executiei lucrarilor si dupa finalizare in activitate (grupuri sanitare, dezmembrari)
– metode folosite în constructie: magazia piese este o constructie pe structura metalica cu inchideri si invelitoare din panouri sandwich tip Izopan, cu fundatii beton armat; sediul administrativ este o structura din lemn, fundatii din beton armat, planseu din lemn, inchideri din lemn la exterior si gips – carton la interior.
– planul de executie, cuprinzând faza de constructie, punerea în functiune,
exploatare, refacere si folosire ulterioara:
– relatia cu alte proiecte existente sau planificate : nu este cazul
– detalii privind alternativele care au fost luate în considerare : nu este cazul
– alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului (de exemplu,extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apa, surse sau linii de transport al energiei, cresterea numarului de locuinte, eliminarea apelor uzate si a deseurilor):
Apa provenita de la putul forat va fi utilizata pe durata executiei lucrarilor si dupa finalizarea executiei si desfasurarea actvitatii. Apele uzate menajere provenite de la grupul sanitar vor fi preluate si deversate in fosa septica proprie. Apele provenite de pe platforma betonata vor fi conduse prin rigole spre separatorul de hidrocarburi si apoi deversate pe zona verde. Acumulatorii auto uzati se depoziteaza in recipienti metalici pe platforma
betonata, inchisa cu plasa de sarma, pentru a nu fi accesibila decat persoanelor din firma autorizate cu manipularea lor pana la preluarea acestora de catre firma cu care beneficiarul are contract pentru preluarea lor; Respectiv partile din carton, plastic ce nu mai pot fi utilizate, filtrele de ulei si uleiurile arse rezultate la dezmembrare , carpele imbibate cu ulei folosite de personal si salopetele murdare de uleiuri se depoziteaza in recipient metalici pe platforma destinata lor, cu acces limitat doar persoanelor desemnate pentru manipularea lor, si vor fi ridicate de firma cu care beneficiarul incheie contract.
– alte autorizatii cerute pentru proiect: Aviz DSP, aviz CEZ, Aviz Directia Regionala de Drumuri si Poduri Craiova;
– politici de zonare si de folosire a terenului: pe langa constructiile mentionate , se va amplasa separatorul de grasimi si uleiuri, trei platform betonate, ingradite cu plasa de sarma unde se vor depozita : pe primul recipientii cu uleiuri arse, filtre de ulei, carpe si salopete imbibate cu ulei ; pe cea de-a doua platforma , se vor depozita tabla si piese metalice,
degradate sau ce nu mai pot fi folosite ; pe cea de-a treia platforma se vor depozita separat materiale plastice si cartoane ; cele trei platforme sunt inchise si au acces numai personele desemnate cu gestionarea lor si predarea catre firmele ce preiau deseurile, cu care beneficiarul are contract .
– arealele sensibile: nu este cazul
– detalii privind orice varianta de amplasament luata în considerare: nu este cazul
Caracteristicile impactului potential, în masura în care aceste informatii sunt disponibile
O scurta descriere a impactului potential, cu luarea în considerare a urmatorilor factori:
– impactul asupra populatiei, sanatatii umane, faunei si florei, solului, folosintelor, bunurilor materiale, calitatii si regimului cantitativ al apei, calitatii aerului, climei, zgomotelor si vibratiilor, peisajului si mediului vizual, patrimoniului istoric si cultural siasupra interactiunilor dintre aceste elemente.
Natura impactului (adica impactul direct,indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu si lung, permanent si temporar, pozitiv si negativ): intrucat constructiile propuse se amplaseaza intr-o zona ce are destinatia de zona de servicii, terenul fiind adiacent unui drum destinat traficului greu, realizarea si functionarea lor nu afecteaza si nu are impact negativ asupra vietii si sanatatii populatiei, zonele de locuinte fiind la mare distanta.
– extinderea impactului (zona geografica, numarul populatiei/habitatelor/speciilor afectate); nu este cazul
– magnitudinea si complexitatea impactului; nu este cazul
– probabilitatea impactului; nu este cazul
– durata, frecventa si reversibilitatea impactului; nu este cazul
– masurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului;
– natura transfrontiera a impactului. nu este cazul
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Proiectarea unui Motor cu Aprindere prin Scanteie [310972] (ID: 310972)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.